Societatea Perfecta - J.K Galbraith - Paginile 65-115

8/6/2019 Societatea Perfecta - J.K Galbraith - Paginile 65-115

1/7


2/7

BUCURESTI 2004

Educatia are un rol esential in cadrul unei societati moderne, in special cand ne

referim la dezvoltarea economica a societatii, dezvoltare ce presupune, mai intai de toate,

o forta de munca bine pregatita, instruita, specializata; astfel cheltuielile pentru educatiesunt privite ca o investitie in resursele umane. In ultimele decenii, progresul economic s-a

concretizat printr-o buna politica de guvernare precum si printr-o importanta deosebita

acordata educatiei si transporturilor.Economia actuala are nevoie de o forta de munca educata, mai ales in sectoarele

aflate intr-o continua dezvoltare precum productia bazata pe tehnologiile avansate,

comunicatiile, seviciile in general, profesiunile legate de domeniul cultural si aldivertismentului. Societatea perfecta considera ca educatia are mai degraba un rol politic

si social, cultura si educatia promotoarele sperantei, contribuind astfel la linistea sidestinderea sociala, prin evadarea din cele mai joase straturi, mai putin favorizate spre oconditie superioara. Evolutia unui individ pe scara sociala este conditionata de educatie;

ignoranta nu conduce decat la o munca grea, bruta, incomoda si monotona si deseori la a

nu munci deloc.

In cadrul unei societati ideale, educatia trebuie sa indeplineasca doua functii:prima se refera la posibilitatea oamenilor de a se autoguverna in mod inteligent, iar cea

de-a doua este de a le permite sa atinga deplina satisfactie de a trai.

Toate democratiile traiesc cu frica ignorantei si a influentei nefaste a acesteia. Nunumai ca educatia face ca democratia sa devina posibila, ea reprezinta o consecinta

normala a educatiei si a progresului economic; nu exista populatie bine educata care sa

suporte un regim dictatorial.Unul din aspectele indelung dezbatute legate de educatie se refera la faptul ca

doar cei privilegiati din punct de vedere material si social pot beneficia de cea mai buna

educatie. In ultima perioada, insa se incearca corectarea acestui aspect prin instituirea

unor burse si a unui sprijin financiar pentru cei mai putin privilegiati. Prestigiul de care sebucura profesorii, educatorii in general, precum si veniturile acestora vor trebui sa

ilustreze deosebita importanta acordata educatiei.

Economia de piata se bazeaza pe reactia neplanificata, nedirijata a producatorilor

individuali sau a corporatiilor, fata de dorinta si de puterea de cumparare a

consumatorilor interni sau externi. Dupa prabusirea socialismului in Europa de Est si

Uniunea Sovietica si modificarile suferite de acesta in China, nu mai exista alt sistemeconomic.

Apare un conflict intre cei ce sprijina actiunile autonome, autodeterminate ale

sistemului, pe de-o parte si cei ce gasesc indreptatite interventiile facute in spiritulprevenirii si stoparii tendintelor negative in plan social, pe de alta parte. In ultimul timp

in SUA a avut loc un puternic atac cu caracter ideologic asupra controlului public si al

economiei.

2


3/7


4/7

firmele producatoare sunt interesate ca profitul sa urmeze intr-un timp scurt investitieifara sa le pese de eventualele consecinte.

Efectele unei economii puternice asupra mediului merita sa fie analizate indetaliu, deoarece intr-o societate ideala preocuparea fata de mediu trebuie sa beneficieze

de o componenta puternic motivata, bazata pe resursele financiare necesare; de asemenea

aceasta preocupare trebuie sa devina un subiect preponderent al dezbaterilor publice si almasurilor politice.

Una dintre cele mai controversate probleme cu care se confrunta orice societate

moderna este cea legata de migratie (deplasarea maselor dinspre tarile mai sarace catrecele mai evoluate ) si a efectului acesteia asupra vietii sociale si economice a tarilor spre

care se indreapta acestia. Acest fenomen este cel mai des intalnit in tari precum SUA,

Canada, tarile din Vestul Europei.Economia moderna se bazeaza din ce in ce mai mult pe munca imigrantilor; fara

aceasta forta de munca economia ar putea suferi grave perturbatii. Cu toate acestea

patrunderea si stabilirea definitiva a imigrantilor constituie o problema majora pentruorice tara avansata din punct de vedere industrial.

Cel mai elocvent exemplu il constituie Germania, unde o intreaga gama desocietati producatoare de bunuri si servicii, depind de forta de munca imigranta provenitadin tari precum fosta Iugoslavie sau din alte tari Est-Europene. Aceeasi situatie o intalnim

si in Franta, Italia, Marea Britanie sau Spania.

Legat de termenul munca intalnim doua acceptiuni: prima se refera la sentimentul

de implinire, de realizare, fara de care ar exista acea senzatie de respingere in plan social,de deprimare; o astfel de munca defineste pozitia sociala a unui director, finantist, artist,

om de stiinta etc.; in acelasi timp munca este sinonima si cu truda din greu , asociata fiind

unui efort fizic repetat la nesfarsit, mereu istovitor si extrem de plictisitor. Apare insa siproblema veniturilor materiale: spre deosebire de prima categorie de muncitori, cea

privilegiata, care beneficiaza de o mai buna recompensa baneasca, a doua categorie,

pentru care munca devine din ce in ce mai anosta, mai istovitoare, primeste si cea maimica rasplata.

Conflictul ce apare intre imigrantii straini si localnici provine din afirmatia ca noii

veniti iau slujbele ce apartin de drept muncitorilor deja stabiliti. O alta reactie negativa

indelung cultivata este cea bazata pe criterii entice si sociale (noii veniti sunt suspectati caar putea aduce prejudicii de ordin rasial, religios, familiar, igienic sau civic comunitatilor

deja formate). SUA, care in trecut a dat dovada de cea mai mare toleranta pe plan social

fata de imigranti, manifesta actualmente o puternica reactie impotriva acestora.In afara de forta de munca reala , in cadrul unei comunitati mondiale in care

exista relatii stranse de economie, finante, arta, literatura, divertisment, stiinta etc.,

asistam si la migratia unor creiere in domeniile mai sus mentionate.

Pentru cetatenii saraci ai lumii, migratia reprezinta cel mai sigur mod de a scapade mizerie, de suferinte si privatiuni. In acelasi timp, guvernele au datoria indiscutabila

fata de proprii lor cetateni de a le asigura locuri de munca, de a sprijini bunastarea

generala. Este de la sine inteles si unanim acceptat faptul ca viata din tarile avansate ar fimai dificila in lipsa unor contributii umane constante din afara, prezente mai ales in

sectoarele de jos ale economiei. O politica de liberalizare a migratiei, intr-o societate

ideala serveste totusi de ambele parti. Migratia trebuie insa controlata si trebuie deschisao usa celor ce sunt intr-adevar agresati politic; deasemenea este necesar sa nu se

4


5/7


6/7

meritul ca extinderea incompetentei poate impune o auto-structurare. Decenta in plansocial aplicata unor masuri inteligente este cea care preintampina reducerile frecvente de

personal. In cazul institutiilor de stat, problemele inerente legate de sindromul birocratic

continua sa existe; solutia se afla in mainile unor leaderi prevazatori si capabili.

Politica externa reprezinta domeniul unde se regaseste obiectivul final al societatii

perfecte-pacea durabila dintre natiuni. Nimic nu are consecinte mai dramatice si maigrave decat un conflict militar care provoaca multa tristete, privatiuni si moarte. S-a

dovedit de-a lungul timpului ca disputele militare au reprezentat cu certitudine o frana in

calea progresului omenirii, a culturii si civilizatiei determinand stagnarea societatii.

Prevenirea unor astfel de tragedii in masa, alaturi de gasirea unei solutii in problemasaracilor planetei reprezinta cea mai importanta sarcina a unei societati ideale.

Succesul si progresul in domeniul economic sunt determinate in cea mai mare

masura de relatiile pasnice dintre natiuni.Un efect benefic l-a avut dezvoltarea parteneriatului intre state, acesta ducand la o

puternica asociare intre popoarele si institutiile din tarile cu o economie avansata;

asocierea cuprinde schimburile internationale, domeniul finantelor internationale precumsi actualele corporatii transnationale. Internationalizarea vietii economice duce la o

convietuire mai buna intre state, insa aceasta internationalizare poate avea paradoxal siconsecinte negative asupra bunastarii statului; una din consecinte se refera la globalism,amenintarea lui fiind iminenta din cauza sabloanelor comertului international si a

societatilor comerciale transnationale.

Este necesar ca intre tarile avansate sa existe o coordonare eficienta a strategiilor

sociale si economice. Presedintii si prim-ministrii se intalnesc astazi la intervale regulatepentru a discuta in principal chestiuni economice. Asocierea stransa si bine-venita ce

uneste astazi popoarele si institutiile va trebui sa dea nastere in timp si organizatiilor

internationale, ale caror eforturi si resurse vor trebui puse la dispozitia tarilor mai sarace(Banca Mondiala si Fondul Monetar).

Una din obligatiile fundamentale a societatii este sa manifeste o grija deosebitafata de sutele de milioane de indivizi ce traiesc dincolo de granitele statelor bogate.

In trecut tarile bogate si dezvoltate de astazi au guvernat tarile sarace de acum.

Anglia, Franta, Belgia, Olanda, Germania, Italia, Rusia, Spania au fost puteri coloniale

care si-au considerat benefica propria influenta asupra altor popoare. Nimeni nu poatenega faptul ca aceste mari puteri coloniale, incepand cu Imperiul Roman si continuand cu

cele mentionate mai sus, au avut un rol cat se poate de civilizator promovand modele in

cultura, guvernare si justitie.Dreptul unui stat de a guverna destinele altuia nu mai esteinsa permis, autoguvernarea, respectul pentru suveranitate devenind acceptate.Popoarele

fostelor imperii coloniale si-au dorit sa devina independente, astfel guvernarea

colonialista a incetat, decolonizarea fiind privita ca o infrangere a fortelor politicului

desuet si ale reactiunii. Politica externa a societatii ideale trebuie sa preintampine oricetentativa de renastere a unor practice colonialiste.

In anii ce au urmat celui de-al doilea Razboi Mondial a existat o forma mai

agresiva de neo-imperialism (Uniunea Sovietica, China, SUA si-au extins influentaasupra statelor noi si sarace).

O societate perfecta trebuie sa accepte ideea de schimbare, mai ales in ceea ce

priveste relatiile dintre tarile bogate si cele sarace, dintre fostele puteri colonialiste sicoloniile lor.

6


7/7

7

Documents

Societatea Perfecta - J.K Galbraith - Paginile 65-115