Upload
dokhanh
View
219
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Sociologie CURS 8:
Gen social. Modele culturale de feminitate şi
masculinitate
Lect. Dr. Cristina Raţ
Lecturi: Gen social: modele culturale de feminitate şi masculinitate –Lecturi: * Butler, J. (1990 [1999, 2002]): Gender Troubble. London:
Routledge (selecţii) Gal, S. si G. Kligman (ed) (2003), Reproducerea diferentelor de gen.
Politici, sfera publica si viata cotidiana in tarile socialiste, Cluj: EFES. (selecţii)
Văcărescu, T. E. şi Rostaş, Z. (2008): Femei povestind: Cealaltă jumătate a istoriei. Bucureşti: Ed. Curtea Veche
Hawkins, J. (2008): “Double Agents: Gendered Organizational Culture, Control and Resistance”, Sociology, Vol. 42(3): 418–435.
Magyari-Vincze, E. P.Mandrut (coord), Gen, societate, cultura, Cluj: Edit. Fundaţiei Desire (selecţii)
Diviziuni sociale: gender
Experienţa statusului
social este marcată de gender
Experienţa gender este marcată de statusul social
Foto: New Delhi, Aug. 2008
Recapitulare: Cum defineşte F. Anthias (2001) diviziunile sociale?
Diviziuni sociale – (1) dihotomizare; (2) naturalizare; (3) atribuire colectivă.
Pe cine reprezintă această imagina?
În ce calitate?
Cum aţi ajuns să determinaţi genul
social al persoanei?
Judith Butler - Gender Trouble
A acţiona “feminin” sau “masculin”, aşa cum ar trebui să acţioneze o “femeie” sau un “bărbat”, nu ţine de firescul unei “esenţe” inerente fiecărei persoane. Este mai degrabă o practică socială pusă în acţiune de fiecare persoană, în conformitate cu aşteptările normative ale societăţii. O constrângere din exterior, internalizată prin socializare şi prin practici sociale recurente care întăresc forţa coercitivă a categoriei normative de gender.
“Gender is not something that one is, but something that one does” (Butler, 1990).
Judith Butler (1990 [1999, 2002]): Gender Troubble. London: Routledge.
Portretul lui Ludovic al XIV-lea,
“Regele Soare” al Franţei, realizat în 1701 de artistul Hyacinthe Rigaud.
Judith Butler “Gender Trouble” – Problema genului social
dintr-o perspectivă post-structuralistă
Judith Butler (1990) – analizează felul în care genul social (gender), feminitatea şi masculinitatea, ca şi categorii normative, sunt reproduse şi întărite prin practici sociale.
Suntem învăţaţi să gândim şi să acţionăm considerând că există o
categorie duală: bărbat sau femeie, determinată de un atribut esenţial, ontologic, de masculinitate şi feminitate. DAR: Sunt aceste categorii naturale, adică descriu o realitate sau normative (limitează şi distorsionează experienţa realităţii) şi construite social?
Judith Butler (1990 [1999, 2002]): Gender Troubble. London: Routledge.
Judith Butler “Gender Trouble” – Problema genului social
dintr-o perspectivă post-structuralistă
? Judith Butler afirmă că pentru a înţelege categoriile de “masculin”
şi “feminin”, trebuie să cercetăm acele acţiuni repetitive (practici sociale) care sunt aşteptate din partea celor catalogaţi drept “bărbaţi” şi “femei”.
Este necesar un efort de a de-naturaliza genul social, de a-l înţelege ca o practică socială (performance), un tip de relaţie socială.
Judith Butler (1990 [1999, 2002]): Gender Troubble. London: Routledge.
Violenţa normativă a morfologiilor ideale de bărbaţi şi femei
Exemple?
Gender, muncă, poziţionare socială
Practicile sociale din spaţiul domestic sunt marcate de statusul social;
Rolurile din câmpul producţiei economice din afara spaţiului domestic sunt marcate de gender: femeile sunt angajate preponderent în ocupaţii din sectorul serviciilor ce solicită “muncă emoţională” (Ellie Hochschild), iar bărbaţii pe poziţii ce implică supervizare şi luare de decizii, adică “autoritate” (în sensul Weberian);
La acelaşi nivel de educaţie, femeile au în medie salarii mai scăzute. Înseamnă că piaţa forţei de muncă este divizată în funcţie de gender?
Hegemonie masculină, prestigiu ocupaţional şi capital simbolic
Rolul femeilor în (re)producerea culturală a grupului de status (în spaţiul privat şi cel public)
13%
69%
11%
39%
80%
64%
24%
29%
37%
14%
17%
55%
18%
5%
4%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
deştepte
sufletiste / grijulii
interesate de
treburile localităţii
/ ţării
practice
sensibile
Mai mult La fel Mai puţin
21%
76%
15%
52%
85%
60%
19%
32%
33%
12%
13%
45%
8%
3%
1%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
bărbaţi femei
Barometrul de Gen (2000): Comparativ cu bărbaţii, credeţi că femeile pe
care le cunoaşteţi sunt mai mult, la fel sau mai puţin …?
Fundaţia pentru o Societate Deschisă
segmentare după sexul respondentului
G A
L
L
U
P
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NŞ/NR”.
Este mai mult datoria femeilor decat a barbatilor sa se ocupe de
treburile casei?
76
6152
1633
42
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Primar Mediu Superior
Nivelul de educatie
Nu stiu
Nu
Da
Este mai mult datoria barbatilor decat a femeilor sa aduca bani
in casa?
8169
48
1225
44
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Primar Mediu Superior
Nivelul de educatie
Nu stiu
Nu
Da
Sursă: Barometrul Relaţiilor de Gen, Gallup România, 2000
Cine face următoarele activităţii în gospodăria dvs.? (1)
81%
77%
7%
2%
6%
15%4%
3%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
spală automobilul
familiei *
repară instalaţiile
din casă **
Se ocupă doar femeile Se ocupă doar bărbaţii
Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Este plătit altcineva
Fundaţia pentru o Societate Deschisă
G A
L
L
U
P
86%
81%
88%
81%
88%
5%
5%
5%
6%
5%
8%
12%
6%
12%
5%
1%
1%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
pregăteşte mâncarea
face curat în casă
spală haine
spală vase
calcă rufe
Procente calculate doar pentru:
*cei care au automobil
**cei care nu locuiesc cu chirie
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NR”.
R O
M
Â
N
I
A
Cine face următoarele activităţii în gospodăria dvs.? (2)
Barometrul de gen – August 2000
Procente calculate doar pentru:
*cei care locuiesc în gospodării
în care sunt copii
**cei care locuiesc în gospodării
în care sunt copii care merg
la şcoală
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NR”.
68%
66%
23%
22%
22%
16%
69%
64%
6%
5%
6%
3%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
are grijă zilnic de
copil *
supraveghează
lecţiile şi timpul
liber al copilului **
merge cu copiii la
doctor *
merge cu copiii la
şcoală **
Se ocupă doar femeile Se ocupă doar bărbaţii
Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Este plătit altcineva
48%
30%20%
1%
2%
2%
65%
45%
76%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
educaţie
primară
educaţie medie educaţie
superioară
Nuconteazăsexul
Femeile
Bărbaţii
segmentare după educaţia respondentului
R O
M
Â
N
I
A
Sunteţi de părere că în viaţa publică (administraţie, politică,la locul de
muncă etc.) este de preferat să conducă ...
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NŞ/NR”.
Barometrul de gen – August 2000
Structura forţei de muncă în 2007 şi 2009
Conform Anuarului Statistic al României 2010, procentul femeilor cu statutul de lucrător familial neremunerat a fost de 19.2%, iar al bărbaţilor 6.1% în 2009.
Sursă: INS, 2008 şi 2010.
Raportului Comisiei Europene pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati din 2009: Diferenţa de salarizare În 2007, diferenta de remunerare intre femeile si barbatii din Romania este de 12,7%. Diferenta de salarizare este mai mica fata de cea din anul 2004 si fata de media inregistrata la nivelul UE (17,4%). Rata de ocupare în muncă 2004: rata de ocupare a femeilor cu varsta cuprinsa intre 15-64 de ani era de 52,1%, mult mai mica decat cea a barbatilor cu aceleasi varste, care era de 63,6% 2007: rata de ocupare a femeilor (15-64 de ani) este de 51,7%, fata de cea a barbatilor, de 64,1%. Somaj: 2004: rata somajului la femei era mai mica decat cea a barbatilor (6,9 la femei, fata de 7,7%), in trimestrul IV al anului 2007 se inregistra o diferenta semnificativa intre rata de ocupare a femeilor si cea a barbatilor (4,9% la femei, comparativ cu 7,2% la barbati). Sursa: Raportul Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul European Economic si Social si Comitetul Regiunilor - Egalitate intre femei si barbati - 2009, Bruxelles, 27.02.2009, COM(2009) 77 final. H.G. 237/2010 Aprobarea Strategiei Naţionale privind Egalitatea de Şanse între Bărbaţi şi Femei, perioada 2010-2012 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DE-GUVERN/HG237-2010.pdf