Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
0
SONDAJ DE OPINIE, PRE CAMPANIE, LA NIVELUL PUBLICULUI GENERAL
RAPORT DE CERCETARE
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
1
Investim în viitorul tău! Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională
prin Programul Operațional Regional 2014-2020
Titlul proiectului: Evaluarea măsurilor de informare și publicitate desfășurate de Autoritatea de Management pentru POR în perioada 2017-2019
în conformitate cu Planul de comunicare pentru POR 2014 - 2020 Editorul materialului: AB European Research Group
Data publicării: martie 2019
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
2
Cuprins
1. METODOLOGIA CERCETARII..................................................................... 4
1.1.Obiectivele cercetării ......................................................................... 4
1.2.Eșantionarea respondenților ................................................................. 5
1.3.Culegerea datelor .............................................................................. 6
1.4.Verificarea culegerii datelor ................................................................. 6
1.5.Structura eșantionului ........................................................................ 7
1.6.Comparații regionale .........................................................................10
2.CUNOAȘTEREA REGIO ...........................................................................15
2.1.Nivelul general de cunoaștere a Programului Operațional Regional ..................17
2.2.Cunoașterea proiectelor finanțate prin POR .............................................27
2.3.Nivel de informare privind obiectivele REGIO ............................................38
3. ATITUDINE GENERALĂ PRIVIND REGIO .......................................................71
3.1.Opinia privind POR ............................................................................71
4. INTERESUL PRIVIND REGIO ....................................................................84
4.1. Interesul privind POR ........................................................................84
4.2.Percepția clarității informației .............................................................90
5. MEDII DE COMUNICARE A REGIO LA NIVEL NAȚIONAL .....................................96
5.1.Ierarhia mediilor de comunicare la nivel național .......................................96
5.2.Principalele medii de comunicare ........................................................ 102
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
3
6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................ 106
6. ANEXE .......................................................................................... 108
6.1.Index de figuri ............................................................................... 108
6.2.Index de tabele ............................................................................. 112
6.3. Chestionarul aplicat ....................................................................... 115
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
4
1. METODOLOGIA CERCETARII
Sondajul de opinie desfășurat la nivel național a fost efectuat în conformitate cu
documentația de atribuire a contractului, păstrând caracteristicile cantitative și
calitative prevăzute în caietul de sarcini al achiziției și în oferta tehnică depusă.
Cercetarea a avut o metodologie de tip cantitativ, bazată pe sondaj de opinie, care a
utilizat ca instrument de colectare a datelor chestionarul. Structura chestionarului a
avut la bază operaționalizarea obiectivelor cercetării. Chestionarul a cuprins 23 de
întrebări închise, 8 incluzând și o variantă descriptivă, baza de date finală, rezultată,
cuprinzând 45 de itemi. Structura și forma finală a chestionarului atașate prezentului
raport au fost aprobate de către beneficiar.
Culegerea datelor s-a desfășurat în regim face to face, în sistem PAPI, în perioada 23
ianuarie-8 februarie 2019.
1.1.Obiectivele cercetării
Cercetarea a avut următoarele obiective:
Măsurarea gradului de notorietate a Programului Operațional Regional la nivel
național și la nivel regional în rândul publicului general;
Identificarea opiniei față de REGIO- Programul Operațional Regional, a publicului
general, la nivel național și regional;
Identificarea cunoașterii concrete a unui proiect finanțat prin REGIO, în exercițiul
financiar anterior sau actual, în aria de proximitate a respondenților;
Identificarea gradului de cunoaștere a obiectivelor Programului Operațional
Regional, la nivelul publicului general;
Identificarea gradului de cunoaștere a categoriilor de beneficiari ai POR, la
nivelul publicului general;
Evaluarea interesului pentru comunicarea publică despre REGIO- Programul
Operațional Regional;
Identificarea principalelor medii de comunicare.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
5
Obiectivele cercetării au concretizat logica de intervenție în domeniul comunicării
publice a REGIO, care are în vedere următoarele componente ce generează creșterea
gradului de conștientizare și informare privind impactul POR la nivel național:
1.2.Eșantionarea respondenților
Studiul s-a realizat pe baza unei eșantionări stadiale, stratificate, proporționale,
luându-se în considerare distribuția persoanelor adulte (peste 18 ani), conform datelor
INS la 1 iulie 2018, privind distribuția populației pe vârste și gen la nivel județean.
Straturile de eșantionare utilizate au fost următoarele: regiune de dezvoltare, județ,
vârstă (au fost utilizate patru categorii de vârstă, respectiv 18-29 ani, 30-49 ani, 50-69
ani și 70 ani și peste), genul și mediul de rezidență (urban/ rural). Selecția persoanei în
interiorul clusterului a fost aleatoare. Eșantionul proiectat a avut în vedere, la un prim
nivel, construcția reprezentativității la nivel regional pentru un volum de minim 500
respondenți per regiune. Pentru analizele la nivel național baza de date a fost ajustată
conform ponderii fiecărei regiuni în structura generală a populației.
Structura eșantionului pe categoriile de eșantionare enumerate este prezentată în anexă.
cunoaștere anterioară
•notorietate existentă;
•conoaștere proiect;
•conoaștere obiective POR;
•cunoaștere beneficiari POR;
atitudine generală
•atitudine generală, pozitivă sau negativă privind POR;
interes general
•măsura în care individul are deschiderea pentru receptarea informației;
mijloace optime
•canalele prin care mesajul poate ajunge la fiecare categorie de respodenți;
Figură 1-Logica intervenției în domeniul comunicării
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
6
1.3.Culegerea datelor
Culegerea datelor s-a realizat în regim face to face, pe bază de chestionar, pe suport
de hârtie, cu ajutorul operatorilor de teren specializați. La nivel național au fost culese
4006 chestionare, minim 500 de chestionare pentru fiecare regiune de dezvoltare.
Procesul de culegere a datelor implicat la nivel național 82 de operatori de teren, care
au cules date din 326 de puncte de eșantionare la nivel național. Culegerea datelor s-a
realizat sub coordonarea a 8 responsabili regionali.
1.4.Verificarea culegerii datelor
Existența procedurii de verificare și modalitatea desfășurării acesteia a fost transmisă
operatorilor de teren în cadrul sesiunilor de instruire care au precedat culegerea
datelor. Verificarea culegerii datelor a fost principala etapă pentru validarea activității
de culegere a fiecărui operator în parte. Culegerea datelor cu caracter personal a fost
realizată în conformitate cu prevederile legii 129/2018 și Regulamentului UE 676/2016.
Aceste date cu caracter personal au fost utilizate exclusiv in scopul verificării
conformității metodologice a cercetării.
Verificarea culegerii datelor s-a realizat telefonic, din centrul de cercetare situat în
București, pentru toți operatorii de teren implicați, pentru minim 12% din datele culese
de fiecare dintre aceștia. Verificarea a presupus validarea datelor de contact ale
persoanei (telefon de verificare, adresă, localitate, județ) a datelor socio-demografice
(vârstă, gen, ocupație, etnie) și validarea cunoașterii tematicii interviului pe bază de
chestionări, precum și detalierea discuției pe care respondentul a avut-o pentru a
răspunde la întrebări.
Procesul de verificare s-a încheiat cu înlocuirea unui număr de 48 de chestionare, de la
4 operatori, în următoarele localități:
În Municipiul București, Sector 2, au fost anulate un număr de 26 de chestionare
realizate de un operator. Chestionarele au fost anulate din următoarele motive:
adresa de contact incompletă, fiind trecută doar strada respondentului fără
număr, bloc și apartament. În această situație chestionarele nu puteau fi
verificate pe teren; în urma în urma verificării telefonice, respondenții nu au
putut fi contactați. Chestionarele au fost înlocuite în totalitate cu chestionare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
7
realizate de alt operator. Operatorul care a lucrat pe sectorul 2 a fost scos din
rețea;
În Municipiul Cluj - Napoca au fost înlocuite un număr de 10 chestionare realizate
de un singur operator, din următoarele motive: chestionarele conțineau
răspunsuri incomplete; în urma verificării telefonice, respondenții nu au putut fi
contactați. Operatorul din Cluj-Napoca a fost scos din rețea, chestionarele au
fost refăcute în totalitate de un alt operator din județ;
În județul Timiș au fost înlocuite un număr de 6 chestionare din localitatea
Dumbrăvița. În urma verificării telefonice respondenții nu au putut fi contactați,
prin urmare s-a decis înlocuirea acestora cu persoane care pot oferi, în verificare,
confirmări ale efectuării chestionarelor;
În județul Brăila au fost înlocuite un număr de 6 chestionare realizate în mediul
rural de un operator. Chestionarele au fost înlocuite din următoarele motive:
datele de contact ale respondenților erau incomplete: nume și prenume
incomplet, numere de telefonice incorecte. Chestionarele nu au putut fi
verificate telefonic sau în teren; răspunsuri incomplete la întrebările din cadrul
chestionarului. Operatorul a fost scos din rețea, chestionarele au fost înlocuite
integral fiind realizate de un alt operator de teren, în localitatea Chișcani.
1.5.Structura eșantionului
Structura rezultată a eșantionului a fost următoarea:
Figură 2- Structura eșantionului în funcție de gen și etnie
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
8
La nivelul distribuție de gen, eșantionul la nivel național corespunde structurii
populației, conform datelor INS, cu o pondere ușor mai ridicată a populației feminine,
în structura generală. Distribuția pe categorii etnice a fost realizată prin solicitarea
auto-declarării apartenenței etnice a respondentului. Pentru minoritatea maghiară și
rroma au fost utilizați operatori care au adresat întrebările de autoidentificare etnică
și în limba minorităților respective.
Structura populației pe categorii educaționale, evidențiază valoarea modală a
persoanelor cu studii medii, respectiv liceu, aproximativ o treime dintre respondenți,
(35%) și a persoanelor cu studii superioare, educație universitară și post universitară,
respectiv 27% din total respondenți. Cu alte cuvinte 69,5% din populația investigată
beneficiază de educație medie sau superioară. Din punct de vedere ocupațional se
remarcă faptul că 28,1% dintre respondenți s-au autodeclarat muncitori, iar 24%
pensionari.
Figură 3- Structura eșantionului în funcție de educație și ocupație
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
9
Distribuția eșantionului pe medii de rezidență, evidențiată în figura anterioară arată o
pondere ușor mai ridicată a mediului urban, în comparație cu mediul rural, ceea ce
corespunde datelor INS. La nivelul categoriilor de vârstă valoarea modală se
înregistrează în cadrul categoriei 30-49 ani, categorie care include și vârsta medie a
populației.
Figură 4- Structura eșantionului în funcție de mediu de rezidență și vârstă
Figură 5-distribuția regională a eșantionului național
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
10
Așa cum am precizat anterior, datele au fost culese pe eșantioane comparabile la nivel
regional de aproximativ 500 de respondenți. Pentru analiza la nivel național a fost
realizată ponderarea regiunilor conform structurii populației pe categoriile de
eșantionare. Ponderea rezultată a regiunilor în analiza națională este prezentată în
figura următoare. După cum se poate observa, valoarea modală, la nivel regional, a fost
înregistrată în Regiunea Nord-Est (17,4%), iar ponderea minimă a fost înregistrată în
regiunea Vest (9,2%).
Marja de eroare a eșantionului la nivel național este +/-1,9%, pentru un interval de
încredere de 95% și o probabilitate de 50% de apariție a caracteristicilor analizate,
corespunzătoare unui volum de 4000 de respondenți. Pentru subeșantioanele la nivel
regional marja de eroare este de +/-4,5%, corespunzătoare unui volum de 500 de
respondenți, pentru un interval de încredere de 95% și o probabilitate de 50% de apariție
a caracteristicilor analizate.
1.6.Comparații regionale
Comparația la nivel regional, evidențiază următoarele caracteristici:
Din punct de vedere al distribuției pe categorii de gen structura este aproximativ
similară la nivel regional, raportul cel mai echilibrat între cele două genuri a fost
înregistrat în regiunea Nord-Est, diferența cea mai mare fiind înregistrată la nivel
regiunii București-Ilfov, ponderea femeilor fiind cu 7,2% mai ridicată decât cea
bărbaților.
Tabel 1- Distribuție de gen la nivel regional
GEN Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud-Est Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia
Vest Centru București-
Ilfov
masculin 48,6% 50,0% 48,4% 49,4% 48,6% 48,6% 47,0% 46,4%
feminin 51,4% 50,0% 51,6% 50,6% 51,4% 51,4% 53,0% 53,6%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
11
Din punct de vedere al structurii pe categorii de vârstă, distribuția eșantionului la
nivel regional evidențiază faptul că ponderea cea mai scăzută a tinerilor a fost
înregistrată în regiunea București- Ilfov (14,2%), iar cea mi ridicată în regiunea Nord-
Est (19,4%), cea mai scăzută pondere a populației adulte (30-49 ani) a fost
înregistrată la nivelul regiunii Sud- Oltenia, (37,4%), iar cea mai ridicată, la nivelul
regiunii București-Ilfov (43,2%), ponderea cea mai scăzută a populației mature (50-
69 ani) a fost înregistrată în Nord-Est, iar cea mai ridicată în Sud-Est, (31,4%). Nord-
Estul, înregistrează de asemenea și ponderea cea mai scăzută a populației vârstnice,
peste 70 de ani, la egalitate cu Sud-Estul (12,0%), în Sud-Muntenia și Sud-Oltenia,
regiunile cu ponderea vârstnicilor cea mai ridicată, nivelul fiind cu doar 2% mai
mare.
Tabel 2- Distribuție de vârstă la nivel regional
Nord-Vest
Nord-Est
Sud-Est Sud-Muntenia
Sud-Oltenia
Vest Centru Bucuresti-Ilfov
18-29 ani 18,0% 19,4% 17,2% 17,6% 17,8% 17,4% 16,8% 14,2%
30-49 ani 39,6% 40,4% 39,4% 38,0% 37,4% 39,4% 39,8% 43,2%
50-69 ani 29,8% 28,2% 31,4% 30,4% 30,8% 30,6% 30,6% 30,2%
70 ani si peste 12,6% 12,0% 12,0% 14,0% 14,0% 12,6% 12,8% 12,4%
total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Tabel 3-Distribuție etnică la nivel regional
etnie Nord-Vest
Nord-Est
Sud-Est Sud-Muntenia
Sud-Oltenia
Vest Centru Bucuresti-Ilfov
romana 82,0% 99,2% 98,4% 100,0% 99,4% 98,6% 70,4% 98,4%
maghiara 17,2% 0,6% 1,2% 26,2% 1,0%
rroma 0,8% 0,2% 0,4% 0,6% 3,4% 0,6%
alta 1,2% 0,2%
total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Distribuția pe categorii etnice evidențiază ponderea minorității maghiare în regiunea
Centru, 26,2% din totalul populației din această regiune și în regiunea Nord-Vest
17,2% din total populație. Procente sub 2% ale minorității maghiare au fost
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
12
înregistrate și în regiunile Vest, București-Ilfov și Nord-Est. În regiunea Centru a fost
înregistrată și ponderea cea mai ridicată a minorității rroma (3,4%) la care se adaugă
ponderi subunitare în regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Oltenia. Alte
minorități prezente în sondaj: minoritatea turcă, macedoneană și tătară cu o
pondere de 1,2% în regiunea Sud-Est și minoritatea sârbă și croată, cu o pondere sub-
unitară în regiunea Vest.
Tabel 4- Distribuția eșantionului pe categorii educaționale, la nivel regional
EDUCAȚIE Nord- Vest
Nord- Est
Sud – Est
Sud- Muntenia
Sud- Oltenia
Vest Centru București-
Ilfov
fără scoală 0,6% 0,2% 0,8% 3,6% 0,2%
elementară 1,2% 2,6% 5,4% 4,4% 2,8% 5,2% 3,6% 1,4%
gimnaziu 9,6% 8,2% 8,4% 9,8% 4,6% 12,2% 11,0% 5,4%
profesională 13,0% 17,8% 16,8% 18,6% 19,0% 23,2% 13,0% 24,0%
liceu 28,5% 33,8% 35,7% 42,6% 34,9% 34,3% 24,8% 45,3%
post liceala 11,0% 6,2% 9,6% 5,8% 9,0% 3,4% 10,8% 3,4%
facultate 26,7% 23,8% 21,0% 16,2% 22,6% 15,6% 26,1% 19,6%
post universitar 10,0% 7,0% 2,8% 1,8% 3,6% 6,2% 10,4% 1,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
La nivelul categoriilor educaționale distribuția prezentată în tabelul anterior
evidențiază faptul că, la nivelul regiunii Vest, înregistrăm ponderea cea mai ridicată
a persoanelor cu educație inferioară (studii elementare sau mai puțin, gimnaziale
sau școală profesională), respectiv 40,6% din totalul respondenților din această
regiune, la nivelul regiunii București-Ilfov, înregistrăm ponderea cea mai ridicată a
respondenților cu studii medii (liceu, școală post-liceală), respectiv 48,7% din totalul
respondenților din această regiune, iar în regiunea Nord-Vest înregistrăm ponderea
cea mai ridicată a persoanelor cu studii superioare, respectiv 36,7% din totalul
respondenților din această regiune.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
13
Tabel 5-Distribuția eșantionului pe categorii ocupaționale, la nivel regional
OCUPAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
muncitor 27,4% 25,0% 25,5% 30,0% 25,2% 35,7% 26,5% 34,7%
funcționar, tehnician, maistru
15,7% 18,3% 23,0% 11,3% 12,6% 8,8% 13,6% 18,4%
specialist cu ocupații
intelectuale 21,4% 13,6% 10,2% 8,9% 16,4% 11,0% 17,2% 12,8%
patron director 3,0% 4,5% 3,3% 7,5% 7,3% 3,0% 7,2% 1,2%
șomer, fără ocupație, casnica
4,2% 10,0% 9,6% 9,3% 6,3% 9,0% 7,6% 2,6%
student, elev peste 18 ani
4,0% 7,5% 4,5% 6,7% 6,7% 5,2% 6,8% 4,4%
pensionar 24,2% 21,1% 24,0% 26,3% 25,6% 27,3% 21,0% 25,9%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Din punct de vedere ocupațional, corelațiile cu zonele modale ale categoriilor
educaționale sunt evidente. Astfel, în regiunea Vest se înregistrează ponderea cea
mai ridicată a muncitorilor, 35,7%. In aceeași regiune înregistrăm și ponderea cea
mai ridicată a pensionarilor. Regiunea Sud-Est înregistrează volumul cel mai ridicat
al personalului de nivel mediu (tehnician, maistru), respectiv 23%. In regiunea Nord-
Vest se înregistrează ponderea cea mai ridicată a specialiștilor cu ocupații
intelectuale, 21,4%, regiunea Nord-Est înregistrează valoarea modală la nivelul
inactivilor și al elevilor/ studenților, iar în regiunea Sud-Muntenia se înregistrează
ponderea cea mai ridicată a persoanelor care se declară patroni, directori (7,5% din
totalul respondenților din această regiune).
Tabel 6- Distribuția eșantionului pe medii de rezidență, la nivel regional
MEDIU Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
urban 54,4% 44,8% 57,2% 43,6% 51,2% 62,4% 59,4% 91,0%
rural 45,6% 55,2% 42,8% 56,4% 48,8% 37,6% 40,6% 9,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
În afara regiunii București-Ilfov, cu un dezechilibru structural, urban-rural, la nivelul
celorlalte 7 regiuni, gradul cel mai ridicat de urbanizare, prin raportare la ponderea
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
14
generală a populației din regiune îl înregistrăm în Vest (62,4% din total populație),
iar gradul cel mai scăzut în Sud-Muntenia, respectiv 56,4% dintre respondenți
locuiesc în mediul rural.
Structura eșantionului anterior descrisă va fi urmărită pe parcursul prezentării
rezultatelor sondajului de opinie desfășurat. Datele obținute vor fi prezentate la nivel
național, prin pofilele generale pe categorii de gen, vârstă, ocupație, educație, mediu
de rezidență și apartenență etnică, ulterior, realizându-se comparații între regiuni.
Menționăm faptul că, în cazul comparațiilor între regiuni, vor fi utilizate volumele de
eșantion similare (aproximativ 500 respondenți), marja de eroare aferentă acestor
volume fiind sensibil mai ridicată prin comparație cu datele al nivel național. Cu alte
cuvinte, evaluările regionale, prin comparație cu media înregistrată la nivel național,
vor lua în considerare un interval de toleranță de +/-4,5%.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
15
2.CUNOAȘTEREA REGIO
Cunoașterea REGIO la nivel național a fost măsurată prin patru indicatori de informare:
Indicatorul de informare generală, la nivelul publicului general, indicator de
referință în evaluarea privind performanța în comunicare a Programului Operațional
Regional. Acest indicator reprezintă procentul populației care declară neasistat că
a auzit de Programul Operațional Regional;
Indicatorul de cunoaștere concretă a unui proiect finanțat prin REGIO. Acest
indicator reprezintă un nivel suplimentar al gradului de informare, făcând apel la
cunoașterea concretă și poziționarea REGIO în cadrul finanțărilor pentru dezvoltare
din sfera de viață a respondentului. Acest indicator reprezintă procentul populației
care declară că știe în zona sa de activitate (localitate, județ, zonă) cel puțin un
proiect finanțat prin REGIO. Indicatorul măsoară totodată contribuția la notorietatea
programului generată de comunicarea realizată în cadrul proiectelor finanțate.
Indicatorul privind cunoașterea/ opinia referitoare la obiectivele pe care Programul
Operațional Regional le are în aceste exercițiu de programare a fost construit prin
cumularea mențiunilor binare referitoare la 9 obiective majore. Indicatorul ia valori
de la 1(nu cunosc nici un obiectiv) la 10 (cunosc toate obiective). Acest indicator
este cel mai fin instrument de măsurare a nivelului de cunoaștere al REGIO indicând
ponderea acelui procent din populație care o cunoaștere aprofundată a REGIO, în
detaliile conceptuale ale Programului Operațional.
Indicatorul privind cunoașterea/ opinie privind categoriile de beneficiari, este de
asemenea un indicator fin al nivelul de cunoaștere. Respondenții la sondajul de
opinie au fost rugați să menționeze toate tipurile de beneficiari cărora cred că lise
adresează Programul Operațional Regional. Indicatorul construit ia valori de la 4 (nu
poate menționa corect nicio categorie de beneficiari) la 10 (menționează corect
toate categoriile de beneficiari).
Analiza datelor la nivel național arată un nivel ridicat de corelație între cei patru
indicatori, schematic, nivelul de cunoaștere a REGIO pe tipuri de public putând fi
împărțit în trei categorii de public general: public general specializat, aproximativ 7,5%
din populație, respectiv publicul general care cunoaște obiectivele, potențialii
beneficiari ai proiectelor, proiecte concrete și evident, a auzit de REGIO; publicul
general de proximitate, public la nivelul căruia înregistrăm un grad mai scăzut de
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
16
cunoaștere a obiectivelor și categoriile de potențiali beneficiari, însă înregistrăm
cunoașterea concretă a unor proiecte finanțate prin POR, aproximativ 33,5% din
populație; și, la nivelul cel mai larg, publicul care a auzit de Programul Operațional
Regional, indiferent de nivelul celorlalți indicatori, aproximativ 47,5% din total
populație.
Utilitatea modelului descris anterior pentru campaniile de comunicare desfășurate la
nivel național și regional constă în expresivitatea sa pentru instrumentele de
comunicare potențiale: de la instrumentele specializate (conferințe, întâlniri, mese
rotunde, dezbateri) care se adresează unui public restrâns, la instrumente de
comunicare ce vizează promovarea proiectelor finanțate (și în acest punct lecțiile
învățate din exercițiul anterior de programare arată importanța semnificativă a
promovării proiectelor de la panourile publicitare până la materialele informative
transmise beneficiarilor finali) și până la companiile media, de comunicare în masă,
care se adresează unui public larg și care au potențialul cel mai ridicat de contribuție
la vizibilitatea generală a REGIO.
public general (47,5%)
public de proximitate
(33,5%)
public specilizat
(7,5%)
Figură 6- Structurarea publicului general în funcție de indicatorii de informare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
17
2.1.Nivelul general de cunoaștere a Programului Operațional Regional
La nivel național gradul general de cunoaștere a Programului Operațional Regional
înregistrat prin intermediul acestui sondaj de opinie este de 47,5% din total populație,
un nivel similar cu pragul de 46%, media înregistrată la nivel național la sfârșitul
exercițiului de programare anterior.
Analiza pe categorii socio-demografice evidențiază coeficienți de corelație semnificativi
pentru toți indicatorii socio-demografici incluși în analiză.
După cum se poate observa în graficul anterior, în structura awareness-ului REGIO
ponderea publicului de gen masculin este ușor mai ridicată decât cea de gen feminin1.
Chiar dacă diferența între ponderea bărbaților și cea a femeilor este subunitară, prin
comparație cu media la nivel de eșantion se remarcă o diferență de aproape două
puncte procentuale în favoarea bărbaților.
1 Indice de contingență măsurat=0,03
Figură 7-Cunoașterea REGIO la nivel național-distribuție pe categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
18
Distribuția pe grupe de vârstă, cu un nivel de corelație maximal2 cu nivelul de
cunoaștere a Programului Operațional Regional. Așa cum se poate remarca în graficul
prezentat anterior, la nivel național se înregistrează un deficit de informare la nivelul
categoriilor de vârstă polare, respectiv la nivelul tinerilor, cu vârste până în 29 de ani
și la nivelul persoanelor vârstnicie, peste 70 de ani. Nivelul cel mai ridicat de cunoaștere
este înregistrat în categoria de vârstă 30-49 ani, 43,2% dintre cei care au auzit de REGIO
fiind încadrați în această categorie, cu un plus de 3,5% față de media în populației.
Un nivel semnificativ de contingență se înregistrează și în raport cu etnia
respondentului. Prin comparație, se remarcă faptul că, la nivel național se înregistrează
un plus de cunoaștere în cazul minorității etnice maghiare, prin comparație cu toate
celelalte categorii de respondenți. În cazul minorităților rroma, sau a altor minorități
2 Coeficient de contingentă=0,000
Figură 8- Cunoașterea REGIO la nivel național/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
19
(turc, tătari, sârbi, croați) ponderea la nivelul eșantionului fiind sub marja de eroare,
recomandăm ca datele prezentate să fie interpretate doar ca tendințe potențiale.
Ca și în cazul categoriilor de vârstă, un nivel puternic de semnificație a fost înregistrat
între nivelul general de cunoaștere și categoriile de educație. De altfel educația și
mediul de rezidență sunt predictorii cei mai importanți din punct de vedere al
variabilelor socio-demografice, ai variației nivelului general de informare cu privire la
Programul Operațional Regional. După cum se poate observa în graficul următor între
nivelul de informare și educație există o corelație semnificativă directă, creșterea
nivelului general de educație ducând la creșterea nivelului general de informare.
După cum se poate urmări în graficul de următor, nivelul cel mai ridicat al diferenței
între cei care cunosc REGIO îl înregistră în categoria celor cu studii universitare,
ponderea celor cu studii universitare care au auzit de POR fiind cu 11,5% mai mare decât
a celor care nu au auzit de acest Program Operațional.
Figură 9-Cunoașterea REGIO la nivel național-distribuții pe categorii etnice
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
20
Figură 11- Cunoașterea REGIO la nivel național, distribuție pe categorii ocupaționale
Figură 10-Cunoașterea REGIO la nivel național. Distribuție pe categorii educaționale
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
21
Corelat cu nivelul general de educație, și la nivel de categorii ocupaționale înregistrăm
un nivel ridicat de contingență raportată la cunoașterea REGIO. Astfel, se remarcă
faptul că, la nivelul ocupațiilor cu studii medii și superioare (funcționar , tehnician,
maistru, patron, director, sau specialist cu ocupații intelectuale), ponderea celor care
au auzit de REGIO este semnificativ mai mare decât a celor care nu au auzit de Program.
În cazul specialiștilor cu ocupații intelectuale ponderea celor care au auzit (18,4%) este
aproape dublă în raport cu ponderea celor care nu au auzit de REGIO (9,8%) Același
grafic însă ne arată că, din punct de vedere ocupațional, valoarea modală (categoria
unde se află cei mai mulți respondenți) a awareness-ului este în rândul categoriei de
muncitori, urmată ca pondere de categoria de pensionari, respectiv în rândul unor
categorii în care majoritatea nu deține informații suficiente recunoașterii neasistate a
Programului Operațional Regional.
Distribuția pe medii de rezidență a nivelului de cunoaștere a Programului Operațional
Regional arată că, la nivel național, ținta propusă pentru acest exercițiu de finanțare
(60%) are o probabilitate foarte mare de realizare pentru mediul urban, la nivelului
Figură 12- Cunoașterea REGIO la nivel național- distribuție pe medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
22
căruia se înregistrează deja un awareness de 59,1%. La nivel rural, gradul de cunoaștere
al REGIO se poziționează semnificativ sub media națională, respectiv 40,9%. Dat fiind
faptul că POR este un program operațional cu un target predominant urban, la nivel
rural el beneficiază în mică măsură de comunicarea directă, prin specialiști și de
comunicarea de proximitate realizată de dezvoltatorii de proiecte. Prin urmare
campaniile de comunicare mediate sunt unele din puținele instrumente care pot duce
la creșterea notorietății Programului în mediul rural.
Comparația pe regiuni, pe eșantioane similare3 arată o corelație semnificativă a
nivelului de cunoaștere a REGIO cu distribuția regională și intercorelație cu structura
socio-demografică specifică fiecărei regiuni în parte.
3 Eșantioanele la nivel regional au avut în medie 500 respondenți cu un minim de 500 respondenți în Nord-Vest și un maxim de 502 respondenți în București-Ilfov, eșantionul total cumulând, la nivel național 4006 chestionare valide.
Figură 13- Cunoașterea REGIO-distribuție la nivel de regiuni de dezvoltare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
23
Analiza din punct de vedere socio-demografic a celor care cunosc Programul Operațional
Regional la nivel de Regiuni de dezvoltare evidențiază următoarele aspecte:
Tabel 7- Distribuție de gen, la nivel regional, a celor care au auzit de REGIO
GEN Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
masculin 52,4% 47,9% 47,6% 56,0% 51,5% 48,1% 49,3% 48,2%
feminin 47,6% 52,1% 52,4% 44,0% 48,5% 51,9% 50,07% 51,8%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Din punct de vedere al distribuției pe categorii de gen, subliniem faptul că în
regiunile Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Oltenia ponderea bărbaților care
declară că au auzit de REGIO este semnificativ mai ridicată decât a femeilor. În
Nord-Est, Sud-Est și București-Ilfov, Programul Operațional Regional înregistrează
o pondere mai ridicată a femeilor în cadrul nivelului general de notorietate.
Tabel 8- Distribuție pe categorii de vârstă, la nivel regional, a celor care au auzit de REGIO
VÂRSTĂ Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
18-29 ani 14,5% 19,5% 16,2% 15,0% 15,5% 18,9% 14,8% 13,9%
30-49 ani 41,5% 46,5% 41,2% 42,5% 37,5% 48,1% 40,2% 47,4%
50-69 ani 32,0% 27,8% 35,5% 33,2% 33,0% 28,2% 34,5% 28,7%
70 ani si peste 12,0% 6,2% 7,0% 9,3% 14,0% 4,9% 10,5% 10,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Comparația regională a distribuției pe categorii de vârstă arată că în regiunea
Nord-Est, prin raportare la distribuția internă la nivel regional, se înregistrează
o pondere semnificativ mai mare a persoanelor cu vârste cuprinse între 30-49 ani
care au auzit de REGIO (+6,1% în comparație cu media la nivel regional) și o
pondere semnificativ mai redusă (-5,8%) în rândul persoanelor peste 70 de ani. O
situație similară întâlnim în regiunea Vest în care ponderea persoanelor cu vârste
în intervalul 30-49 ani este cu 8,7% mai ridicată decât medie categoriei la nivel
de regiune, iar nivelul de cunoaștere în cadrul categorie de vârstă peste 70 de
ani este cu 7,7% mai mic decât media categoriei la nivel regional. Și în regiunea
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
24
București-Ilfov situația este similară: +4,2% la nivelul categoriei 30-49 ani. În
cazul celorlalte regiuni, prin comparație cu distribuția pe categorii de vârstă la
nivel regional, ținând cont de marja de eroare statistică aferentă eșantioanelor
regionale nu au fost înregistrate diferențe semnificative din punct de vedere
statistic.
Tabel 9- Distribuție pe categorii educaționale, la nivel regional, a celor care au auzit de REGIO
EDUCAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud –
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia
Vest Centru București-
Ilfov
fără scoală 0,8% 3,0%
elementară 0,7% 2,5% 2,2% 3,2% 4,5% 4,3% 1,7% 0,4%
gimnaziu 6,5% 2,9% 5,2% 4,4% 3,0% 7,2% 7,9% 2,4%
profesională 9,8% 10,4% 12,2% 19,4% 15,4% 19,8% 11,8% 18,7%
liceu 28,4% 32,9% 35,8% 43,5% 30,3% 40,6% 27,1% 45,4%
post liceala 13,5% 5,8% 12,2% 6,5% 9,5% 2,9% 11,8% 3,2%
facultate 30,2% 35,0% 28,8% 20,2% 30,8% 15,9% 27,5% 27,9%
post universitar 10,9% 10,4% 3,5% 2,0% 3,5% 9,2% 12,2% 2,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Ca și la nivel național, la nivelul fiecărei regiuni înregistrăm o corelație
semnificativă directă între nivelul de cunoaștere a Programului Operațional
Regional și nivelul de educație. Prin comparație cu distribuțiile le categorii
educaționale la nivel regional, prezentate în capitolul metodologic, ținând cont
de marja de eroare aferentă eșantioanelor regionale se evidențiază ponderea
semnificativ mai ridicată a persoanelor cu educație universitară care au auzit de
REGIO la nivelul regiunilor Nord-Est (+11,2%), Sud-Est (+7,8%), Sud-Oltenia
(+8,2%) și București-Ilfov (+8,3%). De asemenea este semnificativ faptul că în
regiunea Vest ponderea celor care au auzit de REGIO, în rândul celor cu studii
liceale este cu 6,3% mai ridicată în comparație cu media la nivelul acestei regiuni.
În majoritatea regiunilor se înregistrează însă un nivel scăzut de cunoaștere a
Programului Operațional regional la nivelul categoriilor de educație inferioară
(școală profesională, respectiv gimnaziu). După cum se poate observa în tabelul
următor, în care sunt prezentate aceste diferențe semnificative, regiunea Sud-
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
25
Oltenia este regiunea în care se înregistrează un ușor deficit și în ceea ce privește
nivelul de cunoaștere a REGIO în categoria respondenților cu studii medii.
Tabel 10- Diferențele semnificative ale cunoașterii POR la nivel regional pe categorii de educație, prin comparație
cu media
EDUCAȚIE Nord- Vest
Nord- Est
Sud – Est
Sud- Muntenia
Sud- Oltenia
Vest Centru București- Ilfov
fără scoală 0,0% -0,6% -0,2% 0,0% -0,6% 0,0% -0,2% 0,0%
elementară -0,5% -0,1% -3,2% -1,2% 1,7% -0,9% -1,9% -1,0%
gimnaziu -3,1% -5,3% -3,2% -5,4% -1,6% -5,0% -3,1% -3,0%
profesională -3,2% -7,4% -4,6% 0,8% -3,6% -3,4% -1,2% -5,3%
liceu -0,1% -0,9% 0,1% 0,9% -4,6% 6,3% 2,3% 0,1%
post liceala 2,5% -0,4% 2,6% 0,7% 0,5% -0,5% 1,0% -0,2%
facultate 3,5% 11,2% 7,8% 4,0% 8,2% 0,3% 1,4% 8,3%
post universitar 0,9% 3,4% 0,7% 0,2% -0,1% 3,0% 1,8% 1,0%
Sub aspectul diferențierilor pe criterii etnice, comparația la nivel regional
evidențiază semnificativ un plus de cunoaștere (+5,8%) în rândul minorității
maghiare din regiunea Nord-Vest.
Din punct de vedere al distribuției pe categorii ocupaționale, așa cum se poate
observa din tabelele următoare se evidențiază, ca și la nivel național, faptul că
înregistrăm un plus de awareness la nivelul ocupațiilor ce necesită studii medii
sau superioare și un deficit de cunoaștere la nivelul categoriilor cu studii
inferioare, sau care presupun o vârstă înaintată.
Tabel 11- Distribuția regională, pe categorii ocupaționale a notorietății REGIO
OCUPAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
muncitor 27,5% 22,4% 27,0% 32,0% 18,9% 40,8% 25,2% 31,9%
funcționar, tehnician, maistru
16,8% 20,7% 25,2% 13,5% 17,3% 11,7% 14,6% 21,9%
specialist cu ocupații
intelectuale 25,3% 23,6% 13,7% 11,9% 18,9% 12,1% 19,5% 17,9%
patron director 4,4% 5,9% 4,0% 8,2% 9,7% 1,9% 8,8% 1,6%
șomer, fără ocupație, casnica
3,3% 8,0% 9,7% 9,0% 4,6% 10,7% 3,5% 1,6%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
26
student, elev peste 18 ani
2,2% 5,5% 2,7% 4,5% 5,1% 5,3% 7,5% 4,8%
pensionar 20,5% 13,9% 17,7% 20,9% 25,5% 17,5% 20,8% 20,3%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Tabel 12- Diferențe semnificative la nivelul notorietății REGIO, in plan regional, pe categorii ocupaționale
OCUPAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
muncitor 0,1% -2,6% 1,5% 2,0% -6,3% 5,1% -1,3% -2,8%
funcționar,
tehnician, maistru 1,1% 2,4% 2,2% 2,2% 4,7% 2,9% 1,0% 3,5%
specialist cu
ocupații intelectuale
3,9% 10,0% 3,5% 3,0% 2,5% 1,1% 2,3% 5,1%
patron director 1,4% 1,4% 0,7% 0,7% 2,4% -1,1% 1,6% 0,4%
șomer, fără ocupație, casnica
-0,9% -2,0% 0,1% -0,3% -1,7% 1,7% -4,1% -1,0%
student, elev peste 18 ani
-1,8% -2,0% -1,8% -2,2% -1,6% 0,1% 0,7% 0,4%
pensionar -3,7% -7,2% -6,3% -5,4% -0,1% -9,8% -0,2% -5,6%
Distribuția regională pe medii de rezidență corelează de asemenea puternic
semnificativ cu nivelul de notorietate al REGIO, similar situației la nivel național,
în sensul în care Programul Operațional Regional este semnificativ mai cunoscut
în mediul urban decât în mediul rural.
Tabel 13- Distribuția în plan regional a notorietății REGIO în funcție de mediile de rezidență
MEDIU Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
urban 55,3% 46,7% 54,6% 45,2% 56,5% 69,4% 67,2% 90,8%
rural 44,7% 53,3% 45,4% 54,8% 43,5% 30,6% 32,8% 9,2%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
27
Tabel 14- Diferențe semnificative prin comparație cu distribuția la nivel regional pe medii de rezidență a
notorietății REGIO
MEDIU Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
urban 0,9% 1,9% -2,6% 1,6% 5,3% 7,0% 7,8% -0,2%
rural -0,9% -1,9% 2,6% -1,6% -5,3% -7,0% -7,8% 0,2%
După cum se poate observa în tabelul anterior, la nivelul regiunilor Sud-Oltenia, Vest și
Centru se remarcă un plus de notorietate în mediul urban semnificativ mai ridicat, prin
comparație cu distribuția populației pe medii de rezidență pentru cele trei regiuni.
2.2.Cunoașterea proiectelor finanțate prin POR
Cunoașterea proiectelor finanțate prin REGIO, reprezintă, așa cum am menționat
anterior, o componentă semnificativă a construcției gradului de cunoaștere la nivel
național a Programului Operațional Regional. În cadrul sondajului de opinie
Figură 14- Cunoașterea proiectelor finanțate prin REGIO la nivel național
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
28
respondenților și s-a solicitat să menționeze dacă știu, în proximitatea cotidiană
(localitate, zonă, județe) cel puțin un proiect finanțat prin REGIO.
Așa cum am precizat în debutul acestui capitol, la nivel național o treime dintre cei
chestionați (33,3%) cunosc în zona de proximitate un proiect finanțat prin REGIO.
Distribuția pe categorii socio-demografice arată, așa cum se poate observa din graficele
următoare, un nivel de cunoaștere ușor mai ridicat în rândul bărbaților, în comparație
cu femeile, o mai bună cunoaștere în rândul, o mai bună cunoaștere în rândul
persoanelor cu studii medii și superioare și în rândul persoanelor care au ocupații ce
presupun studii medii sau superioare (funcționar, tehnician, maistru, specialist cu studii
intelectuale, patron, director) și, de asemenea o mult mai bună cunoaștere a
proiectelor în mediul urban decât în mediul rural, respectiv un nivel mai bun de
cunoaștere în rândul respondenților cu vârste cuprinse între 30-49 de ani și 50-69 ani,
decât în rândul tinerilor (18-29 ani) și al vârstnicilor (70 ani și peste).
La nivelul acestor parametri de diferențiere, după cum se remarcă în graficele
următoare, cele mai importante decalaj au fost înregistrate la nivelul categoriilor
educaționale persoanele cu studii universitare înregistrând un plus de cunoaștere a
Figură 15-distribuție pe categorii de gen a cunoașterii proiectelor finanțate prin REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
29
proiectelor REGIO de 6,2% în comparație cu media, și la nivelul mediilor de rezidență,
persoanele din mediul urban înregistrând un plus de cunoaștere de 4,8% în comparație
cu media.
Figură 16- Distribuție pe categorii etnice a cunoașterii proiectelor finanțate prin REGIO
Figură 17- Distribuție pe medii de rezidență a cunoașterii proiectelor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
30
Figură 18-Distribuție pe categorii educaționale a cunoașterii proiectelor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
31
Figură 20- Distribuție pe categorii de vârstă a cunoașterii proiectelor REGIO
Figură 19-Distribuție pe categorii ocupaționale a cunoașterii proiectelor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
32
Analiza comparativă a distribuției regionale a cunoașterii proiectelor finanțate prin
REGIO, pe eșantionajele similare selectate la nivel regional, evidențiază diferențe
semnificative corelate parțial cu ponderea urban/ rural și nivelul de cunoaștere al
REGIO în general.
Cel mai ridicat nivel de cunoaștere a unui proiect finanțat prin REGIO a fost înregistrat
în regiunea Nord-Vest (44,4%), cel mai scăzut nivel, prin comparație cu media a fost
înregistrat în regiunea Sud-Oltenia (22,6%).
Din punct de vedere al distribuției pe criteriul de gen a cunoașterii unui proiect finanțat
prin REGIO, analiza comparativă în raport cu distribuția la nivel regional așa cum se
Figură 21- Cunoașterea REGIO -distribuție regională
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
33
poate vedea din tablele următoare, diferențe semnificative au fost înregistrate doar în
regiunea Sud-Muntenia, la nivelul căreia, ponderea populației masculine care știe
proiecte finanțate prin REGIO este cu 8,1% mai mare decât ponderea populației
masculine generale înregistrată la nivel regional.
Tabel 15- Cunoaștere REGIO la nivel regional-distribuție de gen
GEN Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
Masculin 52,3% 49,3% 46,3% 57,5% 46,0% 48,3% 46,5% 48,7%
Feminin 47,7% 50,7% 53,7% 42,5% 54,0% 51,7% 53,5% 51,3%
Tabel 16-Cunoaștere REGIO la nivel regional/gen/ diferențe semnificative
GEN Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
Masculin 3,7% -0,7% -2,1% 8,1% -2,6% -0,3% -0,5% 2,3%
Feminin -3,7% 0,7% 2,1% -8,1% 2,6% 0,3% 0,5% -2,3%
Distribuția pe categorii etnice prezentată în tabelele următoare evidențiază, prin
raportare la distribuția general la nivel regional, o mai bună cunoaștere a proiectelor
finanțate prin REGIO a populației de etnie maghiară din regiunea Nord-Vest și un ușor
deficit de cunoaștere la nivelul populației maghiare din regiunea Centru. Corelat, în
regiunea Nord Vest înregistrăm un deficit de cunoaștere la nivelul populației de etnie
română (-8,7%), iar în regiunea Centru un plus de 7,8%.
Tabel 17-Cunoaștere REGIO-regional-distribuție etnică
Etnie Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
romana 73,3% 99,3% 98,8% 100,0% 100,0% 100,0% 78,2% 98,5%
maghiara 26,7% 0,7% 21,8% 1,5%
rroma 0,0% 0,6%
alta 0,6%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
34
Tabel 18- Cunoaștere REGIO/regional/ Etnie-diferențe semnificative
Etnie Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
romana -8,7% 0,1% 0,4% 0,0% 0,6% 1,4% 7,8% 0,1%
maghiara 9,5% 0,1% 0,0% 0,0% 0,0% -1,2% -4,4% 0,5%
rroma -0,8% -0,2% 0,2% 0,0% -0,6% 0,0% -3,4% -0,6%
alta 0,0% 0,0% -0,6% 0,0% 0,0% -0,2% 0,0% 0,0%
Comparația cu distribuția generală la nivel regional, a cunoașterii unui proiect finanțat
prin REGIO pe categorii educaționale evidențiază același deficit de cunoaștere
semnificat la nivelul categoriilor educaționale mediu-inferior (liceu, profesional,
gimnaziu)
Tabel 19- Cunoaștere REGIO/regional/distribuție educațională
EDUCAȚIE Nord- Vest
Nord- Est
Sud – Est
Sud- Muntenia
Sud- Oltenia
Vest Centru București- Ilfov
fără scoală 0,5% 3,6%
elementară 0,9% 2,1% 3,0% 3,6% 4,5% 5,4% 1,4%
gimnaziu 6,3% 2,1% 5,5% 4,7% 3,6% 8,1% 2,8% 2,0%
profesională 9,0% 9,2% 14,6% 21,2% 14,3% 18,1% 14,0% 17,8%
liceu 30,2% 32,6% 29,9% 43,0% 24,1% 45,0% 28,7% 45,7%
post liceala 12,6% 6,4% 12,2% 7,3% 8,0% 3,4% 13,3% 3,6%
facultate 28,8% 38,3% 31,1% 17,6% 38,4% 12,8% 28,0% 28,4%
post universitar 12,2% 9,2% 3,7% 2,1% 3,6% 7,4% 11,9% 2,5%
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Tabel 20- Cunoaștere REGIO/regional/educație/ diferențe semnificative
EDUCAȚIE Nord- Vest
Nord- Est
Sud – Est
Sud- Muntenia
Sud- Oltenia
Vest Centru București- Ilfov
fără scoală 0,0% -0,6% -0,2% -0,3% 0,0% 0,0% -0,2% 0,0%
elementară -0,3% -0,5% -2,4% -0,8% 1,7% 0,2% -2,2% -1,4%
gimnaziu -3,3% -6,1% -2,9% -5,1% -1,0% -4,1% -8,2% -3,4%
profesională -4,0% -8,6% -2,2% 2,6% -4,7% -5,1% 1,0% -6,2%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
35
liceu 1,7% -1,2% -5,8% 0,4% -10,8% 10,7% 3,9% 0,4%
post liceala 1,6% 0,2% 2,6% 1,5% -1,0% 0,0% 2,5% 0,2%
facultate 2,1% 14,5% 10,1% 1,4% 15,8% -2,8% 1,9% 8,8%
post universitar 2,2% 2,2% 0,9% 0,3% 0,0% 1,2% 1,5% 1,5%
Astfel, pentru peroanele cu educație liceală, s-a înregistrat un deficit de cunoaștere la
nivelul regiunilor Sud-Est (-5,8%) și Sud-Oltenia (-10,8%), pentru persoanele cu școală
profesională s-a înregistrat un deficit în regiunile Nord-Est (-8,6%); Sud-Oltenia (-4,7%),
Vest (-5,1%) și București-Ilfov (-6,2%), iar la nivelul celor cu educație de maxim 8 clase
s-a înregistrat un deficit de cunoaștere în regiunile Nord-Est (-6,1%), Sud-Muntenia (-
5,1%) și Centru (-8,2%). Singura regiune care înregistrează un plus de cunoaștere la
nivelul categoriilor cu studii medii este Vestul (+10,7% pentru cei cu educație liceală).
La nivelul a patru din cele opt Regiuni de dezvoltarea cunoașterea proiectelor finanțate
prin REGIO are, din punct de vedere educațional, un caracter elitist, înregistrându-se
un plus semnificativ de cunoaștere la nivelul celor cu studii universitare: +14,5% Nord-
Est; +10,1% Sud-Est; +15,8% Sud-Oltenia; +8,8% București-Ilfov.
Tabel 21-Cunoaștere REGIO/regional/categorii ocupaționale
OCUPAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
muncitor 26,4% 21,6% 24,4% 34,6% 15,3% 45,3% 26,4% 32,0%
funcționar,
tehnician, maistru 18,6% 22,3% 24,4% 13,1% 13,5% 9,5% 15,7% 22,8%
specialist cu ocupații
intelectuale 25,0% 27,3% 14,6% 9,9% 24,3% 8,8% 20,7% 20,8%
patron director 4,1% 5,8% 4,3% 7,3% 11,7% 1,4% 7,1% 2,0%
șomer, fără ocupație, casnica
2,7% 5,0% 11,0% 9,4% 2,7% 12,2% 2,9% 1,5%
student, elev peste 18 ani
2,3% 3,6% 3,0% 4,2% 3,6% 5,4% 6,4% 4,6%
pensionar 20,9% 14,4% 18,3% 21,5% 28,8% 17,6% 20,7% 16,2%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
36
Tabel 22- Cunoaștere REGIO/ regional/ ocupație-diferențe semnificative
OCUPAȚIE Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
muncitor -1,0% -3,4% -1,1% 4,6% -9,9% 9,6% -0,1% -2,7%
funcționar, tehnician, maistru
2,9% 4,0% 1,4% 1,8% 0,9% 0,7% 2,1% 4,4%
specialist cu ocupații
intelectuale 3,6% 13,7% 4,4% 1,0% 7,9% -2,2% 3,5% 8,0%
patron director 1,1% 1,3% 1,0% -0,2% 4,4% -1,6% -0,1% 0,8%
șomer, fără ocupație, casnica
-1,5% -5,0% 1,4% 0,1% -3,6% 3,2% -4,7% -1,1%
student, elev peste 18 ani
-1,7% -3,9% -1,5% -2,5% -3,1% 0,2% -0,4% 0,2%
pensionar -3,3% -6,7% -5,7% -4,8% 3,2% -9,7% -0,3% -9,7%
Comparația cu distribuția la nivel regional a cunoașterii proiectelor finanțate prin REGIO
pe categorii ocupaționale, prezentată în tabelele de mai sus evidențiază faptul că
muncitorii din Sud-Oltenia sunt mai puțin informați; la nivelul muncitorilor din Sud-
Muntenia și Vest înregistrăm un plus de informare; la nivelul categoriei specialist cu
ocupații intelectuale, înregistrăm un plus de cunoaștere în trei regiuni: Nord-Est, Sud-
Oltenia și București-Ilfov. Deficite semnificative de cunoaștere înregistrăm și la nivelul
categoriilor șomer/ persoane fără ocupație/ casnică în regiunile Nord-Est și Centru.
Remarcăm însă că în majoritatea regiunilor sunt înregistrate valori negative ale
diferenței de medii pentru categoria pensionari: -6,7% Nord-Est, -5,7% Sud-Est, -4,8%
Sud-Muntenia;-,9,7% Vest; -9,7% București-Ilfov.
Comparația pe medii de rezidență prezentată în tabelele următoare arată că în șase din
cele opt regiuni există diferențe semnificative de cunoaștere a proiectelor finanțate
prin REGIO între urban și rural. În majoritatea cazurilor aceste diferențe sunt, așa cum
era de așteptat prin raportare la profilul de finanțare al Programului Operațional
Regional, în favoarea urbanului, la nivelul căruia se înregistrează un plus de cunoaștere.
Înregistrăm și o singură diferență, la nivelul regiunii Sud-Est unde înregistrăm un plus
de cunoaștere în mediul rural (+13,9%).
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
37
Tabel 23- Cunoaștere REGIO/regional-medii de rezidență
MEDIU Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
urban 62,2% 51,4% 43,3% 43,5% 63,7% 71,8% 74,8% 93,9%
rural 37,8% 48,6% 56,7% 56,5% 36,3% 28,2% 25,2% 6,1%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Tabel 24- Cunoaștere REGIO/regional/medii de rezidență-diferențe semnificative
MEDIU Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
urban 7,8% 6,6% -13,9% -0,1% 12,5% 9,4% 15,4% 2,9%
rural -7,8% -6,6% 13,9% 0,1% -12,5% -9,4% -15,4% -2,9%
Comparația pe criterii de vârstă prezentată în tabelele următoare arată că: la nivelul
categoriei de vârstă 18-29 ani, la nivelul regiunii Centru deficitul de cunoaștere este
semnificativ (-6,2%); la nivelul categoriei de vârstă 30-49 ani în regiunile Vest și
București-Ilfov se înregistrează un plus de cunoaștere (11,6% în Vest și 8,1% în București-
Ilfov), iar în regiunea Sud-Oltenia se înregistrează un deficit (-4,7%), la nivelul categorie
de vârstă 50-69 ani se înregistrează un plus de cunoaștere în regiunile Sud-Est, Sud-
Muntenia și Centru și un deficit de cunoaștere în regiunea Vest, iar la nivelul categoriei
70 ani și peste deficitul de cunoaștere al proiectelor finanțate prin REGIO este
semnificativ în regiunile Sud-Est, Vest și București-Ilfov.
Tabel 25- Cunoaștere REGIO/regional/categorii de vârstă
VÂRSTĂ Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
18-29 ani 15,4% 19,0% 16,5% 14,0% 18,6% 18,1% 10,6% 13,2%
30-49 ani 40,3% 44,4% 39,6% 40,4% 32,7% 51,0% 39,4% 51,3%
50-69 ani 31,7% 28,2% 37,2% 35,2% 33,6% 24,8% 40,8% 28,4%
70 ani si peste 12,7% 8,5% 6,7% 10,4% 15,0% 6,0% 9,2% 7,1%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
38
Tabel 26- Cunoaștere REGIO/regional/categorii de vârstă-diferențe semnificative
VÂRSTĂ Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
18-29 ani -2,6% -0,4% -0,7% -3,6% 0,8% 0,7% -6,2% -1,0%
30-49 ani 0,7% 4,0% 0,2% 2,4% -4,7% 11,6% -0,4% 8,1%
50-69 ani 1,9% 0,0% 5,8% 4,8% 2,8% -5,8% 10,2% -1,8%
70 ani si peste 0,1% -3,5% -5,3% -3,6% 1,0% -6,6% -3,6% -5,3%
2.3.Nivel de informare privind obiectivele REGIO
Figură 22-Cunoașterea obiectivelor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
39
Nivelul de informare privind obiectivele REGIO, a fost măsurat, așa cum am arătat
anterior pe baza da 9 variabile dihotomice, fiecare dintre ele descriind unul din
obiectivele prioritare. Indicele de informare creat, (valori 1-10) va fi utilizat în analiza
comparativă pentru categorii socio-demografice în vederea evidențierii diferențelor
semnificative.
La nivel național, după cum se poate remarca în graficul anterior, REGIO este asociat
majoritar cu obiectivele care vizează repararea și consolidarea drumurilor județene
(49,7% dintre respondenți) și îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educației și
asistență socială (47,4%). Nivelul cel mai scăzut de cunoaștere este înregistrat în cazul
obiectivelor care vizează sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului (26,9%) și
punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (22,1%)
Figură 23- Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
40
Indicele de cunoaștere a obiectivelor, conform metodologiei de calcul enunțate
anterior, prezentat în graficul precedent evidențiază următoarele aspecte: valoarea
modală a distribuției este se află în punctul 1 al indicelui, respectiv 20,9% din populație
nu știe care sunt obiectivele REGIO și nu poate menționa niciunul din obiectivele
enunțate. Această măsură a distribuției face ca valoarea mediană (4) să se situeze sub
valoarea medie 4,2, ceea ce arată că, la nivelul populației se înregistrează disparități
semnificative în privința cunoașterii obiectivelor, majoritatea populației situându-se
sub media indicelui de informare.
Comparația indicelui mediu de informare privind obiectivele REGIO pe categorii socio-
demografice, la nivel național, arată că majoritatea corelațiilor evidențiate la nivelul
cunoașterii generale. Astfel, indicele de informare privind obiectivele este mai ridicat
în cazul bărbaților (medie 4,41) decât în cazul femeilor (4,09).
Figură 24- Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
41
Analiza pentru fiecare obiectiv în parte, pe categorii de gen, arată că se înregistrează
următoarele diferențe semnificative: bărbații sunt informați (40,4%) în mai mare măsură
decât femeile (31,6%)în privința obiectivului privind sprijinirea IMM; bărbații sunt
informați (41,0%) în mai mare măsură decât femeile (37,6%)în privința obiectivelor
privind izolarea termică, iluminatul public și transportul ecologic; bărbații sunt
informați (52,6%) în mai mare măsură decât femeile (40,7%)în privința obiectivelor care
au în vedere consolidarea și repararea drumurilor județene. Ponderi de informare
semnificativ mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor au fost
înregistrate și în privința obiectivelor care vizează: sprijinirea turismului (35,9%
cunoaștere de către bărbați, 35,2% cunoaștere de către femei); sprijinirea procesului
de cadastrare la nivel teritorial (28,7% cunoaștere de către bărbați, 25,2% cunoaștere
de către femei) și punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (23,6% cunoaștere de
către bărbați, 20,7% cunoaștere de către femei)
Tabel 27- Cunoașterea obiectivelor REGIO/gen
Comparația pe categorii de vârstă a indicelui de informare arată că cea mai ridicată
medie este înregistrată la nivelul categoriei de vârstă 30-49 ani (indice 4,51), iar cea
mai scăzută medie a fost înregistrată la nivelul categoriei 70 ani și peste (3,10). După
cum se poate observa în graficul precedent, aproximativ o treime dintre respondenții
cu vârste peste 70 de ani (34,2%) nu cunosc nici un obiect REGIO (indice 1). În categoria
30-49 de ani sunt înregistrate ele mai multe persoane care cunosc toate obiectivele
REGIO (8,7% din categorie înregistrează indice 10).
masculin feminin
Sprijinirea IMM-urilor 40,4% 31,6%
Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic 41,0% 37,6%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială 48,7% 46,2%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu 38,8% 38,1%
Consolidarea și repararea drumurilor județene 52,6% 47,0%
Sprijinirea turismului 39,5% 35,2%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului 28,7% 25,2%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe 27,8% 27,2%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor 23,6% 20,7%
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
42
Tabel 28- Cunoașterea obiectivelor REGIO/categorii de vârstă
18-29 ani 30-49 ani 50-69 ani 70 ani +
Sprijinirea IMM-urilor 34,7% 40,7% 38,7% 15,9%
Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic
38,5% 43,3% 40,9% 23,7%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială
44,2% 49,7% 50,5% 37,2%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu
38,9% 42,7% 38,6% 24,3%
Consolidarea și repararea drumurilor județene 51,1% 52,3% 52,0% 34,1%
Sprijinirea turismului 38,9% 39,5% 38,8% 24,1%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului 22,3% 30,0% 29,1% 18,6%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe 30,4% 28,9% 27,9% 18,6%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor 26,5% 23,8% 21,1% 13,5%
Figură 25-indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
43
Comparația cunoașterii fiecărui tip de obiectiv pe categorii de vârste arată că
înregistrăm diferențe semnificative la nivelul cunoașterii a șapte din cele nouă obiective
testate. Astfel, evidențiam următoarele aspecte:
tinerii, cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au un nivel de cunoaștere ridicat
în privința obiectivelor privind consolidarea și repararea drumurilor județene
(51,1%) și un nivel scăzut de cunoaștere a obiectivului privind sprijinirea
procesului de cadastrare a teritoriului (22,3%);
la nivelul categoriei de vârstă 30-49 ani, principalul obiectiv cunoscut vizează
repararea și consolidarea drumurilor județene (52,3%), pe ultimul loc fiind
punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (23,8%), obiectiv la nivelul căruia,
cei din această categorie se află însă peste media națională de cunoaștere;
categoria 50-69 de ani înregistrează nivelul cel mai ridicat de cunoaștere în
privința obiectivelor care au în vedere consolidarea și repararea drumurilor
județene (52,0%) și îmbunătățirea infrastructurii de educație, sănătate și servicii
sociale (50,5%). Pe ultimul loc, la nivelul acestei categorii se situează punerea în
practică a invențiilor și inovațiilor (21,1%);
categoria de vârstă peste 70 de ani. în cazul cunoașterii tuturor obiectivelor, se
poziționează sub media la nivel național a cunoașterii/ obiectiv; respondenții din
această categorie înregistrează cel mai ridicat nivel de cunoaștere a obiectivelor
privind îmbunătățirea infrastructurii de educație, sănătate și servicii sociale
(37,2%) și consolidarea și repararea drumurilor județene (34,1%).Pe ultimul loc
se situează cunoașterea obiectivelor carte vizează punerea în practică a
invențiilor și inovațiilor (13,5%) și sprijinirea IMM (15,9%).
Comparația indicelui de cunoaștere la nivel de grupuri etnice arată că nivel cel mai
scăzut de cunoaștere este înregistrat în cazul respondenților de etnie rromă, 42,9%
dintre respondenții din această categorie declarând că nu cunosc niciunul dintre
obiectivele REGIO. Necunoașterea niciunul obiectiv REGIO o întâlnim în cazul a 26,1%
dintre respondenții de etnie maghiară și 20,5% dintre respondenții de etnie română. In
ceea ce privește indicele maximal (10 puncte) el este înregistrat în proporții relativ
egala la nivelul celor trei categorii etnice menționate (7,2% dintre români cunosc toate
obiectivele REGIO, 7,2% dintre maghiari și 7,1% dintre rromi).
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
44
Comparația cunoașterii fiecărui obiectiv pe categorii etnice evidențiază următoarele
aspecte:
Respondenții de etnie română cunosc în mai mare măsură obiectivele care
vizează consolidarea și repararea drumurilor județene (49,8%) și îmbunătățirea
infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială (48,8%); în cadrul acestei
categorii obiectivele cele mai puțin cunoscute sunt cele care vizează punerea în
practică a invențiilor și inovațiilor (22,7%) și sprijinirea procesului de cadastrare
a teritoriului (27,4%)
Respondenții de etnie maghiară înregistrează cel mai ridicat nivel de cunoaștere
pentru obiectivul care vizează consolidarea și repararea drumurilor județene
(49.8%). La o distanță semnificativă, în cadrul acestei categorii etnice se
situează, pe loc secund, cunoașterea obiectivului care are în vedere izolarea
termică, iluminatul public și transportul ecologic; pe ultimele locuri în ierarhia
obiectivelor cunoscute de respondenții maghiari se află punerea în practică a
invențiilor și inovațiilor (14,3%) și sprijinirea comunităților sărace din orașe
(15,6%).
Figură 26- Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/etnie
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
45
Tabel 29- Cunoașterea obiectivelor REGIO/categorii etnice
română maghiara rroma alta
Sprijinirea IMM-urilor 37,0% 21,1% 14,3% Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic
39,9% 29,1% 32,1% 28,6%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială
48,8% 27,7% 27,6% 14,3%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu
39,2% 27,2% 28,6% 14,3%
Consolidarea și repararea drumurilor județene 49,8% 49,8% 28,6% 57,1%
Sprijinirea turismului 38,1% 25,6% 24,1%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului 27,4% 19,2% 17,9% 42,9%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe 28,4% 15,6% 17,2%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor 22,7% 14,3% 17,9%
Respondenții de etnie rromă înregistrează cel mai ridicat grad de cunoaștere la
nivelul obiectivului care vizează izolarea termică, iluminatul public și transportul
ecologic (32,1%), iar pe loc secund, la nivelul obiectivului privind consolidarea și
repararea drumurilor județene (28,6%). Pe ultimele locuri ca grad de informare
la nivelul aceste categorii etnice se situează obiectivul care vizează sprijinirea
IMM-urilor (14,3%) și sprijinirea comunităților sărace din orașe (17,2%);
Respondenții de alte etnii (sârbi, croați, macedoneni, turci) înregistrează cel mai
ridicat nivel de cunoaștere, prin comparație cu media la nivel de întreg eșantion,
dar și prin comparație cu nivelul de cunoaștere al tuturor celorlalte obiective în
interior categoriei etnice, la nivelul obiectivelor care vizează repararea și
consolidarea drumurilor județene (57,1%). La nivelul acestei categorii de
respondenți patru din cele nouă obiective enunțate nu au fost recunoscute de
către niciunul din respondenții intervievați: sprijinirea IMM, sprijinirea
comunităților sărace din orașe, punerea în practică a invențiilor și inovațiilor și
sprijinirea turismului.
Analiza comparativă a indicelui de cunoaștere la nivelul categoriilor educaționale
evidențiază corelația semnificativă dintre gradul de cunoaștere al obiectivelor și nivelul
educațional. Ponderea cea mai ridicată a acelor care nu cunosc niciun obiectiv REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
46
se înregistrează în rândul categoriei cu educație elementară (37,7%). Pe locul al doilea
în ierarhia celor care nu cunosc niciun obiectiv REGIO se poziționează respondenții cu
educație gimnazială (32,0%). Este de remarcat faptul că 13,7% dintre cei cu studii
universitare și 14,8% dintre respondenții cu studii post –universitare declară că nu
cunosc niciun obiectiv REGIO.
Figură 27-Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/ categorii educaționale
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
47
Tabel 30- Cunoașterea obiectivelor REGIO/educație
fără scoală
scoală elemen
tara
gimnaziu
scoală profesio
nala liceu
scoală post
liceala
facultate
studii post
universitare
Sprijinirea IMM-urilor 36,0% 9,9% 18,3% 34,6% 36,9% 38,7% 44,1% 40,0%
Izolarea termică, iluminatul
public, transportul ecologic 52,0% 15,3% 27,5% 39,4% 39,5% 39,4% 44,8% 46,3%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială
48,0% 31,3% 33,9% 41,2% 46,4% 53,7% 57,8% 55,6%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu
32,0% 20,5% 21,8% 31,1% 37,8% 44,6% 48,6% 56,3%
Consolidarea și repararea drumurilor județene
32,0% 31,1% 38,1% 45,7% 50,1% 55,7% 55,8% 58,6%
Sprijinirea turismului 20,0% 19,8% 24,6% 32,8% 34,9% 44,1% 48,2% 46,8%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului
40,0% 10,6% 18,3% 24,9% 26,4% 36,7% 31,4% 28,4%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe
33,3% 21,4% 18,6% 29,7% 24,7% 33,8% 32,4% 27,4%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor
45,8% 19,1% 13,3% 17,7% 20,2% 26,4% 29,1% 28,4%
Comparația cunoașterii fiecărui obiectiv pe categorii educaționale, prezentată în
tabelul anterior evidențiază următoarele aspecte:
Pentru personalele fără școală obiectivul care vizează izolarea termică,
iluminatul public și transportul ecologic este cel mai cunoscut (52%), urmat în
ierarhia cunoașterii de obiectivul care vizează îmbunătățirea infrastructurii
educaționale, de sănătate și asistență socială (48%). Cel mai puțin cunoscute sunt
obiectivele care vizează reabilitatea muzeelor, monumentelor istorice și a
obiectivelor de patrimoniu (32%), consolidarea și repararea drumurilor județene
(32%) și sprijinirea turismului (20%)
Pentru persoanele cu educație elementară, nivelul cel mai ridicat de cunoaștere
se înregistrează în ceea ce privește obiectivele care vizează îmbunătățirea
infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială (31,3%) și consolidarea
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
48
drumurilor județene (31,1%), iar cel mai scăzut nivel de cunoaștere se
înregistrează în privința obiectivelor care vizează sprijinirea procesului de
cadastrare a teritoriului (10,6%) și sprijinirea IMM (9,9%)
Categoria persoanelor cu studii gimnaziale, reprezentată în studiul efectuat
înregistrează un nivel de cunoaștere ridicat tot în privința obiectivelor vizând
îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială (33,9%) și
consolidarea drumurilor județene (38,1%) și un nivel scăzut de cunoaștere în
privința obiectivelor care vizează sprijinirea procesului de cadastrare a
teritoriului (18,3%) și punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (13,3%);
Categoria de respondenți care au absolvit o școală profesională cunosc în cea mai
mare măsură obiectivele care vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate,
educație și asistență socială (41,2%%) și consolidarea drumurilor județene
(45,7%), iar în cea mai mică măsură, similar categoriei anterioare și obiectivele
care vizează sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului (24,9%) și punerea
în practică a invențiilor și inovațiilor (17,7%)
Figură 28- Distribuția mediei indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/educație
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
49
Categoria respondenților care au absolvit liceul sau o școală post liceală sunt
similare din punct de vedere al cunoașterii obiectivelor POR: nivelul cel mai
ridicat de cunoaștere îl înregistrează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate,
educație și asistență socială (46,4% pentru cei cu liceul, respectiv 53,7% pentru
cei cu studii post liceale) și consolidarea și repararea drumurilor județene (50,1%
pentru cei cu liceul, respectiv 55,7% pentru cei cu studii post liceale). Pe ultimele
locuri se află obiectivele privind sprijinirea comunității sărace din orașe (24,7%
pentru cei cu liceul, respectiv 33,8% pentru cei cu studii post liceale) și punerea
în practică a invențiilor și inovațiilor (20,2% pentru cei cu liceul, respectiv 26,4%
pentru cei cu studii post liceale);
Persoanele care au studii universitare cunosc în cea mai mare măsură obiectivele
care vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență
socială (57,8%) și consolidarea și repararea drumurilor județene (55,8%), iar în
cea mai mică măsură sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului (31,4%) și
punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (29,1%);
Persoanele cu studii post-universitare cunosc în cea mai mare măsură obiectivele
care vizează reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de
patrimoniu (56,3%) și consolidarea și repararea drumurilor județene (58,6%), iar
pe ultimele locuri in ierarhia cunoașterii se poziționează sprijinirea procesului de
cadastrare a teritoriului și punerea în practică a invențiilor și inovațiilor ambele
cu (28,4%) nivel de cunoaștere și sprijinirea comunităților sărace din orașe cu
(27,4%)
La nivelul categoriilor ocupaționale, indicele cel mai ridicat de informare a fost
înregistrat la nivelul categoriei patron sau director (5,07) urmată de categoria specialiști
cu ocupații intelectuale (5,05). Pe ultimele locuri ca nivel de informare privind
obiectivele REGIO se poziționează șomerii, persoanele fără ocupație și casnicele ( indice
3,67) și pensionarii (indice 3,53).
Așa cum se poate observa în graficul privind evoluția indicelui de informare pe categorii
ocupaționale următor, arată că: ponderea cea mai ridicată a celor care nu cunosc
niciunul din obiectivele REGIO se înregistrează în rândul pensionarilor (29%) și a
șomerilor (29,5%); ponderea cea mai ridicată a celor care cunosc toate obiectivele
REGIO se înregistrează în rândul funcționarilor (11%) și a specialiștilor cu studii
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
50
superioare (11,7%); 13% dintre specialiștii cu ocupații intelectuale nu cunosc niciunul
din obiectivele REGIO, la fel și 14,6% dintre patroni sau directori.
Figură 29- distribuția indicelui de cunoaștere REGIO/ocupații
Figură 30- Media indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/ocupații
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
51
Tabel 31- cunoașterea obiectivelor REGIO/ocupații
muncitor
funcționar,
tehnician maistru
specialist cu
ocupații intelectua
le
patron director
șomer, fără
ocupație, casnica
student, elev peste
18 ani
pensionar
Sprijinirea IMM-urilor? 38,7% 43,4% 43,2% 53,8% 30,2% 33,9% 22,6%
Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic
41,6% 42,1% 48,8% 46,2% 29,6% 42,2% 30,1%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială
46,7% 52,1% 56,8% 50,8% 44,1% 45,2% 40,6%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu
37,2% 44,3% 52,9% 51,1% 30,3% 39,0% 28,0%
Consolidarea și repararea drumurilor județene
50,9% 52,9% 57,3% 54,9% 44,8% 51,3% 42,3%
Sprijinirea turismului 35,5% 43,0% 48,5% 49,7% 29,0% 40,4% 28,9%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului
27,3% 32,2% 33,2% 34,2% 19,5% 21,2% 22,4%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe
28,4% 30,1% 33,2% 33,2% 21,9% 31,6% 21,7%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor
21,5% 21,5% 31,2% 33,7% 17,2% 26,8% 16,4%
Luând în considerare diferențele pe categorii ocupaționale pentru fiecare obiectiv în
parte, prezentate în tabelul precedent evidențiem următoarele aspecte:
Pentru majoritatea categoriilor ocupaționale pe primele două locuri ca nivel
al cunoașterii se poziționează obiectivele care vizează consolidarea și
repararea drumurilor județene și îmbunătățirea infrastructurii de sănătatea,
educație și asistență socială. Excepție face categoria ocupațională patroni/
directori la nivelul căreia, pe locul al doilea, după consolidarea și repararea
drumurilor județene (54,9%) se poziționează sprijinirea IMM (53,8%);
Pentru toate categoriile ocupaționale pe ultimele locuri la nivelul cunoașterii
se află obiectivul care vizează punerea în practică a invențiilor și inovațiilor;
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
52
Sprijinirea comunităților sărace din orașe este un obiect slab cunoscut de
către funcționari, tehnicieni, maiștri (30,1%); specialiști cu ocupații
intelectuale (33,2%), patroni, directori (33,2%) și pensionari (21,7%);
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului este slab cunoscută de către
muncitori (27,3%), specialiști cu ocupații intelectuale (33,2%), șomeri,
persoane fără ocupație, casnice (19,5%), studenții și elevii cu vârste peste 18
ani (21,2%)
Comparația pe medii de rezidență arată, cum era de așteptat un indice semnificativ
mai mare de informare privind obiectivele REGIO în mediul urban (4,47) prin comparație
cu mediul rural (3,94)
Distribuția indicelui de cunoaștere pe medii de rezidență prezentată în graficul anterior
arată că 22,6% dintre respondenții din mediul rural nu au putut menționa nici un obiectiv
Figură 31- Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/medii de
rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
53
REGIO, în comparație 19,7% respondenți din mediul urban și că ponderea celor care
cunosc toate obiectivele REGIO în mediul urban este de 8,3%, iar în mediul rural de
5,8%.
Tabel 32- Cunoașterea obiectivelor REGIO/ medii de rezidență
urban rural
Sprijinirea IMM-urilor 38,6% 32,3%
Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic 44,2% 32,8%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială 50,4% 43,6%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu 42,5% 33,2%
Consolidarea și repararea drumurilor județene 48,8% 50,9%
Sprijinirea turismului 40,7% 32,7%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului 28,2% 25,2%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe 30,1% 24,1%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor 24,0% 19,7%
Comparația pe medii de rezidență a cunoașterii pentru fiecare obiectiv REGIO arată că
în ambele medii de rezidență pe primele locuri se află consolidarea și repararea
drumurilor județene (48,8%-urban și 50,9%-rural)- obiectiv sensibil mai cunoscut în
mediul rural decât în urban-și îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și
asistență socială (50,4%-urban și 43,6%-rural)- obiectiv sensibil mai cunoscut în mediul
urban decât în rural.
Cel mai puțin cunoscut obiectiv, pentru ambele categorii de respondenți este acela care
vizează punerea în practică a invențiilor și inovațiilor (24,0%-urban și 19,7%-rural).
Pentru mediul urban un nivel scăzut de cunoaștere este înregistrat și în cazul sprijinirii
procesului de cadastrare a teritoriului (28,2%), iar în mediul rural sprijinirii
comunităților sărace din orașe (19,7%)
La nivel regional, după cum se poate observa în figura următoare, indicele cel mai
ridicat de informare privind obiectivele REGIO a fost înregistrat în regiunea Nord-Est
(4,67), iar cel mai scăzut în regiunea Sud-Est (3,33). Menționam că pentru comparațiile
la nivel regional au fost utilizate eșantioanele similare.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
54
Figură 33- Indicele de cunoaștere a obiectivelor REGIO/regiuni
Figură 32-Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/regiuni
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
55
Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO, pe regiuni evidențiază faptul
că ponderea cea mai ridicată a persoanelor care nu cunosc niciunul din obiectivele
REGIO se înregistrează în regiunea Sud-Oltenia, iar ponderea cea mai scăzută se
înregistrează în regiunea Nord-Vest (15,6%). Remarcăm de asemenea faptul că în
regiunile Sud-Est și Centru aproape un sfert din populația investigată nu cunoaște nici
un obiectiv REGIO (23,4% în Sud-Est, respectiv 23,3% în Centru). În regiunile Nord-Vest
și București Ilfov se înregistrează ponderile cele mai ridicate ale persoanelor care cunosc
toate obiectivele REGIO (11,6%), iar în regiunea Sud-Est ponderea cea mai mică a
acestor persoane (0,8%).
Tabel 33- Cunoașterea obiectivelor REGIO/regiuni
OBIECTIVE
Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Mun-
tenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
Sprijinirea IMM-urilor 31,8% 32,2% 33,8% 46,2% 35,4% 39,4% 38,6% 30,0%
Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic
33,8% 45,0% 23,8% 33,0% 33,8% 37,6% 43,8% 62,6%
Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate,
educație și asistență socială 45,0% 58,2% 40,4% 54,0% 38,0% 41,4% 44,8% 48,6%
Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice,
obiectivelor de patrimoniu 38,4% 46,8% 26,0% 30,6% 36,2% 37,2% 40,2% 50,4%
Consolidarea și repararea drumurilor județene
60,0% 56,0% 37,4% 66,2% 43,4% 42,0% 40,8% 42,0%
Sprijinirea turismului 35,4% 42,2% 25,0% 46,8% 33,0% 24,6% 46,2% 38,0%
Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului
27,4% 25,2% 19,4% 22,0% 34,6% 16,2% 35,0% 37,4%
Sprijinirea comunităților sărace din orașe
25,2% 32,8% 16,0% 21,2% 38,0% 17,8% 35,0% 33,8%
Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor
23,4% 28,6% 10,8% 15,8% 31,2% 12,6% 29,4% 23,6%
Pondere cunoașterii la nivel regional pentru fiecare obiectiv, prezentată în tabelul
anterior, evidențiază următoarele aspecte:
În șase din cele opt Regiuni de dezvoltare printre cele mai cunoscute obiective
REGIO se află cel privind consolidarea și repararea drumurilor județene. Excepție
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
56
fac regiunea Centru unde obiectivul cel mai cunoscut este cel care vizează
sprijinirea turismului (46,2%) și regiunea București-Ilfov, unde obiectivul cel mai
cunoscut vizează izolarea termică, iluminatul public și transportul ecologic
(62,6%). De asemenea, în șapte din cele opt regiuni de dezvoltare, între primele
două obiective din punct de vedere al nivelului de cunoaștere se află
îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială, cu
excepția regiunii București-Ilfov, unde pe locul al doilea se află reabilitarea
muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu (50,4%).
Pe ultimele locuri, în toate cele opt regiuni de dezvoltare, ca nivel de
cunoaștere, se află obiectivul privind punerea în practică a invențiilor și
inovațiilor. Sprijinirea comunităților sărace din orașe este un obiectiv slab
cunoscut în regiunile Nord-Vest (25,2%), Sud-Est (16,0%), Sud-Muntenia (21,2%) și
Centru (35,0%). Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului este slab
cunoscută în regiunile Nord-Est (25,2%), Vest (16,2%) și Centru (35,0%).
Sprijinirea turismului este slab cunoscută în regiunea Sud-Oltenia (33,0%), iar
sprijinirea IMM este slab cunoscut, ca obiectiv REGIO în regiunea București-Ilfov
(30,0%).
2.4.Nivel de informare privind beneficiarii REGIO
Nivelul de informare privind beneficiarii Programului Operațional Regional a fost
analizat pe baza unui indice de informare descris anterior, cu valori de la 4 (nu cunoaște
nici un beneficiar) la 10 (cunoaște toți beneficiarii). Indicele coroborat cu analiza de
frecvență permit evidențierea unei game extinse de inferențe rezultate din analiza
datelor.
Astfel, analiza de frecvență prezentată în graficul următor evidențiază faptul că
majoritatea (70%) dintre respondenți consideră că autoritățile publice locale sunt
principalii beneficiari, urmați de autoritățile publice centrale. Dat fiind natura
obiectivelor percepute ca fiind proprii REGIO(reabilitare și consolidare de drumuri
județene, îmbunătățirea infrastructurii educaționale, de sănătate și asistență socială)
această ierarhie este în consonanță cu acestea. Percepția cea mai scăzută a calității de
beneficiar a fost înregistrată în rândul ONG.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
57
Figură 34- ponderea cunoașterii beneficiarilor REGIO
Figură 35- Distribuția indicelui de cunoaștere a beneficiarilor REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
58
Indicele de informare privind beneficiarii POR arată că 15,3% din populație nu poate
numi nici un tip de beneficiar REGIO, 25,9 % dintre respondenți (valoarea modală) au
numit un singur beneficiar, de regulă autoritatea publică locală; 7,5% din populație
cunoaște toate categoriile de beneficiari POR, valoare media a indicelui este 6,32 ceea
ce înseamnă că majoritatea au numit maxim două grupuri țintă, de regulă autorități
publice (locale și centrale).
Analiza nivelului de cunoaștere a grupurilor țintă pe categorii de gen evidențiază,
similar indicatorilor analizați anterior, faptul că bărbații sunt mai informați decât
femeile, media indicelui fiind 6,38 în rândul bărbaților și 6,25 în rândul femeilor.
Figură 36-indice de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
59
Distribuția de frecvență pentru fiecare categorie de gen, la nivelul cunoașterii
grupurilor țintă, prezentată în tabelul următor arată că această diferență de gen, care
marchează un nivel mai ridicat de cunoaștere în rândul bărbaților se păstrează la nivelul
majorității categoriilor de beneficiari. Astfel bărbații au nominaliza în mai mare măsură
decât femeile autoritățile administrație publice locale (+4,1%), universitățile (+2,1%),
ONG (+2,2%) și microîntreprinderile (+3,9%).
Tabel 34-cunoașterea beneficiarilor REGIO/gen
masculin feminin
autoritățile administrației publice locale 72,1% 68,0%
autoritățile administrației publice centrale 42,1% 41,7%
universitățile 35,5% 33,4%
instituțiile de cultura 31,2% 30,8%
ONG 25,3% 23,1%
microîntreprinderile 32,2% 28,3%
Figură 37-indice de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/etnie
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
60
Analiza pe categorii etnice a indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari pe
categorii etnice evidențiază o mai bună cunoaștere în rândul etniei române a
potențialilor beneficiari (indice mediu 6,36), urmată de etnia maghiară (5,78) și de alte
etnii (5,44). Reprezentanții etniei rroma se poziționează pe ultimul loc, cu un indice de
5,17 puncte din 10 posibile.
După cum se poate observa în graficul precedent, distribuția indicelui de cunoaștere a
potențialilor beneficiari ai REGIO evidențiază următoarele aspecte: ponderea cea mai
ridicată a persoanelor care nu pot identifica nici un beneficiar se înregistrează în rândul
populației rroma (35,7%). Pe loc secund se poziționează respondenții de alte etnii (turci,
macedoneni, sârbi, croați) cu o pondere de 28,6% dintre aceștia care nu pot menționa
nici un grup țintă. În rândul populației române și maghiare s-au înregistrat ponderi
similare ale respondenților care au menționat toate grupurile de potențiali beneficiari,
respectiv 7,7% dintre români și 6,7% dintre maghiari.
Tabel 35- Cunoașterea beneficiarilor REGIO/etnie
română maghiara rroma alta
autoritățile administrației publice locale 70,1% 71,9% 42,9% 57,1%
autoritățile administrației publice centrale 42,8% 28,6% 17,9% 57,1%
universitățile 35,6% 15,2% 25,0% 14,3%
instituțiile de cultura 31,5% 25,1% 10,7% 14,3%
ONG 24,9% 14,3% 3,6%
microîntreprinderile 30,8% 22,4% 13,8%
Distribuția de frecvență pentru fiecare grup de beneficiari, pe categorii etnice,
prezentată în tabelul de mai sus arată faptul că, pentru toate grupurile etnice,
principala mențiune au fost autoritățile publice locale. Majoritatea grupurilor etnice au
menționat pe locul al doilea autoritățile administrației publice centrale, cu excepția
reprezentanților etniei rroma care la nivelul căreia, pe loc secund s-au poziționat
universitățile. Pe ultimul loc s-au poziționat ONG-urile pentru toate grupurile etnice
analizate, cu mențiunea că acest tip de potențiali beneficiari, ca și microîntreprinderile
nu au avut nicio mențiune în categoria de respondenți de ”altă” etnie. Pe penultimul
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
61
loc, la nivelul etnicilor români se poziționează microîntreprinderile, pentru etnicii
maghiari, universitățile ,iar pentru etnicii rroma, instituțiile de cultură.
Analiza pe categorii educaționale a indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari
arată că acesta variază direct proporțional cu nivelul de educație, cel mai slab scor fiind
înregistrat la nivelul categoriei ”fără școală” (5,1) ceea ce semnifică faptul că cea mai
mare parte a acestor respondenți au nominalizat, de regulă un singur tip de beneficiari
potențiali. Cel mai mare indice a fost înregistrat în rândul celor cu studii post –
universitare.
Distribuția indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari prezentată în graficul
următor evidențiază următoarele aspecte: ponderea cea mai ridicată a celor care nu
cunosc nici un tip de beneficiari se înregistrează în rândul categoriei cu educație
elementară (35,1%), fiind urmați de cei cu educație gimnazială (27,5%). În rândul
fiecărei categorii educaționale au fost înregistrate persoane care au recunoscut toate
cele 6 categorii de grupuri țintă evaluate. Ponderea cea mai ridicată a acestora a fost
cumulată în cadrul categoriei cu studii universitare (13,0%, urmată de cea a celor cu
studii post universitare (11,1%)
Figură 38-media indicelui de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/educație
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
62
Tabel 36- Cunoașterea potențialilor beneficiari/educație
fără scoală
scoală elemen
tara
gimnaziu
scoală profesio
nala liceu
scoală post
liceala
facultate
studii post
universitare
autoritățile administrației
publice locale 36,0% 52,3% 60,2% 69,0% 68,9% 76,0% 76,4% 76,3%
autoritățile administrației publice centrale
40,0% 29,8% 34,5% 41,6% 40,9% 47,6% 45,3% 46,8%
universitățile 40,0% 20,5% 16,3% 27,3% 33,9% 46,5% 42,6% 48,8%
instituțiile de cultura 24,0% 16,7% 14,8% 25,5% 30,6% 39,9% 38,5% 45,4%
ONG 36,0% 18,3% 11,0% 16,2% 22,6% 34,7% 32,9% 34,4%
microîntreprinderile 40,0% 15,2% 14,2% 26,2% 31,1% 35,0% 37,0% 37,7%
Figură 39-Indice de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ educație
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
63
Analiza de frecvență pentru fiecare dintre categoriile de potențiali beneficiari
prezentată în tabelul următor arată că:
Pentru majoritatea categoriilor educaționale pe primele două locuri se
poziționează autoritățile publice, locale și centrale, cu excepția respondenților
fără educație, la nivelul cărora, pe primele locuri, la egalitate (40%) se
poziționează autoritățile publice centrale, universitățile și microîntreprinderile.
Universitățile se poziționează pe locul al doilea și în cazul celor cu studii post-
universitare;
Pe ultimele locuri ca vizibilitate, la nivelul majorității categoriilor educaționale
se poziționează ONG și microîntreprinderile. Excepție fac cei fără educație care
menționează pe ultimul loc instituțiile de cultură, asemenea celor cu școală
profesională și liceu
Analiza pe categorii ocupaționale este consonantă cu rezultatele analizei anterioare,
pe categorii educaționale.
Figură 40- Distribuția mediei indicelui de cunoaștere a beneficiarilor
REGIO/ocupație
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
64
Astfel, din distribuția mediei indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari, pe
categorii ocupaționale se observă că valorile cele mai scăzute sunt înregistrate în
categoriile șomer, fără ocupație, casnică (5,92), pensionar (5,80) și elev peste 18 ani
sau student (6,17). Coeficienții cei mai ridicați sunt înregistrați la nivelul categoriei
patroni/directori (6,91) și cea a pe categorii ocupaționale, prezentată în graficul
următor arată că:
Ponderea cea mai ridicată a persoanelor care nu cunosc nici un grup de potențiali
beneficiari este înregistrată în rândul pensionarilor (24,7%), fiind urmați de
șomeri, persoane fără ocupație și casnice (24,3%);
La nivelul tuturor categoriilor de respondenți întâlnim persoane care cunosc
toate tipurile de potențiali beneficiari, nivelul cel mai ridicat de cunoaștere
înregistrându-se în rândul patronilor, directorilor (14,7%), urmați de specialiștii
cu studii superioare (13,5%)
Figură 41- Distribuția indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari/
ocupații
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
65
Analiza distribuției procentuale pe categorii ocupaționale a nivelului de cunoaștere
prezentată în tabelul următor arată faptul că, pentru toate categoriile ocupaționale pe
primele locuri ca pondere a mențiunilor se poziționează autoritățile locale și centrale,
iar pentru majoritatea categoriilor ocupaționale, pe ultimul loca ca mențiuni în calitate
de potențiali beneficiari REGIO sunt poziționate ONG, cu excepția categoriei elevi peste
18 ani-studenți, care menționează în cea mai mică măsură, ca potențiali beneficiari
microîntreprinderile.
Tabel 37- Cunoașterea potențialilor beneficiari/ ocupații
muncitor
funcționar,
tehnician, maistru
specialist cu
ocupații intelectua
le
patron director
șomer, fără
ocupație, casnica
student, elev peste
18 ani
pensionar
autoritățile administrației publice locale
72,6% 74,6% 77,9% 76,1% 61,3% 56,7% 63,6%
autoritățile administrației publice centrale
44,8% 44,7% 49,8% 46,2% 36,6% 38,5% 33,5%
universitățile 34,3% 39,8% 46,4% 45,9% 26,6% 38,7% 23,4%
instituțiile de cultura 28,3% 40,1% 43,8% 38,6% 24,8% 29,6% 22,2%
ONG 20,6% 28,0% 36,4% 37,2% 19,9% 28,6% 17,0%
microîntreprinderile 31,7% 36,9% 38,1% 47,3% 23,6% 24,7% 20,1%
Analiza distribuției indicelui de cunoaștere pe medii de rezidență arată că persoanele
din mediul urban (indice 6,51) sunt mai informate decât cele din mediul rural (6,06)
inclusiv în această privință.
După cum se observă în graficul următor 17% dintre persoanele din mediul rural și 14%
dintre cei din mediul urban nu pot numi niciuna dintre categoriile de beneficiari.9,35%
dintre respondenții din mediul urban și 5,2% dintre cei din mediul rural menționează
toate categoriile de potențiali beneficiari.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
66
Tabel 38- cunoașterea potențialilor beneficiari/ medii de rezidență
Urban rural
autoritățile administrației publice locale 71,0% 68,6%
autoritățile administrației publice centrale 45,2% 37,4%
universitățile 39,0% 28,3%
instituțiile de cultura 35,5% 25,1%
ONG 26,7% 20,8%
microîntreprinderile 33,4% 26,0%
Figură 42- Distribuția indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ medii de
rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
67
Distribuția de frecvență prezentată în tabelul anterior arată că, pentru ambele medii
de rezidență pe primele locuri se poziționale cele două tipuri de administrații, iar pe
ultimul loc ONG.
Comparația de medii a indicelui de informare privind cunoașterea potențialilor
beneficiari pe categorii de vârstă arată că cele mai bine informate sunt persoanele cu
vârste între 30-49 ani (indice de informare 6,52) urmate de persoanele între 50-69 ani
(indice 6,34). Pe locul al treilea se poziționează persoanele din categoria de vârstă
18029 ani (indice6,30) iar pe ultimul loc persoanele cu vârste de 70 ani și peste (indice
5,67).
Distribuția procentuală a indicelui de informare pe categorii de vârstă prezentată în
grafiul următor arată că în rândul categoriei de vârstă peste 70 de ani se înregistrează
ponderea cea mai ridicată a persoanelor care nu știu niciunul din grupurile de potențiali
beneficiari REGIO (28,4%). Un procent ridicat de persoane care nu cunosc niciunul din
potențialii beneficiari REGIO se înregistrează și la nivelul categorie 18-29 ani (17,6%).
Figură 43- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
68
Pentru trei din cele patru categorii de vârstă înregistrăm ponderi relativ egale a celor
care cunosc toate grupuri de potențiali beneficiari: 8,2% din cei cu vârste între 18-29
ani, 8,5% dintre cei cu vârste între 30-49 ani, 7,2% dintre cei cu vârste între 50-69 ani.
In tabelul privind distribuția procentuală a cunoașterii grupurilor țintă potențiale are
REGIO, pe categorii de vârstă se evidențiază faptul că la nivelul tuturor celor patru
categorii de vârstă primele două mențiuni au în vedere autoritățile publice locale și
centrale iar pe ultimul loc, pentru toate cele patru categorii se situează ONG.
Tabel 39- Cunoașterea potențialilor beneficiari/categorii de vârstă
18-29 ani 30-49 ani 50-69 ani 70 ani și
peste
autoritățile administrației publice locale 65,0% 73,2% 73,6% 58,2% autoritățile administrației publice centrale 41,5% 44,8% 41,9% 33,1% universitățile 37,3% 38,1% 33,2% 21,6% instituțiile de cultura 32,4% 34,1% 30,3% 21,0% ONG 26,7% 26,5% 23,2% 15,9% microîntreprinderile 27,0% 34,8% 31,4% 17,5%
Distribuția la nivel regional a indicelui de informare privind beneficiarii potențiali ai
REGIO prezentată în figura următoare arată că nivelul cel mai ridicat de informare se
înregistrează în regiunea București-Ilfov (7,21 puncte din 10), iar nivelul cel mai scăzut
în regiunea Sud-Est (5,77 puncte din10).
Distribuția procentuală a indicelui prezentată în graficul următor arată că la nivelul
regiunii Sud-Oltenia se înregistrează ponderea cea mai ridicată a persoanelor care nu
pot menționa niciunul dintre grupurile de beneficiari REGIO (20,9%), urmate în această
ierarhie de regiunea Centru în care 18,7% dintre respondenți nu pot menționa niciunul
dintre beneficiari.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
69
In toate regiunile înregistrăm ponderi semnificative ale persoanelor care cunosc toate
tipurile de beneficiari ai Programului Operațional Regional, ponderea cea mai ridicată
a acestora fiind înregistrată în București-Ilfov 19,5%, urmată de regiunea Centru (10,4%).
Nivelele cele mai scăzute le înregistrăm în regiunea Sud-Est (1,2%) și Sud-Oltenia (3,8%)
Tabel 40- Cunoașterea potențialilor beneficiari/ regiuni
BENEFICIARI
Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud -
Est
Sud-
Mun-
tenia
Sud-
Oltenia Vest Centru
București-
Ilfov
autoritățile administrației publice locale
80,4% 61,0% 72,2% 76,6% 57,2% 71,6% 63,0% 77,8%
Figură 44- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/regiuni
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
70
autoritățile administrației publice centrale
35,0% 40,0% 32,0% 35,6% 32,6% 59,8% 42,6% 63,8%
universitățile 35,6% 33,8% 18,4% 31,0% 31,4% 37,8% 39,4% 50,4%
instituțiile de cultura 33,0% 36,6% 12,6% 31,2% 23,0% 20,6% 34,2% 52,0%
ONG 28,0% 26,4% 12,0% 22,4% 21,0% 18,6% 28,0% 35,4%
microîntreprinderile 25,4% 25,0% 29,2% 45,0% 18,8% 17,6% 34,0% 41,4%
In distribuția procentuală a cunoașterii categoriilor de potențiali beneficiari, la nivel
regional se remarcă faptul că în toate regiunile pe primul loc se află autoritățile publice
locale, cu ponderi între 57,2% în Sud-Oltenia și 80,4% în Nord-Vest, iar pe ultimul loc în
jumătate din regiuni se află microîntreprinderile cu ponderi între 17,6% în Vest și 25,4%
în Nord-Vest, iar în cealaltă jumătate ONG cu ponderi între 12% în Sud-Est și 35,4% în
București Ilfov.
Figură 45- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ regiuni
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
71
3. ATITUDINE GENERALĂ PRIVIND REGIO
3.1.Opinia privind POR
Opinia despre REGIO este, în cea mai mare parte pozitivă, 49,8% dintre respondenți
evaluând apreciativ Programul Operațional Regional. Date la nivel național prezentate
în graficul anterior arată faptul că aproximativ un sfert din populație (25,4%) nu are nici
un fel de opinie despre REGIO, iar o pondere aproximativ similară (22,2%) are o părere
neutră. Semnificativ, considerăm, este faptul că dar 2,6% din populație a declarat o
părere negativă sau mai degrabă negativă despre REGIO. Vom analiza în continuare
aceste date pe categorii socio-demografice pentru a evidenția diferențe semnificative.
Pentru facilitarea analizei scala a fost concentrată în trei valori: pozitiv (cumularea
opțiunilor ”mai degrabă pozitivă” și ”predominant pozitivă”), neutru și negativ
(cumularea opțiunilor ”mai degrabă negativă” și ”predominant negativă”).
Figură 46- Opinia generală despre REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
72
Distribuția pe categorii de gen prezentată în graficul anterior arată faptul că bărbații
au opinii mai puternice decât femeile, în rândul acestora înregistrându-se atât o
pondere mai mare a acelor care au opinie pozitivă (52,6% bărbați vs. 47,2% femei), cât
și o opinie negativă (2,9% în rândul bărbaților prin comparație cu 2,2% în rândul
femeilor). Femeile au o atitudine mai degrabă neutră în raport cu REGIO, însă, din punct
de vedere statistic diferența semnificativă între femei și bărbați se înregistrează în
privința atitudinii pozitive a bărbaților și în privința lipsei de opinie a femeilor (27,9%
nu au nicio opinie fașă de REGIO în comparație cu 22,6% bărbați în aceeași categorie)
Distribuția pe categorii de educație prezentată în tabelul următor arată faptul că
ponderea cea mai ridicată a persoanelor care au o atitudine pozitivă în raport cu REGIO
se înregistrează la cele două extreme ale scalei educaționale, respectiv la nivelul celor
cu studii post-universitare (63,9% opinie pozitivă) și la cei fără școală (62,5% opinie
pozitivă). O poziționare similară întâlnim și în cazul opiniei neutre în raport cu POR,
respectiv 25% opinie neutră în cazul celor fără școală și 24,6% în cazul celor cu studii
universitare. Ponderea cea mai ridicată a atitudinii negative față de REGIO a fost
Figură 47- Opinia despre REGIO/categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
73
înregistrată la nivelul celor cu pregătire universitară (3,7%) și al celor cu pregătire
gimnazială (3,2%). Cei care au doar școală elementară sau pregătire gimnazială sunt cei
în rândul cărora s-au înregistrat cele mai ridicate ponderi ale celor care nu au nicio
opinie în raport cu REGIO.
Tabel 41- Opinia despre REGIO categorii de educație
pozitiv neutru negativ fără opinie Total
fără școală 62,5% 25,0%
12,5% 100%
scoală elementara 25,0% 18,2% 1,5% 55,3% 100%
gimnaziu 29,7% 20,3% 3,2% 46,8% 100%
scoală profesionala 43,4% 23,6% 2,8% 30,2% 100%
liceu 52,1% 21,1% 2,1% 24,8% 100%
scoală post liceala 56,4% 23,6% 1,7% 18,2% 100%
facultate 57,2% 24,6% 3,7% 14,5% 100%
studii post universitare 63,9% 19,0% 1,9% 15,3% 100%
Figură 48- Opinia despre REGIO/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
74
Distribuția pe categorii de vârstă arată că ponderea cea mai ridicată a atitudinii pozitive
față de REGIO este înregistrată la nivelul categoriei 30-49 ani (53,9%), urmată în ierarhie
de categoria 50-69 ani (51,7%). Ierarhia este similară și în cazul opiniei neutre: ponderea
cea mai ridicată (23,5%) este înregistrată în cadrul categoriei 30-49 ani, urmată de
categoria 50-69 ani cu o pondere de 24,6%. Graficul arată că în cadrul acestei ultime
categorii, 50-69 ani a fost cumulată și ponderea cea mai ridicată a persoanelor cu
atitudine negativă 3,6%.Cei mai mulți respondenți fără opinie se înregistrează în rândul
categoriei 70 ani și peste (42,1%), urmați de cei respondenții tineri, până în 30 de ani,
în rândul cărora, mai mult de un sfert din respondenți nu au nicio opinie despre REGIO.
Tabel 42- Opinia despre REGIO/categorii ocupaționale
pozitiv neutru negativ fără opinie Total
muncitor 49,8% 23,1% 2,5% 24,6% 100%
funcționar, tehnician, maistru 55,3% 24,3% 2,1% 18,3% 100%
specialist cu ocupații intelectuale 60,6% 23,9% 2,0% 13,5% 100%
patron director 62,3% 17,5% 2,7% 17,5% 100%
șomer, fără ocupație, casnica 40,3% 23,5% 3,4% 32,9% 100%
student, elev peste 18 ani 49,4% 23,4% 1,7% 25,5% 100%
pensionar 41,1% 19,0% 3,1% 36,8% 100%
Distribuția la nivelul categoriilor ocupaționale evidențiată în tabelul anterior arată
faptul că ponderea cea mai ridicată din punct de vedere al atitudinii pozitive o
înregistrăm în rândul patronilor/ directorilor (62,3%) și a specialiștilor cu ocupații
intelectuale(60,6%). La nivelul atitudinii neutre, ponderea cea mai ridicată o
înregistrăm în rândul funcționarilor/ tehnicienilor/ maiștrilor (24,3%) urmați de
specialiștii cu ocupații intelectuale (23,9%).Atitudinea cea mai critică este înregistrată
în rândul șomerilor/persoanelor fără ocupație sau casnicelor (3,4%) urmați de
patroni/directori (2,7%). Pensionari sunt cei care dau ponderea cea mai ridicată
categoriei ”fără opinie” (36,8%), urmați de șomeri/persoane fără ocupație sau casnice
(32,9%)
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
75
Distribuția pe categorii etnice arată în primul rând că toate persoane de altă etnice
decât cele menționate în graficul anterior declară că nu au nicio opinie despre REGIO.
De asemenea arată că majoritatea persoanelor de etnie română au o opinie pozitivă
(51,0%), că ponderea cea mai ridicată a persoanelor cu atitudine neutră este
înregistrată în rândul celor de etnie maghiară (31,3%), iar majoritatea persoanelor de
etnie rromă (64,3%) nu au nicio opinie despre Programul Operațional Regional.
Tabel 43- Opinia despre REGIO/regiuni
pozitiv neutru negativ fără opinie Total
Nord-Vest 42,5% 35,0% 1,4% 21,1% 100%
Nord-Est 53,1% 23,8% 1,0% 22,1% 100%
Sud-Est 46,9% 22,4% 6,0% 24,7% 100%
Sud-Muntenia 60,9% 13,8% 2,4% 22,9% 100%
Sud-Oltenia 38,3% 28,0% 4,3% 29,5% 100%
Vest 46,4% 17,5% 1,6% 34,4% 100%
Centru 43,9% 23,7% 1,1% 31,3% 100%
București-Ilfov 60,6% 13,9% 3,2% 22,3% 100%
Figură 49- Opinia despre REGIO/categorii etnice
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
76
Distribuția opiniei referitoare la REGIO, la nivel regional, prezentată în tabelul anterior
și, la nivel de opinie pozitivă și în figura precedentă, arată că ponderea cea mai ridicată
a opinie pozitive despre REGIO o înregistrăm în Sud-Muntenia (60,9%), urmată
îndeaproape de regiunea București-Ilfov (60,6%).Ponderea cea mai scăzută o înregistrăm
în Sud-Oltenia (38,3%). Nord-Vestul se remarcă prin ponderea cea mai ridicată la nivel
regional a opiniei neutre (35%), iar regiunea Sud- Est prin ponderea cea mai ridicată a
opiniei negative (6%). În regiunea Vest se înregistrează ponderea cea mai ridicată a celor
care nu au nicio opinie (34,4%).
Analiza pe medii de rezidență prezentată în graficul următor la nivel de frecvențe arată,
așa cum era de așteptat, că în mediul urban există un nivel mai ridicat de favorabilitate
în raport cu REGIO (53,2% opinie pozitivă în urban, în comparație cu 45,3% opinie
pozitivă în rural), iar în mediul rural există o opinie mai degrabă neutră față de
Programul Operațional Regional (23,7%) sau o lipsă de opinie (28,9%)
Figură 50- Opinia pozitivă despre REGIO/regiuni
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
77
3.2.Percepția nivelul individual de informare
Așa cum se poate vedea din chestionarul atașat prezentului raport, respondenților li s-
a solicitat să evalueze propriul nivel de informare despre REGIO. Această evaluare s-a
realizat prin solicitarea acordului cu afirmația ”mă consider o persoană informată
despre REGIO”, asumându-se faptul că dezacordul are la bază lipsa de informare,
atitudine neutră un nivel de informare mediu, acordul parțial o informare parțială, iar
acordul total o informare foarte bună. Luând în considerare aceste asumpții, pentru
claritatea analizei vom comprima scala la nivelul a trei trepte: informare scăzută,
medie și ridicată.
După cum se poate observa în graficul următor, majoritatea populației investigate
(55,8%) se consideră slab (17,2%) sau foarte slab (38,6%) informată cu privire la
Programul Operațional Regional. Una din cinci persoane (20%) se consideră mediu
informată cu privire la REGIO. Un nivel mulțumitor de informare consideră că au
aproximativ un sfert dintre respondenți (cei care sunt de acord parțial cu afirmația-
18,5% și cei care sunt de acord total cu afirmația -5,7%).
Figură 51- Opinia despre REGIO/medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
78
Figură 52- Aprecierea nivelului de informare despre REGIO
Figură 53-Aprecierea nivelului de informare despre REGIO/gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
79
Comparația pe categorii de gen, prezentată în graficul anterior evidențiază faptul că
bărbații apreciază în mai mare măsură decât femeile că au un nivel de informare ridicat
(26,2%-bărbați vs.22,5% femei), iar, corelat, femeile consideră în mai mare măsură că
nivelul lor de informare este mai degrabă scăzut. În privința aprecierii nivelului mediu
de informare, din punct de vedere statistic, diferențele între cele două genuri nu sunt
semnificative.
Tabel 44- Aprecierea nivelului de informare/educație
Nivel de informare
Scăzut Mediu Ridicat Total
fără școală 64,0% 20,0% 16,0% 100%
scoală elementara 69,5% 19,8% 10,7% 100%
gimnaziu 80,2% 11,6% 8,1% 100%
scoală profesionala 64,6% 18,1% 17,3% 100%
liceu 57,9% 18,8% 23,3% 100%
scoală post liceala 43,2% 23,6% 33,1% 100%
facultate 41,5% 23,6% 35,0% 100%
studii post universitare 41,2% 25,5% 33,3% 100%
Percepția asupra nivelului individual de informare corelează semnificativ cu nivelul de
educație. După cum se poate observa în tabelul anterior, nivelul cel mai ridicat de
evaluare negativă al gradului de informare privind REGIO îl înregistrăm în rândul
categoriei de populației cu educație gimnazială (80,2%). Nivele majoritare sunt
cumulate și în cadrul categoriilor cu educație elementară (69,5%), profesională (64,6%),
a celor fără școală (64,%)și a acelor cu educație liceală (57,9%). Ponderea cea mai
ridicată a celor care apreciază că au un nivel de informare mediu o înregistrăm în
categoria celor cu studii post-universitare (25,5%), iar ponderea cea mai ridicată a celor
care apreciază că au uni nivel satisfăcător sau bun de informare a fost menționată în
rândul categoriei de populație cu studii universitare.
Distribuția procentuală pe categorii de vârstă prezentată în graficul următor arată
faptul că, indiferent de categorie, majoritatea respondenților apreciază că au un nivel
scăzut de informare. Se remarcă însă faptul că mai mult de două treimi (69,4%) dintre
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
80
vârstnicii de peste 70 de ani și aproape două treimi (58,5%) dintre tinerii până în 30 de
ani au ales această auto-poziționare. Cel mai ridicat nivel de informare auto-percepută
a fost înregistrat în rândul categoriei 50-69 ani, aproape o treime dintre aceștia (27,1%)
apreciind că au suficient de multe informații despre REGIO.
Tabel 45- Aprecierea nivelului de informare/ocupație
Nivel de informare
Scăzut Mediu Ridicat Total
muncitor 57,7% 20,7% 21,5% 100%
funcționar, tehnician, maistru 49,4% 19,3% 31,3% 100%
specialist cu ocupații intelectuale 38,0% 23,0% 39,1% 100%
patron director 37,0% 24,5% 38,6% 100%
șomer, fără ocupație, casnica 66,3% 17,5% 16,2% 100%
student, elev peste 18 ani 62,2% 19,6% 18,3% 100%
pensionar 66,0% 17,6% 16,4% 100%
Figură 54- Aprecierea nivelului de informare/vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
81
La nivel de categorii ocupaționale, tabelul anterior evidențiază faptul că două treimi
dintre pensionari și persoanele inactive (șomer, persoane fără ocupație, casnice)
apreciază că nivelul lor de informare privind REGIO este slab. O pondere asemănătoare
(57,7%) se înregistrează și în rândul aprecierii similare din partea muncitorilor.
Remarcăm de asemenea faptul că aproximativ un sfert dintre cei aflați în categoria
patroni/directori apreciază că au un nivel de informare mediu. Comparativ, cea mai
mare pondere a celor care se consideră suficient de informați o înregistrăm în rândul
specialiștilor cu ocupații intelectuale (39,1%)
Autoaprecierea nivelul de informare de informare corelează cu apartenența etnică.
Astfel, după cum se observă în graficul anterior, ponderea cea mai ridicată a
persoanelor care declară că nu au informații suficiente despre REGIO este înregistrată
la nivelul populației rroma. Este de remarcat că aproximativ trei sferturi dintre
persoanele care se declară de etnie maghiară apreciază că nu au suficiente informații
despre Programul Operațional Regional.
Figură 55- Aprecierea nivelului de informare/etnie
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
82
La nivel regional, după cum se poate observa în tabelul și în figura următoare, cu
excepția regiunilor București- Ilfov și Sud-Muntenia, în celelalte regiuni ponderea celor
care se consideră insuficient informați este majoritară la nivelul eșantioanelor
regionale. Cel mai slab nivelul de auto-informare perceput se înregistrează în regiunea
Vest (75,6% din totalul respondenților din această regiune). În regiunile Nord-vest și
Nord-Est aproximativ un sfert din populație se consideră mediu informată. Ponderea cea
mai ridicată a acelor care se consideră suficient de informați a fost înregistrată în
regiunile Sud-Muntenia (34,7%) și București-Ilfov (32,5%).
Tabel 46- Aprecierea nivelului de informare/regiuni
Nivel de informare
Scăzut Mediu Ridicat Total
Nord-Vest 50,0% 24,4% 25,6% 100%
Figură 56- Aprecierea nivelului scăzut de informare/ regiuni
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
83
Nord-Est 59,0% 24,2% 16,8% 100%
Sud-Est 59,1% 19,0% 21,8% 100%
Sud-Muntenia 48,9% 16,4% 34,7% 100%
Sud-Oltenia 53,5% 23,4% 23,2% 100%
Vest 75,6% 14,8% 9,6% 100%
Centru 54,8% 17,2% 28,0% 100%
București-Ilfov 49,5% 18,0% 32,5% 100%
Distribuția nivelului auto-perceput de informare pe medii de rezidență, arată o pondere
mai ridicată a celor din mediul rural care se consideră slab informați cu privire la REGIO
și, prin opoziție, o pondere mai ridicată a celor din urban (+7,3%) care se consideră
suficient de buni informați.
Figură 57- Aprecierea nivelului de informare/medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
84
4. INTERESUL PRIVIND REGIO
4.1. Interesul privind POR
După cum se poate observa în graficul cu care deschidem acest capitol, 47,5% din
populație se arată interesată de primirea de informații suplimentare despre REGIO. Din
acest punct de vedere atingerea obiectivelor de informare propuse pentru perioada de
programare 2014-2020 s-ar putea dovedi dificilă, sau posibilă în condiții intense de
comunicare, cu costuri care pot de-balansa raportul cost/beneficiu. REGIO este un
program ce se adresează unor beneficiari instituționali, cu un nivel ridicat de
specializare, pentru majoritatea populației informația detaliată fiind greu de corelat cu
nevoile de informare imediată, cotidiene.
Figură 58- Interesul de informare privind REGIO
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
85
Distribuția pe categorii de gen a interesului pentru comunicare arată o lipsă de
corelație cu acest parametru socio-demografic, femeile și bărbații fiind interesați în
proporții similare.
Interesul pentru informare corelează însă semnificativ, așa cum se poate observa din
tabelul următor, cu nivelul de educație al respondentului. În cazul persoanelor cu un
nivel educațional sub medie înregistrăm ponderi semnificative ale celor care se declară
puțin interesați să primească informații (48% din cei fără școală sunt puțin interesați,
42,7% din cei cu studii gimnaziale sunt puțin interesați). Prin comparație, majoritatea
respondenților cu studii post-liceale și universitare sunt interesați să-și crească nivelul
actual de informare.
Tabel 47- Interesul pentru informare/ categorii educaționale
Nivel de interes
puțin interesat
mediu interesat
interesat Total
fără școală 48,0% 32,0% 20,0% 100%
Figură 59- Interesul pentru informare/categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
86
scoală elementara 34,1% 31,8% 34,1% 100%
gimnaziu 42,7% 21,8% 35,5% 100%
scoală profesionala 31,2% 23,2% 45,6% 100%
liceu 31,3% 19,5% 49,2% 100%
scoală post liceala 24,6% 23,9% 51,5% 100%
facultate 25,2% 22,7% 52,1% 100%
studii post universitare 24,2% 27,4% 48,4% 100%
Distribuția nivelului de interes pentru informarea privind REGIO, pe categorii de vârstă
corelează cu actualul nivel de informare, în sensul în care, categoriile în care
înregistrăm deja un nivel de informare ridicată, sunt interesate să primească în
continuare informații despre REGIO. Un aspect interesant, considerăm, îl constituie
categoria 18-30 ani, la nivelul căreia majoritatea se declară mediu sau puțin de
informarea privind REGIO, categorie de vârstă pentru care este necesar un tip de mesaj
special care să orienteze informarea despre REGIO către posibile direcții de acțiune (și
carieră) ulterioare, de genul ”Cum mă poate ajuta REGIO în cariera mea, în afacerea
viitoare, în proiectul meu viitor de cercetare?”
Figură 60- Interesul pentru informare/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
87
Distribuția interesului pentru informare pe categorii ocupaționale arată majoritatea
specialiștilor cu ocupații intelectuale și patronilor/ directorilor sunt interesați de
informații privind REGIO, ceea ce deschide o serie largă de oportunități de comunicare
prin materiale destinate companiilor/ firmelor și prin distribuirea de materiale
informative în regim instituțional (în companii, recepții, zone de așteptare)
Tabel 48- Interesul pentru informare/ categorii ocupaționale
Nivel de interes
puțin interesat
mediu interesat
interesat Total
muncitor 30,3% 21,7% 48,0% 100%
funcționar, tehnician, maistru 28,5% 22,2% 49,3% 100%
specialist cu ocupații intelectuale 23,9% 23,5% 52,6% 100%
patron director 20,7% 23,4% 56,0% 100%
șomer, fără ocupație, casnica 32,7% 19,2% 48,1% 100%
student, elev peste 18 ani 30,9% 22,2% 47,0% 100%
pensionar 35,7% 22,8% 41,5% 100%
Figură 61- Interesul pentru informare/ categorii etnice
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
88
Distribuția interesului pentru informare pe categorii etnice, reprezentată în graficul
anterior evidențiază faptul că aproximativ o treime din reprezentanții minorității
maghiare se declară interesați de informații despre REGIO. După cum am văzut anterior,
la nivelul acestei categorii etnice a fost înregistrat un deficit de informare în regiunea
Centru. Un posibil argument poate viza dificultățile de accesibilitate (lingvistică,
instituțională, culturală)
În figura anterioară, precum și în tabelul următor se poate remarca faptul că regiunile
Sud-Est și București-Ilfov sunt cele în care se înregistrează nivelul cel mai ridicat de
interes pentru informare, respectiv 57% în Sud-Est și 57,2% în București-Ilfov. O pondere
majoritară a interesului pentru informare a fost înregistrată și în regiunile Centru și Sud-
Muntenia. În celelalte regiuni, pe fondul unui interes mai scăzut efortul de comunicare
pentru atingerea obiectivelor va fi semnificativ mai ridicat.
Figură 62- Interesul pentru informare/ regiuni de dezvoltare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
89
Tabel 49- Interesul pentru informare/ regiuni de dezvoltare
Nivel de interes
puțin interesat
mediu interesat
interesat Total
Nord-Vest 34,8% 31,0% 34,2% 100%
Nord-Est 39,9% 20,6% 39,5% 100%
Sud-Est 23,0% 20,0% 57,0% 100%
Sud-Muntenia 31,0% 15,2% 53,8% 100%
Sud-Oltenia 32,2% 25,6% 42,2% 100%
Vest 27,4% 28,0% 44,6% 100%
Centru 22,8% 25,0% 52,2% 100%
București-Ilfov 26,2% 16,6% 57,2% 100%
Distribuția pe medii de rezidență arată, așa cum era de așteptat, un interes mai ridicat
în mediul urban decât în cel rural. Comunicarea obiectivelor privind sprijinirea
procesului de cadastrare poate crește interesul în mediul rural pentru Programul
Operațional Regional.
Figură 63- Interesul pentru informare/ medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
90
4.2.Percepția clarității informației
O atenție specială în cadrul campaniilor de comunicare considerăm că trebuie acordată
clarificărilor informațiilor deținute de către populație, sau, cu alte cuvinte creării unui
pachet minimal de informații (ce este/ de ce?/ pentru cine?) pe care cetățenii să le
cunoască astfel încât să poată identifica POR în cadrul Programelor Operaționale și în
cadrul campaniilor de comunicare privind fondurile europene, la nivel național.
După cum se poate observa în graficul anterior, doar 22% dintre respondenți consideră
că informațiile pe care le au sunt clare. Claritatea informației corelează direct cu auto-
percepția nivelului de informare, cu alte cuvinte cei cărora nu le este suficient de clară
informația tind, în proporție de 90% să se considere neinformați. Din acest punct de
vedere considerăm că este deosebit de importantă comunicarea într-un limbaj comun,
extrem de accesibil publicului larg.
Figură 64- Percepția clarității informațiilor deținute
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
91
La nivelul sondajului efectuat se înregistrează o diferență semnificativă pe criterii de
gen, corelată cu diferențele înregistrate în cadrul indicelui de informare, respectiv o
pondere semnificativ mai ridicată a bărbaților care apreciază că informațiile le sunt
clare, prin comparație cu femeile.
Tabel 50- Claritatea informației/categorii de educație
Informațiile deținute sunt…
neclare claritate medie
suficient de clare
Total
fără școală 76,0% 12,0% 12,0% 100%
scoală elementara 63,6% 26,5% 9,8% 100%
gimnaziu 78,8% 13,4% 7,8% 100%
scoală profesionala 63,6% 20,1% 16,3% 100%
liceu 56,3% 22,1% 21,6% 100%
scoală post liceala 44,6% 26,7% 28,7% 100%
facultate 42,6% 25,8% 31,6% 100%
studii post universitare 39,1% 33,5% 27,4% 100%
Figură 65- Claritatea informației/categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
92
Distribuția percepției clarității informației pe categorii educaționale evidențiază
deficitul de înțelegere a informației pentru categoriile du educație medie și inferioară
și nevoia redactării de materiale cu un nivel ridicat de simplificare (așa-numitele
materiale non-lingvistice), care să folosească predominat imagini simple în locul
textului și explicațiilor.
Una dintre provocările importante din punct de vedere al comunicării REGIO, pentru
această etapă de programare este cea de a depăși barierele interesului și educației
mediu-inferioare pentru atingerea țintei de cunoaștere la nivel național. După cum se
observă în graficul anterior, categoria persoanelor vârstnice este cea la nivelul căreia
se înregistrează gradul cel mai scăzut de claritate, aceasta fiind și categoria cu interesul
cel mai scăzut pentru informare.
Figură 66-Claritatea informației/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
93
Tabel 51- Claritatea informației/ categorii ocupaționale
Distribuția percepției clarității informației pe categorii ocupaționale evidențiază faptul
că putem identifica trei categorii de public: o categoria în care înregistrăm ponderea
cea mai ridicată a persoanelor care nu au informații clare despre REGIO (pensionari,
persoane inactive) unde potențialul de creștere este limitat; o categorie în care
ponderea celor care nu au informații clare despre REGIO este majoritară, dar există
interes pentru informare și potențial de creștere a nivelului de informare (muncitori,
funcționari, tehnicieni, studenți, elevi) și o a trei zonă în care nivelul de informare este
mare putând fi augmentat în anumite situații. (patroni, directori, specialiști cu ocupații
intelectuale)
Informațiile deținute sunt…
neclare claritate medie suficient de clare Total
muncitor 54,5% 26,5% 19,0% 100%
funcționar, tehnician, maistru 50,8% 19,7% 29,4% 100%
specialist cu ocupații intelectuale 37,9% 28,2% 33,9% 100%
patron director 34,8% 30,4% 34,8% 100%
șomer, fără ocupație, casnica 69,8% 14,4% 15,8% 100%
student, elev peste 18 ani 53,0% 25,2% 21,7% 100%
pensionar 68,0% 17,6% 14,4% 100%
Figură 67- Claritatea informației/ grupuri etnice
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
94
Tabel 52- Aprecierea clarității informației/regiuni de dezvoltare
Informațiile deținute sunt…
neclare claritate medie
suficient de clare
Total
Nord-Vest 49,4% 28,8% 21,8% 100%
Nord-Est 59,2% 22,6% 18,2% 100%
Sud-Est 62,3% 21,4% 16,4% 100%
Sud-Muntenia 50,1% 23,6% 26,3% 100%
Sud-Oltenia 53,6% 19,2% 27,2% 100%
Vest 73,2% 18,8% 8,0% 100%
Centru 49,3% 25,0% 25,7% 100%
București-Ilfov 46,8% 21,0% 32,2% 100%
Figură 68- Apreciere clarității informației/ regiuni de dezvoltare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
95
Distribuția aprecierii clarității informației pe regiuni de dezvoltare arată că se
înregistrează un necesar ridicat de clarificare/ simplificare a informării în regiunile Vest
și Sud-Est, precum și în regiunile Nord-Est, Sud-Oltenia și Sud-Muntenia. După cum se
poate remarca din graficul următor o nevoie similară este mai puternică în mediul rural
decât în mediul urban.
Figură 69- Claritatea informației/ medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
96
5. MEDII DE COMUNICARE A REGIO LA NIVEL NAȚIONAL
5.1.Ierarhia mediilor de comunicare la nivel național
Ierarhia mediilor de comunicare la nivel național poziționează în prim plan televiziunea.
Graficul anterior arată că aproximativ trei sferturi dintre respondenți au ales ca unul
din principalele două mijloace de informare televiziunea. Sigur, așa cum vom vedea
ulterior, diferențele sunt semnificative între grupuri sociale, pe diferite criterii
demografice, însă la nivel general televiziunea rămâne încă un instrument prin care
mesajul poate ajunge la majoritatea populației și principalul instrument de comunicare
în masă. Evidențiem însă rolul în creștere al internetului și importanța lui ca mijloc de
comunicare (40% din populație aleg internetul ca unul din principalele două mijloace de
informare)
Analiza distribuției pe categorii de gen a principalelor instrumente de comunicare nu
evidențiază diferențe semnificative din punct de vedere statistic, femeile și bărbați
având opțiuni similare în privința mediilor de comunicare.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
97
Distribuția mediilor de comunicare în raport cu educația respondentului arată că:
Importanța televiziunii ca mijloc de informare tinde să scadă odată cu
creșterea nivelului de educației de la 86,4% importanță la nivelul categoriei cu
educație elementară la 64,2% importantă în rândul categoriei cu studii post –
universitare;
Descreșterea în importanță a televiziunii ca mijloc de informare se realizează pe
fondul creșterii în importanță a internetului , acesta din urmă fluctuând de la 8%
în rândul persoanelor fără educație la 55,4% în rândul persoanelor cu studii
universitare și 70,8% în rândul persoanelor cu studii post-universitare. Prin
urmare, comunicarea REGIO la nivel național, pentru categoriile care manifestă
interes ridicat de informare (persoane cu studii superioare) este recomandabil să
se realizeze prin intermediul internetului, iar pentru persoanele cărora trebuie
mai întâi trezit interesul pentru informare, prin intermediul televiziunii;
Radioul este un mediu important în special pentru persoanele cu studii medii-
inferioare (școală elementară, gimnaziu, școală profesională) aproximativ o
Figură 70- Ierarhia mediilor de comunicare/categorii de gen
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
98
treime dintre aceștia alegând radioul ca unul din cele două mijloace majore de
informare utilizate cotidian;
Tabel 53- Ierarhia mediilor de comunicare/categorii de vârstă
Televizi-
une Radio Internet
Publicații/ broșuri
Evenimente Afișaj stradal
Ziare
fără scoală 72,0% 16,0% 8,0% 16,0% 12,0% 8,0%
scoală elementara 86,4% 39,7% 9,8% 6,8% 3,8% 13,6% 12,9%
gimnaziu 80,8% 31,7% 20,0% 8,4% 3,8% 16,2% 7,8%
scoală profesionala 81,5% 30,1% 26,2% 9,1% 2,9% 22,0% 12,8%
liceu 81,3% 29,6% 42,0% 11,2% 6,5% 22,3% 15,2%
scoală post liceala 78,1% 34,7% 41,4% 12,8% 11,5% 26,3% 17,6%
facultate 78,5% 25,1% 55,4% 12,1% 7,1% 20,8% 13,0%
studii post universitare 64,2% 29,3% 70,8% 11,2% 9,7% 31,9% 17,2%
Materialele print, de mici sau mari dimensiuni (broșuri, ziare, afișaj stradal,
corelează din punct de vedere al importanței în informare odată cu creșterea
nivelului de educație.
Figură 71-Medii de comunicare/categorii de vârstă
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
99
Distribuția mediilor de comunicare pe categorii de vârstă evidențiază într-un mod
elocvent corelația între acestea și principalele medii de comunicare. După cum se poate
observa în graficul anterior, importanța mediilor tradiționale (televiziunea, radioul,
presa scrisă), creste odată cu vârsta, în timp ce importanța internetului și a
evenimentelor scade odată cu vârsta.
Fluctuațiile semnalate în cadrul în cadrul distribuțiilor pe categorii de vârstă și de
educație se regăsesc majoritar în distribuția pe categorii ocupaționale. Suplimentar față
de cele afirmate anterior evidențiam importanța broșurilor pentru categoria
patron/director- unul din cinci respondenți din această categorie menționând broșurile
în principalele două mijloace de informare și importanța evenimentelor pentru
categoria elevi/studenți.
Tabel 54- Medii de comunicare/categorii educaționale
Televizi-
une Radio Internet
Publicații/ broșuri
Evenimente Afișaj stradal
Ziare
muncitor 81,6% 29,1% 41,8% 11,3% 4,3% 22,5% 12,9%
funcționar, tehnician, maistru
80,4% 30,3% 44,6% 10,5% 7,9% 24,1% 15,9%
specialist cu ocupații intelectuale
73,5% 23,5% 62,3% 9,7% 7,8% 22,8% 13,1%
patron director 68,5% 30,4% 55,4% 19,0% 6,5% 22,3% 16,3%
șomer, fără ocupație, casnica
81,2% 25,2% 43,4% 7,1% 5,0% 16,8% 6,7%
student, elev peste 18 ani
68,4% 26,0% 63,0% 9,1% 11,7% 17,8% 12,2%
pensionar 84,9% 34,8% 14,3% 10,2% 5,2% 22,0% 16,6%
Din punct de vedere etnic, în ierarhia mediilor de comunicare observăm următoarele
diferențe: în rândul etniei maghiare și a celor care se declară de alte etnii decât cele
standardizate în chestionar (turci, macedoneni, sârbi, croați) televiziune are o
importantă mai scăzută. Pentru etnicii maghiari internetul și afișajul stradal au o
importanță semnificativă.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
100
Comparația ierarhiei mediilor de comunicare la nivel regional evidențiază faptul că:
televiziunea este mai importantă ca mediu de comunicare în regiunile Nord-Est (83,8%),
Sud-Muntenia (86,8%) și București-Ilfov (88,8%); radioul este mai important în Vest
(40,4%) și București-Ilfov; Internetul este majoritar ca mediu de comunicare în Sud-Est
și foarte importat în Centru (48,2%) și Sud-Muntenia (48,4%); publicațiile și broșurile
sunt mai importante în Centru (16,6%) decât în celelalte regiuni; evenimentele au o
importanță mai mare în Centru (10,4%) și Sud-Muntenia99,4%); afișajul stradal atinge
aproximativ o treime din populație în Nord-Vest (33,6%) și Sud-Muntenia (32,4%), iar
ziarele constituie medii utile de informare în special în regiunea București-Ilfov (24%).
Figură 72-Medii de comunicare/categorii etnice
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
101
Tabel 55- Medii de comunicare/distribuție regională
Nord-
Vest
Nord-
Est
Sud-Est Sud-
Muntenia
Sud-
Oltenia
Vest Centru București-
Ilfov
Televiziune 79,4% 83,8% 78,4% 86,8% 66,6% 79,0% 68,6% 88,8%
Radio 17,0% 26,0% 33,0% 26,4% 26,0% 40,4% 27,4% 44,8%
Internet 42,4% 33,8% 53,4% 48,4% 43,2% 31,6% 48,2% 20,8%
Publicații/ broșuri
7,4% 7,2% 14,4% 9,8% 11,2% 5,8% 16,6% 13,6%
Evenimente 5,4% 2,4% 9,2% 9,4% 8,6% 1,2% 10,4% 3,4%
Afișaj stradal
33,6% 22,2% 18,0% 32,4% 13,6% 7,6% 23,4% 16,6%
Ziare 17,0% 9,4% 13,0% 12,0% 13,8% 7,2% 15,8% 24,0%
Din punct de vedere al distribuției pe medii de rezidență nu înregistrăm diferențe
semnificative statistic.
Figură 73- Medii de comunicare/ medii de rezidență
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
102
5.2.Principalele medii de comunicare
În vederea exemplificării mediilor de comunicare utilizate respondenților li s-a solicitat,
în aplicarea chestionarului exemplificarea celor două medii alese ca prioritare cu prin
numirea ”primului, post, site, publicație care le vine în minte”. Prin urmare grafice
următoare au caracter de exemplificare, informațiile prezentate neputând fi asimilate
studiilor de audiență , de monitorizarea sau altor cercetări dedicate cartării consumului
media.
In afara posturilor TV prezentate în graficul anterior, am mai fost nominalizate în
procentaj sub unitar alte 25 de posturi de televiziune: TVR2, Național TV; Trinitas TV,
Click TV, DIGI Sport, GYERGYO TV BUZAU TV, Acasă TV, Antena STAR, TVR CULTURAL,
Figură 74- Principalele exemple de posturi TV
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
103
TVR Târgu Mureș, MIX TV, PRO Cinema, Animal Planet, Național Geografic, Călărași TV,
TV Buzău, ZU TV, HORA TV, DIGI FILM,TV 1000, DISCOVERY, HARGHITA NEPE, NEPTUN
TV, HAPPY TV.
Au mai fost menționate subunitar: DOINA FM, GUERILLA,RADIO IASI,ANTENA SATELOR,
VIRGIN FM, ROCK FM, RADIO CRAIOVA, HIT FM, WEST CITY RADIO, SUPER FM, GOLD FM
Figură 75- Principalele exemple de posturi de radio
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
104
Au mai fost menționate subunitar: MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE, YOUTUBE,
3SZEK.RO, INSTAGRAM, NEWS.RO, YAHOO, LA JUMATE.RO, SIBIU24.COM, ZIARE.RO, DC
NEWS.RO, DIGINEWS.RO, MEDIAFAX, ADR CENTRU, REALITATEA.NET, AVOCATNET.RO,
MASZOL.RO, SFANTUGHEORGHEINFO.RO, DESCOPERA.RO,ASIMCOV.RO
Figură 76- Principalele exemple de site-uri de informare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
105
Mențiuni subunitare: KRONIKA, ZIARUL NATIONAL, CUVANTUL LIBER, ZIARUL DE IASI,
ADEVARUL DE ARAD, ZIARUL ARGESUL, GLASUL MARAMURESULUI, MAGAZIN SALAJAN,
GAZETA SPORTURILOR, JURNALUL NATIONAL, MONITORUL DE VRANCEA, OBSERVATORUL
DE COVASNA, RENASTEREA BANATEANA, ZIARUL TRIBUNA, ZIARUL DE VALCEA.
Figură 77- Principalele exemple de ziare
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
106
6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Campania de comunicare desfășurată la nivel național în prim parte a anului 2019
pornește de la un nivel de cunoaștere a REGIO de 47,5% din populație, similar nivelului
la care REGIO ajunsese ca awareness general după efortul de comunicare depus în
perioada anterioară 2007-2015.
Cunoașterea REGIO este semnificat vă ridicată în rândul persoanelor din mediul urban,
cu educație superioară, cu vârste cuprinse în intervalului 30-69 ani, cu funcții de
conducere sau specialiști cu ocupații intelectuale.
Deficitul de informare major este înregistrat în rândul persoanelor cu studii medii sau
inferioare, din ambele medii de rezidență, dar predominant din mediul rural, persoane
inactive sau pensionari.
Deficitul cel mai importat de cunoaștere se înregistrează la nivelul obiectivelor care nu
au caracterizat POR în etapa anterioară: transfer tehnologic ( punerea în practică a
invențiilor și inovațiilor), sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului, sprijinirea
comunităților sărace din orașe. Dintre potențialii beneficiari, ONG-urile sunt cele mai
puțin cunoscute.
Aproximativ jumătate din populație (49,8%) are o opinie pozitivă generală despre
REGIO, o pondere similară fiind înregistrată în rândul celor care nu au o opinie conturată
sau au o opinie neutră. 2,6% dintre respondenți au declarată că au o opinie negativă.
Aproximativ jumătate (22%) din cei care declară că dețin informații despre REGIO
(47,5%), apreciază că aceste informații le sunt clare.
Cei care doresc să primească în continuare informații despre REGIO sunt cei care dețin
deja un bagaj de informații semnificativ (47,5%). Din acest punct de vedere putem
afirma că extinderea nivelului de cunoaștere a POR în perioada următoare se poate
realiza în special prin persuadare și secundar prin informare în sensul strict al
cuvântului.
Principalele medii de comunicare rămân televiziunea și radioul pentru în special pentru
persoanele cu vârste peste medie și studii sub medie și internetul pentru persoane cu
educație peste medie sau pentru tinerii cu educație medie sau inferioară.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
107
Cunoașterea REGIO este determinat de doi vectori majori: informarea anterioară și, mai
ales, interesul pentru informare. Luând în considerare acești vectori, în analiza
cunoașterii Programului Operațional Regional au fost identificate trei mai categorii de
populație, diferențiate din punct de vedere al interesului pentru informare despre
REGIO și al informației deja deținute despre acest Program Operațional.
Persoane cu un volum de informare anterior semnificativ și un interes spre informare
(47,5% din populație)-cele care constituie deja baza de plecare.
Persoane cu informare parțială, dar fără un interes special spre informare (22,2% din
populație)- acestea constituie polul cel mai important de extindere al nivelului de
cunoaștere REGIO, în special prin persuadare intensivă, și crearea de marcatori
”memorabili”. Majoritatea acestor persoane au sub 49 ani și un nivel mediu-inferior de
educație. ”Atragerea” a jumătate din aceștia poate fi considerată un succes remarcabil.
Atragem atenția asupra faptului că nivele de notorietate de peste 50% din populație
caracterizează doar o mică parte a bunurilor le larg consum, de obicei aparținătoare
unor branduri cu investiții majore și istoric semnificativ în publicitate.
Persoane fără informații și fără interes (30,3% din populație), sunt în special persoane
peste 70 de ani sau persoane peste cu vârste între 50-69 ani, cu studii medii inferioare,
pensionari sau inactivi. La nivelul acestui pol de expansiune, orice procent de
notorietate ”câștigat” marchează succesul unei campanii.
Dacă în exercițiul anterior proiectele finanțate și comunicare proiectelor au fost
deosebit de importante ca vectori de comunicare, 70% dintre cei care au auzit de REGIO
cunoscând și proiecte finanțate prin acest Program Operaționale Campania de
comunicare, pentru atingerea țintei de informare propus în actualul exercițiu de
programare este necesară dezvoltarea interesului pentru POR al unei categorii fără o
informare prealabilă.
Nivelul de educație al grupului țintă pentru creșterea gradului de cunoaștere a REGIO
la nivel național și mediile de comunicare accesibile acestuia recomandă derularea unei
campanii cu un nivel scăzut de dificultate a mesajului: cuvinte simple, fraze
memorabile, imagini recognoscibile, derulată în special prin televiziune și radio și
secundar, pe internet.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
108
6. ANEXE
6.1.Index de figuri
Figură 1-Logica intervenției în domeniul comunicării ........................................ 5
Figură 2- Structura eșantionului în funcție de gen și etnie .................................. 7
Figură 3- Structura eșantionului în funcție de educație și ocupație ........................ 8
Figură 4- Structura eșantionului în funcție de mediu de rezidență și vârstă .............. 9
Figură 5-distribuția regională a eșantionului național ........................................ 9
Figură 6- Structurarea publicului general în funcție de indicatorii de informare ...... 16
Figură 7-Cunoașterea REGIO la nivel național-distribuție pe categorii de gen ......... 17
Figură 8- Cunoașterea REGIO la nivel național/categorii de vârstă ...................... 18
Figură 9-Cunoașterea REGIO la nivel național-distribuții pe categorii etnice ........... 19
Figură 10-Cunoașterea REGIO la nivel național. Distribuție pe categorii educaționale 20
Figură 11- Cunoașterea REGIO la nivel național, distribuție pe categorii ocupaționale 20
Figură 12- Cunoașterea REGIO la nivel național- distribuție pe medii de rezidență ... 21
Figură 13- Cunoașterea REGIO-distribuție la nivel de regiuni de dezvoltare ............ 22
Figură 14- Cunoașterea proiectelor finanțate prin REGIO la nivel național ............. 27
Figură 15-distribuție pe categorii de gen a cunoașterii proiectelor finanțate prin REGIO
...................................................................................................... 28
Figură 16- Distribuție pe categorii etnice a cunoașterii proiectelor finanțate prin
REGIO ............................................................................................... 29
Figură 17- Distribuție pe medii de rezidență a cunoașterii proiectelor REGIO.......... 29
Figură 18-Distribuție pe categorii educaționale a cunoașterii proiectelor REGIO ...... 30
Figură 19-Distribuție pe categorii ocupaționale a cunoașterii proiectelor REGIO ..... 31
Figură 20- Distribuție pe categorii de vârstă a cunoașterii proiectelor REGIO .......... 31
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
109
Figură 21- Cunoașterea REGIO -distribuție regională ....................................... 32
Figură 22-Cunoașterea obiectivelor REGIO ................................................... 38
Figură 23- Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO ..................... 39
Figură 24- Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/categorii de gen ................. 40
Figură 25-indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/categorii de vârstă .............. 42
Figură 26- Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/etnie .............................. 44
Figură 27-Indice de cunoaștere a obiectivelor REGIO/ categorii educaționale ......... 46
Figură 28- Distribuția mediei indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/educație 48
Figură 29- distribuția indicelui de cunoaștere REGIO/ocupații ............................ 50
Figură 30- Media indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/ocupații ............... 50
Figură 31- Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/medii de rezidență
...................................................................................................... 52
Figură 32-Distribuția indicelui de cunoaștere a obiectivelor REGIO/regiuni ............ 54
Figură 33- Indicele de cunoaștere a obiectivelor REGIO/regiuni .......................... 54
Figură 34- ponderea cunoașterii beneficiarilor REGIO ...................................... 57
Figură 35- Distribuția indicelui de cunoaștere a beneficiarilor REGIO ................... 57
Figură 36-indice de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/gen .............................. 58
Figură 37-indice de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/etnie ............................. 59
Figură 38-media indicelui de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/educație ............. 61
Figură 39-Indice de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ educație.................... 62
Figură 40- Distribuția mediei indicelui de cunoaștere a beneficiarilor REGIO/ocupație
...................................................................................................... 63
Figură 41- Distribuția indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ ocupații ... 64
Figură 42- Distribuția indicelui de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ medii de
rezidență ........................................................................................... 66
Figură 43- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ categorii de vârstă .... 67
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
110
Figură 44- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/regiuni ................... 69
Figură 45- Indicele de cunoaștere a potențialilor beneficiari/ regiuni ................... 70
Figură 46- Opinia generală despre REGIO ..................................................... 71
Figură 47- Opinia despre REGIO/categorii de gen ........................................... 72
Figură 48- Opinia despre REGIO/categorii de vârstă ........................................ 73
Figură 49- Opinia despre REGIO/categorii etnice ........................................... 75
Figură 50- Opinia pozitivă despre REGIO/regiuni ............................................ 76
Figură 51- Opinia despre REGIO/medii de rezidență ........................................ 77
Figură 52- Aprecierea nivelului de informare despre REGIO ............................... 78
Figură 53-Aprecierea nivelului de informare despre REGIO/gen .......................... 78
Figură 54- Aprecierea nivelului de informare/vârstă ....................................... 80
Figură 55- Aprecierea nivelului de informare/etnie ........................................ 81
Figură 56- Aprecierea nivelului scăzut de informare/ regiuni ............................. 82
Figură 57- Aprecierea nivelului de informare/medii de rezidență ........................ 83
Figură 58- Interesul de informare privind REGIO ............................................ 84
Figură 59- Interesul pentru informare/categorii de gen .................................... 85
Figură 60- Interesul pentru informare/categorii de vârstă ................................ 86
Figură 61- Interesul pentru informare/ categorii etnice ................................... 87
Figură 62- Interesul pentru informare/ regiuni de dezvoltare ............................ 88
Figură 63- Interesul pentru informare/ medii de rezidență ............................... 89
Figură 64- Percepția clarității informațiilor deținute ....................................... 90
Figură 65- Claritatea informației/categorii de gen ......................................... 91
Figură 66-Claritatea informației/categorii de vârstă ....................................... 92
Figură 67- Claritatea informației/ grupuri etnice ........................................... 93
Figură 68- Apreciere clarității informației/ regiuni de dezvoltare ....................... 94
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
111
Figură 69- Claritatea informației/ medii de rezidență ..................................... 95
Figură 70- Ierarhia mediilor de comunicare/categorii de gen ............................. 97
Figură 71-Medii de comunicare/categorii de vârstă......................................... 98
Figură 72-Medii de comunicare/categorii etnice ........................................... 100
Figură 73- Medii de comunicare/ medii de rezidență ...................................... 101
Figură 74- Principalele exemple de posturi TV ............................................. 102
Figură 75- Principalele exemple de posturi de radio ....................................... 103
Figură 76- Principalele exemple de site-uri de informare................................. 104
Figură 77- Principalele exemple de ziare .................................................... 105
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
112
6.2.Index de tabele
Tabel 1- Distribuție de gen la nivel regional ................................................. 10
Tabel 2- Distribuție de vârstă la nivel regional .............................................. 11
Tabel 3-Distribuție etnică la nivel regional ................................................... 11
Tabel 4- Distribuția eșantionului pe categorii educaționale, la nivel regional ......... 12
Tabel 5-Distribuția eșantionului pe categorii ocupaționale, la nivel regional .......... 13
Tabel 6- Distribuția eșantionului pe medii de rezidență, la nivel regional .............. 13
Tabel 7- Distribuție de gen, la nivel regional, a celor care au auzit de REGIO ......... 23
Tabel 8- Distribuție pe categorii de vârstă, la nivel regional, a celor care au auzit de
REGIO ............................................................................................... 23
Tabel 9- Distribuție pe categorii educaționale, la nivel regional, a celor care au auzit
de REGIO ........................................................................................... 24
Tabel 10- Diferențele semnificative ale cunoașterii POR la nivel regional pe categorii
de educație, prin comparație cu media ....................................................... 25
Tabel 11- Distribuția regională, pe categorii ocupaționale a notorietății REGIO ....... 25
Tabel 12- Diferențe semnificative la nivelul notorietății REGIO, in plan regional, pe
categorii ocupaționale ........................................................................... 26
Tabel 13- Distribuția în plan regional a notorietății REGIO în funcție de mediile de
rezidență ........................................................................................... 26
Tabel 14- Diferențe semnificative prin comparație cu distribuția la nivel regional pe
medii de rezidență a notorietății REGIO ...................................................... 27
Tabel 15- Cunoaștere REGIO la nivel regional-distribuție de gen ......................... 33
Tabel 16-Cunoaștere REGIO la nivel regional/gen/ diferențe semnificative ............ 33
Tabel 17-Cunoaștere REGIO-regional-distribuție etnică .................................... 33
Tabel 18- Cunoaștere REGIO/regional/ Etnie-diferențe semnificative ................... 34
Tabel 19- Cunoaștere REGIO/regional/distribuție educațională .......................... 34
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
113
Tabel 20- Cunoaștere REGIO/regional/educație/ diferențe semnificative .............. 34
Tabel 21-Cunoaștere REGIO/regional/categorii ocupaționale ............................. 35
Tabel 22- Cunoaștere REGIO/ regional/ ocupație-diferențe semnificative ............. 36
Tabel 23- Cunoaștere REGIO/regional-medii de rezidență ................................. 37
Tabel 24- Cunoaștere REGIO/regional/medii de rezidență-diferențe semnificative ... 37
Tabel 25- Cunoaștere REGIO/regional/categorii de vârstă ................................ 37
Tabel 26- Cunoaștere REGIO/regional/categorii de vârstă-diferențe semnificative ... 38
Tabel 27- Cunoașterea obiectivelor REGIO/gen ............................................. 41
Tabel 28- Cunoașterea obiectivelor REGIO/categorii de vârstă ........................... 42
Tabel 29- Cunoașterea obiectivelor REGIO/categorii etnice .............................. 45
Tabel 30- Cunoașterea obiectivelor REGIO/educație ....................................... 47
Tabel 31- cunoașterea obiectivelor REGIO/ocupații ........................................ 51
Tabel 32- Cunoașterea obiectivelor REGIO/ medii de rezidență .......................... 53
Tabel 33- Cunoașterea obiectivelor REGIO/regiuni ......................................... 55
Tabel 34-cunoașterea beneficiarilor REGIO/gen ............................................. 59
Tabel 35- Cunoașterea beneficiarilor REGIO/etnie .......................................... 60
Tabel 36- Cunoașterea potențialilor beneficiari/educație ................................. 62
Tabel 37- Cunoașterea potențialilor beneficiari/ ocupații ................................. 65
Tabel 38- cunoașterea potențialilor beneficiari/ medii de rezidență .................... 66
Tabel 39- Cunoașterea potențialilor beneficiari/categorii de vârstă ..................... 68
Tabel 40- Cunoașterea potențialilor beneficiari/ regiuni .................................. 69
Tabel 41- Opinia despre REGIO categorii de educație ...................................... 73
Tabel 42- Opinia despre REGIO/categorii ocupaționale .................................... 74
Tabel 43- Opinia despre REGIO/regiuni ....................................................... 75
Tabel 44- Aprecierea nivelului de informare/educație ..................................... 79
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
114
Tabel 45- Aprecierea nivelului de informare/ocupație ..................................... 80
Tabel 46- Aprecierea nivelului de informare/regiuni ....................................... 82
Tabel 47- Interesul pentru informare/ categorii educaționale ............................ 85
Tabel 48- Interesul pentru informare/ categorii ocupaționale ............................ 87
Tabel 49- Interesul pentru informare/ regiuni de dezvoltare ............................. 89
Tabel 50- Claritatea informației/categorii de educație .................................... 91
Tabel 51- Claritatea informației/ categorii ocupaționale .................................. 93
Tabel 52- Aprecierea clarității informației/regiuni de dezvoltare ....................... 94
Tabel 53- Ierarhia mediilor de comunicare/categorii de vârstă........................... 98
Tabel 54- Medii de comunicare/categorii educaționale .................................... 99
Tabel 55- Medii de comunicare/distribuție regională...................................... 101
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
115
6.3. Chestionarul aplicat
Cod OPERATOR I_I_I_I
Sondaj de opinie
privind gradul de informare a publicului general privind
REGIO - Programul Operațional Regional
Q1.Dvs. ați auzit de REGIO-Programul Operațional Regional?
1. Da 2. Nu
Q2.Care este opinia dvs. când auziți de REGIO-Programul Operațional Regional. Vă rog poziționați această opinie pe scala următoare: 1. predominant pozitivă 3 neutră 4.mai degrabă negativă 2. mai degrabă pozitivă 5. Predominat negativă 8 nu am nici un fel de opinie/nu știu despre ce este vorba
Q3. Dvs. știți, la dvs. în localitate, zonă, județ, un proiect finanțat prin REGIO?
1. Da 2. Nu
Din cunoștințele pe care le aveți până acum, REGIO- Programul Operațional Regional are printre obiective….? Da Nu
Q4 Sprijinirea IMM-urilor? 1 0 Q5 Izolarea termică, iluminatul public, transportul ecologic? 1 0
Q6 Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, educație și asistență socială?
1 0
Q7 Reabilitarea muzeelor, monumentelor istorice, obiectivelor de patrimoniu?
1 0
Q8 Consolidarea și repararea drumurilor județene? 1 0
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
116
Q9 Sprijinirea turismului? 1 0 Q10 Sprijinirea procesului de cadastrare a teritoriului? 1 0
Q11 Sprijinirea comunităților sărace din orașe? 1 0
Q12 Punerea în practică a invențiilor și inovațiilor? 1 0
Q13.Care credeți că pot fi beneficiarii „Programului Operațional Regional- REGIO”? (alegeri multiple) 1. autoritățile administrației publice locale 2. autoritățile administrației publice centrale; 3. universitățile 4. instituțiile de cultura; 5. ONG-urile; 6. microîntreprinderile. 7. Alții. Care?........................................... 99.NS/NR
In ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații
Dez- acord
Dezacord parțial
Neutru Acord parțial
Acord total
Q 14 Mă consider o persoană informată despre REGIO
1 2 3 4 5
Q 15 Informațiile pe care le dețin despre REGIO sunt clare
1 2 3 4 5
Q 16 Sunt interesat să primesc în continuare informații despre REGIO
1 2 3 4 5
Care sunt principalele 2 mediile de comunicare prin care pot ajunge la Dvs. informații
cu privire la „Programul Operațional Regional- REGIO”?
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
117
Media Da Nu Nume canal/ post/ ziar/site/ eveniment/ afiș etc. principal
Q17 Televiziune 1 0
Q18 Radio 1 0
Q19 Internet 1 0
Q20 Publicații/ broșuri 1 0
Q21 Evenimente 1 0
Q22 Afișaj stradal 1 0
Q23 Ziare 1 0
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
Q24. Genul 1. Masculin 2. Feminin
Q25. Ce vârsta aveți? |__|__| ani împliniți 0. NR
Q26. Etnia dvs. este:
1. romană 2. Maghiară 3. Germană 4.rromă 5. Alta. Care?………..
Q27. Educație (ultima școală absolvită):
1. Fără școală 2. Școala elementară (1-4 clase) 3. Gimnaziu (7-8 clase) 4. Școală profesională 5. Liceu 6. Școală post-liceală 7. Facultate 8. Studii post- universitare
Q28. Ocupația:
1.muncitor
2.funcţionar, tehnician, maistru
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
118
3.specialist cu ocupații intelectuale
4.patron, director
5.şomer, fără ocupație, casnică
6.student, elev peste 18 ani
7.pensionar
0. NR
Mediul de rezidență 1. Urban 2 Rural
Localitate……………………………Județ:…………………………………..
Adresa:………………….……………………………………………………………
Nume respondent……………………………………………………………..
Telefon de verificare:………………………………………………………
Stimate respondent,
În conformitate cu prevederile legii 129/2018 și Regulamentului UE 676/2016 privind
prelucrarea datelor cu caracter personal menționăm că AB European Research Group,
în calitate de operator autorizat cu numărul 5289, de către Autoritatea Națională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal garantează utilizarea datelor
doar în scopul verificării conformității culegerii chestionarului și anonimizarea lor
ulterioară, fără înstrăinare către terți.
POR 2014-2020 - Călătoria continuă!
119
Investim în viitorul tău! Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională
prin Programul Operațional Regional 2014-2020