Upload
georgecraciun
View
603
Download
21
Embed Size (px)
DESCRIPTION
sondaje
Citation preview
Academia de Studii Economice – Facultatea de Cibernetica Statistica si Informatica Economica
Proiect Anchete si Sondaje Statistice
Viata de student al Facultatii CSIE
Ciudatu Bogdan
Craciun George
Cristian Ioana
Diaconu Corina Elena
Dragoman Claudia
Dragomir Maria Eliza
Enache Beniamin Ionuț
CuprinsEtapa 1. Obiective........................................................................................................................2
Etapa 2. Definirea populatiei.......................................................................................................2
Etapa 3. Metode de culegere a datelor.........................................................................................2
Etapa 4. Elaborarea chestionarului..............................................................................................3
Etapa 5. Extragerea esantionului................................................................................................8
Etapa 6. Ancheta pilot.................................................................................................................9
Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor...............................................................9
Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele propuse.................................10
Etapa 9. Concluzii:....................................................................................................................44
1
Etapa 1. Obiective
Scopul acestei cercetari este de a observa elementele care influenteaza viata studentilor in
cadrul universitatii ASE, Bucuresti.
Vor fi urmarite:
Atitudinea studentilor fata de oportunitatile oferite de facultate.
Gradul de influenta al educatiei formale, respectiv non-formale asupra viitorului profesional.
Atitudinea studentilor in raport cu ONG-urile si implicarea acestora.
Activitatile desfasurate de catre studenti in timpul liber.
Etapa 2. Definirea populatiei
Pentru definirea populatiei am utilizat informatiile furnizate de secretariatul facultatii CSIE.
Baza de sondaje a fost formata din studentii din ciclul de licenta si master, an I. Deoarece ne
intereseaza estimarea parametrilor pentru fiecare an, ulterior pentru toti anii se va aplica un plan
de sondaje stratificat, criteriul de stratificare fiind anul de studiu, iar selectia unitatilor din fiecare
strat urmand sa se realizeze dupa procedeul simplu aleator fara revenire.
Anul Numar
studenti
I 493
II 414
III 395
MI 451
Total 1753
Etapa 3. Metode de culegere a datelor
Pentru colectarea informatiilor am ales metoda indirecta sau in scris realizata prin
intermediul chestionarelor distribuite in cadrul facultatii, persoana intervievata completand
chestionarul pe loc sau fiind pusa la dispozitie o perioada de timp pentru completarea acestuia.
2
Etapa 4. Elaborarea chestionarului
La elaborarea chestionarului am uitilizat procedeul structurat de prezentare a intrebarilor si
am tinut cont de principiile generale de intocmire unui astfel de instrument de culegere a
informatiilor. Din punctul de vedere al lungimii chestionarului am dorit ca acesta sa aiba un
numar moderat de intrebari , tinand cont de timpul scurt pe care intervievatii il aveau la dispoziti
pentru completare.( nu mai mult de 10 minute- durata pauzei dintre cursuri). Chestionarul a fost
incadrat in 2 pagini (fata-verso).
Acesta a fost diferentiat in 3 sectiuni
I . Educatia Formala
II. Educatia Non-Formala
III. Timp liber
In cadrul fiecarei sectiuni intrebarile au fost realizate gradual, pornind de la intrebari simple.
ajungand la intrebari complexe(in mijlocul sectiunii), continuand apoi cu intrebari cu grad redus
de dificultate.
La sfarsitul chestionarului au fost incluse intrebari refertioare la datele personale ale
respondentului, pentru a determina daca exista diferente semnificative intre categoriile de
respondenti ( masculin -feminin, specializarea urmata, anul de studiu, forma finantarii studiilor:
buget/taxa , statutul profesional)
3
Chestionarul este urmatorul:
ANALIZA VIETII STUDENTESTICHESTIONAR
Acest chestionar contine 27 de intrebari cu scopul de a determina parerea studentilor despre viata la facultate.
Trebuie mentionat ca toate informatiile colectate au caracter anonim si vor fi folosite strict pentru rezolvarea acestei teme de cercetare.
Subliniem ca este foarte important sa cunoastem opiniile dvs. si, de aceea, va rugam sa raspundeti conform parerii dvs. sincere, selectand raspunsurile care vi se potrivesc.
Durata medie de completare a chestionarului: 5 minute.
Va multumim anticipat pentru colaborare!
I. Educatia formala1. Care sunt principalele 2 motive care v-au determinat sa urmati studiile superioare?
parintii m-au indemnat in acest sens
doar pentru a avea diploma aferenta
pentru ca majoritatea colegilor mei fac asta
consider ca doar astfel pot sa imi gasesc slujba dorita
propriul interes
nu aveam o optiune mai buna
alt motiv: ......................................................................
2. Bifati cele mai importante 2 motive care v-au determinat sa alegeti facultatea pe care o urmati in prezent:
propriul interes - vechea pasiune
curiozitatea
lipsa unor optiuni mai bune
recomandarea parintilor
sfatul unui profesor, al unui prieten etc.
alt motiv: ...............................................
3. Sunteti multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o?
da
nu
4. Pe o scala de la 1, insemnand “dezacord total”, la 10, insemnand “acord total”, notati activitatile si cursurile din facultate.
Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate.Profesorii stiu sa faca interesanta materia predata.Cursurile sunt stimulante din punct de vedere intelectual.Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput.Notarea la examen este mereu corecta, fara a dezavantaja pe nimeni.Primesc mereu feedback pentru lucrarile/referatele pe care trebuie sa le realizez.Am de la cine sa primesc sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele.
5. Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare cursurile? (maxim 2 raspunsuri)
prefer metodele clasice (profesorul dicteaza, studentii iau notite)
prefer metodele inovatoare (prezentari, discutii libere)
4
prefer metodele aplicative (exercitii, aplicatii)
prefer lucrul in echipa
6. In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si practica de la seminarii? (raspuns unic)
0-25% 25-50% 50-75% 75-100%
7. In ce proportie metodele folosite in predare sunt corespunzatoare modului dvs optim de invatare? (raspuns unic)
0-25% 25-50% 50-75% 75-100%
8. Pana in momentul de fata, ce satisfactii v-a oferit facultatea? (mai multe raspunsuri posibile) a. Satisfactii personale:
Noi posibilitati de socializare
Prieteni, relatii etc
Relationarea cu profesoriib. Recunoasterea meritelor:
Burse
Tabere
Diplome pentru diverse concursuri si proiectec. Satisfactii profesionale:
Cunostinte acumulate
Perspectiva unui loc de munca
Deschiderea spre noi orizonturi de cunoastere, stimularea aprofundariid. Alte satisfactii: ....................................................................................................
9. Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu? (raspuns unic)
da
posibil
nu
10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii? (1 - dezacord total; 2 - dezacord; 3 - acord partial; 4 - acord; 5 – acord total)
Facultatea pe care o urmati va va ajuta gasirii locului de munca dorit.Cu sau fara facultatea pe care o urmati, posibilitatile de angajare sunt aceleasi.Educatia din facultatea pe care o urmati este prea formala, teoretica.
11. Considerati ca in vederea unei viitoare angajari va ajuta? (mai multe raspunsuri posibile)
mai multa activitate aplicata (studii de caz)
interactiune cu potentialii angajatori (programe de internship/stagii de practica)
utilizarea de tehnologii moderne, folosite in companiile din domeniu
II. Educatia non-formala12. Sunteti membru al vreunui ONG studentesc?
Da
NuDaca ati ales varianta NU, salt la intrebarea 15.
5
13. In ce masura credeti ca urmatoarele activitati desfasurate in cadrul ONG-ului v-au ajutat in dobandirea abilitatilor dorite? Dati o nota in functie de preferinta pentru fiecare activitate: 1 – foarte putin; 2 – putin; 3 – suficient; 4 – mult; 5 – foarte mult.
Traininguri si workshopuriConferinteScoli de varaConcursuriGrupuri de suport din cadrul organizatiei
14. Ordonati crescator de la 1 la 7 urmatoarele criterii de evaluare in functie de importanta pe care le-ati dat-o in alegerea ONG-ului in care v-ati inscris (unde 1 este cel mai important, iar 7 cel mai putin important).
Corelarea dintre activitatile studentesti si piata muncii
Renumele dobandit de organizatie
Profesionalismul activitatilor
Numarul proiectelor derulate in ultimul an
Calitatea furnizorilor de activitati de instruire
Reputatia partenerilor implicati in proiecte
Posibilitatea construirii unor relatii (networking)
15. Ce abilitati de inteligenta emotionala credeti ca se pot dobandi (prin participarea la activitatile unui ONG sau in general)? (mai multe raspunsuri posibile)
Creativitate
Leadership
Team management
Capacitate de organizare
Abilitati de public speaking
Brand personal
Management al conflictelor
Alta: ………………………
Niciuna
In ce domenii doriti sa acumulati
abilitati specializate, tehnice (intr-un ONG sau
in general)? (mai multe raspunsuri posibile)IT
Business
Finante
Marketing 16.17. III. Timpul liber18. De cate ori practicati, in medie, lunar, urmatoarele activitati?
19. Activitati sportive
20. Activitati culturale
21. Activitati de socializare
22. Alte activitati
23. 24. 25. 26.27.
28. Care sunt partenerii cu care participati, de regula, la activitatile din timpul liber? (mai multe raspunsuri posibile)
membrii de familie
colegii de facultate
colegii de la locul de munca
prietenii
practic singur activitati
alti parteneri cum ar fi: .........................................................................................................................................
6
29.30. In ce proportie socializati, in medie, de-a lungul unei saptamani?
31. 32.33. 34.35. 36.
37.38. Ce forme de socializare online utilizati in prezent? (mai multe raspunsuri posibile)
Instant Messaging / Chat (Yahoo Messenger, Skype, Google Talk etc)
Mail (Yahoo Mail, Gmail, Outlook etc)
Retele generale de socializare (Facebook, Twitter, Google+, MySpace etc)
Retele profesionale de socializare (LinkedIn etc)
Retele de socializare orientate pe un anumit domeniu (Goodreads, Flixster, DeviantArt, Last.fm, Flickr, TripAdvisor, YouTube etc)
Bloguri, forumuri39.
40. Cat timp alocati zilnic socializarii online? (raspuns unic)
0-2 ore
2-4 ore
4-6 ore
Mai mult de 6 ore /zi41.
42. Considerati ca reusiti sa echilibrati timpul liber cu timpul acordat dezvoltarii personale si profesionale?
Da
Nu43.
IV. Profilul respondentului44. Anul de studiu:
II III MI MII45.
46. Genul:
M F47.
48. Finantarea studiilor: 49. Buget Taxa
50. 51.52. Statutul profesional:
53. Sunt angajat Nu sunt angajat54. 55.
56. Specializarea:
Informatica Economica
Cibernetica Economica
Statistica Economica57.58.
7
59. Etapa 5. Extragerea esantionului
60.
61. S-a utilizat o repartizare proportionala pentru sondajul stratificat din care au rezultat
conform tabelului de mai jos esantioanele necesare pentru realizarea sondajului, impartirea fiind
facuta dupa anul de studiu.
62.
63. Anul 64. Numar
studenti
65. Ponderea (%) 66. Esantion
67. I 68. 493 69. 28.1232173 70. 80
71. II 72. 414 73. 23.6166572 74. 67
75. III 76. 395 77. 22.5328009 78. 64
79. MI 80. 451 81. 25.7273246 82. 73
83. Total 84. 1753 85. 100 86. 284
87.
88. Volumul esantionului, in cazul sondajului stratificat, se calculeaza dupa relatia:
89.n= z2 s2
∆x2+ z2 s2
N , unde :
90. n = volumul esantionului dorit;
91. z = valoarea testului z pentru probabilitatea dorita;
92. s = varianta esantionului;
93. N = volumul populatiei.
94. Avem :
95. z = 1,645 pentru o probabilitate de 90%
96. s = 0,5
97. ∆x2 = 0,05
98. Obtinem astfel n=284 persoane.
8
99. Vom realiza o repartizare proportionala a esantionului, obtinand astfel un sondaj
stratificat proportional. Acesta este descris de ecuatia:
100.
n1
N 1
=n2
N 2
=. .. .ni
N i
.. ..=nk
N k
=∑i=1
k
ni
∑i=1
k
N i
= nN
101. Deci, in cadrul esantionului se vor pastra aceleasi proportii ca in populatia totala.
102. Astfel, volumul esantionului il vom inmulti cu ponderile studentilor pe anii de
studiu pentru a afla numarul studentilor ce trebuie chestionati din fiecare an.
103.
104. Etapa 6. Ancheta pilot
105.
106. Deoarece au existat informatii din surse administrative , ancheta pilot s-a efectuat
doar pentru estimarea duratei de completare a chestionarului si pretestarea acestuia.
107.
108. Etapa 7. Culegerea, verificarea si centralizarea datelor
109.
110. Chestionarele au fost completate de catre o parte a studentilor din anii I, II, III si
master anul I. Raspunsurile studentilor la intrebari au fost introduse intr-o baza de date realizata
in SPSS. Aceasta cuprinde codificarea tuturor intrebarilor. Intrebarile din chestionar cu o singura
varianta de raspuns au rezultat intr-o variabila in baza de date. Pentru centralizarea intrebarilor
cu raspuns multiplu s-a hotarat ca acestea sa fie separate in "sub-intrebari" cu o singura varianta
de raspuns ( atatea sub-intrebari cate variante de raspuns sunt in cadrul intrebarii). Pentru
intrebarile al caror raspuns era reprezentat de un interval s-a introdus in baza de date centrul
intervalului.
111.
9
112. Etapa 8. Prelucrarea si analiza datelor pornind de la obiectivele
propuse
113.
114. In primul rand vom realiza un profil general al esantionului extras din populatie.
Aceasta analiza se va realiza pe baza intrebarilor de identificare.
115.
116. Impartirea pe gen are urmatoarea forma:
117. Gen
118.119. F
requency
120.
Percent
121. V
alid Percent
122. Cu
mulative Percent
123.
Valid
124.
Masculin
125. 1
40
126.
49,3
127. 49
,3
128. 49,
3
129.
Feminin
130. 1
44
131.
50,7
132. 50
,7
133. 10
0,0
134.
Total
135. 2
84
136.
100,0
137. 10
0,0138.
139.
140. In urma analizei se observa ca diferenta dintre numarul de studenti de sex
feminim si studenti de sex masculin ce au completat chestionarul este foarte mica. Ceea ce ne
indica intr-o prima faza ca facultatea se afla in randul preferintelor ambleor sexe.
141.
142.10
143.
11
144. Din punctul de vedere al statutului profesional pe care studentii intervievati il
detin observam urmatoarele.
145. Statut profesional
146. 147. Freq
uency
148. Pe
rcent
149. Valid
Percent
150. Cumulat
ive Percent
151. Vali
d
152. Angajat 153. 63 154. 22
,2
155. 22,2 156. 22,2
157. Nu sunt
angajat
158. 221 159. 77
,8
160. 77,8 161. 100,0
162. Total 163. 284 164. 10
0,0
165. 100,0 166.
167.
168. Majoritatea studentilor intervievati au afiramt ca nu detin un loc de munca la
momentul interviului, reprezentand aproximativ 80% din populatia totala intervievata.
169.
170. In privinta formei de finantare a invatamanului putem deduce urmatorele din
tabelul de frecvente relative si absloute: intr-un procent de 62% studentii sunt finantati de stat.
Doar un procent de 38% are forma de finantare - taxa.
171. Forma de finantare
172. 173. Freq
uency
174. Per
cent
175. Valid
Percent
176. Cumulati
ve Percent
177. V
alid
178. B
uget
179. 178 180. 62,
7
181. 62,7 182. 62,7
183. T
axa
184. 106 185. 37,
3
186. 37,3 187. 100,0
188. T
otal
189. 284 190. 100
,0
191. 100,0 192.
193.
194.
195. Vom realiza teste statistice aplicate asupra intrebarilor cu grad de importanta
ridicat in analiza esantionului si respectiva a populatiei, urmand ca apoi sa centralizam
rezultatele intr-o concluzie cu privire la profilul studentului la facultatea de Cibernetica,
Statistica si Informatica Economica.12
196.
197.
13
198. Q1. In primul rand, dorim sa aflam ce anume i-a determinat pe studenti sa urmeze
studiile superioare.
199. Descriptive Statistics
200.201. N
202. Min
imum
203. Ma
ximum
204. Su
m
205. M
ean
206. Std.
Deviation
207. parintii 208. 28
4
209. 0 210. 1 211. 35 212. .1
2
213. .329
214. diploma 215. 28
4
216. 0 217. 1 218. 44 219. .1
5
220. .362
221. colegii 222. 28
4
223. 0 224. 1 225. 20 226. .0
7
227. .256
228. slujba 229. 28
4
230. 0 231. 1 232. 20
7
233. .7
3
234. .445
235. propriul
interes
236. 28
4
237. 0 238. 1 239. 18
3
240. .6
4
241. .480
242. lipsa
optiune
243. 28
4
244. 0 245. 1 246. 14 247. .0
5
248. .217
249. Valid N
(listwise)
250. 28
4251.
252.253. 254. 255.
256.
257. Din aceasta analiza deducem ca principalul motiv pentru care studentii au ales sa
urmeze cursurile unei institutii de studii superioare este pentru a obtine o slujba, urmat de
interesul propriu.La o distanta seminificativa de cele mentionte anteoriorcu un numar mullt mai
mic de raspunsuri se afla motivatia data de primirea unei diplome.
258. In randul studentilor intervievati lipsa unei optiuni mai bune si influenta colegilor
au avut nivelul de semnificatie minim, fiind variante alese in proportia cea mai redusa
259.
260. Q2. In continuare dorim sa aflam care au fost principalele motive pentru care
studentii au ales aceasta facultate.
14
261. Descriptive Statistics
262.263. N
264. Ra
nge
265. Su
m
266. M
ean
267. Std.
Deviation
268. Va
riance
269. propriul interes 270. 28
4
271. 1 272. 20
5
273. .7
2
274. .449 275. .2
02
276. curiozitatea 277. 28
4
278. 1 279. 11
1
280. .3
9
281. .489 282. .2
39
283. lipsa optiune 284. 28
4
285. 1 286. 85 287. .3
0
288. .459 289. .2
10
290. parintii 291. 28
4
292. 1 293. 29 294. .1
0
295. .303 296. .0
92
297. sfat
profesor/prieten
298. 28
4
299. 1 300. 92 301. .3
2
302. .469 303. .2
20
304. Valid N
(listwise)
305. 28
4306. 307. 308. 309. 310.
311.
312. Ponderea cea mai ridicata a motivelor avute in vedere pentru alegerea facultatii in
cauza este data de propriul interes al studentului, urmata de curiozitatea acestuia.
313. Pentru un numar mai mic de studenti a fost important sfatul profesorilor sau al
prietenilor.
Sfatul parintilor si lipsa unei alte optiuni au fost cele mai putin semnificative.
Faptul ca mai mult de jumatate dintre studentii intervievati nu au avut in vedere la alegerea
facultatii interesul personal este un lucru ingrijorator.
314.
315. Q3. Urmeaza o analiza a raspunsurilor inregistrate pentru intrebarea „Sunteti
multumit/multumita de alegerea pe care ati facut-o?”
316.
15
317. satisfactie alegere
318. 319. Freq
uency
320. Pe
rcent
321. Valid
Percent
322. Cumulat
ive Percent
323. Vali
d
324. nu 325. 34 326. 12
.0
327. 12.0 328. 12.0
329. da330. 250 331. 88
.0
332. 88.0 333. 100.0
334. Tot
al
335. 284 336. 10
0.0
337. 100.0 338.
339.
340.
341. Observam ca in proportie de aproape 90% studentii au fost multumiti de alegerea
pe care au facut-o.
342.
343. O analiza interesanta ar fi analiza existentei unei corelatii intre gradul de
satisfactie fata de facultatea aleasa si anul de studiu. Astfel putem observa evolutia opiniei
studentilor in functie de perioada petrecuta in facultate.
344.
16
345.
346.
347. satisfactie alegere * Anul de studiu Crosstabulation
348.349. Anul de studiu
350. To
tal
351. An
ul I
352. An
ul II
353. An
ul III
354. M
aster I
355. satisfactie
alegere
356. nu357. Count 358. 6 359. 6 360. 11 361. 11 362. 34
363. % within Anul de
studiu
364. 7.
5%
365. 9.
0%
366. 17
.2%
367. 15
.1%
368. 12
.0%
369. da370. Count 371. 74 372. 61 373. 53 374. 62 375. 25
0
376. % within Anul de
studiu
377. 92
.5%
378. 91
.0%
379. 82
.8%
380. 84
.9%
381. 88
.0%
382. Total 383. Count 384. 80 385. 67 386. 64 387. 73 388. 28
4
389. % within Anul de
studiu
390. 10
0.0%
391. 10
0.0%
392. 10
0.0%
393. 10
0.0%
394. 10
0.0%
395.396. In randul studentilor, putem observa, analizand graficul, o descrestere a
satisfactiei fata de alegerea facuta. Deoarece numarul de respondenti a fost diferit in functie de
17
an, s-au folosit procentajele pentru a ilustra diferentele. Astfel, in anul I s-a inregistrat nivelul cel
mai ridicat de apreciere fata de alegerea facultatii CSIE, doar 7,5% din respondenti exprimandu-
si nemultumirea. In anul III acest procent creste pana in punctul maxim, de 17,2%. O usoara
imbunatatire a acestui trend se observa in primul an de master, cand numarul persoanelor
nemultumite scade la 12%. Totusi daca acest trend se manifesta si la nivelul populatiei totale, ar
putea fi un semn negativ la adresa desfasurarii activitatii universitare.
397.
398.
399. Chi-Square Tests
400. 401. Va
lue 402. df
403. Asymp.
Sig. (2-sided)
404. Pearson Chi-Square 405. 4.
413a
406. 3 407. .220
408. Likelihood Ratio 409. 4.
451
410. 3 411. .217
412. Linear-by-Linear
Association
413. .2
15
414. 1 415. .643
416. N of Valid Cases 417. 28
4418. 419.
420. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 7.66.
421.
422. In tabelul de mai sus intalnim valoarea calculata a testului Pearson. Valoarea
Significance ne arata un risc posibil de cel putin 22% in analiza influentei anului de studiu asupra
gradului de multumire fata de facultatea aleasa. Cum acesta depaseste semnificativ pragul de 5%,
ne este imposibila realizarea analizei, fiind acceptata din start ipoteza nula ce exclude
posibilitatea unei inferente pe baza datelor avute la dispozitie.
423.
424.
18
425. Q4. Intrebarea numarul 4 urmareste notarea (cu valori cuprinse in intervalul 0-10)
opiniei studentilor cu privire la 10 aspecte ce tin de activitatea universitara.
426.
427. Descriptive Statistics
428.429. N
430. Min
imum
431. Ma
ximum
432. M
ean
433. Std.
Deviation
434. explicatii pe
inteles
435. 28
4
436. 2 437. 10 438. 6.
52
439. 1.724
440. materie
interesanta
441. 28
4
442. 1 443. 44 444. 6.
19
445. 2.959
446. cursuri
stimulante
447. 28
4
448. 1 449. 10 450. 6.
47
451. 2.006
452. criterii notare
clare
453. 28
4
454. 0 455. 10 456. 7.
82
457. 2.068
458. notare
corecta
459. 28
4
460. 0 461. 10 462. 7.
00
463. 2.092
464. feedback
lucrari
465. 28
4
466. 0 467. 10 468. 6.
49
469. 2.324
470. sfaturi cariera 471. 28
4
472. 0 473. 10 474. 6.
07
475. 2.539
476. Valid N
(listwise)
477. 28
4478.
479.480.
481.
482.483.
19
484.
485.486.
487.
488.
489. Observand mediile obtinute in cadrul statisticii descriptive, putem concluziona ca
varianta “Criteriile de notare sunt clare de la bun inceput” ( cu media 7.82 ) are, in opinia
studentilor, gradul de validitate cel mai mare. Plaja de valori ale mediilor in cazul tuturor
celorlalte criterii evaluate este restransa in intervalul 6-7, aflandu-se in a doua jumatate a
intervalului de notare. Astfel putem concluziona ca aceste criterii, necesare pentru buna
desfasurare a activitatii universitare sunt indeplinite intr-o masura acceptabila, in cadrul facultatii
CSIE.
490.
491. Pentru a putea aproxima opinia asupra variantei cu media maxima (“Criteriile de
notare sunt clare de la bun inceput”) la nivelul intregii populatii, vom determina intervalul de
incredere in care s-ar gasi media raspunsurilor, cu o probabilitate de 95%.
492.
20
493. Cunoscand faptul ca populatia analizata este finita, iar sondajul a fost
realizat fara revenire pe un esantion de 284 de persoane (deci mai mare decat limita de
30), va fi necesar calculul estimatorului dispersiei la nivelul populatiei.
494.
495. Astfel avem: = √ s2
n∗N−n
N−1
496.
497. s- abaterea standard
498. n- volumul esantionului
499. N-volumul populatiei
500.
501. = √ 2.0682
284∗1469
1752
= 0.1123
502.
503. Pentru a construi intervalul de incredere realizam urmatorul calcul:
504.
505. x−z∗σ̂ x ≤ µ≤ x+z∗σ̂ x
506.
507. 7.82−1.96∗0.1123 ≤ µ≤7.82+1.96∗0.1123
508.
509. 7.59 ≤ µ≤ 8.04
510. Astfel putem afirma cu o probabilitate de 95% ca media raspunsurilor pentru
criteriul analizat se va afla in intervalul (7.59 , 8.04).
511.
21
512. Daca vom calcula media pe toate caracteristicile analizate, se obtine valoarea
6.651. Astfel putem folosi valoarea in cadtrul unui test t „one sample” pentru a afla daca exista
diferente semnificative intre mediile pe fiecare varianta de raspuns in parte si media generala a
raspunsurilor.
513.
514. One-Sample Test
515.
516. Test Value = 6.651
517. t 518. df
519. Sig. (2-
tailed)
520. Mean
Difference
521. 95% Confidence Interval
of the Difference
522. Lower 523. Upper
524. explicatii pe
inteles
525. -
1.304
526. 28
3
527. .193 528. -.133 529. -.33 530. .07
531. materie
interesanta
532. -
2.645
533. 28
3
534. .009 535. -.464 536. -.81 537. -.12
538. cursuri
stimulante
539. -
1.505
540. 28
3
541. .133 542. -.179 543. -.41 544. .06
545. criterii notare
clare
546. 9.
531
547. 28
3
548. .000 549. 1.169 550. .93 551. 1.41
552. notare
corecta
553. 2.
839
554. 28
3
555. .005 556. .353 557. .11 558. .60
559. feedback
lucrari
560. -
1.171
561. 28
3
562. .242 563. -.162 564. -.43 565. .11
566. sfaturi cariera 567. -
3.878
568. 28
3
569. .000 570. -.584 571. -.88 572. -.29
573.
574. Daca alegem de aceasta data sa analizam variabila „Am de la cine sa primesc
sfaturi de calitate pentru deciziile asupra carierei mele.”, care a avut media minima (de 6.07) se
pun in balanta urmatoarele doua ipoteze:
575. H0: Media caracteristicii nu este semnificativ diferita de cea generala
576. H1: Media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala
577.
578. Din tabel observam ca valoarea pragului Significance f (Sig.f = 0) este mai mica
decat 0.05, astfel fiind posibila garantarea rezultatelor cu o probabilitate de 95% (valoare aleasa
pentru acest test). Comparand valoarea lui t calculat cu t tabelar (-3.878 < 1.96) se va respinge
22
ipoteza H0 si vom putea spune ca media caracteristicii este semnificativ diferita de cea generala,
cu o probabilitate de 95%.
579.
580.
581.
582.
23
583. Q4.1 Analiza variantei “Q.4.1. Profesorii explica pe intelesul nostru cele predate.
“ Valori de raspuns posibile cuprinse in intervalul 1-10.
584. Case Processing Summary
585.
586. Anul de
studiu
587. Cases
588. 589. Valid 590. Missing 591. Total
592.593. N
594. Pe
rcent 595. N
596. Pe
rcent 597. N
598. Pe
rcent
599. explicatii pe
inteles
600. Anul II 601. 67 602. 10
0.0%
603. 0 604. .0
%
605. 67 606. 10
0.0%
607. Anul III 608. 64 609. 10
0.0%
610. 0 611. .0
%
612. 64 613. 10
0.0%
614. Master I 615. 73 616. 10
0.0%
617. 0 618. .0
%
619. 73 620. 10
0.0%
621. Anul I 622. 80 623. 10
0.0%
624. 0 625. .0
%
626. 80 627. 10
0.0%
628.
629. Descriptives
630. explicatii pe inteles
631.
632. N
633. M
ean
634. Std.
Deviation
635. Std
. Error
636. 95% Confidence Interval
for Mean
637. Mi
nimum
638. Ma
ximum
639. Lower
Bound
640. Upper
Bound
641. A
nul II
642. 67 643. 7.
06
644. 1.192 645. .14
6
646. 6.77 647. 7.35 648. 4 649. 10
650. A
nul III
651. 64 652. 6.
23
653. 1.909 654. .23
9
655. 5.76 656. 6.71 657. 2 658. 10
659. M
aster I
660. 73 661. 6.
37
662. 1.663 663. .19
5
664. 5.98 665. 6.76 666. 2 667. 9
668. A
nul I
669. 80 670. 6.
43
671. 1.921 672. .21
5
673. 6.00 674. 6.85 675. 2 676. 10
677. T
otal
678. 28
4
679. 6.
52
680. 1.724 681. .10
2
682. 6.32 683. 6.72 684. 2 685. 10
686.
24
687. ANOVA
688. explicatii pe inteles
689.690. Sum of
Squares 691. df
692. Mean
Square 693. F
694. Si
g.
695. Between
Groups
696. 27.103 697. 3 698. 9.034 699. 3.
108
700. .0
27
701. Within
Groups
702. 813.809 703. 28
0
704. 2.906705. 706.
707. Total 708. 840.912 709. 28
3
710.711. 712.
713.
714.
715.
716.
717. Cu ajutorul testului parametric de analiza dispersionala ANOVA se pot examina
doua sau mai multe esantioane independente, pentru a determina daca mediile populatiilor din
care provin ar putea fi egale, putandu-se pune astfel in evidenta influenta factorului considerat
sau a tratamentului efectuat.
718.
H0: ki XXXX ...............21 pentru i=1,…,k
H1: ji există astfel încât ji XX
719.
25
720.
721.
26
722. Q4.2. Analiza facuta pe variabila Q4.2 “Profesorii stiu sa faca interesanta materia
predata.” Esantionarea facandu-se in functie de anul de studiu.
723.
724. Test of Homogeneity of Variances
725. materie interesanta
726. Levene
Statistic
727. df
1
728. df
2
729. Si
g.
730. .658 731. 1 732. 28
2
733. .4
18
734.
735. Deoarece valoarea Significance F este mai mare de 0,05, se poate accepta ipoteza
egalitatii variantelor, deci grupurile sunt omogene.
736. In exemplul considerat, se poate afirma ca dispersiile grupelor sunt egale,
deoarece nivelul de semnificatie a este 0,643.
737.
738.
739. ANOVA
740. materie interesanta
741.742. Sum of
Squares 743. df
744. Mean
Square 745. F
746. Si
g.
747. Between
Groups
748. 1.894 749. 1 750. 1.894 751. .2
16
752. .6
43
753. Within
Groups
754. 2475.21
5
755. 28
2
756. 8.777757. 758.
759. Total 760. 2477.10
9
761. 28
3
762.763. 764.
765.
766. Primele coloane indica tipul variatiei, variatia, numarul de grade de libertate si
media variatie si valoarea calculata a raportului F. Un nivel de semnificatie a>0,05 duce la
acceptarea ipotezei nule. Asta inseamna ca nu exista diferente semnificative intre evaluarea
studentilor din diferiti ani.
767.27
768.
769.
770.
28
771. Q5. „Care vi se par cele mai adecvate metode dupa care sa se desfasoare
cursurile?”
772.
773.
774. Report
775. 776. metode
clasice
777. metode
inovatoare
778. metode
aplicative
779. lucru in
echipa
780. N 781. 284 782. 284 783. 284 784. 283
785. Sum 786. 83 787. 127 788. 211 789. 64
790.
791. Putem observa din tabelul de mai sus ca metoda de predare cea mai apreciata in
randul respondentilor este cea aplicativa. Aceasta a fost selecatata de 211 dintre respondenti. Cea
mai putin populara metoda se pare ca este lucrul in echipa, cu doar 64 de puncte.
792. O analiza interesanta a evolutiei opiniei asupra metodelor de predare in randul
studentilor este corelarea acesteia cu anul de studiu.
793.
29
794. In reprezentarea grafica se poate observa o tendinta de mentinere a parerilor in
privinta metodelor de predare. Totusi putem continua analiza observand influenta anului de
studiu asupra metodei preferate de desfasurare a cursurilor si cu ajutorul altor functii statistice.
Mai jos avem o analiza Hi patrat a corelatiei intre fiecare metoda de predare in parte si cei 4 ani
de studiu.
795.
796.
797.798. Anul de studiu
799. T
otal
800. A
nul II
801. A
nul III
802. M
aster I
803. A
nul I
804. metode
clasice
805. neim
portant
806. Count 807. 4
6
808. 4
4
809. 4
9
810. 6
2
811. 2
01
812. Expected
Count
813. 4
7.4
814. 4
5.3
815. 5
1.7
816. 5
6.6
817. 2
01.0
818. % within Anul
de studiu
819. 6
8.7%
820. 6
8.8%
821. 6
7.1%
822. 7
7.5%
823. 7
0.8%
824. impo
rtant
825. Count 826. 2
1
827. 2
0
828. 2
4
829. 1
8
830. 8
3
831. Expected
Count
832. 1
9.6
833. 1
8.7
834. 2
1.3
835. 2
3.4
836. 8
3.0
837. % within Anul
de studiu
838. 3
1.3%
839. 3
1.3%
840. 3
2.9%
841. 2
2.5%
842. 2
9.2%
843. Total 844. Count 845. 6
7
846. 6
4
847. 7
3
848. 8
0
849. 2
84
850. Expected
Count
851. 6
7.0
852. 6
4.0
853. 7
3.0
854. 8
0.0
855. 2
84.0
856. % within Anul
de studiu
857. 1
00.0%
858. 1
00.0%
859. 1
00.0%
860. 1
00.0%
861. 1
00.0%
862.
863.
30
864. Metode clasice * an de studiu
865. 866. Va
lue 867. df
868. Asymp.
Sig. (2-sided)
869. Pearson Chi-Square 870. 2.
492a
871. 3 872. .477
873. Likelihood Ratio 874. 2.
570
875. 3 876. .463
877. Linear-by-Linear
Association
878. 1.
201
879. 1 880. .273
881. N of Valid Cases 882. 28
4883. 884.
885. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 18.70.
886.887.
31
888.
889.890. Anul de studiu
891. T
otal
892. A
nul II
893. A
nul III
894. M
aster I
895. A
nul I
896. metode
inovatoare
897. nei
mportant
898. Count 899. 3
9
900. 3
1
901. 4
5
902. 4
2
903. 1
57
904. Expected
Count
905. 3
7.0
906. 3
5.4
907. 4
0.4
908. 4
4.2
909. 1
57.0
910. % within Anul
de studiu
911. 5
8.2%
912. 4
8.4%
913. 6
1.6%
914. 5
2.5%
915. 5
5.3%
916. imp
ortant
917. Count 918. 2
8
919. 3
3
920. 2
8
921. 3
8
922. 1
27
923. Expected
Count
924. 3
0.0
925. 2
8.6
926. 3
2.6
927. 3
5.8
928. 1
27.0
929. % within Anul
de studiu
930. 4
1.8%
931. 5
1.6%
932. 3
8.4%
933. 4
7.5%
934. 4
4.7%
935. Total 936. Count 937. 6
7
938. 6
4
939. 7
3
940. 8
0
941. 2
84
942. Expected
Count
943. 6
7.0
944. 6
4.0
945. 7
3.0
946. 8
0.0
947. 2
84.0
948. % within Anul
de studiu
949. 1
00.0%
950. 1
00.0%
951. 1
00.0%
952. 1
00.0%
953. 1
00.0%
954.
955. Metode inovatoare * an de studiu
956.
957. 958. Va
lue 959. df
960. Asymp.
Sig. (2-sided)
961. Pearson Chi-Square 962. 2.
891a
963. 3 964. .409
965. Likelihood Ratio 966. 2.
897
967. 3 968. .408
969. Linear-by-Linear
Association
970. .0
35
971. 1 972. .852
973. N of Valid Cases 974. 28
4975. 976.
977. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 28.62.
32
978.979.
33
980.
981.982. Anul de studiu
983. T
otal
984. A
nul II
985. A
nul III
986. M
aster I
987. A
nul I
988. metode
aplicative
989. nei
mportant
990. Count 991. 1
6
992. 1
8
993. 2
3
994. 1
6
995. 7
3
996. Expected
Count
997. 1
7.2
998. 1
6.5
999. 1
8.8
1000. 2
0.6
1001. 7
3.0
1002. % within Anul
de studiu
1003. 2
3.9%
1004. 2
8.1%
1005. 3
1.5%
1006. 2
0.0%
1007. 2
5.7%
1008. imp
ortant
1009. Count 1010. 5
1
1011. 4
6
1012. 5
0
1013. 6
4
1014. 2
11
1015. Expected
Count
1016. 4
9.8
1017. 4
7.5
1018. 5
4.2
1019. 5
9.4
1020. 2
11.0
1021. % within Anul
de studiu
1022. 7
6.1%
1023. 7
1.9%
1024. 6
8.5%
1025. 8
0.0%
1026. 7
4.3%
1027. Total 1028. Count 1029. 6
7
1030. 6
4
1031. 7
3
1032. 8
0
1033. 2
84
1034. Expected
Count
1035. 6
7.0
1036. 6
4.0
1037. 7
3.0
1038. 8
0.0
1039. 2
84.0
1040. % within Anul
de studiu
1041. 1
00.0%
1042. 1
00.0%
1043. 1
00.0%
1044. 1
00.0%
1045. 1
00.0%
1046.
1047.1048.
1049.
1050.
1051.
1052.
1053.
1054.
1055.
1056.1057.
1058.
34
1. Metode aplicative * an de studiu
2. 3. Va
lue 4. df
5. Asymp.
Sig. (2-sided)
6. Pearson Chi-Square 7. 2.
963a
8. 3 9. .397
10. Likelihood Ratio 11. 2.
981
12. 3 13. .395
14. Linear-by-Linear
Association
15. .1
94
16. 1 17. .660
18. N of Valid Cases 19. 28
420. 21.
22. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 16.45.
1059.
1060.
1061. Anul de studiu
1062. To
tal
1063. An
ul II
1064. An
ul III
1065. M
aster I
1066. An
ul I
1067. lucru in
echipa
1068. neimp
ortant
1069. Count 1070. 53 1071. 48 1072. 54 1073. 64 1074. 21
9
1075. Expected Count 1076. 51
.1
1077. 49
.5
1078. 56
.5
1079. 61
.9
1080. 21
9.0
1081. % within Anul de
studiu
1082. 80
.3%
1083. 75
.0%
1084. 74
.0%
1085. 80
.0%
1086. 77
.4%
1087. import
ant
1088. Count 1089. 13 1090. 16 1091. 19 1092. 16 1093. 64
1094. Expected Count 1095. 14
.9
1096. 14
.5
1097. 16
.5
1098. 18
.1
1099. 64
.0
1100. % within Anul de
studiu
1101. 19
.7%
1102. 25
.0%
1103. 26
.0%
1104. 20
.0%
1105. 22
.6%
1106. Total 1107. Count 1108. 66 1109. 64 1110. 73 1111. 80 1112. 28
3
1113. Expected Count 1114. 66
.0
1115. 64
.0
1116. 73
.0
1117. 80
.0
1118. 28
3.0
1119. % within Anul de
studiu
1120. 10
0.0%
1121. 10
0.0%
1122. 10
0.0%
1123. 10
0.0%
1124. 10
0.0%
1125.
35
1126. Lucru in echipa * an de studiu
1127. 1128. Va
lue 1129. df
1130. Asymp.
Sig. (2-sided)
1131. Pearson Chi-Square 1132. 1.
327a
1133. 3 1134. .723
1135. Likelihood Ratio 1136. 1.
326
1137. 3 1138. .723
1139. Linear-by-Linear
Association
1140. .0
01
1141. 1 1142. .977
1143. N of Valid Cases 1144. 28
31145. 1146.
1147. a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 14.47.
1148.
1149.1150. Dupa cum putem observa din tabelele de mai sus, in cazul tuturor testelor
Pearson, valorile Significance depasesc pragul de 0.05, fiind imposibila garantarea unei corelatii
intre cele doua variabile analizate. Astfel din start de va accepta ipoteza H0 pentru toate testele
de mai sus, conform careia nu exista o corelatie semnificativa intre metoda de studiu preferata si
anul de studiu. Prin aceasta ne este confirmata si presupunerea facuta pe baza graficului.
1151. Tabelele de corelatie ne arata si ponderea in care a fost selectata fiecare optiune,
grupat pe ani de studiu. Astfel, spre exemplu, in cazul metodelor aplicative, cel mai apreciate au
fost intre studentii de anul I care in proportie de 80% le-au ales ca fiind importante. Cel mai
putin au fost in cazul studentilor de la master anul I care au ales aceasta varianta doar in
proportie de 68.5%.
1152. Pentru metoda cea mai putin populara, lucrul in echipa, procentajele sunt foarte
apropiate, cel mai mare procentaj de studenti care considera lucrul in echipa ca fiind important,
este de 26% din randul studentilor la master, iar cel mai mic procentaj este de 19.7% din randul
studentilor din anul II.
1153.
1154.
36
1155. Q6. In ce proportie vi se pare reusita imbinarea dintre teoria de la cursuri si
practica de la seminarii? (raspuns unic)
1156. Forma de invatamant
1157.1158. Fre
quency
1159. P
ercent
1160. Valid
Percent
1161. Cumul
ative Percent
1162. V
alid
1163. B
uget
1164. 178 1165. 6
2,7
1166. 62,7 1167. 62,7
1168. T
axa
1169. 106 1170. 3
7,3
1171. 37,3 1172. 100,0
1173. T
otal
1174. 284 1175. 1
00,0
1176. 100,01177.
1178.
1179.
1180. In cadrul esantionului studiat de 284 de studenti , 178 sunt la buget si 106 sunt la
taxa iar repartizarea studentilor pe ani este urmatoarea :
1181.
37
1182.
1183. teorie_practica1184.
1185. Frequency1186. Percent
1187. Valid Percent 1188. Cumulative Percent
1189. Valid
1190.12,5
1191. 18 1192. 6,3
1193. 6,3 1194. 6,3
1195.37,5
1196. 95 1197. 33,5
1198. 33,5 1199. 39,8
1200.62,5
1201. 132 1202. 46,5
1203. 46,5 1204. 86,3
1205.87,5
1206. 39 1207. 13,7
1208. 13,7 1209. 100,0
1210.Total
1211. 284 1212. 100,0
1213. 100,0
1214.
1215.1216. Se poate vedea astfel cat de reusita a fost imbinarea teoriei de la cursuri cu
practica de la seminar.
1217.
38
1218. Testul T s-a facut pentru a observa daca imbinarea teoriei de la cursuri si
practica de la seminarii influenteaza forma de invatamant la care sunt stundetii, fiind
folosite raspunsurile de la intrebarile 6 si 25 pentru analiza.
1219. Ipoteza nula : Imbinarea teoriei cu practical nu influenteaza forma de invatamant
1220. Ipoteza cercetata: Imbinarea teoriei cu practica influenteaza forma de invatamant
1221.
1222. Group Statistics1223. 1224. Forma de
invatamant 1225. N1226. M
ean1227. Std. Deviation
1228. Std. Error Mean
1229. teorie_practica
1230. Buget 1231. 178
1232. 55,337
1233. 19,0142
1234. 1,4252
1235. Taxa 1236. 106
1237. 52,830
1238. 20,8654
1239. 2,0266
1240.1241. Din cate se poate vedea ,analizand mediile , nu ar fi diferenta foarta mare intre cei
de la buget cu cei de la taxa.
1242. Independent Samples Test
1243.
1244. Levene's Test for Equality
of Variances 1245. t-test for Equality of Means
1246. F1247. S
ig.1248.
t1249.
df
1250. Sig. (2-tailed)
1251. Mean
Difference
1252. Std.
Error Differen
ce
1253. 95% Confidence
Interval of the Difference
1254. Lower
1255. Upper
1256. teorie_practica
1257. Equal variances assumed
1258. 3,122
1259. ,078
1260.1,03
6
1261.282
1262. ,301
1263. 2,5069
1264. 2,4198
1265. -2,2563
1266. 7,2701
1267. Equal variances not assumed
1268. 1269.1270.1,01
2
1271.204,814
1272. ,313
1273. 2,5069
1274. 2,4776
1275. -2,3779
1276. 7,3917
1277.
1278.
39
1279. In urma unei prime analize a tabelului si anume a Pvalue(sig) de la testul
Levene ,daca valoarea lui (0,078) era mai mica decat 0,05
1280. atunci ipoteza nula ar fi fost anulata dar cum e cazul contrar trecem la analiza
tabelului in continuare.
1281. Din cauza unui nivel alfa de 0,05 si a lui Pvalue (sig 2-tailed) care este
0.301 ,care este clar mai mare decat 0,05 , acceptam ipoteza nula si respingem ipoteza
cercetata,gradul de imbinare al teoriei de la cursuri imbinata cu practica de la seminar nu
influenteaza forma de invatamant al studentului.
1282.
1283.
1284. Q7. Intrebarea 7 se refera la corespondenta intre modul de predare si modul optim
de invatare al studentilor.
1285.
1286. Statistics
1287. mod_optim
1288. N 1289. Valid 1290. 28
3
1291. Missing 1292. 1
1293. Std. Error of Mean 1294. 1.
0879
1295. Median 1296. 62
.500
1297. Mode 1298. 62
.5
1299. Std. Deviation 1300. 18
.3009
1301. Variance 1302. 33
4.922
1303. Skewness 1304. -.0
20
1305. Std. Error of Skewness 1306. .1
45
1307. Kurtosis 1308. -.2
81
40
1309. Std. Error of Kurtosis 1310. .2
89
1311. Range 1312. 75
.0
1313. Minimum 1314. 12
.5
1315. Maximum 1316. 87
.5
1317. Perc
entiles
1318. 25 1319. 37
.500
1320. 50 1321. 62
.500
1322. 75 1323. 62
.500
1324.1325.
1326. mod_optim
1327. 1328. Freq
uency
1329. Pe
rcent
1330. Valid
Percent
1331. Cumulat
ive Percent
1332. V
alid
1333. 1
2.5
1334. 16 1335. 5.
6
1336. 5.7 1337. 5.7
1338. 3
7.5
1339. 113 1340. 39
.8
1341. 39.9 1342. 45.6
1343. 6
2.5
1344. 129 1345. 45
.4
1346. 45.6 1347. 91.2
1348. 8
7.5
1349. 25 1350. 8.
8
1351. 8.8 1352. 100.0
1353. T
otal
1354. 283 1355. 99
.6
1356. 100.0 1357.
1358. M
issing
1359. S
ystem
1360. 1 1361. .4 1362.1363.
1364. Total 1365. 284 1366. 10
0.0
1367.1368.
1369.
41
1370.
1371. Putem observa din al doilea tabel ca frecventa maxima corespunde valorii 62,5.
Astfel valoarea modala indica raspunsul ‘50-75%’. Desi coeficientul de asimetrie este negativ,
acesta este foarte apropiat de zero indicand tendinta spre o distributie simetrica. Astfel, putem
spune ca, in general, modul de predare si metoda optima de studiu a studentilor corespund in
proportie de 50-75%.
1372.
1373. In continuare, urmarim o analiza a diferentelor de opinie in privinta modului de
predare ce apar intre studentii la taxa si cei la buget.
1374.
1375. Aplicam testul t pentru a analiza diferentele intre cele doua categorii de studenti.
1376. Ipotezele de plecare sunt:42
1377. H0: σ12 = σ2
2 = ... = σk2
1378. Ha: σi2 ≠ σj
2 pentru cel putin o pereche(i,j).
1379.1380.
1381. Group Statistics
1382. 1383. Forma de
invatamant 1384. N
1385. M
ean
1386. Std.
Deviation
1387. Std.
Error Mean
1388. mod_
optim
1389. Buget 1390. 17
7
1391. 53
.037
1392. 16.6044 1393. 1.2481
1394. Taxa 1395. 10
6
1396. 50
.000
1397. 20.7737 1398. 2.0177
1399.
1400. Se poate observa ca media in cazul studentilor la buget este usor mai mare.
1401.
1402. Independent Samples Test
1403.
1404. Levene
's Test for
Equality of
Variances 1405. t-test for Equality of Means
1406.
F
1407. S
ig. 1408. 1409. df
1410. Sig.
(2-tailed)
1411. Mean
Difference
1412. Std.
Error
Difference
1413. 95%
Confidence
Interval of the
Difference
1414. Lo
wer
1415.
pper
1416. E
qual
variances
assumed
1417.
9.174
1418. .
003
1419.
1.353
1420. 28
1
1421. .177 1422. -3.0367 1423. 2.24
43
1424. -
7.4546
1425.
3811
1426. E
qual
variances
not
assumed
1427. 1428.
1429.
1.280
1430. 18
4.596
1431. .202 1432. -3.0367 1433. 2.37
25
1434. -
7.7175
1435.
6440
1436.1437.
43
1438.1439. Q9. Credeti ca dupa incheierea facultatii o sa activati in acelasi domeniu? 1440.
1441. 1442.
1443. ANOVA
1444. 1445.
1446. 1447.1448. Sum of
Squares 1449. df
1450. Mean
Square 1451. F
1452. Si
g.
1453. 1454. Between
Groups
1455. 1.406 1456. 2 1457. .703 1458. 2.
396
1459. .0
93
1460. 1461. Within
Groups
1462. 82.453 1463. 28
1
1464. .2931465. 1466.
1467. 1468. Total 1469. 83.859 1470. 28
3
1471.1472. 1473.
1474.
1475. In urma analizei ANOVA,deducem:
1476. Din tabelul Fisher aflam ca F0.05 ;2; 281=3.04 iar din tabelul ANOVA avem F calc
=2.396.
1477. F calc este mai mic decat F critic, fapt din care deducem ca ipoteza nula este
accepata, ceea ce inseamna ca specializarea nu influenteaza daca studentii vor lucra in acelasi
domeniu la incheierea facultatii. De asemenea, acest lucru poate fi dovedit si cu Sig= 0,093 >
0.05, ceea ce inseamna ca se accepta ipoteza nula.
1478. Conform urmatoarei diagrame putem observa faptul ca marea majoritatea a
studentilor vor lucra in acelasi domeniu la incheierea facultatii, fiind urmati indeaproape de cei
44
care nu s-au decis. Minoritatea este reprezentata de studentii care nu vor lucra in acelasi domeniu
la sfarsitul facultatii.
1479. Q10. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii:1480.
Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit.
1481.
1482. Cu aceasta aifrmatie majoritatea studentilor intervievati au fost de acord.
1483.
1484. Facultatea pe care o urmati va va ajuta in gasirea locului de munca dorit
1485.1486. Frequency
1487. Percent
1488. Valid Percent
1489. Cumulative Percent
1490. Valid
1491. Dezacord total
1492. 3 1493. 1,1
1494. 1,1 1495. 1,1
1496. Dezacord
1497. 17 1498. 6,0
1499. 6,0 1500. 7,0
1501. Acord partial
1502. 91 1503. 32,0
1504. 32,0 1505. 39,1
1506. Acord 1507. 118 1508. 41,5
1509. 41,5 1510. 80,6
1511. Acord total
1512. 54 1513. 19,0
1514. 19,0 1515. 99,6
1516. 1517. 1518. 1519. 1520.1521. Total 1522. 284 1523. 1
00,01524. 100,0
1525.
1526.1527. 1528.
45
1529.1530.
1531.
1532.
1533.
1534. Q15. Intrebarea 15 prezinta abilitatile de inteligenta emotionala pe care studentii
cred ca o sa le obtina de la ONG-uri.
1535.
1536.
1537. In urma raspunsurilor date se observa ca studentii au asteptari destul de mari de la
ONG-uri, considerand ca acestea pot contribui la unele abilitati de inteligenta emotionala.
1538. Astfel, majoritatea studentilor se asteapta la dezvoltarea creativitatii, a
leadershipului, a team-managementului, a capacitatii de organizare si a public speaking-ului in
proportii mai mari de 50 %.
46
1539. Sunt si cativa respondenti care au considerat ca implicarea in activitatile ONG-
urilor dezvolta brandul personal si managementul conflictelor.
1540.
1541.
1542.
47
1543. Q16. In ceea ce priveste domeniul in care studentii vor sa obtina abilitati (Q16),
s-a constatat ca cei mai multi dintre cei intervievati doresc sa obtina cunostinte noi in IT
(75%), urmati de Business(42%). Un procent mai redus il au Finantele(16.5%) si
marketingul(22%). Deci in continuare IT-ul este unul dintre cele mai cautate domenii de
catre student.
1544. IT
1545.1546. Freq
uency
1547. Pe
rcent
1548. Valid
Percent
1549. Cumulat
ive Percent
1550. Va
lid
1551. nu 1552. 69 1553. 24
.3
1554. 24.3 1555. 24.3
1556. da1557. 215 1558. 75
.7
1559. 75.7 1560. 100.0
1561. To
tal
1562. 284 1563. 10
0.0
1564. 100.01565.
1566.
1567.
1568. Business
1569.1570. Freq
uency
1571. Pe
rcent
1572. Valid
Percent
1573. Cumulat
ive Percent
1574. Va
lid
1575. nu1576. 164 1577. 57
.7
1578. 57.7 1579. 57.7
1580. da1581. 120 1582. 42
.3
1583. 42.3 1584. 100.0
1585. To
tal
1586. 284 1587. 10
0.0
1588. 100.01589.
1590.
48
1591. Finante
1592.1593. Freq
uency
1594. Pe
rcent
1595. Valid
Percent
1596. Cumulat
ive Percent
1597. Va
lid
1598. nu1599. 237 1600. 83
.5
1601. 83.5 1602. 83.5
1603. da 1604. 47 1605. 16
.5
1606. 16.5 1607. 100.0
1608. To
tal
1609. 284 1610. 10
0.0
1611. 100.01612.
1613.
1614. Marketing
1615.1616. Freq
uency
1617. Pe
rcent
1618. Valid
Percent
1619. Cumulat
ive Percent
1620. Va
lid
1621. nu1622. 218 1623. 76
.8
1624. 76.8 1625. 76.8
1626. da 1627. 66 1628. 23
.2
1629. 23.2 1630. 100.0
1631. To
tal
1632. 284 1633. 10
0.0
1634. 100.01635.
1636.
1637. Timpul liber este una dintre cele mai importante componente ale vietii de student
astfel ca ocupa un loc important si in cercetarea noastra.
1638.
1639.
1640. Q17. In primul rand, putem spune ca studentii prefera activitatile de socializare pe
care le practica in medie de 11 ori pe luna, urmate de activitatile sportive(6 ori pe luna) si
de cele culturale(4 ori pe luna).
1641.
1642. Statistics
49
1643.1644. Activitati
Sportive
1645. Activitati
Culturale
1646. Activitati
Socializare
1647. Alte
Activitati
1648. N1649. Valid 1650. 264 1651. 260 1652. 263 1653. 206
1654. Missing 1655. 20 1656. 24 1657. 21 1658. 78
1659. Mean 1660. 6.10 1661. 3.98 1662. 10.50 1663. 4.70
1664. Median 1665. 4.44a 1666. 2.95a 1667. 8.24a 1668. 3.13a
1669. Mode 1670. 2 1671. 2 1672. 10 1673. 0
1674. Std. Deviation 1675. 5.854 1676. 3.860 1677. 9.689 1678. 6.642
1679. Variance 1680. 34.265 1681. 14.899 1682. 93.877 1683. 44.11
2
1684. Range 1685. 40 1686. 25 1687. 100 1688. 30
1689. Minimum 1690. 0 1691. 0 1692. 0 1693. 0
1694. Maximum 1695. 40 1696. 25 1697. 100 1698. 30
1699. Sum 1700. 1611 1701. 1035 1702. 2761 1703. 969
1704. a. Calculated from grouped data.
1705.
1706.
1707.
50
1708. Q18. In cadrul anchetei statistice au fost analizati si partenerii cu care studentii
desfasoara activitati in aer liber. Rezultatele arata faptul ca studentii prefer pentru acest
tip de activitati in primul rand prietenii(90%), urmati de colegii de facultate(67.3%),
membrii de familie(38%) si colegii de munca(15.5%), in timp ce 15% din cei intervievati
au raspuns ca prefera sa desfasoare aceste activitati singuri.
1709.
1710. Statistics
1711.1712. membrii
de familie
1713. colegii
de facultate
1714. colegi
munca
1715. pri
etenii
1716. sin
gur
1717. alti
i
1718. N1719. Valid 1720. 284 1721. 284 1722. 284 1723. 28
4
1724. 28
4
1725. 28
4
1726. Missing 1727. 0 1728. 0 1729. 0 1730. 0 1731. 0 1732. 0
1733. Mean 1734. .38 1735. .67 1736. .15 1737. .9
0
1738. .1
51739.
1740. Median 1741. .38a 1742. .67a 1743. .15a 1744. .9
0a
1745. .1
5a1746.
1747. Mode 1748. 0 1749. 1 1750. 0 1751. 1 1752. 0 1753.
1754. Std. Deviation 1755. .486 1756. .470 1757. .362 1758. .2
99
1759. .3
621760.
1761. Variance 1762. .237 1763. .221 1764. .131 1765. .0
89
1766. .1
311767.
1768. Range 1769. 1 1770. 1 1771. 1 1772. 1 1773. 1 1774.
1775. Minimum 1776. 0 1777. 0 1778. 0 1779. 0 1780. 0 1781.
1782. Maximum 1783. 1 1784. 1 1785. 1 1786. 1 1787. 1 1788.
1789. Sum 1790. 108 1791. 191 1792. 44 1793. 25
6
1794. 441795.
1796. a. Calculated from grouped data.
1797.
51
1798.
1799.
1800.
1801.
1802.
1803. Q19. In ceea ce priveste proportia de socializare online/offline, se observa ca in
medie, studentii acorda 46.83% din timp socializarii online si 53.57% din timp
socializarii offline.
1804.
1805. Statistics
1806.1807. on
line
1808. off
line
1809. N1810. Valid 1811. 28
3
1812. 28
3
1813. Missing 1814. 1 1815. 1
1816. Mean 1817. 47
.40
1818. 53
.24
1819. Median 1820. 46
.83a
1821. 53
.57a
1822. Mode 1823. 50 1824. 50
1825. Std. Deviation 1826. 21
.670
1827. 21
.601
52
1828. Variance 1829. 46
9.602
1830. 46
6.582
1831. Range 1832. 99 1833. 99
1834. Minimum 1835. 1 1836. 0
1837. Maximum 1838. 10
0
1839. 99
1840. Sum 1841. 13
413
1842. 15
067
1843. a. Calculated from grouped data.
1844.
1845.
1846.
1847. Q20. Intrebarea 20 se refera la formele de socializare online preferate de catre
student. In urma anchetei se poate conluziona ca majoritatea studentilor folosesc
internetul pentru IM/chat(81.7%), mail(75.7%) si retele generale(facebook, twitter,
myspace)(83.8%) si mai putin pentru retelele profesionale(7.4%), cele pe domeniu(18%)
sau bloguri/forumuri(14.8%).
1848.
1849. Q21. Intrebarea 21 se refera la timpul alocat zilnic socializarii online. In urma
anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate:
1850.
53
1851.
1852.
1853.
1854.
1855.
54
1856.
1857. Astfel, cei mai multi dintre studentii intervievati (125) petrec 2-4 ore pentru
socializare. Ei sunt urmati indeaproape de cei care petrec 0-2 ore(110). Pe genuri, se poate spune
ca fetele acorda mai mult timp socializarii online decat baietii, intrucat cele mai multe fete petrec
2-4 ore online, in timp ce cei mai multi baieti petrec 0-2 ore online.
1858.
1859.
55
1860. Q22. In ceea ce priveste capacitatea de echilibrare a timpului liber cu timpul acordat
dezvoltarii personale si profesionale, studiile au aratat ca majoritatea studentilor(79.2%) reusesc
sa imbine aceste 2 tipuri de activitati intr-un mod optim.
1861.
1862.
1863.
1864.
1865.
1866.
1867.
1868.
1869.
1870.
1871.
1872.
1873.
1874.
1875.
1876.
1877.
1878. Media:
x=mn
=22559
=3.81
1879. Dispersia: s2=f (1−f )=3.81∗(−2.81 )=−10.71
1880.
1881. Dorim sa verificam in ce masura mentinerea unui echilibru intre timpul liber si
timpul acordat dezvoltarii personale/profesionale este influentat de statutul profesional. In acest
56
23. echilibrare timp liber/pt dezvoltare
24.25. Freq
uency
26. Pe
rcent
27. Valid
Percent
28. Cumulat
ive Percent
29. Valid30. nu 31. 59 32. 20
.8
33. 20.8 34. 20.8
35. da36. 225 37. 79
.2
38. 79.2 39. 100.0
40. Total41. 284 42. 10
0.0
43. 100.044.
sens vom efectua o analiza ANOVA ,cu un interval de incredere de 95%,in care variabila
dependenta este cea analizata mai sus iar cea independenta este statutul profesional.
1882. Analiza are urmatoarele ipoteze:
1883. H0: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale
nu este influentata de statutul profesional.
1884. H1: Echilibrarea timpului liber cu cel acordat dezvoltarii personale/profesionale
este influentata de statutul profesional.
1885. Pentru a putea continua analiza,mai intai se verifica indeplinirea restrictiilor de
normalitate, homoscedaticitate si independenta impuse unei analize ANOVA.
1886. Una din restrictiile aplicarii ANOVA o constituie homoscedasticitatea, adica se
presupune ca variantele grupelor sunt egale. Se poate verifica aceasta ipoteza cu ajutorul testului
Levene.
1887.
1888.
1889. Test of Homogeneity of Variances
1890. echilibrare timp liber/pt dezvoltare
1891. Levene
Statistic
1892. df
1
1893. df
2
1894. Si
g.
1895. 1.676 1896. 1 1897. 28
2
1898. .1
97
1899.
1900.
1901. Dupa cum putem observa, testul de homoscedasticitate a returnat un o valoare
Sig. de 0.197, o valoare mai mare ca pragul de 0.05, care ne permite sa consideram variantele
pentru cele doua categorii ale statutului profesional ca fiind egale. Astfel putem continua analiza
cu ajutorul testului ANOVA.
1902.
1903.
57
1904. ANOVA
1905. echilibrare timp liber/pt dezvoltare
1906.1907. Sum of
Squares 1908. df
1909. Mean
Square 1910. F
1911. Si
g.
1912. Between
Groups
1913. .075 1914. 1 1915. .075 1916. .4
51
1917. .5
03
1918. Within
Groups
1919. 46.668 1920. 28
2
1921. .1651922. 1923.
1924. Total 1925. 46.743 1926. 28
3
1927.1928. 1929.
1930.
1931. Chiar inainte de a trece la interpretarea valorii F a testului ANOVA, se observa un
Significance F mult prea mare fata de pragul de 0.05 ales, ceea ce va determina acceptarea
ipotezei nule.
1932. Pentru a analiza rezultatul testului ANOVA, se compara valoarea variabilei
Fcalculat cu F tabelar, in valoare de 3.87. Cum valoarea calculata este de 0.451, deci mai mica
decat cea tabelara, suntem nevoiti (asa cum era de asteptat) sa acceptam ipoteza H0. Astfel, nu
avem destule dovezi pentru a afirma ca exista o corelatie intre echilibrarea timpului liber cu cel
acordat dezvoltarii personale/profesionale si statutul profesional.
1933.
1934.
1935.
58
1936. Etapa 9. Concluzii:1937.
1938.1939.1940. Analiza esantionului ne dezvaluie profilul general al studentilor de la facultatea
CSIE.
1941. Studentii facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica sunt
repartizati aproximativ egal in functie de sexe, diferenta fiind foarte mica. Acest fapt ne indica
faptul ca domeniul facultatii este preferat de reprezentantii ambelor sexe.
1942. Acestia au perspective clare asupra viitorului, cei mai multi dorind sa activeze in
domeniul studiat dupa incheiera facultatii. Ei considera ca metodele aplicative sunt cele mai
adecvate metode de predare.
1943. Majoritatea studentilor nu sunt angajati si sunt la buget. Acest lucru denota ca
studentii vor sa se axeze pe activitatile din cadrul facultatii si pe dobandirea cat mai multor
cunostinte in domeniul IT iar apoi dupa finalizarea studiilor sa-si gaseasca un loc de munca.
Acestia considera ca facultatea pe care o urmeaza o sa ii ajute sa isi gaseasca locul de munca
dorit.
1944. In urma analizarii datelor cu ajutorul SPSS a raspunsurilor studentilor, constatam
ca alegerea specializarilor este influentata de faptul ca studentii sunt multumiti de alegerea facuta
, in schimb se asteptau ca materia predata in cadrul facultatii sa fie mai interesanta.
1945. Activitatile din timpul liber preferate de studenti sunt cele de socializare si
activitatile in aer liber in compania prietenilor. Acestia reusesc sa echilibreze timpul liber cu cel
destinat pentru dezvoltare.
1946.
59