TEORIA COMUNICTEORIA COMUNICĂRIIĂRII

SPATIUL PUBLIC ŞI SPATIUL PUBLIC ŞI COMUNICAREACOMUNICAREA

Lector univ. Lector univ. dr. dr. Irina StănciugeluIrina Stănciugelu

Sensuri ale conceptului de “spaţiu public”Sensuri ale conceptului de “spaţiu public”

a) spaţiul public este un loc unde "semnele şi indiciile sunt a) spaţiul public este un loc unde "semnele şi indiciile sunt puse la dispoziţia ocupanţilor săi pentru a descifra stările lor puse la dispoziţia ocupanţilor săi pentru a descifra stările lor interne şi pentru a face reciproce atribuţiile lor";(„un mediu interne şi pentru a face reciproce atribuţiile lor";(„un mediu de simplă observabilitate reciprocă” - Şcoala de la Chicago, de simplă observabilitate reciprocă” - Şcoala de la Chicago, - Richard Sennett). - Richard Sennett).

b) constituirea unei intersubiectivităţi practice, a b) constituirea unei intersubiectivităţi practice, a recunoaşterii reciproce drept subiecţi, a legăturii dintre recunoaşterii reciproce drept subiecţi, a legăturii dintre persoane şi a înlănţuirii acţiunilor lor în cooperarea socială. persoane şi a înlănţuirii acţiunilor lor în cooperarea socială. (este vorba deci de comunicare şi de socializare) (este vorba deci de comunicare şi de socializare) 

c) ansamblul scenelor, mai mult sau mai puţin c) ansamblul scenelor, mai mult sau mai puţin instituţionalizate, unde este expus, justificat şi hotărât un instituţionalizate, unde este expus, justificat şi hotărât un ansamblu de acţiuni organizate şi orientate politic. (Fiind ansamblu de acţiuni organizate şi orientate politic. (Fiind orientată către participarea la deliberarea colectivă, orientată către participarea la deliberarea colectivă, acţiunea în comun este reglată aici de modalităţile de acţiunea în comun este reglată aici de modalităţile de ordonare dintre spaţiul social şi spaţiul politic şi deci de ordonare dintre spaţiul social şi spaţiul politic şi deci de către formele comunicării politice). către formele comunicării politice).

Chambat, P. (2002) “Spaţiu public, spaţiu privat: rolul medierii tehnice” în Chambat, P. (2002) “Spaţiu public, spaţiu privat: rolul medierii tehnice” în Paillart, I. (coord.), Spaţiul public şi comunicarea, Iaşi, PoliromPaillart, I. (coord.), Spaţiul public şi comunicarea, Iaşi, Polirom

Teza lui Habermas asupra spaţiului publicTeza lui Habermas asupra spaţiului public concepteconcepte: opinia publică, mass media şi actorii politici. : opinia publică, mass media şi actorii politici. rolrol: spaţiul public s-a constituit ca loc de mediere între : spaţiul public s-a constituit ca loc de mediere între

societatea civilă şi stat, în care se formează şi se exprimă societatea civilă şi stat, în care se formează şi se exprimă opinia publică. opinia publică.

definiţie:definiţie: spaţiul public reprezintă acea sferă în care spaţiul public reprezintă acea sferă în care reuniţi ca public, cetăţenii tratează neconstrînşi sub reuniţi ca public, cetăţenii tratează neconstrînşi sub garanţia de a putea să se întrunească liberi, să-şi exprime garanţia de a putea să se întrunească liberi, să-şi exprime şi să-şi publice liber opinia lor asupra problemelor de şi să-şi publice liber opinia lor asupra problemelor de interes general. interes general.

caracteristicicaracteristici: în cadrul acestei sfere publice se dezvoltă o : în cadrul acestei sfere publice se dezvoltă o conştiinţă politică care:conştiinţă politică care:

a) cere puterii reglementări legale ale funcţionării relaţiilor a) cere puterii reglementări legale ale funcţionării relaţiilor economice şi sociale prin elaborarea unor legi cu economice şi sociale prin elaborarea unor legi cu valabilitate generală şi valabilitate generală şi

b)care acţionează totodată ca opinie publică, ca unică sursă b)care acţionează totodată ca opinie publică, ca unică sursă de legitimare a acestor legi. de legitimare a acestor legi.

funcţiefuncţie: legitimarea normelor publice, a legilor şi cea de : legitimarea normelor publice, a legilor şi cea de instanţă publică raţională de judecare şi critică a puterii.instanţă publică raţională de judecare şi critică a puterii.

Nucleul conceptualNucleul conceptual este cel al „principiului publicităţii” este cel al „principiului publicităţii” sau al „folosirii publice a raţiunii” de către persoanele sau al „folosirii publice a raţiunii” de către persoanele particulare reunite într-un public. particulare reunite într-un public.

Habermas, J. (1998) Sfera publică şi transformarea ei culturală, Bucureşti, UniversHabermas, J. (1998) Sfera publică şi transformarea ei culturală, Bucureşti, Univers

Critica tezei lui Habermas – Bernard Floris Critica tezei lui Habermas – Bernard Floris Bernard Floris critică tocmai nucleul conceptual al Bernard Floris critică tocmai nucleul conceptual al

principiului publicităţii: principiului publicităţii: această concepţie tinde să reducă procesul de comunicare această concepţie tinde să reducă procesul de comunicare

la procesul lingvistic interindividual, fie el şi mediatizat prin la procesul lingvistic interindividual, fie el şi mediatizat prin mijloacele de comunicare. mijloacele de comunicare.

Habermas nu ţine cont de medierea proceselor de Habermas nu ţine cont de medierea proceselor de comunicare prin intermediul câmpurilor sociale specializate comunicare prin intermediul câmpurilor sociale specializate şi a diverselor forme de apartenenţă socială. şi a diverselor forme de apartenenţă socială.

Habermas nu ia în calcul nici inegalităţile de poziţie, de Habermas nu ia în calcul nici inegalităţile de poziţie, de organizare şi putere socială care apar în calea formării organizare şi putere socială care apar în calea formării reprezentărilor politice sau culturale. reprezentărilor politice sau culturale.

Concluzia lui Floris "Spaţiul public este traversat cu Concluzia lui Floris "Spaţiul public este traversat cu necesitate de raporturile de inegalitate şi de dominaţie necesitate de raporturile de inegalitate şi de dominaţie socială; el este, de asemenea, în mod necesar conflictual" socială; el este, de asemenea, în mod necesar conflictual"

Floris, B. (2002) “Întreprinderea din perspectiva spaţiului public Floris, B. (2002) “Întreprinderea din perspectiva spaţiului public tehnic” în Paillart, I. (coord.), tehnic” în Paillart, I. (coord.), Spaţiul public şi comunicareaSpaţiul public şi comunicarea, Iaşi, , Iaşi, Polirom Polirom

Accepţia lui Bernard FlorisAccepţia lui Bernard Floris "Spaţiul public este un câmp mediator al câmpurilor de "Spaţiul public este un câmp mediator al câmpurilor de

putere în gestiunea simbolică a raporturilor sociale, adică putere în gestiunea simbolică a raporturilor sociale, adică un câmp de luptă pentru dominaţia legitimă şi de violenţă un câmp de luptă pentru dominaţia legitimă şi de violenţă simbolică pentru impunerea definiţiilor sale legitime".simbolică pentru impunerea definiţiilor sale legitime".

Ca urmare, spaţiul public exprimă patru forme de mediere: Ca urmare, spaţiul public exprimă patru forme de mediere:

1) este câmpul formării simbolice a unei opinii publice prin 1) este câmpul formării simbolice a unei opinii publice prin intermediul tuturor formelor de comunicare existente în intermediul tuturor formelor de comunicare existente în societate. societate.

2) este câmpul formării democratice a unei voinţe politice 2) este câmpul formării democratice a unei voinţe politice prin intermediul sufragiului universal, al parlamentului şi al prin intermediul sufragiului universal, al parlamentului şi al partidelor. partidelor.

3) este o sferă de mediere între stat şi societatea civilă. 3) este o sferă de mediere între stat şi societatea civilă. 4) spaţiul public nu este un loc abstract al consensului 4) spaţiul public nu este un loc abstract al consensului

democratic ideal, ci un spaţiu conflictual care exprimă democratic ideal, ci un spaţiu conflictual care exprimă raporturile sociale de inegalitate şi dominare. raporturile sociale de inegalitate şi dominare.

Floris, B. (2002) “Întreprinderea din perspectiva spaţiului public Floris, B. (2002) “Întreprinderea din perspectiva spaţiului public tehnic” în Paillart, I. (coord.), tehnic” în Paillart, I. (coord.), Spaţiul public şi comunicareaSpaţiul public şi comunicarea, Iaşi, , Iaşi, Polirom Polirom

Spaţiul public şi comunicarea - Bernard MiegeSpaţiul public şi comunicarea - Bernard Miege distinge patru modele de comunicare preponderente care coexistă şi care distinge patru modele de comunicare preponderente care coexistă şi care

modelează continuu spaţiul public contemporan:modelează continuu spaţiul public contemporan: Primul modelPrimul model - presa de opinie (sec. XVIII-lea). - presa de opinie (sec. XVIII-lea). Stilul polemic, fervoarea şi discursul politic sunt puternic Stilul polemic, fervoarea şi discursul politic sunt puternic

amestecate cu abordarea literarăamestecate cu abordarea literară această presă de idei este destul de scumpă, dar astfel se această presă de idei este destul de scumpă, dar astfel se

stabileşte o legatură puternică între ziare şi cititorii lor, stabileşte o legatură puternică între ziare şi cititorii lor, permite burghezilor luminaţi să practice « Aufklarung »-ul, adică permite burghezilor luminaţi să practice « Aufklarung »-ul, adică

utilizarea publică a raţiunii, prin intermediul argumentării şi al utilizarea publică a raţiunii, prin intermediul argumentării şi al schimbului de opinii; schimbului de opinii;

Al doilea modelAl doilea model - presa comercială (secolul al XIX-lea) - presa comercială (secolul al XIX-lea) presa de masă este organizată pe o bază industrială şi orientată presa de masă este organizată pe o bază industrială şi orientată

asupra profitului; asupra profitului; îşi pierde autonomia redacţiilor în raport cu editorii, iar linia îşi pierde autonomia redacţiilor în raport cu editorii, iar linia

politică se afirmă într-o manieră mai mult sau mai puţin polemică: politică se afirmă într-o manieră mai mult sau mai puţin polemică: ea este disimulată prin redactarea şi difuzarea informaţiei. ea este disimulată prin redactarea şi difuzarea informaţiei.

se instaurează un raport comercial şi distant între ziare şi cititorii se instaurează un raport comercial şi distant între ziare şi cititorii lor. «Opinia publică», este, o „construcţie” o „reprezentare” care lor. «Opinia publică», este, o „construcţie” o „reprezentare” care se interpune între cititorii–cetăţeni ţinuţi la distanţă şi aparatele se interpune între cititorii–cetăţeni ţinuţi la distanţă şi aparatele politico-informaţionale exprimând când mai bine, când mai rău politico-informaţionale exprimând când mai bine, când mai rău marile categorii de opinii"marile categorii de opinii"

Departamentul de publicitate începe să fie disociat clar de Departamentul de publicitate începe să fie disociat clar de redacţie, iar puterea politică se afirmă ca un garant al «libertăţii redacţie, iar puterea politică se afirmă ca un garant al «libertăţii presei», mergând până la a iniţia măsuri economice sau statutare presei», mergând până la a iniţia măsuri economice sau statutare pentru moralizarea funcţionării sale.pentru moralizarea funcţionării sale.

Spaţiul public şi comunicarea - Bernard MiegeSpaţiul public şi comunicarea - Bernard Miege Al treilea modelAl treilea model: mass-media audiovizuale (mijlocul secolului : mass-media audiovizuale (mijlocul secolului

XX)XX) Dezvoltarea mass-media audio-vizuale se leagă cvasi-organic de Dezvoltarea mass-media audio-vizuale se leagă cvasi-organic de

de dezvoltarea publicităţii comerciale de dezvoltarea publicităţii comerciale "În fine, mass-media audio-vizuale încă şi mai clar decât presa "În fine, mass-media audio-vizuale încă şi mai clar decât presa

comercială, pun accentul pe divertisment, asigurând primatul comercială, pun accentul pe divertisment, asigurând primatul normelor spectacolului şi ale reprezentării în detrimentul normelor spectacolului şi ale reprezentării în detrimentul argumentării şi al „exprimării”argumentării şi al „exprimării”

Al patrulea modelAl patrulea model: generalizarea relaţiilor publice (anii 70). : generalizarea relaţiilor publice (anii 70). Statul, întreprinderile mai mari sau mai mici şi, încetul cu încetul, Statul, întreprinderile mai mari sau mai mici şi, încetul cu încetul,

toate instituţiile sociale (de la puternicele administraţii publice la toate instituţiile sociale (de la puternicele administraţii publice la organizaţiile „societăţii civile”) pun stăpânire pe tehnicile gestiunii organizaţiile „societăţii civile”) pun stăpânire pe tehnicile gestiunii socialului şi pe tehnologiile comunicării şi informării şi pun în socialului şi pe tehnologiile comunicării şi informării şi pun în practică strategii de comunicare din ce în ce mai perfecţionate.practică strategii de comunicare din ce în ce mai perfecţionate.

Imaginile cu putere de seducţie nu sunt simple artefacte sau nişte Imaginile cu putere de seducţie nu sunt simple artefacte sau nişte discursuri care se învârt în gol: "ele sunt, în aceeaşi măsură, discursuri care se învârt în gol: "ele sunt, în aceeaşi măsură, puternice motoare ale schimbărilor sociale şi culturale, dar puternice motoare ale schimbărilor sociale şi culturale, dar noutatea relativă a apariţiei lor nu ne-a condus încă la a lua în noutatea relativă a apariţiei lor nu ne-a condus încă la a lua în calcul şi efectele pe care le-ar antrena ele"calcul şi efectele pe care le-ar antrena ele"

Relaţiile publice generalizate pun accent pe temele consensuale: Relaţiile publice generalizate pun accent pe temele consensuale: ele vizează, în toate domeniile vieţii sociale, fabricarea unei ele vizează, în toate domeniile vieţii sociale, fabricarea unei adeziuni şi tind să se adreseze în special adeziuni şi tind să se adreseze în special indivizilor/consumatorilor/cetăţenilor, de preferinţă grupurilor şi indivizilor/consumatorilor/cetăţenilor, de preferinţă grupurilor şi audienţeloraudienţelor

Modelul lui John ThompsonModelul lui John Thompson Argument principalArgument principal: "folosirea mijloacelor de comunicare : "folosirea mijloacelor de comunicare

transformă organizarea spaţială şi temporală a vieţii transformă organizarea spaţială şi temporală a vieţii sociale, creând noi forme de acţiune şi de interacţiune, sociale, creând noi forme de acţiune şi de interacţiune, precum şi noi moduri de exercitare a puterii, care nu mai precum şi noi moduri de exercitare a puterii, care nu mai sunt legate de împărtăşirea unui spaţiu comun“sunt legate de împărtăşirea unui spaţiu comun“

Proiectul teoretic este inspirat de trei Proiectul teoretic este inspirat de trei tradiţii tradiţii intelectuale:intelectuale:

1) 1) teoria socială criticăteoria socială critică - Şcoala de la Frankfurt - - Şcoala de la Frankfurt - HabermasHabermas

2) 2) opera teoreticienilor mass-mediaopera teoreticienilor mass-media (McLuhan, Harold (McLuhan, Harold Innis)- mijloacele de comunicare ca atare sunt importante Innis)- mijloacele de comunicare ca atare sunt importante pentru organizarea puterii, indiferent de conţinutul pentru organizarea puterii, indiferent de conţinutul mesajelor pe care le transmit); mesajelor pe care le transmit);

3) 3) hermeneuticahermeneutica - interpretarea contextualizată a - interpretarea contextualizată a formelor simbolice (Gadamer, Ricoeur, Geerty); formelor simbolice (Gadamer, Ricoeur, Geerty); hermeneutica arată că recepţia formelor simbolice (iar hermeneutica arată că recepţia formelor simbolice (iar produsele mass-media sunt forme simbolice prin excelenţă) produsele mass-media sunt forme simbolice prin excelenţă) implică întotdeauna un proces de interpretare implică întotdeauna un proces de interpretare contextualizat şi creativ, în care indivizii îşi aproprie contextualizat şi creativ, în care indivizii îşi aproprie resursele aflate la dispoziţia lor pentru a da un sens resursele aflate la dispoziţia lor pentru a da un sens mesajelor pe care le primesc. Activitatea de „apropriere” mesajelor pe care le primesc. Activitatea de „apropriere” este o parte a unui proces extins de formare de sine, prin este o parte a unui proces extins de formare de sine, prin care indivizii dezvoltă un sens al sinelui şi al celorlalţi, al care indivizii dezvoltă un sens al sinelui şi al celorlalţi, al istoriei, al locului în lume şi în grupurile sociale cărora le istoriei, al locului în lume şi în grupurile sociale cărora le aparţin. aparţin.

Modelul lui John ThompsonModelul lui John Thompson TezaTeza: Folosirea mijloacelor de comunicare dă naştere unor forme : Folosirea mijloacelor de comunicare dă naştere unor forme

de „acţiune la distanţă” care le permit indivizilor să acţioneze de „acţiune la distanţă” care le permit indivizilor să acţioneze pentru cei care sunt răspândiţi în spaţiu şi timp, şi oferindu-le pentru cei care sunt răspândiţi în spaţiu şi timp, şi oferindu-le posibilitatea de a acţiona ca răspuns la acţiuni şi evenimposibilitatea de a acţiona ca răspuns la acţiuni şi evenimeente care nte care se petrec în locuri îndepărtate. se petrec în locuri îndepărtate.

Cadrul teoretic de analizăCadrul teoretic de analiză a situaţiilor interacţionale create de a situaţiilor interacţionale create de folosirea mijloacelor de comunicare: 1) interacţiunea faţă în faţă, folosirea mijloacelor de comunicare: 1) interacţiunea faţă în faţă, 2) interacţiunea mediată şi 3) cvasiinteracţiunea mediată. 2) interacţiunea mediată şi 3) cvasiinteracţiunea mediată.

„„Cvasiinteracţiunea mediată”Cvasiinteracţiunea mediată” desemnează tipurile de relaţii desemnează tipurile de relaţii sociale stabilite de mijloacele comunicării în masă. sociale stabilite de mijloacele comunicării în masă.

Caracteristici:Caracteristici: extinsă în spaţiu şi timp; implică o restrângere a gamei extinsă în spaţiu şi timp; implică o restrângere a gamei

referinţelor simbolice, referinţelor simbolice, participanţii la interacţiunea faţă în faţă şi la interacţiunea participanţii la interacţiunea faţă în faţă şi la interacţiunea

mediată sunt orientaţi spre anumite persoane pentru care ei mediată sunt orientaţi spre anumite persoane pentru care ei produc acţiuni, cuvinte etc; în cazul cvasiinteracţiunii mediate, produc acţiuni, cuvinte etc; în cazul cvasiinteracţiunii mediate, formele simbolice sunt produse pentru o gamă nedefinită de formele simbolice sunt produse pentru o gamă nedefinită de potenţiali destinatari. potenţiali destinatari.

interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea mediată sunt dialogice; interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea mediată sunt dialogice; cvasi interacţiunea mediată are un caracter monologic, în sensul cvasi interacţiunea mediată are un caracter monologic, în sensul că fluxul comunicării este predominant unidirecţionat. că fluxul comunicării este predominant unidirecţionat.

"Cvasiinteracţiunea mediată creează un anumit tip de situaţie "Cvasiinteracţiunea mediată creează un anumit tip de situaţie socială în care indivizii sunt angajaţi în primul rând în producerea socială în care indivizii sunt angajaţi în primul rând în producerea formelor simbolice pentru cei care nu sunt fizic prezenţi, în vreme formelor simbolice pentru cei care nu sunt fizic prezenţi, în vreme ce ceilalţi sunt implicaţi în primul rând în primirea formelor ce ceilalţi sunt implicaţi în primul rând în primirea formelor simbolice produse de cei cărora nu le pot răspunde, dar cu care simbolice produse de cei cărora nu le pot răspunde, dar cu care pot forma grupuri de prietenie, afecţiune sau loialitate"pot forma grupuri de prietenie, afecţiune sau loialitate"

Cadru interacţional - distincţia lui GoffmanCadru interacţional - distincţia lui Goffman/ regiune din faţă-regiune din spate/ regiune din faţă-regiune din spate

Conform acestuia, orice acţiune are loc într-un cadru interactiv Conform acestuia, orice acţiune are loc într-un cadru interactiv specific care implică anumite presupoziţii şi convenţii precum şi specific care implică anumite presupoziţii şi convenţii precum şi trăsăturile fizice ale situării (dispunere spaţială, mobila, trăsăturile fizice ale situării (dispunere spaţială, mobila, echipamentul, aspectul etc). echipamentul, aspectul etc).

Pentru a prezenta organizarea socială introdusă de Pentru a prezenta organizarea socială introdusă de cvasiinteracţiunea mediată, Thompson introduce o distincţie cvasiinteracţiunea mediată, Thompson introduce o distincţie preluată din teoria sociologică a lui Goffman, distincţie valabilă şi preluată din teoria sociologică a lui Goffman, distincţie valabilă şi la nivel instituţional :la nivel instituţional :

« « regiunea din faţăregiunea din faţă» Cadrul acţiunii şi trăsăturile care sunt » Cadrul acţiunii şi trăsăturile care sunt accentuate de indivizii care acţionează în elaccentuate de indivizii care acţionează în el

««regiunea din spateregiunea din spate» acţiunile şi aspectele sinelui care sunt » acţiunile şi aspectele sinelui care sunt considerate inadecvate sau care pot discredita imaginea pe care o considerate inadecvate sau care pot discredita imaginea pe care o persoană caută să o proiecteze. persoană caută să o proiecteze.

În regiunile din spate ei se relaxează şi îşi permit să-şi diminueze În regiunile din spate ei se relaxează şi îşi permit să-şi diminueze controlul, trecerea dintre regiunile din faţă la cele din spate fiind controlul, trecerea dintre regiunile din faţă la cele din spate fiind adesea strict controlată, întrucât comportamentul din regiunea din adesea strict controlată, întrucât comportamentul din regiunea din spate poate compromite impresia pe care indivizii sau spate poate compromite impresia pe care indivizii sau organizaţiile vor să o cultive. organizaţiile vor să o cultive.

Interacţiunile mediată şi cea cvasimediată implică în general o Interacţiunile mediată şi cea cvasimediată implică în general o separare a contextelor în care se situează participanţii, ea separare a contextelor în care se situează participanţii, ea stabilind un cadru interactiv care constă din două sau mai multe stabilind un cadru interactiv care constă din două sau mai multe regiuni din faţă care sunt separate în spaţiu şi poate, în timp. regiuni din faţă care sunt separate în spaţiu şi poate, în timp.

Cvasiinteracţiune/cadre de interacţiuneCvasiinteracţiune/cadre de interacţiune În cazul cvasiinteracţiunii mediate tehnic, apar mai multe cadre de În cazul cvasiinteracţiunii mediate tehnic, apar mai multe cadre de

interacţiune: formele simbolice sunt produse într-un context interacţiune: formele simbolice sunt produse într-un context (cadru interactiv de producere) şi sunt primite într-o multitudine (cadru interactiv de producere) şi sunt primite într-o multitudine de contexte (cadrele interactive de receptare). de contexte (cadrele interactive de receptare).

În cadrul cvasiinteracţiunii mediate pe care o realizează În cadrul cvasiinteracţiunii mediate pe care o realizează televiziunea putem distinge trei seturi de coordonate spaţio televiziunea putem distinge trei seturi de coordonate spaţio temporale:temporale:

1) coordonatele spaţio-temporale ale contextului producerii (în 1) coordonatele spaţio-temporale ale contextului producerii (în care comunicatorii acţionează şi interacţionează unii cu ceilaţi); care comunicatorii acţionează şi interacţionează unii cu ceilaţi);

2) coordonatele spaţio-temporale ale mesajului televizual (ce pot 2) coordonatele spaţio-temporale ale mesajului televizual (ce pot coincide sau nu cu cele specifice ale contextului producerii – coincide sau nu cu cele specifice ale contextului producerii – coordonatele pot fi alterate, ascunse şi complet redefinite prin coordonatele pot fi alterate, ascunse şi complet redefinite prin editare şi alte tehnici);editare şi alte tehnici);

3) coordonatele spaţiotemporale ale diverselor contexte de 3) coordonatele spaţiotemporale ale diverselor contexte de receptare. receptare.

"cvasiinteracţiunea creată de televiziune implică un proces "cvasiinteracţiunea creată de televiziune implică un proces continuu de îmbinare a acestor trei seturi de coordonate, un continuu de îmbinare a acestor trei seturi de coordonate, un proces numit «interpolare spaţio-temporală»"; proces numit «interpolare spaţio-temporală»";

pentru receptori este creată o experienţă spaţio-temporală pentru receptori este creată o experienţă spaţio-temporală discontinuă, în care indivizii care se uită la televizor trebuie într-o discontinuă, în care indivizii care se uită la televizor trebuie într-o anumită măsură, să suspende cadrele spaţio-temporale ale vieţii anumită măsură, să suspende cadrele spaţio-temporale ale vieţii de zi cu zi şi să se orienteze temporar spre un set diferit de de zi cu zi şi să se orienteze temporar spre un set diferit de coordonate spaţio-temporale; abilitatea de a negocia aceste cadre coordonate spaţio-temporale; abilitatea de a negocia aceste cadre şi de a reveni la contextele vieţii lor de fiecare zi este o parte din şi de a reveni la contextele vieţii lor de fiecare zi este o parte din capacitatea indivizilor în calitate de privitori competenţi la capacitatea indivizilor în calitate de privitori competenţi la televizor. televizor.

Cvasisinteracţiunea mediată şi spaţiul publicCvasisinteracţiunea mediată şi spaţiul public

Thompson pleacă în analiză de la un alt Thompson pleacă în analiză de la un alt sens al sens al dihotomiei dihotomiei public/privat. Potrivit acestui sens, „public” înseamnă public/privat. Potrivit acestui sens, „public” înseamnă deschis sau „la dispoziţia publicului; Un act public este un deschis sau „la dispoziţia publicului; Un act public este un act vizibil, făcut în mod deschis, pentru ca toată lumea să-l act vizibil, făcut în mod deschis, pentru ca toată lumea să-l poată vedea; un act privat este invizibil, un act făcut în poată vedea; un act privat este invizibil, un act făcut în secret şi în spatele uşilor închise. secret şi în spatele uşilor închise.

În acest sens, dihotomia public-privat este legată de În acest sens, dihotomia public-privat este legată de caracterul public versus caracterul privat, de caracterul caracterul public versus caracterul privat, de caracterul deschis versus caracterul secret, de vizibilitate versus deschis versus caracterul secret, de vizibilitate versus invizibilitate.invizibilitate.

Mijloacele de comunicare de masă creează un nou tip de Mijloacele de comunicare de masă creează un nou tip de caracter public, caracterul public mediat, spaţiu non-caracter public, caracterul public mediat, spaţiu non-localizat, nondialogic, deschis al vizibilului, în care formele localizat, nondialogic, deschis al vizibilului, în care formele simbolice mediate pot fi exprimate şi primite de o pluraliate simbolice mediate pot fi exprimate şi primite de o pluraliate de alţi indivizi nonprezenţi.de alţi indivizi nonprezenţi.

Caracterul public mediat/Caracterul public mediat/legătura dintre vizibilitate şi puterelegătura dintre vizibilitate şi putere

Caracterul public mediat este un spaţiu deschis în sensul că Caracterul public mediat este un spaţiu deschis în sensul că este un spaţiu creativ şi necontrolabil, un spaţiu în care este un spaţiu creativ şi necontrolabil, un spaţiu în care noile forme simbolice pot fi exprimate, în care noi cuvinte şi noile forme simbolice pot fi exprimate, în care noi cuvinte şi imagini pot apărea dintr-o dată, în care informaţia înainte imagini pot apărea dintr-o dată, în care informaţia înainte ascunsă privirii poate deveni disponibilă şi în care ascunsă privirii poate deveni disponibilă şi în care consecinţele faptului de a deveni vizibil nu pot fi complet consecinţele faptului de a deveni vizibil nu pot fi complet anticipate şi controlate. anticipate şi controlate.

Caracterul public mediat este deschis în sensul că Caracterul public mediat este deschis în sensul că conţinuturile materialelor mediate nu pot fi complet conţinuturile materialelor mediate nu pot fi complet delimitate dinainte – deşi gradul în care aceste conţinuturi delimitate dinainte – deşi gradul în care aceste conţinuturi sunt delimitate va depinde de organizarea instituţiilor sunt delimitate va depinde de organizarea instituţiilor mass-media şi de relaţia lor cu formele de putere politică şi mass-media şi de relaţia lor cu formele de putere politică şi economică. economică.

Când materialele simbolice devin disponibile în mass—Când materialele simbolice devin disponibile în mass—media, consecinţele lor sunt nedeteminate. (Câteva media, consecinţele lor sunt nedeteminate. (Câteva propoziţii care apar iniţial pe contrapagina unui ziar local propoziţii care apar iniţial pe contrapagina unui ziar local pot fi culese de presa naţională şi trasformate într-un mare pot fi culese de presa naţională şi trasformate într-un mare eveniment ; o imagine surprinsă de un fotograf amator eveniment ; o imagine surprinsă de un fotograf amator poate fi culeasă de reţelele de televiziune şi transmisă în poate fi culeasă de reţelele de televiziune şi transmisă în toată lumea); consecinţele acestor procese şi altora toată lumea); consecinţele acestor procese şi altora similare nu pot fi determinate dinainte.similare nu pot fi determinate dinainte.

Vizibilitatea Vizibilitatea în lumea politicăîn lumea politică– limitele controlului– limitele controlului Fenomenul vizibilităţii mediate poate ieşi de sub control şi Fenomenul vizibilităţii mediate poate ieşi de sub control şi

poate acţiona împotriva politicienilor există patru tipuri poate acţiona împotriva politicienilor există patru tipuri majore de ocazii :majore de ocazii :

Gafa şi dezlănţuirileGafa şi dezlănţuirile - eşec în a controla comportamentul - eşec în a controla comportamentul - devin manifestări publice ale incompetenţei şi a lipsei de - devin manifestări publice ale incompetenţei şi a lipsei de control;control;

Acţiunea cu repercursiuniAcţiunea cu repercursiuni - problema derivă dintr-o - problema derivă dintr-o proastă judecată privitoare la modurile în care acţiunea va proastă judecată privitoare la modurile în care acţiunea va fi primită şi interpretată de cei care au urmărit-o – individul fi primită şi interpretată de cei care au urmărit-o – individul este lipsit de feedback-ul care i-ar da posibilitatea să este lipsit de feedback-ul care i-ar da posibilitatea să diminueze consecinţele negative.diminueze consecinţele negative.

Scurgerea de informaţiiScurgerea de informaţii - ruptură în încercarea de a - ruptură în încercarea de a conduce relaţia dintre comportamentul din regiunea din conduce relaţia dintre comportamentul din regiunea din faţă şi regiunea din spate; acţiune intenţionată - astfel se faţă şi regiunea din spate; acţiune intenţionată - astfel se compromite imaginea publică ce se încearcă să se compromite imaginea publică ce se încearcă să se construiască.construiască.

Scandalul Scandalul - poate fi înţeles prin limitele schimbătoare - poate fi înţeles prin limitele schimbătoare dintre public şi privat; – presupune un set de norme sau dintre public şi privat; – presupune un set de norme sau aşteptări care sunt transgresate şi în raport cu care, aşteptări care sunt transgresate şi în raport cu care, activităţile o dată dezvăluite, sunt denunţate. activităţile o dată dezvăluite, sunt denunţate.

Concluzie modelul lui ThompsonConcluzie modelul lui Thompson "Lupta de a te face auzit şi văzut (şi de a-i împiedica pe alţii "Lupta de a te face auzit şi văzut (şi de a-i împiedica pe alţii

să o facă) nu este un aspect periferic al mişcărilor sociale şi să o facă) nu este un aspect periferic al mişcărilor sociale şi politice din lumea modernă; dimpotrivă, ea le este centrală. politice din lumea modernă; dimpotrivă, ea le este centrală.

Această descriere a caracterului public mediat ne dă totodată Această descriere a caracterului public mediat ne dă totodată posibilitatea de a înţelege de ce realizarea vizibilităţii poate posibilitatea de a înţelege de ce realizarea vizibilităţii poate pune în mişcare un lanţ de evenimente care se desfăşoară pune în mişcare un lanţ de evenimente care se desfăşoară în moduri impredictibile şi necontrolabile. Imaginile şi în moduri impredictibile şi necontrolabile. Imaginile şi mesajele mass-media pot duce la scindări şi sentimente mesajele mass-media pot duce la scindări şi sentimente profunde de injustiţie care sunt experimentate de indivizi în profunde de injustiţie care sunt experimentate de indivizi în cursul vieţii lor de fiecare zi. cursul vieţii lor de fiecare zi.

Mijloacele de comunicare pot politiza fiecare zi făcând-o Mijloacele de comunicare pot politiza fiecare zi făcând-o vizibilă şi observabilă în moduri care nu erau posibile vizibilă şi observabilă în moduri care nu erau posibile înainte, transformând astfel evenimentele zilnice într-un înainte, transformând astfel evenimentele zilnice într-un catalizator al acţiunii care se revarsă cu mult dincolo de catalizator al acţiunii care se revarsă cu mult dincolo de locurile imediate în care se petrec evenimentele”locurile imediate în care se petrec evenimentele”

Thompson, J. (2000) Media şi modernitatea, Bucureşti: AntetThompson, J. (2000) Media şi modernitatea, Bucureşti: Antet