Starea Uniunii 2017 - cu vântul în pânze!pentru aderarea la euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară. Dacă se vrea ca băncile să funcționeze cu același

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Starea Uniunii 2017 - cu vântul în pânze!

Președintele Comisiei Europene a

pronunțat în fața membrilor Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii 2017, în care și-a prezentat prioritățile pentru anul următor și viziunea asupra modului în care ar putea evolua Uniunea Europeană până în 2025.

El a prezentat o Foaie de parcurs pentru o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai democratică

Astfel, pe parcursul anului 2018, pe măsură ce dezbaterile se vor intensifica, se va acorda atenție în special Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, state care vor sărbători împlinirea a 100 de ani de existență.

Ori, cei care vor să creioneze viitorul continentului trebuie să înțeleagă și să onoreze istoria comună.

Referitor la contribuția României în Uniune, s-a apreciat că o Uniune mai unită trebuie să fie și mai incluzivă.

De aceea, dacă se vrea consolidarea protecției granițelor externe, trebuie deschis urgenț spațiul de liberă circulație Schengen pentru aderarea Bulgariei și României.

De asemenea, dacă se vrea ca euro să unească, în loc să divizeze, continentul, el ar trebui să devină mai mult decât moneda unui grup select de țări.

Scopul euro este de a deveni singura monedă a UE ca întreg și, de aceea, toate statele membre, cu excepția a două țări, au dreptul și obligația să adere la zona euro, în momentul în care îndeplinesc condițiile.

Statele membre care doresc să adopte euro trebuie să fie apte să o facă și, din acest motiv, e necesară crearea unui instrument pentru aderarea la euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.

Dacă se vrea ca băncile să funcționeze cu același set de reguli și în același cadru de supraveghere pe întregul continent, trebuie să se încurajeze toate statele membre să adere la Uniunea Bancară, a cărei finalizare rămâne o chestiune urgentă.

Trebuie reduse și riscurile ce există încă în sistemele bancare ale unor state membre, căci Uniunea Bancară poate funcționa doar în cazul în care reducerea și partajarea riscurilor merg mână-n mână.

Pe de altă parte, din data de 30 martie 2019, va exista o Uniune cu 27 de state membre, astfel încât trebuie pregătit temeinic pentru acest moment, atât la nivelul celor 27 de state membre, cât și al instituțiilor UE.

Mai ales că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la doar câteva săptămâni distanță, în luna mai a anului 2019, prilejuind întâlnirea europenilor cu democrația.

Motiv ca toți să meargă la vot, înțelegând clar modul în care UE se va dezvolta în anii următori.

De aceea, s-a considerat oportună o invitație adresată României - țară care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019 - să organizeze un Summit special în România, în data de 30 martie 2019, recomandat în străvechiul oraș Sibiu (sau Hermannstadt, cum mai este cunoscut).

Acesta va fi considerat ca momentul în care va avea lor o reuniune pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

Căci Europa are din nou vântul în pânze, dar nu se va ajunge nicăieri dacă nu se stabilește direcția pentru viitor.

Căci acum este momentul construcției unei Europe mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.

Discursul președintelui în Parlamentul European a fost însoțit de adoptarea unor inițiative concrete ale Comisiei Europene în materie de comerț, verificare prealabilă a investițiilor, securitate cibernetică și transfer de date, și democrație.

O serie de fișe informative detaliază unele dintre elementele-cheie abordate în discursul președintelui.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 9 (69)

SEPTEMBRIE 2017


Reamintim faptul că, în fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene își rostește, în fața Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii, în care trece în revistă realizările precedente și prezintă prioritățile pentru anul următor.

Președintele prezintă și modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă UE.

Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care este punctul de lansare a dialogului cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea pregătirii programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

În plus, președintele și prim-vicepreședintele au trimis astăzi o scrisoare de intenție președintelui Parlamentului European și președinției Consiliului în care prezintă în detaliu acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă la nivel legislativ și alte inițiative până la sfârșitul anului următor (2018, în acest caz).

Acest lucru este prevăzut în mod specific în Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Fondul Monetar European și Ministerul European de Economie și Finanțe

Președintele Comisiei Europene (CE) a cerut întărirea pieței unice și crearea unui Fond Monetar European, precum și a unui Minister European de Economie și Finanțe

Acestea sunt necesare pentru a promova reformele structurale în statele membre, iar noile reglementări ar putea fi puse la punct în cadrul Comisiei Europene și ar răspunde în fața Parlamentului European

Propunerea lui Juncker este susținută și de președintele Eurogrupului, care a pledat recent pentru crearea unui Fond Monetar European, care să înlocuiască FMI în viitoarele planuri de salvare pentru țările din zona euro confruntate cu dificultăți financiare.

Mai mult, Mecanismul European de Stabilitate (ESM) — fondul de salvare al zonei euro — ar putea să își asume responsabilitățile Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru țările care au adoptat moneda euro.

Mai ales că economia UE este într-o stare renăscută de sănătate, depășind-o pe cea a SUA, iar Europa se redresează, moment de care trebuie profitat.

De asemenea, s-a propus o examinare mai amplă a investițiilor străine în Europa, pe fondul sporirii temerilor privind concurența neloială, în special în industriile strategice.

Căci Europa trebuie să-și apere întotdeauna interesele strategice, motiv pentru care se va realiza o examinare amănunțită dacă o companie străină vrea să achiziționeze un port, infrastructură energetică sau să preia afaceri care produc tehnologie de apărare.

De altfel, Bruxelles-ul vrea o analiză mai riguroasă a preluării companiilor europene de către firmele străine, pentru a

rezolva temerile în creștere legate de majorarea investițiilor chineze în blocul comunitar, în sectoarele energiei, infrastructurii și industriei de apărare.

CE dorește să reducă decalajul perceput între UE și marile economii globale în privința cenzurării preluărilor străine în sectoare strategice.

Problema este din ce în ce mai prezentă pe agenda politică a UE, din cauza temerilor că statul chinez ar putea obține acces la tehnologiile de vârf din Europa cumpărând expertiză europeană în timp ce restricționează rolul pe care îl permite investitorilor din UE pe piața sa internă.

În privința industriei, CE vrea să facă industria mai puternică și mai competitivă.

De asemenea, chiar dacă industria auto europeană este în progres, în scurt timp CE va prezenta o propunere de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor.

(Sursa:www.agerpres.ro)


Eurodeputații resping tăierile cerute de

Consiliu

Uniunea Europeană va avea în 2018 un buget de 160 miliarde de euro

Parlamentarii din Comisia de buget a

legislativului european au suplimentat fondurile alocate pentru cercetare, proiecte de infrastructură și combaterea șomajului în rândul tinerilor.

În total, propunerea de buget prevede angajamente de 161,8 miliarde de euro pentru 2018, cu 2,3 miliarde de euro mai mult decât în propunerea inițială a Comisiei.

Plățile sunt preconizate la 146,1 miliarde de euro, față de propunerea Comisiei, de 144,8 miliarde de euro.

Prioritățile Parlamentului pentru

bugetul UE pentru 2018 sunt: creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului.

Proiectul de buget prezentat de Comisie, în valoare de 160 de miliarde de euro, este construit pe baza acestor priorități, dar Consiliul de Miniștri a propus tăieri bugetare de 1,7 miliarde de euro în cercetare, inovare și infrastructură.

Cu aceste propuneri, s-ar fi avut un buget care slăbește Uniunea Europeană.

Tocmai de aceea au fost propuse – în în urma negocierilor cu grupurile politice din Parlamentul European – renunțarea la tăierile propuse de Consiliu și creșterea alocărilor pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare și siguranță.

Astfel, europarlamentarii au cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri.

De asemenea, membrii Comisiei de buget a PE au cerut creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului.

În privința siguranței la nivel european, este esențială combaterea crizei refugiaților și îmbunătățirea securității interne.

Prin urmare, se cere o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă.

Din acești bani, aproximativ 42 de milioane de euro sunt destinate agențiilor cu responsabilități în justiție și afaceri interne.

Pentru asigurarea stabilității în vecinătatea Uniunii, deputații europeni au propus creșterea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Pe de altă parte, fondurile de

preaderare pentru Turcia au fost reduse, până când statul turc va face progrese în domeniul statului de drept, a drepturilor omului, democrației și libertății

Plenul Parlamentului va vota draftul de buget pentru 2018 în octombrie, după care va urma o perioadă de trei săptămâni de negocieri cu Consiliul pentru a armoniza pozițiile celor două instituții astfel încât Parlamentul să poată da un vot final pe buget până la finalul anului.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Țările UE au pierdut 152 miliarde de

euro în 2015

Comisia Europeană urmează să prezinte cea mai ambițioasă actualizare a normelor privind TVA din ultimii 25 de ani.

"Deficitul de încasare a TVA”, care constituie diferența globală dintre veniturile din TVA preconizate și sumele efectiv colectate, demonstrează încă o dată necesitatea unor reforme serioase astfel încât statele membre să poată să beneficieze pe deplin de veniturile din Taxa pe Valoarea Adăugată pentru bugetele lor.

Deși cifrele medii din UE sunt în curs de îmbunătățire, performanțele individuale de colectare a TVA variază în mod semnificativ în rândul statelor membre.

Potrivit ultimului studiu publicat de Comisie, cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în România (37,2 %), în Slovacia (29,4 %) și în Grecia (28,3 %), iar cele mai mici deficite au fost în Spania (3,5 %) și Croația (3,9 %).

În termeni absoluți, cel mai mare deficit de încasare a TVA, de 35 de miliarde de euro, a fost înregistrat în Italia.

Deficitul de încasare a TVA a scăzut în majoritatea statelor membre, cu mari îmbunătățiri în Malta, România și Spania.

Șapte state membre au înregistrat mici creșteri - Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Finlanda și Regatul Unit.

Studiul a fost publicat înainte de propunerile Comisiei pentru cea mai ambițioasă actualizare a normelor în materie de TVA din ultimii 25 de ani.

Se apreciază că frauda în materie de TVA ar trebui să devină mai ușor de abordat și colectarea TVA să câștige în eficiență.

Rapoarte recente din mass-media au legat, de asemenea, frauda la scară largă în materie de TVA de criminalitatea organizată, inclusiv de terorism.

Soluții la această problemă pot fi găsite doar prin colaborarea dintre statele membre.

Ori, deși statele au depus deja eforturi pentru a reduce deficitul de încasare a TVA, modernizarea sistemului de TVA și adaptarea acestuia la provocările reprezentate de frauda masivă constituie cea mai bună cale de asigurare a viitorului pieței unice.

Reforma actualului sistem de TVA ar trebui să sprijine, de asemenea, dezvoltarea pieței unice digitale și să completeze agenda stabilită de Comisie pentru realizarea unui sistem fiscal mai echitabil și mai eficient.

Studiul privind deficitul de încasare a TVA a fost finanțat de Comisie.

Deficitul de încasare a TVA măsurat în acest studiu include pentru prima oară veniturile provenite din noile norme în materie de TVA pentru vânzările transfrontaliere de servicii electronice care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, în urma propunerii Comisiei.

În aprilie 2016, Comisia a adoptat Planul de acțiune privind TVA intitulat „Către un spațiu unic pentru TVA în UE”.

Planul stabilește măsuri imediate și urgente pentru a soluționa problema deficitului de încasare a TVA, precum și soluții strategice pe termen lung pentru a combate frauda în materie de TVA și pentru a îmbunătăți colectarea TVA în întreaga UE.

El descrie măsurile care trebuie adoptate pentru crearea unui spațiu unic pentru TVA în Uniune, precum și modalitățile de adaptare a sistemului de TVA la realitățile pieței interne, la economia digitală și la necesitățile IMM-urilor.

Comisia va prezenta propuneri legislative

pentru a reinstitui principiul colectării de TVA în cadrul schimburilor comerciale transfrontaliere din interiorul UE.

Frauda transfrontalieră în UE reprezintă un deficit de încasare a TVA în valoare de 50 de miliarde de euro în fiecare an, iar noul sistem ar trebui să reducă frauda transfrontalieră cu aproximativ 80 % (circa 40 de miliarde de euro).

Comisia speră, de asemenea, să obțină un acord rapid al statelor membre privind noile norme de îmbunătățire a TVA pentru comerțul electronic, propuse în 2016.

La fel ca în cazul tuturor inițiativelor în domeniul fiscal, va fi necesar un acord unanim al statelor membre înainte de intrarea în vigoare a schimbărilor propuse.



Blocarea achiziției firmelor europene de către investitori străini

Comisia Europeană propune un nou

cadru de examinare a investițiilor străine, care ar permite statelor membre să blocheze achizițiile din domenii strategice.

În paralel, Comisia va porni o analiză detaliată a fluxurilor de investiții străine directe în UE și va institui un grup de coordonare cu statele membre pentru a contribui la identificarea preocupărilor și soluțiilor strategice comune în domeniul investițiilor străine directe.

Oficialii europeni susțin că Europa trebuie să își apere întotdeauna interesele strategice.

Astfel, în cazul în care o întreprindere străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență și în urma unui control și a unei dezbateri.

Este o responsabilitate politică să se știe tot ce se întâmplă în UE, astfel încât să poată proteja securitatea colectivă.

Propunerile țintesc calmarea îngrijorărilor privind un boom al investițiilor chineze în Europa, în timp ce firmele europene nu au aceeași libertate de mișcare pe piața din China.

În context, se apreciază că UE este și va rămâne unul dintre cele mai deschise regimuri de investiții din lume, în condițiile în care investițiile străine directe reprezintă o sursă importantă de creștere economică, de locuri de muncă și de inovare.

Cu toate acestea, nu se poate ignora faptul că, în anumite cazuri, achizițiile străine de companii pot fi în detrimentul intereselor UE.

Potrivit Comisiei, UE deține unul dintre cele mai deschise regimuri de investiții din lume dar, cu toate acestea, în unele cazuri, investitorii străini ar putea încerca să achiziționeze active strategice care să le permită să controleze sau să influențeze companii ale căror activități sunt fundamentale pentru siguranța și ordinea publică”.

Printre operațiunile nominalizate de CE se numără activități legate de exploatarea sau furnizarea de tehnologii, infrastructură și factori de producție critici sau de informații sensibile.

Achizițiile în aceste domenii strategice efectuate de companii străine deținute sau controlate de stat pot permite țărilor terțe să folosească aceste active nu numai în detrimentul avansului tehnologic al UE, ci și pentru a pune în pericol siguranța sau ordinea noastră publică.

Practic, noul cadru de examinare a investițiilor străine prevede obligații în materie

de transparență, dar și un mecanism de schimb al informațiilor între state și cu Bruxelles-ul, care poate interveni când o anumită investiție „poate aduce atingere siguranței sau ordinii publice dintr-un alt stat membru”.

Părerea Comisiei nu va fi obligatorie, căci statele membre vor avea ultimul cuvânt în ceea ce privește examinarea investițiilor.

Până la sfârșitul anului 2018, Comisia va efectua o analiză aprofundată a fluxurilor de investiții străine directe din UE, concentrându-se pe sectoare (energie, spațiu, transporturi) și active (tehnologii-cheie, infrastructură critică, date sensibile) strategice, al căror control poate suscita preocupări din punctul de vedere al siguranței sau al ordinii publice.

Propunerea de regulament privind examinarea investițiilor străine directe în UE are nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre ale UE în cadrul Consiliului (procedură legislativă ordinară).

Documentul de reflecție al Comisiei din 10 mai 2017 privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare a recunoscut preocupările crescânde legate de achizițiile strategice de companii europene cu tehnologii-cheie efectuate de investitorii străini.

Aceste preocupări au dat curs îndoielilor

cu privire la capacitatea cadrului de reglementare actual de a le soluționa.

În iunie 2017, Consiliul European a salutat inițiativa Comisiei privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare și, mai precis, privind analizarea investițiilor din țări terțe în sectoare strategice.

La rândul său, Parlamentul European a invitat Comisia, împreună cu statele membre, „să monitorizeze investițiile străine directe efectuate de țări terțe în industriile strategice, în infrastructura și tehnologiile-cheie de viitor din UE, precum și alte domenii importante, în folosul securității acestora și al protecției accesului la acestea”.

Comisia propune un nou cadru legal care să permită Europei să își păstreze interesele esențiale, ce include:


Un cadru european de examinare a

investițiilor străine directe de către statele membre din considerente de siguranță sau de ordine publică; acesta prevede inclusiv obligații în materie de transparență, regula egalității de tratament în ceea ce privește investițiile străine de origine diferită și obligația de a asigura căi de atac corespunzătoare în ceea ce privește deciziile adoptate în temeiul acestor mecanisme de revizuire.

Un mecanism de cooperare între statele membre și Comisie. Mecanismul poate fi activat atunci când o anumită investiție străină în unul sau mai multe state membre poate aduce atingere siguranței sau ordinii publice dintr-un alt stat membru.

O examinare efectuată de Comisia Europeană din considerente de siguranță sau de ordine publică pentru cazurile în care investițiile străine directe în statele membre pot afecta proiecte sau programe de interes pentru Uniune. Printre ele se numără proiecte și programe din domeniul cercetării (Orizont 2020), din domeniul spațial (Galileo), al transporturilor (Rețele transeuropene de transport - TEN-T), al energiei (TEN-E) și al telecomunicațiilor.

Noul cadru de examinare a investițiilor la nivelul UE va garanta transparența și previzibilitatea pentru investitori și pentru guvernele naționale.

El se va baza pe mecanisme naționale de

revizuire deja existente în 12 state membre și nu va afecta capacitatea statelor UE de a adopta noi mecanisme de revizuire sau de a rămâne fără astfel de mecanisme naționale.

În ceea ce privește deciziile privind investițiile străine directe, cadrul european va menține flexibilitatea necesară la nivel național.

Statele membre au ultimul cuvânt în ceea ce privește examinarea investițiilor.

Propunerea de regulament privind examinarea investițiilor străine directe în UE are nevoie de aprobarea Parlamentului European și

a statelor membre ale UE în cadrul Consiliului (procedură legislativă ordinară).

Prin urmare, pentru a nu pierde timpul, Comisia propune, în paralel, adoptarea imediată a două măsuri suplimentare.

În primul rând, Comisia va institui un grup de coordonare privind investițiile străine directe, care va acoperi toate aspectele incluse în domeniul de aplicare al propunerii de regulament privind examinarea, dar care va constitui, de asemenea, un forum pentru dezbateri mai ample.

Sfera largă de competențe a acestui grup va include și identificarea sectoarelor și a activelor cu implicații strategice din punctul de vedere al siguranței, al ordinii publice și/sau al controlului activelor critice la nivel național, transfrontalier sau european.

Grupul va fi prezidat de Comisie și va fi

alcătuit din reprezentanți statelor membre. El va face schimb de informații și de bune

practici, precum și de analize privind investițiile străine directe.

Grupul va dezbate chestiuni de interes comun, cum ar fi subvențiile și alte practici utilizate de țările terțe care facilitează achizițiile strategice.

În al doilea rând, până la sfârșitul anului 2018, Comisia va efectua o analiză aprofundată a fluxurilor de investiții străine directe din UE, concentrându-se pe sectoare (energie, spațiu, transporturi) și active (tehnologii-cheie, infrastructură critică, date sensibile) strategice, al căror control poate suscita preocupări din punctul de vedere al siguranței sau al ordinii publice.

Acest lucru este valabil, în special, atunci când investitorul este deținut sau controlat de o țară terță sau beneficiază de importante subvenții de stat.

În cooperare cu statele membre, Comisia va colecta date detaliate, va analiza tendințe și va evalua impactul investițiilor, inclusiv prin intermediul unor studii de caz.



Combaterea practicilor neloiale Executivul european a publicat un set de

orientări în hățișul legislației UE care ar putea ajuta statele membre să combată practica standardelor diferite ale produselor alimentare, dacă producătorii încalcă regulile europene.

Setul de orientări referitoare la legislația în materie de siguranță alimentară și de protecție a consumatorilor se aplică în cazul produselor cu dublu standard de calitate, cu ajutorul lui autoritățile naționale putând să stabilească dacă societățile comerciale încalcă dispozițiile UE când calitatea produselor vândute diferă în funcție de țară.

Practic, Comisia vrea să ajute statele din Est să lupte cu această practică, dar fără a emite o nouă legislație, mai clară și mai strictă.

În trecut, executivul UE a spus că producătorii de alimente pot folosi rețete diferite, cât timp menționează clar, pe ambalajul produselor, ingredientele folosite și, evident, respectă siguranța consumatorilor.

Însă, recent, Comisia și-a modificat punctul de vedere, insistând că practica dublelor standarde ar fi, totuși, neconformă cu legislația UE, iar documentele publicate arată și care sunt situațiile de încălcări ale regulilor.

Poziția adoptată și la nivelul conducerii Comisiei care a declarat că nu va accepta ca în unele părți ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice, în acest sens urmând a se conferi autorităților naționale competențe sporite pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea.

De asemenea, s-a insistat asupra faptului că prezentarea a două produse diferite în același ambalaj al unei mărci induce consumatorii în eroare și constituie o lipsă de loialitate față de aceștia.

În acest sens s-a apreciat că UE este hotărâtă să pună capăt acestei practici (pe care dreptul o interzice), iar toți consumatorii să fie tratați la fel, lucru realizabil mai ales printr-o mai bună aplicare a reglementărilor existente.

În același timp, însă, producătorii trebuie să crească nivelul de calitate al produselor acolo unde calitatea este mai scăzută sau – soluție mai puțin agreată – ca acestea să fie vândute sub alt brand.

Pe de altă parte, în orientările emise de către Comisie sunt enumerate și explicate cerințele relevante din legislația UE referitoare la siguranța alimentară și la protecția consumatorilor, la care autoritățile trebuie să se raporteze atunci când analizează o posibilă

problemă de dublu standard de calitate a produselor alimentare:

Regulamentul privind informarea despre produsele alimentare, conform căruia consumatorii trebuie să primească informații exacte și suficiente despre un anumit produs alimentar. De exemplu, pe eticheta unui produs alimentar trebuie să fie menționate toate ingredientele produsului respectiv;

Directiva privind practicile comerciale neloiale, prin care sunt interzise practicile comerciale neloiale, cum ar fi comercializarea de produse care poartă aceeași marcă într-un mod care ar putea induce consumatorii în eroare.

În orientări sunt descrise etapele, stabilite pe baza acestei legislații, pe care autoritățile naționale de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară trebuie să le parcurgă pentru a ști dacă producătorii încalcă respectivele dispoziții.

Dacă încălcarea are dimensiuni transfrontaliere, autoritățile de protecție a consumatorilor o va urmări la nivel european, prin intermediul rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor.

Însă executivul UE spune că, deși va ajuta statele cu orientările menționate și cu diferite direcții de lucru, responsabilitatea de a se asigura că societățile comerciale respectă legislația UE revine autorităților naționale de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară și nu organismelor de la Bruxelles.

Pe lângă orientările menționate, Comisia lucrează la elaborarea unei metodologii menite să îmbunătățească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele să poată discuta acest aspect pe o bază științifică solidă și comună, aceeași pentru toată lumea, punând la dispoziția Centrului Comun de Cercetare (JRC) suma de 1 milion EURO.

Comisia finanțează și alte activități pentru strângerea probelor și punerea în aplicare, oferind statelor 1.000.000 de euro pentru studii sau pentru măsurile de punere în aplicare.

Comisia a demarat un dialog cu producătorii și cu asociațiile producătorilor de mărci, care s-au angajat să elaboreze pentru această toamnă un cod de conduită.

Comisia va participa și la Summitul dedicat consumatorilor, o reuniune la înalt nivel a cărei temă este dublul standard de calitate a produselor alimentar, organizată la Bratislava.

În plus, Comisia va organiza ateliere cu autoritățile din sectorul protecției consumatorilor și al siguranței alimentare.



Reducerea prețurilor la apelurile

telefonice internaționale Deputații europeni vor să limiteze

prețurile la apelurile și mesajele text trimise dintr-o țară UE în alta, argumentând că sunt extrem de ridicate pentru mulți consumatori.

Astfel, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European a votat să reducă tarifele la apelurile și mesajele text trimise între diferite țări ale UE, ca parte a unui proiect de lege privind telecomunicațiile.

Deputații europeni au susținut că reducerea tarifelor la apelurile internaționale reprezintă următorul pas către crearea unei piețe unice de telecomunicații pentru consumatorii europeni.

În iunie, o interdicție legală a intrat în vigoare asupra tarifelor de roaming, pe care consumatorii le plăteau atunci când își foloseau telefoanele în timp ce călătoreau în jurul blocului european.

Votul IMCO nu este obligatoriu, dar pune presiuni asupra legislatorilor pentru a introduce plafoane de prețuri pentru apelurile internaționale.

Deputații vor vota și o versiune obligatorie a proiectelor de norme în domeniul telecomunicațiilor, care include, de asemenea, măsuri de reducere a prețului apelurilor și mesajelor text între statele membre ale UE.

În acest context, s-a considerat că este o "situație absurdă" că oamenii plătesc tarife mai mari pentru a apela alte țări din UE decât pentru apelurile interne.

Tarifele curente pentru apelurile internaționale nu corespund costurilor reale ale acestor apeluri și, în special pentru telefoanele mobile, aceste taxe sunt extreme

Consilierii consumatorilor au impus măsuri pentru a limita ratele de apeluri internaționale, ca parte a normelor de reglementare a telecomunicațiilor, pe care Comisia Europeană le-a propus anul trecut.

Comisia nu a inclus nicio măsură de reglementare a prețului apelurilor internaționale în propunerea sa inițială.

Scăderea taxelor de roaming a fost un prim pas bun; întreaga înțelegere va reduce diferența de preț dintre apelurile naționale și internaționale.

Apelurile către alte țări din UE pot varia de la 65 de cenți la 1,50 de euro pe minut pentru consumatorii cu contracte de telefonie în Belgia sau până la 83 de cenți pe minut pentru consumatorii lituanieni.

Prețurile sunt aproape la fel de ridicate și în alte țări din UE.

Pentru industria telecomunicațiilor, propunerile de reducere a ratelor apelurilor în Europa reprezintă o reamintire a luptelor care au împărțit companiile și legiuitorii asupra legilor pentru a scăpa de taxele de roaming.

Firmele de telecomunicații susțin că impunerea unui plafon pe tarifele pe care le este permis să le perceapă clienților pentru apeluri și mesaje text ar fi o modalitate invazivă de a reglementa piața.

Alegerea consumatorilor pentru apelurile internaționale este largă, iar piețele sunt competitive și, de aceea, actuala provocare a zilei este de a aduce internetul super-rapid tuturor europenilor.

Proiectul de lege privind telecomunicațiile include și măsuri pentru a încuraja operatorii să construiască rețele de internet mai rapide, precum și noi reguli de reglementare a serviciilor bazate pe internet (WhatsApp și Skype) și pentru a stimula concurența în rețea.

Trebuie să fie convenite în negocieri tripartite între guvernele naționale, deputații europeni și Comisia Europeană înainte de a putea intra în vigoare.

Grupurile din industrie au susținut, de asemenea, că nu este necesar să reglementeze prețul apelurilor internaționale, deoarece serviciile online cum ar fi WhatsApp și Skype devin tot mai populare ca modalități alternative de a efectua apeluri telefonice și de a trimite mesaje text.

Un procent de 48% dintre consumatorii care au răspuns la un studiu ETNO din 2016 au declarat că au efectuat apeluri internaționale în cursul anului trecut.

Dintre aceștia, 38% au utilizat furnizori tradiționali, în timp ce 34% au utilizat servicii online pentru a apela în străinătate.

Unii observatori din domeniul telecomunicațiilor din Bruxelles au avertizat că negocierile asupra proiectului de lege ar putea fi deosebit de pline dacă Parlamentul insistă să impună măsuri de reglementare a ratelor de apeluri internaționale.

Dar propunerea de a limita ratele de apel internațional este populară în rândul deputaților, anul trecut, 156 deputați din diferite grupuri politice cerând Comisiei să scape de taxele "abuzive" pentru apelurile din Europa.

Se așteaptă și o depreciere dificilă a ratelor de apel internaționale.

Dar experiența roamingului a fost pozitivă, fiind o victorie pentru consumatori și majoritatea furnizorilor de telecomunicații...



PAC nu va fi reformat înainte de 2024

PPE consideră că Bruxelles-ul trebuie

mai întâi să soluționeze plecarea Regatului Unit din UE și să stabilească un cadru financiar post-Brexit stabil, înainte de a declanșa discuții privind viitoarea reformă a PAC.

Ideea are la bază viziunea pentru Politica Agricolă Comună post-2020, ce stabilește priorități pentru una dintre cele mai importante politici ale UE, și care necesită cele mai multe resurse - circa 40% din bugetul comunitar.

Mai degrabă decât să se facă o reformă în grabă, actuala PAC ar trebui să continue până în 2024.

Noi provocări, cum ar fi apărarea și securitatea, vor necesita resurse suplimentare din bugetul UE, dar acestea nu ar trebui să-și direcționeze fonduri din PAC.

Documentul se axează, de asemenea, pe introducerea de noi tehnologii agricole, pe necesitatea de a acorda prioritate performanțelor de mediu, alături de viabilitatea economică, precum și necesitatea de a asigura un cadru politic stabil pentru agricultorii din UE.

Prețuri echitabile pentru agricultori Documentul recunoaște că volatilitatea

crescută a prețurilor dăunează veniturilor fermierilor.

Prinși între o mână de comercianți cu amănuntul puternici și corporații gigantice care vând inputuri precum semințe și îngrășăminte, agricultorii din UE se confruntă cu costuri generale crescute, ori acest lucru trebuie atenuat prin consolidarea poziției de negociere în lanțul de aprovizionare cu alimente.

Poziția agricultorilor din lanțul alimentar trebuie să fie consolidată prin combaterea practicilor comerciale neloiale, toate asigurându-se în același timp că cumpărătorii și furnizorii respectă libertatea contractuală.

Politicienii au recunoscut că procesatorii și comercianții cu amănuntul din lanțul alimentar al UE nu își asumă întotdeauna suficientă responsabilitate pentru interesul producătorilor.

De aici și lipsa de încredere în rândul lor, care are implicații negative în lanț.

Viitoarea PAC trebuie, prin urmare, să încurajeze o mai bună organizare economică a sectorului agricol prin cooperare verticală și

orizontală, să sporească transparența pieței, să clarifice în continuare aplicarea dreptului concurenței pe piețele agricole și să ofere agricultorilor și statelor membre, dacă este necesar, cadru pentru combaterea practicilor neloiale de tranzacționare.

Pentru a garanta viabilitatea agriculturii europene, se încurajează investițiile în moduri alternative de venit, cum ar fi turismul și producția de energie.

În plus, se pledează pentru o poziție puternică pe piața mondială a produselor alimentare, asigurând faptul că Organizația Mondială a Comerțului combate distorsiunile comerciale care afectează interesele europene, asigurând în același timp că viitoarea PAC va permite Europei să "apere pe deplin flexibilitatea pentru ca politica sa agricolă să răspundă provocările cu care se confruntă sectorul agricol".

Simplificare, modernizare Noua PAC ar trebui să fie "simplificată"

și "modernizată", răspunzând la plângerile agricultorilor cu privire la birocrația "Kafkaesque" și la controalele multiple.

Agricultorii ar trebui să facă față doar unei singure runde de controale, iar acestea ar trebui să fie efectuate de statele membre printr-o schemă unică de audit.

Atitudinea nu ar trebui să fie de a poliția fermierilor, ci de a le permite să respecte regulile.

"Este nevoie de o nouă abordare generală" pe primul plan consultativ".

Trebuie înființat un sistem de consiliere adecvat, în locul unui sistem de sancțiuni inadecvat și disproporțional", care uneori reduce plățile către fermieri pentru "erori minore și / sau greșeli".

Se recunoaște, de asemenea, că agricultura este "prima victimă a schimbărilor climatice și trebuie să se adapteze".

Dar se observă că fermierii sunt împovărați de prevederi prescriptive care fac dificilă înțelegerea obiectivelor atinse, acuzând pe ecologiști că "nu iau în considerare celelalte provocări cu care se confruntă acest sector și adesea ignoră faptul că PAC a făcut deja multe pentru mediul natural".

Ori, răspunsul la provocarea climatică este "intensificarea durabilă a producției alimentare", deoarece "fără stabilitate economică (venituri mai mari) este iluzorie să credem că fermierii vor continua agricultura și vor rămâne ecologiștii".


Plăți directe – nici o modalitate de a le elimina

PPE se angajează să sprijine plățile directe ale veniturilor, unele ferme depinzând de 100% din veniturile lor, și le descriu ca element de bază al stabilizării veniturilor agricole și acum indispensabile pentru agricultura europeană prin asigurarea viabilității fermelor și a zonelor rurale, abolirea lor trebuind a fi evitată cu orice preț.

Un contribuitor net la bugetul UE, Marea Britanie, va lăsa o gaură mare în "cuferele" cu bani din Bruxelles și mulți au sugerat că bugetul PAC ar trebui să fie redus după retragerea Regatului Unit.

Documentul a clarificat, de asemenea, faptul că nu există o discuție privind introducerea cofinanțării plăților directe, deoarece ar însemna o renaționalizare a PAC și insistă ca plățile directe să fie "finanțate integral de la bugetul UE".

În plus, documentul arată că bugetul UE va scădea probabil în următorii ani, iar noi domenii precum apărarea și securitatea vor necesita resurse suplimentare.

Noile provocări necesită bani noi și nu

pot fi finanțate din bugetul existent prin extragerea din bugetul PAC.

Documentul menționează, de asemenea, că există o "oboseală de reformă" în sectorul agricol, iar fermierii din UE au nevoie de stabilitate politică.

Un fond UE pentru crize În plus, documentul sugerează că

următoarea PAC ar trebui să ofere instrumente mai bune pentru sprijinirea agricultorilor în cazul unor crize de piață, susținând că rezerva actuală de gestionare a crizelor în valoare de 440 de milioane de euro este slabă.

"Acest instrument nu contribuie la finanțarea măsurilor de urgență care sunt

necesare pentru a restabili echilibrul pieței, datorită legăturii sale cu furnizarea de plăți directe și reticenței statelor membre de a reduce plățile pentru susținerea rezervelor".

PPE spune că în următoarea PAC ar trebui creat un nou fond UE pentru crize agricole ca "instrument financiar independent care ar trebui plasat în afara principiului bugetar al anualității, permițând transferul bugetar de la un an la altul".

Agricultura inteligentă Introducerea de noi tehnologii în

sectorul agricol reprezintă o etapă centrală în viziunea PPE pentru viitoarea PAC.

Acesta consideră că, dacă PAC va profita de tehnologiile Agricultura 4.0, diferența dintre performanța economică și obiectivele de mediu ar putea fi depășită.

Documentul prevede că viitoarea PAC ar trebui să încurajeze agricultorii să se adapteze la practicile agricole de precizie prin furnizarea de "scheme specifice de sprijin financiar".

PPE recunoaște că agricultura de precizie poate, în același timp, să crească randamentele, să protejeze mediul și să îmbunătățească calitatea produselor, precum și bunăstarea agricultorilor.

"Agricultura inteligentă ar trebui să fie noua normă în viitor."

Rolul politicii de coeziune Documentul se concentrează, de

asemenea, asupra situației actuale a zonelor rurale din UE, spunând că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a le asigura viabilitatea și susține pe deplin declarația de la Cork.

În acest sens, sugerează un procentaj obligatoriu de cofinanțare națională de cel puțin 50% pentru a finanța dezvoltarea rurală. În plus, PPE subliniază necesitatea ca politica de coeziune să facă parte integrantă din acest proces.

"Fondurile structurale care vizează proiecte și structuri la scară largă trebuie, de asemenea, să fie disponibile regiunilor rurale", se arată în document.

Totodată, PPE mai insistă asupra necesității unei reînnoiri generaționale și susține că noua PAC ar trebui să stabilească o strategie la nivelul UE bazată pe măsurile de sprijin actuale de instalare și pe noile instrumente care promovează transmiterea fermelor.



Sprijin UE pentru regiuni în vederea construirii unor economii

robuste

Recent, regiunile au fost invitate să își depună candidatura pentru două proiecte-pilot ale Comisiei la care, în cazul în care vor fi selecționate, vor putea beneficia de un sprijin financiar și de consiliere adaptate din partea UE, pentru transformarea economiilor și modernizarea industriilor lor.

Proiectele – pilot au fost prezentate de Comisie în iulie 2017 și vizează să sprijine în continuare regiunile europene să investească în domeniile lor de nișă cu potențial competitiv (procesul de „specializare inteligentă și să genereze inovarea, adaptabilitatea și creșterea economică necesare pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare.

De altfel, se consideră că există 5 etape pe care o regiune trebuie să le parcurgă pentru a avansa în cadrul lanțului valoric al unei economii globalizate: promovarea inovării, a digitalizării și a decarbonizării, dezvoltarea competențelor individuale și eliminarea obstacolelor din calea investițiilor.

Proiectele-pilot lansate demonstrează că UE este pregătită să își ajute regiunile, în fiecare etapă de pe traseu.”

Specializarea inteligentă a fost introdusă în programele de politică regională în 2014.

Ea a îmbunătățit modul în care regiunile își concep strategiile privind inovarea, prin implicarea companiilor și cercetătorilor.

Proiectele-pilot se bazează pe această experiență pozitivă, în acest context fiind lansate 2 cereri de exprimare a interesului:

Cererea de exprimare a interesului 1: Sprijin adaptat pentru regiunile care se confruntă cu tranziția industrială

Unele regiuni au suportat costurile globalizării fără a culege roadele acesteia și, de aceea, au înregistrat adesea pierderi semnificative de locuri de muncă și pot fi afectate de o lipsă de competențe corespunzătoare, costuri ridicate cu forța de muncă și dezindustrializare.

Regiunile care se confruntă cu aceste provocări specifice pot solicita să beneficieze de:

1) Asistență adaptată din partea experților Comisiei, organizați în echipe „regionale” provenind din mai multe servicii ale Comisiei.

Aceștia vor sprijini regiunile la elaborarea de strategii de transformare economică regională.

În funcție de necesitățile și de atuurile concurențiale ale fiecărei regiuni, Comisia va

angaja experți externi pentru a sprijini activitatea regiunilor.

Ei pot fi experți în instrumente financiare, consultanți în afaceri sau cercetători care lucrează în domeniul proceselor de producție avansate, de exemplu.

Comisia rezervă până la 200.000 de euro per regiune pentru a acoperi costurile legate de această expertiză externă, fonduri care provin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

2) Sprijin suplimentar din partea Observatorului european al clusterelor și mutațiilor industriale pentru a ajuta regiunile să elaboreze politici în materie de clustere și să întărească legăturile dintre companiile, centrele de cercetare și universitățile locale.

3) Până la 300.000 de euro din partea FEDR pentru a sprijini punerea rapidă în aplicare a strategiilor de transformare economică regională, cu condiția obținerii unor progrese suficiente în elaborare.

Cererea vizează cu precădere regiunile „de tranziție” și regiunile „mai dezvoltate”. 5 regiuni vor fi pre-selecționate.

Funcție de nivelul de interes, Comisia poate repeta cererea pentru a pre-selecționa 5 regiuni suplimentare, cu un buget nou și similar.

Cererea de exprimare a interesului 2: Parteneriate inter-regionale pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice europene competitive

Obiectivul acestui proiect-pilot este de a comercializa și de a extinde proiecte inter-regionale „rentabile” în sectoare prioritare ca tehnologiile de lucru cu volume mari de date, bioeconomia, eficiența resurselor, mobilitatea conectată, sănătatea și îmbătrânirea activă sau securitatea cibernetică.

Parteneriatele transnaționale între autorități regionale din cel puțin patru țări diferite ale UE, care implică universități, centre de cercetare, clustere și companii pot solicita sprijinul Comisiei pentru elaborarea proiectelor lor și accesul la noi piețe.

Un număr de 5 până la 10 parteneriate vor beneficia de sprijin adaptat din partea unor echipe speciale, instituite în cadrul Comisiei, implicând experți din mai multe servicii tematice și experți externi.

1 milion de euro din partea FEDR va sprijini dezvoltarea acestor parteneriate.

Etape următoare Regiunile își pot depune candidatura

până la 31 octombrie 2017, iar rezultatele cererilor de manifestare a interesului vor fi publicate la începutul lunii decembrie.



O politică de migrație și azil mai puternică, eficientă și echitabilă Pe baza progreselor obținute de la

adoptarea Agendei europene privind migrația, Comisia Europeană a prezentat o serie de noi inițiative în domenii-cheie, cum ar fi un nou mecanism de relocare a unui număr de cel puțin 50.000 de refugiați, proiecte-pilot axate pe migrația legală și noi măsuri pentru eficientizarea politicii în materie de returnare.

De asemenea, statele membre au fost invitate să realizeze urgent progrese în ceea ce privește reforma sistemului european comun de azil și să continue eforturile de a colabora cu țările de origine și tranzit, inclusiv prin contribuții suplimentare la Fondul fiduciar pentru Africa.

Este însă momentul de a trece la

etapele următoare pentru a realiza o politică a UE echitabilă, solidă și realistă în domeniul migrației, ceea ce presupune, în continuare, noi dovezi de solidaritate cu statele membre cel mai afectate, dar și ajungerea rapidă la un compromis corect privind reforma sistemului european comun de azil.

Aceasta înseamnă, printre altele, îmbunătățirea returnărilor, motiv pentru care se propune crearea unui veritabil centru operațional al UE în materie de returnare în cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă .

De asemenea, trebuie să se redeschidă alternative reale la călătoriile neregulamentare periculoase și să se investească în mai multe căi legale, atât de protecție, cât și de studii sau de muncă.”

În urma evaluării la jumătatea perioadei a Agendei europene privind migrația, Comisia a propus următoarele măsuri:

continuarea asigurării solidarității, prin transferarea rapidă a persoanelor eligibile, sosite în Grecia și Italia până la 26 septembrie, acordarea de sprijin financiar

statelor membre care își continuă eforturile de transfer dincolo de sistemele actuale, precum și reformarea sistemului european comun de azil și a Regulamentului Dublin;

promovarea căilor legale, printr-o nouă schemă de relocare, fonduri dedicate sprijinirii eforturilor statelor membre în materie de relocare, stabilirea unui mecanism de evacuare de urgență din Libia, înființarea unor sisteme de sponsorizare private, coordonarea unor proiecte pilot în domeniul migrației legale în colaborare cu țări terțe, adoptarea propunerii de revizuire a cărții albastre a UE, precum și evaluarea, în scopul modernizării, a politicii comune în materie de vize a UE;

o politică UE mai eficientă în materie de returnare, prin consolidarea departamentului din Agenția pentru Poliția de Frontieră și Garda de Costă, raționalizarea politicilor statelor membre în domeniu și lansareaunui manual revizuit privind returnarea;

gestionarea dimensiunii externe, prin consolidarea Fondului fiduciar pentru Africa, intensificarea activităților privind migranții de pe ruta central-mediteraneeană și colaborarea statelor membre în scopul realizării unui program ambițios privind pactul global al ONU pentru o migrație sigură, ordonată și legală.

Comunicarea în speță reprezintă o evaluare la jumătatea perioadei a ceea ce s-a realizat până în prezent în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația.

De asemenea, ea stabilește noi

inițiative ale Comisiei pentru abordarea unor domenii-cheie și identifică domeniile în care este necesar ca în lunile următoare să se depună în continuare eforturi.



Nou Cod de conduită pentru membrii Comisiei

Prezentat în cadrul discursului

președintelui despre starea UE, noul Cod de conduită pentru membrii Comisiei prevede noi standarde pentru normele etice în Europa.

Noul Cod de conduită aduce îmbunătățiri referitor la următoarele aspecte: activități de după încheierea mandatului, prin mărirea perioadei de incompatibilitate de la 18 luni la 2 ani pentru foștii comisari și la 3 ani pentru președintele Comisiei; prevenirea conflictelor de interese, prin definirea acestora și stabilirea principiului de evitare a situațiilor de acest tip și a celor ce pot fi considerate ca atare; interese financiare, prin declararea investițiilor de peste 10.000 de euro, indiferent dacă ele ar putea să implice sau nu conflicte de interese; transparență și răspundere, prin publicarea regulată, la fiecare 2 luni, a costurilor de călătorie ale comisarilor și asigurarea respectării normelor, un nou Comitet independent consolidat de etică urmând să asiste Colegiul în aplicarea Codului.

În norme este integrată și permisiunea pentru comisari de a candida la alegerile pentru Parlamentul European, fără a-și lua concediu.

În baza Acordului-cadru cu Comisia Europeană, președintele consultă Parlamentul European asupra Codului de conduită propus, care va intra în vigoare la 1 februarie 2018.

În spiritul transparenței și al responsabilității, Comisia va publica rapoarte anuale privind aplicarea Codului.

Aviz favorabil pentru conturile UE

Curtea de Conturi Europeană a emis, pentru cel de-al 10-lea an consecutiv, un aviz favorabil în privința conturilor anuale ale UE, constatând că acestea sunt corecte și fidele.

În raportul pentru 2016, Curtea subliniază faptul că s-au adus îmbunătățiri importante privind modul de cheltuire a bugetului UE.

Astfel, au fost identificate mai puține erori decât în trecut în toate domeniile de cheltuieli, ceea ce a facilitat emiterea, în premieră, a unui aviz "cu rezerve" privind plățile.

Raportul Curții de Conturi Europene arată că eforturile dau roade, iar cheltuielile UE devin din ce în ce mai eficace, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor deopotrivă.

Comisia a fost invitată să-și continuie eforturile în patru direcții: simplificare - reducerea erorilor și creșterea eficacității finanțării acordate de UE prin aplicarea unor norme mai simple; valoare adăugată – cheltuielile UE vor fi mai eficace dacă există garanția că fiecare euro din bugetul UE generează valoare adăugată; intensificare activități desfășurate împreună cu statele membre - prevenirea erorilor prin spijinirea statelor în detectarea, raportarea și remedierea acestora și recuperarea fondurilor cheltuite în mod incorect - numai în 2016, Comisia a recuperat 3,4 miliarde euro.

Publicarea Raportului anual al Curții de Conturi Europene dă startul „procedurii anuale de descărcare de gestiune” a bugetului UE.


Anuarul regional Eurostat 2017 - discrepanțe între regiunile României

Ediția 2017 a anuarului Eurostat include statistici din diferite arii de activitate, care împreună construiesc imaginea generală a regiunilor Europei și, în timp ce progresele sunt observate pe tot cuprinsul Uniunii, discrepanțele între regiuni rămân, chiar și între cele din aceeași țară, ca în România.

Anuarul are o prezentare a politicilor regionale în UE și a priorităților Comisiei la nivel subnațional și statistici grupate pe 13 sectoare diferite, obervând, în cazul României, câteva tendinte:

forța de muncă: în timp ce regiunile nordice au înregistrat creșteri ale gradului de ocupare a populației, sudul a fost marcat de scăderi, cu excepția regiunii București; regiunea Nord-Est se numără printre cele 31 din Europa care au înregistrat creșteri de peste 8%;

venitul pe cap de locuitor: regiunea București –Ilfov este una dintre cele patru cu cea mai mare creștere din UE, între 2007-2015;

turism: în 2015, regiunea Nord-Vest avea cel mai mare grad de ocupare a unităților de cazare la nivelul UE (88,9%), în timp ce nordul Transilvaniei este și o zonă caracterizată de un sector al turismului în continuă expansiune și cu investiții străine directe în IT&C și producție de mașini; în ce privește numărul de nopți de cazare, regiunea Vest, care include Timișoara, a cunoscut a doua cea mai mare creștere, respectiv 22,1%, din UE, iar Nord-Vest și Centru au înregistrat un progres de 15-20%.

economie digitală: regiunea Sud-Muntenia este singura din UE unde mai puțin de jumătate din populație utiliza internetul în mod regulat, în 2016, în timp ce în regiunea București-Ilfov procentul ajunsese la 75%, aproape de media europeană; România este, de altfel, alături de Bulgaria și Italia, una dintre țările în care serviciile de e-guvernare au fost cel mai puțin folosite, tendință vizibilă și pe segmentul cumpărăturilor online.


Pe ansamblul țării, România a înregistrat, în 2014, cel mai scăzut grad de obezitate în rândul adulților din UE, fiind singura țară în care procentul a fost de sub 10%, respectiv 9,4%, la o medie europeană de 15,9%.

Pe de altă parte, România continuă să aibă probleme majore în ce privește mortalitatea infantilă, dar și nivelul de trai din mediul rural.

În întreaga Uniune, regiunea Madridului are cea mai ridicată speranță de viață la naștere, Copenhaga și Stockholm au cea mai mare prezență pe rețelele sociale, regiunea daneză Groningen este cea mai puternic industrializată, iar regiunea bulgară Severozapaden este preponderent agrară.


Intensificarea eforturilor de combatere

a conținutului ilegal de pe internet Orientările și principiile prezentate de

Comisia Europeană vor permite platformelor online să-și intensifice eforturile de prevenire, detectare și eliminare a conținutului ilegal care instigă la ură, violență și terorism în mediul online.

Măsurile propuse vor contribui la sporirea eficacității luptei împotriva acestui conținut și a eforturilor depuse în prezent pentru construirea unei Uniuni eficace și reale în materie de securitate, precum și a unei piețe unice digitale mai puternice.

La provocarea pe care o reprezintă conținuturile online ilegale, UE oferă un răspuns pe măsură.

Platformele vor putea astfel să își îndeplinească obligațiile, în strânsă cooperare cu autoritățile de asigurare a respectării legii și cu societatea civilă.

Orientările introduc și măsuri de protecție

în caz de eliminări excesive și asigură transparență și protecția drepturilor fundamentale (ex. libertatea de exprimare).

Comisia a propus o serie de instrumente comune pentru a acționa în trei direcții:

detectare și notificare: o cooperare strânsă între platformele online și autoritățile naționale competente prin instituirea unor puncte de contact, care să fie sesizate rapid pentru eliminarea conținutului ilegal; folosirea unor entități fiabile de marcare a

acestui tip de conținut; încurajarea investițiilor în tehnologiile de detectare automată;

eliminare efectivă: eliminarea rapidă

a conținutului ilegal, conform unor termene specifice; explicarea clară a politicilor în materie de conținut și publicarea de rapoarte de transparență;

prevenire reapariție: descurajarea încărcării repetate de conținuturi ilegale; utilizarea și dezvoltarea unor instrumente automate de prevenire a reapariției conținuturilor deja eliminate.

Etapele următoare Comunicarea privind orientările

reprezintă un prim pas, iar inițiativele ce îi vor urma vor depinde de acțiunile platformelor online de aplicare proactivă a acestora.

Comisia va monitoriza cu atenție progresele înregistrate de platformele online în lunile următoare și va evalua dacă sunt necesare măsuri suplimentare care să garanteze detectarea și eliminarea rapidă și proactivă a conținutului ilegal de pe internet, inclusiv măsuri legislative care să completeze cadrul de reglementare existent.

Activitatea în acest sens se va finaliza până în luna mai 2018.

Uniunea Europeană a răspuns deja astfel la provocarea reprezentată de conținuturile online ilegale, prin măsuri cu caracter obligatoriu și facultativ.

Acestea sunt completate de o serie de instrumente nelegislative, care vor fi sprijinite de acțiunile prezentate în comunicarea despre orientări.



Prima vară fără tarife de roaming

Românii, în marea lor majoritate (63%),

sunt conștienți că tarifele de roaming au fost eliminate în UE, iar 85% dintre ei apreciază că ei personal sau familia și prietenii lor vor beneficia de pe urma acestei măsuri.

60% dintre respondenți și-au restricționat utilizarea telefonului când au călătorit în străinătate înainte de 15 iunie, acest procent scăzând până la 57% după aceast dată.

Atât înainte, cât și după 15 iunie, românii au folosit mai puțin ca în propria țară apelurile de voce (49% și 47%).

Pentru mesajele text și transferul de date, procentul celor ce nu le folosesc niciodată când călătoresc în altă țară UE, a scăzut de la 34% (înainte de 15 iunie) la 19% (după 15 iuniea), la ambele servicii.

Pe ansamblul Uniunii marea majoritate a cetățenilor sunt conștienți de beneficiile roamingului fără tarife suplimentare.

Mulțumită noilor norme din domeniu, consumatorii își pot utiliza telefonul mobil atunci când călătoresc în altă țară din UE fără să plătească în plus.

Datele arată că 71% dintre europeni

sunt la curent cu eliminarea tarifelor de roaming, iar 72% consideră că ei personal sau un cunoscut al lor vor avea de câștigat de pe urma acestei fapt.

În rândul celor care au călătorit în străinătate, după data de 15 iunie, procentajul celor care au aflat de noile norme este și mai mare, și anume 86% - acestea fiind câteva din concluziile sondajului Eurobarometru Flash, publicat de Comisia Europeană.

Se constată, astfel, că cetățenii sunt entuziasmați de posibilitatea de a-și utiliza telefonul la fel ca acasă atunci când călătoresc în interiorul UE, fără a se mai teme că vor avea un șoc la primirea facturii.

La rândul lor, operatorii de telefonie mobilă investesc în rețelele necesare pentru a face față creșterea cererii.

Noile norme ale UE privind telecomunicațiile vor încuraja aceste investiții, iar Parlamentul European și statele membre ar trebui să adopte aceste norme cât mai curând posibil.

Persoanele care călătoresc încep să-și schimbe obiceiurile, după cum urmează:

proporția călătorilor care și-au utilizat datele mobile în roaming la fel de des ca acasă s-a dublat în rândul celor care au călătorit după 15 iunie 2017 (31%) comparativ cu lunile anterioare (15%);

proporția călătorilor care nu și-au utilizat niciodată datele mobile s-a redus la jumătate după 15 iunie 2017 (21%) față de lunile anterioare (42%);

utilizarea limitată a serviciilor mobile în străinătate este în scădere, numărul călătorilor care își închid telefonul fiind în prezent mai mic (12%) decât în perioada anterioară datei de 15 iunie (când procentajul era de 20%);

cu toate acestea, 60% dintre călători au continuat să își limiteze, comparativ cu nivelul utilizării din țara de origine, utilizarea telefonului mobil atunci când au călătorit în altă țară din UE, după 15 iunie 2017.

Operatorii au remarcat și o creștere semnificativă a traficului de date generat de persoanele care călătoresc, majorat de de câteva ori față de vara lui 2016.

Deși mai puțin pronunțată, creșterea numărului de apeluri în roaming a fost și ea semnificativă, din aceste motive operatorii de telefonie mobilă din zonele turistice eaportând investiții semnificative în propriile rețele, pentru a valorifica oportunitățile reprezentate de creșterea cererii.

Se poate observa și faptul că operatorii de telefonie mobilă respectă, în general, noile norme, dar, cu toate acestea, Comisia va continua să monitorizeze evoluțiile de pe piețele serviciilor mobile din statele membre, pentru a se asigura că operatorii le respectă în continuare, iar clienții continuă să beneficieze de eliminarea tarifelor.

Reamintim faptul că, începând cu 15 iunie 2017, europenii își pot utiliza telefoanele mobile (pentru apeluri, sms-uri și transfer de date) atunci când călătoresc în UE fără a plăti tarife de roaming suplimentare. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Consolidarea cooperării regionale în domeniul energiei

La București, vicepreședintele Comisiei Europene și miniștrii energiei din 9 state membre UE și din 8 părți contractante la Comunitatea Energiei au convenit să consolideze cooperarea regională prin semnarea unui memorandum de înțelegere (MoU) de completare a inițiativei CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity – Interconectarea în sectorul de gaze în Europa centrală și de sud-est) existente, agrearea de foi naționale de parcurs pentru îmbunătățirea acordurilor comerciale din regiune, reconfirmarea angajamentului de a realiza cu rapiditate proiectele prioritate în domeniul gazelor și, nu în ultimul rând, lansarea a două noi grupuri de operatori de sisteme de transport de gaze.

E vorba despre miniștri din 9 state membre ale UE (Austria, Bulgaria, Grecia, Croația, Ungaria, Italia, România, Slovenia, Slovacia) și din partea a 8 părți contractante din cadrul Comunității Energiei (FYROM, Serbia, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Moldova).

Cooperarea în cadrul CESEC este povestea unei reușite exemplare, care dovedește că soluția constă în solidaritate și, mulțumită realizărilor rapide obținute în domeniul gazului, se extinde aplicarea la cooperarea în sectorul electricității, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice.

Prin urmare, el va acoperi toate dimensiunile acestui proiect de solidaritate europeană care este uniunea energetică, astfel încât, mulțumită angajamentului politic la nivel înalt și mobilizării inteligente a fondurilor UE, se va realizarea infrastructurii energetice necesară regiunii.

Prin extinderea domeniului dincolo de gaz, se va asigura accesul efectiv la surse alternative de energie, se va asigura competitivitatea și prețurile scăzute și decarbonizarea economiilor din regiune.

MoU include o abordare comună privind piețele energiei electrice, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cuprinde și o listă de proiecte prioritare pentru a crea o piață regională a energiei electrice interconectată, precum și măsuri specifice pentru a stimula sursele regenerabile de energie și investițiile în eficiența energetică într-o regiune cu un mare potențial de creștere în aceste domenii.

A fost parafat Acordul de grant din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru terminalul de GNL de la Krk (Croația).

Iar cele două noi grupuri de operatori au în vedere punerea în aplicare a fluxului invers în sistemul de gazoducte transbalcanic și, respectiv, pe așa-numitul „coridor vertical” dintre Bulgaria, Grecia, România și Ungaria, ambele urmând să fie facilitate de Comisia Europeană.

Reamintim că, în 2015, Comisia a lansat inițiativa CESEC, în scopul garantării accesului la un mix energetic mai variat pentru țările din Europa centrală și de sud-est și pentru interconectarea acestora la restul Europei, ce s-a dovedit a fi utilă în procesul de integrare a piețelor de gaze din regiune și a devenit un canal central pentru continuarea consolidării în sectorul energetic.


Înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile

naționale

Eurostat (Oficiul pentru Statistică al Comisiei Europene) a publicat orientări privind înregistrarea contractelor de performanță energetică (EPC) în conturile administrațiilor publice naționale.

Acestea aduc clarificări la normele contabile aplicate acestor contracte, determinând facilitarea investițiilor din sector și, cu ajutorul acestor orientări, se arată modul în care autoritățile publice pot investi acum și în sectorul energetic, cu respectarea deplină a principiilor contabilității publice.”

Datorită orientărilor revizuite publicate, va fi mai ușor pentru școli, spitale și alte clădiri publice - care reprezintă peste 10 % din întregul parc imobiliar din UE – să investească pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Măsurile pentru sporirea eficienței energetice sunt și un mijloc important de combatere a sărăciei energetice, ale cărei cauze Comisia le abordează în profunzime.

La solicitarea statelor membre, Eurostat a lucrat cu institutele naționale de statistică (NSI - National Statistical Institutes) pentru a reflecta la cea mai adecvată modalitate de înregistrare a EPC-urilor în conturile administrațiilor publice.

Contractele de performanță energetică din sectorul public oferă o soluție practică pentru a face clădirile publice și alte infrastructuri publice mai eficiente din punct de vedere energetic, deoarece investiția inițială poate fi acoperită de un partener privat și rambursată prin economii de energie garantate.

Orientările Eurostat extind considerabil posibilitățile organismelor publice de a utiliza astfel de contracte, prin abordarea și clarificarea circumstanțelor în care acestea pot fi înregistrate în bilanțul administrațiilor publice.


Statele din estul Europei au agreat o strânsă cooperare energetică

Statele din Europa Centrală și Europa de

Sud-Est au nevoie de o extindere a infrastructurii energetice, iar Comisia dorește să finanțeze anumite proiecte prioritare.

Proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) va fi finalizat în cele patru state implicate, conform unui memorandum de înțelegere.

Anterior, compania națională Transgaz a anunțat că partea ungară dorește să se retragă din proiect, unul dintre cele mai importante proiecte de cooperarea energetică în regiune, parțial finanțat din fonduri europene.

Proiectul se află într-o fază foarte avansată – s-a emis autorizația de construire, există proceduri în derulare pentru atribuirea lucrărilor de construire, au fost semnate deja - pentru partea de proiectare și partea de echipamente pentru stații – contractele iar în decembrie urmează să fie semnate contractele pentru partea de execuție și să fie finalizată achiziția de conductă.

UE este extrem de interesată de

dezvoltarea unei rețele mai ample de gaze în această parte a continentului, după ce „simulările de criză” ale Comisiei au arătat, în 2014, că regiunea este extrem de vulnerabilă în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze de către furnizorul său unic important - Rusia.

Comisia a lansat în 2015 inițiativa CESEC, cu scopul de a garanta faptul că toate țările din Europa Centrală și de Sud-Est (Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia și Slovenia) au acces la un mix energetic mai variat și sunt interconectate corespunzător la restul Europei.

BRUA, deblocat Proiectul BRUA este important pentru

Comisie și trebuie să se materializeze, iar Executivul european face toate eforturile necesare pentru ca acesta să continue.

Căci, când a existat criza gazelor, s-a descoperit vulnerabilitatea și s-a învățat că este nevoie de interconectări și - pentru a avea solidaritate – și de reverse-flows (transportul gazelor în ambele sensuri).

De aceea, când la nivel european s-au stabilit prioritățile, BRUA a fost una din ele, un proiect important care trebuie materializat.

Și, deși au fost câteva evenimente recente, prima fază are deja finanțarea și va merge mai departe, iar Comisia va face tot efortul necesar ca proiectul să continue.

În acest context, Comisia a acordat României, anul trecut, un împrumut de aproape 180 de milioane de euro pentru prima fază a proiectului, iar țara noastră a promis că o va finaliza până în 2020.

Se dorește însă ca BRUA să demareze în același timp în toate cele patru state, nu doar în România, ci și în Bulgaria, Ungaria și Austria, și să se finalizeze - și faza I și faza a II-a - în același timp, altfel obiectivul pentru care a fost aprobat și finanțat acest gazoduct va fi realizat.

În cadrul memorandumului, toate țările au convenit și s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state.

Cooperare pe toate piețele energiei Memorandumul de înțelegere (MoU)

completează inițiativa CESEC existentă, cu o abordare comună privind piețele energiei electrice, eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

Cooperarea în cadrul CESEC a devenit povestea unei reușite exemplare, care dovedește că soluția constă în solidaritate.

Memorandumul cuprinde și o listă de proiecte prioritare pentru a crea o piață regională a energiei electrice interconectată, precum și măsuri specifice pentru a stimula sursele regenerabile de energie și investițiile în eficiența energetică într-o regiune cu un mare potențial de creștere în aceste domenii.

BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene, creșterii securității alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieței din Centrul și Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică.

Proiectul ar urma să asigure: pe direcția Bulgaria - o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde de metri cubi/an și, pe direcția Ungaria - o capacitate de transport de 1,75 mld. mc/an în faza I și 4,4 mld. mc/an în faza II.



Investiții într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă

Strategia reînnoită a UE privind politica

industrială, prezentată de Comisie, reunește toate inițiativele orizontale și sectoriale, atât pe cele noi, cât și pe cele deja lansate.

Sunt clarificate și sarcinile părților implicate și sunt prezentate forumurile Ziua industriei, eveniment lansat în 2017, și masa rotundă la nivel înalt a sectorului industrial.

Adoptând evoluțiile tehnologice, transformând investițiile în cercetare în idei de afaceri inovatoare și promovând economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și economia circulară, se deschide calea către o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă.

Printre principalele elemente ale noii Strategii UE se numără:

un pachet cuprinzător de consolidare a securității cibernetice în domeniul industrial, care prevede crearea unui centru european de cercetare și competențe în materie de securitate cibernetică;

propunere privind fluxul liber al datelor fără caracter personal, care permite circulația transfrontalieră a acestora;

nouă serie de măsuri privind economia circulară, precum o strategie pentru materialele plastice și îmbunătățiri ale producției și conversiei resurselor biologice regenerabile;

serie de inițiative care vizează modernizarea cadrului privind drepturile de proprietate intelectuală;

inițiativă de îmbunătățire a modului de funcționare a procedurilor de achiziții publice în UE;

extinderea agendei pentru competențe la noi sectoare-cheie ale industriei;

strategie privind finanțele sustenabile, care să direcționeze fluxurile de capital privat către investiții mai sustenabile;

inițiative privind un program comercial echilibrat și progresist și un cadru european pentru examinarea investițiilor străine directe;

listă revizuită a materiilor prime critice, care să contribuie la aprovizionări sigure, durabile și la prețuri accesibile pentru industria prelucrătoare din UE;

noi propuneri pentru o mobilitate curată, competitivă și conectată.

Punerea în aplicare a acestei strategii cuprinzătoare reprezintă o responsabilitate comună și va depinde de eforturile depuse de instituțiile UE, de statele membre și de regiuni, de cooperarea dintre acestea și de rolul activ al actorilor din sectorul industrial.

Industria europeană este puternică și și-a păstrat o poziție de lider pe piețele mondiale în multe sectoare.

Ea reprezintă 2/3 din exporturile UE și asigură locuri de muncă pentru 32 de milioane de persoane, 1,5 milioane din aceste locuri de muncă fiind create începând din 2013.

(Sursa. http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Noi teste de poluare pentru mașini

Noi teste pentru stabilirea nivelului de emisii poluante al mașinilor au intrat în vigoare - astfel,

înainte de a putea circula pe drumurile europene, noile modele vor trebui să îndeplinească cerințele unor teste în condiții reale de trafic (Real Driving Emissions, RDE), precum și a unor teste de laborator îmbunătățite (potrivit procedurii de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial - World Harmonised Light Vehicle Test Procedure, WLTP).

Noile teste privind emisiile constituie o etapă importantă în eforturile de a produce autovehicule mai curate și mai durabile iar scandalul emisiilor a arătat că este nevoie de mai multă independență în testele pentru autovehicule, de o supraveghere mai strictă a pieței și de un mecanism care să permită intervenția Comisiei în cazul unor nereguli.

Noile proceduri fac parte dintr-o serie mai amplă de măsuri pentru realizarea unei industrii auto mai curate, dar în același timp durabile și competitive, și includ: teste pentru emisii mai fiabile și mai exacte; revizuirea completă a sistemului de omologare de tip; standarde de calitate a aerului ce respectă valorile-limită impuse de UE în ceea ce privește o serie de poluanți; mobilitate cu emisii scăzute, potrivit strategiei europene agreate în domeniu.

În paralel, Comisia urmărește îndeaproape eforturile depuse de statele membre în ceea ce privește autovehiculele poluante aflate deja în circulație.

În urma dezvăluirilor - conform cărora diferiți producători auto ar folosi sisteme care manipulează testele de poluare - Comisia a invitat statele membre să facă anchete cu privire la nivelurile reale de emisii ale vehiculelor de pe teritoriul lor și să se asigure de respectarea legislației UE (fiind publicate o serie de recomandări pentru a ajuta autoritățile statelor membre să facă evaluări în acest sens)



Banii de la UE se văd în producțiile agricole și bunăstarea fermierilor

România vrea să atragă de trei ori mai multe fonduri pentru dezvoltare rurală în 2017, în total estimându-se accesarea unei sume totale de 1,4 miliarde de euro, adică de 3 ori mai mult decât anul trecut.

De la înființarea AFIR, peste 10 miliarde de euro au intrat efectiv în România pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural, iar acești bani se văd în producțiile agricole, în infrastructura multor comune și în bunăstarea fermierilor.

Pe de altă parte, deși se estimează astfel de valori, există nemulțumirea că, până la finele anului, rambursările de la Comisia Europeană vor fi de 221,1 milioane de euro, deși ținta era mult mai mare.

Pe ansamblu, obiectivul rămâne ca România să acceseze întreaga sumă din PNDR în orizontul 2020.

Pentru 2017, s-a cerut deja un bilanț al AFIR pentru a se cunoaște unde s-a ajuns, ce s-a desenat pe harta țării de la integrarea în UE, ce obiective s-au împlinit, pentru a vedea efortul pe care l-a făcut țara și instituțiile și de care trebuie să beneficieze mediul rural și fermierii români.

Al doilea motiv al bilanțului este proiectarea în viitor, pentru a vedea ce ținte există în spațiul rural și ce ținte de sprijin sunt, în PAC, pentru fermieri.

E nevoie și de poziționarea în UE, căci România este stat cu drepturi depline de a participa la decizia comuna privind PAC.

Alături de AFIR, aflată în al 17-lea an de activitate, „al doilea plămân care trimite oxigen fermierilor și mediului rural, oxigen luat din FEADR” îl reprezintă cei de la APIA, care au ajuns la un procent de accesare pe FEGA de 99,04%”.

Uniunea Europeană finanțează fermierii români prin plățile directe care sunt gestionate de APIA, dar alocă bani și pentru dezvoltarea mediului în care aceștia trăiesc - fondurile de dezvoltare rurală - care sunt gestionate de AFIR.

În cei 17 ani de activitate ai AFIR, începând cu Programul SAPARD și până în prezent, în agenție s-au semnat peste 120.000 de contracte de finanțare, angajându-se fonduri nerambursabile în valoare totală de 9,5 miliarde de euro.

Pentru necesarul economiei agrare românești este doar un început, dar acești bani se văd deja în producțiile agricole tot mai mari de la an la an, în infrastructura modernă a multor comune și în bunăstarea fermierilor și a locuitorilor de la sate, care încep să obțină profit din afacerile lor.

Preocuparea este însă de a asigura cu aceste fonduri nu doar o prosperitate pasageră, ci de a gândi pe termen lung dezvoltarea satului românesc.

Prin finanțarea proiectelor de investiții s-au realizat aproximativ 8.700 de kilometri de drumuri comunale și s-a dezvoltat sau reabilitat infrastructura rurală (rețele de apă sau canalizare, cămine culturale, drumuri agricole și forestiere) de care beneficiază 6,2 milioane de locuitori ai satelor românești.

Sprijinul acordat investițiilor în infrastructura și economia rurală duce la reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, contribuind la o creștere favorabilă a incluziunii (ce presupune o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă și coeziunea economică, socială și teritorială în UE).


An de vinotecă pentru vinul românesc în 2017 Producția de vin a României va fi cu 10-15% mai mare în acest an față de anul trecut, iar

vinul românesc din producția acestui an va fi unul de excepție din punct de vedere calitativ, ideal pentru învechirea în vinotecile cramelor și ale iubitorilor de vin.

Cu siguranță, vinurile românești vor obține distincții numeroase la concursuri internaționale datorită calității, pentru că 2017 este an de vinotecă pentru vinul românesc.

În ceea ce privește producția de vin, reprezentantul patronatului estimează pentru acest an o creștere la nivel național până la un total de 3,6 milioane hectolitri de vin.

Spre deosebire de anul precedent, înghețul de la sfârșitul lunii aprilie și grindina nu au afectat suprafețe semnificative cultivate cu viță de vie la nivel național și nici nu a existat presiune din punct de vedere fitosanitar.

Creșterea producției are loc chiar și în condițiile în care viticultorii au fost lipsiți în ultima perioadă de sprijinul oferit de fondurile europene, căci, în România, gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul vitivinicol a scăzut de la 100% (în 2014) la 10%.


Ca urmare a întârzierilor în absorbția fondurilor, Comisia a stabilit o nouă perioadă de 5 ani de programare a sprijinului acordat sectorului vitivinicol pentru exercițiile financiare 2019-2023.

Anul trecut, România a obținut o producție de vin de 3,267 milioane de hectolitri, cu 10% mai mică decât în 2015 (3,627 milioane de hectolitri) și față de anul 2014, când s-au produs 3,75 milioane de hectolitri, și considerabil mai redusă decât în 2013, când s-a înregistrat o producție record de 5,11 milioane de hectolitri.

România a exportat anul trecut în țările intra și extracomunitare 12.900 tone de vin, însă a importat de aproape patru ori mai mult, respectiv 50.200 tone.

Exporturile de vinuri au adus încasări de 20,5 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor de vin s-a ridicat la 47,5 milioane de euro în anul 2016.

Consumul anual de vin în România este de 25 de litri pe cap de locuitor și reprezintă doar jumătate din consumul țărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.


Combaterea evaziunii fiscale - Germania acuză blocada statelor UE

Germania acuză statele membre mari

că împiedică lupta împotriva evaziunii fiscale a corporațiilor.

Blocada mai multor state membre ale UE în ceea ce priveşte lupta împotriva evaziunii fiscale a provocat nemulțumire în cadrul Ministerului de Finanțe de la Berlin.

Potrivit unor documente interne citate de presă, oficialii germani se plâng mai ales de Spania, Franța și Italia, unde există lacune în legislaţia privind impozitarea companiilor.

În plus, o listă neagră comună a paradisurilor fiscale din țările terțe, care ar trebui să fie adoptată până la sfârșitul anului, este blocată de Marea Britanie.

Nemulţumirile au fost exprimate şi în cadrul reuniunilor Grupului de lucru pentru codul de conduită (privind impozitarea întreprinderilor), un organism informal instituit de ECOFIN la 9 martie 1998.

Extinderea participării altor state membre la discuțiile referitoare la reducerea concurenței fiscale dăunătoare a atins un nou nivel scăzut.

Estimările arată că bugetele statelor

membre UE pierd anual între 50 şi 70 de miliarde de euro din cauza evaziunii practicate de marile companii.

De altfel, din această cauză, corporații precum Ikea, Starbucks sau Amazon sunt de ani de zile criticate.

Comisia și-a anunțat intenția de a acorda o atenţie sporită chestiunii, asigurându-se că statele se vor ajuta reciproc în eforturile de prevenire a evaziunii fiscale.

Documentele arată că unele țări încalcă acorduri deja încheiate - Spania, Italia și Franța sunt reticente în lupta contra evaziunii.

Încă din 2014, statele membre ale UE au decis o reformă fiscală, dar Franța a depăşit deja un prim termen şi nici dă semne că s-ar grăbi.

Spania a dat asigurări că va lansată o reformă fiscală în cursul acestui an, în timp ce Italia a făcut o reformă, dar corporațiile au o perioadă de tranziție până în 2021.

În ianuarie 2016, Comisia a prezentat măsuri împotriva evaziunii fiscale practicate de întreprinderi, explicând că sunt necesare "reguli noi de aliniere a legislațiilor fiscale din toate cele 28 de state ale UE, pentru a putea combate efectiv și eficient practicile fiscale agresive ale întreprinderilor mari".

Printre principalele caracteristici ale noilor măsuri propuse se numără:

măsuri juridic obligatorii de blocare a metodelor celor mai comune folosite de companii pentru a eluda plata impozitelor;

o recomandare adresată statelor membre, care conține modalități de a preveni abuzurile în ceea ce privește tratatele fiscale;

o propunere către statele membre de a pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE;

acțiuni de promovare la nivel internațional a bunei guvernări în domeniul fiscal;

o nouă acțiune la nivelul UE de alcătuire a unei liste a țărilor terțe care refuză să joace corect.



PAC să aibă „controale de sănătate” și obiective clare

Cea mai mare alianță europeană a

grupurilor de mediu a solicitat o verificare atentă a PAC, punând sub semnul întrebării structura, implementarea și impactul ei și propunând o revizuire profundă pentru a se asigura că va face față noilor provocări.

Politica Agricolă Comună (PAC) este cel mai mare element bugetar al UE, adică 40% din cheltuielile totale ale blocului, cu 59 de miliarde de euro alocate pe an.

PAC este construită în jurul a doi piloni: asigurarea plăților directe către agricultori și finanțarea dezvoltării rurale ecologice.

Parlamentarii au aprobat o revizuire majoră a PAC în 2013, inclusiv consolidarea măsurilor de „ecologizare” care leagă plățile de responsabilitatea față de mediu.

Discuțiile privind viitorul PAC de după 2020 sunt în desfășurare, însă indicațiile timpurii ale politicienilor implicați în acest proces sugerează că este puțin probabil să vedem o mare abatere de la ce există.

Politica actuală este criticată în mod regulat pentru că nu protejează veniturile agricultorilor și încurajează practici nesustenabile, dăunătoare mediului.

Ecologiștii susțin că măsurile de „ecologizare” introduse în 2013 nu reușesc să oprească pierderea biodiversității, epuizarea solului și poluarea apei, în timp ce fermierii se străduiesc să câștige cât să trăiască. În plus, condamnă și prea puțina legătură între subvențiile agricole și politica UE în domeniul alimentar sau al sănătății.

„Un nou contract” Într-un document recent, Biroul

European de Mediu (EEB), o rețea de 141 de organizații de mediu din 30 de țări, a susținut că următoarea PAC ar trebui să renunțe la vechile reglementări și să reprezinte „un nou contract între agricultori și societate”.

Pentru a realiza acest lucru, spune EEB, Comisia trebuie să revizuiască în profunzime PAC și să își clarifice obiectivele.

Executivul UE ar trebui să se asigure că politica post-2020 se bazează pe principiile protecției ecosistemelor, dezvoltării rurale durabile și consumului sănătos, care împreună vor permite agriculturii europene să facă față provocărilor secolului XXI.

Motivul pentru care există atât de multe crize în agricultura UE este în principal pentru

că investițiile făcute nu au fost bune pentru mediul înconjurător sau pentru economie.

În cadrul structurii actuale cu doi piloni a PAC, aproximativ 70% din fondurile alocate statelor membre sunt plătite agricultorilor ca plăți directe (Pilonul 1), calculate pe baza terenurilor pe care le administrează sau dețin.

Agricultorii primesc restul de 30% pentru măsurile de „ecologizare” pe care le iau (Pilonul 2), care includ diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente și așa-numitele zone de interes ecologic: garduri vii, benzi-tampon, zone împădurite și alte zone naturale.

Un sistem stricat Cu toate acestea, cei doi piloni nu

funcționează întotdeauna în armonie: „Plățile dăunătoare din Pilonul 1 anulează adesea beneficiile limitate de mediu aduse de Pilonul 2”, existând și o îndoială cu privire la faptul că plățile din Pilonul 2 funcționează.

De altfel, sunt voci care susțin că majoritatea zonelor pentru care agricultorii primesc plăți „ecologice” sunt pline de culturi, iar în unele țări, agricultorii primesc chiar și o plată verde pentru monoculturile de porumb.

Mai mult, fermierii se pot aștepta să primească plata integrală, indiferent dacă iau decizii din punct de vedere ecologic sau doar bifează casetele impuse de PAC.

Într-un fel, actuala PAC plătește pentru respectarea legislației, ori acest lucru nu este justificat deoarece nu dă valoare.

În plus, plățile ecologice nu sunt în legate de respectarea directivelor UE privind apa sau pesticidele, adică fermierii pot încă să-și încaseze integral subvențiile de mediu, chiar dacă acțiunile lor ar exacerba poluarea cursurilor de apă sau pierderea biodiversității.

Timp pentru o verificare de sănătate PAC a fost concepută inițial pentru a

alimenta Europa după al doilea război mondial și nu există îndoială că acest lucru a funcționat, dar criticii afirmă că obiectivele sale sunt depășite în prezent, în timp ce accentul pus pe productivitate și exporturi nu ia în considerare alegerile consumului intern sau problemele de sănătate și a lăsat fermierii vulnerabili la șocurile economice.

Se apreciază că punctul de plecare al discuției privind următoarea PAC ar trebui să fie o dezbatere deschisă asupra obiectivelor sale – dacă este o politică socială, este sustenabil faptul că mulți agricultori se bazează pe plăți directe pentru mai mult de 50% din venitul lor...


Directivele privind păsările și habitatele au fost supuse unui control adecvat, incluziv și transparent, iar unul din rezultatele acestui exercițiu a arătat că agricultura este una dintre amenințările majore pentru biodiversitate, așa că a fost legitim să se urmeze acest exercițiu cu un control de sănătate al PAC.

Organizațiile societății civile și deputații din Parlamentul European sunt, în mare măsură, de acord, dar Comisia a ținut partea statelor membre și a ales să nu înceapă procesul.

PPE sprijină intensificarea agriculturii Un document recent semnat de partidul aflat la conducerea Comisiei European a dezvăluit

că acesta nu este pregătit să pună la îndoială funcționarea PAC, căci fără stabilitate economică (adică fără venituri mai mari), este iluzoriu să se creadă că fermierii vor continua să fie agricultori și să rămână ecologiștii, motiv pentru care sunt susținute plățile directe ale PAC, calificate drept „indispensabile” (eliminarea lor trebuind să fie evitată cu orice preț).

Biroul European de mediu consideră, însă, că următoarea PAC ar trebuie să facă mai mult pentru a lega plățile de responsabilitatea față de mediu, ceea ce ar însemna încurajarea alternativelor de metode agricole care depind în mare măsură de inputurile chimice.

Cu toate acestea, ecologiștii au fost criticați pentru că ignoră celelalte provocări cu care se confruntă sectorul și faptul că PAC a făcut deja multe pentru mediul natural.

Poluatorul plătește Un domeniu în care ecologiștii speră că pot intra în dezbatere este principiul „poluatorul

plătește”, aceștia susținând că costul real al sistemului agricol este mult mai mare decât se pare, deoarece practicile nesustenabile distrug bunurile publice, cum ar fi apa și calitatea aerului.

Mai mult ca în alt sector, fermierii se bazează pe resurse naturale sănătoase pentru a-și face viața, iar menținerea acestor resurse intacte trebuie să fie preocuparea principală a viitoarei PAC.

Ori, în prezent se subvenționează fermierii să folosească practici nesustenabile și apoi contribuabilii sunt lăsați să-și ridice factura ori de câte ori lucrurile merg prost, din punct de vedere ecologic sau economic.

Principiul «poluatorul plătește» trebuie aplicat tocmai pentru a putea fi siguri că banii publici protejează într-adevăr bunurile publice.


OMG nu sunt necesare, dar trebuie deschidere în privința biotehnologiilor

Cerințele de producție alimentară pot fi

îndeplinite și fără organismele modificate genetic (OMG), dar nu trebuie să se elimine multele beneficii oferite de biotehnologii.

Există un dialog strategic între UE și FAO privind viitoarea cooperare, oar multe din cele mai durabile contribuții ale FAQ au provenit din colaborarea cu UE, dat fiind că activitatea privind securitatea alimentară și criza privind informațiile nutriționale au început de mult timp.

În plus, există fonduri care vin din partea Comisiei către FAO, care este unul din cei mari contribuabili voluntari.

Schimbările climatice și gestionarea resurselor naturale reprezintă un domeniu foarte mare în care membrii UE și FAO (UE este membru al FAO) și toate țările și-au asumat angajamente la Paris în ceea ce privește pescuitul ilegal și nereglementat, degradarea solului etc.

Țările au nevoie de mult ajutor în acest sens pentru a înțelege modalitățile de punere în aplicare a acestor angajamente.

Raportul de la începutul acestui an a fost folosit drept punct de referință pentru dialog.

Bunăoară, câte țări au declarat foamete ? ce înseamnă acest lucru? cât de grav este? – sunt întrebări care necesită date, mai bune și mai regulate.

La fel când e vorba de sistemele de nutriție și alimentație, căci fiecare țară are probleme - obezitate, rezistență antimicrobiană, malnutriție și modalități de reducere a pierderilor alimentare în unele ferme și deșeuri alimentare.

Planul de investiții externe (EIP) al UE analizează modul în care țările își vor mobiliza finanțarea pentru a spori investițiile, din sectorul privat, în agricultură și în securitatea alimentară în lumea a treia, dar și cum vor contribui la aceasta, cum vom încuraja investitorii privați să investească în domenii.

UE dorește să-și dea seama cum să creeze fonduri mixte, astfel încât sectorul privat să investească în agricultură și în securitatea alimentară în moduri care ar fi benefice.

Se dorește și colaborarea cu guvernele pentru a eficientiza reglementărișe care protejează agricultorii.


În acest sens se are în vederea reglementări privind proprietatea funciară, investițiile agricole responsabile și lucruri care protejează drepturile indigene și ale fermierilor.

Acestea nu vor viza marii jucători, care nu au nevoie, ci de companii mai mici și medii, care trebuie încurajate să investească mai mult.

Pe de altă parte, introducerea de noi tehnologii în agricultură este în creștere în întreaga lume, iar discuția privind agricultura de precizie tocmai a fost lansată în Europa pentru PAC post-2020.

FAO consideră însă că agricultura este știința aplicată la nivel local, căci ceea ce funcționează într-un domeniu este diferit de ceea ce funcționează în alt câmp.

În plus, mullți fermieri au ferme foarte mici, iar în ceea ce privește dăunătorii și bolile, trebuie cunoscut foarte bine specificul local.

În agricultura durabilă, în special în cazul fermierilor mici, aceasta este cheia, să știi unde și cum, spre exemplu, să fertilizezi.

În fapt, este vorba de un concept similar agriculturii de precizie, doar că aici este vorba despre o agricultură mai extinsă, evident în măsura în care putem să facem acest lucru mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

O dilemă este dacă subiectul rezilienței este o problemă globală cheie pentru agricultori.

Reziliența văzută în legătură cu rezistența la schimbările climatice - capacitatea de a rezista șocurilor, evenimentelor meteorologice extreme, prețurilor scăzute, capacității agricultorilor de a nu da faliment, cu modul în care sistemul permite gospodăriilor să crească și să își reducă riscul de calamitate etc.

În acest sens, o provocare imensă este cum se poate face ca familiile să fie mai rezistente într-un mediu care se schimbă rapid.

Una din lecțiile învățate din altă parte este diversificarea, inclusiv în ceea ce privește agrobiodiversitatea.

Biodiversitatea agricolă este o modalitate de a spori rezistența și cu siguranță că acest lucru se va aplica și în Europa.

Un alt domeniu cheie este modul în care comunitățile colaborează în ceea ce privește sprijinul acordat membrilor săi pentru a nu avea căderi într-un an rău.

Există o mulțime de abordări similare legate de creșterea capacității de a rezista șocurilor, inclusiv de a fi pregătit pentru un nivel de diversitate.

Modul în care lumea va fi hrănită, pe termen lung, având în vedere creșterea populației, se află în centrul atenției.

În aceste context, securitatea alimentară este legată de alte mari provocări ale viitorului (migrație, securitate, climă).

Legat de producția totală de alimente a planetei, aceasta este imensă, dar există problema accesului.

Respectiv, cine are acces la o hrană nutritivă sigură, pe întreg parcursul anului.

Ori, aici apare și problema producției, iar analiza trebuie să ia în calcul ce se produce în diverse tipuri de gospodării și în ce țări.

Este însă clar că producția de alimente trebuie să crească, începând de acum până în 2050, lucru care nu pare imposibil dacă se are în vedere faptul că, de pildă, acum 40 de ani nimeni nu ar fi crezut ca fiind posibil nivelul actual al creșterii productivității.

Întrebarea este, însă, dacă se pe poate continua pe o cale de creștere a producției durabile, având în vedere schimbările climatice, degradarea solului, creșterea populației etc.

Din punctul de vedere al FAO, acest lucru este posibil, dar e nevoie de muncă și de investiții, de cercetare, de infrastructură.

Dar există multe riscuri căci, de pildă, dacă ne uităm la crizele alimentare, țările care trec prin cea mai gravă criză alimentară sunt cele care trec prin conflicte - Nigeria, Sudanul de Sud, Yemenul și Siria.

O problemă este și dacă OMG sunt necesare pentru securitatea alimentară.

Cu siguranță se pot îndeplini cerințele de producție alimentară fără OMG, dar nu trebuie omise nici beneficiile pe care biotehnologiile le pot oferi în sens larg.

OMG sunt o problemă deosebit de spinoasă, iar FAO sprijină țările pentru a lua cele mai bune decizii într-un sens reglementar.

Problema este că fermierii săraci, care au nevoie să-și îmbunătățească productivitatea, nu folosesc soiuri îmbunătățite de semințe, ci hibrizi obținuți prin polenizare deschisă.

Acestea s-ar putea să fie prea scumpe sau să nu existe o rețea bună de distribuție, astfel că există destule lucruri care pot fi făcute pentru ca fermierii să crească productivitatea, înainte de a avea nevoie de OMG.

În tot acest demers e nevoie de inovație, inclusiv de cea socială.

Degradarea solului, deficitul de apă, realizarea într-un alt mod a unor lucruri, conexiunea cu băncile, utilizarea internetului etc. sunt tot atîtea etape dintr-un lanț valoric în care e nevoie de inovație.

O inovație fără constrângeri, care să nu fie limitată de concentrarea producției care apare, inevitabil, în cazul unor fermieri vulnerabili, cu nivel scăzut de productivitate.



Economia crește aproape doar din consum

Creșterea economică din primul

semestru s-a datorat aproape exclusiv consumului populației, în timp ce comerțul internațional a avut o contribuție negativă la evoluția PIB.

Institutul Național de Statistică a confirmat cifrele privind produsul intern brut, care a crescut cu 5,8% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, după un avans de 5,9% în trimestrul al doilea.

Potrivit datelor provizorii ale INS, în afară de agricultură și construcții, aproape toate celelalte sectoare economice au avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB.

Industria, comerțul și industria IT&C au consemnat creșteri importante în primele 6 luni ale anului, cumulând patru puncte procentuale din creșterea de 5,8%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5 puncte procentuale la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere de 10 % a volumului importurilor de bunuri şi servicii.

Și investițiile au avut un impact minor asupra creșterii, de 0,2 puncte, de 4 ori mai mic decât contribuția pozitivă (0,8%) adusă de variația stocurilor.

Chiar și consumul public a contribuit cu 0,2 puncte procentuale la dinamica anuală a economiei în semestrul II, pe fondul politicilor fiscal-bugetare si de venituri pro-ciclice.

Cifra de afaceri a companiilor din comerț - un indicator destul de precis al consumului realizat de gospodării - a crescut

lună de lună în prima parte a anului, astfel că rezultatul pe primele șapte luni era cu 8% mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut.

De altfel, datele transmise de INS arată că românii au băgat în consum peste 100 de miliarde de lei în primele șapte luni.

Creșterea consumului privat este rezultatul creșterilor salariale de două cifre, a dobânzilor negative (până de curând) și a dobânzilor bancare scăzute care au făcut creditele mai ieftine și nu au stimulat economisire în mod deosebit.

O altă statistică a INS, investițiile nete în economie, arăta o scădere de 3,1% în primul trimestru, iar un factor important în scăderea investițiilor l-a avut diminuarea investițiilor statului.

Execuția bugetară arată că veniturile au crescut, dar deficitul s-a accentuat în pofida unor investiții mai mici pentru că statul a cheltuit mai mult pe salarii și pensii în primele șase luni.

Cum guvernul promite că va respecta ținta de 3% din PIB deficit bugetar, este de așteptat ca și în următoarea perioadă să se mențină acest trend: investiții reduse, iar creșterea economică va fi susținută de consumul populației, impulsionat de majorările de salarii și pensii.

La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

Informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%);

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,6%.

(Sursa. www.insse.ro)


Importurile de produse agroalimentare au ajuns la 3,5 miliarde de euro

Creșterea consumului a dus la

accentuarea deficitului rezultat din comerțul cu alimente la peste un miliard de euro în doar șase luni.

Potrivit datelor Ministerului, România a importat produse agroalimentare de aproape 3,5 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2016, în timp ce exporturile au adus în țară cu 4,5% mai mult în perioada analizată, respectiv 2,432 miliarde de euro.

În primul semestru din 2017, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 1,064 miliarde de euro, fiind cu 60,4% mai mare față de nivelul înregistrat în același interval din 2016.

Exporturile au însumat 2,432 miliarde de euro (+4,5%), în timp ce importurile au urcat la 3,496 miliarde de euro (+17%), relevă analiza comparativă a schimburilor cu produse agroalimentare în semestrul I 2017, față de aceeași perioadă a anului 2016.

În schimb, datele Institutului Național de Statistică arată un deficit chiar mai mare în comerțul agroalimentar al României pe primele șase luni ale anului, de circa 1,107 miliarde de euro.

Potrivit statisticii MADR, grâul rămâne în continuare principalul produs exportat în primul semestru al anului, de unde au fost încasate 389 de milioane de euro pentru o cantitate de 2,194 milioane de tone.

Cu toate acestea, cantitatea livrată a

fost mai mică cu 9,9% comparativ cu semestrul I 2016, iar încasările au coborât cu 32,7 milioane de euro, în condițiile în care importurile de grâu au crescut cu 60,2% în termeni cantitativi, iar valoric au fost mai mari cu 43,5 milioane de euro (106,8 milioane de euro pentru 636.800 tone).

Venituri în creștere față de aceeași perioadă din 2016 s-au obținut la exportul de semințe de floarea-soarelui (+77,4 milioane

de euro), animale vii din specia bovine (+24,8 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+22,6 milioane de euro), porumb (+14,1 milioane de euro), boabe de soia (+11,3 milioane de euro), carne de porc (+10,4 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+9,9 milioane de euro), preparate alimentare (+9,7 milioane de euro), ciocolată (+8,4 milioane de euro) și produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+8,0 milioane de euro).

Pe de altă parte, în primul semestru al anului s-au diminuat exporturile de țigări (-56,8 milioane de euro), grâu (-32,7 milioane de euro), orz (-25,7 milioane de euro), semințe de rapiță (-14,3 milioane de euro), carne de pasăre (-5,2 milioane de euro) și cele de zahăr (-4,6 milioane de euro).

Carnea de porc a deținut cea mai mare pondere în total importuri agroalimentare, sumele cheltuite în primele șase luni din anul curent fiind de 193,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 95.300 tone.

Comparativ cu semestrul I 2016, creșteri

ale importurilor au fost consemnate la carne de porc (+63,9 milioane de euro), porumb (+54,2 milioane de euro), grâu (+43,5 milioane de euro), boabe de soia (+25,3 milioane de euro), brânzeturi (+20,7 milioane de euro), preparate alimentare (+16,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+14,8 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+13,6 milioane de euro), banane (+12,3 milioane de euro), lapte și smântână (+10,9 milioane de euro), tutun brut (+8,2 milioane de euro), ciocolată (+6,1 milioane de euro) și carne de pasăre (+2,4 milioane de euro).

Uniunea Europeană este principalul partener în comerțul agroalimentar al României: circa 60% din livrările externe ale României merg către alte state membre, iar UE este sursa a peste 80% din importuri.

Pe întreg anul trecut, România a înregistrat un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, în contextul în care importurile au atins un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.



Bovine care să elimine mai puțin metan prin râgâieli şi flatulații

Creșterea bovinelor contribuie la

încălzirea globală, întrucât animalele expulsionează cantități mari de metan, un gaz cu efect de seră, de multe ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Producția de carne de vită din SUA, de exemplu, este aproximativ egală cu emisiile anuale a 24 de milioane de automobile.

Chiar și așa, majoritatea oamenilor nu vor fi, cel mai probabil, încântați să-și schimbe friptura suculentă cu un castron de fasole.

Cercetătorii cred că poate există o cale mai bună de a nu renunța la carnea de vită, prin creșterea de bovine ecologice.

Scopul este de a reproduce animale cu sisteme digestive care pot elimina mai puțin metan, iar una din abordări este de a se folosi de microbii care trăiesc în rumen, principalul organ din tractul digestiv al animalelor.

Aceste microorganisme mici permit fermentarea în timpul digestiei și produc metanul eliberat de bovine.

Oamenii de știință din Marea Britanie au descoperit anul trecut că genele unei vaci influențează structura acestor comunități microbiene, care includ bacterii, printre care Archaea, producătoarea primară de metan.

Această descoperire înseamnă că fermierii de bovine ar putea să selecționeze animale care au un raport mai mic de bacterii Archaea și care produc mai puțin metan.

"Metanogenii - sau Archaea, care produc metan - sunt complet diferiți de bacterii, așa că s-ar putea determina abundența lor în probele de rumeni.

Rainer Roehe, profesor de genetică animală la Colegiul Rural din Scoția, a studiat compoziția microbilor din animalele de probă și a stabilit că genele animalelor gazdă au fost responsabile pentru machiajul lor.

Astfel, cu cât raportul de Archaea este mai mare, cu atât este mai mare și cantitatea de emisii de metan.

Studiul apărut în PLOS Genetics, a câștigat un premiu de prestigiu în domeniul cercetării în genetică, lucrarea "Primul pas spre creșterea bovinelor cu emisii reduse, care vor deveni din ce în ce mai importante în fața creșterii cererii la nivel mondial pentru carne", identificând "profiluri microbiene specifice", adică combinații de microbi, care ar putea ajuta la a determina ce bovine digeră hrana mai eficient, și emit mai puțin metan.

Acestea pot fi apoi folosite ca și criterii de selecție pentru a reduce emisiile de metan.

Selecția de reducere a emisiilor de metan va fi permanentă, cumulativă și durabilă pe parcursul generațiilor, ca și în cazul oricărei alte trăsături, cum ar fi rata de creștere, producția de lapte etc., utilizate în creșterea animalelor.

Cercetătorul a prezis nu doar că abordarea va reduce amprenta ecologică în producția de carne de vită, ci și că ar permite agricultorilor să producă carne mai eficient din punct de vedere al costurilor.

De asemenea, este posibil să se îmbunătățească sănătatea animalelor și calitatea cărnii, deoarece fermentația microbiană a rumenilor îmbunătățește producția de acizi grași omega-3.

Cercetătorii au testat 72 de animale - opt descendenți din fiecare dintre cele nouă serii - pentru a anticipa efectul genelor lor asupra comunității microbiene.

Singurul factor comun al genealogiilor au fost genele moștenite de la sânul său.

Arheia și bacteriile sunt disponibile în rumenul tuturor rumegătoarelor, dar ceea ce s-a determinat este abundența acestor arhei și a bacteriilor din rumenul fiecărui animal, iar raportul lor a fost corelat cu emisiile de metan.

Apoi, s-au analizat probele și s-a constatat că genele moștenite "au influențat semnificativ emisiile de metan și că sunt prezente bacteriile Archaea.

S-a stabilit că mai mult de 80% din emisiile de metan se poate explica prin abundența a peste 20 de gene.

Chiar și cu diferite diete și diferite rase de bovine, rezultatul a rămas același, ceea ce înseamnă că genetica animalelor formează compoziția propriei comunități microbiene.

În practică, crescătorii ar avea nevoie de mostre de rumen de la multe animale pentru a-și determina structura genetică.

Cercetarea este încă în stadii experimentale, dar se lucrează împreună cu organizațiile de creștere pentru a dovedi eficiența sistemului în condiții practice.

Deși gazele provenite de la bovine sunt o problemă pe care diferiți cercetători încearcă să o rezolve de cel puțin 10 ani.

În 2015, DSM, o companie din Olanda, a dezvoltat o metodă prin care să oprească emisiile vacilor, cu o substanță numită "încetinitor al metanului" și în urma căreia vacile și-au redus emisiile de metan cu 30%.

Practic, prin administrarea acestei substanțe, vacile păstrează o parte din energia care în mod normal se transforma în metan și o transformă în lapte sau grăsime.


În acest caz, energia nu s-a dus în lapte, dar vaca s-a ales cu câteva grame în plus, pentru că s-a dus în grăsime.

Și cercetătorii Universităţii din Hohenheim, Germania, au produs, tot în urmă cu câțiva ani, o pastilă care are rolul de a "captura" metanul în rumen, cu diferența că descoperirea lor transforma gazul în glucoză.

În orice caz, creșterea nivelului metanului în atmosfera terestră este alarmantă și se datorează industriei zootehnice și agriculturii.

O spune chiar studiul publicat în jurnalul "Global Biogeochemical Cycles", care observa că, în secolul trecut, cantitatea de metan a crescut într-un mod nemaiîntâlnit până atunci, ca urmare a sporirii activității industriale.

Dacă la începutul secolului XXI a fost observată o stabilizare a valorilor metanului din atmosferă, după 2007 acestea au început să crească iarăși., iar în 2014 rata emisiilor de metan s-a dublat.

Cum până acum nu s-a găsit, concret, o soluție pentru a reduce emisiile de metan, unii cercetători iau în calcul să facă din acest dezavantaj, un avantaj.

Un grup de oameni de ştiinţă din Argentina a descoperit, în urmă cu patru ani, o metodă de a transforma gazele produse de sistemul digestiv al vacilor în combustibili.

Pentru moment, el este încă abundent, dar, spun cercetătorii, dacă privim spre anul 2050, când rezervele de combustibili fosili vor fi mult mai sărace decât acum, tehnologia obţinerii de combustibil din vaci ar putea deveni o tehnologie alternativă de mare importanţă.

În afară de obţinerea unui combustibil pe această cale, extragerea metanului din gazele emise de vite ar avea, evident, şi avantajul de a scădea concentraţia de metan din atmosferă.

Oricum, cert este că, potrivit Organizaţiei Statelor Unite pentru Alimente şi Agricultură, emisiile de metan rezultate din agricultură ar putea creşte cu 60% până în anul 2030, având în vedere că volumul zilnic de metan degajat de o vacă în atmosferă variază între 100 şi 200 cm cubi, în timp ce unii cercetătorii estimează că vacile pot elibera în atmosferă până la 500 cm cubi de metan într-un interval de 24 de ore.


Ucenicia la locul de muncă

Guvernul a modificat Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin HG nr. 855/2013.

Actul normativ reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 164/2017, prin care a fost modificată Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Hotărârea adoptată modifică durata minimă a programului de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă, exprimată în ore de pregătire teoretică şi practică, pe niveluri de calificare.

Aceste niveluri de calificare au fost modificate prin Legea nr. 164/2017 și acum ucenicia este organizată pentru nivelurile de calificare 2, 3 și 4, astfel: 360 de ore pentru nivelul 2, 720 de ore pentru nivelul 3 și 1.080 de ore pentru nivelul 4.

De asemenea, se prevede că finanţarea formării prin ucenicie la locul de muncă, din fonduri europene structurale şi de investiţii, se realizează conform Ghidului solicitantului și a regulilor de eligibilitate de la data încheierii contractului de ucenicie, cu respectarea condițiilor finanțatorului.

Prin Legea nr. 164/2017 au fost aduse o serie de modificări Legii nr. 279/2005: care:

o stabilirea duratei contractului de ucenicie în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, astfel: 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2; 24 de luni, în cazul unei calificări de nivel 3 și 36 de luni pentru o calificare de nivel 4.

organizarea uceniciei la locul de muncă pentru nivelurile de calificare 2, 3 şi 4, stabilite conform Cadrului naţional al calificărilor, aprobat prin HG nr. 918/2013;

finanţarea formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă din fonduri europene structurale şi de investiţii şi fonduri publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj;

majorarea sumelor de bani acordate angajatorului care încheie un contract de ucenicie, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a acestuia, la 1.125 lei/lună, din bugetul asigurărilor de şomaj, în limita fondurilor alocate (până acum angajatorul putea solicita 60% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002)

(Sursa: www.gov.ro)


SUMAR

Starea Uniunii 2017 - cu vântul în pânze! – pg.1 Fondul Monetar European și Ministerul European de Economie și Finanțe – pg.2 Eurodeputații resping tăierile cerute de Consiliu – pg.3 Țările UE au pierdut 152 miliarde de euro în 2015 – pg.4 Blocarea achiziției firmelor europene de către investitori străini – pg.5 Combaterea practicilor neloiale – pg.7 Reducerea prețurilor la apelurile telefonice internaționale – pg.8 PAC nu va fi reformat înainte de 2024 – pg.9 Sprijin UE pentru regiuni în vederea construirii unor economii robuste – pg.11 O politică de migrație și azil mai puternică, eficientă și echitabilă – pg.12 Nou Cod de conduită pentru membrii Comisiei – pg.13 Aviz favorabil pentru conturile UE – pg.13 Anuarul regional Eurostat 2017 – discrepanțe între regiunile României – pg.13 Intensificarea eforturilor de combatere a conținutului ilegal de pe internet – pg.14 Prima vară fără tarife de roaming – pg.15

Consolidarea cooperării regionale în domeniul energiei – pg.16 Înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile naționale – pg.16 Statele din estul Europei au agreat o strânsă cooperare energetică – pg.17 Investiții într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă – pg.18 Noi teste de poluare pentru mașini – pg.18 Banii de la UE se văd în producțiile agricole și bunăstarea fermierilor – pg.19 An de vinotecă pentru vinul românesc în 2017 – pg.19 Combaterea evaziunii fiscale - Germania acuză blocada statelor UE – pg.20 PAC să aibă „controale de sănătate” și obiective clare – pg.21 OMG nu sunt necesare, dar trebuie deschidere în privința biotehnologiilor – pg.22 Economia crește aproape doar din consum – pg.24 Importurile de produse agroalimentare au ajuns la 3,5 miliarde de euro – pg.25 Bovine care să elimine mai puțin metan prin râgâieli şi flatulații – pg.26 Ucenicia la locul de muncă – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro

www.gov.ro www.insse.ro

www.agerpres.ro www.news.ro

google.com/imagini

Documents

Starea Uniunii 2017 - cu vântul în pânze!pentru aderarea la euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară. Dacă se vrea ca băncile să funcționeze cu același