Embed Size (px)
Citation preview
2014
STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI DĂBULENI
“SISTEMUL NATIONAL AL PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE, INTRE DEZIDERAT SI
REALIZARE”
ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI SILVICE
“ GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI” STAŢIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI
DĂBULENI - ROMANIA
ACADEMY OF AGRICULTURAL AND
FORESTRY “ GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI” RESEARCH – DEVELOPMENT STATION
FOR AGRICULTURAL PLANTS ON SANDS
DĂBULENI - ROMANIA
207220 DĂBULENI-DOLJ, ROMANIA
Phone: +40251334402 Fax: +40251334347 e-mail: [email protected]
,,INFLUENŢA PERDELELOR FORESTIERE
DE PROTECŢIE ÎN COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE PE SOLURILE
NISIPOASE” Autori: Aurelia Diaconu, Toma V., Reta Draghici, Draghici I.
Punerea în valoare a terenurilor nisipoase şi a condiţiilor climatice din aceste zone s-a realizat printr-o o investiţie foarte importantă :
Sistemul antideflaţinal
Acest sistem antideflaţional a fost proiectat şi realizat în
cadrul amenajării sistemului de irigatii Sadova – Corabia şi a ţinut seamă de rezultatele cercetărilor atât la realizarea sistemului de perdele forestiere, cât şi la lucrările de amenajare a teritorului.
In cadrul sistemului de agricultură specific solurilor nisipoase s-au
elaborat tehnologii de cultivare a plantelor care au prevăzut şi
metode de combatere a eroziunii eoliene.
În anul 1969 prin HCM 1898 s-a aprobat planul şi măsurile
de amenajare pentru sistemul de irigaţii Sadova –Corabia,
prin care s-a dispus defrişarea pădurilor din zona sistemului
(cca 9000 ha) şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie
care au suprafaţa de 1400 ha şi o lungime de 2000 km.
Pe solurile nisipoase cu grad ridicat de expunere au fost
amplasate perdele forestiere din salcâm cu lăţimea de 10 m
distanţate la 288 m pe terenurile cele mai expuse şi la 560 m
pe terenurile cu grad de expunere mai redus.
15.Mai 2014
Un factor climatic cu implicaţii majore în sistemul de agricultură practicat pe solurile nisipoase îl constituie vântul, a cărui acţiune dă naştere la fenomenul denumit eroziune eoliană sau deflaţie. Solurile nisipoase din amenajarea hidroameliorativă Sadova – Corabia sunt supuse permanent fenomenului de eroziune eoliană, predominant în perioada de primăvară – vară, respectiv lunile: martie, aprilie, mai, iunie şi iulie. Pagubele produse agriculturii de acest fenomen, specific solurilor nisipoase pot fi rezumate astfel: - descoperirea seminţelor şi dezrădăcinarea plantelor, - traumatizarea plantelor de către nisipul purtat de vânt, - acoperirea culturilor agricole cu nisip, - reducerea capacităţii fotosintetice a plantelor datorită prafului depus pe frunze, - sărăcirea solului în humus, în elemente nutritive, în particule fine de sol (praf şi argilă) - acoperirea solurilor fertile cu nisip. Gradul de expunere la deflaţie este dependent de -compoziţia granulometrică, - conţinutul în materie organică, - de obstacolele naturale sau artificiale, - de gradul de acoperire cu vegetaţie, umiditate, etc. Clasificarea expunerii solurilor la deflatia eoliana În funcţie de compoziţia granulometrică (tabelul 1, fig. 1), solurile din amenajarea hidroameliorativă Sadova –Corabia pot fi grupate astfel: - 28440 ha cu grad de expunere ''foarte mare'' - ''mare'' - nisipuri şi psamosoluri; - 7350 ha cu grad de expunere ''moderat'' - ''mic'' - cernoziomuri cambice; - 2230 ha cu grad de expunere ''mic'' - brune argilo - iluviale; - 8540 ha cu grad de expunere ''absent''- cernoziomuri, cernoziomuri cambice şi brun-roşcate
SUPRAFEŢELE ŞI MODUL DE FOLOSINŢĂ ALE NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA (I.C.P.A.1998)
Unitatea geomorfologică
Total agricol
(mii ha)
Folosinţa agricolă (mii ha)
Pădure
(mii ha)
Total
(mii ha) Păşu
ne
Arabil,vii, livezi
Irigat Neirigat
I. Câmpia Banato-Crişană
25,8 4,03 - 21,5 3,4 29,2
II. Câmpia Română de vest
142,3 5,9 109,3 27,1 24,1 166,4
III. Câmpia Română centrală şi estică 66,3 0,7 32,6 33,0 10,2 76,5
IV. Depresiunea Braşovului
1,9 0,3 - 1,6 0,3 2,2
V. Podişul Dobrogei 3,4 - 3,4 - 0,1 3,5
VI. Lunca şi Delta Dunării
50,0 47,2 - 2,8 3,0 53,0
Total pe depozite de natură eoliană
236,0 37,0 129,0 70,0 36,0 272,0
Total depozite de natură aluvială
145,0 23,0 10,0 112,0 22,0 167,0
Total general 381,0 60,0 139,0 182,0 58,0 439,0
REPARTIZAREA PE JUDEŢE A NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA (DEZVOLTATE PE DEPOZITE DE NATURĂ EOLIANĂ)
Judeţul
Folosinţa agricolă
Total agricol
(mii ha) Terenuri
cultivate (mii ha)
Păşuni
(mii ha)
Dolj 99,4 5,0 104,4
Mehedinţi 35,7 0,3 36,0
Tulcea 5,4 18,7 24,7
Brăila 15,6 0,6 16,2
Satu Mare 8,1 2,5 10,6
Galaţi 6,7 1,8 8,5
Buzău 8,0 0,2 8,2
Bihor 6,2 1,2 7,4
Constanţa 1,7 4,2 5,9
Olt 4,8 0,2 5,0
Timiş 3,1 - 3,1
Ialomiţa 1,0 1,3 2,3
Teleorman 1,6 - 1,6
Covasna 1,1 0,5 1,6
Deflaţia sau eroziunea eoliană se înscrie , alături de apă şi hrană în seria factorilor limitativi ai producţiei pe nisipuri şi soluri nisipoase. Prin frecvenţa şi intensitatea lor, precum şi prin momentele în care se produc , vânturile conduc la compromiterea parţială sau totală a culturilor de pe suprafeţe mari cu nisipuri şi soluri nisipoase. frecvenţa şi intensitatea vânturilor Regimul vânturilor este caracterizat de frecvenţa cu care bate , direcţia din care bate şi de viteza sau intensitate . Frecvenţa reprezintă 59% din an, faţă de calm, de 41%. Direcţia dominantă este vestică, de la vest la est şi estică, de la est la vest (Soimu T.,1997). Cunoaşterea direcţiei dominante a vânturilor este necesară pentru amplasarea unor obstacole care să micşoreze viteza vânturilor la suprafaţa terenurilor agricole.
Vânt = 59% (pe an)
Calm = 41% (pe an)
Direcţia de bătaie (% pe an)
V = 20,5; VNV = 5,4
NV = 3,3; NNV = 0,5
N = 1,3; NNE = 0,8
NE = 5,4; ENE = 1,5
E = 11,8; ESE = 3,7
SE = 1,0; SSE = 0,2
S = 0,5; SSV = 0,3
SV = 1,1; VSV = 1,7
Figura 2: Media multianuală a frecvenţei vânturilor (%), Dăbuleni 1967 - 1997
(Şoimu T., 1997)
Lunile cele mai afectate sunt martie, aprilie, mai şi iunie, deci perioada de primăvară spre vară, când solurile sunt lucrate sau plantele sunt puţin dezvoltate . Variaţia vitezei anuale a vântului este prezentată în figura 4 din care reiese că din totalul de 365 zile dintr-un an există 64,5 zile cu posibilităţi de declanşare a deflaţiei (Şoimu
T.,1998).
3: Media lunară multianuală a frecvenţei vânturilor (%), Dăbuleni 1967 - 1997 (Şoimu T, 1998)
41
22,219,3
4,4 2,1 1,9
9,1
0
10
20
30
40
50
0 1,0 -
2,0
3,0 -
4,0
5,0 -
6,0
7,0 -
8,0
9,0 -
10,0
>11Viteza (m/s)
Fre
cv
en\a
(%
)
Viteza Durata / an
vânt (m/s) (%) zile
Figura 4: Variaţia vitezei anuale a
vântului, Dăbuleni 1967 - 1997
0
1-2
3-4
41,0
22,2
19,3
149,1
81,0
70,4
(Şoimu T., 1998) Total 1 82,5 300,5
5-6
7-8
9-10
>11
9,1
4,4
2,1
1,9
33,6
16,4
7,5
7,0
Total 2 17,5 64,5
Total 1+2 100,0 365,0
Intensitatea fenomenului de deflaţie
Intensitatea fenomenului de deflaţie depinde de: - viteza vântului,
- perioada de desfăşurare, - gradul de acoperire cu vegetaţie
- gradul de fertilitate sau conţinutul în humus al solurilor nisipoase.
y = -22,389 + 5,112X - 0,136X2 r = 0,99***
y = 1,444 + 0,127X r = 0,91*
ora 16,30
6
8
10
12
14
16
18
20
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28Cantitatea de sol spulberat[
(g/cm2/min)
Vit
ez
a v
`ntu
lui
(m/s
)
Intensitatea fenomenului de deflaţie funcţie de viteza vântului şi de perioada de desfăşurare
(Şoimu T., 1996)
SCHEMA LUCRĂRILOR PENTRU
AMELIORAREA SOLURILOR NISIPOASE
1. AMENAJAREA SOLURILOR NISIPOASE
1. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2. NIVELAREA SAU MODELAREA
3. FERTILIZAREA AMELIORATIVĂ
4. COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE
5. AMENAJAREA HIDROAMELIORATIVĂ
4.1. PERDELE AGROFORESTIERE
4.2. BENZI CU PLANTE IERBOASE
4.3. SISTEME DE CULTURĂ ÎN FÂŞII
UTILIZAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE
4.4 METODE MECANICE
5.1. IRIGAŢII
5.2.DESECĂRI - DRENAJ
2. ORGANIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE INTENSIVE PE SOLURILE NISIPOASE AMENAJATE
1.UNIFORMIZAREA FERTILITĂŢII SOLURILOR NISIPOASE MODELATE
2.SPORIREA MATERIEI ORGANICE
2.1 SOLA AMELIORATOARE
2.2 GUNOI DE GRAJD
2.3.ÎNGRĂŞĂMINTE VERZI
2.4.ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE
2.5.DEŞEURI INDUSTRIALE
2.6.RESTURI VEGETALE
3. VALORIFICAREA SOLURILOR NISIPOASE CU PLANTE DE CULTURĂ
1. SISTEM DE CULTIVARE A PLANTELOR PE SOLURILE NISIPOASE
1.1. SPECII DE PLANTE CULTIVATE
1.2. ASOLAMENTE ŞI ROTAŢII SPECIFICE
1.3. LUCRĂRI ALE SOLULUI SPECIFICE
1.4. SCHEME DE FERTILIZARE
1.5. PARTICULARITĂŢI ALE IRIGAŢIEI
1.6. COMBATEREA DEFLAŢIEI
NIVELAREA MODELAREA TERENURILOR
NISIPOASE
Nisipuri ameliorate suprafeţele de teren luate în cultură după efectuarea lucrărilor de modelare-nivelare, fertilizare-ameliorativă, irigare, desecare şi înfiinţarea perdelelor de
protecţie antierozionale eoliene (Baniţă P. şi colab., 1981).
“O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001 citat : “Această concepție și-a avut adversarii ei, și nu puțini. Ea s-a văzut silită să lupte
nu doar cu natura pe care se exersa, ci și cu o mentalitate asupra acesteia care, sedimentată în timp, devenise, ca și nisipurile, de o duritate de rocă.”
Deci la Dabuleni spectacolul “Terex”- urilor a continuat. Spectacol, adică o întâmplare exterioară oamenilor, neclintindu-le nimic din ființă, decât doar o mentalitate asupra
geologicului, considerat până atunci sub specia eternității. .....................................
Marșul “Terex”- urilor, trezind mineralul și mișcându-l spre viață, și-a avut ca ecou marșul invers, spre neființă, al pădurilor de salcâmi sfârtecate de fierăstrae și de exploziile dinamitei.
………………………… Întreaga viață a plantelor, a copacilor, a vietăților aripate, patrupede sau târâtoare s-a reașezat, când n-a murit, într-o formulă nouă.” Noua ecologie” profețită de profesorul Baniță se năștea.
FERTILIZAREA AMELIORATIVĂ
Nu noi, românii, suntem primii care ne-am ocupat de nisipuri, într-o lume în care criza alimentară o dublează pe cea energetică. Au făcut-o înaintea noastră, sau simultan cu noi, agricultori din California, din Ungaria, din Rusia, din Israel, din China, sau din alte locuri cu ”Sahara”. Dar la noi profesorul Banita (care a vizitat toate tarile de mai sus), operatia fertilizarii are un „ce” al ei. Si prin amploare, și prin complexitate și mai ales prin caracterul ei unitar și armonic, decis și dirijat la nivel național cu lungă bătaie în viitor. “O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001 citat : “Această concepție și-a
Dupa 20 de ani de la infiintarea SCDCPN Dabuleni, in 1979 când s-a făcut recepţia
proiectului prin care s-au amenajat solurile nisipoase din sudul Olteniei în
vederea unei exploatări agrosilvice în condiţii de irigare prin punerea în
funcţiune a sistemului de irigaţii Sadova-Corabia pe o suprafaţă de circa 74
500 ha din care circa 36 000 ha terenuri nisipoase, preşedintele BIRD, Robert
Mc Namara, scria în „cartea de aur” a SCCCPN Dăbuleni următorul mesaj: „
Aveţi toate motivele să fiţi mândrii de o realizare extraordinară –
crearea unui paradis agricol într-un deşert, Felicitări!” ,
datat 21.07.1979.
COMBATEREA EROZIUNII EOLIENE
SISTEMUL DE IRIGAŢII SADOVA-CORABIA
PE BAZA REZULTATELOR DE CERCETARE OBŢINUTE LA STAŢIUNEA DĂBULENI S-A ELABORAT STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC DE CONSTRUIRE A SISTEMULUI DE IRIGAŢII SADOVA - CORABIA SUPRAFAŢĂ - 80.000 HA DIN CARE: 36.000 HA SOLURI NISIPOASE
Camp experimental cu sorg pe solurile nisipoase
Hibrizi de porumb pe solurile nisipoase
DULCE DE DĂBULENI
Rezultate obtinute in campul
experimental legumicol
PLANTATIE TANARA
IMAGINI DIN PLANTATIA DE PIERSIC ANUL III
Plantaţie tânără de viţă de vie la 60 zile de la plantare
IMAGINI CULTURA CARTOFULUI
Cultura de floarea soarelui
Diseminarea rezultatelor de cercetare
Experienţe cu pepni verzi şi galbeni biologici 2010
Studenţii de la USAMV vizitând câmpurile experimentale
După anul 1990 s-a constatat o intensivizare a
fenomenului de deflaţie determinată de apariţia
noilor forme de proprietate asupra terenurilor
agricole, care au condus la:
- tăierea abuzivă a unor perdele forestiere de
protecţie,
- defrişarea unor suprafeţe întinse de pădure, plantaţii
viticole şi livezi
- practicarea unei agriculturi fără măsuri
agrofitotehnice de prevenire şi combatere a acestui
fenomen.
În prezent putem spune că fenomenul de eroziune
eoliană se manifestă într-o măsură redusă în zona
solurilor nisipoase datorită următoarelor aspecte:
- au fost refăcute în cea mai mare parte perdelele
forestiere cu precădere în zonele cu gradul cel mai
ridicat de expunere, astfel că suprafaţa ocupată cu
perdele forestiere este de 1400 ha;
- o parte din solurile nisipoase cu grad de fertilitate
redus, supuse eroziunii eoliene şi neexploatabile în
condiţii de eficienţă economică au trecut în proprietatea
Regiei Pădurilor, suprafaţa împădurită fiind de 2886
ha(HG 876/1997 şi HG 357/2002);
-numărul mare de proprietăţi, cu structuri diferite de
culturi determină realizarea unui sistem empiric de
culturi în fâşii;
-suprafeţele mari de terenuri nisipoase rămase
necultivate determină creşterea gradului de acoperire
cu vegetaţie sau resturi vegetale.
MASURI DE COMBATERE A DEFLATIEI
EOLIENE
Amplasarea perdelelor agroforestiere perpendicular pe
direcţia vântului dominant, este considerată ca o primă
măsură cu caracter permanent şi de lungă durată
pentru prevenirea şi combaterea acestui proces natural
de degradare a solurilor nisipoase şi de protejare a
culturilor agricole. Spaţiul protejat de vânt în spatele
perdelei agroforestiere este de cca. 20 de ori înălţimea
perdelei.
Ca măsură agrofitotehnică specifică, culturile în fâşii
contribuie de asemenea, la prevenirea şi combaterea
deflaţiei pe solurile nisipoase, prin protejarea reciprocă a
culturilor păioase şi prăşitoare.
Pe suprafeţe mici, izolate, unde pericolul deflaţiei
este deosebit de mare (aşa-zise " focare de deflaţie") se
recomandă utilizarea metodelor chimice (emulsii de
substanţe bituminoase, polimeri sintetici) sau mecanice
(paranisipuri, gărduleţe din tulpini de plante, mulci,
etc).
Pe suprafeţele ocupate cu plante legumicole sau
plantaţii viti-pomicole se recomandă benzile din
secară, care alături de efectul antideflaţional, constituie
şi sursă de materie organică prin încorporarea lor în
sol în faza de burduf a secarei.
Plantaţiile de pomi fructiferi şi viţă de vie, constituie
obstacole în calea vântului, contribuind la reducerea
vitezei vântului şi împiedicând desfăşurarea deflaţiei.
Necesitatea măsurilor de combatere a eroziunii eoliene pe solurile nisipoase se va menţine şi în perspectiva anului 2025. Schimbările climatice prognozate vor determina creşterea gradului de aridizare şi implicit a gradului de expunere a terenului la eroziune eoliană.
Se impune comasarea suprafeţelor din amenajarea Sadova - Corabia în ferme agricole de dimensiuni mijlocii şi mari, pentru exploatarea cărora sistemul de combatere a deflaţiei aşa cum a fost conceput prin proiectul de realizare a incintei amenajate Sadova–Corabia şi sistemul de agricultură specific solurilor nisipoase.
Terenurilor a căror exploatare agricolă nu este profitabilă vor primi alte destinaţii (păduri, parcuri ecologice naturale, etc.)
Exploatarea agro-silvică a solurilor nisipoase poate fi o alternativă la agricultura tradiţională şi totodată una dintre măsurile de stăvilire a eroziunii eoliene.
.
Sprijin legislativ
- creştere continuă a tuturor elementelor
de cuantificare a stării de infracţionalitate,
ca urmare a scăderii continue a nivelului
de trai al populaţiei, dar mai ales lipsei de
fermitate a instituţiilor de justiţie şi de
cercetare penală în luarea unor decizii
drastice faţă de cei care comit abateri de
la regimul silvic.
De asemenea, nu se încasează amenzile
de către primăriile locale, iar
administraţiile fiscale locale nu se preocupă
de încasarea pagubelor aduse fondului forestier
si sistemelor de irigatii
Vă mulţumesc!
