Stima de sineUna din cele mai mari aventuri ale vietii noastre este cunoasterea de sine. (pshilog Dorin Preoteasa)

Cuprins Ce este stima de sine?Copiii cu stima de sine cresutaCopiii cu stima de sine scazutaCe ascund desenele copiilor?Ce dezvaluie culorile

Ce este stima de sine?Stima de sine, dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana, se refera la modul in care ne evaluam pe noi insine, cat de ,,buni ne consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii. Este dimensiunea evaluativa si afectiva a imaginii de sine.O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii si abilitatea de a face fata presiunii grupului.Atitudinile parintilor, colegilor, prietenilor, contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.Pentru colari , sursa cea mai important de formare a stimei de sine o constituie aprecierile invatatoarei a prinilor i grupul de prieteni. Schimbarea imaginii de sine se realizeaza in relationare cu ceilaltiFoarte importante sunt asteptarile parintilor referitoare la proprii copii. Copiii care sunt iubiti si valorizati pentru ceea ce sunt se descurca mai bine decat copiii pe care parintii ii analizeaza prea mult.

Studiile demonstreaza ca un concept sanatos despre sine depinde de interrelatiile sociale ale copilului. Copiii care au o imagine sanatoasa despre sine sunt pozitivi, veseli, calmi, colaboreaza cu ceilalti cu mare placere, au curaj spre deosebire de copiii care nu au incredere in fortele proprii, si vorbesc incet, nu accepta observatii, nu le place sa se joace in jocul de rol decat daca sunt liderii grupului,nu au prieteni, sunt suparaciosi si agresivi.

Copiii cu stima de sine cresuta-i asum responsabiliti

-se comport independent

-sunt mandri de realizrile lor

-realizeaz fr probleme sarcini noi

-i exprim emoiile pozitive cat i cele negative

-ofer ajutor i sprijin celorlali colegi

Experienele anterioare care le-au construit copiilor imaginea de sine echilibrat -au fost ludai, ncurajai, au fost ascultai, li s-a vorbit cu respect

-li s-a acordat atenie, au fost mbriai, au avut prieteni

Copiii cu stim de sine crescut reuesc s fac mai bine situaiilor i comportamentelor de risc care ar aprea n relaii interpersonale nesntoase sau n eecuri.

Recomandri pentru a dezvolta stima de sine a copiilor-S exprimm cerine rezonabile fa de varsta copilului

-S planificm din timp activitile

-S formulm clar ceea ce ateptm de la copil

-S ne focalizm asupra aspectelor pozitive i s le menionm

-S oferim posibiliti i opiuni copiilor ori de care ori este posibil

-S oferim recompense

Copiii cu stima de sine scazuta-nu sunt mulumii de propria persoan

-evit s realizeze sau s se implice sarcini noi

-se simt neiubii i nevaloroi

-par rebeli sau nepstori

Experienele anterioare care le-au format copiilor o imagine de sine sczut -au fost des criticai

-li s-a vorbit pe un ton ridicat

-au fost ignorai sau ridiculizai

-ateptrile celorlali de la ei nii au fost exagerate

-au fost frecvent comparai defavorabil cu ali copii

Este foarte important sa ne acceptam copiii asa cum sunt

Comportamentele persoanelor din jurul lui isi pun amprenta pe modul lui de reactie. B.Wolfe, in 1989 a formulat o lista de principii extrase din modul de viata al copilului: * daca copilul este criticat el invata sa condamne * daca copilul este tratat cu ostilitate el devine bataus * daca copilul este ridiculizat el devine timid * daca copilul este certat in permanenta el se simte vinovat * daca copilul se simte tolerat el invata sa fie rabdator * daca copilul este incurajat el invata sa fie increzator * daca copilul este pretuit el invata sa aprecieze * daca copilul traieste in spiritul dreptatii el invata sa fie cinstit * daca copilul traieste intr-un mediu care il aprecieaza el invata sa se placa * daca copilul traieste intr-un mediu in care exista acceptare si prietenie, el invata sa iubeasca si sa ofere iubire celor din jur

Operai in ansamblu Analizeaza desenul si in ansamblul sau. Daca prezinta scene vesele si oameni zambitori, nu este prea greu sa deduci ca autorul este multumit de sine si de ceea ce se intampla in viata sa. Daca, dimpotriva, constati in desenele copilului situatii amenintatoare, prezentate in culori intense, contrastante, scene de violenta sau fete triste inseamna ca micutul se confrunta cu sentimente neplacute: framantari, frici, frustrare, tristete etc. Daca traseaza linii ferme si desenele sunt mari (ocupa intreaga suprafata a foii), poti presupune ca artistul e multumit, ca se simte in siguranta, iubit si important pentru cei din jur. Daca schiteaza elemente mici si le plaseaza pe marginea foii (astfel incat mare parte a paginii ramane goala), poti banui ca este un copil timid, nesigur sau chiar speriat de ce se intampla in viata lui. Liniile rotunjite ne dezvaluie blandetea, amabilitatea, tandretea, feminitatea, imaginatia. Liniile mai drepte si abundenta de unghiuri implica fermitatea, autoritatea, controlul. Desigur, daca deseneaza o casa, evident ca vor exista numeroase linii drepte si unghiuri, dar este important daca detaliile si decorurile sunt reprezentate la fel sau cu linii mai blande.

Simbolurile vorbesc de la sine De regula, copilul se exprima cu ajutorul simbolurilor familiare, precum soare, copaci, casa, apa, personaje. Trebuie urmarite acele elemente si trasaturi care se repeta. De exemplu, omite in mod sistematic sa deseneze anumite parti ale corpului unor personaje sau desenele sunt mici, plasate intr-un colt al foii, desenul este plin de stersaturi sau mazgalituri. Alti factori de care trebuie sa tii cont in interpretare sunt si varsta copilului, sexul, culorile alese. Desenele evolueaza odata cu dezvoltarea sa psiho-motorie. La copiii mai mici de 4-5 ani, personajele desenate au de obicei aceeasi inaltime, pe cand copiii mai mari ii vor desena pe adulti mai inalti decat celelalte persoane. Casa: este o tema frecvent intalnita in desenele copiilor. Ea reprezinta emotiile sale din punct de vedere social. Aspectele importante sunt: marimea casei in raport cu restul desenului sau al foii, numarul de ferestre, cosul, usa de la intrare si manerul acesteia. O casa de dimensiuni mari releva o superioritate a emotiilor si rationalului, in timp ce o casa mica arata ca micutul isi pune multe intrebari. O usa mica inseamna reticenta in a invita pe cineva acasa, un copil selectiv in alegerea prietenilor. O usa de intrare mare este o invitatie deschisa pentru toti. Manerul situat in partea stanga a usii indica faptul ca acorda mare importanta trecutului, iar daca este desenat pe partea dreapta -releva gustul acestuia pentru schimbare, noutate, proiecte. Ferestrele, fiind asociate cu curiozitatea, este de la sine inteles ca numarul si dimensiunea acestora vor indica daca este curios sau prefera discretia

Ce dezvaluie culorile

Rosu: prima culoare pe care invata sa o distinga. Un copil energic, dificil de oprit. Rosu poate insemna si agresivitate, teama, manie.

Galben: curios, optimist, cu pofta de viata, altruist, plin de expresivitate. Utilizata in exces, aceasta culoare poate sugera nevoia de a se elibera de o tensiune interioara.

Portocaliu: nevoia de contact social, dar si semnul spiritului de echipa si al competitiei.

Albastru: ultima culoare pe care o distinge copilul. Preferinta pentru albastru releva ca este sensibil, linistit, introvertit, nu-i place sa fie "batuti la cap.

Verde: curios, intuitiv, dornic sa comunice, perseverent, ambitios, mai matur decat ar trebui sa fie pentru varsta sa. Cand il foloseste abundent, poate fi semnul unui ego pronuntat.

Negru: increzator, nu se teme de viitor. Negrul insa poate indica si faptul ca are secrete pe care nu vrea sa le dezvaluie, ca este trist, ca se devalorizeaza. Observa daca micutul este agresiv sau calm, asta te poate ajuta sa-i interpretezi desenele.

Roz: blandete, tandrete. Ii plac lucrurile agreabile si usoare, se apropie cu usurinta de ceilalti.

Maro: ii plac securitatea, stabilitatea, confortul in relatiile de familie. Adeseori este vorba de un copil rabdator, calm si minutios, caruia ii place sa colectioneze diferite obiecte, pe care le aranjeaza cu grija.

Mov: utilizat in exces, indica anxietate, frica, prudenta, imaturitate, spirit critic, materialism.