J:1ru-FnrNqors Solruoru, n6scut in 1947, este un cunoscut istoric francez.Doctor in istorie si in litere, este profesor emerit de istorie moderni la

Universitatea din Besangon. Speclalizat in Vechiul Regim ;i in lmperiulOtoman, a publicat in decursul timpului o mullime de eseuri, studii si bio-grafii, pentru care a fost recompensat cu numeroase premii ;i distinclii.Dintre scrierile sale, amintim Le Go}t des rois (201 5), Louis XtV, verites etlegendes (2015), L'Empire ottoman et I'Europe (2017). Este autorul mai

multor volume despre Versailles, cel mai recent, Versailles. V1ritds et legendes,

apdr6nd in 2017.

rean-Fran;:iil

StOf iacuplurilorre ga le[1:ffim6n

Traducere din limba francez|Mmasra SraN

NEMIRA

CUPRINS

Cuohnt-tnainte. Cuplul tntru maiestate...... ...................... 5

I. Iustinian qi Teodora (c.52a-5aS).

II. Carol al Vl-lea gi Isabeau de Bavaria (1385-ta2) ....-......--..... 37

III. Isabela de Castilia 9i Ferdinand de Aragon (1469-1504) 65

IV. Ludovic al XIIIiea gi Ana de Austria (1615-1643) 9t

V. Ferdinand al IV-lea gi Maria Carolina de Neapole (1768-1814) 123

VI. Ludovic al XVIlea gi Maria Antoaneta (1770-L793)................ 155

VII. Frederic \7ilhelm al IIIJea qi Luiza a Prusiei (1793-1810)........ 193

V[I. Victoria 9i Albert 0340-1861) ............ 275

IX. Napoleon al IIIJea qi Eugenia (1853-1873) ............ 247

X. FranzJoseph 9i Elisabeta de Austria (1854-1898)...................... 295

XI. Nicolae al IIJea gi Aleksandra 0894-1918) ........... 321

,iiL -

IUSTINIAN $I TEODORA(c. 524-s48)

Purpwra tnjositd

"Trebuie acum sI redrm pe scurt faptele ei gi ale solului siu, fiindcd

nu ficeau nimic unul fera altul cit a durat viaia lor in comun."

Pnocopru ow Cpzenma

Povegtilor pentru copii le place si-i tnsoare pe prinli cu pisto-

ri1e. tnse niciuna n-ar indrirzni si cisitoreascl un rege sau un

impirat cu o fostd prostituate, fie ea gi spdsitr. O astfel de unire

i-ar ingrozi pe micii cititori 9i pe pirinqi i-ar scandaliza. Nimenin-ar crede intr-un asemenea dispreq Pentru convenienie.

S-ar zice ci istoria nu oferl exemple de atare afabulalie. FirIindoiale, in1936 cabinetul britanic l-a constrAns sr abdice pe regele

Eduard al Vl[-lea, hotirAt s-o ia de solie pe doamna Simpson. Iar

ea era vinov atd doar de a fi o femeie de rAnd, de doui ori divo4ati.tntorcAndu-ne in timp, nu gisim prea multe uniri atAt de eretice.

tn Franga Vechiului Regim, opinia publicn tolera greu o metresi

regala fire origine nobil4 blama alegerea unei favorite niscute insAnul burgheziei, se sufoca de furie la ideea de aJ vedea pe rege

amorezat de o fatd. din popor, cu rePutatie indoielnicd', aqa cd

16 JEAN-FRANgOTS SOLNON

niciunul dintre suverani n-ar fi avut prostul-gust de a se lnsura cu ocurtezand,- Ludovic al XV-lea a provocar scandal prezentind-o laVersailles pe doamna du Barry, degi nici nu se gAndea s-o faci reginaFranlei. Ludovic I al Bavariei, gi el rrrare amator de femei, alungat de

pe tron in 1848, a trebuit sd se cdiascd pentru a fi incercat s-o impunila Miinchen pe Lola Montez, dansaroarea cu viagi sentimentali tumul-tuoasi. Iar bitrAnul rege nu dorea decAt si-i acorde noii sale metresenalionalitat ea bav ar ezd, gi titlul de conresi.

Agadar, cdsltoria unui prinl cu o fosti prostituati era cevade necon-ceput. O astfel de aiegere nu numai cd. ar fi dovedit ,,slibiciunea sufle-teascd" a solului, dar i-ar fi 9i marcat, se credea, pe supugii sdi cu fierulrogu al dezonoarei. Nedemni ar fi miniqtrii care s-ar prosrerna tn faga noiilor regine sau impdritese! Acoperiqi de rugine, preofii care,ascrtnziindu-gi

amrrdciunea, i s-ar adresa ca unei suverane! ca sd nu mai vorbim de oa-

menii din popor, odinioari marrori ai purtdrii sale josnice, gata si se

numeascd acum, sfidAnd bunul-sim1, supugii ei.

Totugi' ne asiguri istoria, o asemenea infamie a avutloc in trecutulindepirtat - secolul al vllea i.Hr. -, iar amintirea s-a pisrrat. prin anul524 saupugin mai tirzi.o,la constantinopol, viitorul impdrat Iustinian(c. 482-565), cel mai cunoscut basileusl, cdruia i se daroreazd, gloriaImperiului Bizantin, s-a cdsitorit cu Teodo ra (c. 490-548), cAndvacurtezand,. Cea care, se spune, igi vAnduse ,,frumusegea tuturor treci-torilor, lucrAnd cu tot tnrpul" aveasl devini implriteasd. $i nu penrnra se bucura doar de fastul imperial gi de adoragiapoporului, ci pentru a

impl4i puterea cu sogul ei.

chiar gi astizi Iustinian gi reodora formeazd.un cuplu inseparabiltn imaginarul colectiv. Numele lui Iustinian il evoci automat pe alTeodorei, precum numele lui David pe al Batgebei. Pentru cei care s-arindoi, mozaicurile din BazilicaSan vitale de la Raven na imort alizeazd,

pe veci acest cuplu mitic.Mantia de purpuri scoare in evidengi funcgia imperiald, aura din

jurul capului atrage atengia asupra esengei divine a autoritilii sale, mai-nile jin.o patenl mare, din alrr) ca ofranddpentru sfAntul sacrificiu almesei. tnconjrrrat de inalli demnitari gi urmat de un grup de gtuzi,

t Titlu purtat de impiratul de la Constantinopol (n.a).

ISTORIA CUPLURILOR REGALE 17

Iustinian ocupl peretele stAng al absidei. Stn faqn infal1, cu mozaicul

cafe opreamlre;te pe Teodora. impirdteasa are privilegiul de a ocuPa

peretele drept, |a egalitate cu tmpiratul. Aceleagi dimensiuni, aceeagi

pozilie intre altarul principal gi bolta cu semicupola a absidei, unde

dornn"qr" MAntuitorul, *ce1"qi fond de plicuge aurii. tmbricatr tot in

purpurl, impodobiti cu o diademdbogatd', cu capul aureolat 9i el 9i

dominAndu-gi insolitorii, Teodora line un caliciu de aur, bitut cu ne-

sremate. Ar putea fi luatd drept efigia unei sfinte. Ea este basilissa.

Din epoca aceea indepirtati gi pAnl in prezent, cele doui somptu-

oase mozaicuri. stau mdrturie pentnr fo4a legiturtr care, in memoria

colectivd, ii unegte pe sofi. Degi poate cd,vrgoareaculorilor din mozai-

cul Teodorei 9i bogefa paletei cromatice cafe atruge ochiul tind sI su-

gerezecd locul ei in imperiu nu era al unui secund strelucit.

O fat,i pierdut,i

in Constantinopolul de atunci, nu exista meserie mai disprequiti

decdt aoamenilor de spectacol. Degi apreciali de un public innebunit

dupd jocuri gi divertismenr, campionii curselor de care 9i acrobaqii,

dresorii de frare 9i mimii nu erau consideragi acceptabili in societatea

buni. Teodora provenea din acest mediu cafe trecea drept ,,ruginea

omenirii": tatdl eifusese ursar la hipodrom, iar al doilea sol al mamei

ei, rimasl vdduvd, avea aceeagi meserie. Fetila, niscuti pe la 490, i9i

perrecuse tineregea printre angq^tri hipodromului, cu alte cuvinte

printre paria. Lumea se inghesuia pe bancile din acest sPaliu imens in

care incipeau cincizeci de mii de spectatori. Aplauda la curse 9i la

lupte, care tnlocuiseri jocurile de gladiatori, ridea gros la scenele co-

mice, admira isprivile acrobalilor, dar, odatdspectacolul terminat, cei

care f1cuserd mulqimea si palpite recideau in anonimatul infamiei.

tn aceasti meserie, femeile erau cele mai niplstuite. Dansatoarele 9i

muzicantele erau in asemenea mdsuri asimilate cvrtezanelor, incAt ci-

sdtoria legitiml le erainterzisi. Fiici de saltimbanc,tinera Teodora a

fost dansatoare, cu siguranld mim, probabil ,,stripteuzd" apreciati pen-

tru gesrica in drdzneagd,a dansurilor erotice. A fost Prostituat;? Procopiu

din cezareea, ^proape

unica sursi despre domnia lui Iustinian, ne

18 JEAN-FRANQOiS SOLNON

asigurr ci da gi agraveazd, acuzatia spunand cd, era o curtezandde joasrspejn. $i totugi, trebuie sd-l credem pe cronicar?

obiqnuit al palatului imperial qi secrerar al celui mai cunoscut ge-neral al tmpiratului, Procopiu a ldsat posteritdgii o expunere deahatd9i fidela a campaniilor militare ale lui Iustinian, pe care nu inceteazd,sdJ admire. Dar intr-o altd. carte de-ale sale, rrmasi in manuscris, inti-tulatd' Anehdota sau Istoria secretd, a lansat un arac nemilos impotrivacuplului imperial, constand din exagerdri gi rninciuni. Istoricii de azilaude relatareardzboaielor fdcutd de acest indispensabil martor ocular,elogiazd,lucrarea - numiti Despre edificii-, in care procopiu invenra-riazd' si descrie construcliile domniei, dar se feresc si considereAnekdota o sursd demni de incredere.

Textul, un pamflet, corespunde tradiliei literare a invectivei, pe careProcopiu sigur a accenruat-o. probabil cr aici el i'i exprimi propriilefantasme sexuale - dacd.nu cumva chiar pe ale barbalilor din epocd - qidevine purtitorul de cuvant al dugmanilor impiratului, gata se-f tncarcerechizitoriul prin compromiterea sogiei sale. pentru contemporani, lu-mea teatrului se confundd cu a prostituliei, dansul unei femei ?n publicneputAnd fi decAt preludiul amorurilor pletitel.

In ochii elitelor bizantine,pdcatul lui Iustinian era dublu: nu luasetn cisitorie o fati de familie bunr, educati gi cu rep.,ta-.ia {drd patd, cio actritd,, apoi ii acordase un rol in conducerea treburilor statului. tnfelul acesta, Teodora cumula metehnele.

Totuqi, nici nu trebuie sd ne imaginim o tinerele exemplari penrruviitoarea impdriteasd. se suspine uneori cd in momentul indlnirii cuIustinian, ea pdrisise mediul scandalos al spectacolului, ducea o viagi castdgi torcea Hni. o versiune moralizatoare pentru o existenpr in realitatemai pulin ordonatd. Dimpotrivi, Teodora il urmase pe unul dintre iu-bilii ei in Libia, dupd care, alungatd,ar fi nimerit tn Egipt, apoi in siria,unde, tn Antiohia, ar fi devenit una dintre celebriulile viefide noapre.AvAnd o relalie cu un dansator care a adus-o ra constantinopol, ia fostprezentatd., grapie acestuia, lui lustinian, care gia fecut-o atnantd..tn varste

1 Procope, Histoire secrbte, tradusi gi comentati de pierre Maraval, prefagi deAlain Nadaud, Paris, Les Belles Lettres, 1990, p. 2r4. yeziintroducerea editorului,pp, 7-26' se va consuha gi Pierre Maravar, L'Empereur Justinien,paris,puF, coreqia"Que sais-je?", 1999 (n.a.).

ISTORIA CUPLURILOR REGALE 19

de 39 de aniin 521qi de puqin timp consul, viitorul impirat tocmai i;iluase in primire funcgia oferind jocuri somPtuoase la hipodromul din

Constantinopol. Nepot al lui Iustin | (518-527),impiratul aflat pe tron,

care il adoptase, Iustinian era menit purpurii imperiale. Teodora nu fd-

cuse o alegere proasti.

Toli contemporanii recunosc cd era de o frumusete strllucitoare.

Nici micar Procopiu nu o contesti. ,,Teodora era frumoasi la chip 9i

fermecltoare; era mirunti gi cu pielea albi, nu intru totul albi, dar

netede gi avea privirea pdtrunzdtoare gi directio, scria el. O atare pri-

vire - redatd de mozaicul de la Ravenna - ti dovedegte inteligenla 9i

spiritul viu. Teodora nu era doar un delicios obiect al dorinlei, gtia si

discute cu insuflelire, sd fie ironici, nu se zgArcea niciodati la vorbe

de duh1. O personalitate, un caracter puternic.

Cucerit, Iustinian n-a mai avut decat un singur gAnd, nebunesc,

nea$teptat: s-o ia de sogie. tmpardteasa, soqia lui lustin, se opunea, ui-

tAnd cd ea insigi fusese prostituati, inilial sclavi. tnsl implriteasa a

murit curAnd ;i obstacolul a fost inliturat. Iustinian a oblinut ferd

greutate o noud lege de complezenll prin care illustri* se putea cisitorilegal cu o actrili. Nici senatul, nici armata, nici Biserica gi nici poporul

nu s-au impotrivit, cel pulin nu fe1ig, acestei uniri'Iustin, un batrAn de77 de ani, s-a stins in scurti vreme. De cAteva luni

Iustinian era asociat la conducere in calitate de coimpdrat. Moartea un-

chiului siu, surveniti pe 1 august 527,1'aflcut unicul basileus-insi n-a

fost incoronat singur: ahturi de el, Teodora a fost proclamatdAugwsta-

Onoruri pentru lmPdrdteasd

Aristocralia senatoriah s-ar fi obignuit cu o impirlteasd de origine

umile, carfionatd.in funclii modeste. tnsi nu suPorta o basilissaPreocu-

pati de soarta imperiului. Nimeni, nici micar asprul Procopiu, nu i-a

denigrat conduita. Cdsitorit5, Teodora s-a comPortat ireprogabil' tnse

1 Georges Tat e, Justinien. L'epopee de I'Empire d'Oricnt,Paris, Fayard, 2004, p- 96'

Aceasti lucrare a fost ghidul nostnr. Vezi qi Guy Gauthier,tustinim. Le rdue irnperial,

Paris, France Empire, 1998 (n.a.).2 Cel mai inalt grad in ierarhia senatoriale (n.a.).

20 JEAN-FRANQOTS SOLNON

fastul de care s-a inconjurat, onorurile care i se aduceau din porunca so-plui au devenit insuponabile penrru roti. S-au auzit murmure de nemul-gumire clnd impdratul i-a acordat sogiei liberratea de a dispune de unpalat personal, un refugiu penrru cea care, evitand palatul imperial canddorea, voia si-$i afirme independenga. Invidioasd pe locul lui tn frunteastatului, ea a adaptat eticheta la noua sa pozigie, pretinzind aceleaqi semnede veneralie precum cele acordate lmperatului. orice demnitar primit lapalat trebuia si adauge la prosrenarea cer re basileus ina una pentru basilissa.

Srrutarea incalparii de purpuri a impiratului nu era de ajuns, gi a impn-rrtesei a;tepta aceleagi omagii. cilitorea ln provinciile imperiului? oinsogea o suiti nesfargitd, impresionand mullimile prin rangul inalt aldemnitarilor, numirul servirorilor gi splendoarea cortegiului.

Imaginea obsedanti a Teodorei, rdspAnditi potrivit voinpei luiIustinian pe sigilii gi mozaicuri ii agasa pe to1i, deqi sopl a considerarprudent sd n-o imprime gi pe monede. Magistralii imperiului erauobligali si depuni jurimantul tn fala ei, inscripliile ii asociau numelecu al imprratului, i se dedicau statui. Se pierde girul oragelo r cdroraIustinian le-a dat numele soqiei alituri de al sdu.

. E iubirea conjugald suficientr penrru a justifica asemenea onoruri?in mod cert, Iustini an eraindragostit de solia lui. Dar, muncind multgi fiind obsedat de gloria imperiului, stiuse sr recunoasci la ea talenteleunui om de stat capabil si-l ajute la indeplinirea sarcinilor. Nu a uitatcx, la cinci ani dupd tncoronare, ea il ajutase si-gi salveze tronul zguduitde redutabila riscoali Nika.

A fugi saw a rdmine?

Primii ani ai domniei {useseri linigtigi. Srarea de gralie pe care o trdiacuplul imperial ascundea probabil resentimentul unei pn4i a aristocralieifagd, de cel pe care-l considera un parvenit insurat cu o prostituatd,.Fdrd,tndoiale, dificultefle apro-ziondrri cu alimente ca:szatede secera repetatd.iritau populajia constantinopolului, deja exasperati de pretenliile fiscaleale cirmuirii. tnse domnea calmul. Nimic nu prefig,.rra teribila revoltdurbani care, inrr-o singuri siptimAni, a devastat capitalagi a ameningatputerea gi insai persoana impiratului.

ISTORIA CUPLURILOR REGALE 21

Totul a inceput la hipodrom, loc important al vielii sociale, printr-un

conflict intre Albagtri gi Verzi. Nu era vorba despre partide politice,

pe-atunci ignorate, ci despre grupuri de suporteri care incurajau echi-

pele la cursele de cai. Membrii acestor "facliuni" se infierbAntau repede

qi rivalitatea sporcivi - excitaiia jocului contribuind gi ea - degenera

adesea in tulburiri. Politica nu avea legituri cu aceastl agitagie pe care

n-o explicau nici apartenet4ala o clasd sociale, nici vreo sensibilitate

religioasd. Doar rivalitatea dintre echipe infldcdra hipodromul gi se

revdrsa adesea peste orat. Astfel, din setea de a cAqtiga luau nagtere in-

cdierdri teribile. Albagtrii gi Verzii, barbali qi femei de-a valma, erau

booligans avantla lettre. ,,Luptau impotriva celor agezali in partea cea-

lalaferea gti de ce se pun in primejdie [...]. A;a a apdrut intre ei o urilipsite de sens, dar niciodati domoliti", mirturisegte Procopiu.

Din primele zlle ale lui ianuarie 532 auinceput cursele gi, odatl cu

ele, obignuitele ciocniri dintre Albagtri gi Verzi. Oare polilia a fdcrtt

exces de zel? A arestat trei indivizi deosebit de turbulenqi, pe unul l-a

spinzrrat, dar ceilalli doi au sclpat de moarte intrucAt funia s-a rupt.

Poporul a cenrt si fie iertali. Soldalii aurefuzat, prin urmare mullimea

i-a masacrat Violenla generAnd violengi, Albagtrii gi Verzii s-au unitcontra autoritijilor, iar suporterii s-au transformat in rdzvrdtigi.

Zilele wmdtoare at fost zile de rdzmerila. tn tot ora;ul risculaqii

au jefuit gi au incendiat case, biserici, privilii, cladiri publice. Pentru

prima datd., rdzvrdtilii atacau puterea imperiall CuvAntul lor de ordine

era Niha,,,Si invingi!". IJn strigit care, de obicei, incvaja echipele.

tnse in ianuarie 532 eltrebuia si-i incite pe rebeli impotriva autoritl-

1ilor, devenind ,,SI invingem!". StrAngi la po4ile palatului, risculagii

au cerut destituirea minigtrilor. tmplratul a cedat,insd gestul siu n-a

potolit mulgimea. Palatul imperial era ameninlat. Iustinian a incercat

sal despresoare cu ajutorul soldalilor. Fdri succes. in r.rgrrn"rea ris-

culalilor a sporit. Constantinopol a devenit o vAlvitaie imensd, intelitide vAnt. ,,Oragul nu mai eradecdt o grlmadi de coline negricioase [...],plin de fum gi de cenugi; mirosul de ars rispAndit pretutindeni ilfecea

de nelocuit, iar vederea luiiitrezeaprivitorului groazd amestecata cu

mi15", scrie un martor. Distrugeri, omoruri, teroare. Prade anarhiei,

capitala pdrea cuprinsi de un soi de nebunie autodistrugdtoare.

Iustinian se ascundea in palatul siu asediat. Trupele de soldaqi chemate

22 JEAN-FRANQOTS SOLNON

ca intlriri auintirziat sd pitrundi in orag gi, odati intrate, n-au putursd ajungd in inima ceritii.

Duminici, 18 ianuarie, cAnd riscoalalineadeja de cincizilegi cincinopfi, tmplratul s-a infeqigat poporului la hipodroml, cu Evanghelia inmAni. Va fi suficient cuvAntul imperial penrnr a domoli revola? Jurpe aceaste carte sfAnti ci vi iert toate plcarele gi nu voi pune sI fiearestat niciunul dintre voi, daci vi intoarcegi la casele voastre in linigte",a declarat el. Rxspunsul mulgimii a izbucnitimediat, usturiror:,Mingi,migarule, juri strAmb." Nici forga, nici persuasiunea nu pureau , a;adar,infrAnge revolta. Impasul era total.

Lipsit de orice autoritare reald, Iustinian gi-a lesat consilierii sdi sifugi din orag. El tnsugi, ameningat de o revolulie de palat, risca sd cadivictimi asasinilor. Iar temerile lui nu erau simple inchipuiri. unii mem-bri ai aristocrafiei puneau la cale un complot ca si-l inleture de pe tronin favoarea unui general, nepotul unui implrat defunct. Poporul l-aaclamat pe xz.urpator, l-a proclam atimpdrat gi se pregitea si-l instalezein palat. Totul plrea pierdut penrru Iustinian.

SI rd.mAnd insemna si agtepte moartea sau cel pulin captivitatea.Fuga i-ar fi permis si caure ajuror in provincii qi sd ia inigiativa, darferegarangia reugitei. in astfel de momente, cel mai hotirAt om de statezita. Trebrtia si rdmAni in palat, sd nu renunle la legitimitatea sa, curiscul de a pierde tor sau sd piriseasci tronul ca si-qi salveze viaga, insperanra unei revange? Iustinian iqi indeplinise tntotdeauna misiuneacu demnitate gi cu seriozitate. Avea planuri mari: si ia inapoi de labarbari provinciile smulse de acegtia din Imperiul Roman, pe care visasi-l reconstituie, si ref.ormeze statul din interior. De la urcarea pe rron,incepuse reforme administrative gi stabilise o comisie insircinati sd

punl ordine in legislagia existentd. Se niscuse codul care ii poarti nu-mele2. Muncind neobosit, ocolind phcerile obignuite, evitAnd excesele,

,,lmpdratul care nu doarme niciodati" avea o idee mlreajl despre func-

1ia 9i indatoririle sale. tnsd acest om al datoriei ezita.

i Marele Palat en legat de hipodrom prin loja impdratului, ea insigi o clidirevasti numiti kathisma (n.a.).

2 Codul lui lustinian a f.ost publicat in 529 . Celelalte culegeri juridi ce, Digestele sauPandcctele, precum gi Institutele, sunt ulrerioare Rlscoalei Niha (n.a.).

ISTORIA CUPLURILOR REGALE

in cele din urmi s-a hotirAt gi a poruncit si se incarce pe un dromon

o veritabila comoari destinati sdfinanleze o armate. Comandantul a

primit ordin sd fie gatade plecare. Iustinian se pregitea si fugi. insn

tentativa sa a fost opritd brusc.

Teodora s-a opus oricirei retrageri. tmpiriteasa vedea tn aceasti

,,htgdla Varennes" aoant la lettre o gregeale politicd gi dezonoare.

Plecareaar insemna abondonarea puterii, pierderea definitivl a legiti-

mitnlii unui monarh desemnat drept ,alesul preacredincios al

Domnului". Fuga ar fi nedemni de un basileus, ,,locqiitorul luiDumnezeu pe pimAnt", urmat al impnraqilor romani. tn pl.rs, o fugiruginoasi l-ar lipsi de gansa de a pune stipAnire pe situalie. tmparatul,

sustinea implrlteasa, dispunea de bogelii cu care si cumpere aliali gi

sl linigteasci poporul. Iustinian putea sI cheme intiriri pe marea plind

de corlbii ai cdror clpitani ii erau devotali. Exilul, a insistat Teodora,

e greu de tndurat pentru un suveran. Ea insIgi considera intolerabil sitreacd.fie qi o singuri zi ferasd fie numit d Augusta. impiriteasa a ple-

dat pentru ardmdnelapalat gi a rezista.

Argumentele ei i-au tulburat pe imprrat gi anturajul seu. in fala

pericolului, micuqa dansatoare disprequite se dovedea o mare doamni.

Trezeaiar curajul celor care gi-l pierduseri. Cuvintele adresate soqului

slu gi-au atins jinta. ,,Omului', a declarat ea, ,ii e cu neputinte ca, odatd.

venit pe lume, sd ocoleasci moartea, dar sd fii fugar cAnd egti impdrat,

asta nu se poate ingddui. Daci vrei si fugi, cez r, bine [...]. Dar cintd-

re$te atent 9i teme-te ca dupi fugd si nu preferi moartea salvirii. Mie

imi place dictonul purpura. e un giulgiu frurnos." Ultimele cuvinte,

frumoase ca Antichitatea, au rdsturnat situalia. Iustinian s-a rdzginditgi a hotdrAt sd reziste.

Sub loviturile unei bande de rdzvrdrigi, po4ile palatului ameninqau

si se pribugeasci. tnsi Belizariegi Mundus, doi generali fideli, au reu-

git si stripungi asediul qi si blochezeintrdrile hipodromului, unde

erau adunaqi risculalii. Soldagii au pdtruns in incintl gi, cu spada inmind,, au masacrat feri relinere mullimea atdtin arend, cAt gi tn gra-

dene. S-a vorbit detreizecide mii de mo4i. Generalul uzurpator, rod

al revoltei, a fost arestat. Iustinian era gata siJ ierte Pe acest impiratde-o zi. tnsa Teodora l-a determinat cu un simplu gest sr-gi schimbe

pdrerea. Generalul a fost executat.

23

24 JEAN-FRANQOTS SOLNON

A salvat Teodora imperiul? Corect e si recunoagtem cI mdcar a avuto contribugie. Represiunea severd a prevenit orice altl viitoare revoltd.Oragul martirizat a trebuit recledit. Bazilica SfAnta Sofia cizuse pradiflacirilor, dar s-a pornit la reconstruclia ei chiar in luna urmitoare.

in faga incercirii, cuplul, inigial in dezacord,privind atitudinea ce

trebuia adoptati, s-a sudat iar. Iustinian a inleles cu aceasri ocazie cd.

poate gisi sprijin gi incurajare gi dincolo de cercul consilierilor sdi. Nuera singur. Femeia pe care o iubea avea tdria de caracter a nobililor.SAngele-rece al impiritesei, simpl ei politic, increderea ei in fo4eleimperiului au. trezit admiralie. $i astfel, \n 532, Teodora a cAgtigat

pariul: pind.la moarte va fi numiti Augwsta-

O dizgrapie progralnatd

CArcotagii erau scandalizagi de extraordinara ei ascensiune sociali.1 n r -. .In curind au gisit qi alte morive de nemulpmire. Nu se spunea ci-gi

line sub papuc so1ul, degi lui Iustinian nu-i lipsea voinga? Nu se ames-

teca ea in treburile statului? Cei mai buni jurigti reperau cu pldcere ciin imperiu femeile erau excluse de la indatoririle oficiale. Cum eraposibil ca o femeie de origine vrednici de disprel si se bucure de oasemenea trecere pe lAngd basileus, incAt, garantau unii, sI guvernezeimperiul cu el? Originea sociald a impdritesei era motiv de umilirepentru aristocragia senatoriali, care nu gtiuse si-gi impunl una dintrefiice in patul imperial, insd rolul activ al Teodorei pe lAngn implratera socotit scandalos de toatl,lumea.

Teodora n-a dus niciodati lipsi de dugmani. La rAndul ei, i-a urml-rit cu uri pe mulli dintre mini;trii ;i consilierii lui Iustinian. I-a lovitpe cei care voiau sI cAgtige influenji in detrimentul ei, gi-a aruncat indrzgragie rivalii, s-a striduit si-qi indepirteze rivalele.Da1 cum hogu-lui de hol i-e frici, i s-au atribuit crime de care nu se fdcea vinovari.

Astfel, s-a pretins ci la porun ca ei ar fi fost asasinati frumoasaAmalasunta, fiica lui Teodoric, regele gofilor, care devenise reginl a

Italiei la moartea tatllui 9i a fiului ei. Realitatea este lnsi alta. in rdz-boiul dificil pe care Amalasunta l-a dus impotriva nobililor go1i, ostilipoliticii ei de aliangi cu tmpiratul bizantin, nefericita reginl a cerur

ISTORIA CUPLURILOR REGALE 25

azil politic in imperiu. Iustinian il-a acordat Cronicarul Procopiu ne

asiguri cd Teodora se temea de sosirea unei femei nobile, regini, ,,fru-

moasi la infagigare" gi despre care se gtia cd ,,di dovadi de multi hotd-

rAre pentru a obqine ce.vrea". Convinsi detdria de caracter a reginei

Italiei gi de farmecul ei natural, Teodora a hotdrit "s-o

infrunte pe

acea$e femeie pAnn la a-i provoca moartea". Prin urmare, se zice cd

l-ar fi insircinat pe ambasadorul trimis de Iustinian la Ravenna s-o

asasineze.

Geloziaimplritesei era intr-adevdr reali, dar, in ciuda limbii otri-vite a lui Procopiu, nu din porunca sa a fost ucisl mult prea seducd-

toarea regind' Fiindci Amalasunta renuntase la ideea de a se refugia inBizang.A rrmas pe tron, ginAnduJe piept dugmanilor. Peste cAliva ani,

la o noui rdzvrdtire, a fost strangulati (sau inecatd), insi asasinul ei nu

a fost impirdteasa Bizanqului, ci propriul so!, de acdrui slibiciune

Amalasunta crezuse cd poate profita pentru a acaparaintreaga Putere.Ura Teodorei era acerbd. Victimi i-a cdzut gi unul dintre miniqtrii

importanli ai lui Iustinian, Ioan de Capadocia, prefectul pretoriului

din Orient. Bdrbatul avea totul pentru a-i displace impirdtesei. Necioplit,

lipsit de culturi, superstitios gi desfrAnat, Ioan de Capadocia ii amintea

prea mult de mediul infam din care ea reugise sI scape. tgi e"punea f;rlrugine averea imensi, dobAndita in mod tndoielnic. Un parvenit cdrtia

ii pleceau distraqiile grosolane. tnsd un slujitor indispensabil imperiului.

Extraordinara competengl fiscah, simlul administrerii, eficacitatea i-au

asigurat increderea lui Iustinian zece ani gi promovarea la prefectura

pretoriului, fecinddin el un soi de prim-ministru. Un ministru capabil

si umple in timp record vistieria statului trebuia bine tratat, iar pdre-

rile lui trebuiau ascultate. De altfel, omul era cunoscut pentnr expri-

marea lui slobodd. Deloc lingugitor, vorbea fer; ocoliguri chiar gi tn

fala tronului gi nu pierdea nicio ocazie si-gi arate disprequl pentru

impiriteasi. Motiv pentru care Teodora il ura.

Cu mare pricepere, imoralul loan de Capadocia gi-a extins inconti-

nuu atribufile, transformAnd prefectura pretoriului intr-o a doua putere

in stat. Teodora a injeles pericolul mai bine decAt Iustinian. Zvow:lrTle,

intrelinute de dugmanii sii, ziceau cd aspiri la demnitatea imperiale.

Pentru a-l distruge, impdrlteasa a pus la cale o intrigd elaboratd'.