REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 3, AN 2011 161

ORTODONŢIE 5MOTIVAºIA ŞI COMPORTAMENTUL FAºÅ

DE SÅNÅTATEA ORALÅMotivation and oral health behavior

Dr. Corina-Mona Buzea, Prof. Univ. Dr. Viorica Maria Milicescu, Conf. Dr. Marian Cuculescu

Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti

REZUMATÎn demersul educativ, pentru a obţine şi a menţine nivelul maxim al sănătăţii orale, atât educatorul, cât şi grupul-ţintă trebuie să ţină cont de interacţiunea a trei factori majori – informaţia, motivaţia şi abilităţile psihomotorii. Mulţi educatori consideră că informaţia constituie baza schimbării motivaţionale. Pe de altă parte, participanţii la procesul educativ sau pacienţii informaţi nu sunt neapărat pregătiţi să pună în practică informaţiile referitoare la sănătatea orală. Articolul evidenţiază aspecte ale motivaţiei umane, utilizate în strategiile educaţionale, în scopul dobândirii unor comportamente sanogene.

Cuvinte cheie: motivaţie intrinsecă, motivaţie extrinsecă, comportament faţă de sănătatea orală

ABSTRACTIn the educational process to achieve and maintain maximum level of oral health, both health educators and target group should take into account the interaction of three major factors – information, motivation and psychomotor skills. Many educators consider the information as base of motivational change. On the other hand, participants at the educational process and informed patients are not necessarily ready to implement oral health information. The article shows aspects of human motivation used in educational strategies in order to acquire healthy oral health behaviors.

Key words: intrinsic motivation, extrinsic motivation, oral health behavior

Adresă de corespondeţă:Dr. Corina-Mona Buzea, Facultatea de Medicină Dentară, UMF „Carol Davila“, Str. Eforie, Nr. 4-6, Bucureşti

Transmiterea informaţiilor implică învăţare şi, conform taxonomiei lui Bloom (1) privind obiec-tivele educaţionale, există o ierarhie a etapelor învă ţării, organizată pe şase niveluri succesive, por-nind de la lipsa completă a informaţiei la atingerea obiec tivului de învăţare: cunoştinţe, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză şi evaluare. Cunoştinţele se referă la reactualizarea în memorie a unui material infor mativ învăţat anterior, de la realităţi specifi ce la teorii complete. Înţelegerea poate fi defi nită drept abilitatea de a pătrunde sensul unui material infor mativ, de la interpretarea (explicarea sau rezumarea) la estimarea consecinţelor sau efectelor acestuia. Aplicarea se referă la abilitatea de a utiliza mate rialul învăţat în situaţii noi şi

concrete, incluzând punerea în practică a regulilor, metodelor, con ceptelor, principiilor, legilor şi teoriilor, ceea ce implică un nivel înalt de înţelegere. Analiza se referă la abilitatea de a înţelege structura organi zaţională a fi ecărei părţi componente a materialului informativ, de la identifi carea acestora, la relaţiile stabilite între ele şi respectiv recunoaşterea prin cipiilor organizaţionale implicate. Sinteza re-pre zintă abilitatea de a alcătui un întreg din părţile componente, iar evaluarea se referă la abilitatea de a face consideraţii despre valoarea unui material dat, într-un anumit scop, pe baza unor criterii bine defi nite. Astfel, spre exemplu, o persoană obişnuită cunoaşte şi înţelege faptul că periajul dentar şi uti-lizarea dental-fl oss-ului (aţă dentară) realizează

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 3, AN 2011162

igienizarea cavităţii orale şi ar putea chiar să demonstreze maniera de realizare a acestui lucru, însă câte persoane pot evalua efi cienţa eforturilor lor şi chiar analiza problemele apărute în igienizarea orală personală? Educaţia pentru sănătate implică învă ţare, iar aplicarea practică implică automo-tivaţie (4,17).

Cavitatea orală reprezintă acea zonă a corpului uman cu importanţă şi valoare speciale atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Conform lui Horowitz şi colab. (9), cavitatea orală este asociată cu dezvol-tarea unei personalităţi sănătoase, percepţiilor, abi-lităţilor motorii şi experienţei plăcerii. Anumite com ponente ale cavităţii orale, în special ţesuturile gingivale, sunt uşor accesibile autodiagnosticării şi tratamentului preventiv primar, având în vedere că parodonţiul infl amat poate fi recunoscut cu uşurinţă de către pacient. De asemenea, limba, având un sistem de feedback neuro-senzorial dezvoltat, poate fi util pacientului în autoevaluarea nivelului de placă dentară microbiană, având drept rezultantă ne cesitatea îmbunătăţirii comportamentului faţă de să nătatea orală. În consecinţă, educatorii (forma-torii) şi personalul medical de specialitate trebuie să elaboreze strategii de motivare a comportamen-tului de autoigienizare orală pentru participanţii la pro cesul educativ sau pacienţi, pe baza existenţei la aceştia a unor cunoştinţe sufi ciente care să dezvolte concepţii, iar acestea să dezvolte ulterior valori, concept reprezentat grafi c în Fig. 1 (3).

Noile valori apar lent, în timp, pe baza acumulării unor cunoştinţe corespunzătoare, complete, care se vor transforma ulterior în concepţii, de aceea nu vor apărea modifi cări rapide, radicale în comporta-

mentul faţă de sănătatea orală a parti cipanţilor la procesul educativ, după doar 1-2 lecţii de educaţie pentru sănătate orală.

Pentru a-şi schimba comportamentul faţă de să-nătatea orală, indivizii trebuie să fi e sufi cient de motivaţi pentru a-şi dori schimbarea şi a iniţia acţi-unea. Motivaţia poate fi defi nită ca „impuls care de-termină individul să acţioneze“ (15) sau ca „mo tor al acţiunilor umane“ (14). Motivaţia umană este com plexă şi se bazează pe un amestec de necesităţi, aşteptări, idei, sentimente, speranţe, dorinţe, ati-tudini, valori şi alţi factori care iniţiază, menţin şi reglează un tip de comportament, în scopul atingerii unui anumit obiectiv (Fig. 2) (4, 5, 14).

Din acest punct de vedere, există patru categorii de indivizi:

indivizi care au o motivaţie clară în scopul • schimbării comportamentelor de risc în com-portamente sanogene şi necesită doar ajutor şi susţinere pentru a persevera;indivizi cu motivaţie în stare de latenţă, care • necesită o stimulare pentru a se activa, pre cum: infl uenţa unor persoane relevante, o con junctură propice de deblocare sau chiar participarea la un program de educaţie pentru sănătatea orală;indivizi nemotivaţi, în cazul cărora presiunile • sau ameninţările pot determina obţinerea unor rezultate pozitive temporare;indivizi rezistenţi la schimbare. •

MOTIVAŢIE INTRINSECĂ ŞI EXTRINSECĂ

Motivaţia intrinsecă rezultă din decizia in-terioară, autogenerată, a fi ecărui individ. În

FIGURA 1. Interrelaţia dintre valori, concepţii şi cunoştinţe, utilizând sănătatea orală ca valoare fi nală pozitivă (Christen, 3)

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 3, AN 2011 163

majoritatea cazurilor, aceasta se bazează pe cunoş-tinţele, concepţiile şi valorile individului, astfel încât orice tip de comportament abordat este auto-justifi cat. Dezvoltarea unei motivaţii intrinseci, bazată pe propriile dorinţe, produce un proces de învăţare sau acţiune, de lungă durată, de aceea edu-catorul (formatorul) trebuie să asigure informaţii corespunzătoare şi să creeze un mediu care să-i per-mită individului să ia o decizie voluntară informată. În contrast cu motivaţia intrinsecă, sursa primară a infl uenţei din motivaţia extrinsecă, rezidă în afara individului, iar un exemplu în acest sens este per-suasiunea, defi nită ca o încercare de a infl uenţa făcând apel la un motiv sau la un tip de relaţie per-sonală. Acestea sunt considerate metode pu ternice de a infl uenţa comportamentul unui individ, mai ales atunci când între acesta şi educator a fost dez-voltată o relaţie bazată pe încredere sau când in-dividul încearcă găsirea unor răspunsuri logice la o problemă de sănătate orală.

Psihologul A. Maslow a considerat organismul uman un tot unitar, nu doar o combinaţie de organe separate şi fu ncţii şi a făcut referire la o serie de necesităţi, pentru satisfacerea cărora individul îşi mobilizează toate forţele interioare (13).

Astfel, Maslow a ierarhizat nevoile umane fun-damentale pe cinci niveluri, concepute sub forma unei piramide, la baza căreia se afl ă nevoile priori-tare, precum cele fi ziologice (nevoia de hrană, apă, somn etc.), necesare pentru supravieţuire şi men-ţinerea homeostaziei corpului, apoi nevoia de siguranţă şi securitate personală, pentru garantarea unui mediu de viaţă stabil şi predictibil, lipsit de eventuale injurii fi zice şi mentale (Fig. 3) (15).

Burdette şi Gale (2) evidenţiază faptul că per-soanele care prezintă dureri dentare cronice se pot concentra cu mare difi cultate spre altceva în afara dorinţei de eradicare a acelui disconfort, iar pe măsura trecerii timpului, nu se obişnuiesc cu du-rerea, ci devin mai sensibile şi dau semne de accen-tuare a suferinţei. Odată ce majoritatea nevoilor fi ziologice şi de siguranţă şi securitate au fost înde-plinite, nevoile socio-psihologice devin principala forţă motivaţională şi se referă la sensul de unicitate şi sine ale unui individ, nefi ind satisfăcute însă per-manent şi cu uşurinţă de către acesta. Astfel, nevoia de dragoste şi apartenenţă socială implică acceptarea de către grupul din care face parte individul, accep-ta bilitatea socială, precum şi oportunitatea de a oferi şi primi manifestări de prietenie şi afecţiune. Din acest punct de vedere, dinţii individului au rol estetic şi social (11,12,13). Nevoia de autoconsi-deraţie sau respect faţă de sine implică sentimente de realizare, încredere, competenţă şi prestigiu. Vârful piramidei lui Maslow, nevoia de auto-realizare sau de împlinire de sine se bazează pe ten-dinţa pozitivă de evoluţie, dezvoltare şi autodeter-minare a individului. Conform lui Maslow, pe mă sură ce indivizii sunt concentraţi pe satisfacerea nevoilor de la baza piramidei, nevoile dinspre vârful acesteia vor fi neglijate (6). Spre exemplu, un

FIGURA 2. Ciclul motivaţiei (Derbyshire, 5)

FIGURA 3. Piramida lui Maslow – ierarhia nevoilor psihosociale umane (Rich, 15)

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 3, AN 2011164

individ preocupat de următoarea masă va neglija nevoi superioare, precum alegerea unei periuţe sau paste de dinţi, pentru a-şi asigura o igienizare corespunzătoare a cavităţii orale. De asemenea, nevoi superioare privitoare la dragoste şi apartenenţă socială, respect faţă de sine şi autorealizare sunt neglijate, subliniind totodată impotanţa educaţiei şi a motivaţiei. Piramida lui Maslow poate deveni inversată, la tineri, care acordă mult timp şi energie satisfacerii nevoilor de autorealizare şi respect faţă de sine (15). Împlinirea tuturor acestor nevoi creează condiţii optime pentru desfăşurarea unei comunicări efi ciente între educator sau practician şi individ sau pacient, obiectivul fi nal fi ind schimbarea comportamentului faţă de sănătatea orală.

Termenul de motivaţie implică dorinţa şi entu-ziasmul unui individ de a atinge un obiectiv dat. Aderenţa sau adeziunea este termenul utilizat pentru a indica cooperarea de moment a unui pa-cient, în ceea ce priveşte prevenirea sau tratamentul unei afecţiuni, pe baza recomandărilor practicia-nului. Aceasta este maximă, atunci când recoman-dările sunt simple şi de scurtă durată, producând rezultate imediate (7). De aceea, programele de educaţie pentru sănătate orală trebuie direcţionate spre obţinerea atât a motivării, cât şi a aderenţei

pacientului. Astfel, pacienţii cu o rată mare a par-ticipării la şedinţele preventive din cadrul dispensa-rizării şi având un statut înalt socio-economic tind să prezinte o mare aderenţă faţă de programele de autoîngrijire orală recomandate. Cel mai mare succes referitor la aderenţă este obţinut în cazul pacienţilor care consideră că sunt susceptibili la afecţiuni orale, sunt convinşi că acestea pot fi prevenite şi pot modifi ca evoluţia acestora. Pentru a ilustra acest punct de vedere, un studiu retrospectiv efectuat într-o fabrică, în care s-a oferit îngrijire stomatologică gratuită, a evidenţiat faptul că 80% dintre indivizii care se prezentaseră la şedinţele pre ventive din ultimii trei ani au subscris credinţelor care defi nesc aderenţa. În contrast cu aceştia, indivizii cu credinţe contrare aderenţei nu s-au pre-zentat la şedinţele respective (10).

Conform lui Rozencweig (16) sunt necesare etape succesive de sensibilizare şi motivare a indi-vidului, care va deveni ulterior un vector de moti-vaţie pentru indivizii grupului din care face parte acesta (Fig. 4) (8).

În concluzie, educaţia pentru sănătatea orală necesită un proces de învăţare, însă aplicarea efi ci-entă a cunoştinţelor dobândite, în sensul schimbării comportamentului, necesită motivaţie.

FIGURA 4. Etape de sensibilizare şi motivare (Rozencweig, 16)

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVII, NR. 3, AN 2011 165

BIBLIOGRAFIEBloom B.S., Englehart N.D., Furst E.J. et al 1. – Taxonomy of the Educational Objectives. Handbook I. Cognitive Domain, David McKay Company, New York, 1975Burdette B.H. şi Gale E.N.2. – Pain as a learned response: A review of behavioral factors in chronic pain. J Am Dent Assoc. 1988, 116;881-885.Christen A G.– 3. The development of positive health values. Health Values. 1984, 8;5-12.Christen A.G. şi Katz, C.A.4. – Understanding Human Motivation. În N.O. Harris şi A.G. Christen. Primary Preventive Dentistry - 4th Edition. Appleton & Lange, Norwalk, Connecticut, 1995, 387-411.Derbyshire J.C.5. – Patient motivation in periodontics. J Periodontol. 1970, 41(11);630-5.Frick W.B.6. – Humanistic Psychology: Interviews with Maslow, Murphy and Rogers. Charles E. Merrill Publishing, Columbus, Ohio, 1971.Geboy M.J. şi Ingersoll B.7. – Pacient adherence to dental regimens. Compendium Contin Educ. 1983, 4;185-190.Grivu O., Podariu Angela, Băilă Anca, Pop, I.8. – Prevenţia în stomatologie. Ed. Mirton, Timişoara, 1995. Horowitz L.G., Dillenberg J. şi Rattray J.9. – Self-care motivation: A model for primary preventive oral health behavior change. J Sch Health. 1987, 57;114-118.

Kegeles S.S.10. – Why people seek dental care: A test of a conceptual formation. J Health Hum Behav. 1963, 4;166-173.Linn E.L.11. – Social meanings of dental appearance. J Health Hum Behav. 1966, 7; 289-295.Martin R.T.12. – An Exploratory Investigation of the Dentist/Patient Relation. The Dental Health Education and Research Foundation, University of Sydney, Australia, 1965, 1-29. Maslow A.H.13. – Motivation and Personality, 2nd ed. Harper and Row Publishers, New York: NY, 1970.Moraru Ruxandra, Dumitrache Adina14. – Comunicare şi educaţie în sănătatea orală. Ed. Cermaprint, Bucureşti, 2003. Rich S.K.15. – Behavioral Foundations for the Dental Hygiene Process. În M.L. Darby şi M.M. Walsh. Dental Hygiene Theory and Practice. W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1995, 75-101. Rozencweig D.16. – Manuel de prevention dentaire: propositions a l’intention des odontologistes et des assistantes pour l’enseignement de l‘hygiene bucco-dentaire. Masson, Paris-Milan-Barcelone, 1988. Savage M.B., Johnson R.B., Johnson S.R.17. – Assuring Learning with Self-Instructional Packages, or... Up the up staircase. Self-Instructional Packages Inc., Chapel Hill NC, 1971;141.