Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Planul de Dezvoltare Locală a
Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”
2010 – 2013 VERSIUNEA- 03 DIN 11 IUNIE 2013
se aplică comunităţilor:
Bălăşeşti – judeţul Galaţi
Buciumeni – judeţul Galaţi
Corod – judeţul Galaţi
Cosmeşti – judeţul Galaţi
Costache Negri – judeţul Galaţi
Cudalbi – judeţul Galaţi
Drăguşeni – judeţul Galaţi
Ghidigeni – judeţul Galaţi
Gohor – judeţul Galaţi
Nicoreşti – judeţul Galaţi
Pochidia – judeţul Vaslui
Poiana – judeţul Galaţi
Priponeşti – judeţul Galaţi
Tutova – judeţul Vaslui
Ţepu – judeţul Galaţi
Valea Mărului – judeţul Galaţi
LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE RURALĂ S-A AVUT ÎN VEDERE:
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată – MARTIE 2009 număr
CCI: 2007RO06RPO001.
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Acronime:
AF – Asociaţie Familială
AM - Autoritatea de Management
AMIGO - Anchetă asupra Forţei de Muncă în Gospodării
ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale
ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare
ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură
ASN - Anuarul Statistic Naţional
BEI - Banca Europeană de Investiţii
BIM - Biroul Internaţional al Muncii
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
CE - Comunitatea Europeană
CEE Comunitatea Economică Europeană
DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală
DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii
FC - Fondul de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE - Fondul Social European
GAL - Grup de Acţiune Locală
HNV - Valoare Naturală Ridicată
IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii
ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare
LDSC - Linii Directoare Strategice Comune
LFA - Zone defavorizate
MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor
MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
ONG - Organizaţie Non Guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
OS - Obiective Strategice
OSC - Obiective Strategice Comune
PAC - Politica Agricolă Comună
PND - Planul Naţional de Dezvoltare
PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
PNR - Programul Naţional de Reforme
PIB - Produsul Intern Brut
PNS - Plan Naţional Strategic
PO - Program Operaţional
POR - Program Operaţional Regional
POS - Program Operaţional Sectorial
POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane
PUG - Planul de Urbanism General
PUZ - Planul de Urbanism Zonal
2
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Cuprins I. INTRODUCERE 5 II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ 9
II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu 5 II.2. Planul de dezvoltare locală 11
Partea I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic 11 II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice 12 II.2.1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului 23 II.2.1.3 Populaţie - demografie 25 II.2.1.4 Patrimoniu de mediu 30 II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural 35 II.2.1.6 Economie locală 46
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active 46 II:2.1.6.2 Agricultura 48 II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi 53 II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii 55
II.2.1.7. Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale 56 II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea
populaţiei la aceste servicii 56 II.2.1.8 Activităţi sociale şi institituţii locale 67 II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 69 II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea
teritoriului 88
Partea a II a: Analiza SWOT 90 Partea a III a: Priorităţi 103 Partea a IV a: Măsuri 111
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI 167
Partea a V a: Parteneriatul 167 III. 1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de
Dezvoltare Locală 167 III.2. Prezentarea parteneriatului devizional 176 III.2.1. Descrierea partenerilor 176 III.2.2. Crearea şi funcţionarea GAL-ului 176 III.3. Organizarea GAL-ului 191
Partea a VI a: Organizarea GAL-ului 191 III.3.1. Resurse umane 191
3
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.3.2. Descrierea resurselor materiale 214 III.3.3. Buget indicativ 215 III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare 216 III.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL 221 Partea a VII a: Mecanismul de implementare 221 III.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR 235 Partea a VIII a: Cooperare, crearea şi implementarea reţelei 235 III.5.1. Cooperare 235 III.5.2. Crearea şi implementarea reţelei 237 Anexă “Descrierea partenerilor” 241 BIBLIOGRAFIE 243
4
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
I. INTRODUCERE
Acest document strategic constituie Planul Local de Dezvoltare al Grupului de
Acţiune Locală „Tecuci”, judeţul Galaţi.
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”, a cărui strategie este prezentată în
acest document, se întinde de la partea de sud a judeţului Vaslui, respectiv comunele Tutova
şi Pochidia, şi se continuă până în partea de Nord Vest şi centrală a judeţului Galaţi.
Teritoriul are o suprafaţă totală de 991,04 ha, o populaţie de 68.712 locuitori şi cuprinde 14
comune din judeţul Galaţi: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache-Negri, Cudalbi,
Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti, Ţepu, Valea Mărului şi două
comune din judeţul Vaslui: Pochidia şi Tutova.
Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL „Tecuci” îşi propune să contribuie la
dezvoltarea economică şi socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând nevoile,
valorile şi specificul local.
Zona de acţiune a GAL “Tecuci” este în părţile ei esenţiale asemănătoare altor zone
rurale din România, dar evident, are şi unele caracteristici proprii, care o fac să fie specifică.
Este de notorietate faptul că mediul rural românesc are un nivel de dezvoltare scăzut, care se
traduce foarte sintetic prin formularea “standard scăzut de viaţă”. Dacă ne raportăm la nivelul
de viaţă din mediul urban din România sau chiar la mediul rural, dar din UE, diferenţa este
evidentă. Este o moştenire istorică şi din păcate nici în perioada de după abandonarea
regimului comunist nu s-a reuşit măcar diminuarea, dacă nu dispariţia acestui decalaj.
Problemele cu multiplele lor forme de manifestare, cauzele şi măsurile de îndreptare a stării
de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut şi fac obiectul multor programe la
diverse nivele de competenţă. Odată cu aderarea la UE, România are şansa ca prin politica
europeană de coeziune şi convergenţă şi alocările financiare corespunzătoare acestor politici,
să reducă decalajele dintre regiunile sale şi cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene
destinate acestui deziderat sunt cele structurale: FSE, FEDR, FC, dar si cele complementare
respectiv FEADR şi FEP.
Orice încercare în acest sens va avea şanse de reuşită mai bune dacă se vor dezvolta nu
numai infrastructurile naţionale, ci şi cât mai multe comunităţi, mai mici sau mai mari, din
punct de vedere economic în primul rând, dar nu numai. Pe plan european s-a impus deja
punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obţine numai dacă la
acest proces sunt implicaţi cât mai mult şi cât mai mulţi actori locali, membri ai comunităţii.
5
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Aceştia sunt cei care simt şi conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei
care pot da de cele mai multe ori soluţiile eficiente de rezolvare.
Abordarea LEADER conferă, prin sprijinul şi competenţele acordate GAL-urilor,
posibilitatea coagulării eforturilor comunităţilor spre o dezvoltare rurală durabilă, cu
consecinţe benefice asupra tuturor membrilor lor.
Scopul programului
Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din
spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii.
Intenţia este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură
dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin:
• protejarea patrimoniului cultural şi natural local;
• consolidarea economiei rurale, care înseamnă în primul rând crearea de locuri de
muncă;
• îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale;
Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care îşi
asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi microregiunea,
spaţiul în care trăiesc oamenii.
Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului LEADER trebuie să
valideze una sau mai multe priorităţi:
• Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi
servicii rurale competitive;
• Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;
• Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.
Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului
stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi
cu efecte pozitive asupra microregiunii în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de
mediu.
LEADER pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul de
experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă.
Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în
vederea realizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării
6
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
instituţiilor din regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din
regiune este indispensabilă pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real.
GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată şi sunt responsabile de
implementarea acesteia. Această strategie trebuie să facă obiectul unui consens larg la nivelul
tuturor actorilor. Ea are la bază o analiză-diagnostic a teritoriului care are ca obiectiv
prezentarea unei situaţii complete a teritoriului şi reperarea punctelor forte şi slabe pentru a
putea identifica priorităţile de dezvoltare. Aceasta se realizată în parteneriat cu totalitatea
actorilor potenţiali din teritoriu care trebuie asociaţi din stadiul cel mai incipient cu putinţă în
demersul de dezvoltare.
Este important ca în cadrul GAL-ului partea privată şi sectorul non-profit să reprezinte
majoritatea şi nu sectorul public. Responsabilitatea comună creează premise pentru rezolvarea
problemelor şi realizarea echilibrului între posibilităţi şi necesităţi.
Studiile realizate în România au identificat ca fiind cele mai potrivite următoarele zone de
interes pentru abordarea LEADER:
1. Turism rural şi agro-turism, turism cultural;
2. Promovarea meşteşugurilor, a băuturilor şi mâncărurilor tradiţionale locale;
3. Îmbunătăţirea mediului natural/artificial/social/cultural:
• conservarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local;
• restaurarea peisajului şi a patrimoniului;
4. Produse ecologice şi agricultura ecologică;
5. Training prin:
• furnizarea de cursuri de instruire şi educare;
• instruire specializată şi îmbunătăţirea aptitudinilor;
6. Diversificarea activităţilor, alternative cum ar fi:
• Creşterea albinelor (miere de albine şi produse derivate;)
• Acvacultură, crescătorii de peşti (păstrăvi, crapi, etc.);
• Plante medicinale şi aromate, fructe de pădure;
• Ciuperci ;
7. Protecţia mediului – tehnici de reciclare şi compostare a resturilor legumelor ecologice
8. Servicii – educaţie antreprenorială şi instruire, incubatoare rurale pentru afaceri, fonduri
de garantare şi împrumut, sprijin pentru start-upuri, colectarea laptelui şi a produselor
agricole, procesare, mecanizare.
9. Silvicultură şi procesarea lemnului – mobilă, împăduriri, pepinier;
7
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Corespunzător celor menţionate, GAL “Tecuci” şi-a propus elaborarea unui Plan de
Acţiune care, bazându-se pe informaţii cât mai reale asupra teritoriului, să găsească soluţii şi
apoi să facă eforturile necesare pentru implementarea lor. Problemele teritoriului sunt în
general cele comune spaţiului rural românesc şi ca atare şi soluţiile vor fi în general cele
sugerate de PNDR. Dar evident că există şi un caracter local şi de aceea şi unele soluţii vor
putea fi formulate diferit de cele din PNDR. Nu se poate trece cu vederea faptul că
dezvoltarea rurală nu este independentă de dezvoltarea generală a României şi ca atare ne
dorim să găsim soluţii ca surse de finanţare complementare să sprijine dezvoltarea teritoriului
nostru. Suntem convinşi că această convingere este şi a actorilor locali, că numai împreună,
cu multă muncă, folosind resursele endogene şi profitând de oportunităţile momentului, în
primul rând de cele oferite de FEADR, vom putea face ca spaţiul rural să fie un mediu
prielnic unei dezvoltări durabile, în care oamenii să-şi dorească să locuiască şi nu să plece din
el. Rezultatul convingerilor, strădaniilor şi, de ce nu şi a viselor noastre (nu iluzorii credem
noi), este Planul de Dezvoltare Locală (PDL) al teritoriului acoperit de GAL-ul “Tecuci” şi
iniţiat de Asociaţia Dezvoltare Zonală Tecuci.
Întrucât GAL-ul nostru nu a aplicat la Măsura 431, submăsura 431.1., ne-am asumat sarcina
realizării acestui PDL numai prin voluntariatul unor membri ai parteneriatului nostru. Echipa
care a coordonat această lucrare a fost alcătuită din:
- Căpraru Valeriu-Paul - licenţiat în Psihologie şi Ştiinte ale Comunicării;
- Dumitriu Anca-Roxana - licenţiată în Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea
Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect şi Formator de Formatori;
- Pintilie Ancuţa-Gabriela - licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European,
calificată ca asistent analist programator;
- Capotă Cezar - licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi
Managementul Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în
Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane şi
Agricultor.
Ultimii trei membri au participat şi la cursurile de formare specializată LEADER. Celor
menţionaţi li s-au adăugat, în diferite faze ale proiectului mulţi actori locali, membri sau nu ai
parteneriatului, cărora ţinem să le mulţumim şi pe această cale şi îi aşteptăm să ne sprijine în
implementarea strategiei propuse.
Menţionăm că GAL-ul nostru este recunoscut juridic prin Decizia Civilă nr. 698/18.10.2010 a
Tribunalului Galaţi, fondat de un număr mai mic de membri cărora ulterior li s-au adăugat
prin asociere mulţi alţi actori locali din teritoriu formând actuala structură a parteneriatului.
8
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Anexa 3 - Lista localităţilor cuprinse în teritoriul GAL „Tecuci”
Codul comunelor
INSSE
Numele localităţii Nr. locuitori 2009 Suprafaţa totală Densitate
Comune Oraşe Sate Judeţul Din oraşe
Total teritoriu km2 loc./km2
75613 Bălăşeşti - Bălăşeşti, Ciureştii-Noi, Ciureşti, Pupezeni Galaţi
2.566 64,79 40
75819 Buciumeni - Buciumeni, Tecucelu-Sec, Hânţeşti, Vizureşti Galaţi 2.674 45,05 59
75953 Corod - Corod, Blânzi, Brătuleşti, Cărăpceşti Galaţi 7.870 105,59 75
76040 Cosmeşti - Cosmeşti, Cosmeşti-Vale, Băltăreţi,
Satu-Nou, Furcenii-Vechi, Furcenii-Noi Galaţi 6.650 45,42 146
76111 Costache
Negri - Costache Negri Galaţi 2.616 27,64 95
76157 Cudalbi - Cudalbi Galaţi 8.181 143,41 57
76175 Drăguşeni - Drăguşeni, Fundeanu, Nicopole, Căuieşti, Adam, Stietesti, Ghingheşti Galaţi 5.027 93,55 54
76406 Ghidigeni -
Ghidigeni, Gara Ghidigeni, Gefu, Tăpălău, Gura Gârbovăţ, Tălpici,
Slobozia Corni, Gârbovăţ Galaţi 6.326 70,31 90
76497 Gohor - Gohor, Ireasca, Nărteşti,
Gara Berheci, Poşta Galaţi 3.916 51,97 75
76807 Nicoreşti -
Nicoreşti, Fântâni, Grozăveşti, Branişte, Sârbi, Dobrineşti, Ionăşeşti, Mălureni,
Coasta Lupei, Piscul Corbului Galaţi 6.186 67,72 91
77587 Poiana - Poiana, Vişina Galaţi 1.886 35,31 53 77028 Priponeşti - Ciorăşti, Priponeşti, Priponeşti Jos, Lieşti Galaţi 2.598 55,50 47 77377 Ţepu - Ţepu, Ţepu de Sus, Berheci Galaţi 2.559 34,66 74
77475 Valea
Mărului - Valea Mărului, Mândreşti Galaţi 3.739 53,28 70
9
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
166592 Pochidia - Sălceni, Borodeşti, Pochidia, Satu Nou Vaslui 1.822 41,93 43
166539 Tutova - Tutova, Bădeana, Coroi, Ciortolom,
Vizureni, Criveşti Vaslui 4.096 54,9 75
Total 0 68.712 991,04 69 % locuitori oraşe din total locuitori (≤25%) - - -
0 - - -
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
10
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului
PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
Judeţul Galaţi este aşezat în sud-estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică,
27°20' şi 28°10' longitudine estică. Se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi
judeţul Vrancea, în sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea, la est cu Republica Moldova, iar la
vest cu judeţul Vrancea.
Distanţa între municipiul Galaţi şi localităţile din judeţul Galaţi, componente ale GAL
Tecuci, în km pe şosea
Localitatea Distanţa până la
Galaţi (km)1
Bălăşeşti 85
Buciumeni 110
Corod 80
Cosmeşti 80
Costache Negri 45
Cudalbi 55
Drăguşeni 80
Ghidigeni 70
Gohor 111
Nicoreşti 97
Poiana 106
Priponeşti 114
Ţepu 100
Valea Mărului 65
1 Harta Rutieră a României
11
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Distanţa între municipiul Vaslui şi localităţile din judeţul Vaslui, componente ale GAL
Tecuci, în km pe şosea:
Localitatea Distanţa până la
Vaslui (km)
Distanţa până la
Galaţi (km)2
Tutova 50 113
Pochidia 79 94
Sursa: Harta rutieră a României
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Amplasarea teritoriului
Comuna Tutova, judeţul Vaslui este cea mai nordică localitate a teritoriului, situată la
o distanţă de 50 de kilometri faţă de reşedinţa judeţului Vaslui, municipiul Vaslui şi la 113
kilometri de municipiul Galaţi.
La graniţa cu judeţul Vrancea se află comunele Priponeşti, Gohor, Poiana, Nicoreşti,
Buciumeni şi Cosmeşti.
Costache Negri este cea mai sudică localitate a ţinutului, este situată în centrul
judeţului Galaţi, fiind cea mai apropiată de municipiul Galaţi, la numai 45 de kilometri.
Distanţa dintre graniţa de nord a teritoriului (Priponeşti) şi cea de sud (Costache Negri) este
de 67 de kilometri, iar dintre partea de vest (comuna Cosmeşti) şi cea de est (Drăguşeni) este
de 50 de kilometri.
Căi de comunicaţii
Galaţiul este un major nod de transport care implică căi rutiere, transport pe apă şi
feroviar. Localizarea geografică face din judeţul Galaţi un important nod regional de legătură
între ţările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina.
Teritoriul GAL „Tecuci” este străbătut de o reţea deasă de drumuri naţionale, judeţene şi
comunale. Cea mai importantă arteră rutieră este DE 581 (componentă a coridorului IX
2 Harta Rutieră a României
12
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
european), care traversează ţinutul de la nord (Tutova) la vest (Cosmeşti), prin comunele:
Priponeşti, Ghidigeni, Gohor, Ţepu, pe o distanţă de 50 de kilometri.
Reţeaua de drumuri naţionale este formată din: DN 24 –Tişiţa - Tecuci – Bârlad (DE 581)
DN 24 D – Bârlad – Galaţi
DN 25 – Tecuci – Galaţi
Drumurile judeţene care străbat teritoriul sunt:3 DJ 243A Pogoneşti - Tutova – Criveşti –Sălceni
DJ 240 - Ţigăneşti – Ghidigeni – DN 24
DJ 240A – Tălpligi – Cerţeşti
DJ 241 – Gara Berheci – Gohor – Limită judeţ Vrancea
DJ 241G – Brahăşeşti - Ţepu – DN24
DJ241F – Limită de judeţ Vrancea – Ciorăşti – DN 24
DJ 251 – Barcea – Nicoreşti - Buciumeni
DJ 251 – Tecuci – Valea Mărului - Cudalbi – Costache Negri – Pechea – Galaţi
DJ 251C – Valea Mărului – Smulţi – Balinteşti
DJ 251 A – Matca – Corod – Drăguşeni
DJ 251 B – Blânzi (Corod) – Bălăşeşti – Bălăbăneşti
DJ 251 B – Blânzi (Corod) – Cerţeşti – Bălăbăneşti
DJ 251D – DJ 251 – Mănăstirea Gologanu (Cudalbi)
DJ 251G – Braniştea - Ţepu – DN24
DJ 251G – Vârlezi – Corni – Valea Mărului
DJ 2512F – Drăguşeni – Smulţi – Băleni
DJ 251H – Corod – Valea Mărului
DJ 251J – Cotoroaia – Adam – Fundeanu
DJ 252 – Barcea – Nicoreşti – Buciumeni
DJ 252 G – Braniştea – Ţepu – DN 24
DJ 252 H – Tecuci – Furceni (Cosmeşti)
DJ 252I – Nicoreşti – Poiana – Vişina – DJ 252
DJ 253 – Umbrăreşti – Cudalbi – Băleni
DJ 254 – Iveşti – Costache Negri
DJ 254 B - Griviţa – DJ 253
DJ 254C DN24D – Mănăstirea Adam
3 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui
13
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Reţeaua de drumuri a teritoriului mai cuprinde pe lângă cele 3 drumuri naţionale şi cele 23
drumuri judeţene, 27 de drumuri comunale în judeţul Galaţi şi 3 în judeţul Vaslui, care fac
legătura între localităţile teritoriului, după cum urmează:4
DC27 – DJ 251 – Casa Memorială (Costache Negri)
DC28 – Costache Negri - Suhurlui
DC67- DN24 – Băltăreţi (Cosmeşti)
DC68 – DN24 – Cosmeşti Vale
DC69 – Cosmeşti – Ionăşeşti
DC70 – Dobrineşti – Ionăşeşti (Nicoreşti)
DC71 – Gara Frunzeasca – Nicoreşti
DC72 – Nicoreşti – Coasta Lupii
DC74 – Buciumeni – Tecucelul Sec
DC75 – Grozăveşti – Hânţeşti - Vizureşti (Buciumeni)
DC 76 Criveşti –Vizureni (Tutova)
DC78 – Tutova Ciureştii Noi (Bălăşeşti)
DC81 – Corod – Mândreşti
DC82 – Brătuleşti – Cărăpceşti (Corod)
DC83 – DN24 – Gara Berheci – Negrileşti
DC 84 – DN 24 – Drum acces Nărteşti (Gohor)
DC88 – Gohor - Ireasca
DC90 – DN 24 – Priponeşti – Lieşti
DC91 – DN24 – Lieşti (Priponeşti)
DC93 – Ghidigeni - Gefu
DC95 – Tălpigi – Cârlomăneşti (Ghidigeni)
DC100 – Bălăşeşti - Pupezeni
DC102 – Adam – Căueşti (Drăguşeni)
DC103 – Ghigheşti – Adam (Drăguşeni)
DC107 – DJ 252 – Tabăra Buciumeni
DC 108 – Fundeanu - Cabana Fundeanu (Drăguşeni)
DC111 – Drum acces Bălăşeşti
DC117 – DJ151J – Stroiu (Drăguşeni)
DE (drum de exploatare) 756 Tutova - Ciortolom – Ciureşti
4 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui
14
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Din partea de nord, către partea de vest, teritoriul este străbătut de magistrala CFR -
600 (Făureni - Ungheni) – cu staţii la Cosmeşti, Ghidigeni, Berheci şi Tutova.
Aeroportul Bacău se află la o distanţă de numai 80 de kilometri faţă de localitatea Buciumeni.
Cel mai apropiat port este cel de la Galaţi, situat la doar 45 de kilometri faţă de comuna
Costache Negri.
Relieful teritoriului
Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului carpatic, judeţul
Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice5, sudice şi centrale, fapt ce
se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice.
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” prezintă un relief tabular cu o fragmentare
mai accentuată în partea nordică unde se ajunge până la altitudinea de 310 metri, şi mai slabă
în partea sudică coborând până la 10 şi chiar 5 metri altitudine absolută.
Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi
agricole.
Câmpia Tecuciului; Câmpia Covurlui; Dealurile Nicoreştilor, Dealurile Covurlui; Podişul
Covurlui; Colinele Tutovei
Câmpia Covurlui situată la Sud de culmile deluroase ale Podişului Covurlui, având în
vest Valea Gerului, la est Valea Prutului, la sud Câmpia Siretului. Este o zonă cu poduri largi,
care face legătura între podiş şi Valea Siretului. Pe latura sudică a sa, la contactul cu Câmpia
Siretului, apar mici trepte de abraziune.
Câmpia Tecuciului este alcătuită dintr-un complex de patru terase: Podoleni (2-4 m),
Tecuci (5-8 m), Cernicari (10-20 m), Ghidigeni (60-70 m), este delimitată de cursul Siretului,
pârâul Gerului şi o linie ce trece prin Cudalbi, Corni, Valea Mărului, Pochidina şi Vizureni.
Fiind situată în cursul inferior al Bârladului, ea cuprinde atât terasele şi lunca acestuia, cât şi
pintenul piemontan, terasat al Cosmeştilor din Deal, dintre Siret şi Bârlad.
În cadrul Podişului Covurlui se disting trei subunităţi geomorfologice cu caractere
proprii. La nord de Corod - Ghidigeni relieful se înalţă până la 310 metri, în dealul Poleitul.
Din punct de vedere structural el constituie o unitate de platformă alcătuită din pietrişuri şi
nisipuri cu intercalaţii de argile pliocene.
Colinele Tutovei se întind de o parte şi de alta a Berheciului inferior: partea dinspre vest mai
este cunoscută şi sub denumirea de Piemontul Nicoreştilor.
5 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
15
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Clima
Pe teritoriul GAL „Tecuci” clima este temperat continentală6, cu unele variaţii interne
datorate reliefului şi orientării văilor. Partea centrală a judeţului, respectiv sudică a ţinutului,
reprezintă mai mult de 90% caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a
teritoriului este într-o regiune deluroasă.
Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole
puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la sud şi sud-vest, care
generează topirea zăpezii. Cele trei râuri din judeţul Galaţi, Siret, Prut şi Dunăre şi bazinele
din jurul lor afectează în general, prin introducerea climei specifice ce modifică regimul de
valori şi principalele elemente meteorologice; clima este relativ mai umedă şi cu temperaturi
mai scăzute în timpul verii şi mai puţin rece în timpul iernii.
Temperatura medie anuală este de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord
temperatura medie anuală coboară până la 9-8°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se
înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele climatice sunt mai curând caracterizate
prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de
aer rece vin de la Nord şi Nord-Est şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C.
În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 şi 4°C. Media lunară a temperaturii
înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. Circulaţia generală a atmosferei are ca principale
caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat-oceanice de la
vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o frecvenţă mare
a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în perioada rece a
jumătăţii anului). În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical-
maritim. Condiţiile climaterice favorizează cultivarea în principal, a grâului, a porumbului, a
orzului, a viţei de vie, a plantelor de floarea soarelui şi de soia.
Precipitaţiile
Precipitaţiile atmosferice7 prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită
altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Astfel, în zonele de câmpie, treapta de
relief cea mai joasă a teritoriului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an,
iar în regiunea podişurilor nu depăşesc decât local 800 mm/an. Căderile de precipitaţii în
cantităţi mari de 300 mm în 24 de ore sunt frecvente pe întreg teritoriul. Precipitaţiile
6 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 7 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
16
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad in luna iulie. Prima zi cu brumă apare în
general între 1.10 şi 11.10 iar prima zi cu îngheţ între 11.10 şi 21.10. Valoarea precipitaţiilor
este mică în comparaţie cu valorile naţionale. Acesta este un rezultat al situării est-
continentale ce influenţează şi punerea în circulaţie a maselor de aer de la vest la nord-vest. În
medie, perioada precipitaţiilor pe an este de 66 zile de zile, iar media anuală a precipitaţiilor
atinge un nivel de 477l, dar cu fluctuaţii semnificative în anumiţi ani. Precipitaţiile sunt inegal
distribuite pe parcursul anului, cantităţi mari de precipitaţii fiind înregistrate în vară, ca
furtună cu ploi.
Solurile
Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe
argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta.
Spre nordul teritoriului predomină cernoziomurile levigate, în zonele înalte din partea central-
nordică a judeţului Galaţi (Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri) apar solurile cenuşii
(rezultate din degradarea progresivă intensă a cernoziomurilor levigate).
Din suprafaţa agricolă a GAL „Tecuci” 813,67 kmp reprezintă teren arabil, iar tipul de sol
care predomină este cernoziomul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restricţii.8
Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural (textură
nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri
cu eroziuni puternice (erodisoluri).
Terenurile arabile au clase de calitate diferite. Gruparea acestora pe clase de calitate se
realizează luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta
terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de
umiditate de suprafaţă, neuniformitatea terenului etc.
În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală
„Tecuci”, s-au identificat 5 clase de calitate:
clasa I - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp;
clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp;
clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp;
clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp;
clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.
8 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi şi Direcţia pentru Agricultură Vaslui
17
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Se observă că cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru
agricultură.
Resurse naturale
Resursele judeţelor Galaţi şi Vaslui sunt reprezentate de hidrocarburi (ţiţei şi gaze
naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş9.
La Cosmeşti şi Nicoreşti se exploatează argile, nisipuri şi pietrişuri, importante pentru
industria materialelor de construcţie.
Resursele naturale ale teritoriului constau în:
- izvoare/ape subterane - apa potabilă care se obţine din foraje cu adâncimi cuprinse între 100-
160 m cu debite exploatabile de 3,5-5,5 l/s. Apa pentru irigaţii este asigurată de Siret, Prut şi
Dunăre
- potenţial energetic eolian – altitudinile scad de nord la sud, iar văile şi dealurile cu aceeaşi
direcţie determină canalizarea pe văi a maselor de aer Cudalbi, Drăguşeni, Valea Mărului,
Pochidia, Tutova, Bălăşeşti
- resurse lemnoase – păduri de foioase şi conifere, utilizate pentru încălzirea locuinţelor - în
partea nordică şi vestică a teritoriului, zonele forestiere;
- resurse piscicole – râurile, pâraiele şi lacurile de pe teritoriu sunt populate cu porcuşor,
mreană, clean, oblet şi păstrăv;
- păşunile – asigură hrana animalelor;
- pădurile - vânat, ciuperci, hrana albinelor, arbuşti precum cătina, măceşul, dracilla;
- pietrişuri, argilă, calcar – Cosmeşti, Nicoreşti;
La Ţepu - rezerve de petrol.
Teritoriul are o bogată reţea hidrografică10 ce cuprinde:
• ape de suprafaţă: Siretul (150 km) - cu afluenţii săi Bârladul şi Bârlădeţul.
Media anuală a debitului de apă pentru râul Bârlad este circa 7 mc/s.
• ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare
adâncime în cadrul celor două bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul
GAL-ului Prut şi Bârlad.
9 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 10 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
18
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Sursele de apă de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau
în considerare debitele medii multianuale. Deoarece folosirea surselor subterane este mai
puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea
cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,
care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.
Sursele de apă subterană pot fi:
• straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune;
• straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti);
• straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Nicoreşti);
Principalele râuri în judeţul Galaţi
Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul
judeţului Galaţi
Siret 559 150
Bârlad 207 57
Berheci 92 92
Geru 62 62
Corozel 41 41 Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
Principalele râuri in judeţul Vaslui:
Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul
judeţului Vaslui
Bârlad 137 137
Tutova 86 75 Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
Pe teritoriul GAL-ului există suficiente resurse de apă pentru a asigura cererea de apă
potabilă. Calitatea apei de suprafaţă în general este potrivită pentru extragerea şi folosirea sa
ca apă potabilă (ape de categoria a-II-a), exceptând râul Bârlad.
În condiţiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250 mm în
anii secetoşi, dezvoltarea sistemului de irigaţii devine imperativă. Pe suprafaţa Grupului de
19
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Acţiune Locală „Tecuci” există o reţea hidrografică bogată care permite dezvoltarea acestuia.
Cel mai important sistem de irigaţii este localizat în Câmpia Covurlui, care are prizele de
alimentare în râurile Siret, Prut şi Dunăre. Acesta are o importanţă deosebită pentru
agricultură, întrucât asigură distribuţia apei de irigaţii pe o suprafaţă de 115.438 ha.
Vegetaţia
Vegetaţia este în mare parte
specifică pajiştilor stepice
cu graminee şi diverse
ierburi xerofile11,
determinate de condiţiile de
climă şi de substratul
litologic alcătuit din loess,
care ocupă cea mai mare
suprafaţă, ca şi din nisipuri
cum sunt cele de pe valea
Bârladului şi Valea
Siretului. În prezent
vegetaţia naturală e înlocuită în cea mai mare parte de culturi.
Local se mai întâlnesc petice mici de pajişti degradate alcătuite din firuţa (Poa bulbosa),
peliniţa (Artemisia austiaca), păiuş (Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate
reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podişul Covurlui şi chiar câmpia Covurlui se
întâlneşte şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus pendunculiflora şi
Quercus pubescens.
Flora cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii
de plante superioare: dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme
cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt
subspontane.
11 Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti, 1962-1966
20
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Arii naturale protejate12 de tip rezervaţie naturală de pe teritoriul GAL „Tecuci”
declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a III-a - zone protejate:
Pădurea Buciumeni
(foto 1)
– judeţul Galaţi
Pădurea Fundeanu
– judeţul Galaţi
Pădurea Bădeana
(foto 2)
– judeţul Vaslui
12 www.mmediu.ro www.arpmgl.ro
21
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Fauna
Fauna include toate speciile de
animale care trăiesc în libertate,
inclusiv cele care au fost reproduse
artificial într-o anumită regiune,
formând o populaţie de animale care se
înmulţeşte de sine stătător.
Din cele 24 de specii de
mamifere identificate din fauna
teritoriului, 21 au nevoie de măsuri de
ocrotire, dintre care 79,17% sunt
protejate la nivelul judeţelor Galaţi şi
Vaslui prin Legea nr. 462/2001;
- 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie,
66,67% sunt listate în anexele
Convenţiei de la Berna.
Din cele 230 specii de păsări, întâlnite,
46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-
se în prevederile legilor sau
convenţiilor interne şi internaţionale.
Dintre acestea 65,65% sunt protejate la
nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001;
20% se regăsesc în Cartea Roşie;
- 95,65% sunt incluse în anexele
Convenţiei de la Berna.
De asemenea 38,46% din cele 13 specii
de reptile, 57,14% din cele 14 specii de
amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii
de ihtiofaună, identificate din faună
sunt incluse în Cartea Roşie a
României.
22
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului
Harta 1 – harta teritoriului Grupului de acţiune locală „Tecuci”
Harta cuprinde întreg teritoriul cu delimitarea celor 16 localităţi în cadrul teritoriului, reţeaua
principalelor căi de comunicare, principalele centre urbane din vecinătate, râurile principale.
Principalele căi de comunicare în cadrul teritoriului sunt cele rutiere: drumul european E581
care face legătura între partea de nord a teritoriului – Comuna Tutova şi partea de vest –
comuna Cosmeşti şi comunică cu E85, care face legătura cu capitala ţării.
Teritoriul este brăzdat de o bogată reţea de drumuri judeţene şi naţionale.
23
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Harta 2- Harta localizării teritoriului în cadrul judeţelor Galaţi şi Vaslui
Ţinutul Grupului de Acţiune „Tecuci” este aşezat în partea sudică a judeţului Vaslui şi
continuă cu părţile de nord, vest şi centrală ale judeţului Galaţi. Este dispus în trepte, şi
coboară în altitudine de la nord către sud. Este străbătut de 3 drumuri naţionale, 27 drumuri
judeţene şi 30 de drumuri comunale care fac legătura între localităţile teritoriului.
Partea de vest şi nord a teritoriului este străbătută de calea ferată care face legătura între Iaşi -
Bucureşti şi Iaşi - Galaţi.
24
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.3 Populaţie – demografie
Localitatea Populaţie 1992
Populaţie 2009
Evoluţie Soldul migrării
2009
Sold natural 2009
Sub 20 ani 2009
Peste 60 ani 2009
Populaţie activă 2002
Şomeri
TOTAL 63904 66331 2598 83 -360 16838 15589 18184 4063 % 100 100 100 100 100 100
Bălăşeşti 2444 2500 56 6 -20 648 778 1251 120 % 4 4 4 5 7 3
Buciumeni 2462 2574 112 2 0 727 578 419 240 % 4 4 4 4 2 6
Corod 7865 7548 -317 -2 -56 1514 1756 2953 213 % 12 11 9 11 16 5
Cosmeşti 6675 6742 67 25 -35 1550 1377 410 272 % 10 10 9 9 2 7
Costache Negri 2353 2689 336 7 -8 734 533 857 258
% 4 4 4 3 5 6 Cudalbi 8156 7882 -274 2 -78 1738 1874 3435 373
% 13 12 10 12 19 9 Drăguşeni 4747 5690 943 12 12 1811 1057 924 373
% 7 9 11 7 5 9 Gohor 3882 3714 -168 -22 -40 832 1078 621 268
% 6 6 5 7 3 7 Ghidigeni 5379 6586 1210 6 6 2190 1043 1482 748
% 8 10 13 7 8 18 Nicoreşti 6358 4114 -2244 -27 -27 1085 1041 2100 205
% 10 6 6 7 12 5 Pochidia 0 1873 1873 22 -11 461 929 0 94
% 0 3 3 6 0 2 Poiana 0 1907 1907 3 -24 459 477 0 68
% 0 3 3 3 0 2 25
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Priponeşti 2598 2379 -47 12 -31 531 785 1162 79
% 4 4 3 5 6 2 Tutova 5092 3724 -1368 6 -1 1035 732 1950 132
% 8 6 6 5 11 3 Ţepu 2497 2669 172 25 -28 601 753 173 173
% 4 4 4% 5 1 4 Valea Mărului 3396 3740 340 6 -19 922 798 447 447
% 5 6 5% 5 2 11 Sursa: Institutul Naţional de Statistică
26
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Galaţi şi de Institutul
Naţional de Statistică Vaslui populaţia totală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” era la
1 iulie 2009 de 68712 locuitori, împărţită între cele 16 localităţi componente.
Conform Legii 84 din 5 aprilie 2004 - Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Alba, Arad, Argeş,
Bacău, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi,
Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.
Astfel, pentru comunele nou înfiinţate Poiana – judeţul Galaţi şi Pochidia – judeţul Vaslui nu există
date statistice referitoare la populaţie şi/sau suprafaţă decât din anul 2004.
Cea mai populată localitate aflată pe teritoriul GAL „Tecuci” este comuna Cudalbi, având
788213 locuitori şi cea mai slab populată este Pochidia cu 1873 de locuitori.
Densitatea populaţiei la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor furnizate de INSSE Galaţi şi
INSSE Vaslui este de 69 locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ cu densitatea populaţiei la nivelul
judeţelor Galaţi (136,5 locuitori/kmp) şi Vaslui (86,5 locuitori/kmp) este mai mică, cât şi faţă de cea
naţională (90,1 locuitori / kmp)
Dinamica populaţiei
Dinamica populaţiei teritoriului arată o tendinţă de creştere, contrazicând tendinţa de scădere a
populaţiei la nivel naţional, deşi soldul natural, la nivelul anului 2009, este negativ. Cel mai mare
număr de naşteri a fost înregistrat în anul 1992, iar cel mai mic în 2008. În ceea ce priveşte decesele în
anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe decese pe teritoriul GAL „Tecuci”, iar în anul 1992 cele mai
puţine.
Comunele din teritoriu, cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile pentru anii
1992, 2002, 2007, 2008 şi 2009 sunt Drăguşeni, Ghidigeni, Buciumeni şi Tutova14, iar cu cel mai
scăzut comunele Cudalbi, Corod, Gohor şi Priponeşti.
13 Institutul Naţional de Statistică Galaţi 14 Institutul Naţional de Statistică Vaslui
27
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Naşteri
Comuna 1992 2002* 2007 2008 2009 TOTAL Bălăşeşti 46 31 22 22 25 146 Buciumeni 44 39 27 29 29 168 Corod 121 42 52 51 56 322 Costache N 41 41 26 27 24 159 Cudalbi 121 76 65 49 58 369 Cosmeşti 107 64 53 55 59 338 Drăguşeni 118 96 72 85 81 452 Ghidigeni 103 105 93 109 102 512 Gohor 57 29 36 28 25 175 Poiana 4 17 16 12 49 Priponeşti 29 29 18 11 24 111 Nicoreşti 119 66 56 41 48 330 Ţepu 32 25 61 17 21 156 Valea Mărului 58 53 45 44 45 245 Tutova 81 89 46 54 53 323 Pochidia 0 11 16 14 41 TOTAL 1077 789 700 654 676
* Pentru comunele Poiana şi Pochidia - an de referinţă 2004
Decedaţi
Comuna 1992 2002* 2007 2008 2009 TOTAL
Bălăşeşti 36 36 36 52 45 205 Buciumeni 48 46 45 55 29 223 Corod 86 95 92 111 112 496 Costache N 27 32 26 34 32 151 Cudalbi 85 79 98 126 136 524 Cosmeşti 77 83 76 114 94 444 Drăguşeni 39 77 52 66 69 303 Ghidigeni 65 77 69 67 96 374 Gohor 61 72 57 55 65 310 Poiana 24 40 33 36 133 Priponeşti 41 49 57 58 55 260 Nicoreşti 112 110 58 84 75 439 Ţepu 34 41 33 30 49 187 Valea Mărului 52 51 62 63 64 292 Tutova 62 73 52 42 54 283 Pochidia 0 17 32 25 74 TOTAL 825 945 870 1022 1036
* Pentru comunele Poiana şi Pochidia - an de referinţă 2004
28
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
1992 2002 2007 2008 2009
DecedatiNascuti
La 1 ianuarie 2009 comuna cu cea mai numeroasă populaţie sub 20 de ani era comuna
Cudalbi, dar tot aceasta înregistrează şi cel mai mare număr de oameni peste 60 de ani.
Ponderea tinerilor sub 20 de ani este de 25% din totalul populaţiei, faţă de 23% a celor peste 60 de
ani. Populaţia activă este de 27% din totalul persoanelor înregistrate la nivel de teritoriu.
Din punct de vedere al soldului
migratoriu la nivelul anului 2009
aceste este pozitiv pentru spaţiul
GAL „Tecuci”, iar cele mai atractive
comune din acest punct de vedere
sunt Cosmeşti, Ţepu, Pochidia,
Priponeşti şi Drăguşeni.
Comunele în care s-au înregistrat
imigranţi sunt: Corod – 2 persoane şi
Nicoreşti – o persoană, iar din punct
de vedere al celor care au părăsit
teritoriul României doar în Cudalbi
şi Nicoreşti s-a înregistrat câte un caz.
Ca urmare a datelor puse la dispoziţie de către Agenţiile Judeţene pentru ocuparea forţei de muncă
din cele două judeţe – Galaţi şi Vaslui – pe suprafaţa cărora se întinde teritoriul GAL „TECUCI” –
cel mai mare număr de şomeri sunt înregistraţi în localităţile Ghidigeni, Valea Mărului, Cudalbi,
Drăguşeni, Gohor. Rata cea mai mare a şomajului raportată la populaţia totală a comunei se
întâlneşte în comuna Ghidigeni, iar cea mai mică în comunele Corod şi Priponeşti.
Comuna Populaţie 2009 Şomeri % Bălăşeşti 2500 120 5 Buciumeni 2574 240 9 Corod 7548 213 3 Cosmeşti 6742 272 4 Costache Negri 2689 258 10 Cudalbi 7882 373 5 Drăguşeni 5690 373 7 Gohor 3714 268 7 Ghidigeni 6586 748 11 Nicoreşti 4114 205 5 Pochidia 1873 94 5 Poiana 1907 68 4 Priponeşti 2379 79 3 Tutova 3724 132 4 Ţepu 2669 173 6 Valea Mărului 3740 447 12
TOTAL 66331 4063 100
29
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.4. Patrimoniul de mediu
Patrimoniul de mediu este reprezentat în teritoriul nostru de relieful bogat, reprezentat de
dealuri împletite cu văi şi zone de câmpie piemontană şi joasă. Relieful variat al teritoriului este
brăzdat de o bogată reţea de ape curgătoare, un teritoriu complex caracterizat prin biodiversitate, cu
arii naturale şi zone în care habitează specii protejate. Toate aceste caracteristici definesc un
teritoriu cu potenţial de dezvoltare a resurselor naturale şi de valorificare a acestora în vederea
dezvoltării locale.
Bazinul hidrografic bogat, pe lângă frumuseţea peisajului, oferă teritoriului o bogată faună
acvatică, adevărate resurse piscicole – şi este format din:
- Râul Bârlad este cel mai important afluent al râului Siret şi pătrunde pe teritoriul GAL-ului prin
partea de nord, primind de pe dreapta pe pârâul Pereschiv, aproape de Gara Ghidigeni, având la
rândul său ca afluenţi pâraiele Pereschivu Mic, Căbeşti şi Pleşeşti, însă cel mai important afluent al
râului Bârlad este pârâul Berheci, care la rândul său are ca principal afluent pârul Zeletin.
Râul Bârlad produce inundaţii datorită pantei foarte mici.
- Râul Siret cu o lungime de 150 km, delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi. Pătrunde pe teritoriul
GAL „Tecuci” în localitatea Poiana.
Apele Siretului se înscriu, în totalitatea lor, într-un profil hidroeconomic complex, care cuprinde:
alimentarea cu apă a unor centre urbane şi rurale, pentru populaţie, industrie şi zootehnie,
acumulări pentru irigaţii şi alte utilizări; măsuri antierozionale; lucrări de apărare contra
inundaţiilor şi desecarea excesului de apă, mai ales în Lunca Siretului.
Debitul mediul al Siretului, la Cosmeşti, măsoară 190 m³/s şi panta medie a patului albiei este de
0,5m/km, pe direcţia nord-sud. Debitul maxim înregistrat a fost de 4800m³/s la data de 13 iulie
2005.
- Râul Tutova – afluent al râului Bârlad
Pâraiele15:
- Pereschiv, Gârbovăţ, Bălăneasa – care străbat comuna Ghidigeni
- Corozel – cu afluenţii săi – Corozelul sec, Valea Seacă, Tăploani – pe teritoriul comunei Corod.
Pârul izvorăşte dintr-o râpă din dealul Cernăteşti din Fundeanu (comuna Drăguşeni). Tot in Corod
mai există iazuri artificiale, câte două în satele Blânzi, Fundeanu şi Cărăpceşti.
- Căuieşti, Valea Nicoriţei, Valea Bolohanu, Valea Stanel, Valea Hoban, Suhurlui Apă (izvorăşte
de pe teritoriul administrativ al comunei) – existente în comuna Drăguşeni.
15 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
30
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Geru, Bujoreşti-Gologanul, Valea Rea şi sistemul Herătău-Călmăţui – pâraie care aparţin
bazinului Siretului, având în prezent caracterul de emisari indirecţi ai celei mai importante artere
hidrografice a estului României în bazinele hidrografice ale regiunii Câmpiilor Tecuciului şi
Covurluiului, respectiv ale Gerului, Călmăţuiului şi Valea Rea cursurile se organizează în sistem
tip paralel conform clasificării sistemelor hidrografice pe baza asocierii afluenţilor.
- Pârâul Bârzota (afluent al râului Bârlad) şi Bârzoţel pe teritoriul comunei Tutova
O parte din apele subterane sunt captate pentru folosinţă economică, iar o alta se pierd la contactul
cu şesul Bârladului, aprovizionând cu apă o serie de bălţi cum ar fi:
Balta lui Cotan, Balta Morii, Balta de la Pastia, dar şi numeroase terenuri umede din comuna
Ghidigeni.
- Râpa Roşie şi Tecucelul Sec – pe teritoriul comunei Buciumeni – cu mari variaţii sezoniere de
debit, de la secări până la inundaţii.
Reţeaua hidrografică a comunei Nicoreşti este reprezentată în principal de cursurile de apă Siret,
Tecucel, Valea Rea, Lupa, care produc pagube însemnate în urma căderilor însemnate de
precipitaţii.
- Prâul Berheci – afluent al râului Siret
Între comunele Costache Negri şi Pechea, pe drumul judeţean 251 se află un lac antropic constituit
ca urmare a deficitului de apă, la crearea lui concurând şi factori geomorfologico-litologici. El
reţine cantităţile de apă căzute în timpul ploilor, ori la topirea zăpezilor, are şi rolul de regularizare
a cursurilor pe văile cu regim de scurgere torenţial, prin atenuarea undelor de viitură.
Lacuri de acumulare mici şi amenajări piscicole de pe teritoriul GAL „Tecuci”:16
Denumire acumulare Deţinător
Localizare
Suprafaţa/volum
(ha/mii / mc)
Autoriz. în condiţii
de siguranţă
B.H. SIRET - Acumulări cu barare de albie
Iaz agropisc.
Potârnichea
-r. Vameş
SC CENTRAL
SRL Galaţi
Com. C. Negri
4
80
Program de
etapizare
B.H. BÂRLAD - Acumulări cu barare de albie
Iaz Ciureştii Noi
-r. Hobana
C.L. Bălăşeşti
Com. Bălăşeşti
32
0
Nu
Rupt
16 Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui
31
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Iaz Priponeşti
-r. Pereschiv
(Valea Lieşti)
C.L. Priponeşti
Com. Priponeşti
8,66
130
Nu
Iaz Gârbovăţ
-r. Gârbovăţ
C.L. Gârbovăţ
Com. Ghidigeni
5
0
Nu
Rupt
Iaz Timpa
- Timpa (afl.mal
dr.r. Berheci)
As.agr. Ipotepti
Com. Ţepu
12
210
Nu
Iaz Izvoare - Cernica
(afl.mal dr.r. Berheci)
As.agr. Ipoteşti
Com. Ţepu
4,06
-
Nu
Iaz Buciumeni
-r.Tecucel
Fundaţia SEMNAL
Com. Buciumeni
6
150
Nu
Rupt
Iaz agropisc.
Corod
-r. Corozel
C.L. Corod
Com. Corod
62
1800
Nu
Iaz agropisc.
Blânzi II
-r. Tăplăoani
C.L. Corod
Com. Corod
7
170
Nu
Iaz agropisc.
Blinzi I
-r. Tăplăoani
(izvoare)
C.L. Corod
concesionat
Com. Corod
1
15
Iaz Cărăpceşti
- r. Tăplăoani
C.L. Corod
Com. Corod
0,5
4,5
Nu
Natura 2000. Situaţia ariilor protejate în teritoriul GAL „Tecuci”
Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale constituită la nivel european şi ca atare
principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Scopul Reţelei Natura 2000
este conservarea valorilor naturale de importanţă comunitară printr-o dezvoltare durabilă, fără a
aduce prejudicii comunităţii locale. Reţeaua ecologică Natura 2000 are în vedere respectarea celor
două Directive Europene: Directiva Păsări (SPA- Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) şi
Directiva Habitate (SCI- Situri de Importanţă Comunitară).
32
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Rezervaţia forestieră Pădurea Bădeana - comuna Tutova17
Pădurea Bădeana se află în apropierea satului cu acelaşi nume în comuna Tutova, la
aproximativ 850 metri dreapta de DE 581 (DN 24A) dinspre Bârlad spre Tecuci, pe un versant cu
expunere estică. Altitudinea variază între 100 şi 130 metri. Climatul are o nuanţă expresiv stepică,
temperat continental, cu un pronunţat deficit de umiditate în timpul verii şi ierni umede şi foarte
reci. Suprafaţa iniţială a rezervaţiei a fost de 126, 7 ha, în prezent fiind de circa 58 ha.
În structura arboretului predomină stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumăriu, gârniţa, arţarul
tătărăsc, mojdreanul. Flora ierboasă este bogată în elemente stepice, de nuanţă sudică şi
continentală: ruşcuţa de primăvară, migdalul pitic, sipica, clopoţeii, solovârfiţa, etc. Rezervaţia
conservă specii de Quercus pubescens, Quercus pedunculiflora, Quercus frainetto, Adonis
veranlis, Amygdalus nana, Campanula sibirica, Phlomis tuberosa, Iris pumila, Cytisus austriacus,
Fritillaria meleagris.
Custodele rezervaţiei este Direcţia Silvică Vaslui – Ocolul Silvic Bârlad.
Anul înfiinţării – 1973, prin Decizia 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al
judeţului Vaslui.
Decizia 129/ 14.09.2004 a Consiliului Judeţean Vaslui – Legea nr.5/2000
Numele zonei Suprafaţa în ha Caracteristici principale
Pădurea Bădeana
ROSCI 0133
58 Rezervaţia conservă specii de Quercus pubescens,
Quercus pedunculiflora, Quercus frainetto, Adonis
veranlis, Amygdalus nana, Campanula sibirica, Phlomis
tuberosa, Iris pumila, Cytisus austriacus, Fritillaria
meleagris.
Arii naturale protejate18
Denumire
arie
protejate
Caracter Administrator Localizare
Suprafaţă
Motivul
Constituiri
Specii
ocrotite
Anul
înfiinţării
Pădurea
Fundeanu
Forestier/
interes
naţional
Direcţia Silvică
Galaţi
Dealurile
Fălciului,
Colinele
Habitat de
pădure
Naturală de
Sus scrofa,
capreolus
capreolus,
2000
Legea
5/2000
17 Agenţia pentru protecţia mediului Vaslui – Conform Odinul M.M.D.D. nr. 1964/13,12,2007, privind intituirea regimului de arie protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 98bis/07.02.2008 18 Direcţia Silvică Galaţi
33
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Covurluiului
Com.
Drăguşeni/
D.J. 251A
Corod-
Drăguşeni;
C.251A
Drăguşeni-
Fundeanu;
D.C.98
Fundeanu
- Căueşti/
53,20 ha
foioase cu
Quercus
dalechampii,
Fraxinus
excelsior şi
Acer
campestre;
Arbori din
specia
Querqus
dalechampii
în vârstă de
120-125 ani -
arboretul cel
mai bătrân
din această
specie în
arealul cel
mai sudic din
Moldova.
Lepus
europeus,
Vulpes
vulpes,
Meles
meles,
Accipiter
nisus,
phasianus
colchicus,
Cuculus
canorus,
Upupa
epops,
Dendocrop
us medius,
Galerida
cristata,
Alauda
arvensis.
Rezervaţie
naturală
(cat. IV
IUCN)
Pădurea
Buciumeni
Forestier/
Interes
Internaţio
nal
Direcţia Silvică
Galaţi
Com.
Buciumeni/
DJ Tecuci-
Ploscuţeni;
drum forestier
de exploatare
Buciumeni FE
006/
71,20 ha
Habitat de
pădure
Naturală de
foioase cu
Tilia cordata,
Tilia
platyphyllos,
Fagus
sylvatica,
Qurcus
petraea,
Carpinus
betulus -
rezervaţie de
seminţe din
zona de deal;
Sus scrofa,
capreolus
capreolus,
Lepus
europeus,
Vulpes
vulpes,
Accipiter
nisus, Bubo
bubo,
Athene
noctua,
Phasanius
colchicus
2000
Legea
5/2000
Rezervaţie
naturală
(cat. IV
IUCN)
34
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Teritoriul GAL „Tecuci” este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care se adaugă o
serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui
importanţă turistică este amplificată de impresionantele sale resurse recreative.
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
În cadrul Strategiei Naţionale a
Patrimoniului Cultural (2008 –
2013), patrimoniul cultural este
definit: „ca un ansamblu a
resurselor moştenite, identificate ca
atare, indiferent de regimul de
proprietate asupra acestora şi care
reprezintă o mărturie şi o expresie a
valorilor, credinţelor, cunoştinţelor
şi tradiţiilor aflate în continuă
evoluţie şi care cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi
naturali, de-a lungul timpului,,. (pg.10)
În cadrul aceleiaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil
(monumentele, ansamblurile şi siturile istorice), patrimoniu mobil (muzee, arhive şi colecţii) şi
patrimoniu imaterial (practici locale: obiceiuri, meşteşuguri, tradiţii şi credinţe locale) şi
patrimoniu cultural imobil (monumente, ansambluri şi situri istorice)
Conform legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi
completările ulterioare, monumentele, ansamblurile şi siturile istorice sunt clasificate în două
grupe: grupa A care cuprinde monumente istorice de valoare naţională şi universală şi grupa B în
care sunt incluse monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
O altă clasificare a monumentelor istorice, conform legii 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a III-a– Zone Protejate – completează din punct de
vedere pragmatic/operaţional. Astfel, monumentele istorice cuprind monumentele arhitecturale şi
monumentele arheologice.
În teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” se află 26 de monumente istorice (Anexa)
din totalul de 266 (lista INMI 2004)19 din judeţul Galaţi. Dintre acestea 9 monumente fac parte din
19 http://www.inmi.ro/lista.html
35
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
categoria A (monumente istorice de valoare naţională şi universală) şi 17 din categoria B
(monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local).
Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al
Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172
(XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
Nr. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare
1 GL-i-m-A-02975.02 Valul Lui Atanaric Sat Buciumeni,
comuna Buciumeni
Sec. II-IVp p.
Chr. Epoca
Migraţiilor
2 GL-i-m-B-02982 Fortificaţia de la
Căuieşti
Sat Căuieşti, comuna
Drăguşeni
’’Cetăţuia” la
500 m SE de
sat
Sec. IV – III a.
Latcne
3 GL-i-m-A-02975.04 Valul lui Atanaric Sat Corod comuna
Corod
Sec II – IV p.
Chr Epoca
Migraţiilor
4 GL-i-s-B-02985 Aşezare Sat Gârbovăţ,
comuna Ghidigeni
”La
Zăhăreasca” la
1,5 km SE de
sat
Sec. XIII – XII
a. Chr. Epoca
bronzului târziu,
cultura Nouă
5 GL-i-s-A-02989 Situl arheologic de la
Poiana, punct
Piroboridava
Sat Poiana, comuna
Poiana
”Cetăţuia de la
mal” ,
”Piroboridava”
Sec. I – II p.
Chr. Epoca
romană
6 GL-i-s-A-02989.01 Aşezare fortificată Sat Poiana, Comuna
Poiana
”Cetăţuia de la
mal” ,
”Piroboridava”
Sec. I – II p.
Chr. Epoca
romană
7 GL-i-s-A-02989.02 Aşezare fortificată
Piroboridava
Sat Poiana, Comuna
Poiana
”Cetăţuia de la
mal” ,
”Piroboridava”
Sec. IVa. Chr. I
p. Chr. Latcne
8 GL-i-s-A-02989.03 Aşezare fortificată Sat Poiana, Comuna
Poiana
”Cetăţuia de la
mal” ,
”Piroboridava”
Hallstatt, cultura
Basarabi
9 GL-i-s-A-02989.04 Aşezare fortificată Sat Poiana, Comuna
Poiana
”Cetăţuia de la
mal”,
”Piroboridava”
16000 a. CHr.
Epoca Bronzului
10 GL-i-m-A-02975.14 Valul lui Atanaric Sat Ţepu, comuna
Ţepu
Sec II – IV p.
Chr Epoca
Migraţiilor
11 GL-i-m-A-02975.16 Valul lui Atanaric Sat Valea Mărului,
comuna Valea
Mărului
Sec II – IV p.
Chr Epoca
Migraţiilor
36
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
12 GL–II–m–B–03073 Biserica ”Adormirea
Maicii Domnului”
Sat Adam, comuna
Drăguşeni
1652
13 GL–II–m–B–03075 Biserica ”Sf.
Treime”
Sat Buciumeni,
comuna Buciumeni
La 4 km N de
sat, în Pădurea
Buciumeni
1800
14 GL–II–m–B–03082 Ansamblul conacului
Crissoveloni
Sat Ghidigeni,
comuna Ghidigeni
Lângă
primărie
Sf. sec. XIX
15 GL–II–m–B–03082.01 Conacul
Crissoveloni
Sat Ghidigeni,
comuna Ghidigeni
Lângă
primărie
Sf. sec. XIX
16 GL–II–m–B–03082.02 Construcţii anexe Sat Ghidigeni,
comuna Ghidigeni
Lângă
primărie
Sf. sec. XIX
17 GL–II–m–B–03083 Cavoul familiei
Crissoveloni
Sat Ghidigeni,
comuna Ghidigeni
Lângă
primărie
Sf. sec. XIX
18 GL–II–m–B–03086 Biserica ”Naşterea
Maicii Domnului”
Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
În centrul
satului
1728
19 GL–II–m–B–03087 Ansamblul bisericii
”Adormirea Maicii
Domnului”
Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
În centrul
satului
1780
20 GL–II–m–B–03087.01 Biserica ”Adormirea
Maicii Domnului”
Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
În centrul
satului
1780
21 GL–II–m–B–03087.02 Turn clopotniţă Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
În centrul
satului
1780
22 GL–II–m–B–03088 Ansamblul bisericii
”Sf. Nicolae” – Banu
Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
Lângă
primărie
1807
23 GL–II–m–B–03088.01 Biserica ”Sf.
Nicolae” – Banu
Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
Lângă
primărie
1807
24 GL–II–m–B–03088.02 Zid incintă Sat Nicoreşti,
comuna Nicoreşti
Lângă
primărie
1807
25 GL–III–m–B–03140 Bustul lui Costache
Negri
Sat. C. Negri,
comuna C. Negri
În curtea
muzeului
memorial
”Costache
Negri”
1973
26 GL–IV–m–B–03147 Casa memorială
”Costache Negri”
Sat. C. Negri,
comuna C. Negri
Vis-a-vis de
primărie
1836
37
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Valul lui Atanaric 20
Localitatea: De la Stoicani la Toflea
Adresa: Capătul de est în Lunca Prutului de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul localităţilor
Brăhăşeşti-Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea NV a judeţului Galaţi - Cod LMI (Lista
Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02975
Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea goţii se stabilesc în
spaţiul de la nord de Marea Neagră ocupând un teritoriu imens cuprins în linii mari între Don şi
limeşul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare ale goţilor, încearcă din
răsputeri să se opună hunilor, care vin ca un tăvălug, determinând mişcarea mai multor triburi pe
care le împing în faţa lor.
Prima tentativă de apărare a lui Atanaric a avut loc, se pare, pe linia Nistrului şi s-a dovedit
a fi zadarnică după cum reiese din cronica lui Ammianus Marcellinus, căci hunii trec Nistrul prin
vad şi pe plute improvizate, pe burdufuri, învăluind oastea vizigotă ce se vede nevoită să bată în
retragere. Atanaric reuşeşte să-şi regrupeze forţele şi să organizeze o a doua defensivă, după
spusele aceluiaşi Ammianus, într-o zonă cu înălţimi pieptise unde sunt ridicate “ziduri înalte” ce
20 -Ion T.Dragomir – Fortifica]iile antice de pe teritoriul Moldovei de J os , Danubius vol.X V I, G ala]i, 1996
- dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan M arian T iplic- E vul Mediu T impuriu ;n E uropa [ i Orientul Apropiat, Prelegeri de
istorie medie universal\ , Univers itatea Lucian Blaga, S ibiu
38
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
pot fi identificate în valurile de pământ vizibile şi astăzi, pe teritoriul judeţului Galaţi, între
localităţile Ploscuţeni şi Stoicani.
Aceste “ziduri înalte” brăzdează judeţul Galaţi în diagonală, pe direcţia SE-NV, prezentând
numeroase meandre sau zigzaguri, realizate fie datorită structurii şi morfologiei terenului, fie din
cauza anumitor obstacole greu de străbătut atunci (păduri seculare). Execuţia valului se prezintă
mai puţin îngrijită în comparaţie cu cele de factură romană cum ar fi Valul lui Traian din
împrejurimile municipiului Galaţi.
Valul lui Atanaric este atestat în documentele moldoveneşti ca element topografic încă din secolul
al XV-lea.
Urmărind traseul valului, acesta trece pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi
ale GAL „Tecuci”: Cudalbi, Corod, Valea Mărului, Ţepu, Buciumeni.
Valul lui Atanaric, datând din perioada sec.II-IV d.Chr, este monument istoric, de categorie A, de
importanţă naţională şi internaţională, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, aprobată prin
ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu codul general GL-I-s-A-02975, începând de la GL-I-s-A-
02975.1 până la GL-I-s-A-02975.16.
Piroboridava
Situată pe un pinten desprins din terasa înaltă a Siretului, aşezarea era apărată pe trei laturi
de râpi abrupte şi deosebit de înalte iar pe cea de a patra, de un val cu şanţul corespunzător, care o
separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de aşezare civilă şi,
mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola, în cadrul căreia au fost identificate şi
morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o aşezare din epoca
bronzului, precum şi urme hallstattiene - şase nivele de locuire geto-dacică, durând din sec. 4 ;.e.n.
până în sec. 1 e.n. Viaţa aşezării a luat sfârşit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din
pricina răscolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decât locuinţe din ultima
perioadă, dar, după resturile incomplete, care au putut fi surprinse şi în nivelele mai vechi, par să fi
fost asemănătoare. S-ar părea că erau toate locuinţe de suprafaţă, cu podele de lut galben şi cu vetre
de formă geometrică, patrulatere sau circulare, puternic arse, făţuite uneori de mai multe ori şi
adesea cu decor geometric - motive spiralice, dispuse radial, constituind adevărate simboluri solare.
Aceste locuinţe trebuie să fi fost, cel puţin unele, de dimensiuni mari şi concentrarea lor în
zona fortificată sugerează o ordonanţă interioară. La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi
surprins şi un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic.
39
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În sfârşit, bogăţia şi varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanţa ocupaţiilor
productive şi a comerţului care, aici, aproape de gura Siretului, constituia o activitate de prim ordin
şi lega cetăţile greceşti din Dobrogea cu celelalte cetăţi dacice din zona subcarpatică a Moldovei,
iar, pe de altă parte, atestă rolul de important centru local - economic, social, administrativ şi
politic — militar. Varietatea descoperirilor este deosebită. Sunt atestate, ca peste tot, arme şi unelte
de fier, produse ale metalurgiei dacice şi în acelaşi timp, mărturii ale altor preocupări. După cum
piese din os şi teracotă atestă alte forme de producţie casnică sau specializată concurând la
dezvoltarea unor meşteşuguri şi activităţi productive tradiţionale. Apoi ceramica obişnuită, cu cele
trei serii tipologice: ceramica poroasă, modelată cu mâna şi arsă oxidant, ceramica din pastă fină,
modelată cu mâna şi arsă reductor la negru, lustruită, în sfârşit ceramică cenuşie din pastă fină,
modelată pe roată şi arsă reductor la temperaturi înalte, decorată prin lustruire.
În afara acestor piese de factură tradiţională apar şi altele preluate şi imitate după cele
greceşti: amfore pseudoepigrafe, forme arse oxidant care reproduc pe cele curente în ceramică
greco-romană, boluri megariene. Sunt cunoscute, de asemenea, piese despre care nu avem
certitudinea că au fost produse local, dar care pot fi produse getice, importate aici din alte centre
specializate, bijuterii de argint, piese de bronz, în sfârşit piese de os. Nu lipsesc nici importurile,
dintre care unele din materiale preţioase. Sunt cunoscute astfel vase greceşti, o frumoasă camee,
mărgele de sticlă, un scarabeu şi multe alte piese, între care şi un fragment de altar de teracotă cu
reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.
Casa Memorială "Costache Negri"
Situată în
comuna Costache Negri
(Mânjina), judeţul
Galaţi, la o distanţă de
aproximativ 45 km de
municipiul Galaţi, este
amenajată în conacul
care a aparţinut familiei
marelui patriot. Familia
Negri descinde din
boierimea mijlocie moldoveană, înainte de mijlocul secolului al XVII-lea şi a deţinut proprietăţi
funciare în ţinuturile Tecuci şi Covurlui (Blânzi, Glaveni, Ijdileni, Mânjina).
40
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Muzeul a fost înfiinţat în conacul familiei lui Costache Negri, construit la începutul
secolului al XIX-lea, în stilul casei ţărăneşti din Moldova, de tip evoluat. În anul 1943 clădirea a
fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. Această intenţie
s-a materializat abia după 25 ani, actuala formulă organizatorică fiind inaugurată la 21 mai 1986. În
cele şapte săli de expoziţie se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri
europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă; picturi, fotografii şi documente
relevante pentru viaţa şi activitatea lui Costache Negri, familiei şi colaboratorilor săi. Sunt expuse
şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu,
Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza etc. În felul acesta, se poate percepe
mai coerent, ambientul în care s-au manifestat spiritul paşoptist, cel unionist, precum şi maniera în
care acestea s-au concretizat într-un secol (al XIX-lea), într-o lume românească racordată la
civilizaţia europeană.
Starea monumentelor istorice din teritoriu nu este mult diferită de situaţia la nivel naţional.
Un studiu realizat în 2005 şi citat de către Strategia Naţională pentru Patrimoniu Cultural arată că
din cele 26.900 de monumente istorice înregistrate la nivel naţional, 75% sunt în pericol, iar 35%
sunt degradate. Acelaşi document identifică şi o serie de cauze ale acestei situaţii şi anume:
- neştiinţa şi nepăsarea autorităţilor, absenţa voinţei politice, proasta gestionare a patrimoniului de
către autorităţi;
- lipsa de educaţie, nerespectarea legislaţiei;
- imprecizia inventarului şi evidenţei patrimoniului arhitectural;
- intervenţii neavizate;
- lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor;
- lipsa personalului de control din instituţiile publice şi lipsa specialiştilor (pag.5)
Patrimoniu cultural imaterial
Patrimoniul cultural imaterial21 cuprinde ansamblul de practici, reprezentări, expresii,
cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din
moştenirea lor culturală, transmisă din generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă. Patrimoniul
imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii: tradiţii şi expresii orale, artele
spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici legate de natură
şi univers, artizanatul tradiţional etc.
21 Strategia Naţională a Patrimoniului cultural – pag.20
41
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Obiceiuri şi tradiţii locale
Meşteşugurile tradiţionale reprezintă în zilele noastre o atracţie şi un interes în acelaşi timp.
Produsele meşterilor populari au început să fie din ce în ce mai căutate nu numai de turiştii străini.
Ele sunt achiziţionate de instituţii publice şi firme pentru a fi folosite sub forma de cadouri la
întâlnirile cu reprezentanţii unor organizaţii din străinătate şi sunt din ce în ce mai căutate de
publicul larg atras de frumuseţea, unicitatea cât şi utilitatea acestui tip de produse. Un exemplu ar fi
faptul că, din ce în ce mai multe persoane preferă pentru utilizarea cotidiană, în bucătărie, vase
ceramice care sunt ecologice şi menţin o savoare deosebită preparatelor culinare.
Reprezentative pentru teritoriul GAL „Tecuci”, încă din cele mai vechi timpuri, sunt meşteşugurile
ce vizează:
- prelucrarea lemnului (remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite pe aceste meleaguri),
de la simbolurile solare, care implica atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi forme
abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la reprezentările
antropomorfe, având variate forme de expresie;
- olăritul, îndeletnicire pe care noi românii o moştenim din adâncul timpurilor, de la îndepărtaţii
noştri strămoşi din neolitic, dar totodată a fost şi este una dintre cele mai propice modalităţi de
materializare a însuşirilor artistice.
- ţesături de interior, domeniu mult mai productiv şi cu o mare pregnanţă. Aici istoria contează mai
puţin, meşteşugul este încă în floare, meşterii populari fiind recunoscuţi pentru autenticitatea
obiectelor de artizanat pe care le produc: scoarţe, prosoape, costume populare.
Ansamblul contemporan al artei tradiţionale şi al meşterilor populari se prezintă pregnant
contradictoriu. Pe de o parte, aşa cum am văzut, există tradiţii foarte bogate, pe de altă se manifestă
un proces de stagnare şi chiar de dispariţie în unele sectoare. Deosebit de grav este faptul că nu se
derulează în prezent nici un program de instruire a tinerilor în practicarea meşteşugurilor
tradiţionale. Datorită acestui fapt pe de o parte şi a lipsei de informaţie pe de altă parte, tinerii din
sat prefera să migreze către centrele urbane sau în alte ţări atraşi şi de mirajul unor câştiguri mari.
Nu lipsit de importanţă este faptul că nu există continuitate în comercializarea produselor,
vânzările importante fiind făcute cu ocazia târgurilor meşterilor populari care sunt manifestări
organizate o dată sau de două ori pe an.
Obiceiurile şi tradiţiile locale se pot împărţi în 3 categorii: obiceiuri pre-creştine, obiceiuri
creştine şi obiceiuri moderne. O mare parte dintre obiceiurile pe care le regăsim în teritoriu sunt
legate ca şi în alte regiuni din ţară de marile răscruci din viaţa omului pe parcursul evoluţiei
acestuia, de la naştere şi până la moarte.
42
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Unicitatea în ceea ce priveşte obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în preajma sărbătorilor
importante de peste an (Crăciunul şi Anul Nou) în teritoriul GAL „Tecuci” constă în sosirea
Caprei.
În ajunul Crăciunului se umblă cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care colindă pe la
casele vecinilor şi rudelor şi care au repertoriu de colinde religioase: Azi e seara de Ajun, Ziorel de
ziuă, O, ce veste minunată, Trei păstori, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Ia, sculaţi, boieri, boieri,
Florile dalbe.
Semănatul. În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii umblă cu semănatul sau Sorcova, pe la casele
gospodarilor. " Îşi iau în nişte săculeţe de pânză grâu, orz, secară, orez etc. şi merg pe la case şi zic
aceste cuvinte: Să trăiţi,/ Să-nfloriţi / Ca merii, / Ca perii / În mijlocul verii, / Să fiţi tari ca piatra şi
iuţi ca săgeata,/ Să fiţi tari ca fierul / şi iuţi ca oţelul! / La anul şi la mulţi ani!, aceasta se cheamă că
seamănă ceea ce au arat spre seara de Anul Nou. În zilele noastre, cu semănatul merg numai copiii
mici. Dacă primii care vin cu semănatul sunt băieţi, acesta este un semn bun pentru gospodăria
respectivă.
La Cudalbi – La Crăciun, se umblă cu Irozii până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial,
precum şi cu Steaua.
Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan, copiii colindă cu Steaua.
Cântecul de stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a călăuzit
pe cei trei magi.Pentru cel mai important moment trecerea în noul an, pregătirile se reiau .În
săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU, în toate satele cetele de flăcăi se pregătesc pentru
’’urat” , sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI NOU sunt aşteptaţi să
apară‚ ”Ursul”, ”Capra”, ’’Bunghierii”, ’’Căiuţii”, ”Jienii”, ”Mascaţii”, etc. Concretizarea
spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o
modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul
cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: ”mascaţii”. Recuzita,
măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume
meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă
populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica
zilei de 31 decembrie, care în gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei
cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica
şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un
spectacol unic.
Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, (comunele Tutova
şi Pochidia) îl constituie manifestarea de teatru popular, intitulată de la localitate la localitate:
43
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Haiducii, Jienii, Banda lui Bujor, Banda lui Groza etc. Amploarea acestui obicei o constatăm şi la
Tutova, unde este denumit Jienii. Ceea ce impresionează de la bun început este costumaţia
interpreţilor în care predomină elementele de port popular şi de uniformă militară. Alături de Iancu
Jianu, personajul principal, în spectacol, mai evoluează: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci,
ciobanul, ofiţerul, vânătorul, turcul şi iubita Jianului – Soltanina (singurul personaj feminin). În
ansamblul său, spectacolul popular Jienii, s-a impus în Tutova ca o manifestare complexă şi de o
mare audienţă la public.
Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importanta din an,
pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie. Pe
teritoriu GAL „Tecuci” oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşte prin ”postul
Paştelui” numit şi ”Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe
după ”Duminica iertării”, în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paşte. Ultima
săptămână din Postul Paştelui se numeşte ”Săptămâna Patimilor” şi începe în duminica Floriilor,
duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. ”Săptămâna Patimilor”
comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe
biserici ţin slujbe în fiecare seară, numite ”Denie”. De luni până joi se comemorează ultima masă,
prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeşte ”Joia Mare”.
Vineri, numită ”Vinerea Mare” se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce.
În acesta zi, se ţine ”post negru”, adică nu se mănâncă nimic.În dimineaţa următoare după noaptea
Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi; copii trebuie
să-şi clătească faţa cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouălele pentru a avea un an plin de bogăţii. În
ceea ce priveşte obiceiurile contemporane, foarte întâlnită este organizarea zilei comunelor sau
organizarea de târguri, festivaluri.
Sărbători locale
Cosmeşti – 8 septembrie – Ziua comunei Gohor - Ziua comunei - a III-a duminică din
august
Buciumeni - Hramul Mănăstirii Buciumeni
Sărbătoarea teiului
Nicoreşti – 15 august – ziua comunei
Corod – 8 septembrie (Sf. Maria) Ţepu – 20 iulie – Sf. Ilie – ziua comunei
Cudalbi - 2 iulie - ziua comunei Ghidigeni – 21 mai (sf. Constantin şi Elena)
Costache Negri - 21 mai "Întâlnirile de la
Mânjina"
Tutova – 8 noiembrie – ziua comunei
44
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Meşteşugul vinului se practică în crame de
prelucrare şi stocare pe care le întâlnim în
teritoriu (Nicoreşti) şi care sunt recunoscute şi
ca locuri specifice de degustare a soiurilor de
vinuri.
Pe teritoriul GAL „Tecuci”,
populaţia de etnie rromă are
îndeletniciri specifice zonei în care
trăiesc, astfel, la Cosmeşti sunt
întâlniţi lăutari şi cărămidari, la
Drăguşeni – fierari, la Ghidigeni –
lăutari, fierari, turnători, geambaşi,
cărămidari, la Nicoreşti – lăutari şi
fierari, la Ţepu – agricultori, fierari,
iar la Buciumeni lăutari şi fierari.
Teritoriul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care vin să se adauge o serie
de monumente ale naturii.
Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este
amplificată de impresionantele sale resursele recreative.
Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui potenţial
atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale,
monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul GAL „Tecuci”.
45
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.6 Economia locală
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei salariate
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică filialele Galaţi şi Vaslui
populaţia activă, din teritoriul GAL înregistrată la ultimul recensământ era următoarea:
7%2%
16%
2%
5%
20%5%
3%
8%
2%
0%0%6%
11%1% 2%
Balasesti Buciumeni Corod CosmestiCostache N. Cudalbi Draguseni GohorGhidigeni Nicoresti Pochidia PoianaPriponesti Tutova Tepu Valea M.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de
vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă.
Populaţia economic inactivă include următoarele categorii de populaţie:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii,
dobânzi, rente etc.);
- persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (această categorie de
populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă).
În teritoriul GAL „Tecuci”, la ultimul recensământ al populaţiei, din 2002, s-au înregistrat 36376
persoane inactive, de două ori mai mult faţă de populaţia activă înregistrată în aceeaşi perioadă.
46
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuna Populaţie inactivă
Elevi/ studenţi
Pensionari Casnice
Întreţinuţi de alte persoane
Întreţinuţi de stat
Alte situaţii %
Bălăşeşti 1318 281 550 169 303 7 8 4 Buciumeni 1656 396 738 194 303 18 7 5 Corod 2239 700 810 318 371 14 26 6 Cosmeşti 4679 1089 1599 1170 654 16 151 13 Costache Negri 1762 413 608 384 313 24 20 5 Cudalbi 4746 1165 1920 843 740 21 57 13 Drăguşeni 2515 677 787 256 781 6 8 7 Gohor 1222 225 567 219 194 2 15 3 Ghidigeni 4844 1056 1121 1137 989 12 529 13 Nicoreşti 4080 864 1854 590 652 103 17 11 Pochidia 0 0 0 0 0 0 0 0 Poiana 0 0 0 0 0 0 0 0 Priponeşti 1436 252 781 138 253 5 7 4 Tutova 2730 673 810 310 880 37 20 8 Ţepu 1258 325 520 163 203 7 40 3 Valea Mărului 1891 482 934 61 361 15 38 5
TOTAL 36376 8598 13599 5952 6997 287 943 100 Sursa: Anuarul Statistic 2009 - Galaţi si Anuarul Statistic 2009 – Vaslui
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Balasesti
Buciumeni
Corod
Cosmesti
Costache N.
Cudalbi
Draguseni
Gohor
Ghidigeni
Nicoresti
Priponesti
Tutova
Tepu
Valea M.
Elevi stud. Pensionari Casnice Intretinuti de alte pers. Intretinuti de stat Alte situatii
47
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.1.6.2 AGRICULTURA
Balanţa terenurilor22 din GAL-ul „Tecuci” arată astfel:
-suprafaţă totală 99104 ha. 100,0 %
-suprafaţă agricolă 81367 ha. 82,1 %
-suprafaţă împădurită 9896 ha. 10,0 %
-suprafaţă intravilan curţi-construcţii 5020 ha. 5.1 %
-terenuri degradate +alte folosinţe 2821 ha. 2.8 %
La nivelul GAL-ului nostru, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 81,2 %din total, ceea ce
conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri economice.
Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 81,09 % ca teren arabil, 12,40 % ca păşuni şi fâneţe
naturale, 6.04 % pentru cultura viţei de vie si 0,45 % pentru livezi. Conform tabelului de mai jos.
Sursa: DADR Galaţi / DADR Vaslui
22 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 22 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui
Nr.
crt
Localitatea Suprafaţă
arabilă
Păşuni Fâneţe Vii Livezi Suprafaţă
Agricolă
Păduri Alte
1 Bălăşeşti 3654 1333 - 263 - 5250 870 282
2 Buciumeni 2128 244 - 283 - 2655 1516 143
3 Corod 8283 929 - 455 - 9667 183 145
4 Cosmeşti 3171 104 - 92 4 3371 600 -
5 Costache Negri 2353 147 - 147 - 2647 65 70
6 Cudalbi 12799 505 - 466 - 13770 217 307
7 Drăguşeni 4211 1539 5 265 - 6020 2894 280
8 Gohor 3379 854 - 322 - 4555 409 329
9 Ghidigeni 4461 867 23 68 3 5422 1117 -
10 Nicoreşti 3169 133 - 1506 - 4808 11 570
11 Poiana 1624 106 - 190 - 1920 1000 171
12 Priponeşti 3804 976 2 218 - 5000 155 247
13 Pochidia 3184 590 - 60 - 3834 25 1
14 Tutova 3571 731 70 44 162 4578 432 165
15 Ţepu 2474 414 - 191 - 3079 266 50
16 Valea Mărului 3809 506 - 346 202 4863 134 227
17 TOTAL 66074 9978 100 4916 371 81439 9894 2987
48
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
38%
6%
0%
3%
0%
45%
6% 2%
Suprafaţă Păşuni FâneţeViţă de vie Livezi Suprafaţă agricolăPăduri Altele
Din punct de vedere al suprafeţelor culturile cerealiere ocupă locul întâi ca suprafaţă
arabilă, urmând plantele tehnice, culturile de legume şi pepeni, plantele furajere şi alte
culturi.
Observaţii: Producţiile cerealiere deşi pe total sunt impresionante, pe unitatea de suprafaţa
sunt mai mult sau mai puţin sub media europeană în cazul marilor fermieri, iar în cazul
micilor fermieri sunt de-a dreptul insignifiante. Cauzele sunt multiple: lipsa pregătirii de
specialitate, fărâmiţarea parcelară excesivă a proprietăţilor agricole, monocultura, utilajele
neperformante, lipsa reglementărilor adecvate de piaţa, lipsa cronică a resurselor financiare
pentru micii producători, sistemul practic nefuncţional de creditare a agriculturii, sistemul
neadecvat de asigurare a culturilor, subvenţionarea redusă a producţiei agricole s.a.
Totodată producţiile agricole sunt şi instabile, depinzând foarte mult de factorii
atmosferici.
În zona comunelor Cosmeşti –Nicoreşti pe 5700 ha şi Cudalbi - Costache Negri pe
cca. 2200 ha, există suprafeţe amenajate pentru irigaţii şi funcţionale, mai ales cele din terasa
Siret. Sistemul respectiv este / a fost cuprins într-un program de reabilitare finanţat prin
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu asistenţă USAID. În schimb
restul teritoriului nu deţine amenajări pentru irigaţii, deşi înainte de 1989 s-au executat multe
lucrări pentru extinderea irigaţiilor şi spre Valea Mărului şi Corod, actualmente ele fiind
sistate şi total neutilizabile. Din păcate chiar aceste zone lipsite de irigaţii sunt şi cele mai
49
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
expuse fenomenelor de secetă sau geruri extreme, consecinţe şi ale lipsei cvasitotale a
pădurilor cu rol de ameliorare climatică.
Culturile de legume au o pondere valorică mare raportata la suprafaţă. Judeţul Galaţi
deţine locul întâi pe ţară la producţia de legume, iar câteva comune din GAL: Cosmeşti,
Corod şi Cudalbi se situează printre marii producători din judeţ. Cultura tomatelor este
reprezentativă chiar pentru zona Cosmeşti. Din păcate nu există facilităţi de depozitare
corespunzătoare a legumelor în vederea păstrării lor în bune condiţii timp îndelungat, ceea ce
face să existe un excedent de produse în sezonul de vară, incomplet valorificabil, cantităţi
mari de produse fiind aruncate pur şi simplu la gunoi, iar în extrasezon piaţa, chiar cea local
este invadată de produse insipide, dar foarte aspectuoase din import. De asemenea, deşi e un
bazin legumicol puternic, zona nu are încă o piaţă de gross organizată, ca să nu mai vorbim
despre o bursă a legumelor. Până în prezent agricultura ecologică nu a progresat în zonă,
foarte puţini fiind fermierii înscrişi în programele de profil, deşi lipsa de fonduri îi determină
de multe ori pe fermieri să facă agricultura ecologică, cel puţin parţial, fără voia lor. Cauzele
sunt multiple: pe de o parte cererea este destul de mică, populaţia autohtonă nefiind convinsă
încă de necesitatea hrănirii cu alimente ecologice; preţul de producţie al acestor produse este
încă mare datorită tehnologiilor necorespunzătoare, dar şi persistenţei în sol / pe sol, a unor
rezerve apreciabile de seminţe de buruieni şi larve şi ouă de dăunători; consecinţa a celor
anterioare profitul este mic şi nestimulativ pentru investitorii în agricultura ecologică.
Plantaţiile de viţă-de-vie pentru vin sau de masă au cunoscut o evoluţie contradictorie,
comuna şi altor zone ale ţării. Suprafaţa plantaţiilor de viţă nobilă a scăzut, concomitent cu
creşterea suprafeţelor de vii hibride. Singura zonă unde se păstrează încă bine viile nobile
este comuna Nicoreşti, aici existând tradiţii seculare în vinificaţie.
În prezent există oportunitatea reconversiei viilor prin programul naţional aflat în derulare.
Pentru viile care au depăşit perioada normală de exploatare se pot accesa proiecte pe măsură
121.
Livezile sunt prezente doar în două comune, Valea Mărului, cu o suprafaţă de 202 ha
şi Tutova, cu o suprafaţă de 162 ha. Acest sector nu a avut de fapt tradiţie în zonă, fiecare
ţăran având în curtea sa mai mulţi pomi fructiferi, întreţinuţi în sistem extensiv, care îi
asigurau un necesar rezonabil de fructe proaspete. Considerăm ca zona colinară a GAL-ului
are potenţial pentru acest domeniu, dar costurile mari de înfiinţare şi cofinanţarea prin PNDR
de numai 50 %, coroborate cu riscul desfacerii, concurenţă externă, lipsa unor facilităţi de
depozitare pe termen lung s.a., ne fac să fim sceptici cu evoluţia acestui sector în viitorul
50
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
apropiat. O soluţie ar fi mărirea substanţială a cofinanţării publice pentru investiţiile din acest
sector.
Păşunile naturale (despre fâneţe nu are rost de fapt să comentăm, nefiind într-o zonă
montană sau de dealuri înalte-dovadă şi suprafaţa nesemnificativă), ocupă suprafeţe
importante în comuna Drăguşeni: 25,56%, Bălăşeşti: 25,39%, Priponeşti: 19,52%, Gohor:
18,75% şi Ghidigeni: 16,41%. Acestea în general nu au mai fost de mult ameliorate, şansă
existând totuşi prin subvenţionarea lor prin APIA.
Creşterea animalelor ocupă un rol important în economia zonei. Rapoartele obţinute
evidenţiază diferenţe semnificative între comune, nu totdeauna corelate cu suprafaţa
păşunilor. Raportată la aceasta, faţă de 1,03 UVM / ha păşune media judeţului, GAL-ul
nostru are o medie de 1,33 UVM/ha păşune. Creşterea bovinelor clasează pe primul loc
comuna Cosmeşti cu 8,65 UVM / ha, Cudalbi cu 3,10 UVM/ha şi Ghidigeni cu 2,13 UVM
/ha. În cifre absolute, comuna Ghidigeni deţine primul loc cu cca. 1900 bovine.
Nr. Crt.
Localitatea
Anul
Efective animale (2008 - 2010) – mii cap/nr. familii23 Bovine Porcine Ovine Caprine Păsări Cabaline Albine
1 Bălăşeşti 2008 0.90 0.30 4.10 0.50 15.40 0.70 0.16 2010 1.10 0.80 4.90 0.60 18.50 0.80 0.18 2 Buciumeni 2008 0.38 0.35 0.30 0.20 13.80 0.24 0.14 2010 0.41 0.28 0.50 0.41 13.10 0.24 0.14 3 Corod 2008 0.80 0.80 4.80 0.80 39 0.50 0.20 2010 1.10 1.40 8.90 1.40 48.50 0.60 0.20 4 Cosmeşti 2008 0.80 0.70 6.0 1.30 12.80 0.40 0.50 2010 0.90 1.60 6.8 2.10 19.3 0.50 0.55 5 Costache
Negri 2008 0.30 0.23 3 0.30 11 0.18 0.10
2010 0.32 0.36 4.10 0.40 15.40 0.18 0.10 6 Cudalbi 2008 0.82 0.49 4.90 0.40 30 0.90 0.74 2010 1.60 2.20 11 2.50 70 1.10 0.74 7 Drăguşeni 2008 1.20 1.30 5.10 0.40 10 0.80 0.60 2010 1.50 2 9 0.65 21 0.85 0.60 8 Gohor 2008 0.45 0.55 3.10 0.33 18 0.28 0.12 2010 0.60 0.70 4.20 0.70 18.70 0.28 0.12 9 Ghidigeni 2008 1.90 1.40 6.40 1.10 10 0.20 0.40 2010 1.90 1.60 6.80 1.20 11.10 0.30 0.40 10 Nicoreşti 2008 0.40 0.40 0.98 0.40 22.50 0.41 0.25 2010 0.44 0.40 1.60 0.71 19 0.41 0.25 11 Poiana 2008 0.25 0.18 1.20 1 14.50 0.33 0.10 2010 0.30 0.18 1.90 2 14 0.33 0.10 12 Priponeşti 2008 0.80 0.50 1.20 0.70 11.40 0.20 0.10 2010 0.85 0.55 2.50 1.30 11.10 0.23 0.20
23 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 23 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui
51
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
13 Pochidia 2008 0.20 0.52 2.10 1 8.20 0.20 0,70 2010 0.32 0.41 4.20 0.60 8.10 0.20 0.60 14 Tutova 2008 0.40 0.37 3.10 0.20 15.60 0.40 0.30 2010 0.40 0.20 2.80 0.51 15.90 0.20 0.31 15 Ţepu 2008 0.50 0.50 2.40 0.35 17 0.30 0.25 2010 0.53 0.67 3.10 0.54 18.2 0.30 0.25 16 Valea
Mărului 2008 0.70 0.50 3 0.20 28.5 0.80 0.70
2010 0.82 0.49 4.90 0.40 30 0.90 0.74
Creşterea oilor şi caprelor înregistrează pe judeţ o medie de 9,20 animale/ha păşune, iar
în zona noastră media este de 9.36 anim/ha păşune. Raportat la suprafaţa de păşune, comuna
Cosmeşti ocupă primul loc cu 86 animale /ha, apoi Cudalbi cu 21 şi Corod cu 11. În cifre
absolute comuna Cudalbi deţine primul loc cu 13500 oi + capre.
Creşterea porcinelor este mai dezvoltată numeric în Cudalbi (firesc ţinând cont şi de
populaţie şi suprafaţa arabilă), Drăguşeni, Ghidigeni şi Cosmeşti.
Creşterea păsărilor e mai dezvoltată în comuna Cudalbi: 70 mii şi Corod 48,5 mii.
Apicultura număra cele mai multe familii de albine în Cudalbi şi Valea Mărului, câte
740. Pe ansamblu se poate trage concluzia ca sectorul creşterii animalelor este cel mai bine
reprezentat în comunele Cudalbi şi Ghidigeni.
De evidenţiat că rasele de animale din teritoriu, cel puţin la fermierii mici, sunt foarte
eterogene, foarte rar fiind profilate clar pe lapte sau carne de un anumit fel.
Se mai poate concluziona şi că în teritoriul nostru se înregistrează o evoluţie pozitivă a
efectivelor de animale în ultimii ani. Pe plan naţional, timp de foarte mulţi ani tendinţa a fost
de reducere accentuată a efectivelor, dar în ultimii câţiva ani s-a remarcat stagnarea acestui
declin, fără însă a urma şi o revigorare vizibilă.
Potenţialul teritoriului este încă insuficient valorificat în această privinţă. Chiar dacă
păşunile ocupă ponderi importante doar în două comune, Drăguşeni şi Bălăşeşti, aşa cum se
vede din analiza datelor există posibilitatea dezvoltării acestor activităţi şi în zone cu
producţii cerealiere importante. De preferat este să se încerce integrarea cât mai mare a
producţiei agricole, respectiv un lanţ producţie cereale şi plante de nutreţ-creştere animale-
prelucrare produse agricole şi animaliere-vânzare în cât mai multe unităţi proprii.
Semnificativ este ca la aceste dimensiuni ale sectorului zootehnic nu avem în teritoriu nici o
unitate de abatorizare a animalelor mari.
Considerăm că accesarea măsurilor din axa 1 a PNDR reprezintă o cale eficientă de
îmbunătăţire a performanţei agriculturii din zonă şi poate contribui eficient la dezvoltarea
generală a zonei GAL-ului. Până în prezent, în general, doar marii fermieri şi într-o oarecare
52
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
măsură şi câţiva de mărime medie au accesat proiecte prin SAPARD sau PNDR. În acest an
sunt semne ca s-au accesat mult mai multe proiecte, în special pe măsurile 112, 141, 121 şi
mai puţin pe 123. Contribuţia GAL-ului poate fi foarte importantă pentru dezvoltarea rurală
prin îmbunătăţirea performanţei calitative a agriculturii.
II.2.1.6.3 Industrie – IMM - Micro - Întreprinderi
Total
întreprinderi
Micro
Întreprinderi
Cu 1-9
salariaţi
Întreprinderi
mici cu 10-49
salariaţi
Întreprinderi
mijlocii cu
50-250
salariaţi
Întreprinderi
cu peste 250
salariaţi
Nr. 396 377 19 Nici una Nici una
% 100% 95% 5% 0 % 0 %
Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui
Analizând informaţiile furnizate de INSSE Galaţi şi Vaslui, autorităţile publice locale,
prin completarea caietelor documentare ale comunelor şi de agenţii economici şi persoane
fizice prin completarea chestionarelor, reiese că sectorul industrial este slab dezvoltat în
teritoriul GAL „Tecuci”.
Din totalul firmelor existente, doar 5% au un număr mai mare de 10 salariaţi, restul
reprezentând PFA, II, IF, micro-întreprinderi, cu mai puţin de 10 salariaţi, cel mai adesea
salariaţii fiind de fapt întreprinzătorii.
Având în vedere că zona are un caracter preponderent agricol, şi datorită faptului că în zona
urbană apropiată, oraşul Tecuci, s-au închis marile întreprinderi, nu a existat un interes major
al investitorilor în activităţi industriale.
Ţinând cont şi de cadrul legislativ de multe ori incoerent, de reglementările deseori
modificate, cetăţenii care au lucrat în străinătate şi au realizat venituri mari, nu sunt atraşi de
investiţiile în domeniul industrial, unde profiturile nu apar pe termen scurt, iar riscurile sunt
mari, ci investesc în activităţi comerciale şi de prestări servicii, în cazul în care nu investesc
în construcţia propriilor locuinţe.
53
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
După domeniul de activitate, IMM-urile au următoarea structură:
Total
firme
Activităţi
Productive
Activităţi
Prelucrare
produse agricole
Activităţi
Comerciale
Servicii
sociale
Alte
servicii
Nr. 396 40 53 207 36 60
% 100% 10% 13,4 % 52% 9,5 % 15.1 % Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui
Pe teritoriul GAL „Tecuci” îşi desfăşoară activitatea 396 agenţi economici.
10%
13%
53%
9%
15%
Activităţi productiveActivităţi prelucrare produse agricoleActivităţi comercialeServicii socialeAlte servicii
După cum se observă şi din tabelul de mai sus, activitatea productivă este slab
reprezentată ca număr de firme, iar din firmele productive, ponderea valorică este dominată
de sectorul producţiei agricole, în special cerealiere şi legumicole. Cu toate acestea nu există
decât foarte puţine unităţi de depozitare şi prelucrare a acestor produse.
Serviciile pentru agricultură sunt practicate mai mult de firmele care cultivă propriile
terenuri. Nivelul de tehnologizare al producţiei agricole este foarte diferit. Firmele mari şi
54
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
medii s-au dotat cu utilaje moderne, în mare măsură, dar micii producători lucrează tot cu
utilaje învechite.
Producţia agricolă mare din domeniul cerealier şi al legumiculturii este vândută în alte zone
ale ţării sau exportată, dar beneficiile financiare mai substanţiale le obţin intermediarii.
Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se impune şi a reieşit cu claritate şi din analizele din
teritoriu, ca fiind necesară dezvoltarea cantitativă şi calitativă a unităţilor de procesare a
producţiei agricole cu un caracter cât mai integrat pentru ca profiturile să crească în teritoriu.
II.2.1.6.4. Comerţ şi sector de servicii
Comerţ
Aşa cum reiese din al doilea tabel de la punctul II.2.1.6.3, 52 % din cele 396 firme
analizate activează în domeniul comerţului. Tipurile de comerţ efectuate de către aceşti
agenţi economici sunt prezentate în tabelul următor:
Tip de comerţ Număr
de unităţi
Procent din
numărul total
Comerţ în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse nealimentare
21 10,1
Comerţ nespecializat de produse alimentare 51 24,9
Comerţ cu băuturi în unităţi specializate 38 18,5
Comerţ al materialului lemnos şi al materialelor
de construcţie şi echipamentelor sanitare
18 8,7
Comerţ al produselor farmaceutice 17 8,2
Comerţ al carburanţilor pentru autovehicule 9 4,3
Comerţ de piese şi accesorii pentru autovehicule 6 3
Comerţ al produselor pentru agricultură 25 12,1
Comerţ pentru bunuri de uz gospodăresc 14 6,8
Comerţ al combustibililor solizi, lichizi 7 3,4
TOTAL 206 100 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui
55
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Servicii
Încadrarea unităţilor pe tipuri de servicii prestate de către agenţii economici din
teritoriu este prezentata în tabelul următor:
Tip de servicii
Număr de
unităţi
Procent din
numărul total
Servicii de transport 4 4,2
Servicii în domeniul construcţiilor 14 14,6
Servicii medicale (CMI, CS, CV) 31 32,3
Servicii financiare 7 7,3
Servicii pentru turism, cazare, alimentaţie publică 5 5,2
Servicii reparaţii şi întreţinere auto 5 5,2
Servicii pentru înfrumuseţare 4 4,2
Prestări de servicii pentru agricultură 9 9,4
Servicii internet, cablu TV, poştă 9 9,4
Servicii de reparaţii casnice 8 8,4
TOTAL 96 100 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui
Sectorul de servicii este relativ dezvoltat la nivelul teritoriului, locuitorii având acces
la servicii precum: servicii medicale, transport marfă şi călători, reparaţii auto, reparaţii
obiecte de uz casnic, servicii financiare.
II.2.1.7 Serviciile pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste
servicii În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor
cheltuieli de administrare şi functionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale,
consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale standard a micilor
unităţi sanitare publice de interes local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această
destinaţie în bugetele locale.
56
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Dezvoltarea şi modernizarea micii infrastructuri a furnizorilor de servicii de pe teritoriul
G.A.L. “Tecuci” constă în construirea sau adaptarea unor rampe în folosul persoanelor cu
dizabilităţi, în special la unităţile de interes public.
Majoritatea unităţile medicale, de învăţământ şi instituţiile publice de pe teritoriul
GAL “Tecuci” sunt dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi sunt adaptate
cerinţelor acestora.
Educaţie
La nivelul teritoriului GAL „Tecuci” se constată un proces de reducere progresivă a
populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2008 aceasta era cu 8,3% mai mică decât în anul
2003, tendinţa de scădere manifestându-se constant pe toată perioada de referinţă. Scăderea
populaţiei şcolare conduce la reducere unităţilor de învăţământ (cu 9,7% mai puţine în 2008
faţă de 2003) şi a personalului didactic (cu 6,4% mai puţine persoane în 2008 faţă de 2003).
Fenomenul negativ amintit nu afectează populaţia preşcolară, în acest domeniu
situaţia fiind diametral opusă: în 2008 funcţionau cu 11,1% mai multe grădiniţe de copii
decât în 2003.
Unităţile de învăţământ existente pe teritoriul GAL „Tecuci”:24
1. Bălăşeşti: 2 scoli şi 3 grădiniţe;
2. Buciumeni: 2 şcoli şi 4 grădiniţe;
3. Corod: 6 şcoli şi 7 grădiniţe;
4. Cosmeşti: 5 şcoli şi 7 grădiniţe;
5. Costache Negri: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;
6. Cudalbi: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;
7. Drăguşeni: 5 şcoli şi 7 grădiniţe;
8. Gohor: 3 şcoli şi 4 grădiniţe;
9. Ghidigeni: 2 şcoli şi 6 grădiniţe;
10. Nicoreşti: 4 şcoli şi 5 grădiniţe;
11. Pochidia: 3 şcoli şi 2 grădiniţe;
12. Poiana: 2 şcoli şi 3 grădiniţe;
24 www.isj.gl.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi http://isj.vs.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui
57
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
13. Priponeşti: 4 şcoli şi 4 grădiniţe;
14. Tutova: 6 şcoli şi 3 grădiniţe;
15. Ţepu: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;
16. Valea Mărului: 3 şcoli şi 2 grădiniţe;
Totalizând 51 de şcoli primare şi gimnaziale şi 71 de grădiniţe. Dintre acestea 5 şcoli
sunt de arte şi meserii.
Numărul total de preşcolari, de pe teritoriul GAL „Tecuci” este de 1911, cel al
elevilor înscrişi în şcolile primare şi gimnaziale este de 5637, iar numărul celor care
frecventează cursurile şcolilor de arte şi meserii este 1116.
22%
65%
13%
Preşcolari Elevi I-VIII Elevi SAM
Comuna Bălăşeşti
Şcoala primară "Nicolae Tonitza" – Ciureştii Noi 49
Şcoala gimnazială Bălăşeşti 243
Grădiniţa cu program prelungit Bălăşeşti 71
Grădiniţa cu program normal Ciureştii-Noi 22
Grădiniţa cu program normal Ciureşti 17
TOTAL 402
58
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuna Buciumeni
Şcoala gimnazială Buciumeni 179
Şcoala gimnazială "Smaranda Brăiescu" Hânţeşti 145
Grădiniţa cu program normal Hânţeşti 13
Grădiniţa cu program normal Buciumeni 42
Grădiniţa cu program normal Tecucel 19
Grădiniţa cu program normal Vizureşti 21
TOTAL 419
Comuna Corod
Şcoala primară Brătuleşti 37
Şcoala primară Cărăpceşti 24
Şcoala gimnazială Nr.2 Corod 166
Şcoala gimnazială Nr.3 Corod 38
Şcoala gimnazială Blinzi 164
Şcoala de arte şi meserii Corod 163
Grădiniţa cu program normal Blinzi 30
Grădiniţa cu program normal Brătuleşti 16
Grădiniţa cu program normal Nr.1 Corod 18
Grădiniţa cu program normal Nr.2 Corod 48
Grădiniţa cu program normal Nr.3 Corod 20
Grădiniţa cu program normal Brătuleşti 16
Grădiniţa cu program normal Cărăpceşti 15
TOTAL 755
Comuna Cosmeşti
Şcoala primară Cosmeşti-Vale 47
Şcoala primară Băltăreţi 39
Şcoala gimnazială Furcenii Noi 133
Şcoala gimnazială Cosmeşti Deal 133
Şcoala gimnazială Furcenii Vechi 229
Grădiniţa cu program normal Cosmeşti Deal 38
59
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Grădiniţa cu program normal Cosmeşti-Vale 38
Grădiniţa cu program normal Băltăreţi 22
Grădiniţa cu program normal Furcenii Noi 40
Grădiniţa cu program normal Furcenii Vechi 35
TOTAL 754
Comuna Costache-Negri
Şcoala gimnazială Costache Negri 324
Grădiniţa cu program normal Costache Negri 84
TOTAL 408
Comuna Cudalbi
Şcoala gimnazială Cudalbi 475
Grădiniţa cu program normal Nr.1 Cudalbi 139
Grădiniţa cu program normal Nr.2 Cudalbi 50
Şcoala profesională Cudalbi 264
TOTAL 928
Comuna Drăguşeni
Şcoala primară Ghinceşti 40
Şcoala primară Nicopole 40
Şcoala gimnazială Fundeanu 171
Şcoala gimnazială Adam 268
Şcoala de arte şi meserii Drăguşeni 421
Grădiniţa cu program normal Drăguşeni 13
Grădiniţa cu program normal Fundeanu 41
Grădiniţa cu program normal Nicopole 18
Grădiniţa cu program normal Ghingheşti 13
Grădiniţa cu program normal Stieteşti 16
Grădiniţa cu program normal Adam 20
Grădiniţa cu program normal Căueşti 20
TOTAL 1081
60
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuna Ghidigeni
Şcoala gimnazială Ghidigeni 308
Şcoala gimnazială "Ion Creangă" Tălpigi 370
Grădiniţa cu program normal Tălpigi 60
Grădiniţa cu program normal Gefu Nou 20
Grădiniţa cu program normal Slobozia Corni 21
Grădiniţa cu program normal Ghidigeni 40
Grădiniţa cu program normal Gîrbovăţ 14
Grădiniţa cu program normal Tăplău 20
TOTAL 853
Comuna Gohor
Şcoala primară Nărteşti 41
Şcoala gimnazială nr. 1 Gohor 188
Şcoala gimnazială Berheci 119
Grădiniţa cu program normal Berheci 21
Grădiniţa cu program normal Gohor 40
Grădiniţa cu program normal Ireasca 15
Grădiniţa cu program normal Narteşti 21
TOTAL 445
Comuna Nicoreşti
Şcoala primară Dobrineşti 24
Şcoala primară Ionăşeşti 31
Şcoala gimnazială "Gabriel Drăgan" Nicoreşti 216
Grădiniţa cu program normal Nicoreşti 40
Şcoala gimnazială Coasta Lupei 124
Grădiniţa cu program normal Coasta Lupei 29
Grădiniţa cu program normal Dobrineşti 24
Grădiniţa cu program normal Fîntîni 20
Grădiniţa cu program normal Ionăseşti 20
TOTAL 528
61
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuna Poiana
Şcoala primară Vişina 25
Şcoala gimnazială Poiana 177
Grădiniţa cu program normal Poiana 40
Grădiniţa cu program normal Vişina 27
Grădiniţa cu program normal Huleşti 19
TOTAL 288
Comuna Priponeşti
Şcoala primară Priponeştii de Jos 29
Şcoala primară Ciorăşti 19
Şcoala gimnazială Ciorăşti 99
Şcoala gimnazială Priponeşti 85
Grădiniţa cu program normal Priponeşti 20
Grădiniţa cu program normal Priponeştii de Jos 17
Grădiniţa cu program normal Ciorăşti 40
Grădiniţa cu program normal Lieşti 11
TOTAL 320
Comuna Ţepu
Şcoala gimnazială nr. 1 Ţepu 179
Grădiniţa cu program normal Ţepu 63
TOTAL 242
Comuna Valea Mărului
Şcoala primară Coasta Văii 30
Şcoala primară "Fraţii institutori Voinescu” Mândreşti 50
Şcoala de arte şi meserii Valea Mărului 268
Grădiniţa cu program normal Coasta Văii 18
Grădiniţa cu program normal Valea Mărului 18
TOTAL 384
62
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuna Pochidia
Şcoala cu clasele I-IV Borodeşti 72
Şcoala cu clasele I-IV Pochidia 56
Şcoala cu clasele I-VIII Sălceni 112
Grădiniţa cu program normal Sălceni 18
Grădiniţa cu program normal Pochidia 37
TOTAL 295
Comuna Tutova
Şcoala cu clasele I-IV Vizureni 25
Şcoala cu clasele I-IV Coroiu 38
Şcoala cu clasele I-IV Ciortolom 36
Şcoala cu clasele I-VIII Bădeana 169
Şcoala cu clasele I-IV Criveşti 41
Şcoala de arte şi meserii Tutova 156
Grădiniţa cu program normal Criveşti 21
Grădiniţa cu program normal Bădeana 36
Grădiniţa cu program normal Nr. 1 Tutova 40
TOTAL 562
Aşa cum menţionăm mai sus, numărul şcolilor profesionale şi al liceelor este destul
de redus, această situaţie fiind explicată prin faptul că toate localităţile sunt în mediu rural
unde acest tip de învăţământ nu este foarte dezvoltat.
Numărul mediu de cadre didactice care lucrează în cele 16 localităţi de pe teritoriul GAL
„Tecuci” este 559; 502 cadre pe teritoriul judeţului Galaţi (din totalul de 6893 în tot judeţul)
şi 57 în cele două comune vasluiene (din totalul de 5717 în tot judeţul).
Altfel spus 7,28% din totalul cadrelor gălăţene şi 1% din totalul cadrelor didactice
vasluiene îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe teritoriul Grupului de
Acţiune Locală „Tecuci”. Aceste procente sunt destul de mici şi se explică prin faptul că în
zilele noastre această profesie este mai puţin atrăgătoare datorită nivelului de salarizare
scăzut, iar tentaţia de a lucra în mediul urban este mare.
63
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Sănătate
În perioada 2003 – 2008, domeniul sanitar majoritar de stat a cunoscut schimbări
minore la nivelul judeţelor Vaslui şi Galaţi. Astfel se remarcă o scădere uşoară a numărului
de policlinici, dispensare medicale şi creşe şi o creştere a numărului de cabinete medicale
(individuale) de familie, cabinete stomatologice (individuale) şi centre medicale (de
specialitate).
Subfinanţarea domeniului sanitar majoritar de stat conduce la existenţa unei infrastructuri
sanitare deficitare şi la o calitate semnificativ redusă a serviciilor de sănătate oferite
populaţiei. În ceea ce priveşte cadrele medico-sanitare, sectorul public cunoaşte o reducere de
personal la toate categoriile cu excepţia personalului sanitar auxiliar. Dimpotrivă, sectorul
privat se remarcă prin creşteri importante de personal în toate specializările existente.
Numărul mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială de pe teritoriul GAL
„Tecuci” este de 310 repartizaţi pe fiecare comuna după cum urmează:
Bălăşeşti – 17; Buciumeni – 13; Corod – 32; Cosmeşti – 16; Costache Negri – 13;
Cudalbi – 59; Drăguşeni – 16; Ghidigeni – 29; Gohor – 15; Nicoreşti – 24;
Priponeşti – 10; Poiana – 6; Pochidia – 1 medic şi 1 personal mediu sanitar;
Tutova - 3 medici şi 27 personal mediu sanitar; Ţepu – 10; Valea Mărului – 18
Pe teritoriul GAL-ului situaţia infrastructurilor de sănătate este următoarea25:
Comuna Cabinet
Medical
Cabinet
Stomatologic
Dispensar Farmacii
Bălăşeşti 1 - - 1
Buciumeni 4 1 1 -
Corod 4 1 1 3
Costache Negri 1 1 - 1
Cudalbi 3 2 1 2
Cosmeşti 3 1 1 1
Drăguşeni 2 1 - 2
Ghidigeni 1 1 1 2
Gohor 1 - 1 1
Nicoreşti 2 1 - 2
Poiana 1 - - 1
25 Conform Fişelor descriptive ale comunelor menţionate
64
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Priponeşti 1 - - 1
Pochidia 1 - - 1
Tutova 3 2 1 3
Ţepu 2 1 1 1
Valea Mărului 1 1 - 1
TOTAL 31 13 8 24
În toate localităţile componente ale Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” există cel
puţin un cabinet medical. În comuna Tutova există un spital - Spitalul "Dr. I.T. Nicolaescu".
Spitalul ’’Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova, este un spital rural care acordă îngrijiri medicale
pentru bolnavii cu afecţiuni cronice.
Populaţia deservită este de aproximativ 7.000 locuitori cu următoarele caracteristici:
- media de vârstă crescută (populaţie îmbătrânită)
- nivel socio-economic scăzut
- patologie dominantă (boli cardiovasculare, afecţiuni respiratorii cronice recidivante, boli de
nutriţie şi metabolism, boli reumatismale) având implicaţii directe asupra activităţii şi
funcţionării spitalului.
La o primă vedere am putea spune că numărul de unităţi de asistenţă şi îngrijire
medicală, respectiv personal medical este suficient însă dacă luăm în considerare şi populaţia
deservită din teritoriu situaţia se schimbă.
Există un deficit de cadre medicale, acest lucru fiind cauzat pe de o parte de migraţia
cadrelor medicale în alte ţări ale Uniunii Europene, şi, pe de altă parte de faptul că profesarea
în mediul rural este mai puţin tentantă pentru personalul din unităţile de asistenţă şi îngrijire
medicală.
Infrastructura cultural – sportivă
Situaţia unităţilor recreative la nivelul celor 16 de localităţi de pe teritoriul GAL
„Tecuci” este prezentată în cele ce urmează:
Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, cele mai multe unităţi recreative din teritoriu fac
parte din următoarele categorii: terenuri de sport (39%), căminele culturale (22%) şi săli de
sport (15%).
Dintre cele 25 de săli de sport 2 sunt ultra moderne, finanţate de Compania Naţională de
65
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Investiţii prin programul
Construcţii săli de sport.
Programul, început în 2002, viza
construirea de săli de sport, atât în
mediul urban cât şi rural, în scopul
garantării accesului la facilităţile
moderne de practicare a sporturilor,
în conformitate cu normele şi
standardele europene.
Sursa: Fişele descriptive ale comunelor menţionate
Prin acest program, au fost construite săli de sport cu o capacitate de 150 locuri în comuna
Ţepu şi în comuna Cudalbi.
Concluzii şi recomandări:
- În domeniul educaţiei observăm că numărul de cadre didactice din învăţământul
primar este insuficient;
- În ceea ce priveşte infrastructura recreativă putem menţiona că în toate localităţile de
pe cuprinsul teritoriului există unităţi recreative, însă acestea din urmă sunt insuficiente şi
vechi. La nivelul teritoriului nu există o distribuţie echilibrată a unităţilor recreative în
teritoriu, cele mai multe localităţi având o infrastructură recreativă deficitară;
- În ceea ce priveşte infrastructura medicală s-a observat că la nivelul teritoriului lipsesc
policlinicile iar dispensarele medicale sunt insuficiente. Totodată, există localităţi în care
infrastructura medicală este deficitară (există doar un cabinet medical).
Nr. Crt
.
Tipul unităţii/ categorii de unităţi recreative
Total unităţi/
categorie 1 Terenuri de sport 25 2 Săli de sport 10 3 Parcuri 5 4 Spaţii de joacă în aer liber sau
în interior 7
5 Cămine culturale 14
6 Cluburi ale copiilor -
7 Cluburi sportive 3
TOTAL 64
66
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
Administraţie locală
Pentru a avea o imagine mai detaliată asupra numărului de persoane deservite de către
angajaţii primăriei prezentăm în cele ce urmează o serie de informaţii pentru fiecare localitate
în parte.
Localitate Număr
locuitori
Număr
De sate
Număr total
de angajaţi
Bălăşeşti 2500 4 14
Buciumeni 2574 4 14
Corod 7548 4 18
Costache Negri 2689 1 13
Cudalbi 7882 1 19
Cosmeşti 6742 6 16
Drăguşeni 5690 7 19
Ghidigeni 6589 8 22
Gohor 3714 6 15
Nicoreşti 4114 11 19
Poiana 1907 2 12
Priponeşti 2379 4 13
Pochidia 1873 4 13
Tutova 3740 6 22
Ţepu 2669 3 14
Valea Mărului 3740 2 15
TOTAL 66331 69 258 Sursa: Institutul Naţional de Statistică
După cum reiese din tabelul de mai sus, primăria Poiana are cei mai puţini angajaţi, în
condiţiile în care comuna este compusă din 3 sate, numărul populaţiei ridicându-se la 1907
de locuitori. La extrema opusă se află primăriile din Tutova şi Ghidigeni, care au câte 22 de
angajaţi, iar populaţia comunelor este de este de3740, respectiv 6589 locuitori.
Investiţia în resursa umană a primăriilor permite implementarea adecvată a proiectelor de
dezvoltare durabilă necesare în teritoriu, fapt pentru care încurajăm accesarea programelor de
67
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager
de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.
Servicii publice
În cadrul primăriilor din cele 16 de localităţi funcţionează în total 82 de servicii ceea
ce înseamnă, în medie 5-6 servicii/comună. Serviciile întâlnite în cadrul acestor instituţii
sunt: serviciul public de alimentare cu apă, serviciul de salubrizare, serviciul public de
asistenţă socială, serviciul de gospodărire comunală, serviciul de pază comunală sau poliţie
comunitară şi serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţa.
În ceea ce priveşte partea de comunicare ale acestor instituţii, menţionăm că 7 din
cele 16 de primării deţin pagina web.
Primăriile care au pagină de internet sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Primăria Corod – Galaţi www.primariacorodgl.ro
Primăria Costache Negri – Galaţi www.primariacostachenegri.ro
Primăria Cosmeşti – Galaţi www.primaria-cosmesti.ro
Primăria Nicoreşti – Galaţi www.primarianicoresti.ro
Primăria Tutova – Galaţi www.tutova.ro
Primăria Ţepu – Galaţi www.primariatepu.ro
Primăria Valea Mărului – Galaţi www.primariavaleamarului.ro
Comunicarea cu mediul extern – în ambele sensuri - este importantă pentru orice tip
organizaţie/instituţie, indiferent că este vorba de mediul public sau privat. În acest context
încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot
conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei.
Consiliul local
În cadrul Consiliilor Locale analizate funcţionează 52 de comisii, ceea ce înseamnă în
medie 3 – 4 comisii/localitate.
În ceea ce priveşte numărul de consilieri care îşi desfăşoară activitatea în cele 16 de Consilii
Locale analizate, acesta este de 11 (Poiana, Pochidia, Bălăşeşti, Costache Negri) – 15
consilieri (Drăguşeni, Cosmeşti, Ghidigeni, Corod, Cudalbi), fiind stabilit conform legii, în
funcţie de numărul populaţiei din comuna respectivă.
68
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Toate localităţile fac parte din Asociaţia comunelor din România.
Din totalul localităţilor analizate, localitatea Valea Mărului este înfrăţită cu unitatea
administrativă teritorială din localitatea Biviers - Franţa, comuna Costache Negri înfrăţită din
anul 1990 cu localitatea La Roche Sur Yon – Franţa.
Singura comună din judeţul Galaţi unde funcţionează Serviciul Public Comunitar Local de
Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) – este Ţepu.
Concluzii şi recomandări:
- La nivelul Administraţilor Publice Locale sunt necesare investiţii în resursa umană astfel
încât aceasta din urmă să fie capabilă să dezvolte şi să implementeze proiecte de dezvoltare
durabilă necesare în teritoriu. În acest context încurajăm accesarea programelor de formare a
funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect,
managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.
- La nivelul Administraţilor Publice Locale încurajăm dezvoltarea instrumentelor de
comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii
instituţiei.
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
Nivel European26
Uniunea Europeană dispune de o politică de dezvoltare rurală activă, deoarece astfel
pot fi atinse obiective valoroase pentru mediul rural.
În baza unei definiţii standard, peste 91% din teritoriul UE are un caracter „rural” şi
constituie căminul a peste 56% din populaţia UE. Mai mult decât atât, impresionanta
varietate şi frumuseţe a peisajelor conferă UE caracterul său unic - de la munţi la stepă, de la
mari păduri la câmpuri întinse.
Pe de altă parte, mediul rural din Europa este de o mare bogăţie. Ne furnizează
materii prime esenţiale. Valoarea locurilor de odihnă şi recreere pe care le oferă, remarcabile
prin frumuseţea lor, este evidentă. Mulţi oameni sunt atraşi de ideea de a locui şi/sau de a
lucra aici, cu condiţia să aibă acces la servicii şi infrastructură corespunzătoare.
26 http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_ro.htm
69
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Aceasta înseamnă că Strategia de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă şi
Strategia de la Göteborg pentru dezvoltare durabilă sunt tot atât de relevante pentru mediul
rural ca şi pentru cel urban.
Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se
confruntă zonele rurale şi exploatarea potenţialului acestora.
Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVII al
Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale: “reducerea
disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în
urma a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”.
Politica de coeziune este finanţată din bugetul UE prin trei instrumente structurale :Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
Cele trei instrumente financiare finanţează următoarele obiective conform Regulamentului
nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune:
• Obiectivul de convergenţă;
• Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă;
• Cooperare teritorială europeană;
România beneficiază în prezent de fonduri în baza obiectivului de convergenţă şi a
obiectivului de cooperare teritorială europeană.
Cea mai importantă lege la nivel comunitar, baza a Programelor naţionale de
Dezvoltare Rurală, este Regulamentul 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005,
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală, ( FEADR). Acest act normativ este continuarea Regulamentului 1257/99
privind suportul dezvoltării rurale prin Fondul European de Orientare şi Garantare în
Agricultură. Pentru a veni în ajutorul specialiştilor din statele membre, mai ales cele noi
aderate, a adoptat un document care ajută la elaborarea PNDR, liniile îndrumătoare ale
Comisiei Europene privind Elaborarea Planului Naţional Strategic (Decizia Consiliului
144/2006/EC din 20 februarie 2006), document care a stat şi la baza elaborării Planului de
dezvoltare locala al teritoriului GAL-ului nostru.
UE are o politică comună de dezvoltare rurală, care, într-o măsură destul de mare,
este controlată de statele membre şi de regiuni.
Această politică este parţial finanţată din bugetul central al UE şi parţial din bugetele
naţionale şi regionale ale statelor membre. Pentru o abordare echilibrată a politicii, statele
70
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
membre şi regiunile au obligaţia de a aloca finanţarea disponibilă pentru dezvoltarea rurală în
funcţie de trei axe tematice.
O cerinţă suplimentară constă în faptul că o parte din finanţare trebuie să sprijine
proiecte bazate pe experienţa dobândită prin iniţiativele comunitare LEADER. În domeniul
dezvoltării rurale, „abordarea LEADER” implică proiecte extrem de individualizate,
elaborate şi puse în practică de parteneriate locale, în vederea soluţionării problemelor locale
specifice.
La fel ca înainte de 2007, toate statele membre (sau regiunile, în cazul în care puterile sunt
delegate la nivel regional) trebuie să stabilească un program de dezvoltare rurală, care să
precizeze în mod clar care sunt măsurile care vor fi finanţate în perioada 2007-2013. în
cadrul Planului de dezvoltare locală al GAL-ului nostru vor fi evidenţiate în capitolul cuprins
în partea a IV- a a măsurii.
Pentru această perioadă, se pune şi mai mult accentul pe existenţa unei strategii
coerente pentru dezvoltarea rurală la nivelul UE. Aceasta se realizează cu ajutorul planurilor
naţionale strategice care trebuie să se bazeze pe orientările strategice ale UE.
Nivel Naţional
Luând în considerare necesitatea adaptării spaţiului rural românesc la cerinţele UE,
prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct de vedere economic şi social în
contextul perioadei ulterioare integrării, strategia naţională stabileşte direcţiile principale
pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.
Aderarea la UE constituie oportunitatea şi mijlocul de a spori calitatea vieţii
cetăţenilor, alături de toţi cetăţenii europeni. Faptul că România este un stat membru UE cu
un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeană accentuează nevoia de folosire eficientă
a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare şi în acelaşi timp să îndeplinească la termen
obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare.
Oportunităţile vizează modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului
educaţional la cerinţele europene, revigorarea cercetării ştiinţifice şi inovării, cu accent pe
aplicabilitate în practica economică, restructurarea fundamentală a agriculturii şi
impulsionarea dezvoltării rurale, precum şi consolidarea capacităţii administrative în vederea
implementării acquis-ului comunitar. România trebuie să acţioneze în continuare pentru o
dezvoltare durabilă şi pentru protecţia mediului, pentru flexibilizarea pieţei muncii şi
asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui climat concurenţial optim.
71
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Multitudinea de documente programatice elaborate în cadrul procesului de pregătire a
aderării României la UE definesc un cadru strategic care prezintă priorităţile dezvoltării
României în perioada 2007-2013.
Obiectivul strategic al României îl reprezintă convergenţa cu statele membre ale
Uniunii Europene. În acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a
procesului de convergenţă economică şi socială al Planului Naţional de Dezvoltare 2007-
2013, elaborat pe baza Planurilor de Dezvoltare Regionale.
Scopul principal al acestuia îl constituie tocmai reducerea cât mai rapidă a
disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre UE. Având în
vedere acest decalaj precum şi rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparităţi, a
fost stabilit obiectivul global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor
de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”,
astfel ca până în anul 2013 România să recupereze circa 10 puncte procentuale din decalajul
general faţă de UE.
Obiectivul global al PND se sprijină pe trei obiective specifice27:
- Creterea competitivitii pe termen lung a economiei româneşti;
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baz;
- Perfecionarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman autohton.
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice au fost formulate şase
priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
Sub-priorităţile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt
următoarele:
5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice, precum şi pentru
îmbunătăţirea calităţii produselor.
27 http://www.inforegio.ro
72
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
5.2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor
rurale;
5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, de
prevenire a calamităţilor naturale.
5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea
iniţiativelor locale care să permită creşterea capacităţii comunităţilor rurale de a
dezvolta iniţiative de afaceri pe baza de parteneriat.
5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;
Obiectivul general al prioritizării îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a
regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparităţilor de dezvoltare inter-regionale şi
intra-regionale. Operaţionalizarea priorităţii PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor
regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor
publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi
sprijinirea valorificării resurselor locale.
Următorul nivel de răspuns strategic al Guvernului României în cadrul procesului de
programare este constituit de documentele strategice naţionale care stabilesc cadrul în care se
accesează fondurile comunitare în cadrul a trei politici majore:
1. Politica de Coeziune;
2. Politica Agricolă Comună;
3. Politica de Pescuit;
Toate aceste politici acoperă priorităţile de dezvoltare stabilite prin planul naţional de
dezvoltare, fiind elaborate următoarele documente strategice:
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă;
- Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală;
CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare şi priorităţile la nivel
european. CSNR preia şi sintetizează elementele principale incluse în Strategia PND, dar
acestea sunt reorganizate în funcţie de documentele strategice comunitare, reflectând astfel
încadrarea CSNR în principiile europene ale Politicii de Coeziune. Priorităţile CSNR au fost
formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea
creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor
73
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care sa fie adecvată pentru România, dar care să se
şi conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca
efect dezvoltarea economică şi Creşterea numărului de locuri de muncă28.
Motivaţia acestei decizii derivă din necesitatea sprijinului pentru restructurarea
agriculturii şi dezvoltării fermelor, într-o manieră echilibrată, prin respectarea obiectivelor
PAC de producere a decuplării şi orientării către piaţă a fermierilor.
Totodată, fermierii trebuie sprijiniţi în vederea îmbunătăţirii nivelului producţiei atât
din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, respectând normele de mediu şi normele privind
competitivitatea în agricultură impuse de Uniunea Europeană.
Obiectivele cuprinse în Planul Naţional Strategic sunt29:
- Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele
agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al
exploataţiilor agricole, pădurilor şi unităţilor de procesare.
- Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă şi a asociaţiilor
acestora cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;
- Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole
şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;
- Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii
durabile;
- Conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor;
- Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere;
- Creşterea numărului de locuri de muncă prin menţinerea şi dezvoltarea activităţilor
economice;
- Creşterea atractivităţii zonelor rurale;
- Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;
- Îmbunătăţirea guvernanţei locale;
Procesul de dezvoltare rurală din România va fi sprijinit, după cum s-a arătat în
Planul Naţional Strategic, şi prin îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea
potenţialului endogen al spaţiului rural, obiective strategice ale Axei 4 LEADER.
Primul obiectiv strategic al axei 4 urmăreşte îmbunătăţirea guvernanţei locale prin
constituirea şi funcţionarea grupurilor de acţiune locală. După cum s-a arătat în analiza din
28 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 29 Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013
74
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
PNS, fragilitatea parteneriatelor, lipsa resurselor financiare, precum şi neîncrederea în
structurile asociative reprezintă principalele obstacole care stau în calea dezvoltării
comunităţilor locale. În acest sens, un procent de 25% din totalul Axei 4 a fost alocat acestui
obiectiv de care depinde implementarea strategiilor de dezvoltare locală.
Cel de-al doilea obiectiv strategic al axei este reprezentat de promovarea potenţialului
endogen al teritoriilor prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală integrate care
contribuie, pe baza unei abordări de „jos în sus”, la realizarea obiectivelor axelor 1
(Îmbunătăţirea sectoarelor agricol şi forestier), 2 (Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural)
şi 3 (Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale) şi încurajează acţiunile
inovative. Totodată, realizarea acestui obiectiv depinde şi de cooperarea între GAL-uri şi alte
parteneriate existente constituite după principiul LEADER, întrucât zonele rurale se
confruntă cu probleme similare şi este foarte important să înveţe unele de la altele şi să
realizeze un schimb permanent de bune practici. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a
alocat un procent de 75% din totalul Axei 4 (din care 73% pentru implementarea strategiilor
de dezvoltare locală şi 2% pentru elaborarea şi implementarea proiectelor de cooperare).
Planul Naţional de Reforme30 reprezintă cadrul naţional de elaborare şi implementare
a politicilor sectoriale ce revin administraţiei centrale şi locale.
PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul
Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013,
Programul de Convergenţă 2007-2010 şi Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală
2007-2013, documente strategice ce au stat la baza elaborării Planului de Dezvoltare Locală
al GAL-ului Asociaţia de Dezvoltare Zonală „Tecuci”.
PNR evidenţiază reformele pe care Guvernul României este hotărât să le promoveze
cu prioritate în perioada 2007-2010 şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe
paliere.
Pornind de la analiza detaliată a situaţiei existente în principalele domenii ale vieţii
economice şi sociale la momentul aderării la Uniunea Europeană şi în conformitate cu liniile
directoare (LD) ale Strategiei Lisabona Revizuite, România a concentrat în PNR o paletă de
măsuri şi iniţiative, grupate pe următoarele priorităţi:
A. Îmbunătăţirea capacităţii administrative;
B. Îmbunătăţirea calităţii şi managementului cheltuielilor guvernamentale;
C. Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor;
30 www.fonduri-structurale.ro
75
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
D. Continuarea îmbunătăţirii mediului de afaceri;
E. Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii;
F. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea
efectelor schimbărilor climatice;
Nivel Regional
Având la bază Cadrul Strategic Naţional pentru perioada 2007-2013, la nivelul
regiunii Sud – Est, s-a căutat, prin intermediul Planului de Dezvoltare Regională,
identificarea problemelor specifice zonei cât şi modalităţile de punere în valoare a
posibilităţilor pe care le are regiunea, Plan ce a stat la baza elaborării Stategiei de Dezvoltare
a Regiunii Sud –Est.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est este de a creşte
semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară
mediei naţionale, prin Creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii
pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de
ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Obiectivele specifice Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est31
1. Creterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea
extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar,
prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem
de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele
internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii;
2. Crearea condiiilor favorabile pentru localizarea d
potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate
destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor
administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a
productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;
3 Crearea condiiilor pentru o pia a muncii flexibil
devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii
antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici
accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;
31 http://www.adrse.ro
76
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
4. Crearea de noi oportuniti de cretere economi
calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de
mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu
(inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale,
îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi
extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);
5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea
infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi Creşterea accesului
persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;
6. Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor,
prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă
pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de
învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării-
inovării;
7. Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele
decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol,
silvic, biodiversitatea, etc.), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale
acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;
8. Creterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea
standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea
patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea
socială prin dezvoltarea de servicii urbane.
Dintre obiectivele propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, putem
identifica punctele de convergenţă şi coplementaritate cu obiectivele Planului de Dezvoltare
Locală al GAL „Tecuci” cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând
asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor
locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi
asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al
aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate
a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale.
Sectorul agricol se caracterizează prin lipsa echipamentelor şi tehnicilor moderne, care au un
impact negativ asupra productivităţii din acest sector şi a calităţii/competitivităţii produselor.
77
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Dominantă sectorului agricol în economia zonelor rurale împiedică stimularea
economică a regiunii reprezintă un risc economic care derivă din vulnerabilitatea pieţii
climaterice şi a cererii consumatorilor finali.
Mai mult, lipsa întreprinderilor prelucrătoare duce la lipsa valorii adăugate a produselor
ambalate şi conservate.
Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale,
stimulând sectoare economice alternative agriculturii. Este necesară în acest sens dezvoltarea
de noi activităţi bazate pe particularităţile şi resursele locale, cum ar fi: resursele naturale,
ambientale şi patrimonial cultural, dezvoltarea turismului şi a altor sectoare productive locale
(artizanat, vinurile de marcă, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a
peştelui etc.)
Prin promovarea unităţilor de acvacultură şi de procesare a peştelui, precum şi prin
marketingul produselor piscicole, se valorifică şi de dezvoltare patrimoniului piscicol
existent, contribuind astfel la crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative.
Liniile de intervenţie prioritare identificate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud
– Est în ceea ce priveşte zona rurală şi în special sectorul agricol, au constituit puncte de
reper în elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului, putând fi sintetizate astfel:
1. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi
agro- alimentare într-un sistem de filieră de producţie, prin introducerea inovării şi a
sistemelor de cerificare şi de siguranţă a alimentelor;
2. Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a
patrimoniului cultural;
3. Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susţinerea producţiei
piscicole (acvacultură şi cultură marină).
Activităţile şi operaţiunile propuse a se realiza în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regionale
Sud- Est, care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene, au constituit şi ele, un reper
important în elaborarea propriei noastre strategii de dezvoltare locală sunt:
Proiecte care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole:
- Msuri pentru crearea i dezvoltarea fermelor agricole;
- Dezvoltarea serviciilor pentru agricultur;
- Investiii pentru modernizarea fermelor agricole şi zootehnice;
78
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Folosirea mai eficient a oportunitilor oferite de agricultur într-o abordare inovativă
pentru producerea de materie primă şi energie regenerabilă;
- Investiţii în modernizarea întreprinderilor prelucrătoare;
- Investiii pentru firmele non-agricole din zona rurală;
- Sprijin pentru firmele din sectorul viticol (inclusiv pentru retehnologizare);
- Investiii pentru obţinerea certificatelor de calitate;
- Investiii pentru îmbuntirea condiiilor igienico-sanitare;
- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.
Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu,
naturale şi a patrimoniului cultural;
- Investiii în firmele turistice i infrastructura de turism;
- Creterea atractivitii zonelor rurale i renovarea satelor;
- Meninerea atractivitii i a specificitii peisajului natural i a valorilor etno-culturale;
- Reabilitarea, modernizare şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor
aferente;
- Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii
de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis
etc.;
- Investiii pentru firmele care produc/comercializează produse tipice locale, brand-uri de
ţară;
- Sprijin acordat firmelor care promovează patrimoniul natural/cultural;
- Restaurarea i valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale;
- Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural mondial.
Nivel Judeţean
În scopul evidenţierii politicilor de dezvoltare întreprinse la nivel judeţean este
importantă sublinierea elaborării Strategiei de dezvoltare a Judeţului, Galaţi ce cuprinde
obiective coerente cu direcţiile de dezvoltare identificate pe parcursul elaborării strategiei de
dezvoltare locală a GAL „Tecuci”
79
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Modernizarea economiei rurale reprezintă unul din obiectivele specifice al Planului de
Dezvoltare locală al GAL „Tecuci”, fiind cuprins ca şi obiectiv specific în cadrul Strategiei
de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, ce îşi propune a se realizează prin activităţi de tipul32:
1. construcţia/dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii rutiere intra-comunale;
2. construcţia/reabilitarea/modernizarea reţelei de acces la utilităţi;
3. construcţia/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de agrement;
4. crearea şi dezvoltarea pieţei interne de desfacere;
De asemenea, este importantă şi constituie o oportunitate pentru dezvoltarea
teritoriului cuprins în GAL-ul „Tecuci”, includerea ca şi priorităţi, măsuri şi direcţii de
acţiune în Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi, a următoarelor activităţi/ proiecte care ar
putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene:
• Realizarea master-planului pe domeniul agriculturii la nivelul judeţului Galaţi
• Modernizare drumuri comunale;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de canalizare şi staţii de
epurare;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu gaze;
• Extinderea reţelei de energie electrică din mediul rural;
• Amenajare spaţii de joacă pentru copii în mediul rural;
• Reabilitare/ amenajare terenuri şi săli de sport în mediul rural;
• Amenajarea de parcuri şi spatii verzi în mediul rural;
• Amenajare/ modernizare pieţe agroalimentare în mediul rural;
• Semnalizarea monumentelor de cultură, artă, istorie din judeţul Galaţi;
• Construcţia unui “Centru Social” pentru bătrâni în comuna Corod;
Nivel local
Conform datelor culese din teritoriu, din cele 16 comune de pe teritoriul analizat, 12
dintre ele au o Strategie de dezvoltare locală, (Ţepu, Ghidigeni, Bălăşeşti, Buciumeni,
Poiana, Drăguşeni, Corod, Cudalbi, Cosmeşti, Valea Mărului, Tutova, Pochidia), iar alte 4
comune sunt în faza de a demara elaborarea unei strategii, (Priponeşti, Gohor, Nicoreşti,
Costache Negri).
32 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi
80
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În urma analizei efectuate asupra documentelor strategice identificate la nivelul
teritoriului s-a observat că aceste documente sunt destul de diferite atât în ceea ce priveşte
felul în care au fost structurate cât şi din punct de vedere al volumului.
Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare elaborate în teritoriu la nivelul
comunelor este utilizarea eficientă a tuturor resurselor naturale, financiare şi umane,
atragerea de fonduri nerambursabile pentru o dezvoltare economică şi sociabilă durabilă, care
să ducă pe termen mediu şi lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi creşterea
atractivităţii zonei.
Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate la nivelul comunelor o serie
de obiective specifice care vizează dezvoltarea de proiecte care să ducă la:
- creşterea gradului de ocupare a populaţiei;
- activităţi economice diverse şi investiţii noi atrase;
- infrastructură reabilitată şi modernizată;
- promovarea şi prezentarea zonei rurale ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă,
- stabilirea şi promovarea parteneriatelor;
- asistenţă acordată fermierilor în vederea întocmirii de proiecte viabile pentru obţinerea de
finanţare nerambursabilă pentru modernizarea exploataţiilor;
- încurajarea şi sprijinirea parteneriatului public privat în vederea înfiinţării unor ferme
agrozootehnice,
- implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante;
- susţinerea întreprinzătorilor străini care doresc să investească în zona;
- valorificarea potenţialului local;
- revigorarea spaţiului rural prin orientarea către agricultură ecologică;
- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor;
- crearea unui sistem eficient de protecţie a mediului;
- crearea unui sistem adecvat de protecţie socială;
- garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură,
- valorificarea poziţiei strategice, iniţierea unei asociaţii zonale după modelul -
intercomunalităţii din sistemul francez, în vederea finanţării unor proiecte de interes zonal,
micro-regional;
- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile;
În urma analizei făcute asupra acestor documente strategice, s-a observat ca
priorităţile prevăzute în strategiile de dezvoltare ale comunelor cuprinse în teritoriu sunt
compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Naţional de
81
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Dezvoltare Rurală, fiind în acelaşi timp complementare cu acestea prin propunerea unor
acţiuni finanţate din mai multe fonduri, în afara de FEADR, cum ar fi Fondul European de
Dezvoltare Regională prin Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii
Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor
Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative. În cadrul Strategiilor de dezvoltare locală
ale comunelor din teritoriu, au fost identificate proiecte prioritare, cum ar fi:
1.Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi
transportul deşeurilor;
2. Dotare cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate;
3. Sistem de tratare a apei potabile;
4. Managementul deşeurilor solide. Înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri solide;
5.Împăduriri ale zonelor afectate de ravenare;
6. Înfiinţare parcuri zone verzi;
7. Parc turistic pe cetatea Piroboridava;
8. Modernizare stadion;
9 Construire spaţiu depozitare deşeuri;
10. Modernizare sistem rutier;
11. Alimentare cu gaze;
12. Construire cămin cultural;
13. Reabilitare grădiniţe;
14. Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ;
15. Amenajare Săli de sport;
16. Lucrări de regularizare a râurilor,
17. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;
18. Lucrări de cadastru intravilan şi extravilan;
19. Dotări pentru intervenţii pentru situaţii în caz de urgenţă;
20. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice locale;
21. Construirea unui complex social cu centru de zi;
22. Amenajarea spaţii verzi şi construire parc de joacă pentru copii;
23. Construire complex turistic şi de agrement;
24. Reabilitarea bisericilor;
25. Construire abator de animale;
26. Construire cantină de ajutor social;
82
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
27. Construirea unei pieţe;
28. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor;
29. Reabilitarea termică a clădirilor prin dotarea cu panouri solare şi surse de încălzire
geotermale;
30. Împădurire terenuri degradate;
31. Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public;
32. Proiecte ce promovează strategii de reducere a deşeurilor;
33. Modernizare drumuri;
Experienţa existentă la nivelul teritoriului în implementarea de proiecte de
dezvoltare locală
În urma analizei efectuate cu privire la proiectele dezvoltate în teritoriu în perioada
2004 – 2009 a rezultat că Proiectele de investiţii în infrastructură au vizat alimentarea cu apă
potabilă, asfaltarea şi modernizarea drumurilor locale şi comunale, reabilitarea unor instituţii
precum primării, şcoli, cămine culturale, reabilitarea de poduri şi podeţe, construire săli de
sport, parcuri, dotarea şi modernizarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă,
modernizarea producerii şi distribuţiei agentului termic etc.
Proiectele dezvoltate sau aflate în implementare la nivelul teritoriului au fost derulate din
următoarele surse de finanţare:
- Bugetul local;
- Fonduri guvernamentale/Bugetul de stat;
- Ordonanţa 7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul
rural;
- Fonduri de preaderare (PHARE, SAPARD)
- Fondul de mediu;
- Banca Mondială;
- Fonduri postaderare (FSE – PO DCA);
- MDRT;
- MAI;
83
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Aşadar putem spune că în teritoriu există experienţa derulării de proiecte cu fonduri
de preaderare. Proiectele implementate şi finalizate în perioada 2004 – 2009 din diferite
fonduri europene sunt prezentate în tabelul următor:
Nr Localitate Titlul proiectului Sursa de finanţare
1. Buciumeni Reabilitare drum şi
centru Multifuncţional
FRDS, co-finanţare bugetul
local
Modernizare drum comunal 74 Bugetul Statului
Modernizare drum comunal 107 Bugetul Statului
Construire sistem public alimentare cu
apă
Bugetul Statului OG 7
Reabilitare şcoli Bugetul Statului, Consiliul
Local, MEC
EURROM, Centrul Regional de inserţie şi
reconversie profesională, arte şi meserii
PHARE
2. Bălăşeşti Îmbunătăţirea gestionarii deşeurilor în
comuna Bălăşeşti
PHARE 2006
Sistem alimentare cu apa în satul
Bălăşeşti
Programul PHARE-RICOP
Reabilitare reţea stradală şi drum comună Programul SAPARD
3. Corod Şcoala de Arte şi Meserii Corod cu 5 Săli
de clasă
Banca Mondială
Sistem de alimentare cu apă sat Corod Programul PHARE-RICOP
Reabilitare reţea stradală comuna Corod Programul SAPARD
Şcoala Cărăpceşti cu 2 săli de clasă Banca Mondială
Asfaltarea a 4,4 Km şi pietruirea a 1,8 km
drumuri
SAPARD
Şcoala Brătuleşti Banca Mondială
Construire sistem public de canalizare şi
epurare a apei uzate
Bugetul de stat Ordonanţa 7
Alimentare cu energie electrică a
sistemului public de canalizare şi staţiei
de epurare a apei uzate, în com. Corod
Bugetul de stat OG 7
Bază sportivă multifuncţională, tip 2 Bugetul de stat
SC VIMEX Achiziţionarea de utilaje agricole SAPARD 2006
84
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
GLOBAL
SRL
performante la Corod Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD
PFA OLARU
VIOREL
Achiziţie tractor şi utilaje agricole în
localitatea Cărăpceşti, Comuna Corod
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
S.C.
CONDOR S.A
Modernizarea fermei avicole aparţinând
SC CONDOR SA prin achiziţia de utilaje
destinate creşterii găinilor ouătoare în
ferma nr.1 comuna Matca, şi ferma nr.2,
Sat Blânzi, Com. Corod, Jud. Galaţi
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
S.C.
AGROMEC
COROD SRL
Modernizarea parcului de tractoare şi
maşini agricole al SC AGROMEC
COROD SA, judeţul Galaţi
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
4 Cosmeşti DC 68, Cosmeşti Vale Buget local şi fonduri
guvernamentale
Managementul deşeurilor solide,
Înfiinţarea unui centru de colectare
deşeuri solide
Buget Local
Alimentare cu apă Com Cosmeşti SAPARD
Închidere şi ecologizare puncte de
depozitare şi gropi de gunoi
Buget local
5. Cudalbi Dezvoltarea infrastructurii tehnico-
edilitare în comuna Cudalbi, judeţul
Galaţi
Bugetul statului, OG 7-2006
FUICĂ
NECULAI
ASOCIAŢIE
FAMILIALĂ
Achiziţionarea unei combine de recoltat
performante la Cudalbi (jud. Galaţi)
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
PFA
CRĂCIUN
GABRIEL
Achiziţionarea de utilaje agricole
performante la Cudalbi (jud. Galaţi)
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
S.C. LITTLE
BY LITTLE
SRL
Modernizarea şi retehnologizarea ferma
păsări reproducţie rase grele la SC
LITTLE BY LITTLE SRL comuna
Cudalbi, Jud. Galaţi
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole" a
Programului SAPARD 2006
85
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
S.C.
AGROSARC
SRL
Dotare fermă culturi de câmp cu tractor,
plug şi combină în comuna Cudalbi, Jud.
Galaţi
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole"
finanţată prin Programului
SAPARD Românesc 2006
6. Comuna
Ghidigeni
O Şansă tuturor, comunitatea romă
Tălpigi
FRDS, Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare şi Guvernul
României şi buget local
Extindere alimentare cu apă - sursa de
finanţare
Programul SAPARD
7.
Gohor PANTHEREE IMPORT-EXPORT SRL
Modernizare fermă păsări prin achiziţii de echipamente specifice creştere găini ouătoare din Gohor, judeţul Galaţi
Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole" a Programului SAPARD 2006
8. Nicoreşti
S.C. PERLA
NICOREŞTI
S.R.L
Achiziţia de utilaje agricole performante
la Nicoreşti
SAPARD 2005
9. Comuna
Nicoreşti
Refacere pod beton armat, Reabilitare
instalaţii de aducţiune şi înmagazinare
Programul PHARE-RICOP
10. Priponeşti Alimentare cu apă în sistem centralizat,
comuna Priponeşti
SAPARD
S.C. HELIANTHUS
OIL SRL
Achiziţie tractor şi utilaje agricole pentru
ferma vegetală în localitatea Priponeşti
Măsura 3.1 "Investiţii în
exploataţii agricole"
finanţată prin Programului
SAPARD 2007
11. Pochidia Modernizare drum Sălceni-Pochidia, 9,1
km com. Tutova
SAPARD
Ţepu Parteneriat pentru modernizarea
administraţiei publice locale
PHARE
Extindere sistem alimentare cu apă în
comuna Ţepu – sursa de finanţare
PHARE RICOP
PF ŢUCHEL Achiziţie de tractor, combină Class şi
86
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
GHEORGHE utilaje agricole pentru fermă - culturi de
câmp în comuna Ţepu Jud. Galaţi.
12. Comuna Valea
Mărului
– Reabilitare şcoala Valea Mărului Programul PHARE;
Consolidare şi modernizare şcoala Programul PHARE-RICOP Sursa: Fişelor descriptive ale comunelor menţionate
În perioada postaderare, sunt de asemenea proiecte depuse sau în curs de
implementare din fonduri europene pe teritoriul GAL:
- Comuna Nicoreşti - Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local, centru social de zi,
modernizare şi extindere cămin cultural în comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi – sursa de
finanţare PNDR Axa 3, Măsura 322 “Renovarea şi dezvoltarea satelor”;
- Comuna Ghidigeni - Reabilitare, asigurare cu utilităţi şi dotare cu echipamente didactice –
Şcoala Primară sat Gefu Nou, comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi – sursa de finanţare POR
2007-2013/ Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale/ Domeniul Major de
Intervenţie 3.4;
- Comuna Ghidigeni - Modernizare drumuri de exploatare agricolă în comuna Ghidigeni,
judeţul Galaţi – sursa de finanţare PNDR, Axa 1, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”;
- Comuna Ghidigeni - Proiect integrat în comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, privind
investiţiile: 1. Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local în satele Tălpigi, Tăplău,
Ghidigeni, Gefu, Gârbovăţ şi Slobozia Corni; 2. Achiziţia de utilaje şi echipamente pentru
serviciile publice locale; 3. Centru social de zi; 4. Achiziţia de costume populare şi
instrumente muzicale tradiţionale pentru dotarea Căminului Cultural spre a fi utilizate de
către taraful lui Terente– sursa de finanţare PNDR, Axa 3, Măsura 322 “Renovarea şi
dezvoltarea satelor”;
- Comuna Bălăşeşti - Modernizare şi extindere sistem de iluminat public, prin introducerea
sistemului fotovoltaic – sursa de finanţare Axa prioritară 4 a Programului Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;
- Comuna Bălăşeşti - Modernizarea infrastructurii de apă în comuna Bălăşeşti, judeţul
Galaţi şi înfiinţarea infrastructurii de canal în comuna Bălăşeşti, judeţul Galaţi;
87
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Comuna Drăguşeni - Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor
agricole de exploataţie în comuna Drăguşeni, judeţul Galaţi – sursa de finanţare PNDR, Axa
1, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii”;
II.2.1.10 Elemente de complementaritate privind prezentarea teritoriului
Municipiul Tecuci nu face parte din GAL-ul nostru, dar ocupă un rol foarte important
în viaţa economică şi social-culturală a locuitorilor din zonă.
Este situat chiar în centrul teritoriului GAL-ului, în câmpia Tecuciului, pe malul Bârladului şi
are o populaţie de 42.314 locuitori, mare parte din ei având rădăcini mai mult sau mai puţin
directe în zona rurală înconjurătoare.
Istoric apare prima dată consemnat în anul 1134 ca târg şi vamă, iar în 1435 este menţionat
cu statutul de oraş.
Prin instituţiile publice, unităţile economice şi comerciale are o influenţă hotărâtoare
asupra vieţii locuitorilor din zona înconjurătoare.
Dintre instituţiile publice administrative care deservesc şi zona rurală din jur
menţionăm: Oficiul Prefectural al judeţului Galaţi, Judecătoria şi Parchetul aferent, Serviciul
Public Comunitar Local de Evidenţa a Persoanelor, Trezoreria, Inspectoratul Teritorial de
Muncă, Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa de Pensii, APIA. Dintre
instituţiile private care deservesc şi locuitorii din zona GAL-ului menţionam mai multe
birouri notariale, birouri de avocatură, filiale ale distribuitorilor de energie electrică şi gaze,
ziare, posturi de radio şi televiziune etc.
Pe linie de sănătate funcţionează aici Policlinica, SMURD şi Spitalul Municipal „Anton
Cincu”.
În domeniul educaţiei există 11 şcoli gimnaziale şi 4 licee printre care şi Colegiul
Naţional de Economie şi Agricultură, precum şi filiale ale Universităţilor „Dunărea de Jos” şi
„Danubius”, în care studiază şi mulţi tineri din mediul rural.
Cu câţiva ani în urmă mai funcţionau două cinematografe, dar în prezent în domeniul
culturii de masă mai activează doar Casa de Cultură a municipiului, loc în care se desfăşoară
şi spectacole susţinute de artişti din ţară, la care mulţi spectatori sunt şi din zona din jurul
Tecuciului.
88
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Un important eveniment pe linie de divertisment este Bâlciul anual de Sfânta Maria,
care între 1-15 august are foarte mulţi vizitatori din mediul rural.
Până prin anii 2000 în oraş au funcţionat mai multe întreprinderi mari: AMEP PACK,
COMMET SA, CONTEC SA, VITIMAS SA, CIT SA, MOBIMOD SA, În prezent mai
funcţionează, dar cu personal redus mult numeric. Restrângerea activităţilor economice din
oraş a condus la amplificarea şomajului afectând direct şi viaţa rurală, întrucât mulţi
muncitori erau navetişti din zona GAL-ului nostru, ale căror venituri proveneau majoritar din
economia oraşului Tecuci.
Nu există o evidenţă clară a acestui fenomen, dar scăderea veniturilor în mediul rural
a fost semnificativă.
În municipiu activează un mare număr de bănci comerciale care deservesc şi locuitorii
zonelor rurale din jur.
Trebuie menţionat şi rolul de pol comercial reprezentat de acest municipiu, pe de o parte prin
multitudinea de magazine care oferă şi articole ce nu se comercializează în mediul rural, cum
ar fi bunurile de folosinţă îndelungată, pe de altă parte prin pieţele orăşeneşti în care cei din
mediul rural cumpără, dar de multe ori şi desfac surplusul de produse alimentare proprii.
Mai trebuie amintit şi faptul că şn zilele de joi şi duminică se organizează târguri
foarte aglomerate, unde vin locuitori din mediul rural, în care se comercializează şi produse
locale. dar şi provenite din alte zone.
Prin poziţia sa geografică, aşezat în centrul GAL-ului la distanţe de maxim 40 km de
cele mai îndepărtate comune partenere, acest municipiu polarizează viaţa rurală din jur, dar
în prezent nu mai este un factor determinant în migraţia populaţiei rurale spre mediul mai
confortabil al oraşului.
89
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Partea a II-a: ANALIZA SWOT
1.PREZENTAREA FIZICĂ- GEOGRAFICĂ. LOCALIZARE TERITORIALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Relieful cuprinde în proporţie relativ egală, zone de dealuri
(altitudine maximă 310 m) şi de câmpie (altitudine minimă 5
m),
- Suprafaţa teritoriului este de 991,04 kmp
- Teritoriul este străbătut de două ape importante, râurile Siret
şi Bârlad, reprezentând un potenţial important pentru irigaţii
şi alte 4 râuri mai mici, de asemenea 142 ha lacuri şi iazuri,
- Teritoriul este situat la intersecţia unor importante drumuri
comerciale între Transilvania şi Dobrogea, Muntenia şi Nord
Estul Moldovei, aflat în calea traseelor de tranzit spre R.
Moldova, Ucraina şi Rusia;
- Distanţele rutiere sunt relativ mici faţă de importante pieţe
economice şi turistice: Portul Galaţi, circa 80 km, municipiul
Tecuci, în medie 20 km, municipiul Bârlad, între 15-60 km,
municipiul Focşani circa 40 km, municipiul Adjud- circa 50
km. Alte oraşe mari sunt situate astfel:
- Bacău (aeroport) situat la circa 100 km
- Iaşi (aeroport) situat la circa 170 km
- Braşov, situat la circa 220 km
- Constanţa situat la circa 240 km
- Bucureşti situat la circa 230 km
În centrul zonei se găseşte municipiul Tecuci, circa 42.000
locuitori.
- Relief fără mare diversitate,
lipseşte total zona montană;
- Clima excesivă cu veri foarte
calde şi secetoase şi ierni geroase
şi cu frecvente viscole;
Cantitatea redusă de resurse
naturale tradiţionale;
90
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Legături feroviare directe cu toate zonele ţării, inclusiv cu
spaţiul Est – European.
- Distanţe mici sau medii faţă de zone de interes turistic:
Munţii Vrancei, (circa 80 km), Slănic Moldova - Tg. Ocna,
(circa 100 km), Braşov, (circa 220 km), Delta Dunării (circa
160 km), Litoral, (circa 240 km)
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Construcţia autostrăzii Bucureşti - Moldova, care va
trece prin teritoriul GAL-ului;
- Teritoriul GAL – ului se află în apropierea arterelor de
transport european: Coridoarele Helsinki şi Pan –
European;
- Situarea în apropierea zonei
seismice din Munţii Vrancei;
- Bazinele hidrografice ale
râurilor Bârlad şi Siret, ca şi a
majorităţii pâraielor din zona,
nu sunt amenajate
corespunzător, pentru apărarea
împotriva inundaţiilor,
- Media precipitaţiilor anuale
este de 66 de zile, însă
precipitaţiile sunt inegal
distribuite, înregistrându-se fie
secetă, fie ploi abundente, cu
grindină deseori;
1. PATRIMONIU MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa unor arii naturale protejate, Pădurea
Buciumeni şi Pădurea Fundeanu (comuna
Drăguşeni) şi un sit Natura 2000, Pădurea
Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.
- Folosirea unor cantităţi reduse de substanţe
chimice în culturile cerealiere;
- Majoritatea solurilor se încadrează în clasa de
fertilitate I - III;
- Suprafaţa relativ mică împădurită 98,96 kmp,
reprezentând 10% din total suprafaţă, situată în
jumătatea nordică a GAL- ului, cealaltă jumătate
fiind aproape total lipsită de păduri;
- Lipsa în majoritatea comunelor din teritoriu a
sistemelor de canalizare, ceea ce duce la poluarea
pânzei de apă freatică;
- Depozitarea necontrolată a deşeurilor mai ales în
91
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Existenţa serviciilor publice de salubrizare în
zona;
- Apele subterane de mare adâncime sunt
potabile, favorizând înfiinţarea de sisteme
locale de alimentare cu apă;
satele aparţinătoare;
- Utilizarea unor tehnici agricole învechite, (aratul
deal-vale), care duc la eroziunea solului;
- Insuficienta preocupare a agenţilor economici în
recuperarea şi refolosirea ambalajelor;
- Inexistenţa spaţiilor verzi amenajate, în interiorul
localităţilor;
- Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunilor şi
alunecărilor de teren;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Cererea crescândă de produse bio, va
determina folosirea mai accentuată a
dejecţiilor animaliere în îngrăşarea
terenurilor agricole;
- Riscul continuării crizei financiare care
va duce la diminuarea fondurilor
guvernamentale alocate măsurilor de
protecţia mediului.
3. PATRIMONIU ARHITECTURAL ŞI CULTURAL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa a 21 monumente istorice incluse în lista
INMI, cele mai reprezentative fiind:
- Valul lui Atanaric, (traversează GAL-ul de la
Buciumeni, până la Cudalbi) sec. II-IV, p.Chr;
- Fortificaţia de la Căuieşti, comuna Drăguşeni, sec IV-
III, a.Chr;
- Situl arheologic – Aşezarea fortificată Piroboridava,
(comuna Poiana) sec. XVI, a. Chr,sec II- p. Chr.
- Biserica Adormirea Maicii Domnului în sat Adam,
comuna Drăguşeni, (1652);
- Ansamblul Conacului Crissoveloni, comuna
Ghidigeni, sf sec XIX;
- Bisericile: Naşterea Maicii Domnului 1728;
Adormirea Maicii Domnului 1780, Sf. Nicolae Banu,
1807 comuna Nicoreşti;
- Lipsa semnalizării corespunzătoare a
monumentelor istorice;
- Neclasificarea ca monumente istorice
a unora dintre instituţiile de cult
valoroase;
- Nu există amenajări pentru punerea
în valoare peisagistică a
monumentelor de arhitectură;
- Inexistenţa în cadrul GAL-ului a
vreunui centru de sprijinire a
menţinerii tradiţiilor, obiceiurilor şi
meşteşugurilor locale;
- Inexistenţa unor monografii, care să
ateste tradiţiile şi obiceiuri ale
romilor,
92
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Casa Memorială Costache Negri (1836) şi Bustul
acestuia (1973);
- Existenţa unor monumente de cult valoroase;
- Existenţa unor lăutari, potenţiali artişti locali;
- Existenţa căminelor culturale în majoritatea
comunelor din teritoriu;
- Desfăşurarea festivităţilor de celebrare a zilei
comunei- cele mai multe au o zi dedicată sărbătoririi
localităţii;
- Existenţa, deşi în număr destul de mic a unor
sărbători locale specifice, cum ar fi Sărbătoarea
Teiului, întâlnită în comuna Buciumeni
- Numărul redus al căminelor culturale
în care se desfăşoară acţiuni culturale
specifice;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Interesul crescut pentru turismul cultural religios;
- Interesul crescut în special al turiştilor străini
pentru tradiţiile locale şi pentru achiziţionarea
produselor tradiţionale locale;
- posibilitatea înregistrării oficiale ca produse
tradiţionale specifice locale, la nivel naţional sau al
UE al unor produse specifice zonei;
- nelămurirea situaţiei juridice a unor
monumente istorice;
- criza financiară;
- riscul pierderii tradiţiilor din cauza
sărăcirii populaţiei, a emigrărilor;
4. AGRICULTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- potenţial agricol ridicat, 22% din suprafaţa
judeţului Galaţi;
- suprafeţele mari - 813,67 kmp reprezentând
82,1%, din total suprafaţă, propice pentru
culturi agricole;
- soluri în majoritate din clase superioare şi
medii de fertilitate,
- gestionarea necorespunzătoare a păşunilor;
- lipsa unei reţele de spaţii de depozitare, a
produselor cerealiere şi leguminoase;
- lipsa unei pieţe de gros pentru legume şi
cereale;
- existenţa unui singur târg de animale, în toată
zona;
93
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- potenţial ridicat pentru agricultură
ecologică pentru o mare parte a teritoriului,
prin folosirea redusă până în prezent a
pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice;
- suprafeţe acceptabile ca mărime - 100,9
kmp de păşuni care asigură un potenţial bun
pentru creşterea animalelor;
- existenţa în zonă a podgoriei Nicoreşti, cu
veche tradiţie;
- suprafaţă considerabilă, de 5700 ha
amenajată pentru irigaţii;
- zona propice pentru producţii mari în
legumicultură;
- ponderea ridicatată a proprietăţii private
asupra terenului arabil şi efectivul de
animale;
- existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru
dezvoltarea activităţii zootehnice;
- crearea asociaţiilor producătoare agricole
pentru valorificarea produselor agricole;
- existenţa materiilor prime pentru industria
alimentară (porumb, grâu, floarea soarelui,
rapiţă, orz, secară)
- potenţial existent pentru obţinerea de
produse ecologice;
- existenţa unui genotip slab productiv la rasele
de animale din gospodării;
- slaba instruire a fermierilor- proprietarilor
privaţi de terenuri forestiere;
- lipsa unui sistem de creditare agricole accesibil
tinerilor fermieri;
- slaba tehnologizare a sectorului agricol şi
zootehnie;
- slaba cunoaştere şi valorificare a
oportunităţilor oferite de finanţările europene;
- existenţa unor zone foarte întinse de suprafeţe
afectate periodic de secetă,
- lipsa spiritului de asociere şi necunoaşterea
avantajelor oferite de formele asociative;
- pădurile private sunt gestionate
necorespunzător;
- dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din
agricultură;
- promovarea insuficientă a zonei rurale şi a
produselor specifice;
- existenţa unui număr mare de deţinători de
teren agricol cu proprietăţi mici (0,5 – 3 ha) şi
dispersate, care nu permit aplicarea unor
sisteme de agricultură adecvate condiţiilor
naturale specifice,
- existenţa unui număr redus de unităţi de
prelucrare a produselor agricole locale;
- Insuficiente pieţe de desfacere pentru legume,
fructe şi produse viticole;
-slabă productivitate şi calitate a producţiei
agricole, determinată de lipsa resurselor
financiare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a
resurselor disponibile, lipsa personalului instruit
pentru practicarea unei agriculturi moderne,
lipsa sau insuficienta cunoştinţelor manageriale
şi de marketing;
94
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- decalajul important între importurile de
produse agricole şi exportul acestora
(în principal se înregistrează exporturi de
produse cu valoare adăugată scăzută;
- inexistenţa unei reţele de piaţă organizate,
producătorii agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă
singuri produsele sau să le vândă unor
«intermediari» la preţuri foarte mici, ducând
astfel la un decalaj foarte mare între preţurile
produselor agricole brute vândute de fermieri
procesatorilor şi preţul produselor finite;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- înfiinţarea grupurilor de producători în
vederea îmbunătăţirii producţiei şi
desfacerii produselor agricole, forestiere şi
zootehnice;
- posibilitatea folosirii deşeurilor lemnoase
şi agricole, pentru producerea de brichete
sau peleţi utilizaţi ca şi combustibil;
- utilizarea terenurilor inundabile, slab
productive, pentru cultura sălciei
energetice;
- implementarea în curs a sistemului de
garantare a creditului rural;
- folosirea fondurilor europene pentru
accesarea diferitelor măsuri de sprijinire a
activităţilor agricole;
- crearea asociaţiilor producătoare
agricole pentru valorificarea produselor
agricole;
- existenţa Planului Naţional Strategic de
Dezvoltare Rurală;
- preţul mic al terenurilor agricole, şn
comparaţie cu alte zone, favorizează
întemeierea unor exploataţii agricole
- prelungirea recesiunii economice poate reduce
dramatic consumul, cu efecte negative directe,
asupra menţinerii sau creării de noi locuri de
muncă;
- creşterea fiscalităţii induce presiune
inflaţionistă;
- concurenţa puternică pe piaţa locală a
produselor mai competitive venite din statele UE;
- riscul reducerii unor subvenţii agricole;
- slabă informare a agricultorilor cu privire la
normele europene;
- Cadrul legislativ instabil;
- Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi
administrarea proiectelor finanţate de Fondurile
Structurale FEADR;
95
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
mari;
5. POPULAŢIA. DEMOGRAFIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Populaţia totală a GAL – ului „Tecuci” de
68712 locuitori; asigură masa critică potrivită
pentru implementarea strategiilor tip LEADER;
- Densitatea populaţiei este de 69 locuitori pe
kmp creează o presiune antropică slabă asupra
mediului;
- Densitatea mică a populaţiei din teritoriu
favorizează oarecum, trecerea mai uşoară a
unei părţi din populaţia rurală spre activităţi
neagricole;
- Ponderea ridicată a populaţiei active;
- Convieţuirea armonioasă existentă între etnia
majoritară română şi etnia romă;
- Preocuparea permanentă a autorităţilor
publice locale, ONG-urilor pentru integrarea
comunitară şi rezolvarea problemelor sociale
cu care se confruntă populaţia de etnie romă;
-Dinamica populatei teritoriului arată o
tendinţă de scădere faţă de anul 2002;
- În teritoriu se constată un spirit civic şi
comunitar scăzut la nivelul populaţiei;
- Creşterea numerică a populaţiei cu
probleme sociale, şomaj, abandon şcolar;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-Sprijinul statului pentru creşterea
natalităţii;
- Programe naţionale şi europene de
stimulare a mobilităţii forţei de muncă
- Obligativitatea includerii în toate
proiectele şi programele europene şi
naţionale a principiului egalităţii de şanse;
- Tendinţa generală de îmbătrânire a
populaţiei;
- Migrarea definitivă a tinerilor în special în
condiţiile menţinerii crizei economice în
România;
- Situaţia juridică, neclară, a proprietăţii
funciare, îi face pe mulţi tineri să îşi caute
96
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
locuri de muncă în alte ţări;
6. ECONOMIA ( INDUSTRIE, IMM, COMERŢ, SERVICII)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- poziţia geografică favorabilă,
- existenţa unui patrimoniu cultural
turistic în zona Buciumeni, Nicoreşti,
Poiana,
- disponibilitatea de a încheia relaţii de
parteneriat, a autorităţilor locale, cu
investitori locali sau străini,
- existenţa unor resurse de gaze
naturale, în zona Buciumeni- Ţepu,
- existenţa unor resurse de materiale de
construcţie (agregate) în Valea
Siretului, Cosmeşti, Nicoreşti,
Buciumeni, Poiana;
- potenţialul energetic eolian ridicat
mai ales în zona de Nord şi Est a GAL-
ului,
- Existenţa unui potenţial ridicat de
forţă de muncă calificată, ieftină în
domeniile – confecţii, reparaţii auto-
utilaje agricole, industria alimentară;
- Veniturile scăzute ale majorităţii populaţiei (din
cauza şomajului ridicat şi eficienţei scăzute a
agriculturii) duc la scăderea cererii generale de
produse;
- Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă
şi scăderea consumului;
- Dificultăţi de creditare bancară pentru activităţi
neagricole din mediul rural;
- Starea precară a infrastructurii ţine la distanţă
potenţialii investitori;
- Produsele lemnoase nu sunt valorificate superior
pe teritoriul GAL-lului, plusvaloarea adăugată
mergând în alte zone;
- Slabă cunoaştere a posibilităţilor oferite de
diverse programe de finanţare pentru dezvoltarea
afacerilor non-agricole în mediul rural;
- Rata şomajului foarte ridicată;
- Lipsa unui sistem de sprijin pentru
implementarea noţiunilor de marketing;
- Oferte de creditare greu accesibile;
- Cvasiinexistenta produselor tradiţionale locale,
certificate;
97
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Închiderea unor întreprinderi industriale mari în
municipiul Tecuci, a generat şomaj ridicat şi în
rândul populaţiei din comunele învecinate,
(navetişti);
- Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie
cum ar fi – croitorie, frizerie, cizmărie, internet,
reparaţii maşini, utilaje, unelte şi obiecte casnice;
- Lipsa unităţilor de procesare industrială a
produselor lemnoase;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
98
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- posibilităţi crescute de finanţare pe
IMM –urilor, prin Fondurile Europen
- existenţa unor reglementări ce
acordă facilităţi angajatorilor care
crează noi locuri de muncă pentru
şomeri, tineri, persoane cu
dizabilităţi;
- existenţa unor spaţii şi clădiri în
conservare, posibil a fi utilizate de
către întreprinzători pentru
demararea unor afaceri locale;
- existenţa programelor
guvernamentale şi europene pentru
sprijinirea iniţiativelor locale, în
domeniul dezvoltării zootehniei şi a
infrastructurii aferente;
- existenţa unor suprafeţe relativ
întinse de păduri, în zona cuprinsă
între Cosmeşti–Priponeşti-Balăşeşti-
Drăguşeni;
- prelungirea recesiunii economice poate reduce
dramatic consumul, cu efecte negative directe,
asupra menţinerii sau creării de noi locuri de
muncă;
- Menţinerea unei legislaţii foarte greoaie pentru
tăierea legală în regim silvic a pădurilor,
favorizând furtul cu consecinţe directe grave
asupra mediului, evaziunii fiscale şi sărăcirii
comunităţii;
- Prelungirea recesiunii economice poate reduce
dramatic consumul cu efecte negative directe
asupra menţinerii sau creării de noi locuri de
muncă;
- Prelungirea crizei economice descurajează
spiritul întreprinzător;
- Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă;
- Concurenţa puternică pe piaţa locală a
produselor mai competitive venite din statele U.E.;
- Politica bancară excesiv de prudenţială în
acordarea de credite întreprinzătorilor rurali non-
agricoli;
- Menţinerea sărăciei poate duce la emigrarea
definitivă, a tineretului în special, diminuând
veniturile şi îmbătrânind populaţia teritoriului;
- Reducerea ponderii populaţiei active;
- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte
negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi
asistenţei sociale în perspectivă;
- Numărul foarte mic al unităţilor economice
industriale în zonă;
99
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
7. SERVICII PENTRU POPULAŢIE ŞI INFRASTRUCTURI MEDICO- SOCIALE ŞI
DE EDUCAŢIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa a 31 cabinete medicale, 8
dispensare umane, 13 cabinete
stomatologice şi 24 farmacii care asigură
serviciile medicale primare, pentru
populaţie;
- Interesul autorităţilor publice locale de
a dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de
sănătate şi asistenţa socială;
- Derularea în teritoriu a unor proiecte
sociale cum ar fi: Înfiinţarea centrelor
multifuncţionale pentru copii (Ghidigeni,
Buciumeni); Înfiinţarea Unităţii de
Primire Urgenţe Nicoreşti;
- Existenţa unui centru pentru copii cu
dizabilităţi în comuna Nicoreşti;
- Nu există un număr mare de copii şi
adulţi aflaţi în sisteme de protecţie
socială;
- Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare
Comunitară;
- Existenţa Asociaţiilor sportive,
culturale şi organizaţiilor
neguvernamentale cu rol social;
- În comunitate există un grup de oameni
capabili să-şi asume un rol activ in
îmbunătăţirea vieţii din propria
comunitate;
- Existenţa Serviciilor de Salubritate şi a
contractelor de externalizare;
- Interesul autorităţilor locale pentru
- Existenţa unui singur spital pe raza teritoriului;
- Infrastructura de sănătate, deficitară;
- Serviciile pentru situaţii de urgenţă sunt slab
dotate;
- Numărul foarte mare de copii ai căror părinţi sunt
plecaţi în străinătate;
- Numărul mare de familii dependente de ajutorul
social;
- Numărul mare de persoane vârstnice aflate în
situaţii de vulnerabilitate;
- Intervenţia limitată a ONG-urilor în rezolvarea
problemelor sociale;
- Creşterea ratei divorţurilor, cu consecinţe negative
asupra educaţiei copiilor;
- Lipsa centrelor vocaţionale în zonă;
- Costuri foarte mari pentru susţinerea serviciilor
sociale;
- Lipsa programelor, activităţilor pentru activităţi
extracuriculare;
- Situaţii de abandon şcolar pe fondul sărăciei,
înregistrate în anumite comunităţi ale GAL-ului, în
special în comunităţile rrome;
- numărul mic de tineri din mediul rural care acced
la cursuri universitare;
- acces inegal la TIC în teritoriu;
- insuficienta dotarea a unităţilor de învăţământ cu
materiale didactice necesare desfăşurării actului
educaţional;
- nivelul scăzut de implicare al cadrelor didactice
navetiste;
100
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
dezvoltarea de programe, proiecte,
activităţi pentru copii, tineret şi sport;
- Copiii şi tinerii talentaţi, cu performanţe
in domeniul sportului, dansului etc.;
- Insuficienta dezvoltare a societăţii civile, a
organizaţiilor neguvernamentale;
- Lipsa de iniţiativă civică a membrilor comunităţii;
- Lipsa de vizibilitate a liderilor informali;
- Lipsesc spaţiile pentru întâlniri ale comunităţii;
- Nu există suficiente oportunităţi de timp liber,
activităţi extracurriculare şi extraprofesionale
pentru copii şi tineret;
- Ataşament scăzut al tinerilor faţă de comunitatea în
care s-au născut şi au crescut;
- Lipsa unei educaţii corespunzătoare privind un stil
de viata sănătos;
- Nu există sistem de canalizare, încălzire în toate
comunităţile şi pentru întreaga comunitate;
- Drumurile comunale nu sunt în totalitate
modernizate, reabilitate;
- Lipsa târgurilor, pieţelor de comercializare a
produselor locale;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Includerea problemelor sociale
printre programele judeţene (Strategia
Judeţelor Galaţi şi Vaslui) şi naţionale;
- Posibilitatea de accesare a fondurilor
nerambursabile pentru serviciile
sociale;
- Programele de finanţare prin care se
pot dezvolta activităţi extracurriculare
- Posibilitatea de a încheia
parteneriate cu ONG-uri de profil
pentru a desfăşura campanii de
informare a populaţiei pe diferite
componente etc.
- Proiectele de infrastructură derulate
până în prezent;
- Se constată o tendinţă de reducere progresivă a
populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2008 aceasta
era cu 8,3% mai mică decât în anul 2003, tendinţa de
scădere manifestându-se constant pe toată perioada
de referinţă. Scăderea populaţiei şcolare conduce la
reducere unităţilor de învăţământ (cu 9,7% mai
puţine în 2008 faţă de 2003) şi a personalului didactic
(cu 6,4% mai puţine cadre în 2008 faţă de 2003).
- Accentuarea fenomenelor sociale negative pe
fondul crizei economice;
- Reducerea surselor de finanţare şi a personalului
de specialitate pentru serviciile sociale datorită
constrângerilor bugetare;
- Reducerea surselor de finanţare;
- Neacordarea finanţărilor pentru proiectele depuse;
101
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Proiectele de infrastructură depuse în
vederea finanţării;
- Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre alte
ţări; - Slaba finanţare a activităţilor sportive la nivel
guvernamental;
8. ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI INSTITUŢII LOCALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Existenţa unui număr corespunzător de
salariaţi în fiecare primărie, care asigură un
serviciu public de calitate;
- Toate localităţile din teritoriu fac parte din
Asociaţia Comunelor din România;
-Transparenţa activităţii Consiliilor locale şi
acţiunilor primărilor;
-Sediile Primăriilor şi Consiliilor Locale sunt
noi sau modernizate, apte pentru activitatea de
lucru cu publicul;
- Singura comună din judeţul Galaţi unde
funcţionează Serviciul Public Comunitar Local
de Evidenţă Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) – este
Ţepu
- Existenţa Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară, între comunele Buciumeni şi
Nicoreşti;
- Activitatea unor Consilii Locale este
blocată de dispute politice;
- ONG-urile existente se implică prea puţin
în activităţile cu caracter social;
- Biserica Ortodoxă Română este încă
nesatisfăcător implicată în activităţile
sociale, deşi în ultimul timp se observă o
îmbunătăţire a acestui aspect;
- Mediul asociativ este slab dezvoltat în
unele localităţi;
- Lipsa spiritului de voluntariat în
activităţile sociale;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Înfrăţirea unităţii administrativ- teritoriale
Valea Mărului cu localitatea Biviers, Franţa,
precum şi înfrăţirea comunei Costache
Negri cu localitatea La Roche Sur Yon –
Franţa;
-Restrângerea aparatului propriu al
primarului datorită constrângerilor
bugetare;
- Ingerinţele politice în activitatea
administraţiei publice locale, cazul comunei
Cudalbi;
- Lipsa de implicare a cetăţenilor în luarea
102
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
deciziilor la nivel local;
9. POLITICILE DE DEZVOLTARE LOCALA INTREPRINSE IN TERITORIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Majoritatea comunelor de pe teritoriul GAL au
Strategii de Dezvoltare locale, pe baza cărora se
fundamentează şi se justifică cererile de finanţare
pentru atragerea de resurse financiare
nerambursabile, cu excepţia comunelor
Priponeşti, Nicoreşti, Costache Negri, care sunt
în curs de elaborare a acestor documente
strategice;
- În teritoriu s-a înregistrat un nivel ridicat de
absorbţie a fondurilor de pre-aderare, SAPARD,
PHARE, precum şi finanţări prin Banca
Mondială, care au vizat în principal dezvoltarea
proiectelor pentru infrastructură;
- Absorbţie scăzută a fondurilor de
preaderare pentru investiţii în agricultură,
datorită numărului mic de proiecte
depuse;
- Lipsa proiectelor depuse pentru
accesarea fondurilor europene în
domeniul turismului;
- Număr insuficient de proiecte depuse şi
derulate faţă de potenţialul agricol, uman
şi de mediu existent în teritoriu, ce se
datorează slabei informării a populaţiei cu
privire la existenţa acestor oportunităţi;
- Capacitate slabă de cofinanţare a
proiectelor din cauza resurselor financiare
limitate ale potenţialilor beneficiari;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
103
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
-Existenţa Strategiei de Dezvoltare Judeţeană
Galaţi întocmită recent;
- Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a
Regiunii Sud-Est şi a Planului de Dezvoltare
Regională;
- Integrarea României în UE, care ne oferă
posibilitatea de a beneficia de politicile
europene de dezvoltare a mediului rural şi
contribuie la îmbunătăţirea politicilor
naţionale de dezvoltare, regionale şi locale, în
acord cu normele europene;
- Posibilitatea de atragere de fonduri prin
programe de finanţare europene şi naţionale;
- Cadrul legislativ neclar, privind
parteneriatele public - private;
- Capacitate scăzută la nivel naţional de
cofinanţare a proiectelor derulate prin
fonduri europene, care se datorează crizei
economice la nivel naţional;
Partea a III-a
PRIORITĂŢI
Consideraţii generale
Conform Reg. UE 1698/2005, art. 2, “strategia de dezvoltare locală este un ansamblu
coerent de operaţiuni care urmăresc să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi punerii în
aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat”. Ideea este destul de clară, nu şi
traducerea probabil.
În urma numeroaselor întâlniri şi consultări dintre membrii parteneriatului, dintre
echipa de coordonare şi actorii din teritoriu , a studierii documentelor la care am avut acces, a
aplicării de chestionare, interviuri etc., s-au decantat informaţii care au permis recunoaşterea
problemelor principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora ,stabilirea unor priorităţi de
dezvoltare, definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate şi găsirea
mijloacelor care să susţină aceste strategii.
În definirea priorităţilor de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea
problemelor, disfuncţiilor din mediul rural. Ulterior am decelat scopurile sau obiectivele
104
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
prioritare adică cele care trebuie neapărat atinse şi cât mai repede posibil, pentru a rezolva
disfuncţiile majore. Credem că acestea sunt de fapt cele definite în PNDR şi modelul de Plan
de Dezvoltare Locală ca “priorităţi”.
Problemele principale ale zonei:
Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieţii
locuitorilor din întreg arealul nostru lăsa mult sau foarte mult de dorit raportat la ceea
ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. În general se consideră că
această reflectă un nivel scăzut de dezvoltare. Comparând efortul depus de locuitorii GAL-
ului cu cel al locuitorilor din zone cu un potenţial economic asemănător sau chiar mai slab,
din alte zone ale UE, constatăm că la o muncă comparabilă, ţăranii/fermierii noştri o duc
mult mai greu. Formele de manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calităţii
vieţii, într-o enumerare foarte succintă ar fi:
-nivel redus de educaţie generală şi de specialitate;
- nivel redus de confort oferit de viaţa rurală în aproape toate domeniile;
-alimentaţie slabă calitativ;
-efort fizic mare pentru muncă în agricultură;
-nivelul redus şi nesiguranţa veniturilor;
- dependenţa foarte mare de factori conjuncturali;
-dezinteres pentru calitatea mediului ambiant;
-stare mediocră a igienei generale;
-rata mare a îmbolnăvirilor;
-medie de viaţă scăzută;
-acces redus la servicii şi calitatea scăzută a acestora;
-participare foarte redusă la activităţi de divertisment;
-acces redus la IT;
De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate şi se potenţează unele pe
altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educaţiei ţăranilor, aceste aspecte erau
considerate ca fiind implicite şi de neînlăturat în viaţa rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al
105
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
cunoaşterii, informaţiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităţilor de mişcare în tot
spaţiul european, au schimbat optica asupra condiţiilor de viaţă din mediul rural. Tot mai
mulţi ţărani, iar cei tineri în cvasitotalitate, îşi doresc o calitate mai bună a vieţii la ei acasă.
Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame.
Cele mai frecvente forme de manifestare sunt:
- abandonarea cultivării terenurilor agricole;
- migrarea în zonele urbane;
- emigrarea temporară prelungită sau definitivă;
- destrămarea familiilor;
- refugiul în alcoolism;
- creşterea infracţionalităţii;
- dispariţia tradiţiilor culturale;
- pierderea identităţii locale.
Cauzele care au condus la aceste lucruri sunt numeroase, complexe şi de multe ori cu
rădăcini foarte adânci. Enumerăm pe cele mai importante:
- marea masă a noilor proprietari de terenuri (fermieri) nu a fost cuprinsă în nici o formă de
pregătire specific agricolă, considerându-se că ţăranii sunt născuţi specialişti în agricultură
modernă;
-specialiştii agricoli din centrele de consultanţă, primarii sau alte instituţii nu au reuşit, din
cauze foarte diverse, să îi ajute cu adevărat pe micii fermieri să-şi dezvolte afacerile.
-până de curând nu e existat o formă eficace de sprijinire a formelor asociative în mediul
rural;
-restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut neprofesionist, fără cadastru, cu o fărâmiţare
accentuată a aceleiaşi proprietăţi (în numele “echităţii”), cu mare întârziere şi cu multe
nereguli şi ilegalităţi;
-restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut fără a fi însoţită şi de restituirea utilajelor agricole.
-preţul produselor agricole a fost menţinut artificial la un nivel scăzut în raport cu produsele
industriale necesare agriculturii;
106
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
-industria producătoare de utilaje agricole din România a continuat să fie în majoritate
neperformantă şi după încercările mai mult sau mai puţin reuşite de privatizare;
-lipsa facilităţilor de depozitare şi păstrare la tarife sau cheltuieli rezonabile a produselor
agricole, ceea ce obligă pe fermieri să-şi vândă producţia chiar la recoltare, când preţul este
cel mai scăzut,
-reglementările de piaţă au lipsit, ceea ce a permis intermediarilor să spolieze pe micii
producători;
-procesatorii au constituit imediat grupuri mai mult sau mai puţin oficiale de interese,
practicând de multe ori o politică de monopol, fără ca statul să intervină în favoarea micilor
producători sau măcar a consumatorilor finali;
-băncile comerciale au ignorat total finanţarea fermierilor mici sau mijlocii;
-sistemul pensiilor de stat nu a cuprins decât în ultimii ani şi oricum la un nivel total
neîndestulător, marea masă a ţăranilor, fapt ce îi determină pe aceştia ca şi la o vârstă foarte
înaintată să nu renunţe la cultivarea terenurilor agricole, practicând o agricultură de
subzistenţă pentru a putea supravieţui;
-cea mai mare parte a navetiştilor (ţărani, sau după 1989, mici fermieri, care lucrau în oraşele
din apropiere suplimentând substanţial veniturile din agricultură) au devenit în scurt timp
şomeri, mai mult sau mai puţin oficiali;
De fapt, se poate spune că statul a aplicat o politică de totală neintervenţie faţă de micii
fermieri, cu toate că s-a văzut de la început că aceştia au un foarte mare handicap la plecare
atât faţă de alte ramuri ale economiei, cât şi, mai ales, faţă de agricultorii din alte ţări
europene, cu care suntem nevoiţi să concurăm pe piaţă.
În PNDR se definesc (pag 80) patru obiective generale ale strategiei şi nu unul singur,
identificate ulterior ca fiind cele patru axe. În opinia noastră, PNS, PNDR şi PDL al GAL-
ului „Tecuci” au de fapt un singur obiectiv general, menţionat deja anterior, corespunzător
nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel:
calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lasă mult sau foarte mult de dorit
raportat la ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. Ca atare şi
obiectivul general poate fi definit ca unic: ridicarea nivelului calităţi vieţii la standarde
apropiate celor europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile.
107
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Considerăm că toate cele patru axe din PNDR, concură de fapt la îndeplinirea
obiectivului pe care noi îl vedem ca fiind general şi unic, contrazicând un pic definirea doar a
Axei 3 ca având drept obiectiv îmbunătăţirea a calităţii vieţii în mediul rural. Credem că chiar
toate axele concură la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a calităţii vieţii, iar în Axa 3
prima parte a denumirii ar fi definită prin “îmbunătăţirea confortului vieţii rurale”.
Obiectivul general (îl putem cataloga de grad “0”) menţionat de noi explicit, iar de
PNDR implicit, în mod clar nu va putea fi atins până în 2013 şi nici prea curând după. Însă
obiectivul general nu trebuie schimbat credem noi. Dar, până atunci, ne putem propune să
acţionăm pentru realizarea unor obiective mai concrete, pe anumite domenii ale vieţii, care
vor conduce în timp la îndeplinirea obiectivului general. Aceste obiective mai concrete,
putând fi definite ca obiective majore (de grad “1”), ar fi asemănătoare axelor din PNDR,
chiar dacă nu total identice şi le vom considera “priorităţi”. Pentru a rezolva aceste priorităţi
ne propunem o serie de obiective operaţionale (de grad “2”) a căror îndeplinire însumată ar
garanta atingerea obiectivelor de grad “1”. Scopurile/obiectivele operaţionale pot fi atinse
prin anumite măsuri, adică ansambluri de operaţiuni care slujesc aceluiaşi ţel. În general, un
obiectiv operaţional poate fi atins prin concurenţa mai multor măsuri, iar o anumită măsură
poate contribui la atingerea mai multor obiective operaţionale. Măsurile la rândul lor se pun
în aplicare prin proiecte sau acţiuni concrete, măsurabile prin anumiţi indicatori.
Considerăm că nu există nici în Regulamentul 1698/2005, nici în PNDR, nici în alte
documente strategice şi, explicabil deci, nici în PDL-ul nostru o definire unitară a termenilor:
obiectiv/axa/linie strategică s.a. Cu atât mai slabă e concordanţă cu DEX al limbii române.
Ca exemplu: ”îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii” este definită în
Reg.1698 la art.4 ca “obiectiv,” pentru ca în preambulul art. 20 să fie considerată “axa”,
adică, ne lămureşte “dicţionarul” de la art.2: ”un grup coerent de măsuri”.
În concluzie vom aprecia că nu greşim nici noi prea mult când interpretăm termenii
pomeniţi mai sus în funcţie de context. Considerând ca o mare parte din problemele
teritoriului îşi pot găsi rezolvarea prin soluţii venite tot din teritoriul nostru, parteneriatul
dintre membrii GAL-ului şi-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanţă cu
dorinţele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naţionale şi europene şi evident şi cu
posibilităţile financiare oferită de axa LEADER.
108
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezumă astfel:
“VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENDOGEN şi A OPORTUNITĂŢILOR
EXTERNE, CALEA SIGURĂ SPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ“
Se estimează ca acţiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării şi
declinului din zonă printr-o planificare îmbunătăţită, alocarea de resurse, parteneriatul public-
privat şi gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenţi şi a-i
convinge că viaţă şi muncă în mediul rural sunt alternative cel puţin la fel de bună ca cele din
mediul urban.
PRIORITĂŢI
În urma analizei descriptive şi a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie
de priorităţi de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieţii rurale:
1.Creşterea veniturilor populaţiei rurale;
2.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale sub toate cele trei aspecte:fizică,
psihică şi socială;
3.Ameliorarea calităţii mediului înconjurător;
4.Consolidarea potenţialului uman din teritoriu;
5.Diminuarea disfuncţiilor din domeniul social;
6.Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor. / Creşterea gradului de
atractivitate a mediului rural;
7.Îmbunătăţirea guvernanţei locale;
Priorităţile menţionate mai sus sunt foarte complexe şi pentru atingerea lor SDL
propune o serie de obiective operaţionale, destul de numeroase şi ample. O parte din aceste
obiective operaţionale îşi găsesc acoperirea în măsuri din PNDR pe care le putem prelua şi
finanţă şi noi. O altă parte însă, deşi ar contribui la realizarea obiectivelor PNDR, ar trebui să
fie realizate prin măsuri necuprinse în PNDR, dar din cauza constrângerilor metodologice şi
limitărilor financiare nu pot fi finanţate încă prin GAL. Totuşi se pot găsi resurse financiare
din alte fonduri decât FEADR, (fiind rândul acestora să fie „complementare” ), care să
susţină, măcar parţial, dezvoltarea rurală. Credem că ar fi oportun că specialiştii
109
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
parteneriatului nostru să se implice şi în găsirea altor surse de finanţare decât FEADR pentru
dezvoltarea teritoriului propriu.
Între obiectivul general, obiectivele majore, obiectivele specifice şi măsuri există
interdependente, unele menţionate deja anterior şi pe care încercăm să le sintetizăm în cele ce
urmează.
110
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
LE
GE
ND
Ă
411-
11 -
For
mar
e pr
ofes
iona
lã, i
nfor
mar
e şi
difu
zare
de
cuno
ştinţ
e
411-
12 -
Inst
alar
ea ti
neril
or fe
rmie
ri
411-
23 -
Cre
şter
ea v
alor
ii ad
ãuga
te a
pro
duse
lor a
gric
ole
şi fo
resti
ere
411-
26 -
Îmbu
nãtã
ţirea
şi d
ezvo
ltare
a in
fastr
uctu
rii le
gate
de
dezv
olta
rea
şi a
dapt
area
a
gric
ultu
rii
411-
41 -
Spr
ijini
rea
ferm
elor
agr
icol
e de
sem
i-sub
ziste
nţã
411-
42 -
Înfii
nţar
ea g
rupu
rilor
de
prod
ucãt
ori
411-
43 -
Fur
niza
rea
de se
rvic
ii de
con
silie
re şi
con
sulta
nţã
pent
ru a
gric
ulto
ri
412-
23 -
Prim
a îm
pãdu
rire
a te
renu
rilor
non
-agr
icol
e
413-
12 -
Spr
ijin
pent
ru c
rear
ea şi
dez
volta
rea
de m
icro
intre
prin
deri
413-
13 -
Încu
raja
rea
activ
itãţil
or tu
ristic
e
413-
23 -
Ren
ovar
ea, d
ezvo
ltare
a sa
telo
r, îm
bunã
tãţir
ea se
rvic
iilor
de
bazã
pen
tru
e
cono
mia
şi p
opul
aţia
rura
lã şi
pun
erea
în v
aloa
re a
moş
teni
rii ru
rale
421
- Im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor d
e co
oper
are
431-
2 -
Fun
cţio
nare
a G
AL
dobâ
ndire
a de
com
pete
nţe
şi a
nim
area
terit
oriu
lui
111
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
112
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
PARTEA A IV A – PREZENTAREA MĂSURILOR
Conform definiţiilor din Regulamentul 1698/2005, măsura este „un ansamblu de
operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe”,respectiv „obiectiv major” în
interpretarea noastră.
Aşa cum am subliniat deja, suntem nevoiţi a ne limita numai la măsuri din PNDR,
evident adaptate la specificul local, în special în ceea ce priveşte criteriile de selecţie locală şi
contribuţia publică maximă. Deşi axa LEADER acceptă finanţări publice până la 200.000
Euro / proiect, ne-am propus să nu depăşim sumă de 120.000 Euro / proiect, finanţare
publică.
Pentru uşurinţă interpretării, măsurile au fost codificate în conformitate cu axa
LEADER, dar alături este menţionat şi codul măsurii din PNDR. Exemplu : 411-111 ; 413-
312 s.a.
În tabelul sintetic al corelaţiilor dintre priorităţi-obiective –măsuri se regăsesc şi
obiective operaţionale care nu au acoperire în măsuri din PNDR. Noi le-am considerat ca
fiindcă necesare de menţionat şi introdus în strategia de dezvoltare locală pentru că reflectă
probleme reale, chiar dacă în acest moment GAL-ul nu le poate rezolvă. Aceste acţiuni sunt
complementare PNDR-ului şi pot fi finanţate din alte fonduri, de aceea ele rămân în tabelul
sintetic fără acoperire de cod de măsură.
Cum deja am amintit, la momentul actual şi sperăm că şi în viitor, există mai multe
posibilităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare din ţara noastră, iar o parte importantă se
pot accesa şi pentru mediul rural. Le menţionăm cu titlu informativ pentru că ar fi dificil să le
enunţăm la fiecare obiectiv în parte:
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative POS-DCA
- Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici
publice
- Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de descentralizare
- Axa prioritară 3: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional Regional POR
- Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
- Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
- Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
113
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local
- Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
- Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică
Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS-CCE
- Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie
- Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare – dezvoltare şi inovare
- Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
- Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului
energetic
- Axa Prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri
- Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS-DRU
- Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
- Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
- Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
- Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
- Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
- Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
- Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică
Programul Operaţional Sectorial de Mediu POS-MEDIU
- Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
- Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate
- Axa Prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în
localităţile cele mai afectate
- Axa Prioritară 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia
Naturii
- Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc
- Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional Sectorial Transport POS-T
- Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene
- Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a
114
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
asigura accesul la TEN-T
- Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional
- Prioritatea 4: Îmbunătăţirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferată naţională
şi trans-europeană
- Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi
- Prioritatea 6: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional pentru Pescuit POP
- Axa Prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare
- Axa Prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul
produselor obţinute din pescuit şi acvacultură
- Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun
- Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti
- Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică
Acestor programe cu finanţare europeană li se adaugă şi diverse programe naţionale, a căror
accesare, din păcate, are de multe ori şi ingerinţe politice.
Există şi cazuri, din păcate prea puţine, când autorităţile locale îşi pun în aplicare proiecte din
strategiile locale cu forţe financiare proprii.
Este imperios să menţionăm că uneori chiar acţiuni sprijinite prin FEADR pot fi sprijinite şi
prin alte fonduri. Evident că nu este permisă dubla finanţare, ci menţionam doar existenţa
complementarităţii fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Scopul ar fi atragerea de cât mai
multe fonduri în mediul rural pentru a putea finanţa cât mai multe obiective de dezvoltare.
115
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
PROPUNERI DE PROIECTE
Din consultările cu partenerii implicaţi în procesul de elaborare a PDL, au reieşit foarte multe idei de
proiecte referitoare la:
- cursuri de formare şi informare în diverse domenii ale economiei rurale;
- furnizarea de asistenţă /consultanţă la întocmirea proiectelor de dezvoltare;
- sprijinirea activităţilor de cadastru;
- dotarea cu utilaje şi tehnologii noi a fermelor agricole şi zootehnice;
- înfiinţarea de depozite pentru păstrarea proaspătă a unor produse agricole specifice zonei (legume);
- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a legumelor;
- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a laptelui de vacă sau de oaie;
- amenajarea de noi lacuri pentru acvacultură;
- înfiinţarea unor ferme pentru cultura ciupercilor;
- sprijin pentru unităţi de prelucrare a lemnului;
- sprijin pentru amenajarea de livezi;
- sprijin pentru înfiinţarea unor plantaţii de salcie energetică;
- înfiinţarea unor centre de prelucrare şi valorificare a produselor apicole;
- promovarea produselor alimentare cu specific local;
- sprijinirea dotării unităţilor economice şi sociale cu instalaţii de producere a energiei din surse bio-
regenerabile sau alternative (solare şi eoliene);
- sprijin pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi resturilor menajere;
- sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole;
- sprijinirea refacerii / modernizării sistemelor de irigaţii şi dotarea cu instalaţii de irigat performante;
- sprijin pentru agricultura ecologică;
- dezvoltarea turistică / agroturistică a unor zone din GAL;
- sprijinirea înfiinţării / dezvoltării unor mici firme non-agricole;
- finanţarea înfiinţării unor firme prestatoare de servicii în diverse domenii: igienă corporală,
întreţinere auto şi utilaje agricole, servicii casnice, IT, servicii medicale private s.a.;
- sprijin pentru înfiinţarea/reînfiinţarea unor mici ateliere mesteşugăresti tradiţionale;
- înfiinţarea unor servicii mobile de asistenţă socială pentru bătrâni mai mult sau mai puţin
abandonaţi;
- amenajarea unor centre vocaţionale;
- sprijinirea revigorării tradiţiilor populare româneşti;
- sprijinirea revigorării tradiţiilor culturale rrome;
- sprijinirea tinerilor pentru a nu părăsi satele;
- sprijinirea constituirii de asociaţii profesionale;
- înfiinţarea de centre locale de afaceri;
116
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Măsura 411-11
Formare profesională, informare şi consultanţă
Argumentarea necesităţii sprijinului
Din analiza datelor obţinute din teren, date care coroborează şi cu informaţiile din
PNDR, reiese clar că dezvoltarea în mediul rural a fost întârziată în zona noastră, ca şi în
întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul
fermelor şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectoarele agricole şi non-agricole.
Importanţa activităţilor de formare la nivelul teritoriului apare datorită mai multor factori:
- necesitatea creşterii competitivităţii şi diversificării produselor din agricultură;
- necesitatea restructurării şi modernizării sectorului agricol, sectoarelor de procesare şi
comercializare a produselor agricole;
- nevoii de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul
natural şi cultural-etnografic poate fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a
teritoriului;
- capacităţii reduse a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai
concurenţială;
- necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice
şi de management;
În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare
profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane
adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi
silvicultura, turismul, serviciile sociale, meşteşugurile tradiţionale.
Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie:
reconversia culturilor agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea formelor de
comercializare şi marketing a produselor agricole, dezvoltarea turismului. Poate fi
considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiectiv general:
Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic, alimentar şi de servicii,
utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare,
117
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele
menţionate.
Obiective specifice:
Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a
terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă,
restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele
agricole şi forestiere, dar şi a transformărilor sociale, contribuind astfel la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi
implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în
vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a
produselor pădurii.
Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la:
a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru agricultură,
silvicultură şi industria alimentară;
b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor;
c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Pieţei Agricole Comune,
diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme
de procesare);
d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor agricole şi silvice precum
şi a condiţiilor de mediu;
e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în
vederea asigurării utilizării durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a
resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective
principale ale politicii naţionale forestiere;
f) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ;
g) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura combina obiective din axele 1, 2 şi 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art.
20, lit. a, pct. 1 şi art. 52, lit.c din regulamentul 1698/2005 al CE.
Măsura sprijină:
118
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în
vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii:
a. Agro-silvic
- Cultura cerealelor şi legumelor
- Culturile cu valoarea economică mare (pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti
ornamentali, flori, etc.)
- Managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme)
- Agricultură ecologică
-Silvicultură
b. Protecţia mediului
- Practici de agro-mediu;
- Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere;
c. Conducerea afacerilor
- Marketing-ul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor procesate;
- Conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului;
- Antreprenoriat – demararea şi conducerea afacerilor;
d. Domeniul prestaţiilor sociale şi de servicii pentru populaţie
-Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate;
-Cadastru agricol;
-Diverse meşteşuguri tradiţionale;
2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, producţie,
comercializare a produselor agricole şi agro-alimentare de pe piaţa europeană
3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice,
schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora.
4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru
dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3).
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
a) Aplicanţi
Entităţi publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării,
consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele cu furnizori de formare profesională şi
consultanţă antreprenorială.
119
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
b) Beneficiari
Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-
alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie.
Evaluarea numărului de beneficiari:
Se vor organiza 51 sesiunie de formare care vor cuprinde 100 persoane, din care :
- 80 tineri (până în 40 de ani)
- 20 adulţi
Se vor organiza: o acţiune de informare specifică privind cerinţele pentru produsele
agroalimentare, o acţiune de informare generală privind posibilitatea accesării fondurilor
europene de dezvoltare rurala şi o acţiune de schimb de experienţă pe teme de dezvoltare
rurală, care vor cuprinde în total 60 participanţi din care:
-40 tineri (până în 40 de ani)
-20 adulţi
- Criterii de selecţie generale. PNDR, pentru această măsura nu a stabilit criterii de selecţie.
Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate:
- fermierilor de semi-subzistenţă;
- membrilor grupurilor de producători din sectoarele agro-zootehnic, forestier şi agro-
industrial;
- tinerilor (sub 40 de ani), - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate
juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri;
- femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită
formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri;
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
A. Acţiuni imateriale
- Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi;
- Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă);
- Cheltuieli de transport;
- Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;
- Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională;
-Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină
dezvoltarea resurselor umane din teritoriu.
120
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
B. Acţiuni materiale
- Materiale didactice şi consumabile
Finanţare
Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor
eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile
sprijinite prin această măsură.
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
51
31
800014500
200031500
40 00014500
6 00031500
32 00011600
4 800 25200
8 0002900
1 2006300
0
0
Total-2 46000 36800 9200
Indicatori de monitorizare
Indicatori de realizare:
- număr de participanţi la activităţi de formare profesională – 100
- număr de participanţi la acţiuni de informare, difuzare şi transfer - 60
- cunoştinţe
- tipul participanţilor (după sectorul în care activează)
o cultura agricolă – 110
o zootehnie - 30
o mixt - 20
Indicatori de rezultat:
- număr de cursanţi care au terminat cu succes formarea profesională - 85
- număr celor care au beneficiat de acţiuni de informare, difuzare şi transfer de
cunoştinţe - 50
- tipul participanţilor (după sectorul în care activează)
Indicatori de impact:
- creşterea productivităţii muncii - creştere anuală cu 8 %
121
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Măsura 411-12
Instalarea tinerilor fermieri
Argumentarea necesităţii sprijinului
Aşa cum a reieşit din analiza diagnostic şi analiza SWOT, una din problemele grave
cu care se confruntă teritoriul nostru este şi aceea a îmbătrânirii populaţiei rurale, implicit şi a
fermierilor. Din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor şi a costurilor mari pentru efectuarea
cadastrului şi intabularea terenurilor agricole, fiii fermierilor în vârstă nu deţin oficial
terenuri, chiar dacă de multe ori părinţii le cedează exploatarea anumitor suprafeţe. Situaţia
nu este acceptabilă pentru tineri care nu se simt în siguranţă atâta vreme cât nu sunt
proprietari de drept, nu pot accesa anumite proiecte de dezvoltare care de regulă impun
dovedirea dreptului de deţinere a terenului. Ca atare mulţi aleg să plece în străinătate la
muncă, obţinând un venit mai mare şi mai sigur.
Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol,
având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii sociale a
comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele
pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin
reglementările Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igiena şi bunăstarea
animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a
rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de clima (utilizarea energiei
regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de
muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate
de abandonul terenurilor agricole.
Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural,
conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiective generale
122
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării
tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru
protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;
- Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor
acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.
Obiective specifice
Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.
Obiective operaţionale
Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca
şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Domeniul de acţiune
Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:
a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de
protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.
Beneficiari
Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la
momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:
a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi
conducători (şefi) ai exploataţiei;
b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu
activitatea pe care urmează să o desfăşoare;
c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei;
d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru
în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea
instalării sale pe cont propriu.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
123
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol,
veterinar şi economic cu profil agricol;
- absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire
a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol;
Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121
Criterii de selecţie locală: în planul de investiții se prevede o componentă pentru utilizarea
energiilor neconvenționale.
Volumul sprijinului
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe.
Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de
peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de
acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea
minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu
4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 40.000 Euro/exploataţie.
FINANŢARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
1215 33.333,33 400 000500000
320
000400000
10000080
000 0
Indicatori de monitorizare
Indicatori de realizare
Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi - 1215
- din care femei - 2
În planul de investitii se prevede o comăonenta de utilizare a energiei regenerabile- 10
proiecte
Indicatori de rezultat
Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin 150 000 Euro
124
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatori de impact
Creşterea economică – Euro – 2.700.000 Euro
- din care contribuţia măsurii 112 - 120 000 Euro
Măsura 411-21
Modernizarea exploataţiilor agricole Argumentarea necesităţii sprijinului
În teritoriul GAL-ului nostru, analiza diagnostic şi analiza SWOT au reliefat potenţialul mare
de dezvoltare al agriculturii bazat pe suprafaţa agricolă intinsă, proprietatea privată aproape
totală a terenurilor agricole, pe tradiţia de cultivatori de cereale şi legume demult
împământenită, retehnologizarea (începută prin programul SAPARD şi continuată prin
FEADR) fermelor mari sau de mărime medie.
În acelaşi timp sunt evidenţiate şi slăbiciunile activităţii agricole din teritoriu:
-fragmentarea excesivă a proprietăţii însoţită de gradul redus de asociere;
-producţiile inconstante şi mult sub potenţial;
-tehnologii şi utilaje agricole învechite utilizate de micii fermieri;
-scăderea accentuată a suprafeţelor de vii nobile şi livezi;
-scăderea drastică a efectivelor de animale crescute în ferme specializate;
-neîntreţinerea în condiţii bune a păşunilor naturale;
Reiese ca imperios necesară o măsură care să sprijine fermierii în tranziţia de la o agricultură
de subzistenţă la una cel puţin de semisubzistenţă, dar mai ales pe cei cu perspective de
dezvoltare spre agricultura de tip comercial.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi
a factorilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi respectarea normelor
comunitare privind cerinţele de eco-condiţionalitate.
125
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Obiective specifice
• Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei inclusiv
a celei ecologice, precum şi obţinerea şi utilizarea de energie regenerabilă;
• Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare;
• Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele pieţei;
• Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
• Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea
încurajării fenomenului de asociere;
Obiective operaţionale
Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul animal şi vegetal, de
exemplu construirea şi/sau modernizarea construcţiilor agricole din cadrul acestora,
achiziţionarea de maşini şi utilaje noi şi înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a
animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole
existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi,
înfiinţarea de plantaţii etc.
Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 3 din
PNDR.
Măsura sprijină:
1. Proiecte care urmăresc introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi,
diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele
pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile
2. Proiecte de adaptare a exploataţiilor la standardele comunitare
3. Proiecte ce urmăresc creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite
4. Proiecte de sprijinire a membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative,
în vederea încurajării fenomenului de asociere
5. Proiecte pentru promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de
creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor
126
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi
utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
Pot aplica: PFA, II-uri, IF-uri, Societăţi Comerciale - SNC, SCS, SA,SCA, SRL, cu
capital privat, Societăţi agricole, Asociaţii familiale, Grupuri de producători, Cooperative
agricole.
Nr. beneficiari: 516
Criterii generale de selecţie:conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121
Criterii de selecţie locală
Se va acorda prioritate pentru:
- proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative;
- proiecte localizate în zone izolate;
- proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone;
- proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare);
- proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă);
-proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliană, solară, geotermală, hidraulică);
- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic
-proiecte care prevăd certificarea calităţii
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
Acţiuni materiale şi imateriale:
- Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel
de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru
protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor
Formatted: Normal
127
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul
agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ
- Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de carne sau
lapte care se încadrează în sistemul european al cotei de lapte, ca de exemplu: echipamente
pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a
produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.
- Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor
de irigat ale acestora, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu
- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,
utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate
ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ
- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport
specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriul justificativ
- Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de
producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al
plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor
pentru struguri de masă
- Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni
- Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori
- Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul
fermei
- Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi
regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă
- Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol
- Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente
pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.
- Taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea
certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele
menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din
valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în
cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor)
- Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică
128
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.
Intensitatea sprijinului
Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 50 % (pentru
perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând
cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Ajutorul poate creşte cu
5% pentru agricultorii sub 40 ani, cu 10 % pentru investiţiile din ariile Natura 2000 şi cu 25
% pentru investiţiile având ca scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole.
Minim 5000 euro/proiect
Maxim 400000 Euro/proiect valoare totală
Finanţare
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
165 62.50080.000 1.000.000400.000 400.000160.000 100.000
40.000
500.000
200000
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare:
Comuni: -Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii - 165
Volumul total al investiţiilor (Euro) – 1.000.000
Suplimentări:
- Număr de exploataţii de semi-subzistenţă sprijinite - 141
- Număr de exploataţii sprijinite aparţinând membrilor formelor asociative - 2
- Număr de exploataţii care produc şi utilizează energia regenerabilă - 2
Indicatori de rezultat:
129
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Comuni:
- Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii
împărţit în funcţie de reorganizarea producţiei - 58
- Creşterea valorii adăugate brute în exploataţiile sprijinite
Suplimentari:
- Număr de exploataţii care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului
primit - 8
Indicatori de impact:
- Creşterea productivităţii întreprinderilor din sectorul agricol şi agroindustrial;
- Creşterea ponderii produselor agricole ecologice în totalul producţiei agroalimentare;
- Diminuarea poluării apei şi solului prin de metode de producţie şi tehnologii nepoluante;
- Creşterea calităţii produselor prin respectarea normelor europene;
- Creşterea ofertei de produse tipice locale;
- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.
Măsura 411-23
Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Argumentarea necesităţii sprijinului
Dezvoltarea infrastructurii pentru procesarea, depozitarea şi comercializarea
produselor agricole: cereale, legume, struguri şi fructe, este o preocupare majoră a teritoriului
împreună cu dezvoltarea şi prelucrarea produselor agricole ce provin din legumicultură,
cultură mare, plantele medicinale, fructele de pădure. Modernizarea procesului de prelucrare
a producţiei agricole prin implementarea de noi tehnologii este o şansă reală care ar putea
duce la o dezvoltare economică a teritoriului.
Îmbunătăţirea marketingului reprezintă o premisă a creşterii competitivităţii şi a
valorificării produselor locale prin crearea de oportunităţi de colectare, procesare, depozitare,
intermediere şi comercializare a produselor agro-alimentare şi devine o necesitate imediată în
vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ
solicitărilor pieţei.
130
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Având în vedere situaţia existentă pe plan local aşa cum a reieşit ea din analizele
preliminare, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii pentru
procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi
nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de
calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De asemenea, în
vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor agricole şi
forestiere ar trebui să fie realizată şi sprijinita, pe cât posibil , în zonele locale unde acestea
sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii emisiilor de
gaze.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiective generale
Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere şi
îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing
a produselor agricole şi forestiere printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a
factorilor de producţie.
Obiective specifice
a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse
agricole şi forestiere competitive
b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în
cea de distribuţie a produselor obţinute
c) Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite
d) Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi a celei ocupaţionale
precum şi protejarea mediului.
e) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere şi a veniturilor proprietarilor privaţi de
păduri, dezvoltarea şi modernizarea de echipamente specifice.
Obiective operaţionale
Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor
agricole şi forestiere care trebuie să respecte standardele comunitare.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
131
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Sprijinul pentru această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi
necorporale pentru procesarea şi/sau marketingul produselor agricole şi forestiere, inclusiv a
produselor alimentare tradiţionale, cu potenţial de a deveni marcă locală.
Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 3 din
PNDR.
Măsura sprijină proiecte care urmăresc:
a) Introducerea de noi produse, procese şi tehnologii.
b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.
c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi
oportunităţi de piaţă;
d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor;
e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare;
f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar;
g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică;
h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.
Pentru investiţiile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizează obţinerea de
produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, vor fi sprijinite
numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de
ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia.
De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru
procesarea şi marketingul produselor forestiere, prin:
a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin
inovaţii şi introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea
standardelor de siguranţă în muncă şi de protecţie a mediului;
b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în
funcţie de resursele locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere;
c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor
forestiere prin creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a
calităţii produselor;
d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasa forestieră;
132
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi
maşini complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a
produselor forestiere, cum sunt maşinile forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact
redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor
forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară;
f) Creşterea numărului de locuri de munca în sectorul procesării şi valorificării produselor
forestiere;
g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;
h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au
loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE )
nr. 1974/2006.
Beneficiari:
După tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare:
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta măsura sunt:
Pentru produsele agricole:
- Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu
Recomandarea (CE) nr. 361/2003;
Pentru produsele forestiere:
- Micro-întreprinderi-definite conf. Recomandării CE nr. 361/2003
Evaluarea numărului de beneficiari - 10 proiecte
Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 123
Criterii de selecţie locală
Se va acorda prioritate pentru:
- proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative;
- proiecte localizate în zone izolate;
- proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone;
- proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare);
133
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă);
- proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliana, solară, geotermală,
hidraulică);
- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic;
- proiecte care prevăd certificarea calităţii.
Precizări privind acţiunile eligibile (lista indicativă)
A. Acţiuni materiale
Pentru produsele agricole
a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie,
inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructura internă şi utilităţi, precum şi
branşamente şi racorduri necesare proiectelor;
b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite
frigorifice en-gross;
c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate
şi costuri de instalare;
d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare si
marketing;
e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate,
necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriul justificativ.
Pentru produsele forestiere
a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea
şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi
branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;
b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru
recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea primară a
produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi
retehnologizarea capacităţilor existente, aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu
respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii.
134
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Investiţi necorporale pentru produsele agricole şi forestiere
i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă
alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru
pregătirea implementării proiectului;
iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.
1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe
pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor,
aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării
proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi
construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);
iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul
justificativ.
Investiţii care nu se finanţează prin această măsură:
i. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată, precum şi procesarea
trestiei de zahăr;
ii. Procesarea tutunului;
iii. Investiţii pentru unităţi de ecarisaj;
iv. Investiţii în activitatea de cercetare pentru obţinerea de noi produse şi tehnologii în
domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere;
v. Investiţii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul
Intensitatea sprijinului
În cadrul acestei măsuri, ajutorul public este de 50% din costul total al proiectului, conform
regulii măsurii 123 din PNDR ,cu un plafon maxim al sprijinului de 200.000 Euro/proiect.
Finanţare
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
101
60 000
100.000
600 000
50.000
40.000
240 000
10.000
60 000
50.000
300 000
135
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare:
- Număr al întreprinderilor care primesc sprijin împărţit în funcţie de:
• dimensiune (micro-întreprindere, IMM, alte întreprinderi) - 110
• tipul de sector (agricultură, silvicultură şi industrie alimentară) 15/1/4
Indicatori de rezultat:
- Numărul de întreprinderi care introduc noi produse noi şi/sau noi tehnologii - 15
Indicatori de impact:
- Creşterea productivităţii întreprinderilor din sectorul agricol şi agroindustrial;
- Creşterea ponderii produselor agricole ecologice în totalul producţiei agroalimentare;
- Diminuarea poluării apei şi solului prin de metode de producţie şi tehnologii nepoluante;
- Creşterea calităţii produselor prin respectarea normelor europene;
- Creşterea ofertei de produse tipice locale;
- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.
Măsura 411 - 25
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi
adaptarea agriculturii şi silviculturii
Argumentarea necesităţii sprijinului;
Privind harta judeţului Galaţi şi teritoriul GAL-ului se observă că mare parte din
suprafaţa agricolă a parteneriatului nostru este amplasată de o parte şi de alta a Luncii
Bârladului, pe cele două unităţi componente ale câmpiei Tecuciului: de vest şi de est. Lipsa
unei reţele hidrografice bogate în râuri mici şi clima aridă de obicei vara, au impus
construirea unor mari sisteme de irigaţii în zonă, încă înainte de 1989. Chiar era în curs de
extindere sistemul din Terasa Covurlui, care urma să ajungă până la Corod, dar s-a oprit la
Cudalbi numai. Actualmente funcţionează sisteme de irigaţii pe teritoriul următoarelor
comune din GAL: Cosmeşti, Nicoreşti, Cudalbi şi Costache Negri. OUAI-urile (Organizaţia
136
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
utilizatorilor de apă pentru irigaţii) din zona Cosmeşti şi Nicoreşti, având o suprafaţă totală
de 5 700 ha sunt prinse într-un proiect pilot privind reabilitarea şi reforma sectorului de
irigaţii, finanţat dintr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare. OUAI Cudalbi, cu cca.2200 ha, nu a avut această oportunitate. Toate OUAI-urile
depun eforturi pentru a-şi moderniza infrastructura şi managementul, dar resursele financiare
proprii sunt limitate. Din cauză că energia este scumpă, apa la fel, agregatele de pompare
prea puţin performante, iar fermierii care deţin instalaţii proprii de irigat pe lângă faptul că nu
sunt prea numeroşi, au suprafeţe mici şi culturi diferite, ceea ce conduce la nesincronizare
temporară, costurile de irigare sunt destul de mari şi eficienţa, inclusiv cea financiară, mică,
neputându-se acumula rezerve pentru dezvoltare ci doar pentru supravieţuire.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiective generale
Adaptarea infrastructurii agricole la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a
procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol
Obiective specifice
- Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o
mai bună valorificare a produselor rezultate;
- Diminuarea riscului i incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor
naturale (secetă, inundaţii, eroziunea solului etc.);
- Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare.
Obiective operaţionale
- Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de
îmbunătăţiri
Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii
Acţiunile sprijinite în cadrul acestei măsuri sunt:
- îmbunătăţirea accesului la exploataţiile agricole;
- construirea şi modernizarea drumurilor de exploataţie care să asigure accesul public la
exploataţiile agricole;
137
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii;
Tipuri de operaţiuni sprijinite
- modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigaţii aflate în
proprietatea şi/sau administrarea OUAI/FOUAI şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
Condiţiile minime pentru acordarea sprijinului: cele menţionate în fişa măsurii 125 din
PNDR.
Beneficiari: Organizaţii/federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/deţinătorilor de
terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
Intensitatea sprijinului
Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri este de:
- 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care
deservesc întreaga comunitate.
- 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc
o parte din comunitate.
Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 125 din PNDR.
Criterii de selecţie locală:
Proiecte ale unor OUAI-uri care nu au primit finanţări pentru modernizări în ultimii 7 ani
Finanţare:
Finanţare
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
3 25 000 75 000 60 000 15 000 0
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare:
Indicatori comuni:
- Număr de acţiuni sprijinite împărţit în funcţie de:
• tipul de acţiune (infrastructură pentru irigaţii) - 3
• tipul de teren (agricol) - 3
Volumul total al investiţiilor (Euro) – 75.000
- tipul de teren – 75.000 euro
138
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatori suplimentari:
- Suprafaţa modernizată şi reabilitată:
• Irigaţii – ha - 2200
Indicatori de rezultat:
- Creşterea valorii adăugate brute în întreprinderile sprijinite, împărţită în funcţie de
tipul de sector (agricol) – 75.000 euro
Indicatori de impact:
- Creşterea economică realizată prin contribuţia măsurii - 3%
Măsura 411-41.
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă Argumentarea necesităţii sprijinului
Ca în întreaga Românie şi în teritoriul nostru retrocedarea terenurilor agricole a creat
un mare număr de ferme individuale cu putere economică foarte scăzută şi orientare a
producţiei spre autoconsum. În contextul actual, marcat de o productivitate mare sau foarte
mare a agriculturii în celelalte state europene şi de obligativitatea deschiderii pieţei româneşti
către produsele din UE, fermierii români care deţin ferme de subzistenţă (produc numai
pentru autoconsum) nu au nici un viitor şi, mai de vreme sau mai târziu, mai ales în funcţie
de vârstă, vor dispare din peisajul agricol. Fermele de semi-subzistenţă însă, foarte
numeroase acum, vor trebui şi ele să se orienteze spre sporirea producţiei destinate pieţei,
pentru a putea asigura îmbunătăţirea veniturilor necesare familiei fermierului. Calea de urmat
este sporirea productivităţii muncii în paralel cu creşterea suprafeţelor lucrate şi/sau a
numărului de animale, pentru a se asigura un disponibil mai mare pentru piaţă.
Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă ar trebui să conducă
la obţinerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru investiţii în
terenuri, animale, utilaje, construcţii productive vor putea în final să ajute la intrarea fermelor
respective în rândul fermelor de tip comercial, asigurând hrana celorlalţi membri ai societăţii.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare
139
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Date fiind mijloacele financiare reduse ale GAL-ului, este imposibilă sprijinirea unui
mare număr de ferme de subzistenţă. Considerăm că este necesară totuşi această măsura în
strategia noastră pentru a antrena, prin puterea exemplului, cât mai mulţi fermieri la
accesarea acestui gen de sprijin prin PNDR.
Obiectiv general
Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru
facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul
agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.
Obiective specifice
- Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-
subzistenţă să devină viabile economic.
- Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.
Obiective operaţionale
Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-
subzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:
- stimularea spiritului antreprenorial;
- diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii
Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în
perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii
orientate către piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea
managementului, prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii
performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la
creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.
Beneficiari
Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care
prezintă un plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole.
Persoanele fizice neautorizate încă, vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se
angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare.
140
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Număr beneficiari : 127
Precizări privind acţiunile eligibile:
Prin această măsură se sprijină financiar, cu o sumă anuală fixă, orice acţiune care are
ca scop creşterea viabilităţii economice a fermei. Aceste acţiuni vor fi menţionate în planul
de afaceri care trebuie întocmit pentru obţinerea sprijinului. Verificarea conformităţii se va
face după 3 ani de la obţinerea finanţării. Dacă se constată respectarea planului, sprijinul va
continua încă 2 ani.
Pentru întocmirea planului de afaceri se poate accesa măsura 143 din PNDR, iar
pentru creşterea posibilităţilor de dezvoltare se poate accesa şi măsura 121.
Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în
primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111
„Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din
domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului,
agricultură ecologică etc.
Criteriile generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 141 din PNDR.
Criterii de selecţie locală: nu
Intensitatea sprijinului: 1500 Euro / an /fermă, timp de 5 ani consecutivi. Sprijinul este
acordat 100 % din fonduri publice.
FINANŢARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
127 7500 92.50052 500 74.00042
000
18.50010 500 0
Indicatori:
- de realizare Număr total de ferme de semi-subzistenţă sprijinite -– 127
Număr total de tineri sprijiniti - 6
-de rezultat număr ferme intrate pe piaţă - 6
-de impact creştere economică (mii Euro) - 240
141
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Măsura 411-42
Înfiinţarea grupurilor de producători
Argumentarea necesităţii sprijinului
Aşa cum s-a desprins din analiza diagnostic şi analiza SWOT, potenţialul agricol al
teritoriului GAL-ului nostru este ridicat şi divers. Cu toate acestea, profitul fermierilor mici şi
mijlocii este neîndestulător. Una dintre cauze este şi lipsa asocierii producătorilor agricoli. S-
a evidenţiat la cauzele situaţiei grele din agricultură că marii procesatori agricoli s-au asociat
în grupuri de interese şi, mai mult sau mai puţin oficial, practica politică de monopol, atât în
sectorul de achiziţie cat şi în cel de desfacere. Fermierii, mult mai numeroşi şi de aceea şi
mai dispersaţi, nu au ştiut să răspundă la aceste provocări. În prezent situaţia începe să se
schimbe, dar foarte încet încă. Reglementarea mecanismelor de piaţă într-o economie
funcţională se face prin dialogul/confruntarea dintre producători, procesatori şi consumatori,
cu arbitrajul competent şi ferm, dar nu brutal al statului. Pentru a-i aduce pe poziţii egale cu
procesatorii se impune un sprijin material pentru producătorii asociaţi care îşi vor putea astfel
negocia mult mai bine oferta de produse. Credem că sunt necesare eforturi financiare publice
pentru a schimba mentalitatea ce respinge din principiu orice formă de asociere. Originea
acestei respingeri este într-o eroare a statului de acum mulţi ani în urmă şi ca atare se impun
eforturi financiare publice consistente pentru refacerea prestigiului formelor de asociere.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea
echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum
şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.
Obiective specifice
Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în
vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin
aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor
membri.
142
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Obiective operaţionale
Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi
funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de
management a membrilor acestora.
Descrierea intervenţiei - domeniul de acoperire a măsurii
Prin acţiunile pe care le propune, aceasta măsura atinge şi obiectivele axei 3, în ceea
ce priveşte creşterea calităţii vieţii.
Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării
administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile
legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:
a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;
b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare,
centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata;
c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare
economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;
d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special
cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor
obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de
comercializare.
Intensitatea sprijinului
În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform
anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea
producţiei anuale, comercializate de către grupul de producători recunoscut după următorul
algoritm:
- Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători;
- Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de
producători;
astfel:
a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 euro
pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;
143
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care
depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al
cincilea an.
Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este
recunoscut.
Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului
de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un
an de la recunoaşterea grupului.
Beneficiari
Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31
decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care
au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile
de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE
2200/1996, precum şi organizaţiile producătoare de hamei.
Număr de beneficiari
Aplicanţi-grupuri de producători - 2
Beneficiari-membri ai grupurilor - 18
Criterii de selecţie: nu există pentru această măsură
FINANŢARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
2 20 000 40 000 32 000 8 000 0
Indicatori de monitorizare:
De realizare: număr total de grupuri de producători sprijinite - 2
- din care pentru produse ecologice - 2
- din care: în sectorul vegetal - 1
în sectorul zootehnic - 1
144
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
De rezultat: număr de ferme de semi- subzistenţă membre intrate pe piaţă - 15
De impact : creştere economică - (mii Euro ) 200 000
Măsura 411-43
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
Argumentarea necesitaţii sprijinului
Aşa cum rezultă din analiza diagnostic, gradul de fragmentare a teritoriului aferent
GAL-ului nostru este destul de ridicat, exploataţiile agricole au în mod obişnuit dimensiuni
între 1 – 3 ha., dar fărâmiţarea este de fapt şi mai accentuată,fiecare fermier deţinând de
obicei mai multe parcele. Micii producători nu au capacitatea de a se alinia la standardele
comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea
mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi respectarea normelor
sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională, fie din lipsă de
informaţie fie din lipsă de pregătire sau din cauza situaţiei precare a veniturilor din mediul
rural.
În acest context este acută nevoia unui sprijin în sensul accesării serviciilor de
consiliere şi consultanţă care pot conduce la o restructurare a fermelor şi la îmbunătăţirea
managementului acestora.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectiv general
Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către
fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora .
Obiective specifice
Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea
performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor acestor exploataţii,
diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor
comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.
145
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura combină obiectivele axelor 1 (măsurile 112,141 ) şi 2 ( măsurile (221,223,214 ) din
PNDR.
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi
consultantă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii
fermelor deţinute de aceştia. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a
aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare
a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De
asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri,studiilor de
fezabilitate şi a celorlalte documentaţii necesare pentru accesarea fondurilor în vederea
stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural, pentru fermele de semi-subzistentă şi pentru
protejarea mediului . Mai precis sunt sprijiniţi cei care accesează măsurile 141, 112, 221 ,
214.,dacă se va reglementa de AM a PNDR prelungirea perioadei iniţiale; în caz contrar
sprijinul se acordă numai la dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.
Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea
fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de
producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului,
respectarea standardelor de igiena şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor
manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic.
Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de
muncă bazate pe legislaţia comunitară.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
a) Aplicanţi: furnizorii de consiliere şi consultantă respectiv entităţi publice sau private, care
îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie.
b) Beneficiari: fermierii privaţi
Evaluarea numărului de beneficiari
a) Aplicanţi: 13 furnizori de consiliere şi consultanţa
b) Beneficiari: 50 de fermieri
146
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Criterii de selecţie:
Pentru această măsură conf. PNDR nu se aplică criterii de selecţie beneficiarilor
finali.
Criterii de selecţie locală:
Se acordă prioritate tinerilor (pană la 40 ani )
Criterii de evaluare
Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţa se va realiza în
conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet
armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice.
Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultantă se va realiza individual pentru
fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă,
origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.
Intensitatea sprijinului este cea reglementată de specificaţiile din fişa măsurii 143 din
PNDR
FINANŢARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
13 3000010000 30000 24000 6000 0
Indicatori de monitorizare:
De realizare- număr de fermieri consiliaţi - 50
-din care femei - 10
tineri - 35
De rezultat - Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite - 50 000 Euro
De impact - Creşterea productivităţii muncii - creştere anuală cu 8%
147
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Măsura 412-23
Prima împădurire a terenurilor neagricole
Argumentarea necesităţii sprijinului
Parcurgând analiza diagnostic şi analiza SWOT, se observă că în teritoriul GAL
„Tecuci” există şi zone relativ bogate în păduri dar şi zone foarte slab împădurite; 6 comune:
Cosmeşti, Poiana, Buciumeni, Ghidigeni, Bălăşeşti şi Drăguşeni, împreună deţinând peste 80
% din totalul fondului forestier al zonei, celelalte 10 comune deţinând suprafeţe mici sau
foarte mici, raportate la suprafaţa agricolă sau la cea totală forestieră.
Raportată la suprafaţa totală a teritoriului nostru, de 991 kmp, suprafaţa de pădure de
98,94 kmp reprezintă puţin sub 10 %, adică mult prea puţin chiar şi într-o zonă combinată de
câmpii şi dealuri joase.
De altfel şi la nivelul întregii ţări se constată o medie de împădurire cu aproape 10%
mai mică decât media europeană.
Împădurirea terenurilor neagricole, în special a celor de la câmpie, va urmări
ameliorarea efectelor factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea
efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a
apei, îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în cazuri particulare
prin creşterea) diversităţii ecologice.
Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu
privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea
gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă.
Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte bunuri şi
servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de recreere,
înfrumuseţarea peisajului, etc., care completează raţionamentul intervenţiei prin această
măsură.
Măsura poate rezolva, parţial măcar şi unele situaţii de abandonare a terenurilor
agricole, de obicei slab productive, ai căror proprietari, din diverse motive nu le-au mai
cultivat în ultimii ani.
148
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectiv general
Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul teritoriului GAL „Tecuci” prin folosirea şi
gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire.
Obiective specifice
Extinderea suprafeţei ocupate de pădurile, prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi
întreţinere a plantaţiilor.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor de la nivelul teritoriului la nivel
naţional prin împădurirea cu diverse specii forestiere. Această măsură vizează protecţia
mediului
Sprijinul prin această măsură se referă la:
• Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
• O primă anuală pentru lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5
ani;
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
a)Aplicanţi: Fermieri, persoană fizică autorizată, grupuri de producători, cooperative
agricole, societăţi comerciale, autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol
b) Beneficiari: Populaţia comunităţilor în care se realizează împădurirea, turiştii care
vizitează teritoriul analizat
Evaluarea numărului de beneficiari
b) Beneficiari: 30
Criterii de selecţie
Criterii generale de selecţie: nu există pentru că măsura încă nu se aplică
Criterii de selecţie locală:
149
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate
proiectelor de împădurire din zonele de câmpie, apoi din cele de deal.
• Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu
suprafaţă mai mare;
• Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja
existente şi a crea condiţii mai bune pentru faună se va acorda prioritate terenurilor situate în
vecinătatea acestora;
• Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de
procese de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea;
• Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au
prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani;
• Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de
împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie.
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificative
Acţiuni materiale
- lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de arbori
- lucrările de întreţinere a plantaţiilor
- întocmirea proiectului tehnic de împădurire
- etc.
Intensitatea sprijinului
-Pentru persoanele fizice sau juridice de drept privat, sprijinul public (comunitar şi naţional)
acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea
plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani vor fi
acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.
-Pentru beneficiarii de drept public : 100 % din valoarea eligibilă a proiectului.
Finanţare
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
30 4854 145 620 95 976 23 994 25 650
150
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare:
Numărul de beneficiari de sprijin pentru împădurire - 30
Numărul de hectare împădurite - 45
Indicatori de rezultat:
Numărul de hectare gestionate satisfăcător, împărţite după cum contribuie la:
- păstrarea biodiversitaţii - 45
- ridicarea calităţii apei - 25
- ridicarea calităţii solului - 25
- lupta împotriva schimbărilor climatice - 45
- evitarea abandonării terenurilor - 20
- atenuarea efectelor negative ale fenomenelor climatice - 20
Măsura 413-12
Sprijin pentru crearea de micro-întreprinderi din sectoare non-agricole
Argumentarea necesitaţii sprijinului
Aşa cum reiese din analizele diagnostic şi SWOT, agricultura este sectorul economic
cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă din teritoriul nostru şi în acelaşi timp produce şi
cea mai mare parte a veniturilor. Raportat la numărul de persoane ocupate, câştigul este totuşi
prea mic, datorită în principal productivităţii foarte scăzute. Creşterea veniturilor familiilor
care se ocupă de agricultură nu poate avea loc fără o dezvoltare a fermelor de
semisubzistenţă sau a celor comerciale şi dispariţia în timp a fermelor de subzistenţă. Aceasta
implică însă concentrarea proprietăţii agricole în mai puţine ferme şi implicit eliberarea din
muncă agricolă a unei părţi a populaţiei rurale.
În lipsa unor oferte de muncă în localităţile de origine, alternativele sunt puţine, dar
efectele numeroase: îngroşarea rândurilor celor fără un loc de muncă, sărăcirea unei mari
părţi a populaţiei rurale, creşterea numărului de persoane asistate social, creşterea
infracţionalităţii, depopularea satelor şi migrarea spre alte zone, inclusiv cu crearea de
probleme în zonele de destinaţie s.a.
151
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Ca atare este de maximă importanţă găsirea unor soluţii de creare a unor noi locuri de
muncă în mediul rural în sectoarele neagricole. Pe de o parte se asigură evitarea unor
probleme sociale ca cele menţionate mai sus, dar în acelaşi timp se îmbunătăţesc şi
diversifică serviciile oferite populaţiei rurale, ceea ce reduce riscul de părăsire a zonei în
căutarea unui grad mai mare de confort general.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă
în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor este un element cheie pentru GAL.
Analiza efectuată asupra agenţilor economici din teritoriu arată că aceştia au o capacitate
redusă de a furniza locuri de muncă – majoritatea firmelor (67%) încadrându-se în categoria
micro-întrprinderilor (maxim 9 angajaţi/firmă).
Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gama limitată de activităţi
productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către
comerţ (41,79% /din totalul micro-întreprinderilor analizate), datorită recuperării rapide a
investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi
şi către servicii precum construcţii, transport, intermedieri etc.
Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spaţiul rural şi nivelul redus al
veniturilor obţinute din activităţi non-agricole, se impune necesitatea creării de noi
microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru
populaţia rurală în sectorul non-agricol şi creşterea veniturilor acesteia.
Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor
care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori.
Obiectiv general
Diversificarea activităţilor economice non agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea
micilor întreprinzători în spaţiul rural.
Obiective specifice
- Creşterea numărului microîntreprinderilor care activează în domeniul terţiar-servicii;
- Diversificarea serviciilor către populaţie;
- Valorificarea superioară a meşteşugurilor locale;
152
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Prin această măsură vor fi sprijinite înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea celor
existente care îşi asumă realizarea de activităţi productive, meşteşugăreşti şi servicii către
populaţie.
1. Investiţii în activităţi non agricole productive cum ar fi:
- Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte lână, blană, tricotaje, produse de uz
gospodăresc, produse odorizante etc.)
- În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de
cherestea (ex. mobilă)
- Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi
tradiţionale non-agricole cu specific local (olărit, dogărit, împletituri de nuiele etc.), precum
şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste
activităţi).
3. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
Servicii de conectare şi difuzare internet;
Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport, protecţie
fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, etc.)
Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.
Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară
Servicii de consultanţă
Servicii financiare (cu excepţia celor bancare )
4. Investiţii în producerea de energie regenerabilă
Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât
biocombustibili - Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie
care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării
activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
153
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
a) Micro-întreprinderi
b ) Persoane fizice care se angajează să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică
autorizată până la semnarea contractului de finanţare.
Evaluarea numărului de beneficiari
Beneficiari: 76
Criterii de evaluare
Va fi acordată prioritate pentru
• persoane fizice până în 40 de ani care se angajează să se autorizeze până la data semnării
contractului cu statutul de cel puţin PFA;
• investițiile vor cuprinde o componentă de protecția mediului
•
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
A. Acţiuni imateriale
• Software, patente, licenţe
• Onorarii pentru consultanţă
B. Acţiuni materiale
- Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în
scop productiv, dotarea cu echipamente, utilaje)
- Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate
- Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau
rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi
Finanţare
Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică pentru această măsură la
70% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor din măsura 312 PNDR
din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
- 50.000 Euro/ proiect - PFA
- 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile cu activitate sectorul
transportului rutier
- 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi
154
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Valoarea maximă/proiect
- 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar
individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele
fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere
familială;
- 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative
meşteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi
comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru
persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală.
Ajutorul public FEADR+contribuție publică națională pentru proiectele care prevăd
investiții non-agricole pentru producția de bunuri la 85% din valoarea totală a proiectului
conform regulilor din măsura 312 PNDR
Valoare minimă/proiect – 5000 euro
Finanţare
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
76 69741,71
42.194,83
488192
252.898
331971
171 970,7
82993
42992,68
73228
37.934,41
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare:
Indicatori comuni
Numărul micro-întreprinderilor care primesc sprijin - 6
Volumul total al investiţiilor (Euro) - 307 091
Indicatori suplimentari:
- Numărul micro-întreprinderilor care primesc sprijin împărţit în funcţie de tipul
investiţiei:
• investiţii în activităţi non-agricole productive - 3
• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meşteşugăreşti şi de artizanat - 1
• servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi - 2
• investiţii în producerea de energie regenerabilă (integrate în investiţia generală) - 2
155
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatori de rezultat:
- Numărul brut de locuri de muncă create - 24
- Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în întreprinderile sprijinite - Euro 307.091
Indicatori de impact:
-Creşterea economică realizată prin contribuţia măsurii (413-12) - Euro 700 000
-Crearea de locuri de muncă din care contribuţia măsurii (413-12) - 35
Măsura 413-13
Încurajarea activităţilor turistice
Argumentarea necesităţii sprijinului
La capitolele de analiză diagnostic şi analiză SWOT s-a pus în evidenţă potenţialul
turistic al teritoriului care, deşi nu este foarte generos, poate totuşi reprezenta, pentru o
anumită parte a sa, cel puţin, o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă din zonă, o
modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural, o sursă de creştere a
veniturilor populaţiei şi un factor de stabilizare a populaţiei din teritoriu.
Deşi în areal există atracţiile turistice menţionate, situaţia este deficitară din punct de
vedere al infrastructurii turistice. În acest context, la nivelul teritoriului sunt necesare ample
investiţii în turism astfel încât patrimoniul natural şi cultural-etnografic să fie folosit la
potenţial maxim în sensul dezvoltării durabile a teritoriului. Aceste investiţii pot fi
acompaniate de campanii de marketing.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale prin valorificarea patrimoniului
cultural, arhitectural şi natural.
Obiective specifice
156
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru
tineri şi femei;
- Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
- Creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.
- Obiective operaţionale:
- Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
- Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
- Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de
interes turistic.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura asigură combinarea unor obiective din axe diferite. Mai precis realizarea
obiectivelor acestei măsuri influenţează sau este influenţată de realizarea obiectivelor altor
axe. Astfel criteriile de selecţie vor de prioritate proiectelor care cuprind şi acţiuni de
producere a energiei din biomasă (măsura 123), din surse alternative (măsura 312), care refac
eventualele terenuri neagricole din jur prin măsuri de agro-mediu (măsura 223), care pun în
valoare produse alimentare locale patentate (măsura 123) sau care folosesc forţa de muncă
pregătită în GAL (măsura 111).
Sprijinul prin această măsură vizează:
a) investiţii în infrastructura de primire turistică;
b) investiţii în activităţi recreaţionale;
c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de
marcaje turistice, etc.;
d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Tipuri de operaţiuni:
Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni:
Pentru componenta a):
i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri
agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere)
având până la 15 camere:
157
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de
confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 margarete
(definite în conformitate cu legislaţia naţională);
Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul de
confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă (definite în
conformitate cu legislaţia naţională).
ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme
de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse
regenerabile, etc.
Pentru componenta b):
i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de
campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme nefavorabilă
etc.;
ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru
echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi
asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting,
alpinism, etc.
Pentru componenta c):
i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi
vizitare turistică, etc.
ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;
iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc.
iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament
îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.),
recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul olăritului”,
„cioplitorilor în lemn” etc.).
Pentru componenta d):
i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul
promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.
De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de
utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile
generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii,
consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de
158
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în
limita a 5%.
Tipuri de beneficiari
_ Micro-întreprinderile: (vezi definiţie dicţionar)
_ Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data
semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică
autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere,
_ Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform
legislaţiei naţionale în vigoare.
_ ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
Atenţie! Scopul şi obiectivele asociaţiei şi fundaţiei/ ADI prevăzute în statut, trebuie să fie în
conformitate cu activităţile care vizează proiectul, activităţi de interes public şi negeneratoare
de profit.
ATENŢIE! Având în vedere faptul ca activitatea de agroturism este o activitate practicată de
membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiţii vor fi doar
cei organizaţi conform OUG 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.
Evaluarea numărului de beneficiari
Beneficiari: 45
Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 313
Criterii de selecţie locală: Se va acorda prioritate pentru:
- proiecte care se înscriu în circuite turistice, itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional
şi judeţean;
- proiecte situate în zone transfrontaliere;
- proiecte situate în zone protejate (parcuri naturale şi rezervaţii), sau, pentru proiecte de
investiţii, situate până la max. 5 km de acestea;
- proiecte localizate în zone cu importanţă turistică şi culturală deosebită;
- proiecte care prevăd crearea de locuri de muncă pentru femei;
- proiecte care prevăd realizarea unui produs turistic complex;
- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic;
159
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- proiecte care au o componentă de reciclare a deşeurilor;
- proiecte care prevăd restaurarea de obiective culturale de importanţă naţională;
- proiecte care promovează parteneriatul public-privat.
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
C. Acţiuni imateriale
- Software, patente, licenţe
- Onorarii pentru consultanţă
D. Acţiuni materiale
- Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru
a răspunde standardelor de cazare şi masă, dotarea cu echipamente, utilaje);
- Cheltuieli pentru mică infrastructură în turism;
- Activităţi recreaţionale care valorifică patrimoniul natural şi cultural local;
- Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate;
- Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau
rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi;
- De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice,
achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse
regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.
Intensitatea sprijinului
Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională variază pentru această
măsură, de la 100% pentru entităţi publice (APL şi ONG) la 70% sau 50 % pentru entităţi
private.
- Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public
nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea
de 200.000 Euro/ proiect;
- Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
până la: 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 Euro/ proiect în cazul
proiectelor de investiţii în agroturism;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri
de investiţii în turismul rural.
160
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
3 3
43.529,33
43.529,33
130.588
130.588
88.800
88.000
22.200
22.200
19.588
19.588
2 5.000 10.000 8.000 2.000 0
Total – 55
140.588
140.588
96.800
96.800
24.200
24.200
19.588
19.588
Finanţare
Indicatori de monitorizare
Indicatori de realizare:
Indicatori comuni:
Numărul de noi activităţi turistice sprijinite, împărţite după tipul de acţiune: 5
- infrastructura recreaţională şi de primire turistică 33
- infrastructura la scara mică precum centrele de informare turistică,
amenajare marcaje/trasee turistice
- dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural 2
Volumul total al investiţiilor împărţite după tipul de acţiune 5
- infrastructura recreaţională şi de primire turistică 33
- infrastructura la scara mică precum centrele de informare turistică,
amenajare marcaje/trasee turistice
- dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural - 2
Indicatori suplimentari:
Număr de acţiuni turistice în infrastructura recreaţională şi de primire turistică împărţite după
tipul de acţiune:
- acţiuni de agro-turism - 12
- acţiuni de turism rural - 0
- activităţi recreaţionale - 1
Indicatori de rezultat:
161
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă - 9
Indicatori de impact:
-Crearea de locuri de muncă din care contribuţia Măsurii (413-13) - 14
Măsura 413-22
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Argumentarea necesităţii sprijinului
Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de
existenţa unei infrastructuri rurale, a serviciilor de bază şi valorificarea bogatei moşteniri
rurale.
Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii
vieţii şi sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu
precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact
major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea
dezvoltării activităţilor economice.
În prezent, în teritoriul nostru, ca şi în alte teritorii rurale, datorită fenomenelor
migraţiei şi emigraţiei, dar şi nivelului scăzut al veniturilor şi educaţiei se întâlnesc din ce în
ce mai frecvent cazuri de abandonare a copiilor sau lăsării lor sub o supraveghere formală,
precum şi de abandonare a părinţilor în vârstă.
Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ
asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum
ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează
accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează
necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are
nevoie.
Una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie
şi slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de
îngrijire a copiilor, bătrânilor, servicii de transport public etc.). În acest sens, în majoritatea
comunelor şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat
către o calitate bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare
162
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
parte inexistenţei elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o
barieră în calea dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale
alternative
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru
populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi
naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care
beneficiază de servicii îmbunătăţite.
Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:
• Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
• Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală;
• Creşterea numărului de sate renovate;
• Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire al măsurii
Măsura combină obiectivele mai multor axe. La amenajarea parcurilor pentru recreere se
realizează şi obiectivul privind creşterea suprafeţelor forestiere, iar salubrizarea mai bună a
comunelor duce la realizarea obiectivului privind o calitate mai bună a apei, aerului şi
terenului, ambele obiective fiind specifice axei 2.
Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru
a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală;
b) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local.
c) Crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază
Tipuri de acţiuni eligibile :
Pentru componenta a):
• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă
pentru copii, terenuri de sport etc.);
163
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru
organizarea de târguri etc.);
• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii,
bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi
amenajarea de staţii de autobuz;
• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire,
întreţinere spaţii verzi etc.);
• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci,
cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv
achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea
în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute
cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de
instalare şi montaj.
Pentru componenta b):
• Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul
rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc.);
• Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
• Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural
Pentru ambele componente vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de
întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de
fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a
proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.
Pentru compunenta c):
Înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de ineters local (
drumuri comunale, vicinale și strazi din interiorul comunei) ce aparțin proprietății publice a
unității administrative pe teritoriul căruia se află, așa cum sunt definite și clasificate în
conformitate cu legislația națională
Beneficiari
- Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
164
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în
vigoare;
- Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „b ‘’
- Număr beneficiari : - 108
Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 322 din PNDR
Criterii de selecţie locală:
• proiecte care promovează parteneriatul public-privat;
• proiecte promovate de ONG-uri;
• proiecte ai căror beneficiari finali sunt grupurile vulnerabile;
Intensitatea sprijinului
a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică,
negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 400 000 Euro /
proiect
b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada
de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE)
nr.1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.
FINANŢARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
75
73.871
40 000
590.968
200 000
515974
160 000
128.994
40 000 0
3 60000 180000 100800 25200 54000
Total 10 864968 616.774 154.194 54.000
Indicatori de monitorizare:
Indicatori de realizare
Indicatori comuni:
- Număr de comune sprijinite - 108
165
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare:
- fizică (euro) – 120.000
- socială (euro) – 260.000
Indicatori suplimentari:
- Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului natural – 40.000
(euro) cultural – 80.000
Indicatori de rezultat:
- Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii îmbunătăţite (mii persoane) - 12
Indicatori de impact:
- Crearea de locuri de muncă - 19
Măsura 421
Implementarea proiectelor de cooperare
Argumentarea necesităţii sprijinului
În România, la ora actuală, percepţia generală este că guvernul şi autorităţile publice
locale sunt cei care trebuie să se implice şi să fie răspunzători de dezvoltarea oricărui
domeniu al vieţii sociale. ONG-urile sunt o prezenţă timidă încă şi puţin numeroasă.
Voluntariatul este o noţiune ce trezeşte resentimente datorită amintirilor trecutului nu prea
îndepărtat şi voluntarii, veniţi mai ales din alte ţări, sunt priviţi ca o curiozitate. Neimplicarea
este normă de bază a comportamentului social. Pe plan european acest mod de a vedea
participarea la actul de guvernanţă locală este demult depăşit, cetăţenii implicându-se din ce
în ce mai puternic la rezolvarea problemelor locale din cele mai diverse domenii. Axa
LEADER a facilitat în multe ţări implicarea cetăţenilor din mediul rural în stabilirea şi
implementarea strategiilor locale de dezvoltare, prin aplicarea principiului „de jos în sus” în
ceea ce priveşte guvernanţă locală. Este de dorit ca şi România să meargă în aceasta direcţie
şi activitatea GAL-urilor este o oportunitate în acest sens. Una dintre posibilităţile oferite este
cooperarea cu reprezentanţii altor teritorii.
166
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele
locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei
noi, de a face schimb de experienţă şi de a vedea concret cum au rezolvat alţii problemele
dezvoltării locale.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Priorităţile avute în vedere de către GAL vor fi implementate cu mult mai eficient în
teritoriu prin facilitarea accesului membrilor GAL la idei şi informaţii noi la schimburi de
experienţă învăţând astfel din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini
inovaţia, pentru dobândire de competente şi îmbunătăţirea lor.
Această măsură vine să susţină obiective din strategia de dezvoltare a teritoriului
GAL, precum cele legate de turism sau valorificarea superioară a producţiei agricole,
infrastructura rurală. Schimbul de bune practici, iniţiative comune, formare comună sunt
câteva acţiuni care pot ajuta GAL.
Obiectiv general
Îmbunătăţirea strategiilor locale de dezvoltare prin cooperare inter-teritorială şi
transnaţională.
Obiective specifice
Dobândirea de competenţe şi îmbunătăţirea cunoştinţelor deţinute de membrii
Grupului de Acţiune Locală din GAL prin intermediul proiectelor de cooperare.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Prin intermediul acestei masuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională şi
inter-teritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul
LEADER.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
167
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
a) Aplicanţi: GAL finanţat prin axa LEADER, Grupuri/parteneriate, care funcţionează după
principiul şi metoda LEADER
b) Beneficiari: membrii GAL
Evaluarea numărului de beneficiari
a) Aplicanţi: 13
b) Beneficiari: 60
Criterii de eligibilitate
- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea
LEADER
- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun
- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER
- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR
- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită
(200.000 euro co-finantare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000
euro).
Criterii de selecţie
În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
- implică mai mult de două GAL-uri din România;
- implică un GAL din alt stat membru cu experienţa LEADER +;
- includ activităţi inovative;
- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR;
- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă;
- se adresează tinerilor din zona rurală;
- respectă normele de mediu;
- urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari
grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
- pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii,
activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente;
- investiţii pentru implementarea proiectelor comune;
- proiecte comune de instruire;
Intensitatea sprijinului
168
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Limita financiară maximă stabilită este de 200.000 euro. Valoarea totală a investiţiei nu va
depăşi 400.000 euro. Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică la 85%
din valoarea totală a proiectului, conform regulilor de finanţare din măsura 421 PNDR.
FINANTARE
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţie
publică
naţională
Contribuţie
privată
2 28794 57589 39160 9790 8639
1 13000 13000 8840 2210 1950
1 60.000 60.000 48.000 12.000 0
Indicatori de monitorizare
De realizare Numărul de proiecte de cooperare sprijinite - 13
transnaţională - 2
inter-teritorială - 1
De rezultat - Număr brut de locuri de muncă create - 2
De impact - Crearea de locuri de muncă suplimentare – 5
169
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A –V-A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură ( parteneriatul
care realizează Dosarul de Candidatură- Planul de Dezvoltare Locală)
În tabelul de mai jos a fost sintetizată metodologia de animare a teritoriului şi de
elaborare a Planului de Dezvoltare Locală.
Procesul de elaborare al dosarului de candidatură a fost structurat în mai multe etape,
plecând de la iniţierea constituirii Grupului de Acţiune Locală, a fost apoi stabilită echipa
coordonatoare şi grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potenţiali parteneri, consultări
pe plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potenţiali beneficiari, administraţii publice locale.
Au fost pregătite materiale de prezentare a programului LEADER.
Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor
locale pentru a crea şi implementa politici şi programe, bazate pe oportunităţi locale şi
adresate necesităţilor locale. S-a pornit de la înţelegerea faptului că forţele determinante ale
dezvoltării locale sunt baza economică şi capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în
vedere şi tendinţele externe şi evenimentele care pot avea impact asupra acestora.
Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare
strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe tehnice, cât şi definirea
procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de proiect a elaborat, în conlucrare cu
specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de organizare.
Sarcina definirii domeniilor de analiză a fost dificilă deoarece nu există o definire a
ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. Întrepătrunderea ariilor localităţilor,
interacţiunile dintre acestea au fost avute în vedere, recurgându-se la concentrarea analizei
spre: analiza zonei din jurul oraşului Tecuci şi a comunelor în parte, analiza zonei în
ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale economicului, mediului, socialului şi
infrastructurii. Domeniile de analiză au fost concentrate pe grupuri de lucru astfel:
1. prezentarea fizico-geografică şi istorico-culturală;
170
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
2. patrimoniu de mediu şi agricultură;
3. economie non – agricole, servicii şi turism;
4. populaţie, demografie, activităţi sociale, infrastructura rurală;
Domeniile menţionate au fost împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o paletă cât
mai largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a zonei.
Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a
fost un proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la date statistice, relevante
acestui scop. Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul comunelor, unde
specificitatea datelor este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor
nu au fost specifice doar muncii depuse pentru planificarea strategică a zonei. Cu aceeaşi
situaţie se confruntă, în general, toate ţările Europei Centrale şi de Vest, datorită lipsei de
standardizare a sistemelor de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo
unde au fost insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi
organizaţii de profil, agenţi economici, agenţii de dezvoltare - parteneri ai proiectului, s-au
colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin
interviuri sau sondaje, din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din
diferite domenii. S-a avut în vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui
număr exagerat de mare şi detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii
acestora. S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât
acestea să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie. Condiţiile de mai
sus s-au avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic.
După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea
analizelor de potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi
Ameninţări. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?",
aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.
Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un
avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică
forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care crează obstacole în calea
dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi
171
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt
dificil de corectat.
Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri
concrete care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.
Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni.
Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv
(Punct Tare).
Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la declinul
avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau
o Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se
cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor
asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare
(Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei
de proiect, de un cerc larg de specialişti ai parteneriatului local, utilizându-se formulare
specifice, prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care specialiştii le-
au considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în
consensul parteneriatului local, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora
s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.
Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis şi democratic,
permiţând participarea largă a specialiştilor locali, reprezentanţi ai societăţii civile din GAL
„Tecuci”. Rezultatele obţinute pe parcursul acestuia au fost prezentate în mass-media locală,
diseminate şi supuse validării publice la finalul fiecărei etape de lucru. Prezentul concept
reprezintă rezultatul muncii voluntare, în parteneriat, a persoanelor resursă, reprezentanţi ai
administraţiei publice locale, universităţilor, ai altor instituţii, agenţilor economici,
asociaţiilor profesionale, cultelor şi organizaţiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei
de proiect, beneficiind de consultanţă metodologică din partea Direcţiei de Dezvoltare
Regională a Consiliului Judeţean Galaţi precum si de sprijinul Direcţiei Agricole şi de
Dezvoltare Rurală, Galaţi. Munca colectivă s-a desfăşurat în grupe de lucru, pe domenii de
activitate, în cadrul cărora s-au identificat priorităţile strategice de dezvoltare a zonei, s-au
172
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
definit obiectivele specifice şi sarcinile, respectiv măsurile prin care se vor realiza obiectivele
stabilite.
Etapele procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala GAL
„Tecuci”
Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a zonei ADZT, echipa de
proiect a organizat, prin întâlniri publice, dezbateri având ca scop formularea misiunii
viitoarei strategii de dezvoltare şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror
realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin construirea
sistemului de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii generale pe 3 ani şi a
rezultatului dorit al procesului planificării strategice. Totodată, direcţiile strategice definite
permit gruparea corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin
implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei.
Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării,
datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub obiectivele componente sunt cuantificabile
prin indicatori.
Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa de lucru a conlucrat cu
specialiştii, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de obiective, după care au
reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării analizei SWOT, renunţând
la unele din acestea sau identificând altele noi. În acest mod, au rezultat priorităţile de
dezvoltare care constituie, baza strategiei de dezvoltare a zonei.
În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale
Planului de Dezvoltare Locala al GAL „Tecuci” este şi acela de a reprezenta un instrument
de promovare economică a zonei.
173
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Etape Activităţi Metode,
Instrumente
Participanţi Data
întâlnirilor
Rezultate
I. Iniţierea
procesului de
constituire a
GAL
1. Prezentarea iniţiativei LEADER şi
descrierea conceptului de GAL
2. Identificarea factorilor cheie (instituţionali,
organizaţionali, ai societăţii civile) care se vor
implica în implementarea strategiei locale de
dezvoltare
3. Prezentarea reglementărilor locale,
naţionale şi europene, care vor influenţa
procesul de elaborare al Strategiei de
dezvoltare
4. Identificarea resurselor necesare şi
disponibile pentru implementarea Strategiei
(resurse umane, financiare, instituţionale etc.)
5. Implicarea entităţilor interesate în
pregătirea Planului de Dezvoltare Locală
6. Diseminarea sugestiilor, a rezultatelor
Întâlniri,
dezbateri,
consultări
Membrii grupului
de iniţiative,
reprezentanţi ai
instituţiilor
publice, mediului
de afaceri, ONG-
urilor, persoane
private
15.02.2010 Conştientizarea
participanţilor, actori
locali, privind
necesitatea, utilitatea şi
oportunitatea înfiinţării
unui GAL
Identificarea leader-ului,
Grupului de Acţiune
Locală
Stabilirea unui potenţial
teritoriu
Stabilirea potenţialilor
parteneri
174
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
II. Stabilirea
metodologiei de
lucru si a etapelor
de elaborare a
Planului de
Dezvoltare
1.Stabilirea echipei coordonatoare,
responsabilă de întocmirea Planului
de Dezvoltare locală
2.Localizarea teritorială a GAL –ului,
3.Identificatea potenţialilor parteneri
4. Formarea grupurilor de lucru
5. Identificarea persoanelor resursă
din teritoriu
6. Conceperea instrumentelor şi a
calendarului de lucru necesare,
identificarea domeniilor de analiza
Întâlniri,
brainstormin
g,
Consultarea
liderilor de
opinie locali,
interviuri,
Echipa
coordonatoare,
primari, oameni de
afaceri,
reprezentanţi ONG,
şi ai societăţii
civile
17.04.2010
Identificarea persoanelor resursă,
stabilirea echipei coordonatoare,
Definirea domeniilor de analiză,
Repartizarea pe domenii a
grupurilor de lucru
175
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III. Elaborarea
diagnosticului
socio-economic si
teritorial al regiunii
1.Colectarea datelor
socio-economice ale
teritoriului
2.Analiza datelor
3. Structurarea
informaţiilor obţinute
4. Diseminarea
rezultatelor analizelor
Consultarea studiilor de
specialitate, a documentelor
strategice relevante din
teritoriu;
Documentare pe teren;
Chestionare, fişe de lucru,
caiete documentare,
participarea la întâlniri ale
comitetelor locale ;
Consultarea altor surse de
informare: site-urile
Primăriilor şi altor instituţii
publice judeţene şi
naţionale, broşuri, publicaţii
locale etc.
Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale, persoane private;
Reprezentanţi ai DADR
29.05.2010
05.06.2010
Întocmirea
analizei-diagnostic
a teritoriului,
IV. Identificarea
factorilor interni si
externi care pot
contribui-îngreuna
implementarea
Strategiei de
dezvoltare locală
1. Analize tematice de
potenţial a zonei
2. Identificarea
punctelor tari, a
punctelor slabe,
oportunităţilor şi
ameninţărilor,, plecând
de la potenţialul local
Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale, persoane private;
12.06.2010
Analiza SWOT, pe
domenii
176
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
19.06.2010
V. Identificarea
viziunea de
dezvoltare
1. Identificarea
priorităţilor reieşite din
etapele anterioare,
elaborarea unui plan de
acţiune pentru
implementarea
strategiei
2. Întocmirea
versiunilor pentru
viziunea de dezvoltare
şi a obiectivelor
strategice majore
3. Alegerea variantei
considerate optimă
pentru viziunea de
dezvoltare
4. Diseminarea
rezultatelor
Consultarea studiilor de
specialitate, a documentelor
strategice relevante din
teritoriu;
Documentare pe teren;
Chestionare, fişe de lucru,
caiete documentare,
participarea la întâlniri ale
comitetelor locale;
Publicare articole în mass-
media
Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale, grupuri de lucru,
persoane resursă,
reprezentanţi ai autorităţilor
publice judeţene, Consiliul
Judeţean, DADR, Camera
Agricolă
11.08.2010
Viziunea de
dezvoltare
Plan de acţiune
pentru
implementarea
strategiei
VI. Elaborarea
variantelor
strategiei de
dezvoltare locală
1.Evidenţierea
măsurilor, acţiunilor şi
proiectelor care conduc
la implementarea
Consultarea studiilor de
specialitate, a documentelor
strategice relevante din
teritoriu;
Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
Selectarea variantei
optime a Strategiei
de Dezvoltare
Locală
177
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
strategiei propuse
2. Creionarea strategiei
de dezvoltare locală
propuse
3. Stabilirea unui
comitet de selecţie
provizoriu
Chestionare, fişe de lucru,
caiete documentare; Focus
grupuri
locale
VII. Validarea
dosarului de
candidatura
1. Validarea strategiei
şi a acţiunilor propuse
2. Elaborarea
candidaturii
3. Validarea dosarului
de candidatură final de
către parteneri
Întâlniri, dezbateri Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale
24.10.2010 Validarea variantei
definitive a
Strategiei de
dezvoltare locală
VIII. Depunerea
dosarului de
candidatura
Deplasare la Unitatea
de Management Galaţi
Echipa de coordonare 28.10.2010
178
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.2. Prezentarea parteneriatului decizonal
III.2.1. Descrierea partenerilor
Partenerii din GAL „Tecuci” au înţeles avantajele asocierii într-o organizaţie de tip GAL
şi au consimţit să ni se alăture. Componenţa parteneriatului este descrisă în Anexa nr. 1
III. 2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului
1)Adunarea generală
Adunarea generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor
asociaţiei. Dintre aceştia, doar membrii fondatori şi membrii asociaţi au drept de vot, membrii de
onoare şi membrii susţinători având dreptul de a participa şi de a lua cuvântul în şedinţele adunării
Generale, dar fără drept de vot.
Adunarea Generală are următoarele competenţe: a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL „Tecuci”;
b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;
d) Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de Selecţie;
e) Alegerea şi revocarea Cenzorului sau, după caz, a membrilor Comisiei de Cenzori;
f) Înfiinţarea de filiale;
g) Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului GAL „Tecuci”;
h) Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;
i) Decide asupra primirii sau excluderii unor membri;
j) Decide asupra acordării calităţii de membru de onoare unei/unor persoane, în condiţiile Statutului GAL
„Tecuci”;
k) Stabilirea programului de activitate;
l) Stabilirea cotizaţiei anuale;
m) dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;
n) Orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Statutul GAL „Tecuci”;
Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară şi extraordinară, după cum urmează: a) în sesiune ordinară, anual;
b) în sesiune extraordinară, ori de câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării
Generale şi care nu suferă amânare.
Adunarea Generală are drept de control permanent asupra celorlalte organe ale Asociaţiei.
179
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director, în
scris, prin mijloace clasice (scrisoare, fax) sau electronice (e-mail), cu cel puţin 15 zile înainte de data
desfăşurării adunării.
În convocare se vor preciza ziua, ora şi locul unde se desfăşoară şedinţa Adunării Generale, precum şi
ordinea de zi.
Convocarea se va transmite tuturor membrilor Asociaţiei.
Convocarea Adunării Generale în sesiune extraordinară se face la iniţiativa Consiliului
Director, a preşedintelui sau la propunerea unei treimi din membrii Asociaţiei, ori de câte ori este
necesar.
Oricare membru poate solicita Consiliului Director convocarea Adunării Generale, iar în cazul
în care Consiliul Director nu convoacă Adunarea Generală, acesta are dreptul să solicite instanţelor
judecătoreşti această convocare.
Adunarea Generală a Asociaţiei poate delibera legal şi fără convocare, în prezenţa unanimităţii
membrilor cu drept de vot.
Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi şi ia decizii cu
majoritatea celor prezenţi, cu excepţia modificării Statutului, caz în care se cere o majoritate de cel
puţin 2/3 din numărul total al membrilor cu drept de vot.
Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În caz de egalitate, Preşedintele decide.
Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat
de Consiliul Director.
Preşedinţia Adunării Generale aparţine preşedintelui Asociaţiei sau, în lipsa acestuia,
vicepreşedintelui.
La şedinţele Adunării Generale pot participa şi persoane care nu sunt membri ai Asociaţiei, dar fără
drept de vot.
Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este interesat
personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi
până la gradul al patrulea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Asociatul care
încalcă această dispoziţie este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar fi
putut obţine majoritatea cerută.
180
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau ale
Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au
votat împotrivă.
Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiile cuprinse în
Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte la Adunarea
Generală sau care au votat împotriva şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în
termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc
şedinţa, după caz.
2) Consiliul Director
Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării
Generale.
Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării
Generale şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa.
Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.
Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale
în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.
Consiliul Director este alcătuit din cinci persoane (- pentru mai mult de 50 membri numărul de membri
ai Consiliului Director va creşte până la 15% din numărul de membri ai GAL „Tecuci”, membri ai
asociaţiei, alese pentru un mandat de 2 ani; Consiliul Director poate fi alcătuit şi din persoane din afara
Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.
Primul Consiliu Director va fi format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi trei membri – dintre
care unul va avea funcţia de secretar, numiţi prin Actul Constitutiv, ale căror mandate vor putea fi
reînnoite, sau care vor putea fi înlocuiţi prin hotărârea Adunării Generale.
În caz de vacantare, Consiliul Director procedează imediat la înlocuirea cu membri interimari.
Înlocuirea definitivă este decisă în proxima Adunare Generală ordinară.
Numirea în Consiliul Director va fi acordată cu prioritate membrilor fondatori, iar numirea altor
membri ai Asociaţiei va fi posibilă numai în situaţia în care membrii fondatori renunţă la calitatea de
membrii ai Consiliului Director sau nu mai sunt în viaţă.
181
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Alegerea Consiliului Director se va face de către Adunarea Generală a Asociaţiei, iar, în
situaţia în care din Adunarea Generală mai fac parte membrii fondatori, aceştia vor avea drept de veto
cu privire la alegerea Consiliului Director.
Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care
ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă Asociaţia are ca scop sprijinirea
activităţii acelei instituţii publice.
În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director:
a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de
venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele
asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aproba organigrama şi politica de personal ale asociaţiei;
d) hotărăşte asupra angajării şi desfacerii contractului de muncă a personalului salarizat, negociază şi
stabileşte salariile. De asemenea, decide în privinţa personalului angajat pe bază de convenţie
civilă;
e) propune Adunării Generale acordarea de funcţii onorifice şi persoanele cărora să li se acorde;
f) decide schimbarea sediului Asociaţiei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.
Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea preşedintelui, precum şi de fiecare
dată când interesul o necesită, la cererea scrisă adresată preşedintelui de către cel puţin 1/3 din membrii
Consiliului Director.
Şedinţele Consiliului Director sunt legal constituite în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi.
Hotărârile Consiliului se iau cu o majoritate calificată din totalul membrilor săi.
Toate hotărârile Consiliului Director sunt consemnate într-un registru şi sunt semnate de preşedinte şi
de secretarul de şedinţă.
La şedinţele Consiliului Director pot participa în orice situaţie membrii fondator, membrii asociaţi şi
cenzorul/ cenzorii, dar fără drept de vot. Membrii de onoare şi persoanele care nu sunt membri ai
Asociaţiei pot participa la şedinţele Consiliului Director dacă au fost invitate, dar fără drept de vot.
Preşedintele Consiliului Director este şi Preşedintele Asociaţiei şi are următoarele atribuţii:
182
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- convoacă membrii Consiliului Director la întruniri, precizând ordinea de zi;
- prezidează Consiliul Director;
- prezidează şedinţele Adunării Generale;
- reprezintă Asociaţia în justiţie;
- reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii;
- încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;
- se ocupă de activităţile curente ale Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director.
Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane, inclusiv persoane care nu au
calitatea de asociat ori sunt străine de Asociaţie, pentru a reprezenta Asociaţia în relaţiile cu terţii şi/sau
pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei.
În cazul în care Consiliul Director decide în acest sens, se poate alege un Director Executiv al
Asociaţiei MANAGER, care va acţiona în limitele competenţei stabilite de către Consiliul Director, în
actul său de numire. Directorul executiv al Asociaţiei poate fi remunerat.
3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori
Cenzorul asigură controlul financiar al Asociaţiei şi poate participa la şedinţele Consiliului
Director, fără drept de vot.
Până la numirea unui cenzor, oricare dintre asociaţii care nu este membru al Consiliului
Director poate exercita dreptul de control.
Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, Adunarea Generală va hotărî numirea unui
cenzor. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.
Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 100 de membri, controlul financiar intern se va exercita de
către o comisie de cenzori, compusă din trei membri, şi numită prin hotărârea Adunării Generale a
Asociaţilor. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puţin un membru al Asociaţiei şi un
contabil autorizat sau un expert contabil.
Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea
generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
183
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Comitetul de selectare a proiectelor este organismul cu responsabilităţi privind selectarea
pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, în conformitate cu procedura de selecţie
stabilită de către GAL „ Tecuci”.
Comisia de Contestaţii reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind soluţionarea
contestaţiilor adresate privind rezultatele procesului de selecţie a proiectelor pentru finanţare, alcătuit
din trei reprezentanţi ai partenerilor din GAL „Tecuci”, desemnaţi prin hotărâre a Adunării Generale.
Prezentarea proiectelor ce urmează a fi evaluate pentru selectare se va face de către un membru al
echipei tehnice.
Definiţii
(1) Termenul de „măsură” cuprinde atât măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de Regulamentul
(CE) nr. 1698/2005, cât şi acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE)
nr.1698/2005 care pot primi sprijin financiar în cadrul GAL „Tecuci”.
(2) Termenul „sesiune de depunere” reprezintă perioada calendaristică în cadrul căreia GAL „Tecuci”
poate primi proiecte din partea beneficiarilor.
(3) Termenul „sesiune de selecţie” reprezintă lucrările Comitetului de Selecţie, concretizate în decizia
finală de finanţare.
(4) Termenul „contribuţie GAL” reprezintă valoarea finanţării nerambursabile acordate aplicanţilor ale
căror proiecte au fost selectate pentru finanţare.
Componenţa Comitetului de Selectare a proiectelor
(1) Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 15 persoane - reprezentanţi ai
autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. În Comitetul de selectare a proiectelor
vor fi reprezentate toate sectoarele care fac parte din asociaţia GAL „Tecuci”. Astfel:
• 5 membri vor fi reprezentanţi ai entităţilor locale:
• 10 membri vor fi reprezentanţi ai sectorului privat, dintre care:
184
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
o 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu;
o 8 membri reprezentanţi ai agenţilor economici din teritoriu;
Pentru fiecare membru, vor fi unu sau doi membri supleanţi.
(2) Componenta nominală a comitetului de selectare se stabileşte de către Adunarea Generală,
astfel încât pentru fiecare comună din teritoriul GAL „Tecuci” să existe un reprezentant în Comitet,
indiferent dacă reprezintă partea publică sau partea privată a parteneriatului.
(3) În termen de 15 zile de la nominalizarea membrilor şi supleanţilor, Comitetul se va întruni
pentru alegerea Preşedintelui şi pentru familiarizarea celor nominalizaţi cu prevederile prezentului
Regulament.
(4) Secretarul Comitetului este angajatul pentru activităţi de secretariat din cadrul
compartimentului administrativ, care va lua parte - fără drept de vot la lucrările Comitetului, pentru
efectuarea lucrărilor de secretariat.
(5) În situaţia în care o persoană selectată în Comitet nu poate participa, din motive
obiective, la lucrările unei sesiuni de selecţie, ea are obligaţia de a notifica acest aspect Consiliului
Director, care va decide înlocuirea cu unul dintre supleanţii din aceeaşi categorie.
(6) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată
pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte – fără drept de
vot - şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivelul judeţului Galaţi.
Obligaţiile membrilor Comitetului de Selectare a proiectelor
(1) Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selectare a proiectelor, în îndeplinirea
atribuţiilor ce le revin ca urmare a prezentului Regulament au următoarele obligaţii:
• de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul prezentului Regulament;
• de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului;
(2) Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului
(inclusiv preşedintelui), în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu
va participa la întâlnirea comitetului respectiv, având obligaţia de a notifica acest lucru Comitetului
Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin tragere la sorţi unul dintre supleanţi
pentru a participa la întâlnirile comitetului şi pentru a vota asupra proiectului respectiv.
185
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Etapele procedurii de selecţie
(1) Etapele şi termenele obligatorii ale procedurii de selecţie sunt următoarele:
- Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL „Tecuci” şi la avizierul fiecărei primării din
teritoriul acoperit de GAL „Tecuci” a anunţului de lansare a procedurii de selecţie a propunerilor de
proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-mail de contact, cu cel puţin 45
zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor;
- Transmiterea de către aplicanţi a propunerilor de proiecte şi a documentaţiei prevăzute în anunţ, până
la termenul limită anunţat pentru închiderea sesiunii de depunere a proiectelor;
- Înregistrarea aplicanţilor, a titlului propunerii şi a datei şi orei la care aplicanţii au depus propunerile
de proiecte şi documentaţia însoţitoare;
- Toate propunerile de proiecte înregistrate în respectiva sesiune de depunere a proiectelor vor fi
transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine
documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.
- În cel mai scurt timp de la primirea informării, Comitetul de selectare a proiectelor se va reuni în
sesiune de lucru pentru evaluarea proiectelor în vederea selectării.
- Verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie a aplicanţilor.
- Evaluarea proiectelor.
- Anunţarea rezultatelor preliminare prin intermediul aceluiaşi site în care a fost lansat anunţul de
selecţie şi prin afişare la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL „Tecuci”.
- Comunicarea, prin e-mail şi /sau fax, a rezultatelor preliminare către aplicanţii ale căror propuneri au
fost respinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de respingere.
- Anunţarea rezultatelor finale pe site, precum şi notificarea în scris a câştigătorilor, imediat după
rezolvarea contestaţiilor, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice de la încheierea termenului de
depunere a contestaţiilor;
- Notificarea în scris către aplicanţii declaraţi câştigători cu privire la acceptarea sau, după caz, la
neacceptarea finanţării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la punctul
anterior;
- Încheierea contractului /contractelor de finanţare nerambursabilă între GAL „Tecuci” şi
aplicantul/aplicanţii ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare în termen de 10 zile lucrătoare
de la primirea notificării de acceptare a finanţării, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;
- Publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă şi
afişarea acestuia pe site-ul GAL „Tecuci” şi la avizierul fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL
186
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
„Tecuci”, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data semnării
contractului/contractelor.
Atribuţiile Comitetului de Selectare a proiectelor
(1) Comitetul de Selectare se reuneşte în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea de la
Consiliul Director a listelor cu proiectele depuse şi a informărilor realizate de către echipa tehnică cu
privire la aceste proiecte .
(2) Înaintea demarării lucrărilor, preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selecţie vor
semna declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate.
(3) Comitetul de selectare analizează listele proiectelor depuse, pentru fiecare măsură în parte,
transmise de către Consiliul Director.
(4) În baza acestora, Comitetul de Selectare analizează dacă valoarea contribuţiei GAL,
exprimată în lei, a proiectelor eligibile / a proiectelor eligibile ce întrunesc pragul minim pentru
măsurile ce prevăd acest lucru, supuse selecţiei, este situată sub sau peste valoarea totală alocată unei
măsuri în cadrul sesiunii de depunere.
(5) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj
sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru
măsurile care prevăd acest lucru, se situează sub valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei
sesiuni de depunere, Comitetul de Selectare propune aprobarea pentru finanţare a tuturor proiectelor
eligibile / proiectelor eligibile care au întrunit punctajul minim aferent acestor măsuri.
(6) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj sau
când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile
care prevăd acest lucru, se situează peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei sesiuni,
Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au îndeplinit
punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru şi procedează astfel:
1. Selecţia se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei alocate;
2. În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de punctajul obţinut
la criteriile cu cea mai mare pondere;
3. În cazul în care există proiecte cu punctaj egal având acelaşi punctaj pe criterii, selecţia se va face
în ordinea descrescătoare a valorii totale eligibile a proiectelor, exprimată în Lei;
187
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
4. În situaţia în care valoarea publică a ultimului proiect selectat conduce la depăşirea sumei alocate
pe sesiune, proiectul va fi finanţat în totalitate prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în
cauză, atunci când este cazul;
(7) După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, secretarul Comitetului
de Selecţie întocmeşte minuta întâlnirii şi Raportul de selecţie care sunt semnate de preşedinte, membri
şi secretar;
Rapoartele de Selecţie
(1) Rapoartele de Selecţie întocmite de secretarul comitetului sunt semnate de preşedinte şi
membri şi înaintate Consiliului Director al GAL „Tecuci”, care le va înainta către DADR Galaţi,
împreună cu documentaţia depusa la GAL, în vederea efectuării controlului administrative al
dosarelor.
(2) APDRP verifica documentele, aprobă raportul şi transmite GAL „Tecuci” o copie a acestuia
în vederea notificării beneficiarilor.
(3) După primirea raportului de selecţie aprobat, GAL „Tecuci” va notifica beneficiarii privind
rezultatele procesului de selecţie în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestuia.
Soluţionarea contestaţiilor
(1) Contestaţiile privind decizia de finanţare a proiectelor rezultată ca urmare a aplicării
procesului de selecţie vor fi depuse, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării, la
registratura GAL „Tecuci”.
(2) Contestaţiile depuse în termen vor fi înaintate de îndată echipei tehnice, care are obligaţia
de a le analiza şi de a întocmi un raport cu privire la contestaţii, pe care îl va transmite Comisiei de
contestaţii, însoţit de o copie a contestaţiei şi a documentelor justificative aferente acestuia, precum şi
de o situaţie centralizatoare a contestaţiilor depuse, în maxim 5 zile lucrătoare de la termenul-limită
pentru depunerea contestaţiilor.
(3) Comisia de Contestaţii se reuneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea situaţiei
privind contestaţiile depuse.
(4) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia de Contestaţii va desfăşura următoarele activităţi:
188
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- analizarea rapoartelor înaintate de compartimentul administrativ, precum şi verificarea
concordanţei lor cu documentele justificative transmise;
- verificarea rapoartelor Comitetului de Selecţie.
(5)) În situaţia în care există aspecte de ordin tehnic sau juridic care necesită o opinie de
specialitate, Comisia de Contestaţii poate solicita în scris opinia unui expert, ce va avea un rol
consultativ.
(6)) Comisia de Contestaţii va întocmi un raport de contestaţie, pentru fiecare măsură în parte, care
va cuprinde analiza şi rezultatul contestaţiilor, după cum urmează:
I. dacă proiectul nu respectă criteriile de eligibilitate sau este neconform, Comisia de Contestaţii
decide, în raportul său, respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;
II. dacă proiectul respectă criteriile de eligibilitate
a) pentru măsurile ce prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că:
i. proiectul nu întruneşte punctajul minim prevăzut, Comisia de Contestaţii decide respingerea
contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;
ii. proiectul întruneşte punctajul minim prevăzut dar nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de
departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul
său:
- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după
soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a
obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;
- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după
soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a
obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;
- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la
a doua sesiune de selecţie;
iii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul
sesiunii, Comisia de Contestaţii decide admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului prin
suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul;
b) pentru măsurile ce nu prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că:
189
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
i. proiectul nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în
cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său:
- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după
soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a
obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;
- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după
soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a
obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;
- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la
a doua sesiune de selecţie;
ii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul
sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului
prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul.
(8) Lucrările Comisiei de Contestaţii se consemnează într-o minută întocmită de secretarul
comisei şi semnată de preşedinte, membri şi secretar.
(9) Raportul întocmit de Comisia de Contestaţii, cuprinzând analiza şi rezultatul contestaţiilor,
semnat de membri , preşedinte şi secretar va fi comunicat compartimentului administrativ, în vederea
notificării beneficiarilor.
(10) Compartimentul administrativ răspunde de aducerea la îndeplinire a prevederilor
raportului de contestaţie şi de notificarea beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea
acestuia.
(11) Termenul maxim pentru a răspunde contestaţiilor adresate este de 30 de zile lucrătoare de
la ultima zi de primire a contestaţiilor.
Deciziile Comitetului de Selectare a proiectelor şi ale Comisiei de Contestaţii
(1) Deciziile Comitetului de selectare a proiectelor se iau cu o majoritate calificata de 2/3 din
totalul voturilor.
Pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50%
din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
(2) Comisia de contestaţii lucrează valid în prezenta a 2/3 din membrii săi.
190
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Deciziile comisiei de contestaţii de iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor.
În urma discuţiilor între partenerii GAL „Tecuci” s-a propus următoarea componentă a Comitetului de
Selectare a Proiectelor:
COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
GAL „Tecuci”
Nume şi Prenume
Instituţia/Organizaţia
Funcţia
Tip/
Observaţii
PARTENERI PUBLICI
1. Tuchiluş Ion UAT Comuna Cosmeşti Primar Aleşi
2. Ciocan Marius UAT Comuna Pochidia Primar Aleşi
PARTENERI PRIVATI
3. Cârjeu Leonard „Danvirlen” SRL Administrator Admin
4. Răduțu Florina SC „Belleflor” SRL Administrator Admin
5. Porumb Emanuel „Nargo PSC” SRL Administrator Admin
6. Toniţa Marian jr. „Tonitza” SRL Administrator Admin
ONG
7. Roşu Petrică Organizaţia „Utilizatori de Apa
pentru Irigaţii”
Preşedinte ONG
COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
GAL „Tecuci” – Membri supleanţi
Nume şi Prenume
membru Supleant
Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/
Observaţii
PARTENERI PUBLICI
1.
2.
Mafeti Paul Cezar
Drugan Ștefan
UAT Comuna Bălăşeşti
UAT Comuna Cudalbi
Primar
Primar
Aleşi
Aleşi
3
4.
Borza Lucian
Sârgie Gelu
UAT Comuna Priponeşti
UAT Comuna Gohor
Primar
Primar
Aleşi
Aleşi
PARTENERI PRIVATI
5. Ţuchel Gheorghe „Gadmel” SRL Administrator Admin
191
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
6. Oanca Florin Asociaţia „Buciumul” Preşedinte Admin
7. Dabija Dan „Comp Zbor Amicii” SRL Administrator Admin
8.
9.
Umbrărescu Simona
Umbrărescu Mihaela
„Corseda” SRL
„Cotavin” SRL
Administrator
Administrator
Admin
Admin
10. Costorel Adriana „Ice Blink Consulting” SRL Administrator Admin
11. Istrate Mircea „Agrorep Service” SRL Administrator Admin
ONG Administrator
12.
13.
Gogotă Nela
Nica Maricica
Asociaţia „Cosgal”
Asociaţia”Mediatorilor Rromi”
Preşedinte
Preşedinte
ONG
ONG
14. Ioan Petrişor Asociaţia”Inimă de Rrom” Preşedinte ONG
5) Compartimentul administrativ
Pentru buna funcţionare a Asociaţiei GAL „Tecuci” se va putea angaja personal salarizat şi
personal angajat conform prevederilor codului muncii, inclusiv din rândul membrilor asociaţiei, în
condiţiile legii şi ale statutului Asociaţiei. Acest personal va face parte din compartimentul
administrativ.
Structura compartimentului administrativ este următoarea:
Manager – are sarcina de a coordona activitatea GAL „Tecuci” (atât sub aspect organizatoric
cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct de vedere instituţional.
Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului;
Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;
Echipa tehnică – formată din trei specialişti pe domenii diferite (social - probleme de tineret,
femei; mediu – agricultură – silvicultură – urbanism; turism-sport –cultură – tradiţii; economic-juridic
- relaţii internaţionale) având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor implementa. Ei
vor menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi vor acorda consultanţă potenţialilor
beneficiari.
Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;
În funcţie de necesităţile GAL „Tecuci” se vor putea angaja specialişti sau consultanţi externi (ex.
arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).
192
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.3 ORGANIZAREA GAL-ului
PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL-ULUI
III.3.1. Resurse umane
Principalele activităţi care se vor desfăşura la nivelul GAL-ului sunt:
a) informare – comunicare;
b) lansarea apelurilor pentru proiecte;
c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor.
Aceste activităţi sunt efectuate de angajaţii sectorului administrativ,cu excepţia luării deciziilor
asupra proiectelor selectate, atribuţie neremunerata ce revine Comitetului de Selectare a proiectelor.
Aşa cum a fost menţionat anterior, structura compartimentului administrativ al GAL-ului cuprinde
următorul personal:
a. Manager general-responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub aspect
organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru;
b. Responsabil financiar – contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii
financiare– contabile a GAL-ului;
c. Animatori – 2 persoane care desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor
GAL: agenţi de dezvoltare.
d. Echipa tehnică – formată din trei specialişti pe domenii diferite (social - probleme de tineret,
femei; mediu – agricultură – silvicultură – urbanism; turism-sport –cultură – tradiţii; economic-
juridic - relaţii internaţionale), având ca sarcină sprijinirea potenţialilor beneficiari, verificarea
şi evaluarea proiectelor ce se vor implementa
e. Angajat pentru activităţi de secretariat;
La momentul actual pentru compartimentul administrativ sunt nominalizate trei persoane cu
pregătire adecvată:
193
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Dumitriu Anca-Roxana, licenţiată în Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de
Proiect şi Formator de Formatori, participant la cursurile de formare specializată LEADER.
Pintilie Ancuţa-Gabriela, licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European, calificată
ca asistent analist programator, participant la cursurile de formare LEADER, cu experienţă în ultimii
doi ani ca iniţiator şi coordonator al unui proiect de cooperare internaţională România – Olanda, în
domeniul managementul integrat al apei. În prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de
proiecte internaţionale, în cadrul administraţiei locale.
Capotă Cezar, licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi Managementul
Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în Accesarea Fondurilor
Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane şi Agricultor, participant la cursurile
de formare specializată LEADER.
În funcţie de necesităţile de moment GAL-ul poate încheia contracte de consultanţă cu
consultanţi externi specializaţi.
Unele activităţi pot fi acoperite cu posturi cu normă de timp de lucru redusă.
Pentru fiecare angajat al GAL-ului s-a întocmit o fişă a postului, în care sunt cuprinse toate
activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.
Organigrama care evidenţiază relaţiile de subordine şi cooperare în cadul GAL Tecuci are următoare
componentţă:
194
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
195
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
FIŞA POSTULUI
Nr. ........................
ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
DENUMIREA POSTULUI: MANAGER GENERAL
CODUL COR: 121028
TITULARUL POSTULUI: ____________________________________
DESCRIEREA POSTULUI :
Munca include administrarea Asociaţiei;
COMPETENŢE PERSONALE:
să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate,
autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteza de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare, etc.);
să nu aibă antecedente penale.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE :
se subordonează asociaţilor
SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:
este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor si prevederilor sarcinilor de serviciu
stabilite în prezenta fişă;
este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;
ATRIBUŢII:
să planifice sarcinile de lucru pentru fiecare personal în parte;
să hotarască perioada de îndeplinire a sarcinilor;
să dispună efectivul de personal necesar;
să planifice strategia generală, din punct de vedere material şi tehnic pentru unitatea în subordine;
să repartizeze sarcini personalului subordonat;
să monitorizeze executarea sarcinilor;
să ia decizii flexibile cu privire la paşii de urmat în continuare;
196
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
să găsească soluţii pentru problemele frecvente care apar în legătura cu rezolvarea sarcinilor de serviciu şi a
celor personale şi interpersonale;
să verifice îndeplinirea sarcinilor;
să elaboreze politici de stimulare si remunerare a personalului;
să prezideze întâlniri cu persoanele din subordine şi să ia parte la întruniri cu managerul de departament;
să anunţe de îndată asociaţii de orice neregulă constatată;
să manifeste disponibilitate către dialog, receptivitate, calm, tact în relaţiile de serviciu;
să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire
pentru a evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;
să fie cinstit, loial şi disciplinat dând dovadă în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de
toate persoanele cu care vine în contact;
să respecte cu stricteţe regulile de protecţie a muncii şi P.S.I. din obiectivul unde desfăşoară serviciul;
angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor,
utilajele, maşinile, aparatura si echipamentele de lucru;
să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;
angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei
muncii primită de la angajatorul său;
să menţină curăţenia;
OBLIGAŢII:
să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a
acestora;
să aducă la cunoştinţă de îndată asociaţilor accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi
angajaţi;
să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât
este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea
accidentelor şi bolilor profesionale;
să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi.
să informeze de îndată conducerea despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;
să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest
drept.
RESTRICŢII :
nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de la persoanele autorizate şi
dacă vine pe cale ierarhică si se încadrează în prevederile legale;
197
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spatiului de lucru;
este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;
la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care
le-a folosit în buna stare.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Munca se desfăşoară în diferite medii, adică:
birouri;
depozite;
hala producţie.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
calculator;
imprimantă/scaner;
telefon/fax;
automobil.
CERINŢELE POSTULUI
Studii necesare:
pregătire profesională în domeniu;
APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:
încredere;
concentrare la locul de muncă;
judecată rapidă;
răbdare.
Alte responsabilităţi:
Respectarea programului de lucru
Program: 40 ore pe săptămână
Director, Titularul postului,
Data
198
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
FIŞA POSTULUI
Nr.........................
ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
DENUMIREA POSTULUI: AGENT DE DEZVOLTARE
CODUL COR: 247007
TITULARUL POSTULUI: ____________________________________
DESCRIEREA POSTULUI: Munca include implementarea cu succes a activităţilor proiectului şi atingerii rezultatelor planificate în proiect.
Participă la diferite şedinţe sectoriale şi tematice relevante.
COMPETENŢE PERSONALE:
să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate, autocontrol, atitudine
pozitivă, sa aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie, capacitate de orientare în spaţiu,
capacitate de comunicare etc.);
să nu aibă antecedente penale.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE :
se subordonează Managerului general.
SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:
este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu stabilite în
prezenta fişa;
este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;
ATRIBUŢII:
elaborează, aplică şi monitorizează strategii de dezvoltare locală şi/sau regională;
iniţiază studii privind nevoile de dezvoltare locală şi/sau regională, pentru a realiza centralizarea;
prelucrarea datele şi informaţiile de interes economic şi social;
identifică problemele economice şi sociale cu care se confruntă comunitatea locală si regională, pentru a le semnala
factorilor de decizie şi a face sugestii privind modalităţile de soluţionare;
elaborează prognoze de dezvoltare locală şi/sau regională pe termen scurt, mediu şi lung;
identifică oportunităţi de dezvoltare locală şi/sau regională, stabileşte planuri de acţiune concrete şi urmăreşte punerea
lor în aplicare;
stimulează implicarea factorilor de decizie, a partenerilor economici şi sociali în iniţierea unor acţiuni comune de
dezvoltare locală şi/sau regională;
199
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
acordă servicii de consultanţă, promovare şi marketing local şi/sau regional şi furnizează informaţii privind strategia de
dezvoltare preconizată;
identifică potenţialii investitori în raport cu nevoile / tendinţa de dezvoltare locală şi/sau regională;
analizează obiectivele şi nevoile de dezvoltare ale antreprenorilor în raport cu strategia de dezvoltare locală şi/sau
regională;
facilitează stabilirea de parteneriate între potenţialii investitori, antreprenori din diferite domenii de activitate şi
autorităţile locale şi/sau regionale;
acordă asistenţă antreprenorilor şi investitorilor strategici privind caracteristicile sociale şi economice ale zonei,
strategiile de dezvoltare preconizate, acţiunile întreprinse etc;
furnizează informaţii privind programele şi posibilităţile de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală şi/sau regională;
asigură managementul proiectelor de dezvoltare locală şi/sau regională;
monitorizează şi evaluează impactul proiectelor iniţiate; întocmeşte rapoarte privind programele derulate şi eficienţa
acestora;
să anunţe de îndată conducerea orice neregulă constatată;
să manifeste disponibilitate către dialog, receptivitate, calm, tact în relaţiile de serviciu;
sa răspundă la toate solicitările venite din partea conducerii pentru îndeplinirea unor sarcini conforme fişei postului;
să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire pentru a
evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;
să fie cinstit, loial si disciplinat dând dovada în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de toate
persoanele cu care vine în contact;
să respecte cu stricteţe regulile de protecţie a muncii şi P.S.I. din obiectivul unde desfăşoară serviciul;
angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor, utilajele,
maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;
să acorde ajutor, atât cat este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;
angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională
persoană proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii primită de la
angajatorul său;
OBLIGAŢII:
să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora;
să aducă la cunoştinţă de îndată conducerii accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi angajaţi;
să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât este necesar,
pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor
profesionale;
să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoană să sau a celorlalţi participanţi;
să informeze de îndată conducerea despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;
să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest drept.
200
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
RESTRICTII :
nu execută nici o sarcina suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de la persoanele autorizate şi dacă vine
pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;
să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spaţiului de lucru;
este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;
la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care le-a folosit în
bună stare.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Munca se desfăsoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice, adică:
birouri;
teren.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
calculator,
imprimanta/scaner,
telefon/fax.
automobil
CERINŢELE POSTULUI
Studii necesare:
pregătire profesională în domeniu.
APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:
încredere ;
concentrare la locul de muncă;
judecată rapidă;
capacitatea de a învăţa.
Alte responsabilităţi:
Respectarea programului de lucru
Program: 40 ore pe săptămână
Director, Titularul postului,
Data
201
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
FIŞA POSTULUI
Nr.........................
ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
DENUMIREA POSTULUI: CONTABIL-ŞEF
CODUL COR: 123102
TITULARUL POSTULUI: ____________________________________
DESCRIEREA POSTULUI :
Conduce departamentul contabil cu bună credinţă, dând dovadă de o bună pregătire profesională,
respectând legislaţia în vigoare.
Munca include administrarea Asociaţiei;
COMPETENŢE PERSONALE:
să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate,
autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteza de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);
să nu aibă antecedente penale.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE:
se subordonează Managerului General.
SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:
este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu
stabilite în prezenta fişă;
este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;
ATRIBUŢII:
organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-
contabile a societăţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
asigură organizarea şi gestionarea în mod eficient a integrităţii întregului patrimoniu al societăţii în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi normele sau reglementările interne ale societatăţii;
organizează şi coordonează contabilitatea operaţiilor de capital, contabilitatea imobilizărilor, contabilitatea
stocurilor, contabilitatea terţilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor,
contabilitatea angajamentelor şi altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
202
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
urmăreşte respectarea principiilor contabile şi ale evaluării patrimoniului (prudenţei, permanenţei metodelor,
continuităţii activităţii, independenţei exerciţiului, intangibilităţii bilanţului de deschidere, necompensării);
organizează şi coordonează controlul financiar preventiv, stabilind operaţiunile şi documentele ce se supun
controlului financiar preventiv, precum şi persoanele care exercită acest control;
răspunde de consemnarea corectă şi la timp, în scris, în momentul efectuării ei, în documente justificative a
oricărei operaţii care afectează patrimoniul societăţii şi de înregistrarea cronologică şi sistematică în evidenţă
contabilă a documentelor justificative în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
răspunde de stabilirea corectă a documentelor care se întocmesc şi de circuitul lor în cadrul societăţii. Pe
document se va trece în mod obligatoriu numele, prenumele şi funcţia celui care îl întocmeşte, semnează şi
răspunde de realitatea datelor trecute în acestea;
răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin odată pe an, pe
parcursul funcţionării sale, în orice situaţii prevăzute de lege şi de câte ori directorul general al societăţii o cere;
organizează şi participă la întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil, la operaţiunile
de inventariere a patrimoniului urmârind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;
răspunde de evidenţa formularelor cu regim special;
organizează controlul asupra operaţiilor patrimoniale;
răspunde de respectarea disciplinei de casă, a regulamentului operaţional de casă şi a celorlalte dispoziţii
privind operaţiunile cu numerar, efectuând personal sau prin altă persoană împuternicită, cel puţin lunar şi
inopinant controlul casieriei, atât sub aspectul existenţei faptice a valorilor băneşti cât şi sub aspectul securităţii
acestora;
asigură şi răspunde îndeplinirea la termen a obligaţiilor societăţii faţă de bugetul statului şi terţi în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
supervizează implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informaţional;
supraveghează reconcilierea şi închiderea conturilor;
asigură şi răspunde de elaborarea balanţei de verificare la termenele stabilite de legislaţia în vigoare;
efectuează analiza financiar contabilă pe baza de bilanţ, pe care o prezintă în consiliul de administraţie şi
respectiv adunării generale a asociaţilor;
este consultat de către entităţile funcţionale ale asociaţiei în legătura cu problemele referitoare la activitatea
serviciului;
este consultat de către conducerea asociaţiei în probleme care sunt de competenţa serviciului;
avizează lucrări pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmărire, evidenţă, decontări, cheltuieli-venituri,
bilanţ, analize de sistem, tehnică de calcul;
participă la susţinerea şi discutarea lucrărilor elaborate în cadrul serviciului;
întocmeşte aprecieri asupra activităţii desfăşurate de personalul din subordine şi propune pentru promovare şi
stimulare materială pe cei mai buni;
reprezintă asociaţia în cazurile încredinţate prin delegare;
203
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
răspunde de eficienţa şi calitatea lucrărilor executate în cadrul serviciului la termenele stabilite prin
reglementări interne sau prin alte acte normative;
răspunde de bună pregătire profesională a salariaţilor din subordine şi propune măsuri pentru perfecţionarea
cunoşţintelor acestora;
răspunde de respectarea programului de lucru şi a disciplinei muncii în cadrul serviciului pe care îl
coordonează;
răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini prevăzute de Legea contabilităţii 82/1991, de regulamentul de
aplicare a acesteia, precum şi de celelalte reglementări legale în vigoare, pe linie economică şi financiar-
contabilă;
răspunde disciplinar, civil, material şi penal, pentru pagubele provocate unităţii prin executarea defectuoasă a
atribuţiilor sau prin neexecutarea acestora;
să respecte cu stricteţe regulile de protecţie a muncii şi P.S.I. din obiectivul unde desfăşoară serviciul;
angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor,
utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;
să acorde ajutor, atât cat este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;
angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei
muncii primită de la angajatorul său;
să menţină curăţenia.
OBLIGAŢII:
să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a
acestora;
să aducă la cunoştinţă de îndată managerului general accidentele de muncă suferite de propria persoană sau
de alţi angajaţi;
să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât
este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea
accidentelor şi bolilor profesionale;
să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi;
să informeze de îndată managerul general despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;
să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest
drept.
RESTRICŢII:
nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât dacă ea vine de la persoanele autorizate
şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;
204
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spaţiului de lucru;
este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;
la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care
le-a folosit în bună stare.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Munca se desfăşoară în diferite medii, adică:
birouri;
muncă individuală;
deplasări pe distanţe scurte sau medii: obţinerea de avize, aprobări.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
calculator;
imprimantă/scaner;
telefon/fax;
automobil.
CERINŢELE POSTULUI
Studii necesare:
studii superioare de profil economic;
cunoştinţe de operare pe calculator;
cunoşterea unor programe computerizate de contabilitate;
cunoaşterea unei limbi straine constituie un avantaj.
Cerinţe medicale:
rezistenţă la oboseală şi solicitări efective şi intelectuale;
acuitate auditivă normală;
vorbire normală.
Cerinţe psihologice:
inteligenţă peste nivelul mediu (capacitate de analiza şi sinteză, memorie dezvolatată, judecată rapidă,
capacitate de deducţie logică);
205
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
asumarea responsabilităţilor;
rezistenţă la sarcini repetitive;
capacitate de relaţionare interumană;
adaptare la sarcini de lucru schimbătoare;
echilibru emoţional.
Deprinderi transferabile:
acordare şi transmitere de informaţii;
asigurare de consultanţă în domeniul contabil;
culegere, clasificare şi interpretare a informaţiilor;
planificare şi organizare a operaţiilor şi activităţilor;
pregătire de materiale şi rapoarte.
APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:
încredere;
concentrare la locul de muncă;
judecată rapidă;
răbdare.
Alte responsabilităţi:
Respectarea programului de lucru Program: 40 ore pe săptămână
posibilitate de prelungire peste program în situaţii excepţionale
Director, Titularul postului,
Data
206
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
FIŞA POSTULUI
Nr.........................
ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
DENUMIREA POSTULUI: MANAGER PROIECT
CODUL COR: 241919
TITULARUL POSTULUI: ____________________________________
DESCRIEREA POSTULUI :
Munca include implementarea cu succes a activităţilor proiectului şi atingerii rezultatelor planificate
în proiect.
Supraveghează desfăşurarea zilnică a proiectului şi gestionează echipa proiectului.
Participă la diferite şedinţe sectoriale şi tematice relevante.
COMPETENŢE PERSONALE:
să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate,
autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteza de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);
să nu aibă antecedente penale.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE:
se subordonează Managerului General.
SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:
este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu
stabilite în prezenta fişă ;
este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;
ATRIBUŢII:
de a asigura transformarea efectivă şi la timp a resurselor proiectului în activităţi şi produse concrete, care vor
duce la atingerea rezultatelor scontate;
de a fi responsabil pentru managementul zilnic al proiectului – organizaţional şi conceptual;
de a asigura un circuit informaţional adecvat, discuţii şi feed-back dintre diferiţi actori;
de a acţiona ca un conducător al echipei şi de a superviza activitatea personalului proiectului;
de a întocmi planuri detailate de lucru trimestriale şi de a monitoriza respectarea implementării acestora;
207
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
de a asigura executarea la timp a activităţilor;
de a organiza şi coordona procurarea de bunuri şi servicii în cadrul proiectului;
de a pregăti rapoartele trimestriale ale proiectului, pentru persoanele interesate, cât şi alte rapoarte necesare;
de a facilita şi participa la identificarea şi selectarea personalului proiectului, consultanţilor naţionali şi
contractorilor în cooperare cu beneficarul;
de a formula şi pregăti versiunile draft pentru termenii de referinţă/fişe de post;
de a formula specificările pentru echipament, bunuri, ce urmează a fi procurate în cadrul proiectului;
de a ghida lucrul consultanţilor şi contractanţilor, supraveghind desfăşurarea activităţilor conform planului de
lucru negociat;
de a facilita cooperarea dintre şi între consultanţii/experţii pe termen scurt şi partenerii proiectului;
de a participa la toate evenimentele proiectului, asigurând pregătirea adecvată a acestora;
să anunţe de îndată asociaţii de orice neregulă constatată;
să manifeste disponibilitate către dialog, receptivitate, calm, tact în relaţiile de serviciu;
să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire
pentru a evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;
să fie cinstit, loial şi disciplinat dând dovada în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de
toate persoanele cu care vine în contact;
să respecte cu stricteţe regulile de protecţie a muncii şi P.S.I. din obiectivul unde desfăşoară serviciul;
angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei
muncii primită de la angajatorul său;
OBLIGAŢII:
să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a
acestora;
să aducă la cunoştinţă de îndată asociaţilor accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi
angajaţi;
să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât
este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea
accidentelor şi bolilor profesionale;
să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională persoană sa sau a celorlalţi participanţi.
să informeze de îndată conducerea despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;
RESTRICŢII :
nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât dacă ea vine de la persoanele autorizate
şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;
208
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spaţiului de lucru;
este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;
la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care
le-a folosit în bună stare.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Munca se desfasoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice adică:
birouri;
depozite;
hale producţie;
teren.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
calculator;
imprimanta/scaner;
telefon/fax;
automobil;
CERINŢELE POSTULUI
Studii necesare:
pregătire profesională în domeniu;
APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:
încredere;
concentrare la locul de muncă;
judecată rapidă;
răbdare;
capacitatea de a învăţa.
Alte responsabilităţi:
Respectarea programului de lucru Program: 40 ore pe săptămână
Director, Titularul postului,
Data:
209
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
FIŞA POSTULUI
Nr.........................
ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI
DENUMIREA POSTULUI: SECRETARĂ
CODUL COR: 411501
TITULARUL POSTULUI: ____________________________________
DESCRIEREA POSTULUI :
îndeplinirea activităţilor zilnice de secretariat;
preluarea şi direcţionarea apelurilor telefonice;
primirea vizitatorilor şi anunţarea persoanelor de contact din societate;
asigurarea protocolului în cadrul întâlnirilor, în conformitate cu cerinţele zilnice;
preluarea, înregistrarea, distribuirea la compartimentele implicate, îndosariere şi arhivarea
corespondenţei şi a mesajelor primite din partea partenerilor, clienţilor şi a celorlalţi angajaţi;
redactarea corespondenţei de afaceri necesară desfăşurării activităţii zilnice;
asigurarea transmiterii documentelor prin poştă, fax, e-mail;
actualizarea bazei de date documente;
rezervări hotel parteneri externi etc.;
elaborarea şi redactarea documentelor şi situaţiilor cerute de management;
asigurarea suportului administrativ pentru toate departamentele firmei;
COMPETENŢE PERSONALE:
să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate,
autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie,
capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);
să nu aibă antecedente penale.
POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE :
se subordonează Managerului General şi Managerului de Proiect.
colaborează cu Contabilul sef,
SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:
este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu stabilite
în prezenta fişă;
este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;
210
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
ATRIBUTII:
stabileşte obiectivele generale ale firmei în concordanţă cu strategia elaborată de Consiliul de Administraţie:
stabileşte anual, împreună cu managerii, obiectivele generale de dezvoltare;
comunică fiecărui manager obiectivele generale şi specifice previzionate pentru fiecare departament şi
urmăreşte ca acestea să fie comunicate personalului din cadrul fiecărui departament;
monitorizeaza trimestrial/ semestrial/anual gradul de realizare a obiectivelor;
stabileşte obiective personale (indicatori de performanţă) şi pentru top-management în stricta concordanţă cu
obiectivele firmei;
aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli (BCV) şi rectificările acestuia:
participă la elaborarea anuală a bugetului de venituri şi cheltuieli, analizează propunerile înaintate, operează
corecţiile necesare şi aprobă bugetul final;
aprobă sistemul de raportare folosit pentru urmărirea realizării BVC;
identifică oportunităţi de afaceri:
monitorizează piaţa şi identifică tendinţele de dezvoltare;
analizează oportunităţile/constrângerile de ordin legislativ, financiar, tehnologic şi social din mediul
de afaceri al firmei;
identifică modalităţi de dezvoltare a serviciilor oferite de firmă în concordanţă cu tendinţele pieţei;
identifică şi atrage resursele necesare pentru implementarea noilor idei de afaceri;
reprezintă firma în relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii şi alte organizaţii cu impact
real/potenţial asupra rezultatelor firmei;
asigură o bună imagine a firmei pe piaţă;
identificarea oportunităţilor de investiţie şi obţinere de profit;
participă la întâlniri de afaceri cu furnizori, clienţi, organisme financiare şi instituţii guvernamentale din ţară
şi din străinătate;
dezvoltă relaţii pozitive cu persoane-cheie în vederea intăririi poziţiei firmei;
asigură managementul firmei ;
elaborează proiectul de buget şi proiectul de achiziţii tehnologice în vederea satisfacerii dezideratelor de
rentabilitate şi competitivitate pe piaţă ale organizaţiei;
reprezintă organizaţia în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice în conformitate cu împuternicirea
acordată de A.G.A;
negociază contractul colectiv de muncă şi contractele individuale de muncă, supervizează elaborarea şi
implementarea Regulamentului intern al firmei;
gestionează şi gospodăreşte patrimoniul organizaţiei în interesul acesteia;
urmăreşte îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare, de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor, prevăzute de reglementarile şi normele legislative în vigoare;
211
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
supervizează aplicarea corectă a codului muncii şi a reglementărilor legislative privind operaţiunile financiar-
contabile (apelarea la serviciile de consultanţă şi consiliere ale consultantului juridic şi ale directorului
economic);
efectuează investigaţii periodice cu privire la calitatea muncii prestate în cadrul organizaţiei (avizarea
evaluarilor individuale anuale);
controlează şi supervizează activităţile departamentelor de producţie, de vânzări şi marketing, economic,
tehnic, resurse umane;
urmăreşte aplicarea cu acuraţe a deciziilor luate şi evaluarea efectelor acesteia;
asumarea responsabilităţii pentru deciziile eronate sau nefondate, prin suportarea, după caz, a unor penalităţi
băneşti;
asigurarea implicării în activitatea organizaţională a propriei persoane, cât şi a personalului din subordine prin
crearea unui cadru propice dezvoltării personale şi a unui climat stimulativ al performanţelor.
comunică managementului valorile şi obiectivele strategice ale firmei;
stabileşte obiectivele managerilor din subordine, termenele-limită şi modalităţile de măsurare a gradului de
realizare a obiectivelor;
aprobă procedurile de interes general ale firmei (aprovizionare, vânzare, distribuţie, financiare, resurse
umane);
dezvoltă mijloace de motivare a personalului din subordine;
asigură un climat de comunicare şi încurajare a iniţiativei care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite;
identifică nevoile de recrutare şi participă la selecţia, integrarea şi dezvoltarea managementului firmei;
participă la programele de elaborare şi actualizare a fişelor de post ale managerilor din subordine;
evaluează periodic activitatea managerilor din subordine;
negociază şi conciliază situaţiile conflictuale apărute în relaţiile interpersonale;
aprobă planificarea concediilor de odihnă pentru angajaţii din subordine;
asigură respectarea normelor interne de funcţionare de către personalul din subordine;
stabileşte măsuri de eficientizare a activităţii personalului din subordine;
evaluează potenţialul furnizorilor şi al clienţilor;
stabileşte posibile căi de colaborare şi decide asupra parteneriatelor strategice;
elaborează planul de afaceri anual şi monitorizeaza încadrarea în parametrii acestuia;
dezvoltă relaţii pozitive cu personalul firmei în vederea motivării şi a creşterii gradului de implicare în
activitatea firmei;
orice altă sarcină trasată de Consiliul de Administratie în funcţie de necesităţile organizaţionale;
decide asupra noilor direcţii de dezvoltare;
stabileşte planurile de vânzări şi profit;
aprobă BVC general şi BVC al fiecărui departament din cadrul firmei;
semnează documentele de angajare, colaborare şi încetare a relaţiilor de muncă;
semnează deciziile de modificare a funcţiei/salariului pentru angajaţii firmei - actele adiţionale;
212
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
semnează organigramă şi statutul de funcţiuni al firmei;
semnează contracte cu furnizorii, clienţii şi partenerii strategici;
aprobă Regulamentul Intern şi Contractul Colectiv de Muncă al societăţii;
semnează statele de plată, rapoartele financiare ale firmei, raportările statistice sau solicitările de investiţii din
cadrul firmei;
solicită rapoarte de activitate şi ia măsurile necesare în vederea creşterii eficienţei activiăţii firmei;
stabileşte prioritatea executării sarcinilor pentru personalul din subordine;
aprobă recompense/penalizări, prelungirea/încetarea activităţii după perioada de probă a angajaţilor;
aprobă/respinge cereri ale personalului din subordine;
angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei
muncii primită de la angajatorul său;
să menţină curăţenia;
OBLIGAŢII:
să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a
acestora;
să aducă la cunoştinţă de îndată asociaţilor accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi
angajaţi;
să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât
este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea
accidentelor şi bolilor profesionale;
să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi.
să informeze de îndată conducerea despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;
să execute alte activităţi în legătura cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest
drept.
RESTRICŢII :
nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât daca ea vine de la persoanele autorizate şi
dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;
să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spaţiului de lucru;
este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;
la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care
le-a folosit în bună stare.
213
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Munca se desfăşoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice adică:
birouri;
depozite;
hale producţie;
teren.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
calculator;
imprimantă/scanner/copiator ;
telefon/fax;
automobil.
CERINŢELE POSTULUI
Studii necesare:
absolvent al învăţământului superior sau mediu.
să posede cunoştinţe bune operare PC MS Office – WORD, EXCEL, navigare internet
limba engleză scris/vorbit
APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:
inteligenţă (gândire logică, memorie, capacitate de analiză şi sinteză);
capacitate de a învăţa, de a prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifica prin furnizarea de
date prelucrate altor factori decizionali;
corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principială în relaţiile cu oamenii;
receptivitate, spirit de echipă (sincer, dispus la colaborare)
Alte responsabilităţi:
Respectarea programului de lucru Program: 40 ore pe săptămână
Director, Titularul postului, Data
214
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În activitatea de elaborare a planului de dezvoltare au fost antrenate şi persoane resursă din
teritoriu, persoane angajate sau aflate la conducerea anumitor instituţii publice sau organizaţii private,
menţionate în tabelul anexat. Aceste persoane au făcut parte de grupurile de lucru şi vor juca un rol
important în implementarea strategiei şi proiectelor de dezvoltare rurală ale GAL-ului.
Nr.crt. Nume şi prenume Ocupaţie Localitatea
1. Ţuchel Iancu Expert achiziţii publice Cosmeşti
2. Zaharia Cristina Secretar comuna Cosmeşti
3. Grădinaru Gheorghe Expert Achiziţii publice Nicoreşti
4. Rădulescu Liviu Consilier personal al primarului Buciumeni
5. Nica Maricica Mediator rromi Buciumeni
6. Furnică Laura Jurist Buciumeni
7. Furcilă Gheorghe Inginer agronom Buciumeni
8. Ioan Petrişor Mediator Rromi Buciumeni
9. Rugină Iuliana Jurist Ţepu
10. Jinga Angelica Expert achizitii publice Ghidigeni
11. Pîrvu Aurel Viceprimar Ghidigeni
12. Vlavian Gurmeza-Maria Secretar comună Poiana
13. Timofte Mădălina Secretar comună Tutova
14. Dobri Lilica Secretar comună Gohor
15. Sbarnea Anişoara Consilier al primarului Cudalbi
16. Ciocan Marius Primar Pochidia
17. Matei Costel Primar Priponeşti
18. Vârtosu Viorel Viceprimar Costache Negri
19. Cucoară Pavel Jurist Corod
20. Taşcă Costel Secretar comună Bălăseşti
21. Tănăsache Adina Secretar comună Valea Mărului
22. Vintila Dumitru Secretar comună Drăguşeni
215
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.3.2. Descrierea resurselor materiale
Resursele materiale identificate în teritoriu care au fost puse la dispoziţia GAL “Tecuci” de către
Primăriile partenere în vederea implementării acţiunilor din cadrul proiectului:
- Spaţiu pentru sediul GAL compus din două încăperi a câte 12 m.p. în comuna Cosmeşti;
- Spaţiu pentru sediu secundar compus din o încăpere de 90 m.p. în clădirea Fundaţiei
Semnal;
- Cinci săli şedinţă (com. Cosmeşti, Nicoresti, Buciumeni, Ţepu şi Ghidigeni cu întreg
mobilierul;
- Sală în Tecuci, Fundaţia SEMNAL (mese şi scaune suficiente pentru întrunirea a cel puţin
40-50 persoane;
- 1 fax;
- 3 calculatoare cu imprimantă şi conexiune la internet;
- Laptop Sony Vaio, conectat la internet;
- Un scanner;
- Multifuncţional Lexmark;
- 2 imprimante laser Samsung
- 5 telefoane GSM
Resursele financiare vor putea fi asigurate în vederea prefinanţării activităţilor
proiectului din contribuţiile UAT-urilor din teritoriu, sub formă de cotizaţie anuală sau/şi din
credite luate în condiţiile cele mai avantajoase de pe piaţă, de la unul dintre partenerii noştri –
CEC BANK – Agenţia Tecuci.
216
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Nr. crt. Denumire capitol Valoare
-EURO- Total
VENITURI Măsura 431.2 571.358,34 CHELTUIELI Componenta A 80% 457.086,67 2011 2012 2013
1. Salarii şi contribuţii aferente pentru personal 98.400 98.400 98.400
295.200
2. Cheltuieli legate de plată experţilor şi pentru alte servicii de expertiză
4500 4500 4500 13500
3. Cheltuieli pentru chirii şi intreţinere sediu 4200 4200 4200 12600
4. Cheltuieli legate de comunicare, telefon, fax, internet, corespondenţă
2500
2500
2500
7500
5. Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de biroticp şi electronice
20.000 1000 1000 22000
6. Cheltuieli consumabile 1200 1200 1200 3600
7. Cheltuieli achiziţii mijloace proprii de transport 22.000 0 0 22.000
8. Cheltuieli deplasare, diurne, carburanţi 12.000 12.000 12.000 36.000
9. Cheltuieli service, echipamente şi maşini 2400 2400 2400 7200
10 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 1800 1800 1800 5400
11. Cheltuieli pentru participarea la activităţle reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii
4600 4600 4600 13.800
12. Cheltuieli neprevăzute 6000 6000 6286,67 18.286,67
Total componenta A 179.600
138.600
138.886,67 457.086,67
COMPONENTA B 20% 1. Studii ale zonei 20.000 20.000 10.000 50.000
2. Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală
2000 1000 2000 5000
3. Instruirea personalului implicat în imple-mentarea strategiei de dezvoltare locală
5000 4000 3000 10000
4. Evenimente de promovare 10.000 10.000 10.000 30.000 5. Instruirea liderilor locali 3000 2000 2000 9000
6. Alte cheltuieli neprevăzute 3200 3200 3871,67 10.271,67
Total componenta B 43.200 40.200 30.871,67 114.271,67
TOTAL A+B 222.800 178.800 169.758,34 571.358,34
217
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare
Pentru a asigura implementarea strategiei de dezvoltare rurală a zonei prin atragerea unui
număr suficient de aplicaţii bine elaborate pentru proiecte viabile de dezvoltare rurală, este foarte
important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi despre sprijinul
financiar pe care îl pot obţine prin GAL „Tecuci”.
Pentru implementarea măsurilor de informare şi publicitate cu privire la acţiunile întreprinse în
cadrul GAL „Tecuci”, se vor avea în vedere categoriile de grupuri de potenţiali beneficiari ce vor fi
identificate, şi faptul că informaţia trebuie să fie adaptată în funcţie de cei cărora li se adresează,
prin aceasta înţelegându-se o adaptare atât a vocabularului, cât şi a conţinutului, astfel încât să
corespundă nevoilor informaţionale şi caracteristicilor segmentului respectiv. Informaţia trebuie să
fie clară, concisă şi concretă.
Strategia de comunicare va fi axată în jurul celor trei principii enunţate de PNDR:
• flexibilitatea (capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul intern şi extern);
• transparenţă (capacitatea de a furniza informaţie obiectivă şi corectă referitoare la activităţile
Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”);
• eficienţă (utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim).
Strategia de comunicare aplicată va presupune alegerea celor mai bune instrumente de
comunicare - (care vor fi selectate în funcţie de eficacitatea lor faţă de publicul ţintă şi de tipul de
informaţie ce trebuie transmisă) - pentru a realiza diseminarea informaţiei. Diseminarea
informaţiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi:
• accesibilitate;
• acurateţe;
• obiectivitate;
• consistenţă;
• rapiditate în transmiterea mesajului.
Strategia de comunicare va folosi un mix de instrumente de informare, de la clasicele metode
de informare mediatică până la folosirea noilor tehnologii.
218
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În funcţie de mesajele ce urmează a fi transmise, de grupurile ţintă şi de bugetul disponibil vor fi
folosite una sau mai multe mijloace de comunicare combinate. Dacă mesajul se adresează tuturor
grupurilor ţintă (de exemplu: anunţul de selectarea a GAL „Tecuci” pentru finanţare), instrumentele
folosite vor fi unele globale (de exemplu: un comunicat de presă). În schimb, dacă acesta este adresat
unui anumit grup ţintă, mesajul va necesita folosirea unui instrument special (de exemplu: un seminar
organizat special pentru tineri care să furnizeze informaţii despre procedurile de aplicare a programelor
concepute pentru tineret).
În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, GAL „Tecuci” va putea externaliza o serie de
activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare (realizarea studiilor sociologice, tipărirea
materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor publicitare TV şi audio, etc.).
Implementarea dispoziţiilor privind informarea potenţialilor beneficiari va fi asigurată de către
compartimentul administrativ din cadrul GAL „Tecuci”. Managerul este cel care va coordona
activitatea animatorilor care vor desfăşura activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL.
INSTRUMENTE DE COMUNICARE
1. instrument: LOGO-ul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”
Descrierea activităţilor: Crearea unui logo pentru GAL Tecuci ce urmează a fi utilizat pe toate
formatele instrumentelor şi mijloacele de comunicare, împreună cu logo-ul Uniunii Europene şi
logo-ul LEADER (prin alegerea a una sau două culori definitorii şi a unei grafici uşor de
recunoscut).
2. instrument: Pagina WEB a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”.
Descrierea activităţilor: Design-ul, postarea de informaţii, lansarea oficială şi actualizarea paginii
web a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”, cu următoarele caracteristici:
• O interfaţă accesibilă utilizatorului;
• Limbaj simplu;
• Navigare uşoară;
• Secţiuni diferenţiate în funcţie de tipologia grupurilor ţintă, construite conform pachetului de
informaţii şi detalierii acestora.
Pagina web trebuie să conţină:
• O prezentare generală a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”;
219
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi alte documente de programare relevante cum ar fi -
Documentul Cadru de Implementare;
• Regulamente europene şi legislaţie naţională din domeniul fondurilor structurale, ajutorului de
stat şi achiziţiilor publice;
• Informaţii despre oportunităţile de aplicare pentru finanţare, proceduri şi formulare de aplicare,
criterii de evaluare, proceduri de achiziţie;
• Lista beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi suma alocată operaţiunilor;
• Toate pliantele, broşurile, manualele, publicaţiile redactate de către Grupul de Acţiune Locală
„Tecuci”, calendarul evenimentelor şi materialele prezentate în cadrul conferinţelor,
prezentărilor, concluziile reieşite;
• Comunicate de presă;
• Exemple de proiecte de succes;
• Link-uri utile;
• O rubrică cu întrebări frecvente;
• Date de contact ale Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”.
3. instrument: Conferinţe şi seminarii
Descrierea activităţilor:
• După selectarea pentru finanţare a GAL „Tecuci”, se va organiza o conferinţă de deschidere
(precedată de o conferinţă de presă)
• Un eveniment major de informare anual în vederea prezentării realizărilor din cadrul GAL
„Tecuci”, incluzând proiectele majore atunci când este cazul;
• Organizarea de conferinţe publice şi seminarii tematice în teritoriul acoperit de GAL;
• Participarea în cadrul unor evenimente relevante (conferinţe seminarii) organizate de alte
instituţii/ organizaţii.
4. instrument: Participarea la târguri şi evenimente de profil
Descrierea activităţilor: Organizarea participării GAL „Tecuci” la târguri şi evenimente de profil
relevante.
Pentru aceasta sunt necesare:
• Închirierea spaţiului;
• Închirierea cabinei şi echipamentului necesar;
220
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Disponibilitatea unui număr suficient de persoane din cadrul GAL „Tecuci”, pe întreaga
durată a evenimentului;
• Distribuirea publicaţiilor şi a altor materiale cu caracter informativ.
5. instrument: Instrumente de comunicare directă
Descrierea activităţilor:
• Crearea serviciului de asistenţă (help-desk) în vederea furnizării de informaţii legate GAL
„Tecuci”. Datele de contact ale acestui serviciu de asistenţă vor fi disponibile pe pagina web a
GAL-ului.
• Crearea şi actualizarea permanentă a listelor de contacte de corespondenţă a grupurilor ţintă
(adrese electronice şi poştale) ce vor fi folosite pentru transmiterea publicaţiilor şi invitaţiilor la
conferinţe şi evenimente.
• Transmiterea scrisorilor de informare direct către potenţialii beneficiari, către leaderii de
opinie, către actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului (direct mailing)
• Crearea şi popularizarea adresei de e-mail a GAL „Tecuci” unde cei interesaţi se vor putea
adresa în vederea obţinerii de informaţii.
Pentru aceasta sunt necesare:
- Instruirea personalului în vederea garantării calităţii şi acurateţii informaţiilor furnizate;
- Producerea şi actualizarea permanentă a mapelor / fişelor standard de informare pentru
personalul abilitat să ofere informaţii.
6. instrument: Buletine informative (newsletter)
Descrierea activităţilor:
• Editarea, postarea pe web şi transmiterea prin e-mail a buletinelor informative lunare.
• În funcţie de disponibilitatea financiară, va fi luată în considerare şi posibilitatea
transmiterii unei versiuni tipărite.
7. instrument: Materiale de informare
Descrierea activităţilor:
Editarea, tipărirea şi distribuirea de:
• Pliante conţinând rezumate ale documentelor relevante ale GAL „Tecuci”;
• Pliante conţinând informaţii sintetice despre acţiunile ce urmează a se desfăşura de către GAL
„Tecuci”;
• Pliante pentru promovarea evenimentelor ce vor fi organizate de către GAL;
• Ghiduri pentru potenţialii beneficiari;
221
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Broşuri informative despre strategia de dezvoltare a GAL „Tecuci” şi despre măsurile şi
acţiunile conţinute în acesta;
• Broşuri care prezintă condiţiile de eligibilitate, criteriile de selecţie, procedurile de achiziţie,
procesul de aplicare pentru finanţare;
• Postere.
• Producţia şi distribuţia de CD-uri care pot să conţină oricare dintre materialele create şi editate
de către GAL „Tecuci”.
8. instrument: Relaţii cu media
Descrierea activităţilor:
• Conferinţe de presă;
• Comunicate de presă periodice cu privire la evoluţia implementării strategiei de dezvoltare
durabilă a teritoriului GAL „Tecuci”;
• Participarea reprezentanţilor GAL-ului la emisiuni televizate, programe radio;
• Invitarea reprezentanţilor mass-media la evenimentele şi întrunirile organizate de către GAL
„Tecuci”.
• Grupuri de lucru informative pentru jurnalişti;
• Interviuri de presă acordate de reprezentanţii GAL-ului;
• Apariţii şi articole în presa scrisă.
222
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului
PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare
Dispozitivul de Monitorizare şi Evaluare
Managementul Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului acoperit de Grupul de Acţiune
Locală „Tecuci” se realizează într-o succesiune de etape, o parte componentă a cărora este
monitorizarea implementării şi evaluarea rezultatelor.
Etapele de monitorizare şi evaluare, desfăşurate în mod corect şi eficient, vor determina în mare
parte succesul Strategiei, vor asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor.
Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al activităţilor
finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul proiectelor. Monitorizarea
generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la punerea în aplicare corectă a
măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele operaţionale. Monitorizarea contribuie la
justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii preţioase pentru evaluarea măsurilor.
Evaluarea analizează rezultatele şi impacturile programelor, estimând eficacitatea, eficienţa şi
relevantă măsurilor. Astfel, evaluarea depinde foarte mult de datele şi informaţiile colectate în urma
monitorizării, ceea ce sugerează o interacţiune între cele două activităţi încă de la început.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor principii:
- principiul responsabilităţii, care implică atât responsabilitatea membrilor Grupului de monitorizare
în activitatea desfăşurată, cat şi a subiecţilor Strategiei în prezentarea informaţiilor calitative, conform
criteriilor solicitate de raportare;
- principiul transparenţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să
asigure transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului GAL-ului, desfăşurarea
şedinţelor deschise publicului şi organizarea conferinţelor de presă;
- principiul cooperării, care obligă membrii Grupului de monitorizare şi Compartimentul
Administrativ să coopereze prin antrenarea reprezentanţilor societăţii civile şi mass-media în
activităţile de monitorizare şi evaluare;
- principiul eficienţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să utilizeze
multiple surse de informare şi metode de estimare, în scopul evidenţierii corecte a rezultatelor, atât cele
pozitive cat şi cele negative, în vederea asigurării unei evaluări imparţiale;
223
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a căror
aplicare furnizează date cu privire la modul în care Strategia a fost implementată. Monitorizarea şi
evaluarea reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după implementarea Strategiei de
dezvoltare locală, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor Strategiei.
1. Dispozitivul de monitorizare
Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:
• respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor din cadrul planului de dezvoltare locală a
GAL „Tecuci”;
• întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.
• modificările asupra situaţiei grupurilor ţintă vizate prin fiecare măsură şi acţiune din cadrul
Strategiei, atât pe parcursul implementării cât şi la finalizarea acesteia;
• costurile implementării;
În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare, pentru fiecare
obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă indicatori măsurabili şi măsuri stabilite
pentru fiecare obiectiv. Aceste informaţii constituie baza rapoartelor de monitorizare şi a raportărilor
strategice anuale şi vor fi folosite de către grupul de monitorizare în evaluarea rezultatelor proiectului.
Indicatorii de monitorizare sunt caracteristici cantitative sau calitative, care oferă mijloace simple de
măsurare a succesului activităţilor desfăşurate:
- indicatorii cantitativi sunt exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;
- indicatorii calitativi pot măsura percepţia, pot descrie anumite comportamente.
Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în raport cu
indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate.
Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al
activităţilor desfăşurate în cadrul GAL „Tecuci”. Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a monitoriza
evoluţia în ceea ce priveşte angajamentele şi plăţile din fondurile disponibile pentru fiecare operaţiune,
măsură, acţiune sau proiect în raport cu costurile eligibile aferente.
Exemplu: cheltuielile per măsură declarate Agenţiei de Plăţi
224
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Indicatorii de realizare măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a
GAL „Tecuci”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale
intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Exemple: numărul sesiunilor de formare organizate, numărul total de tineri fermieri sprijiniţi, numărul
exploataţiilor agricole care beneficiază de sprijin pentru investiţie, volumul total al investiţiei.
Indicatorii de rezultat măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori
oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau
performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Exemple: număr de participanţi care au finalizat cu succes o activitate de formare, numărul brut al
locurilor de muncă create, numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă;
Monitorizarea implementării Strategiei urmăreşte:
- colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate în GAL;
- realizarea adecvată şi la timp a activităţilor incluse în Planul de dezvoltare locală a GAL „Tecuci”
- suportul acordat subiecţilor Strategiei în implementarea practicilor pozitive şi eliminarea
factorilor de risc;
- informarea partenerilor, a Autorităţii de Management, a Agenţiei de plăţi şi informarea publicului
larg despre conţinutul proiectului, despre realizările obţinute, progresul faţă de obiectivele
planificate, deficienţele determinate şi sectoarele care necesită atenţie (depistarea problemelor în
timp util pentru a lua decizii operative);
- executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor.
Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou şi monitorizarea pe teren, precum şi
întocmirea rapoartelor de monitorizare.
Monitorizarea de birou – constă în acumularea şi examinarea diferitor informaţii în cadrul şedinţelor
Grupului de monitorizare, audieri ale subiecţilor implicaţi în implementarea Strategiei, a diferitor
experţi în domeniu.
Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul controalelor
efectuate la Organele responsabile de implementarea Strategiei (în structura internă a GAL-ului) dar şi
la beneficiarii de finanţare prin GAL „Tecuci”.
Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activităţii Grupului de monitorizare şi vor fi de 2
tipuri: rapoarte de monitorizare trimestriale şi raportul de progres anual, întocmite în baza informaţiilor
acumulate din diferite surse.
225
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
În special, aceste rapoarte vor include:
- un tabel cuprinzând execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare măsură, lista
cu sumele plătite beneficiarilor pe perioada anului calendaristic
- tabelele de monitorizare care vor cuprinde informaţii cantitative bazate pe indicatorii comuni
de realizare şi de rezultat
- analiza rezultatelor monitorizării
Grupul de monitorizare
Activităţile de monitorizare şi evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de monitorizare,
format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel încât structura să asigure
reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanţă în implementarea Strategiei de dezvoltare locală a GAL
„Tecuci”: un reprezentant al sectorului public, un reprezentant al sectorului privat şi un reprezentant al
societăţii civile.
Grupul de monitorizare are obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare, dar o parte
din activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi externalizate şi altor experţi sau organizaţii din mediul
privat, nonguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ superior cu activităţi specifice în
domeniu.
2. Dispozitivul de evaluare
Evaluarea este un proces de apreciere sistematică şi obiectivă a intervenţiilor pe baza rezultatelor,
a impacturilor şi a necesităţilor pe care acestea încearcă să le satisfacă, utilizând informaţiile obţinute
pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei de
dezvoltare locala a GAL „Tecuci”, analizând eficacitatea (măsura în care au fost atinse obiectivele
strategiei de dezvoltare), eficienţa (relaţia optimă între resursele folosite şi rezultatele obţinute
analizând măsura în care resursele/inputurile utilizate sunt transformate în rezultate) şi impactul unei
intervenţii (efectele dorite dar şi nedorite ale acţiunilor întreprinse). Analizarea impactului va ţine cont
de problemele de dezvoltare rurală specifice teritoriului acoperit de GAL „Tecuci” privind cerinţele de
dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului, impactul socio-economic şi impactul asupra priorităţilor
comunitare.
Evaluarea privind Strategia de dezvoltare locală trebuie să ofere informaţii referitoare la punerea
în aplicare şi la impactul programelor (co)finanţate prin Strategie. Scopul este, pe de o parte, sporirea
responsabilităţii şi a transparenţei în ceea ce priveşte implementarea Strategiei, şi, pe de altă parte,
ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor printr-o mai bună informare în privinţa
226
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
planificării şi a deciziilor privind nevoile, alocarea şi administrarea adecvată a resurselor,
managementul eficient al fondurilor publice.
Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură
rezultatul răspunde aşteptărilor.
Un instrument cheie al evaluării este aşa-numita „logică de intervenţie”, care stabileşte lanţul de
cauzalitate începând cu inputurile, adică resursele financiare şi/sau administrative, care vor genera
realizările activităţilor de program, în scopul atingerii obiectivelor operaţionale sau de măsuri.
Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale intervenţiilor, care ar trebui să contribuie la
realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor globale ale
Strategiei care trebuie să corespundă necesităţilor identificate anterior prin analizele efectuate (analiza
diagnostic, analiza SWOT)
Indicatorii sunt utilizaţi ca instrumente pentru a evalua la fiecare nivel (de realizare, de rezultat,
de impact) gradul în care obiectivele preconizate au fost îndeplinite prin măsuri, activităţi sau proiecte.
Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din punct de vedere al eficienţei
costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util. Indicatorii nu pot cuprinde întotdeauna
date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii pot include de asemenea evaluări calitative sau
supoziţii logice.
În scopul evaluării programelor de dezvoltare rurală, deosebim următoarele trei tipuri de
indicatori:
• Indicatorii de realizare, care măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a
GAL „Tecuci”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale
intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Indicatorii de rezultat, care măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori
oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau
performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Indicatorii de impact, care se referă la beneficiile programului atât la nivelul intervenţiei, cât şi, în
mod mai general, la nivelul zonei vizate de Strategia de dezvoltare locală. Ei sunt legaţi de obiectivele
mai ample ale Strategiei.
Activităţile de evaluare se desfăşoară în patru faze:
• Faza de structurare, care are scopul de a stabili înţelegerea clară a sarcinilor de evaluare şi de
a pregăti setul de informaţii şi date, precum şi instrumentele analitice necesare pentru a
răspunde la întrebările de evaluare. în aceasta fază se întreprind următoarele activităţi:
227
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
– Se stabileşte logica de intervenţie detaliată pentru diferitele măsuri care urmează să fie
evaluate;
– Se definesc termenii cheie ai întrebărilor de evaluare, se elaborează criteriile de apreciere;
– Se stabileşte o metodologie privind modalitatea de a răspunde la întrebările de evaluare
(întrebările de evaluare comune, întrebările orizontale şi întrebările specifice).
– Se identifică indicatorii (indicatorii comuni şi indicatorii specifici programului), precum
şi cerinţele conexe privind informaţiile şi datele, care permit stabilirea eficacităţii, a
eficientei şi a pertinenţei măsurii şi/sau a programului.
• Faza de observare trebuie să identifice informaţiile disponibile şi relevante, şi să specifice
valabilitatea şi utilitatea datelor cantitative şi calitative folosite. În aceasta fază se întreprind
următoarele activităţi:
– Se crează instrumentele necesare pentru analiza cantitativă şi calitativă: instrucţiunile
pentru interviuri, chestionarele, cererile de informaţii de extras din bazele de date, cererile de hărţi,
orientările pentru studiile de caz şi orice alt instrument de colectare a datelor considerat adecvat;
– Se colectează datele şi informaţiile calitative necesare pentru a răspunde la toate
întrebările de evaluare: bazele de date, studiile, persoanele care urmează să fie intervievate,
zonele adecvate pentru studiile de caz etc.
– Se descrie procesul de punere în aplicare a Strategiei, structura programelor, priorităţile şi
nivelurile ţintă, precum şi bugetul.
• Fază de analiză este dedicată analizării tuturor informaţiilor disponibile în vederea evaluării
efectelor şi a impacturilor măsurilor şi programelor în raport cu nivelurile ţintă şi obiectivele
Strategiei. Impacturile vor fi identificate drept contribuţii nete ale fiecărei măsuri unice pentru
îndeplinirea obiectivelor unui program. În această fază se întreprind următoarele activităţi:
– Se stabilesc tipologiile corespunzătoare ale măsurilor şi/sau ale beneficiarilor în
vederea reducerii complexităţii, cu scopul de a aborda analiza empirică.
– Se prelucrează şi se sintetizează datele şi informaţiile, se realizează o măsurare în
raport cu situaţia ipotetică şi cu nivelurile ţintă.
• Faza de apreciere, se trag concluzii din analiza privind criteriile de apreciere definite în faza
de structurare şi se formulează recomandări. Concluziile şi recomandările se referă la efectele
măsurilor unice şi ale Strategiei în ansamblu. Concluziile şi recomandările trebuie să se bazeze
strict pe dovezile evaluării cantitative şi calitative. Imperfecţiunile privind valabilitatea
constatărilor şi a aprecierii care rezultă din acestea vor fi reflectate în mod critic.
228
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe cei
specifici programului. După caz, trebuie luate în considerare alte informaţii pertinente privind
impactul acţiunilor în cauză. În toate cazurile, răspunsurile la întrebările de evaluare trebuie să
fie însoţite de o discuţie critică privind dovezile constatărilor. Mai mult, evaluarea trebuie să
ţină cont de contextul în care sunt aplicate măsurile. În cazul în care o anumită măsură sau o
componentă a Strategiei nu a produs rezultatele şi impacturile preconizate, este necesară o
analiză a motivelor care au produs acest efect neaşteptat. În această fază se vor întreprinde
următoarele activităţi:
– Se va răspunde la toate întrebările de evaluare (întrebările comune şi cele specifice
programului)
– Se vor evalua eficacitatea şi eficienta Strategiei.
– Se vor evalua măsurile în raport cu ponderea acestora în cadrul Strategiei.
– Se va aprecia gradul în care programul contribuie la realizarea obiectivelor de
dezvoltare durabilă a zonei GAL „Tecuci”.
– Se vor identifica factorii care au contribuit la succesul sau eşecul Strategiei.
– Se vor întocmi concluzii şi recomandări pe baza constatărilor.
– Se vor identifica eventuale ajustări necesare pentru ameliorarea Strategiei.
Evaluarea activităţilor:
Implementarea Strategiei
Evaluarea
finală
Evaluarea intermediară
Monitorizare
Evaluarea intermediară este activitatea desfăşurată periodic pe parcursul perioadei de implementare a
Strategiei.
Obiectivele evaluării intermediare:
- oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a
Strategiei;
- obţinerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi de ce;
- îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate;
229
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;
- elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Strategiei.
Produsul evaluării intermediare este Raportul de evaluare intermediară, care se elaborează
trimestrial (în scopul efectuării plăţilor), şi se centralizează anual (raportul anual de evaluare
intermediară), în baza datelor culese în activitatea de monitorizare, şi a rapoartelor de monitorizare
lunare întocmite de către Grupul de monitorizare. În vederea evitării factorilor de risc al evaluării
(raport superficial şi necalitativ, efort speculativ dar departe de realitate etc.), Rapoartele de evaluare
se consultă cu diferiţi experţi în domeniu şi actori implicaţi în implementarea Strategiei de dezvoltare
locala şi cu publicul larg.
Raportul anual de evaluare intermediară obligatoriu se va focusa asupra progreselor realizate,
şi nu doar enumerarea activităţilor întreprinse; compararea progreselor cu planul, explicarea succintă a
devierilor de la plan şi menţionarea acţiunilor de remediere care au fost întreprinse sau cele necesare
de a fi întreprinse.
Conţinutul raportului urmează să includă:
- obiectivele;
- activităţi desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor;
- evaluarea proceselor prin viziunea obiectivelor care au fost realizate;
- evaluarea situaţiei prin prisma opiniilor diferitor experţi naţionali şi internaţionali, sondaje şi
cercetări;
- deficienţe înregistrate şi priorităţi spre implementare.
Evaluarea finală va fi realizată la terminarea implementării Strategiei de dezvoltarea locală a
GAL „Tecuci” şi va oferi o imagine clară privind măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Prin concluziile expuse în Raportul de evaluare final vor fi identificate şi prioritizate problemele
existente în teritoriu la capitolul „dezvoltare durabilă”. Concluziile vor determina obiectivele şi
direcţiile de activităţi necesare implementării acestora prin proiecte viitoare.
Raportul de evaluare final va fi elaborat cu antrenarea unor experţi independenţi.
Dispozitivul de control, pista de audit
Grupul de Acţiune Locală „Tecuci” are obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea corectă a sistemelor
de gestiune şi control. GAL-ul va asigura:
• Separarea sarcinilor (funcţiilor) de gestiune şi control, de cele de plată;
• Punerea în acţiune a unor sisteme eficiente pentru a garanta faptul că funcţiile vor fi îndeplinite
corespunzător;
230
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
• Informarea Autorităţii de Management cu privire la îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor şi
la mijloacele folosite.
Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să se bazeze pe o pistă de control adecvată,
care să garanteze:
- respectarea planificării legate de implementarea Strategiei (controale pe operaţiuni individuale
realizate pe teren pentru verificarea realizării produselor şi serviciilor co-finanţate – controale fizice)
- respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare , în special cele referitoare la Politica Agricolă
Comună, la regulile de concurenţă, la achiziţiile publice, la protejarea şi îmbunătăţirea mediului,
precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii de şanse.
- utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să se poată asigură corectitudinea,
conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare (controale pe operaţiuni individuale
realizate pentru verificarea realităţii cheltuielilor declarate – controale administrative);
- corectitudinea declaraţiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de Gestiune şi
asigurarea faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate şi sunt bazate pe
documente justificative verificabile;
- prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de către
GAL la Autoritatea de Gestiune;
- recuperarea la timp a fondurilor pierdute ca urmare a iregularităţilor identificate, aplicând, dacă este
cazul, dobânzi moratorii.
GAL „Tecuci” va verifica realizarea investiţiilor şi a cheltuielilor declarate, atât sub aspect material
(control fizic), cat şi sub aspect documentar (control administrativ).
Se vor realiza controale de verificare în următoarele situaţii:
- dacă se primesc sesizări cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii
cofinanţate prin GAL „Tecuci”;
- dacă există suspiciuni cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii
cofinanţate prin GAL „Tecuci”;
- la primirea de la beneficiari a cererilor de plată, ca etapă premergătoare certificării de către
GAL a cheltuielilor. În acest caz nu mai este necesară transmiterea invitaţiei în vederea efectuării
controlului, iar procedura de control va fi detaliată în capitolul referitor la procesul de certificare
a plăţilor.
- aleatoriu, pentru culegerea de date necesare procesului de monitorizare şi evaluare
- ori de câte ori se consideră necesar;
231
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Controlul fizic:
Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiţiei finanţate prin GAL şi are în vedere
aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiţiei finanţate prin proiect. Controlul va fi efectuat de
către tehnicianul responsabil de proiect şi se va reflecta într-un raport de control pe teren în care se vor
înregistra: stadiul investiţiei (munca realizată), respectarea/nerespectarea graficului de realizare a
investiţiei, explicaţii privind eventualele întârzieri survenite, măsurile luate în legătură cu eventualele
discrepanţe constatate. Raportul va fi însoţit de fotografii care să reflecte stadiul de realizare a
investiţiei propuse.
Controlul administrativ:
Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL „Tecuci”, în urma unei invitaţii adresate
beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menţionate în invitaţie.
Invitaţia de prezentare în vederea controlului se va transmite prin poştă cu confirmare de
primire, dar pot fi acceptate şi alte mijloace de notificare (fax/electronic/înmânare directă) dacă
beneficiarul semnează pentru luare la cunoştinţă. Invitaţia va fi transmisă beneficiarului cu cel puţin 5
zile înainte de data la care trebuie să prezinte documentele şi va specifica ce documente se solicită a fi
prezentate, în funcţie de situaţia specifică şi de stadiul de realizare a proiectului.
Acest tip de control are în vedere cheltuielile programate, cele efectiv efectuate şi concordanţa
lor cu plăţile realizate. Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente
contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care garantează
efectivitatea plăţii.
Modalitatea de justificare a cheltuielilor este următoarea:
- Declaraţie privind activităţile care au fost finanţate prin GAL, costul acestor activităţi şi subvenţia
acordată pentru ele;
- Detalierea fiecărei cheltuieli care poate fi probată prin documente;
- Dovada de plată pentru fiecare cheltuială;
Rezultatele controlului vor fi reflectate într-un raport de control în care se vor înregistra: munca
realizată, concordantă/neconcordantă cheltuielilor programate cu cele efectiv realizate,
existenţa/inexistenţa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, măsurile luate în legătură
cu eventualele discrepanţe constatate şi orice alte menţiuni considerate necesare în funcţie de situaţia
concretă a proiectului respectiv. Raportul va fi însoţit de documente relevante.
232
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Pista de audit
Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să includă o pistă de audit suficientă, care să
permită verificarea alocării şi transferurilor de fonduri disponibile, precum şi realizarea corespondenţei
între sumele notificate Agenţiei de Plăţi şi cheltuielile individuale înregistrate şi documentele
justificative păstrate la nivelul GAL-ului şi la beneficiarii proiectelor finanţate prin GAL „Tecuci”.
Personalul GAL „Tecuci” are obligaţia de a pune în vedere beneficiarilor următoarele:
• Faptul că documentele contabile trebuie păstrate de către beneficiari în mod adecvat;
• Faptul ca documentele contabile trebuie să ofere informaţii detaliate despre cheltuielile efectiv
realizate, în cadrul fiecărei operaţiuni co-finanţate, să arate data la care au fost create, valoarea
fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată. Documentele
justificative necesare (de exemplu facturile) se ataşează la documentele contabile;
• Faptul că, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile decât în anumite limite sau într-o anumită
proporţie faţă de alte cheltuieli, în evidenţa contabilă trebuie să fie demonstrată exactitatea
repartiţiei sumelor;
• Faptul că, pentru cheltuielile care nu relevă decât parţial operaţiunea cofinanţată, trebuie
demonstrează exactitatea repartiţiei sumei între operaţiunea cofinanţată şi celelalte operaţiuni;
• Faptul că, pentru declararea către GAL a cheltuielilor efectiv realizate în cadrul operaţiunilor
cofinanţate au obligaţia de a întocmi o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să indice, pentru
fiecare operaţiune, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale certificate;
• Faptul că au obligaţia de a păstra toate documentele privind achiziţiile realizate în cursul
realizării investiţiei cofinanţate de către GAL „Tecuci” (caiete de sarcini, oferte şi planuri
financiare, documente referitoare la procedurile de licitaţie organizate, contractele încheiate,
rapoartele de progres etc.)
La nivelul GAL-ului vor fi păstrate documentele contabile pentru fiecare operaţiune şi pentru
sumele totale ale cheltuieliLOR certificate către beneficiari. Declaraţiile de cheltuieli detaliate
prezentate de către beneficiarii de asistenţă reprezintă documente justificative ale documentelor
contabile ale GAL-ului.
GAL „Tecuci” va păstra la un nivel de gestiune adecvat documentele privind acordarea
cofinanţărilor, planurile financiare ale operaţiunilor, rapoartele de progres, rapoartele de inspecţie a
produselor şi serviciilor cofinanţate,
GAL „Tecuci” va întocmi şi va înainta Autorităţii de Plată o listă a operaţiunilor aprobate
pentru fiecare asistenţă, identificând fiecare operaţiune în detaliu şi indicând beneficiarul, data de
233
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
aprobare a cofinanţării, sumele angajate şi plătite şi perioadA în care s-au realizat cheltuielile
corespunzătoare şi cheltuielile totale pe proiect, măsura şi prioritate.
De asemenea, GAL-ul va păstra toate documentele contabile care reflectă cheltuielile de
funcţionare, (din care să reiasă data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli, natura
documentelor justificative, data şi modalităţile de plată) însoţite de documente justificative.
GAL „Tecuci” va întocmi şi va înainta către Autoritatea de Plată o declaraţie detaliată a
cheltuielilor, care să indice, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale din
cheltuielile de funcţionare ce urmează a fi certificate.
Modul de distribuire a responsabilităţilor între GAL, Autoritatea de Management şi Agenţia de Plăţi,
pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar este următorul:
Sarcină GAL AM la nivel
judeţean
Agenţia de
Plaţi
1. Informare X
2. Sprijinirea elaborării proiectelor X
3. Lansarea apelului pentru proiecte X
4. Înregistrarea proiectelor depuse de
către potenţialii beneficiari
X
5. Verificarea conformităţii şi
eligibilităţii proiectelor
X
6. Selectarea proiectelor X
7. Controlul administrativ al dosarelor X X
8. Decizie X
9. Notificarea către beneficiar X X
10. Încheierea contractului cu
beneficiarul
X
11. Monitorizare X X
12. Plată X
13. Control X X X
14 Arhivare X
234
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
1.Informarea potenţialilor beneficiari se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe
pagina de internet a GAL “Tecuci”, la sediul GAL “Tecuci” şi la avizierul fiecărei primarii din
teritoriul acoperit de GAL Tecuci a anunţului de lansare a procedurii de selecţie a propunerilor de
proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-mail de contact, cu cel puţin
60 zile înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor;
2.Sprijinirea elaborării proiectelor – se efectuează în cadrul GAL “Tecuci” de către specialiştii din
echipa tehnică a GAL “Tecuci”;
3.Lansarea apelului pentru proiecte se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe
pagina de internet a GAL “Tecuci”, la sediul GAL “Tecuci” şi la avizierul fiecărei primării din
teritoriul acoperit de GAL “Tecuci” a anunţului privind deschiderea sesiunii de depunere a
proiectelor;
4.Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari se realizează de către GAL “Tecuci”.
Angajatul pentru activitatea de secretariat va prelua solicitarea, şi o va înregistra în registrul general
de intrări-ieşiri. Cererea va primi un număr format din 8 cifre, primele cinci corespunzătoare măsurii
pentru care se aplică, celelalte trei fiind corespunzătoare numărului de ordine din registrul general.
Solicitantului i se va înmâna o copie a cererii, pe care va figura data şi numărul de înregistrare.
5. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor se realizează în cadrul GAL:
Toate proiectele înregistrate în respectivă sesiune de depunere a proiectelor vor fi transmise echipei
tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine documentată pe care o
va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.
6. Selectarea proiectelor se efectuează în cadrul GAL “Tecuci” de către Comitetul de selectare a
proiectelor, în conformitate cu procedura descrisă la cap. III.2.2 (Crearea şi funcţionarea GAL – ului)
Controlul administrativ al dosarelor consta în verificarea eligibilităţii proiectelor, iar în cazul
proiectelor de investiţii şi prin verificarea pe teren a potenţialilor beneficiari de către structurile
teritoriale ale APDRP sau ale AM PNDR, în funcţie de tipul şi valoarea proiectelor, în conformitate
cu procedurile stabilite de către MADR.
Întrucât teritoriul GAL “Tecuci” este situat preponderent în judeţul Galati (din totalul de 16 UAT-uri
14 sunt în judeţul Galaţi şi doar două în judeţul Vaslui), competenţa teritorială aparţine organismelor
situate la nivelul judeţului Galaţi – Regiunea Sud-Est.
7. Decizia finală privind proiectele ce urmează a fi finanţate în cadrul respectivei sesiuni de depunere
de proiecte aparţine GAL-ului, care emite decizia în urma notificării primite de la structura judeţeană
235
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
a Agenţiei de Plăţi sau a Autorităţii de Management cu privire la aprobarea sau neaprobarea
proiectelor.
8. Notificarea către beneficiar se realizează de către structurile judeţene ale APDRP sau ale AM
PNDR, în urma verificărilor efectuate.
9.Încheierea contractului cu beneficiarul: Contractul de finanţare se încheie între APDRP şi beneficiar.
10. Monitorizarea se realizează atât la nivelul GAL, cât şi la nivelul structurii teritoriale competente a
Agenţiei de Plăţi.
11. Plata se va efectua de către Agenţia de Plăţi.
12. Control: Atribuţiile de control aparţin atât GAL-ului – aşa cum s-a arătat mai sus – cât şi Autorităţii
de Management şi Agenţiei de Plăţi, în virtutea rolului lor în implementarea PNDR.
13. Arhivarea dosarelor se efectuează de către GAL “Tecuci”.
236
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.5 IMPLICAREA GAL-ULUI ÎN ACŢIUNILE DE COOPERARE ŞI ÎN RNDR
PARTEA a -VIII – a:
COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI
III.5.1 Cooperare
GAL „Tecuci” a integrat în Strategia de dezvoltare locală acţiuni de cooperare (5.1.1.2 Întărirea
şi dezvoltarea experienţelor de cooperare instituţională intra-teritorială şi extra-teritorială), întrucât
cooperarea este văzută ca o modalitate de a extinde experienţele locale, de a învăţa din experienţa altor
regiuni sau ţări, de a face schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală, de a avea
acces la informaţii şi idei noi pentru a stimula şi sprijini inovaţia şi pentru a dobândi noi competenţe .
Încă de când s-a conturat ideea înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală în comunele din zona
oraşului Tecuci, s-au avut în vedere acţiuni de cooperare internaţională, în prima fază pentru a învăţa
din experienţa unor organisme similare care au trecut prin experienţa LEADER. Deşi s-au început
demersurile pentru cooperarea cu un GAL din Olanda, şi chiar s-au întreprins vizite, nu s-a concretizat
încă o cooperare funcţională, în fapt ea nefiind posibila până la dobândirea personalităţii juridice de
către GAL „Tecuci”.
În cursul anului 2009, luna decembrie a mai avut loc o acţiune ce va deschide calea spre noi
proiecte de cooperare, acţiune în cadrul căruia s-a efectuat o vizită la un GAL din Olanda, cu sediul în
localitatea Groningen. Au avut loc discuţii cu reprezentanţii GAL-ului cu privire la modul de
organizare şi funcţionare a organizaţiilor lor, la proiecte ce pot fi dezvoltate pe viitor prin parteneriate,
au fost vizitate obiective realizate cu sprijinul GAL-urilor, s-au făcut primele demersuri pentru trasarea
unor acorduri de cooperare între GAL „Tecuci” şi GAL-ul Oost Groningen, din Olanda.
De asemenea, pe parcursul elaborării Strategiei de dezvoltare Locală în cadrul consultărilor
între parteneri, s-au mai conturat câteva proiecte de cooperare (atât naţională cât şi transnaţională) ce
se doresc a fi întreprinse de către GAL „Tecuci”, conform tabelului următor:
237
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Intenţii de cooperare:
Titlul
proiectului
Parteneru
l/
partenerii
Tematica
cooperării
Obiective Valoarea
proiectului
proiectelor de
cooperare
(euro)
Rezultate
Cultura
rromilor în
sudul
Moldovei
GAL Podu
Înalt Vaslui
GAL
Moldo-Prut
Vaslui
GAL Valea
Trotuşului
Bacău
Manifestări
culturale
Îmbunătăţirea
imaginii rromilor
în societatea
românească
13.000
60.000
- 2 locuri de
muncă
- publicarea unei
cărţi specifice
- implicarea a
100 de membri
ai comunităţii
rrome
„Tradiţiile
satului
european”
România,
Olanda
GAL Oost-
Groningen
Promovarea
mediului rural
european
Cooperare pentru
inovare,
diversificare,
dezvoltare în
spaţiul rural
european
28.794 - îmbunătăţirea
imaginii satului
românesc
- expoziţie de
produse
meşteşugăreşti şi
alimentare
tradiţionale
Produse rurale
de calitate
România,
Spania
GAL Adre
Sierra de
Segura
Afilierea
produselor locale la
marca “produse
rurale de calitate
Inovare şi
promovare pentru
ridicarea şi
garantarea
calităţii şi valorii
produselor locale
28.794 - lansarea a 4
produse
inovative cu
marcă rurală
238
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
III.5.2 CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI
GAL-ul „Tecuci”, după momentul selectării va solicita înscrierea ca membru în RNDR şi
ulterior şi în Reţeaua Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală. Cu toate că la momentul actual
RNDR nu este încă prea “vizibilă” în spaţiul dezvoltării rurale din România, credem în avantajele
aduse de existenţa acestei reţele şi înţelegem să contribuim activ la dezvoltarea sa.
Considerăm că intrarea în această reţea şi ulterior şi în cea similară europeană ne vor facilita
participarea la o serie de acţiuni absolut necesare bunei funcţionări a GAL-ului nostru şi implementării
cu succes a proiectelor din Strategia de Dezvoltare Locală.
Astfel vom participa la o serie de acţiuni precum:
- participarea la stagii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea sprijinirii
dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor;
- facilitarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu cei din statele
membre UE.
- sprijin posibililor actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de cooperare intra-
naţională şi transnaţională teritorială;
- identificarea bunelor practici şi a inovaţiilor, catalogarea şi diseminarea acestora;
- importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei Rurale
Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale;
- informarea şi comunicarea privind programul şi măsurile de dezvoltare rurală.
- participarea la întâlniri şi seminarii la nivel comunitar pentru cei activ implicaţi în
dezvoltarea rurală;
- acţiuni de promovare a produselor specifice locale (tradiţionale) certificate (expoziţii, reclame,
publicitate etc.);
- acţiuni de informare şi promovare a activităţilor şi serviciilor turistice (ghiduri turistice, pliante cu
obiective turistice etc.);
- asigurarea costurilor de participare la evenimentele Reţelei Rurale Europene, contacte cu alţi
parteneri şi membri ai RNDR pentru organizarea activităţilor de cooperare;
239
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
- sprijin financiar pentru acţiuni de cooperare intranaţională şi transnaţională, între GAL-uri ca atare
sau între membrii din GAL-uri diferite, parteneri privaţi sau instituţii publice, prin alocări financiare pe
măsura 421.
Pentru sprijinirea participării la activităţile RNDR, în bugetul de funcţionare al GAL, la
componenta “a” a fost prevăzută suma de 14400 euro, evident distinctă de alocările pe măsura 421.
Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD)
European LEADER Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) (www.elard.eu) este o
asociaţie internaţională non-profit care a fost înfiinţată în 1999 de către Reţelele Naţionale LEADER
din diferite state membre ale UE. Membrii fondatori sunt iniţiale enumerate mai jos:
• Reţeaua franceză pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua greacă pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua irlandeză pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua italiană pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua spaniolă de Dezvoltare Rurală.
ELARD urmăreşte să sprijine dezvoltarea rurală şi regională în conformitate cu filosofia
LEADER, pentru a promova schimbul de experienţă prin intermediul membrilor săi şi parteneri şi
pentru a promova crearea de reţele şi cooperarea prin intermediul proiectelor transnaţionale. Mai mult,
după 2004 şi 2007 extinderi ale UE, ELARD a făcut eforturi pentru a furniza reţelelor nou înfiinţate în
noile state membre, informaţii valoroase şi sprijin.
240
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
LE
GE
ND
Ă
411-
11 -
For
mar
e pr
ofes
iona
lã, i
nfor
mar
e şi
difu
zare
de
cuno
ştinţ
e
411-
12 -
Insta
lare
a tin
erilo
r fer
mie
ri
411-
23 -
Cre
ştere
a va
lorii
adã
ugat
e a
prod
usel
or a
gric
ole
şi fo
resti
ere
411-
25 -
Îmbu
nãtã
ţirea
şi d
ezvo
ltare
a in
fastr
uctu
rii le
gate
de
dezv
olta
rea
şi a
dapt
area
a
gric
ultu
rii
411-
41 -
Spr
ijini
rea
ferm
elor
agr
icol
e de
sem
i-sub
ziste
nţã
411-
42 -
Înfii
nţar
ea g
rupu
rilor
de
prod
ucãt
ori
411-
43 -
Fur
niza
rea
de se
rvic
ii de
con
silie
re şi
con
sulta
nţã
pent
ru a
gric
ulto
ri
412-
23 -
Prim
a îm
pãdu
rire
a te
renu
rilor
non
-agr
icol
e
413-
12 -
Spr
ijin
pent
ru c
rear
ea şi
dez
volta
rea
de m
icro
intre
prin
deri
413-
13 -
Încu
raja
rea
activ
itãţil
or tu
ristic
e
413-
22 -
Ren
ovar
ea, d
ezvo
ltare
a sa
telo
r, îm
bunã
tãţir
ea se
rvic
iilor
de
bazã
pen
tru
e
cono
mia
şi p
opul
aţia
rura
lã şi
pun
erea
în v
aloa
re a
moş
teni
rii ru
rale
421
- Im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor d
e co
oper
are
431-
2 -
Fun
cţio
nare
a G
AL
dobâ
ndire
a de
com
pete
nţe
şi a
nim
area
terit
oriu
lui
241
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Anexa nr. 3 - Planul de finanţare Sume în €
Denumirea măsurii
Ponderea măsurii în planul de finanţare Cost total
Contribuţii publice Contribuţii naţionale Contribuţii private
FEADER
% din costul total
% de contribuţie
FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %
411-11 1% 80% 46.000 € 100% 36.800 € 80% 9.200 € 20% 0 € 0%
411-12 10% 80% 400.000 € 100% 320.000 € 80% 80.000 € 20% 0 € 0%
411-21 25% 40% 1.000.000 € 100% 400.000 € 40% 100.000 € 10% 500.000 € 50%
411-23 15% 40% 600.000 € 100% 240.000 € 40% 60.000 € 10% 300.000 € 50%
411-25 2% 80% 75.000 € 100% 60.000 € 80% 15.000 € 20% 0 € 0%
411-41 1% 80% 52.500 € 100% 42.000 € 80% 10.500 € 20% 0 € 0%
411-42 1% 80% 40.000 € 100% 32.000 € 80% 8.000 € 20% 0 € 0%
411-43 1% 80% 30.000 € 100% 24.000 € 80% 6.000 € 20% 0 € 0%
412-23 4% 66% 145.620 € 100% 95.976 € 66% 23.994 € 16% 25.620 € 18%
413-12 8% 56% 307.091 € 100% 171.971 € 56% 42.993 € 14% 92.127 € 30%
413-13 5% 45% 214.000 € 100% 96.800 € 45% 24.200 € 11% 93.100 € 44%
413-22 10% 69% 380.000 € 100% 260.800 € 69% 65.200 € 17% 54.000 € 14%
421 2% 68% 70.589 € 100% 48.000 € 68% 12.000 € 17% 10.589 € 15%
431-2 15% 80% 571.358 € 100% 457.087 € 80% 114.272 € 20% 0 € 0%
TOTAL 100% 58% 3.932.158 € 100% 2.285.434 € 58% 571.359 € 15% 1.075.436 € 27%
242
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
Anexã 1- Lista partenerilor:
DESCRIEREA PARTENERILOR Nume şi Prenume
Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/
Observaţii
PARTENERI PUBLICI 1. Tuchiluş Ion UAT Comuna Cosmeşti Primar Aleşi 2. Ţuchel Helena Narcisa UAT Comuna Ţepu Primar Aleşi 3. Ciocan Marius UAT Comuna Pochidia Primar Aleşi 4. Luca Ștefan UAT Comuna Costache Negri Primar Aleşi 5. Tăbăcaru Eugen UAT Comuna Ghidigeni Primar Aleşi 6. Maftei Paul Cezar UAT Comuna Bãlãşeşti Primar Aleşi 7. Năstasă Petrache UAT Comuna Buciumeni Primar Aleşi 8. Cârjeu Vasile UAT Comuna Corod Primar Aleşi 9. Drugan Ștefan UAT Comuna Cudalbi Primar Aleşi 10 Muntianu Iancu UAT Comuna Drãguşeni Primar Aleşi 11 Sârghie Gelu UAT Comuna Gohor Primar Aleşi 12 Boghiu Ionel UAT Comuna Nicoreşti Primar Aleşi 13 Trofim Tudor UAT Comuna Poiana Primar Aleşi 14 Borza Lucian UAT Comuna Priponeşti Primar Aleşi 15 Corciovã Ion UAT Comuna Tutova Primar Aleşi 16 Doca Virgil UAT Comuna Valea Mărului Primar Aleşi 17 Istrate Mihail CEC BANK – Agenţia Tecuci Director Bancã
PARTENERI PRIVAŢI 1 Saghian Marius „Unirea” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 2 Oancea Tincuţa „Suhurlui” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 3 Buscã Mariea „Voinţa” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 4 Pulbere Grigore „Viitorul” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 5 Han Florin „Ceres” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 6 Croitoru Mircea Asociaţia Legume-Fructe
Matca – Grup Producători Preşedinte Grup Prod
7 Boghiu Lilioara „Boghiu Lilioara” PFA Administrator Intreprinzător 8 Vîrtosu Simona Cătălina „Virtosu Simona Cătălina” II Administrator Intreprinzător 9 Metehau Ioan „Metehau Ioan” PFA Administrator Intreprinzător 10 Preda Georgeta „Preda Georgeta” II Administrator Intreprinzător 11 Curteanu Vasilica „Curteanu Vasilica” II Administrator Intreprinzător 12 Dãnilã Artimita „Dãnilã Artimita” II Administrator Intreprinzător 13 Rãdulescu Liviu „Rãdulescu Liviu” II Administrator Intreprinzător 14 Popa I P Liliana „Popa I P Liliana” II Administrator Intreprinzător 15 Pintilie Ancuţa-Gabriela Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 16 Dumitriu Anca-Roxana Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 17 Capotã Cezar Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 18 Cãlin Giorgicã „Sembraz” SRL Administrator Admin 19 Buhoci Sofia „Pajura” SRL Administrator Admin 20 Cârjeu Leonard „Danvirlen” SRL Administrator Admin 21 Istrate Relu „Adiandco” SRL Administrator Admin
243
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
22 Răduțu Florina „Belleflor” SRL Administrator Admin 23 Porumb Emanuel „Nargo PSC” SRL Administrator Admin 24 Popa Catalin „Marintex” SRL Administrator Admin 25 Toniţa Marian jr. „Tonitza” SRL Administrator Admin 26 Macovei Silvia „Gil Forest” SRL Administrator Admin 27 Ghinies Iuliana „Mig Mari Serv” SRL Administrator Admin 28 Ţuchel Gheorghe „Gadmel” SRL Administrator Admin 29 Dabija Dan „Comp Zbor Amicii” SRL Administrator Admin 30 Umbrărescu Simona „Corseda” SRL Administrator Admin 31 Umbrărescu Mihaela „Cotavin” SRL Administrator Admin 32 Costorel Adriana „Ice Blink Consulting” SRL Administrator Admin 33 Istrate Mircea „Agrorep Service” SRL Administrator Admin 34 Sbârnea Enache „Glia” SRL Administrator Admin 35 Chitiga Ion „Marginela” SRL Administrator Admin 36 Bãdiţã Marian „Elefel” SRL Administrator Admin 37 Costorel Adriana „Valea Teiului” SRL Administrator Admin 38 Tuchiluş Paula „Leriagab” SRL Administrator Admin 39 Ţuchel Florentina „Lanul Auriu” SRL Administrator Admin 40 Matei Camelia „Matetin” SRL Administrator Admin 41 Costorel Florian „Re-Dana” SRL Administrator Admin 42 Cojocaru Marius Mirel „Miradi” SRL Administrator Admin 43 Ocheşanu Sãndel „Roxiforest” SRL Administrator Admin 44 Sârbu Gheorghe „Frãţia” SA Administrator Admin
ONG 1. Cãpraru Valeriu Fundaţia „SEMNAL” Preşedinte ONG 2. Gogotã Nela Asociatia Culturalã „COSGAL” Preşedinte ONG 3. Matei Camelia Asociaţia
„Un viitor pentru Priponeşti” Preşedinte ONG
4. Roşu Petrică Organizaţia „Utilizatori de Apă pt Irigaţii”
Preşedinte ONG
5. Nica Maricica Asociaţia ”Mediatorilor Rromi” Preşedinte ONG 6. Ioan Petrişor Asociaţia ”Inimă de Rrom” Preşedinte ONG 7. Oancă Florin Asociaţia Silvică „Buciumul” Preşedinte ONG 8. Mazilu Claudia Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitarã „Nicoreşti - Buciumeni”
Preşedinte ONG
244
Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”
BIBLIOGRAFIE
1. Manual Informare şi formare LEADER 2. Manual Sesiuni de formare şi specializare LEADER 3. Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi 4. Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui 5. Strategia Patrimoniului Cultural Naţional 6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Bălăşeşti, judeţul Galaţi 7. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Buciumeni, judeţul Galaţi 8. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Corod, judeţul Galaţi 9. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Cudalbi, judeţul Galaţi 10. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi 11. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Drăuşeni, judeţul Galaţi 12. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Ghidigeni, judeţul Galaţi 13. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Poiana, judeţul Galaţi 14. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Ţepu, judeţul Galaţi 15. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Valea Mărului, judeţul Galaţi 16. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Tutova judeţul Vaslui 17. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Pochidia judeţul Vaslui 18. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, in litteris, august, 2007 19. Anuarul Statistic al judeţului Galaţi, 2009 20. Anuarul Statistic al judeţului Vaslui, 2009 21. Ion T.Dragomir – Fortifica]iile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius vol.XVI,
Galaţi, 1996 22. dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu timpuriu în Europa şi Orientul
Apropiat, Prelegeri de istorie medie universală, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu 23. Strategia Naţională a Patrimoniului cultural 24. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
Site-uri care au fost consultate pentru realizarea Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” http://www.cjgalati.ro https://statistici.insse.ro www.anofm.ro www.mmediu.ro www.inmi.ro www.madr.ro www.isj.gl.edu.ro http://isj.vs.edu.ro www.primariacorodgl.ro www.primariacostachenegri.ro www.primarianicoresti.ro www.tutova.ro www.primariatepu.ro www.primariavaleamarului.ro http://ec.europa.eu www.adrse.ro
245