Strategia Europa 2020, provocări și oportunități

pentru dezvoltarea regiunilor

O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii

2

Agendă

I. Strategia Europa 2020– Ce este Strategia Europa 2020?

(context european, context național, priorităţi)

– Care sunt obiectivele strategiei la nivel european şi naţional?(ţinte, documente relevante, indicatori)

– Ce este Programul Naţional de Reformă?(rolul şi structura PNR)

– Care este rolul actorilor locali în atingerea țintelor naționale

II. Disparități regionaleIII. Politica de coeziune a UE

– Stadiul utilizării fondurilor europene la 30 sept. 2011– Legătura dintre Strategia Europa 2020 și utilizarea fondurilor

structurale şi de coeziune

IV. Dezbateri

3

Ce este Strategia Europa 2020?Context

Prin Strategia Lisabona (2000-2010), UE şi-a propus să devină „cea mai competitivă şi mai dinamică economie din lume bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economica durabilă, cu locuri de muncă mai bune şi mai numeroase şi o coeziune socială mai puternică”.

Deşi Strategia a fost revigorată în 2005, prin reorientarea accentului spre acţiuni la nivelul SM (Programele naţionale de reforme - PNR), impregnarea unei noi dimensiuni de “mediu” şi, ulterior, prin crearea Programului Lisabona, cele mai cunoscute ţinte fixate prin Strategia Lisabona - o rată de ocupare de 70% şi o pondere de 3% din PIB în investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) - nu au fost atinse.

Totuşi, printre rezultatele notabile, atribuite direct sau indirect strategiei, amintim: crearea a 18 milioane locuri de muncă, a unui sistem public mai puţin birocratic, a unui mediu de afaceri mai dinamic cu mai puţine sarcini administrative precum şi a unei pieţe unice cu mai multe opţiuni pentru consumatori.

4

I. Strategia Europa 2020Context

Noua strategie europeană pentru deceniul 2011-2020 a apărut pe fondul intensificării provocărilor pe termen lung: globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei şi, mai recent şi mai acut, criza economică şi financiară care a anihilat substanţial din beneficiile Strategiei Lisabona.

5

Strategia Europa 2020Priorităţi şi obiective

Strategia se doreşte a fi – o soluţie pentru ieşirea din criză, prin acţiuni la nivel

comunitar şi naţional care să transforme economia UE într-o economie inteligentă, sustenabilă şi incluzivă,

– o nouă viziune care să conducă la creşterea ocupării, a productivităţii şi a coeziunii economice, sociale şi teritorialeîn Europa secolului XXI.

La baza strategiei a stat Comunicarea Comisiei Euopene din 3 martie 2010 Europa 2020 – O Strategie pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii–care a definit trei priorităţi pentru UE la orizontul anului 2020:

1. Creşterea inteligentă: consolidarea cunoaşterii şi inovării ca motoare ale creşterii economice viitoare;2. Creşterea sustenabilă: realizarea unei economii competitive, bazate pe utilizarea eficientă a resurselor sustenabile;3. Creşterea favorabilă incluziunii: dezvoltarea competenţelor cetăţenilor.

6

Obiective la nivel european

În vederea atingerii acestor priorităţi, Comisia Europeană a propus 5 seturi de obiective principale :1. o rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de

75%; 2. investiţii în cercetare şi dezvoltare (atât publice şi private)

reprezentând 3% din PIB-ul UE;

3. atingerea obiectivului de „20/20/20” în domeniul energiei şi alschimbărilor climatice prevăzut în Pachetul UE Energie -Schimbări climatice :3.1 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990 (sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens),3.2 creşterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie 3.3 creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

4. un nivel maxim de 10% a ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al proporţiei de tineri absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar (sau echivalent) din totalul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;

5. numărul persoanelor ameninţate de sărăcie trebuie redus cu 20 de milioane de cetăţeni europeni.

7

Iniţiative pilot

Iniţiative pilot: acţiuni coordonate la nivelul UE pentru asigurarea condiţiilor cadru de implementare a strategiei (legislaţie, strategii sectoriale, politici şi planuri, studii, proiecte şi programe)

Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020:(i) O Uniune a inovării,(ii) Tineret în mişcare,(iii) O agendă digitală pentru Europa(iv) O Europă eficientă din punctul de vedere a utilizării resurselor(v) O politică industrială integrată pentru era globalizării(vi) O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă(vii) Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale

8

Programul Naţional de Reformă

Programul Naţional de Reforme este instrumentul programatic prin care Statele Membre vor implementa Strategia Europa 2020;

Ministerul Afacerilor Europene este responsabil cu coordonarea procesului de elaborare şi monitorizare a PNR;

În conformitate cu orientările metodologice furnizate COM, conţinutul cadru al proiectului PNR pentru Strategia Europa 2020 cuprinde următoarele secţiuni: – un scenariu macro-economic pe termen mediu;– traiectoriile pentru atingerea ţintelor naţionale Europa

2020;– abordarea obstacolelor macro-structurale în calea creşterii

economice şi ocupării forţei de muncă;– măsuri prioritare pentru realizarea ţintelor şi

eliminarea obstacolelor (calendarul implementării măsurilor şi bugetele aferente).

9

Obiectivele naţionale ale României pentru Strategia Europa 2020

Obiectiv UE - 27 România

Valoare de pornire (2008)

Ţinta (2020)

1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani

75% 64,4% 70%

2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare 3% din PIB 0,58% 2%

3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

20 % - 20%

Ponderea energiei din surseregenerabile în consumul final

20%- - 24%

Creşterea eficienţei energetice 20% - 19%(10 Mtep, exprimat

ca reducere a consumului de

energie primară)

4. Educaţie

Rata părăsirii timpurii a şcolii 10% 15,9 11,3%

Rata populaţiei cu vârsta de 30-34ani absolventă a unei forme deeducaţie terţiară

40% 15,96 26,7%

5. Promovarea incluziunii sociale, înspecial prin reducerea sărăciei

Reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială

- 580.000 persoane

10

Elaborarea PNR

Elaborarea a fost coordonată de MAEur (DAE) Ţintele naţionale ale RO au fost definite în 7 GLSE (structuri

interinstituţionale) şi au fost aprobate de către guvern, apoi discutate cu COM

Fiecare GLSE a fost coordonat de un minister, care are şi responsabilitatea atingerii ţintei respective

PNR este corelat cu PC şi ţine cont de înţelegerile RO cu FMI, BM, BERD şi COM

PNR include prevederile Pactului Euro Plus, la care RO a aderat

PNR final a fost supus dezbaterii publice şi apoi adoptat de guvern

Pentru implementare se folosesc Planuri de acţiune cu termene şi responsabilităţi precise

11

Monitorizarea PNR

Sub coordonarea MAEur, pe baza Planului de acţiune

Monitorizare permanentă de către instituţiile cu responsabilităţi în implementare

Raportare trimestrială (raport de progrese); abordare bottom-up

Raportul de sinteză este elaborat de MAEur şi adoptat de GLNI

Raportul transmis la guvern pentru informare

Primul raport a fost elaborat la 30 sept 2011

Disparități regionale

Creșterea disparităților între București și restul regiunilor

Creșterea economică a urmat o direcție vest-est

Zone subdezvoltate: nord-est și de-a lungul Dunării

Subdezvoltarea este direct proporțională cu șomajul, procentul din populație care își câștigă existența din agricultură, capacitatea autorităților locale de a atrage investiții străine

12

Indicatori cheie ai dezvoltării regionale(media =100)

Regiunea PIB/locuitor Rata Şomajului ISD/locuitor IMM-uri/locuitor Populaţia rurală

1998 2002 1998 2003 1998 2003 1998 2003 1998 2003

1. Nord-Est 79,8 101 133,7 88 15,3 23 68,7 65 167,3 127

2. Sud-Est 100,1 85 112,5 158 42,7 87 102,5 94 99,1 96

3. Sud-Muntenia85,8 81 97,1 96 65,5 66 78,1 70 159,8 127

4.Sud-Vest-

Oltenia 90,0 90 104,8 79 11,9 26 92,3 73 103,7 117

5. Vest-România100,9 100 101,9 106 99,1 59 86,7 101 61,1 82

6. Nord-Vest 95,5 95 84,6 81 41.91 53 107,1 111 106,5 87

7. Centru105,9 105 98,1 147 87,7 50 99,2 104 82,3 84

8. Bucureşti-Ilfov162,2 261 47,1 78 598,3 430 195,3 217 20,3 24

INS 2004

Cauzele care duc la creşterea disparităţilor regionale:

Localizarea şi amploarea investiţiilor

- străine

- interne

Pierderea capacităţii concurenţiale a întreprinderilor pe pieţele :

- externe

- interne

Factori speciali

Forţa de muncă specializată

Tradiţia în agricultură, meşteşuguri şi comerţ

Infrastructura

Influenţa migraţiei

Apropierea de surse de materii prime

Apropiere de pieţe de desfacere

Existenţa zonelor defavorizate sau areale care beneficiază de programe guvernamentale sau internaţionale

Areale cu transfer de capital individual autohton, provenit din munca în străinătate

14

15

PNR - Rolul actorilor locali în atingerea ţintelor naţionale

PNR-ul cuprinde și– Implicarea şi rolul factorilor politici – parlamentele naţionale,

autorităţile locale şi regionale etc.

– Implicarea şi rolul partenerilor sociali şi ai altor actori vizaţi;

– Strategia de comunicare privind PNR;

– Instrumente de monitorizare a PNR dezvoltate la nivel naţional;

– Evaluări externe (independente);

– Identificarea şi utilizarea exemplelor de bune practici.

16

III. POLITICA DE COEZIUNE A UE

Alocări financiare pentru politica de coeziune

Stadiul utilizării fondurilor europene la 30 sept. 2011

Reglementări privind fondurile europene în perioada 2014-2020

Viitorul politicii de coeziune

Poziţia României faţă de noile reglementări

17

Alocări financiare

În perioada 2007-2013, politica de coeziune are o alocare de 354,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 35,7% din bugetul UE

Pentru perioada 2014-2020 se prevede suma de 336 mld. Euro, ce reprezintă 32,7% din bugetul UE

Alocarea pentru politica de coeziune scade faţă de alocarea aferentă perioadei actuale cu 11 mld. Euro, ceea ce reprezintă cca. -5,3%.

Un aspect sensibil îl reprezintă limitarea bugetului aferent politicii de coeziune la 2,5% din PIB, faţă de 3,8% din

PIB în actuala perioadă de programare

18

Stadiul utilizării fondurilor europene la 30 sept. 2011

Rata de absorbţie:

– Dpdv plăţi interne:

prefinanţare+rambursări = 14,13%

rambursări = 5,8%

– DPDV al sumelor primite de la COM:

Total sume primite = 14,7%

Total rambursări = 3,7%

19

Programarea strategică

Ex. financiar 2007-2013– Prioritizarea investitiilor de dezvoltare şi

fundamentarea alocării - PND 2007-2013

– PND a constituit baza elaborării CSNR 2007-2013– PO s-au elaborat în conf cu CSNR

Ex. financiar 2014-2020 – o nouă abordare– COM elaborează Cadrul Strategic Comun – CSC,

care transpune obiectivele Strategiei Europa 2020 în priorităţi de investiţii pentru toate fondurile europene (FC, FEDR, FSE, FEADR, FEAMP)

– COM încheie cu SM un Contract de Parteneriat pentru Dezvoltare şi Investiţii – CPDI – rezultatul negocierii privind priorităţile naţionele de investiţii şi alocarea resurselor pe domenii şi programe

– Pe baza CPDI, SM elaborează Programele Operaţionale, care sunt instrumentele de gestionare a fondurilorş acestea trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor naţionale ale Strategiei Europa 2020

20

Noua arhitectură a politicii de coeziune

Două obiective:– investiţii pentru creştere şi ocupare, finanţat din toate fondurile (FEDR,

FC, FSE)

– cooperare teritorială europeană, finanţat din FEDR.

Resurse pentru creştere şi ocupare: 96,52% din resurse(>324 mld euro):– 50,13% (162,6 mld euro) pt. reg. mai puţin dezvoltate (PIB<

75%)– 12,01% (38,9 mld euro) pentru reg. de tranziţie(PIB: 75%-

90%)– 16,39% (53,14 mld euro) pentru reg. mai dezvoltate

(PIB>90%)– 21,19 (68,71 mld euro) pentru SM sprijinite din FC;– 0,29% (0,93 mld euro) pentru regiunile periferice.

10 mld din FC pentru infrastructura de transport din cadrul Facilitatea Conectarea Europei (total 50 mld)

21

Politica de coeziune – legătura cu Europa 2020

Obiective conforme cu Europa 2020:– CDI:

Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

Creşterea accesibilităţii, a utilizării şi a calităţii TIC

Creşterea competitivităţii IMM

– 20/20/20

Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de CO2 în toate sectoarele

Promovarea adaptării la schimbări climatice, prevenirea şi managementul riscului

Protecţia mediului şi promovarea utilizării durabile a resurselor

Promovarea transportului durabil şi înlăturarea constrângerilor în

reţelele de infrastructură cheie

22

Politica de coeziune – legătura cu Europa 2020

– Ocupare

Promovarea ocupării şi sprijin pentru mobilitatea forţei de muncă

– Incluziune socială

Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

– Educaţie

Investiţii în educaţie, aptitudini şi învăţare pe tot parcursul

vieţii

23

Pachetul legislativ privind politica de coeziune în perioada 2014 – 2020:

Regulamentul general cuprinde,

– prevederi comune pentru toate cele cinci fonduri europene de tip structural (FEDR, FSE, FC, FEADR şi FEAMP),

– regulile generale privind fondurile specifice politicii de coeziune

(FEDR, FC şi FSE).

Regulamente specifice pentru fiecare fond

Reglementări privind fondurile europene în perioada 2014-2020

24

Viitorul politicii de coeziune

Alocări estimate pentru RO: 35,91 mld.Euro

Alocare estimativă pe regiuni (Euro)– Vest 5.014.040.046

– Centru 4.648.305.420

– Nord - Est 6.850.585.884

– Sud - Est 5.193.638.730

– Sud - Muntenia 6.050.095.050

– Bucureşti - Ilfov 440.613.096

– Sud - Vest Oltenia 4.167.108.708

– Vest 3.546.544.434

25

Pentru mai multe informaţii…

…puteţi accesa:

www.dae.gov.ro

http://ec.europa.eu/eu2020