2

CUPRINS

Cuvânt înainte adresat de Primarul ora ului Hâr ova 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL A ORA ULUI HÂR OVA 4

I. PREZENTARE GENERAL 6

1. Evaluarea capitalului natural 9 2. Factorii de mediu 12 3. Evaluarea capitalului antropic 18 4. Evaluarea capitalului social 27

II. OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE 33

1. Obiectivele generale 33 2. Obiective specifice 35

III. PLANUL LOCAL DE AC IUNE PENTRU DEZVOLTARE DURABIL 46

III.1. Considera ii generale 46 III.2. Principii i condi ii 46 III.3. Obiective generale 47 III.4 Înt rirea capacit ii institu ionale a prim riei 48 III.5. Proiec ia financiar 50 III.6. Obiective specifice i proiecte identificate 52

1. Înv mânt – educa ie 52 2. Sport 54 3. Infrastructur 55 4. Social 59 5. Obiective culturale 61 6. Rromi 61 7. Culte 62 8. Agricultur , Silvicultur , Industrie Alimentar 63

9. Mediul de afaceri 65 10.Turism 66 11.Demografie i s n tate public 67 12.Societatea civil 68 13.Lucr ri urgente pentru evitarea unor catastrofe 68 14.Administra ie public 69

III.7. Structuri institu ionale de monitorizare i evaluare 70

IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2006 – 2015 71 1. Reabilitarea, extinderea re elei de ap potabil , a re elei de canalizare menajer i pluvial leg tura dintre sistemele de canalizare 71 2. Construc ia sta iei de epurare 72 3. Refacere tram stradal 72 4. Realizarea unui sistem integrat de colectare i selectare a de eurilor 73 5. Str mutarea re elei de medie tensiune 74 6. Programul pentru locuin e 75 7. Programul pentru institu ii sociale 76 8. Programul pentru biserici 76 9. Reabilitarea i modernizarea Campusului ,, Grup colar Agricol” i reabilitarea termic a institu iilor colare din ora 77 10. Construirea unei s li de gimnastic la coala general nr.1, reabilitarea s lii de sport a Liceului ,,Ioan Cotovu” i construirea unor terenuri de sport în diferite zone ale ora ului 77 11. Amenajare zona cartier SOVEJA 78 12. Parc arheologic, refacere cetate i construc ie arheodrom 79 13. Zon turistic i de agrement 79

V. BUGETUL LOCAL PE ANUL 2004, 2005, 2006 80

VI. FOTOGRAFII DIN ORA

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Misiunea noastr , a administra iei publice locale, este de a asigura, cet enilorora ului Hâr ova, servicii publice eficiente i de calitate, în condi ii de realtransparen i cu implicarea cet enilor în luarea deciziilor. Dezvoltarea durabil , a a cum a fost definit la Conferin a Mondial pentru Mediu i Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, este "dezvoltarea care asigur cerin ele

genera iei prezente, f r a compromite ansele genera iilor viitoare de a- i satisface propriile necesit i". Fiecare genera ie î i are propriile provoc ri, dar i responsabilitatea de a crea o societate durabil . Trebuie s asigur m genera iilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de condi ii care s le asigure confortul pentru o via plin de satisfac ii. Pentru îndeplinirea acestei responsabilit i, am realizat acest document - "Strategia de Dezvoltare Durabil a ora ului Hâr ova".

Aceast lucrare trebuie s stea la baza guvern rii locale în procesul prin care autoritatea local , în parteneriat cu toate sectoarele comunit ii, va întocmi planuri realiste de ac iune care s stea la baza dezvolt rii durabile a ora ului. Strategia,propune un model de dezvoltare economic care s sus in rezolvarea problemelor sociale, precum i exploatarea ra ional a resurselor, protejarea mediului ambient ifolosirea tuturor oportunit ilor locale.

Hâr ova este un ora dinamic, în continu extindere i schimbare. Una din caracteristicile comunit ii hâr ovene este aceea c este deschis c tre schimbare iprezint abilitatea de a urma noi ini iative.

Realizând împreun strategia local vom da cet enilor acestui ora posibilitatea de a- i aduce contribu ia la cre terea gradului de bun stare, de a se implica în deciziile majore i de a fi actori activi în parcursul dinamic al vie ii ora ului nostru.

St în puterea noastr , a tuturor, s realiz m acest lucru!

Ionel CHIRI , Primarul ora ului Hâr ova

4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL AORA ULUI HÂR OVA

Planificarea strategic este un proces în mai multe etape, prin care comunit ile pot s î i creeze imaginea viitorului pornind de la condi iile prezente de poten ial i resurse iî i traseaz c i de realizare a acelui viitor. Etapele necesare în planificarea strategic sunt urm toarele:

1. Evaluarea capitalului natural 2. Evaluarea capitalului antropic3. Evaluarea capitalului social4. Obiectivele Strategiei Locale de Dezvoltare5. Planul Local de Ac iune pentru Dezvoltare Durabil6. Portofoliul de Proiecte Prioritare pentru perioada 2006 - 2015

Pe baza profilului economico-social al zonei, echipa de proiect a sintetizat misiunea strategiei de dezvoltare local i a identificat direc iile strategice i domeniile prioritare de ac iune pentru urm torii 10 ani. Strategia de dezvoltare urmãre te ,,Cre tereabunãstãrii comunitã ii locale în ansamblul ei”.

Pentru aceasta este nevoie de: - economie localã diversificatã, dinamicã i eficientã; - locuri de muncã i câ tiguri decente pentru toatã popula ia activã; - stabilitate politicã i deschidere din partea autoritã ii locale i centrale; - încurajarea ini iativei i cre terea libertã ii de op iune în toate domeniile; - condi ii favorabile existen ei umane i servicii de bunã calitate: locuin e, asisten ã

medicalã, climat social echilibrat, posibilitã i pentru activitã i educa ionale, culturale, sportive, recreative, religioase i o calitate bunã a mediului înconjurãtor .

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul na ional iregional de dezvoltare, Prim ria ora ului Hâr ova î i va desf ura activitatea în urm toarele direc ii:

1. Identificarea programelor de finan are na ionale i externe i depunerea de proiecte în vederea atragerii de resurse financiare în zon .

2. Înfiin area unor zone economice pentru crearea unor întreprinderi care sabsoarb for a de munc existent pe pia .

3. Atragerea altor localit i în programe de dezvoltare zonale cu beneficii pentru to i partenerii implica i.

4. Investi ii în infrastructur care s permit deschiderea zonei. 5. Valorificarea resurselor naturale ( piatr de calcar, izvoare termale, terenuri

agricole, Dunarea cu ostroavele sale ), a poten ialului turistic cultural-istoric (Telul Eneolitic, Cetatea Carsium, zone cu vestigii arheologice si rezervatiile naturale ), a celui de agrement (pescuit, vân toare, sporturi nautice) i utilizarea for ei de muncdisponibil .

5

Condi ii de implementare a strategiei: - determinarea profilului socio-economic i de mediu al ora ului, inclusiv identificarea problemelor cu care se confrunt comunitatea; - propunerea mai multor scenarii de dezvoltare; - stabilirea viziunii de dezvoltare, a direc iilor strategice i a obiectivelor; - acordul i sus inerea planului de c tre cet eni i politicieni; - sus inerea din partea sectorului privat a strategiei dezvolt rii economice a serviciilor; - informarea permanent a cet enilor privind progresul implement rii planului; - implicarea mass-mediei i a O.N.G.-urilor în diseminarea informa iilor i monitorizarea Strategiei.

6

I. PREZENTARE GENERALISTORIC

Situat în extremitatea nord-vestic a jude ului Constan a, pe malul drept al Dun rii, în aval de confluen a Dun rii vechi cu bra ul Borcea, ora ul Hâr ova are o suprafa de 478,32 ha.

Sunt nenum rate cercet ri arheologice desf urate în zona Hâr ovei, ale c ror puncte de cercetare au dus la concluzia c în aceast parte a Dobrogei exist suficiente dovezi pentru a se demonstra existen a unor comunit i umane din vechi timpuri. În lucrarea ,,Descoperiri nou în Scythia Minor”, Bucure ti 1913, Vasile Pârvan, distins arheolog, care în perioada 1911-1914 a f cut cercet ri la Hâr ova, descoper icerceteaz aici o serie de fragmente de inscrip ii latine i grece ti i pomene te de cetatea Carsium, situat pe malul drept al Dun rii, important centru strategic care f cea leg turaîntre Scythia Minor i Dacia. ,,Cetatea antic de la Hâr ova a fost mult mai însemnat decât cea de la Calichioi. Carsium e un centru care în toate timpurile a fost locuit i ap rat. El domin trecerea direct din Scythia Minor în câmpia getic de la apus, prin punctul unde Dun rea, dupce a r t cit prin b l ile i gârlele Ialomi ei i înainte de a se risipi în b l ile i gârlele Br ilei, î i strâng un moment toate apele la un loc în dreptul gurii Ialomi ei. Acest rol, de cap de pod, al cet ii Carsium dinspre Scythia c tre Dacia, este confirmat prin a ezareamilitar din fa , pe malul stâng al Dun rii, la gura Ialomi ei, unde pe vremea romanp zea un deta ament de s geta i syrieni: numerus Surorum sagittariorum”. Tocmai din pricina c i în timpurile noi, din cauza pozi iei sale fire ti, cu totul excep ionale dominând pe o mare distan cursul Dun rii i câmpia dacic , Hâr ova a fost fortificat , cetatea antic a suferit foarte mult, ea fiind întrebuin at de fiecare nou st pânal ei ca simpl carier de piatr i, deci, atâtea i atâtea monumente antice p strate în zidurile ei au fost complet distruse, mai ales pe vremea turcilor. Acesta este motivul c în ce prive te Capidava, chiar f r s p turi sistematice, exist destule tiri monumentale, îns din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscrip ii latine i vreo trei grece ti, care nu ne spun decât prea pu in asupra acestui centru antic. Acela i caracter secundar îl au – în afar de unul singur – i cele câteva fragmente nou g site în ultimul timp la cetate i duse prin îngrijirea dlui. V. Cotovu la muzeul regional din Hâr ova (p. 478-479). Mai departe, ilustrul arheolog descifreaz i reface cu minu iozitate semn cu semn acel ,, unul singur” fragment care, pentru Hâr ova, este deosebit de important. Astfel ajunge la concluzia c aceast piatr a fost ,, pus pentru inaugurarea unei mari opere” i este ,, o piatr de funda ie, i deci are a fi în eleas ca toate acele monumente inaugurale ale cet ilor, castrelor i castelelor din imperiu i de la grani e,ridicate din nou sau reparate de împ ra i prin îngrijirea guvernatorilor provinciilor respective”.

7

Prin aceasta, Vasile Pârvan socote te c se câ tig ,,pentru istoria ocupa iunii militare a inutului dobrogean unul din cele mai importante momente: zidirea castelului din Carsium, chiar sub Traian, ne l mure te atunci i mai bine extraordinara înfr ire a ade timpurie (prima jum tate a secolului al doilea) a vie ii civile romano – thrace pe baze romane în teritoriile rurale din Dobrogea de mijloc...”. Un alt cercet tor, Victor Br tulescu care i el a efectuat s p turi la Hâr ova, în lucrarea sa ,, Cetatea Hâr ova în leg tur cu Dobrogea i inuturile înconjur toare” (1940) reia ipoteza lui Vasile Pârvan, ca de altfel i al i arheologi, f r a o infirma. Astfel, acesta arat : ,,...Traian în elege importan a tactic i strategic a punctului din a c rui în l ime po i supraveghea Dun rea pe mari distan e, în sus i în jos i de unde, în mai pu in de o or , e ti pe rmul dacic, la gura Ialomi ei. Aici se fixeaz garnizoana escadromului al doilea spaniol al Arabacilor, care î i cl desc cetatea de paz , în anul 103, anul începerii celui de-al doilea r zboi al lui Traian cu Dacii” (p. 8). Este tiut faptul c în primul r zboi dintre Traian i Decebal (101-102 e.n.), acesta din urm trece Dun rea în Moesia Inferioar cu gândul de a t ia comunica iileîmp ratului roman i numai printr-un efort considerabil romanii reu esc s -i opreasc pe daci i alia ii lor pe platoul de la Adamclisi. Pentru a se evita o ac iune asem n toare, din ordinul împ ratului, sunt gr bite lucr rile la a ez rile fortificate, în perioada dintre primul i al doilea r zboi cu dacii. Centrele de pe malul dobrogean al fluviului improvizate pân

atunci din an uri i valuri de p mânt cu palisade, au fost transformate în cet i solide, cu ziduri puternice de piatr . Este i cazul cet ii Carsium a c rei inscrip ie inaugural a fost g sit în stare fragmental . Din justa reconstituire pe care a facut-o Vasile Pârvan, reiese c acest castru a fost zidit pentru o all de cavalerie (Alla II Hispanorum et Aravacorum) sub imp ratul Traian, legat al provinciei fiind Q. Fabius Postuminus, care i-a îndeplinit aceast func ie în anul 103 e.n cel mai târziu. De i ,,s rac ” în date inscrip ia despre care Vasile Pârvan scria c ar putea aminti refacerea cet ii Carsium de c tre Traian în jurul anului 103 dup Hristos, poate constitui un document important pentru ora ul Hâr ova, ca document ce atest localitatea, deoarece nici un cercet tor nu o contest , nici ca dat , nici ca neprovenind de aici, iar autoritatea cercet torului în domeniul respectiv este de necontestat. Tot Vasile Pârvan, în alt lucrare ,, Începuturile vie ii romane de la gurile Dun rii”,(Bucure ti 1923) arat c pe dealul Cet ii Carsium a existat o a ezare getic , anterioarconstruirii castrului de c tre romani. Într-un spa iu restrâns din punct de vedere geografic întâlnim urme materiale care atest prezen a omului pe aceste meleaguri înc din paleolitic, prima treapt a evolu ieiumane în cadrul Epocii Str vechi. În ce prive te Hâr ova men ion m descoperirea lâng tell a unei unelte apar inând paleoliticului superior. Piesa a fost descoperitîntâmpl tor i provine, dup toate posibilit ile, de pe una din terasele ce se aflau în partea de sud-est a ora ului. Nic ieri în Dobrogea, ca de altfel în tot S-E european, neoliticul nu este mai bine reprezentat în mod compact ca în tell – ul de la Hâr ova. Acesta este cel mai mare din ar (11 metrii în l ime) i unul dintre cele mai importante din Europa. Cel mai vechi strat

8

de cultur se afl la baza tell – ului. Începând de aici, aproape în mod didactic se deruleaz straturi succesive apar inând marilor culturi neolitice, eneolitice i din perioada de tranzi ie (Hamangia, Boian, Gumelni a).

În tell – ul de la Hâr ova, ultimul nivel prezint o serie de gropi din perioadele urm toare: epoca bronzului,a fierului, roman , romano – bizantin i feudal . Este o dovad peremptorie c pe acest tell a fost o continuitate de via omeneasc timp de 6 milenii. În privin a originii numelui ora ului Hâr ova exist mai multe ipoteze, bine sus inute de autorii lor. Vasile Bogrea arat în lucrarea ,, Întâiul Congres al filologilor români” (p. 32, 1926) c numele de Hâr ova deriv indirect din Carsium, care în limba latin înseamnpietroas , stâncoas , configura ia terenului pe care este a ezat cetatea confirmând acest lucru. În alt lucrare, ,,Pod peste Dun re la Hâr ova” (p. 5, 1913), A. Anastasiu arat coriginea numelui de Hâr ova este daco – getic . Dacii sub Burebista au construit cetatea i au numit-o Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova i de

români în Hâr ova. Vasile Pârvan analizând originea numelui Capidavei (prin extensie i al cet iiCarsium) avanseaz ideea c provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologic înseamn plugari (lucrarea ,, Getica” , Bucure ti, 1982, pg. 152). Tradi iile localnicilor indic o origine mai recent , din vremea ocupa iei turce ti.Numele Hâr ova deriv , conform acestei tradi ii de la hîrsîz – ava, care în limba turcînseamn Valea Ho ilor. Aceast denumire i-a fost dat din cauza faptului c localnicii obi nuiau s fure vite de la p storii ardeleni care poposeau la acest vad al Dun rii, furturi anchetate de autorit ile turce ti. Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus sunt exacte, cert este c acest teritoriu pe care se g se te ora ul a fost locuit din vremuri str vechi. Cetatea are o istorie zbuciumat fiind deseori distrus de repetatele invazii ale popoarelor barbare ce atacau necontenit acest bastion înaintat al Imperiului Roman ianume Dobrogea, în toat perioada secolelor IV i V când Imperiul trece printr-o puternic criz . Distrus de go i, ocupat de huni, ref cut în timpul lui Iustian, ea este mereu implicat în marile momente ale istoriei din perioada bizantin . Va rezista atacurilor pecenegilor i cumanilor, va cunoa te pustietoarea invazie t tar i iar i o g sim prezent în vremea lui Mircea cel B trân, constituind unul din principalele puncte înt rite din teritoriul dintre Dun re i Mare al marelui voievod. Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hâr ovei în cadrul sistemului lor de fortifica ii de la grani a de nord a Imperiului Otoman i în vremea otoman cetatea avea s fie implicat în marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras Iancu de Hunedoara dup nefasta b t lie de la Varna (1444); pe aici au trecut o tenii lui Vlad

epe în marea ac iune militar a domeniului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul devastator al tunurilor armatelor muntene ale marilor voievozi Mihai Viteazul, Radu erban i Mihnea al- III- lea; a fost implicat în marile confrunt ri militare din secolele XVIII i XIX dintre marile imperii: Rusia, Austria i Turcia. Amurgul cet ii

9

vine în 1829, când dup pacea de la Adrianopol, o formidabil explozie, provocat de ru i, pune cap t definitiv existen ei sale bimilenare. A ezarea civic de la Hâr ova are o existen strâns legat de cea a cet ii, ea supravie uind distrugerii ei, ajungând în perioada modern un centru economic i politic important, ce se va dezvolta continuu îndeosebi dup unirea Dobrogei cu România (1878) când, de i a fost greu încercat de marile conflagra ii ce au zguduit omenirea în prima jum tate a sec. XX, ca i în alte d i ea a ren scut ajungând ast zi, la inceput de mileniu III un ora cochet, lini tit, cu o popula ie de aproximativ 10.500 locuitori.

Situat pe locul în care la începutul secolului II e.n. se întemeia cetatea romanã CARSIUM, ora ul poate fi recunoscut prin poten ialul sãu agricol – în special culturile de cereale i cre terea animalelor – prin poten ialul pescuitului în Dunãre i bãl ile din apropriere, dar i prin activitã ile me te ugãre ti sus inute cu câ iva ani în urmã – împletituri din rãchitã, esutul covoarelor, construc ia de atelaje. Activitã ile industriale din perioada comunistã nefiind create i consolidate pe baze economice viabile s-au prãbu it odatã cu dispari ia pie elor centralizate. Schimbãrile care au avut loc în via a politicã i economicã a ãrii, de dupã decembrie 1989, au determinat modificãri structurale socio-economice de amploare iasupra ora ului nostru. Prin aplicarea unor politici de dezvoltare adecvate, având în vedere poten ialul de dezvoltare de care Hâr ova dispune, dorim ca ora ul i cetã enii sãi sã- i regãseascã propria identitate i locul pe care îl meritã pe harta socio-economicã a ãrii. Acestea sunt motivele pentru care elaborarea unui plan de dezvoltare socio-economic a devenit principala preocupare a administra iei publice, acest proiect important dorindu- i sã ne orienteze spre schimbare i progres, spre dezvoltare economicã, spre cre terea bunãstãrii întregii noastre colectivitã i i spre asigurarea unei stabilitã i sociale. De aceea constatãrile, analizele, dar i solu iile propuse alãturi de elaborarea unor prognoze, atât în cadrul consiliului local cât i a primãriei, se constituie într-un demers privind aceastã relansare socio-economicã a ora ului.

1. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 1.1. A EZARE GEOGRAFICOra ul Hâr ova este a ezat în partea de Nord-Vest a jude ului Constan a, pe malul

drept al fluviului Dunãrea, la 10 Km de confluen a Dunãrii cu bra ul Borcea. Distan acare îl desparte de re edin a de jude , municipiul Constan a, este de 85 Km.

1.1.1. Suprafa a Suprafa a teritoriului este de 10.911 ha, din care: intravilan = 478,32 ha iextravilan = 10.432,68 ha. Ora ul are în componen a sa 3 localitã i, Hâr ova ora ul propriu-zis, satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu Oii i sector locuin e Ferma 1.

10

1.1.2. Resurse naturale Rezerve piatr calcar Pe teritoriul ora ului i în imediata apropiere, exist resurse de calcar, dup cum

urmeaz :- Cariera Celea – Hâr ova (cariera ,,Celea Mic ”, cariera ,,La lac”) situate în

amonte de ora de-a lungul Dun rii pe o lungime de 12 km. Capacitatea carierei este de 316.000 to/an piatr spart i criblur , fiind exploatat de Dobromin SA – Miniera Medgidia. Cantitatea exploatat anual este de 50.000 to calcar, utilizat în construc ii.Aceasta se transport rutier i pe ap cu barje.

- Cariera Rasim – Hâr ova situat la 4,5 km Nord de ora ul Hâr ova, are o capacitate de circa 35.000 to piatr brut i spart , utilizat la lucr ri de construc ii.

Izvoare termale Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radioactive din zona Vadu Oii

– Hâr ova.Z c mântul de ap termomineral este pus în eviden de forajele situate între

malul Dun rii i drumul dintre Vadu Oii i DN 2A, la 2 km de ora . Apa are o concentra ie superioar de sulf i H2S i are curgere liber într-un bazin de beton – ca amenajare minim pentru utilizarea la b i terapeutice. Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius i un debit de 8 l/s. Apele termominerale de aici sunt omologate asem n tor celor de la B ile Herculane, putând fi utilizate pentru cur balnear în bazele termale.

Dac aceste z c minte se întind i în zona intravilanului, mai ales pe partea de vest, s-ar crea premisele amplas rii unei baze balneare chiar în intravilan, o posibilitate de a pune în valoare calit ile apelor termominerale în condi ii economice mai avantajoase. Deoarece apa din pu urile P2 i P8 are urme de sulf, este de presupus cforajele respective traverseaz stratul acvifer termomineral.

Cel mai important corp de suprafa în zona studiat este fluviul Dun rea, cu o l ime în zona Hâr ova de aproximativ 380 m i adâncime de 8 m.

1.1.3. Vegeta ia i fauna Zona de podi este caracteristic stepei, fiind alc tuit din specii xerofite i

mezoxerofite, predominând gramineele i asteraceele: se reg se te în p unile naturale, în culturi fiind înlocuite în mare parte de buruieni.

Zona de lunc este caracterizat de vegeta ie higrofil , dominante fiind typhaceae-ele (stufuri).

Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alc tuit din teren agricol pe care vegeta ia este constituit de plantele de cultur . Terenurile inundabile separate de restul teritoriului cu diguri de p mânt, precum i ostroavele care fac parte din teritoriul ora ului Hâr ova sunt ocupate de p dure în care predomin plopul i salcia.

Într-o strâns leg tur cu r spândirea solurilor i vegeta iei întâlnim o varietate foarte mare de vie uitoare. Fauna prezent se caracterizeaz printr-un mare num r de p s ri i roz toare care- i g sesc hrana din bel ug.

11

Printre speciile caracteristice stepei se num r popând ul i iepurele - vânat bine apreciat. Se mai întâlnesc în numar mare orbetele mic, oarecele de câmp i obolanul cenu iu.

Dintre animale putem aminti dihorul de step , mistre ul, c prioara i vulpea. Reptilele sunt reprezentate prin gu terul v rgat, opârla de step i broasca estoasdobrogean .

Dintre p s ri amintim potârnichea, graurul, co ofana, uliul porumbar, uliul serpar, prepeli a, fazanul, ciocârlia, stârcul cufundar, ra a i gâsca s lbatic . În apa Dun rii sunt întâlnite frecvent exemplare de: arpe de ap i pe ti importan i pentru pescuit (caras, crap, biban, alau, tiuc , morun, nisetru, scrumbie, somn, ceg , p strug , etc.).

1.1.4. Clima Particularit ile climatice ale teritoriului dobrogean în aceast zon eviden iaz un

grad de continentalism pronun at caracterizat prin oscila ii valorice mari diurne i anuale ale temperaturii aerului, prin umezeal redus i cantit i mici de precipita ii.

În baza datelor consemnate de sta ia meteorologic Hâr ova pe o perioad mai mare de timp putem eviden ia principalele caracteristici climatice ale zonei.

Temperatura aerului, factor climatic principal ce condi ioneaz în cea mai mare parte desf urarea principalelor activit i ale oamenilor precum i condi iile de locuire, prezint pentru o perioad de observa ii de peste 40 de ani urm toarele medii lunare în ,,0C”:Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual-1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1

Media maximelor zilnice 1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6

Media minimelor zilnice -4,4 -2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3 -11,4 6,7 Temperatura maxim absolut a fost de 39,50C - înregistrat la 22.08.1952. Temperatura minim absolut a fost de -23,60C - înregistrat la 05.02.1954. Precipita iile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climaterici importan i ce condi ioneaz în primul rând desf urarea activit ilor agricole. Valorile medii lunare i anuale, în mm, prezint urm toarele valori: Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual

Cantit i lunare i anuale de precipita ii37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2

Cantit i maxime c zute în 24 ore 77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 -

Cea mai mare cantitate de precipita ii (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregistrat în 02.09.1971 i în 12.07.2005.

Num rul mediu al zilelor cu precipita ii solide înregistrat în aceast perioad a fost de 20,2 zile cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar num rul de zile cu solul acoperit de z pad este de 31,2 zile.

12

Regimul eolian este caracterizat în ora ul Hâr ova de o frecven mare a zilelor cu vânt, varia ia direc iilor i o medie a vitezelor mai ridicat . Din datele de sintez de inutepe o perioad mai mare de timp (10-40 ani), rezult urm toarele caracteristici ale regimului eolian din zona Hâr ova: - O frecven mare a vânturilor (87%) i o varia ie mare a direc iilor având îns ca dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) i nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domin vânturile din nord i nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistreaz ivânturile din sud-est i sud. Viteza medie înregistreaz valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în anotimpul rece. Circula ia aerului cu o vitez mai mare de 2 m/s de ine ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luat în calculul poten ialului energetic eolian al zonei. - Frecven a i viteza vântului pe direc ii constituie un factor important în condi ionarea unor solu ii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone func ionale iprotejarea fa de sursele de poluare.

2.2 FACTORII DE MEDIU

2.2.1. Calitatea aerului Surse de poluare a atmosferei

Principala surs de poluare în vatra ora ului Hâr ova o constituie depozitul de gunoi menajer. Calitatea atmosferei în Hâr ova este afectat de poluan i emi i de surse de tip industrial (Sârme i Cabluri SA, centralele termice ale: prim riei, unit ilor colare,spital, etc.) i de tip urban, la niveluri ce nu dep esc protec ia receptorilor: popula ia,mediul natural i mediul construit.

Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme i Cabluri SA.

Sursele urbane cele mai importante care afecteaz calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii i centrale termice) necesare înc lzirii reziden iale, institu ionale i industriale precum i de emisiile de la rampa de de euri menajere.

2.2.2. Calitatea apei Alimentarea cu ap potabil din surs subteran În zona ora ului Hâr ova - exist o baterie de pu uri subterane, destul de bine dezvoltat . Acestea sunt în num r de 10 buc i, având adâncimi cuprinse între 100-150 m cu o capacitate de debitare de circa 140 l/s. Pu urile sunt amplasate în mai multe zone ale ora ului i în principal în zona de sud-vest, amplasarea acestora realizându-se în urma unui studiu hidrogeologic. Apa prelevat din pu uri este în general de bun calitate i este clorinat cu clor gazos înainte de distribuirea în re ea.

Din aceste 10 pu uri numai 6 sunt exploatate (2 sunt abandonate din lips de debit i defec iuni la coloana de filtru i 2 nu sunt echipate). Datorit interferen ei cu anumite

straturi acvifere sulfuroase, pu urile P2 i P8 furnizeaz ap cu un con inut u or m rit de sulf, iar pu ul P3 este înisipat.

13

Re eaua de distribu ie a localit ii este format din conducte cu diametre cuprinse între 150 mm i 400 mm, în lungime de 39 km, iar complexul de înmagazinare este format din rezervoare având 2 x 500 mc + 2 x 1000 mc i 1 x 2500 mc, amplasate la cota 60 m NMB pe dealul Hâr ova. Localitatea Vadu Oii are o surs subteran de alimentare cu ap alc tuit dintr-un pu forat. Localitatea dispune de un rezervor de 200 mc i o sta ie de clorare care asigurnecesarul de consum al popula iei i unit ilor economice, precum i o re ea de distribu iede cca 4,0 Km lungime.

Canalizarea Canalizarea ora ului Hâr ova se rezolv în sistem mixt: zona central dispune de

un sistem de canalizare divizor (canalizare menajer Dn 25 cm – Dn 60 cm i pluvialseparat Dn 30 cm – 90/135 cm), iar în punctele de desc rcare c tre emisar, Dun rea, aceasta devine unitar. Evacuarea apelor uzate în Dun re se face prin mai multe puncte: zona central Dn 80/120 cm; zona industrial Dn 80 cm; zona nordic Dn 40 cm i portul vechi cu un Dn 60 cm. În prezent exist o re ea de canalizare în lungime de 13,5 km, transportând un debit de circa 63 l/s, re eaua menajer i pluvial fiind dezvoltat numai în zona central – restul localit ii nu are sistem de canalizare. Conform Programului social pentru Întreprinderea Sârme i Cabluri, în partea de vest a localit ii s-a executat o sta ie de epurare mecano – biologic care nu a fost finalizat decât în propor ie de 70% (lucr rile executate fiind în prezent în conservare). Sta ia de pompare din zona central precum i conducta de refulare Dn 300 mm OL – nu sunt finalizate. Canalizarea pluvial este par ial dezvoltat . Datorit pantelor mari, în special în zonele de deservire în emisar; produc rev rs ri, iroiri, etc. - pe versan ii dinspre Dun re. Apele meteorice, în general, sunt dirijate prin lucr ri de sistematizare pe vertical ,c tre interiorul incintelor i preluate prin receptori i guri de scurgere, prin canale închise Dn 40 cm – Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire direct în emisar – Dun re. În localitatea Vadu Oii, în zona de sud-est a acesteia exist un canal colector deschis, cu rol de canal de drenare i dirijare a apelor pluviale, c tre emisar, Dun rea.

2.2.3. SolulReparti ia în teritoriu a principalelor tipuri i subtipuri de soluri este condi ionat

de factorii climatici, de relief i antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se reg sesc în formula unit ii de sol. Condi ia climatic i de vegeta ie a inutului de step a favorizat o mineralizare accentuat a p r ii organice. Reparti ia geografic a unit ilor teritoriale de soluri respect configura ia pedologic din Dobrogea, unde se g sesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri i erodosoluri.

Toate solurile s-au format sub ac iunea dominant a unui singur proces pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în

14

func ie de roca parental asupra c reia a ac ionat (loess, calcare, coluvii i aluviuni) inivelul pânzei pedofreatice.

Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri balane vermice. Solurile balane, denumite i brune deschise de step sau normale sau închise, se caracterizeaz prin loessuri cu textura mai grosier (lutonisipoas spre nisipolutoas )con inut mai ridicat de carbona i de la suprafa i con inut mai sc zut de humus (de regul moderat) datorit mineraliz rii intense. De aceea ele prezint un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.

Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinit sau chiar oprit datorit eroziunii pluvionivale i eoliene, ducând la apari ia solurilor balane erodate i a regosolurilor. Eliminarea total a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de 7% prezen a erodisolurilor (loess de la suprafa ).

Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fost posibil decât în mic m suri astfel apar, mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca p uni, litosoluri care de

regul sunt asociate cu roca dur la zi. Când acestea se g sesc sub o p tur sub ire de loess, volumul edafic se reduce substan ial (subtipuri rendzinice la regosol i erodisol).

În zona de lunc bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condi iile existen ei unui exces de umiditate ce favorizeaz procesele de reducere i apari iafenomenelor de hidromorfism. În func ie de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacovisti i soluri gleice.

Resurse ale solului Hâr ova prezint resurse de calcar în afara intravilanului, pe teritoriul ora ului.

Aceasta se exploateaz la Cariera Celea Mic (Cariera „La lac”), situat în amonte de ora , de-a lungul Dun rii. Capacitatea acesteia este 316.000 tone/an piatr spart icriblur îns se exploateaz aproximativ 50.000 tone/an, iar materialul este utilizat în principal ca piatr pentru construc ii, existând atât posibilitatea transportului rutier al acestuia de la carier cât i pe ap , cu barje.

Cariera Rasim- Hâr ova este situat la 4,5 km nord de ora având o capacitate de produc ie de 35.000 tone/an de piatr brut , utilizat ca material de construc ii.

2.2.4. Spa ii verzi Ora ul Hâr ova este deficitar la spa ii verzi amenajate; revin câte 2,00 mp/cap de

locuitor, fa de norma de 7,00 mp/cap de locuitor specific ora elor de câmpie cu popula ie sub 20.000 locuitori. În intravilan exist suprafe e ce pot fi amenajate ca spa iiverzi de agrement sau de protec ie. Nu exist îns în intravilan sau în teritoriul administrativ, amenaj ri pentru recreere, odihn i tratament, cu toate c exist condi iiprin valorificarea apelor termominerale.

Spa iile verzi din ora ul Hâr ova sunt: - scuarul din cap tul sudic al str zii Vadului, - terenul de fotbal de lâng cimitirul cre tin,- terenurile cu iarb de pe dealul Cet ii i dealul Belciug.

15

Acestea însumeaz , a a cum reiese din bilan ul teritorial 2,07 ha, adic 0,43% din totalul intravilanului. În intravilan exist îns suprafe e ce pot fi amenajate ca spa ii verzi de agrement sau de protec ie.

Faptul c circa 60% din locuin e sunt amplasate în cur i face ca i spa iile plantate din cur i s participe la ansamblul spa iilor verzi, ca surs de oxigen, de microclimat.

În structura urban propus , spa iile verzi au dou tipuri de func iuni c rora le corespund dou amplasamente:

- Spa iul verde de construire a unei zone de agrement i promenad situat adiacent falezei la Dun re, cu prelungire pe cele dou protuberan e – dealul Belciug i dealul Cet ii. Acestea includ în traseul de promenad i valori de peisaj (canaralele) iarheologice (vestigiile fortifica iei medievale).

- Spa iul verde de protec ie i separare a unit ilor de produc ie sau a altor func iuni i spa ii ce determin separare i protec ie a zonei de locuit: cimitire, depozitul de gunoi

propus, incintele de produc ie, cariera de piatr .

2.2.5 Identificarea surselor de poluare Principala surs de poluare în vatra ora ului Hâr ova o constituie depozitul de

gunoi menajer. Acesta este amplasat în zona nord-estic a ora ului, constituind o surs de poluare atât a aerului, apelor subterane cât i asupra s n t ii popula iei fiind situat la distan e de aproximativ 500 m de primele locuin e i aproximativ un sfert din locuin eleora ului aflându-se în perimetrul de protec ie de 1000 m al depozitului.

Hâr ova nu are o sta ie de epurare. Apele uzate or ene ti (fecaloid – menajere iindustriale) neepurate sunt evacuate în Dun re prin 4 guri de v rsare. Agen ii economici deverseaz i ei apa în canalizarea ora ului, care de aici ajunge direct în Dun re. Unii dintre agen ii economici dispun de instala ii de pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt între inute corect iar al ii nici m car nu de in astfel de instala ii.

Principalele cauze ale polu rii apelor freatice sunt considerate: de euri lichide ce ajung în subteran datorit latrinelor neimpermeabile idatorit an urilor arterelor stradale; transformarea fântânilor în latrine; astuparea fostelor fântâni cu de euri.

Cauze secundare: depozit ri de gunoi de grajd; depozit ri de îngr eminte i pesticide direct pe sol; infiltrarea în subteran a apelor poluate ale Dun rii.

Referitor la calitatea apelor de suprafa , principalul corp de suprafa fiind Dun rea, în sectorul Giurgeni – Vadu Oii al fluviului calitatea global a apei corespunde din punct de vedere chimic clasei a III-a de calitate. Dup indexul saprob anual 4,00 al macrozobentosului sec iunea se încadreaz în zona polisaprob (zona cu impurificare foarte puternic ) i în clasa a V-a de calitate.

16

Sec iunea de monitorizare Giurgeni – Vadu Oii este situat în aval de evacu rileunit ilor S.C. SÂRME I CABLURI S.A. Hâr ova i R.A.J.A. Constan a – sector Nord Hâr ova ceea ce determin o calitate necorespunz toare a apei fluviului pe acest sector.

Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale i antropice în intravilanul ora ului Hâr ova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea sta iei de epurare – expus inund rii, de asemenea suprafe ele de teren afectate de s p turileneorganizate pentru extragerea loess-ului, unde apar frecvent surp ri, eroziuni, gropi de împrumut din zona nord-estic a localit ii.

2.2.5.1. Managementul de eurilor

De euri urbane Serviciul de salubritate în ora ul Hâr ova este realizat de Direc ia Confort Urban. Depozitarea gunoiului menajer i a reziduurilor industriale se face pe o platform

de gunoi menajer, împrejmuit , în care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce se depoziteaz într-o incint din plas de sârm .

Evolu ia compozi iei de eurilor depozitate nu difer foarte mult, înregistrându-se sc deri la materialele reciclabile cum ar fi hârtia i metalul i cre terea procentului de materie organic .

De aceea se dore te ca pe viitor s se intervin în tot lan ul activit ii de gestionare a de eurilor generate la nivelul ora ului, ceea ce înseamn reorganizarea activit ii de colectare, cu accent pe colectarea selectiv i valorificarea materialelor refolosibile.

De euri industriale Cantitatea total de de euri industriale rezultat este mic , întrucât pe raza ora ului

func ioneaz doar câ iva agen i economici cu specific industrial.

De euri speciale spitalice tiDin informa iile existente rezult o cantitate anual mic de de euri speciale

spitalice ti. De eurile speciale (fa e, obiecte ascu ite, fragmente umane) sunt incinerate, incinerarea efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial), a c rui instala ii sunt dep ite tehnologic. De eurile menajere spitalicesti sunt depozitate în comun cu de eurile menajere pe depozitele existente.

De euri zootehnice Cantit ile de dejec ii animaliere rezultate din unit i de cre tere a animalelor în

sistem ferm , au sc zut în ultimii ani semnificativ, datorit diminu rii efectivului de animale. Dejec iile rezultate în urma activit ii sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc de fapt i o compostare a lor, proces prin care compu ii organici cu azot i fosfor se mineralizeaz , transformându-se într-o form accesibil pentru plante (fertilizant pentru agricultur -gr din rit).

17

2.2.5.2. Zgomotul Principala surs de poluare sonor este traficul rutier. Din determin rile efectuate

rezult faptul c pe principalele artere de circula ie i în zona industrial nivelele de zgomot nu dep esc limitele admise prin normele de s n tate public .

Traseul de traversare al DN 2A prin localitate constituie surs de poluare sonor , a aerului i de pericolele generate de traficul rutier.

2.2.5.3. Educa ia ecologicÎn ora ul Hâr ova este înregistrat o organiza ie neguvernamental , care are ca

obiect de activitate i protec ia mediului i conservarea biodiversit ii naturale. Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii i a diversit ii biologice, informare i sensibilizare public i managementul de eurilor.

Pentru implicarea societ ii civile în solu ionarea unor probleme de protec iamediului, prim ria a constituit Grup al cet enilor (care reune te pe baz de voluntariat cet eni cu disponibilitate de ac iune i spirit eco-civic).

Consiliul Local al Copiilor, constituit ca replic la Consiliului Local Hâr ova,organizeaz i desf oar , în parteneriat cu elevii activit i de educa ie ecologic în colisau organiza ii neguvernamentale. Educa ia colar de protec ia mediului se desf oar în cadrul unit ilor de învatamânt pre colar, colar i preuniversitar.

poluare urban , exprimat prin degradarea st rii de s n tate a popula iei, calitatea i cantitatea apei potabile, gestiunea i managementul de eurilor;poluarea factorilor de mediu, exprimat prin poluarea apelor de suprafa ,subterane, atmosferei, fonic , solului;impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural i pericolele naturale;

surse ale polu rii, exprimate prin urbanizarea mediului.

2.2.6 Resurse energetice Alimentarea cu energie electric este asigurat prin 2 linii aeriene de 20KV

racordate la sta ia de transformare de 110/20 KV Hâr ova aflat la 8 km de ora . Odatcu amenajarea platformei industriale, s-a construit o nou sta ie de transformare de 110/20 KV, situat în imediata apropiere a platformei, legat la liniile de înalt tensiune care alimenteaz ora ul, prin linii de medie tensiune L.E.A. 20/10,4 KV. Transportul energiei electrice de la sta ia de transformare 110/10 KV Hâr ova, se face prin re elele magistrale L 320/20 KV i L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Bucure ti,precum i L 110 KV paralel cu DN 22A, spre Tulcea. Necesarul de curent electric la consumator este asigurat prin posturi de transformare i re ele de medie tensiune L.E.A 20/10,4 KV. Capacitatea posturilor de transformare i a re elelor de medie tensiune este satisf c toare dezvolt rii actuale a localit ii.

18

2.2.7 Zone i obiective cu valoare de patrimoniu În vatra ora ului Hâr ova exist 4 categorii de zone i obiective cu valoare de

patrimoniu: zone cu vestigii arheologice – cu valoare de patrimoniu cultural na ional;zone cu vestigii arheologice – cu valoare pentru patrimoniu cultural local; cl diri – monumente de arhitectur – cu valoare pentru patrimoniul cultural local;zone naturale cu valoare de patrimoniu.

Exist i vestigii arheologice situate în teritoriul extravilan. Cam o treime din suprafa a vetrei ora ului – partea de sud-est, limitat de str zile

Decebal i colii la vest, Strada Plantelor la nord, malul Dun rii la sud, con ine vestigii arheologice din care o parte de importan na ional iar în zona central exist cl diri cu valoare de patrimoniu local.

Malul Dun rii are 2 protuberan e stâncoase, erodate de ap , cu valoare peisagistic ,cu regim de rezerva ie natural (canarale). Canaralele din Portul Hâr ova sunt situate în aval de actualul port, pe malul drept al fluviului Dun rea, acolo unde uvi ele de ap ale fluviului încep s se împleteasc pentru un scurt timp. Canaralele Hâr ovei reprezintvechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul jude ului.

Prin H.G. 2151/2004 a fost declarat rezerva ie natural zona Celea Mare-Valea lui Ene, cu o suprafa de 54,1 ha. Rezerva ia cuprinde parcelele i subparcelele 23 N1, 23 A, 23 B, 23 C, 23 D dun UP IV Tichile ti-Ocolul Silvic Hâr ova.

3. EVALUAREA CAPITALULUI ANTROPIC

3.1 Situa ia economicProfilul economic al ora ului a fost i este agro - industrial. Pânã în anul 1989, peste 25% din popula ia aptã de muncã î i desfã ura activitatea

în unitã i agricole din ora (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolã i S.M.A.). Dupã 1989, popula ia ocupatã în aceastã activitate s-a redus sim itor.

Fa de unit ile economice de m rime i capacitate adecvat m rimii ora ului ipoten ialului zonei, existente pân în 1985, amplasarea Fabricii de Sârme i Cabluri i a

antierului Naval au constituit interven ii dispropor ionate i f r eficien economicjustificat de resurse locale sau zonale.

Ca urmare, cele mai multe din unit ile economice mici i mijlocii existente înainte de 1990, bazate pe posibilit i i necesit i locale î i continu activitatea la capacit i mai mult sau mai pu in apropiate de cele dinainte de 1990.

Cele dou unit i economice de amploare, Fabrica de Sârme i Cabluri i antierulNaval, începute în 1985 i nefinalizate în totalitate, func ioneaz utilizând o for de munc de circa 300 persoane.

19

SWOT mediueconomic

Factori pozitivi Factori negativi

Factori interni Puncte tari: - Patrimoniu istoric i arhitectural - Re ea reprezentativ a institu iilor publice - Retea intraurbancorespunzatoare în telecomunica ii- Re ele tehnico-edilitare dezvoltate (ap , canal, energie electric )- Re ea comercial dezvoltat- Sector de constructii bine reprezentat- Re ea de institu ii de dezvoltare economic CCINA - Privatizare avansat , ini iativaprivat activ- Institu ii financiar-bancare- Acesul la Dunare si la drumul european E 15

Puncte slabe: - Degradarea patrimoniului istoric iarhitectural i nevalorificarea lui- Insuficienta dezvoltare a comunic riii comunica iei între institu iile publice

- Grad de uzur avansat al re elelortehnico-edilitare (ap - canal) - Declin economic al industriilortradi ionale (metalurgie, confec iimetalice, împletituri, covoare) - Slaba reprezentare a activit iloreconomice în sectorul agricol - Slaba dezvoltare a serviciilor pentru popula ie- Investi ii reduse în segmentele cu valoare adaugat mare : produc ie,tehnologii înalte- Buget local insuficient

Factori externi

Oportunit i:

- Parteneriat public - privat- Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi) ca surse atrase ale bugetelor locale - Posibilitatea acces rii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse private, surse guvernamentale, taxe speciale) - Existen a Planului Urbanistic General - instrument de dezvoltare urban- Existen a unor planuri de reabilitare urban i portofoliu de proiecte- Pozi ionarea strategic ora ulfiind situat pe rutele: Bucure ti – Constan a, Bucure ti – Tulcea si Constan a – Braila – Gala i

Riscuri/Pericole:

- Declinul economic continuu al activit ilor industriale majore (metalurgie, confec ii metalice)- Insuficien a resurselor bugetare - Necorelarea responsabilit ilortransmise în finan are cu resursele bugetare aferente - Reducerea drastic a resurselor pentru finan area obiectivelor de investi iimajore - Rata ridicat a indicelui de infla ie- Cre tere economic nesemnificativ- Competi ia regionala la surse de finan are- Schimb ri rapide în legisla iaeconomic- Declin continuu al activit iloreconomice - Inexisten a în planurile regionale a c ilor de transport rutier modern

20

3.1.1. Mediul de afaceriPrin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii, ca

baz a dezvolt rii economice locale, la nivel de ora , Primaria Hâr ova vizeazmaterializarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care :

stabilirea priorit ilor care s r spund la problemele de dezvoltare; crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabil printr-un proces participativ care s implice toate sectoarele comunit ii locale; analizarea i evaluarea op iunilor strategice alternative;elaborarea unui plan strategic i a unui program de m suri care s aib la bazutilizarea eficient a resurselor locale i atragerea unor resurse externe;administrarea eficient a bunurilor din patrimoniul comunit ii;dezvoltarea parteneriatului public-privat; integrarea unui management al calit ii, modern i eficient.

Preocuparea continu a administra iei locale privitor la cre terea atractivit ii zonale, prin revitalizarea i revigorarea mediului de afaceri i atragerea investitorilor str ini, cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ al standardului de via al comunit ii din aceast zon , s-a concretizat, în ultimii ani, prin ini iative de succes, ca:

Declararea ora ului Hâr ova prin HGR. Nr. 1239/2001 – ,, Zon defavorizat ” Accesarea unor programe temporare de ocupare a for ei de munc în cadrul Direc iei Asisten Social i a Direc iei Confort Urban Planul Urbanistic General (PUG) a fost predat în februarie 2004, momentan aflându-se la stadiu de avizare Importante resurse au fost alocate prin bugetul local refacerii aleilor pietonale

Acestea reprezint dovada hot rârii ferme a actualei administra ii de a rezolva urgent problema socio-economic cu care zona se confrunt : lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri, capabil s genereze dezvoltare durabil .

Un aspect de loc de neglijat în procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice la nivelul Prim riei Hâr ova, îl reprezint consultarea opiniei comunit ii.

3.1.2.Analiza domeniilor de activitate dup cifra de afaceri i num rul salaria ilor

Analiza situa iei economice pe domenii, structura i forma juridic de organizare - num rul i structura agen ilor economici din ora ul Hâr ova

21

TABEL Nr. 1: Num rul i structura agen ilor economici din Hâr ova i Vadu Oii

Sectorul economic Total PF SNC SCS AF RA SRL OC SAAgricultura – sec iunile A, B, C 12 1 8 3 Industrie – sec iunile D, E, F 26 24 2 Construc ii-sec iunea G 10 7 1 2 Comer – sec iunea H 148 16 18 113 1 Servicii – sec iunile J, K, L, M, N, O, P, R, S, T mai pu in grupa 633

55 25 2 27 1

Turism – sec iunea I plus grupa 633 1 1

Total 252 41 21 180 2 8

Legenda:A - Agricultura B - Silvicultura, exploatarea forestiera i economia vânatului C - Pescuitul i piscicultura D - Industria extractiva E - Industria prelucratoare F - Energie electric i termic , gaze i apG - Construc iiH - Comer cu ridicata i cu am nuntul, repararea i între inerea autovehiculelor,motocicletelor i a bunurilor personale i casnice I - Hoteluri i restaurante J - Transport i depozitare K – Po t i telecomunica iiL – Activit i financiare, bancare i de asigur riM – Tranzac ii imobiliare, închirieri i activit i de servicii pentru întreprinderi N – Administra ie publicO – Înva amântP – S n tate i asisten socialR - Alte activit i de servicii colective, sociale i personale S – Activit i ale personalului angajat în gospodarii personale T – Activit i ale organiza iilor i organismelor extrateritoriale Grupa 633 – Activit iale agen iilor de turism

Dup cum reiese din Tabelul nr. 1, (sursa Direc ia de Finan e Publice – Agen iaHâr ova), la sfârsitul anului 2004 în ora ul Hâr ova erau înregistra i 252 operatori de pia .

22

Din total operatori de pia , ponderea cea mai mare o de ine sectorul comercial care reprezint cca. 58,7% din total. În ordinea descrescatoare a num rului operatorilor de pia care desf oar activitate în celelalte domenii economice, serviciile de in o pondere de 21,8%, sectorul industrial 10%, , agricultura 4,7%, construc iile 4% iturismul având o pondere extrem de mic – practic inexistent.

Cei mai mul i operatori de pia sunt societ ile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect preponderent de activitate în sfera comercial i a serviciilor. Societatile comerciale pe ac iuni au o pondere de 3,1 % din total, cea mai mare parte activând în domeniul agricol. Acest fenomen relev faptul c în Hâr ova procesul de privatizare este avansat i, de asemenea, c o mare parte a regiilor autonome s-au transformat în societ icomerciale sau alte forme de organizare societar .

Dup num rul angaja ilor din ora pe domenii de activitate, situa ia se prezintastfel:

Nr.crt.

Domeniu de activitate

Nr.angaja i

1 Agricultur 97 2 Comer 281 3 Industrie 974 4 Servicii 67 5 Construc ii 564 6 Turism - 7 Bugetar 872

TOTAL 2.855

3.1.3. AgriculturaEconomia tradi ional a Hâr ovei a fost preponderent bazat pe agricultur

(cereale, cre terea animalelor, pescuit, viticultur ) comer i produc ie me te ug reasc(covoare manuale, împletituri din r chit , c ru e).

Ora ul Hâr ova dispune de o suprafa ã agricolã de 10.492 ha teren din care 2976 ha se aflã în zona cu amenajãri pentru irigat. Produc ia de cereale a scãzut de la an la an, la fel i efectivele de animale. Terenurile agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile III si IV de fertilitate.

Din suprafa a agricolã de 10.492 ha : 6.682 ha sunt terenuri arabile (63,68%), 3 ha livezi (0,03%), 25 ha cu vie (0,24%), 54,01 ha pã une naturalã (0,52%), 1531,99 pã une arabilã (14,6%), p dure 1525 ha (14,53%), drumuri 232 ha (2.2 %) i terenuri neproductive 439 ha (4,18%). Servirea cu utilaje agricole se asigur , în general, de c tresociet i particulare.

Se constatã cã anual efectivele de animale din gospodãriile popula iei sunt în descre tere, principalele specii fiind bovinele, porcinele i ovinele. De asemenea, o descre tere substan ialã se constatã la efectivele de cabaline care sunt folosite la munca câmpului de cãtre de inãtorii de terenuri agricole.

23

În sectorul silvic s-a ac ionat an de an pentru exploatarea pãdurilor mature, concomitent cu realizarea de împãduriri.

În ora func ioneaz agen i economici care au ca obiect de activitate ramuri ale industriei alimentare, ca de exemplu: S.C. ANTONIUS S.R.L – prelucrarea c rnii, S.C. KAVIAR S.R.L. - produse din pe te, SC LACTOBARON SRL i Icil RO IORU - prelucrarea laptelui, SC ALFA SRL – brut rie i patisserie, etc.

3.1.4. Industrie Activitatea industrialã se desfã oarã într-un numãr redus de agen i economici care

au o fluctua ie continuã de angaja i. Principalele sunt: S.C. SÂRME i CABLURI S.A., S.C. CARSINAV ANTIERUL NAVAL S.A., S.C. CONSUM COOP, S.C. OCOLUL SILVIC, S.C. GIVA STAR SRL, S.C. DIAL SRL, S.C. COMET S.A., SOCOM COMIXT, etc. Unitã ile industriale cu capital de stat din ora la trecerea de la economia planificatã la cea de pia ã au întâmpinat o serie de greutã i începând cu asigurarea materiilor prime, desfacerea produc iei, etc, fapt ce a condus la o reducere sim itoare a activitã ii industriale i ca urmare, trecerea în omaj a unui numãr important de salaria i. Activitatea întreprinzãtorilor mici i mijlocii se desfã oarã în condi ii destul de vitrege fiind influen atã de caracterul activitã ii economice din zonã (preponderent agricole) i de posibilitã ile financiare de care dispune. Au apãrut firme private, care nu influen eazã substan ial via a economico-socialã a ora ului.

3.1.5. Comer i servicii.Dinamica activit ilor de comer a cunoscut o evolu ie ascendent prin mut rile de

pe pia a for ei de munc din sfera activit ilor de produc ie în sfera comer ului. În ultimii ani au ap rut i s-au dezvoltat un num r mare de agen i economici care au drept obiect principal de activitate realizarea de opera iuni cu caracter comercial, atât cu ridicata, cât i cu am nuntul.

Comer ul i serviciile se desfã oarã pe teritoriul ora ului prin mai multe societã icomerciale private care desfac o gamã variatã de produse i executã servicii cãtre popula ie.

În prezent existã un numãr de 148 unitã i de desfacere în care î i desfã oarãactivitatea, în calitate de salaria i, un numãr de 281 persoane.

Prestãrile de servicii cãtre popula ie sunt realizate prin sec iile Socom Comixt, Direc ia Confort Urban al Primãriei, Dacia Service, Consum Coop la care se adaugã al imeseria i autoriza i.

Pe teritoriul ora ului func ioneaz agen ii ale urm toarelor b nci:- Raiffeisen Bank - BRD-Groupe Société Générale - BANC POST - Banca de credit

24

3.1.6. Constructii:Pânã în anul 1990, am avut o activitate de construc ii intensã, desfã uratã de mai

multe unitã i specializate. Erau în execu ie cele trei mari obiective industriale: Întreprinderea de Sârme i Cabluri, antierul Naval i Centrala Termicã de Zonã. Aceste obiective ar fi absorbit întregul poten ial de for ã de muncã al ora ului, iar prin finalizarea ultimului obiectiv s-ar fi asigurat necesarul de energie termicã pentru întreaga popula ie. În paralel se aflau în construc ie un numãr important de apartamente din fondurile statului pentru salaria ii ce urmau sã lucreze în obiectivele mai sus men ionate.

Dupã anul 1990, nu au mai existat fonduri pentru finalizarea obiectivelor aflate în construc ie, iar antierele de construc ii s-au desfiin at ori i-au restrâns activitatea reorganizându-se.

În ultimii ani, lucr rile de construc ii au fost realizate de sectorul privat, activitatea de construc ii civile i edilitare aflându-se în continu dezvoltare i diversificare.

3.1.6. Turismul Atrac iile turistice ale ora ului, de i aproape neexploatate, sunt numeroase:

rezerva ia natural ,,Canaralele Hâr ovei”, izvoarele termale de la ,,Puturoasa”, ruinile Cet ii Carsium, p durile din împrejurimi i fluviul Dun rea care ofer posibilit i de pescuit, plaj i campare.

3.1.7. Dinamica economiei ora ului Hâr ova între anii 2001-2004 (cifra de afaceri - mii lei RON)

DOMENIU 2001 2002 2003 2004Agricultura 360,3399 476,4269 5.078,4843 3.650,2465 Industrie 15.817,2554 24.090,5992 30.934,6384 56.111,9824 Construc ii 1.781,2622 3.870,2012 3.438,0080 6.294,6340 Comer 7.702,7113 7.991,6703 9.642,5103 15.512,2575 Servicii 1.332,2685 2.312,2651 1.619,7320 2.319,4262 Turism - - - -

Pe ramuri de activitate situa ia se prezint astfel:

Industrie: dac se urm reste evolu ia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor patru ani, se observ o cre tere continu a acesteia pentru agen ii care activeaz în sfera industriei.

Agricultura: Spa iul rural i cel destinat agriculturii din zona Hâr ova are o pondere însemnat în totalul arealului gestionat de Consiliul Local. Calitatea terenurilor din zon ,propice desf ur rii unei agriculturi de tip intensiv, este dovedit de produc iile mari ob inute la hectar de c tre produc torii agricoli individuali. De i în deceniul trecut

25

a înregistrat un declin, sectorul zootehnic a avut în ultimii ani o tendin ascendent . Cu toate acestea, agricultura zonei este departe de ceea ce se poate realiza iar dezvoltarea ei în conformitate cu cerin ele Uniunii Europene impune adoptarea unei strategii locale coerente în acest sector.

Comert: În ceea ce priveste sectorul comercial, cifra de afaceri realizat de firmele îndomeniu a înregistrat continuu o evolu ie ascendent , dar aceast evolu ie a fost diferitca ritm de la un an la altul.

Construc ii: Cifra de afaceri în construc ii a avut o evolu ie înceat , înregistrând chiar descre teri în 2003 dar, în 2004, se observ o cre tere aproape dubl fa de anul precedent. Din total, ponderea cea mai mare a revenit lucr rilor de construc ii noi irepara ii capitale.

Serviciile: Au înregistrat o evolu ie fluctuant în timp, cu cre teri i sc deri succesive ale cifrei de afaceri, de la un an la altul.

Turismul : Evolu ia turismului în zona Hâr ova, este practic inexistent. Capacitatea de cazare turistic este foarte redus i se realizeaz în cadrul Pensiunii Silva Inter SRL, care dispune de 8 locuri de cazare.

inând cont de existen a cet ii Carsium, a a ez rii neolitice, a izvoarelor cu ap termali a peisajului pitoresc, acest sector prezint un potential de dezvoltare, nevalorificat

suficient.

3.2. Urbanism i amenajarea teritoriului Intravilanul actual al unit ii teritorial administrative este cel prev zut în Legea

Fondului Funciar, existent la 01.01.1990, la care s-au ad ugat suprafe ele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuin e. În componen a intavilanului intr o serie de trupuri reprezentând:

localitatea de re edin – ora ul Hâr ovalocalitatea component – satul Vadu Oii unit i economice izolate sau adiacente la vatr – Ferma 1 unit i de gospod rie comunal i echipare edilitar (platforme pentru depozitarea de eurilor, pu uri de captare ap , sta ii de transformare, etc.) incinte pentru func ionarea sistemelor hidro-ameliorative (sta ii de pompe, alte construc ii specifice)

3.2.1. Infrastructura de utilit iretea alimentare cu apã - 39,0 km retea canalizare - 13,6 km retea alimentare cu apã sat Vadu-Oii - 3,0 km retea alimentare energie electricã - 30,0 km

26

3.2.2. Construc ii, terenuri - locuin e i func ionalitã i complementare - 128,33 ha - unitãti industriale i de depozitare - 77,50 ha - unitãti agrozootehnice i îmbunãtã iri funciare - 21,41 ha - institu ii i servicii de interes public - 10,15 ha - terenuri libere - 70,13 ha - terenuri agricole - 21,78 ha - planta ii pomi - 1,40 ha

3.2.3. Patrimoniul cultural vestigii arheologice - 5,74 ha

- Cetatea CARSIUM - Cetatea Bizantin- Tell-ul - Turnul

Biserica “Sfin ii Împ ra i Constantin i Elena” construit în 1904 Geamia, construit în anul 1912

coal veche or eneasc – construit în 1922 Muzeul de istorie Statuia eroului necunoscut Crucea de piatr

3.2.4. Situa ia locativora Hâr ova - 3.340 locuinte din care:

- 1.617 apartamente - 1.723 gospodãrii

sat Vadu Oii - 192 gospodãrii sector locuin e Ferma 1 - 35 gospod rii

3.3. Infrastructura de transport Re eaua de str zi însumeaz 85 artere. Lungimea total a acestor re ele este de 68

km i se compune din str zi asfaltate i str zi cu macadam – majoritatea necesit lucr ride reparare.

3.3.1. Transport rutier Circula ia rutier teritorial este reprezentat de :

DN 2A (E60) Urziceni – Giurgeni – Constan a, care este artera de leg turcu Bucure tiul i zona Moldovei (pe DN2);

DN 22A, de leg tur a jude ului Tulcea cu restul rii;Dc 67, de leg tur între DN 22A i localitatea Ghind re ti;Dc 68, de leg tur între ora ul Hâr ova i satul Ciobanu.

27

Circula ia stradal este marcat de traversarea ora ului de oseaua DN 2A, care în intravilan se suprapune cu oseaua Constan ei i strada Plantelor.

În cazul localit ii Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului jude ean i na ionalse face rutier pe DN 2A – E 60, la care exist leg tur cu drum pietruit.

lungime strãzi ora Hârsova - 32 km din care: - 27 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt - 5 km strãzi cu macadam

lungime strãzi sat Vadu- Oii - 4 km – cu macadam lungimi alei Ferma 1 - 0,8 km – cu macadam

3.3.2. Transport feroviarÎn ora nu exist transport feroviar, cea mai apropiat sta ie CFR este situat în

ora ul nd rei, la 30 km distan – înspre Bucure ti.

3.3.3. Transport naval În partea de vest a ora ului este amenajat un port aferent zonei industriale pentru

acostarea navelor. În zona aferent antierului Naval a fost executat un acvatoriu ce poate fi utilizat i pentru port. Transportul fluvial este îns pu in valorificat.

3.3.4. Transport aerianCel mai apropiat aeroport este la Mihail Kog lniceanu, la 70 km distan de

Hâr ova.

3.4. Telecomunica iiretea telefonie digital - 32 km retea televiziune prin cablu - 22 km re ea internet

4. EVALUAREA CAPITALULUI SOCIAL Analizând toate aceste aspecte care caracterizeazã global via a economico-socialã a

ora ului, se observã discrepan e majore între poten ialul de for ã de muncã i posibilitã ileconcrete de utilizare a acesteia.

Ora ul Hâr ova este o localitate care se confrunt cu o serie de probleme sociale: omaj (aprox. 50%), situa ia precar a persoanelor de vârsta a III-a, persoane dependente

de alcool, femei i copii victime ale violen ei în familie.Ora ul, ca furnizor de servicii de asisten social , urm re te, ca prin intermediul

Direc iei de Asisten Social s rezolve, m car o parte, din aceste probleme. În cadrul acestei direc ii, î i desf oar activitate 50 îngrijitori la domiciliu care, prin serviciile lor, vin în sprijinul multor familii i persoane aflate în dificultate.

28

4.1 Resurse umane 4.1.1 Situa ia demografic i structura popula ieiLa recens mântul din 2001 populatia ora ului Hâr ova, a satului Vadu Oii i a

sectorului de locuin e Ferma 1 era de 10.494 persoane, din care 5.162 persoane (49,19%) barba i i 5.332 persoane (50,81%) femei. Comparativ cu anul 1992, populatia ora ului a sc zut cu peste 1.000 de persoane.

Din punct de vedere al na ionalit ilor, situa ia se prezint astfel:Români = 9.374 persoane Rromi = 78 persoane Turci = 997 persoane T tari = 2 persoane Ru i lipoveni = 29 persoane Aromâni = 2 persoane Evreu = 1 persoanUnguri = 10 persoane Structura popula iei dup religie:Ortodox = 9.373 persoane Catolic = 16 persoane Musulman = 1.077 persoane Baptist = 19 persoane Penticostal = 1 persoanAdventist = 5 persoane Greco-catolic = 2 persoane

4.1.2. For a de munc i omajulPe teritoriul ora ului î i desf oar activitatea o filial a Agen iei Jude ene de Ocupare

a for ei de Munc Constan a, cu un angajat. Conform ultimilor statistici, popula ia activreprezint aproximativ 60% din total popula ie.

Comparativ cu situa ia omajului la nivel na ional, în Hâr ova aproximativ 50% din popula ia activ este în omaj. În ceea ce prive te ,,munca la negru”, InspectoratulTeritorial de Munc duce o activitate asidu pentru depistarea angajatorilor care desf oar activit i cu persoane angajate f r forme legale.

Serviciile legate de omaj, de mediatizarea muncii, de formare profesional , etc. se realizeaz prin aceast agen ie.

La agen ia de omaj sunt înregistra i, în prezent: 146 de omeri indemniza i299 de omeri neindemniza i i care sunt în c utarea unui loc de munc .

4.2. S n tatea i asisten social4.2.1. Sistemul sanitar

S n tatea popula iei se asigur printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite de asisten a medical primar , ambulatorie de specialitate i de Spitalul Teritorial

29

Hâr ova, care asigur servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgen , de recuperare precum i preintra i postnatale.

Serviciile de s n tate pentru popula ie sunt realizate prin unit i sanitare publice, mixte i particulare, alcatuite din: 1 spital, o policlinic , 4 farmacii, 6 cabinete medicale, 3 cabinete stomatologice, 1 laborator medical, 1 laborator de tehnic dentar i o cre . Spitalul teritorial deserve te aproximativ 40.000 de locuitori, atât din Hâr ova cât i din localit ile limitrofe (Gârliciu, Ciobanu, Horia, Ghind re ti, Crucea, Topalu,

Vulturu, Saraiu, Pantelimon).

4.2.2. Asisten a social Serviciile sociale în comunitate sunt asigurate de Consiliul Local i de Prim riaHâr ova prin Direc ia de Asisten Social . Aceasta are rolul de a identifica i solu iona problemele sociale ale comuniut ii din domeniul protec iei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap precum i a oric rorpersoane aflate în nevoie. Activitatea Direc iei de asisten social este sus inut de c tre 4 refere i cu competen e specifice fiec rei categorii defavorizate i 30-50 îngrijitori la domiciliu, sub coordonarea directorului. Sprijinirea familiilor aflate în situa ii de risc, se realizeaz de c tre Direc ia de Asisten Social , care desf oar activit i pe dou planuri: - acordarea de ajutoare materiale familiilor aflate în dificultate pentru prevenirea abandonului i institu ionaliz rii;- oferirea de servicii alternative prin îngrijirea la domiciliu, servicii prestate de asisten isociali; O aten ie deosebit este acordat persoanelor vârstnice, a celor cu handicap irromilor. M suri luate de Consiliul Local i Prim rie pentru a îmbun t i situa iapersoanelor/familiilor aflate în dificultate:

înfiin area unui magazin ECONOMAT acordarea de pachete cu produse alimentare acordarea de ajutoare financiare de urgen pentru procurare de medicamente, interven ii chirurgicale, etc

Structura categoriilor sociale vulnerabile i defavorizate este urm toarea:a) Familii/persoane singure

beneficiari de ajutor social (Legea nr. 416/2000) = 407 familii/persoane singure;beneficiari de aloca ie familial complementar /de sus inere (OUG nr.105/2003) = 519 familii;

b) Copii copii abandona i de c tre p rin i (pleca i la munc în str in tate), afla i în grija rudelor = 67 copii cu dizabilit i = 23 copii institu ionaliza i = 16

30

copii nesupraveghea i, predispu i s vâr irii de infrac iuni = 30 copii afla i în plasament familial = 32 copii care cer esc = 12 copii care urmeaz programul de alfabetizare = 62

c) Persoane vârstnice persoane vârstnice aflate în situa ii, de risc beneficiare de ajutor social - 46 persoane vârstnice îngrijite la domiciliu -175 persoane vârstnice care solicit institu ionalizare - 8

d) Persoane cu handicap persoane adulte cu handicap (gradul I, II i III) - 145 asisten i personali pentru persoane adulte cu handicap - 26 asisten i personali pentru copii cu handicap - 19

4.3 Via a asociativLa nivelul Prim riei nu exist o eviden cert a ONG-urilor care au ca obiect de

activitate ac iuni ce privesc îmbun t irea mediului economic, social, cultural etc. sau o structur asociativ a funda iilor i asocia iilor pentru a crea un parteneriat în realizarea unor obiective comunitare, fiecare ac ionând separat.

Cu fonduri din bugetul local a fost sus inut Asocia ia ,,Carsium”, care a desf uratactivit i în domeniul protec iei i asisten ei sociale.

Un parteneriat real i eficient a fost realizat între Consiliul Local i:1. Asocia ia ,,CARSIUM” – specific umanitar 2. Asocia ia sportiv ,,CARSIUM” 3. Asocia ia TAE KEON – arte mar iale4. Asocia ia ASIART – arte mar iale 5. Asocia ia ,,CRUCEA RO IE” - specific umanitar

4.4. Educa iaInspectoratul Jude ean Constan a a derulat în unit ile de înv mânt din Hâr ova o

serie de programe în conformitate cu noile tendin e ale educa iei. Dintre acestea amintim: proiectul de combatere a abandonului colar i a absenteismului, proiectul de combatere a consumului de droguri, proiectul de mediu, proiectul de educa ie pentru s n tate, etc.

Institu iile de înv mânt sunt dotate cu biblioteci i laboratoare moderne. Majoritatea cadrelor didactice din unit ile pre colare i colare sunt calificate ititularizate pe post.

În ora ul Hâr ova func ioneaz :Liceul Teoretic ,,Ioan Cotovu” cu profil Teoretic – Filierã tehnologicã cu un numãr de 485 elevi, care cuprinde i coala Generalã cu clasele I-VIII cu un total de 575 elevi;

31

Grupul colar Agricol cu profil de coli profesionale pe meserii (agricol, economic, electromecanici, preparatori industria cãrnii, instalatori, croitori) cu un numãr de 211 elevi de liceu i 141 elevi în clase de art i meserii.

coala Generalã nr.1 cu clase I-VIII cu un numãr de 463 elevi la Hâr ova icu 33 elevi în clasele I-IV la Vadu-Oii - având un total de 499 elevi; Grãdini a cu program normal cu un numãr de 200 copii; Grãdini a cu program prelungit cu un numãr de 120 copii; Grãdini a cu program normal Vadu-Oii cu un numãr de 16 copii; Cre a cu o capacitate de 50 locuri;

4.5. Cultura i artele Activit ile culturale se desf oar în cadrul Casei de culturã a ora ului. În ultimii

ani, la Hâr ova, se organizeaz ,,Zilele ora ului”, ,,Ziua Recoltei”, Festivalul de muzicpentru copii ,,Ml di e Dun rene”, etc. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înfiin ate forma ii de dans popular, modern, grupuri vocale i forma ii vocal-instrumentale.

Biblioteca or eneasc dispune de un fond peste 42.000 unit i bibliotec (volume de c r i din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Aceast unitate deserve te întreaga popula ie din ora i din satul Vadu Oii.

De curând, ea a fost dotat cu un sitem modern de informatizare, care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiaz de o sal amenajat , în care au loc, deseori, simpozioane istorice i literare, la care paricip cet enii ora ului.

Clubul elevilor – este locul unde elevii din Hâr ova î i pot petrece timpul liber în cadrul sec iilor de informatic , floricultur , numismatic , croitorie, geografie, etc.

Muzeul de Istorie CARSIUM ad poste te vestigiile descoperite pe antierularheologic de la Hâr ova. Totodat , trebuie men ionat c în anul 1928, în ora ul nostru, exista un muzeu care cuprindea ,,colec ie arheologic , numismatic , naturalist ,etnografic i documente diverse”, fiind singurul muzeu al Dobrogei.

4.6. CulteDup religie, structura popula iei se împarte în ortodoc i, musulmani, lipoveni i

bapti ti.În ora exist o Protoerie i trei biserici ortodoxe, în care î i desf oar activitatea

4 preo i parohi, în dou biserici existente în Hâr ova i una început în Vadu Oii:Biserica ,,Sfin ii împ ra i Constantin i Elena” - sfin it în 1904 Biserica ,,Sfântul Dimitrie cel Nou” - sfin it în 2005 Biserica ,,Sfântul Andrei” din satul Vadu Oii - aflat în construc ie

Credincio i musulmani beneficiaz de Geamie - construit în 1812 Pe teritoriul ora ului sunt amplasate: cimitirul ortodox ( situat în partea de nord),

care urmeaz s se extind i cimitirul musulman (situat în partea de sud a drumului de acces dinspre Constan a).

32

4.7. Cercetare Pe ruinile Cet ii Carsium î i desf oar activitatea cel mai mare antier arheologic

din sud-estul Europei, unde lucreaz o echip de cercet tori români în colaborare cu cercet tori francezi. Prim ria împreun cu Institu ii ale Ministerului Culturii sunt angajate în definitivarea Muzeului, care va valorifica toat averea cultural pus la dispozi ie de descoperirile arheologice.

4.8. Sport i agrement În ora ul Hâr ova sunt înregistrate doar 3 asocia ii sportive, principalele ramuri

fiind fotbalul, baschetul i arte mar iale. Rezultatele ob inute de sportivii hâr oveni la campionatele interne demonstreaz nivelul ridicat de preg tire a acestora i o permanentpreocupare pentru ob inerea i men inerea performan elor.

În localitate, activit ile sportive, se desf oar în cele trei s li de sport, pe terenul de fotbal al ora ului i pe terenurile de sport ale institu iilor colare. Întrucât existpoten ial uman orientat c tre performan , se impune îmbun t irea dot rilor imodernizarea bazelor sportive, astfel încât s permit diversificarea sporturilor practicate. Pentru promovarea imaginii ora ului se impune amenajarea unei baze sportive i de agrement care s includ spa ii de cazare sau cantonament pentru sportivi, creând asfel posibilitatea organiz rii unor competi ii la nivel na ional i chiar interna ional.

Parcurile, zonele periferice ale ora ului i malul Dun rii, cu peisaje deosebite, sunt locurile în care hâr ovenii î i petrec timpul liber i, totodat , practic sporturi de agrement.

Prin grija autorit ii locale, Parcul din port i spa iile verzi au fost reamenajate iîntre inute an de an, pentru a crea hâr ovenilor locuri de promenad i odihn .

4.9. Mass - media Presa scris este reprezentat de publica ia ,,Realit i Hâr ovene“ care este un

buletin informativ lunar, editat de Prim ria ora ului i distribuit gratuit. Presa audio este reprezentat de Radio ORION Fete ti care difuzeaz emisiuni, în

direct sau înregistrate, pe diverse teme legate de via a cultural , economic i social a comunit ii. Materialele sunt prezentate de: primarul ora ului, membri ai Consiliului Local, func ionari din Prim rie i din alte institu ii din localitate.

Televiziunea local este reprezentat de SC BIDCABLE SRL Hâr ova, unde sunt transmise anun uri de interes local.

Serviciile de internet sunt asigurate prin dial-up de c tre ROMTELECOM iar cele prin cablu de date sunt asigurate de SC DIGITALNET SRL i SC CITI NET SRL, care au sediul în Hâr ova.