1

Strategia UE pentru Regiunea Dunăriicooperare cu adevărat vizibilă

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

2

3

Câteva dintre iniţia�vele și proiectele dezvoltate în cadrul SUERD au un impact semnifica�vasupra poli�cilor – sau derivă din și pun în aplicare poli�cile sectoriale, inclusiv poli�ci UEdeosebit de importante, cum ar fi cele din domeniul transportului, energiei și mediului.Conexiunea dintre proiecte și poli�ci este extrem de importantă, întrucât poli�cile trebuie săfie susţinute prin rezultate reale ca urmare a implementării proiectelor și, la rândul lor, acesteastabilesc cadrul în care să poată fi dezvoltate proiecte de succes și iniţia�ve comune. În acestsens, se pot menţiona mai multe exemple."

Extras din Documentul de lucru al serviciilor Comisiei (care însoțește documentul Raport al Comisiei cătreParlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea

în aplicare a strategiilor macro-regionale ale UE (2019)

4

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ramme

5

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ramme

6

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

SUERD: o strategiemacro-regională pentru dezvoltarea şi protejarea regiunii Dunării 8

Danube Strategy Point – un secretariat pentru Regiunea Dunării 9

INTERCONECTAREAREGIUNII – într-unmod inteligent și durabil 10

Îmbunătăţireamobilităţii şi a transportuluimul�-modal pe căile navigabile interioare 12

Proiectul DAPhNE: Reţeaua porturilor dunărene 13

Transportul ru�er, feroviar şi aerian în regiune 15

Soluţii inteligente pentru poli�ci demobilitate cu emisii scăzute de carbon în orașele europene 16

Energie durabilă 18

Resurse regenerabile de energie verde 19

Cultura şi turismul aduc oamenii împreună 21

Clusterul cultural al Dunării – Sprijinirea cooperării culturale între statele riveraneDunării 22

PROTEJAREAMEDIULUI – curat și verde 24

Ape curate 26

Cooperare pentrumanagementul bazinului fluvial 27

Riscurile demediu 29

Inovaţii în răspunsul la inundaţii, realizate de către şi pentru specialiș� 30

Conservarea biodiversităţii şi habitatelor 32

Viaţă pentru sturionul de Dunăre 33

CONSTRUIREA PROSPERITĂŢII – înmod inteligent, inovator și incluziv 35

Societatea bazată pe cunoaștere 37

Excelenţă inmanagementul proiectelor în domeniul cercetării, inovării sociale şi tehnologice (Excellence-In-ReSTI) 38

Compe��vitate şi dezvoltarea de clustere 40

Femei în afaceri 41

Inves�ţia în oameni şi abilităţi 43

Condiţii de lucru echitabile pentru toţi 44

CONSOLIDAREAREGIUNII – eficacitate, stabilitate și siguranță 46

Capacitatea ins�tuţională şi cooperarea 48

Modele de cooperare transfrontalieră 49

O regiunemai sigură 51

Combaterea crimei organizate în domeniul traficului de droguri 52

Cuprins

8

SUERD: o strategiemacro-regionalăpentru dezvoltarea și protejarearegiunii DunăriiStrategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) a fostproiectată pentru a răspunde provocărilor comune cu care seconfruntă statele membre UE şi ţările terţe situate în aceeaşi ariegeografică, care beneficiază as�el de o mai bună cooperare,contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.Subiectele abordate nu pot fi tratate exclusiv la nivel naţional, avândîn vedere natura transnaţională şi strategică a acestora. Strategiacreează sinergii şi facilitează cooperarea şi relaţionarea tuturorpărţilor interesate, în vederea unei u�lizări mai eficiente a resurselorexistente.

SUERD reunește 9 state membre UE (Austria, Bulgaria, RepublicaCehă, Croaţia, Germania, România, Republica Slovacă, Slovenia şiUngaria) şi 5 state nemembre ale UE (Bosnia şi Herţegovina,Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Ucraina) şi 115 milioanede locuitori.

Strategia acoperă 4 domenii tema�ce majore: interconectarea,protejarea mediului, creşterea prosperităţii şi consolidareasecurităţii, reflectate în arii prioritare, coordonate în colaborare deins�tuţii desemnate din ţările SUERD, şi anume de Coordonatorii dearii prioritare.

Cultura șiturismul

Capacitateains�tuţională șicooperarea

O regiunemai sigură

Consolidarearegiunii

Riscuri demediu

Inves�ţia înoameni și

abilităţi

Societatebazată pecunoastere

Compe��vitate șidezvoltarea de clustere

Construireaprosperităţii

Energieregenerabilă

Apecurate

Îmbunătăţireamobilităţii și atransportuluimul�-modal

Conservareabiodivesităţii și

habitatelor

Interconectarearegiunii

Protejareamediului

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Danube Strategy Point – un secretariat pentru RegiuneaDunării

SUERD s-a dovedit a fi o modalitate de succes deîmbunătăţire a integrării şi dezvoltării coerente a RegiuniiDunării.

Danube Strategy Point (DSP) este organismul de sprijinpentru toate părţile implicate în implementarea Strategiei.Acesta încurajează cooperarea între părţile interesate şiceilalţi actori (mecanisme de finanţare, societatea civilă,autorităţile locale/regionale/naţionale), face Strategiacunoscută în rândul cât mai multor persoane şidocumentează valoarea adăugată pe care aceasta o aducepentru statele implicate şi cetăţenii acestora.

DSP – în strânsă cooperare cu Coordonatorii Naţionali(CN), Coordonatorii de arii prioritare (CAP), PreședinţiaSUERD şi Comisia Europeană – s�mulează procesul deevaluare şi monitorizare SUERD, sprijină implementareaStrategiei şi pune la dispoziţie mijloace de consolidare acapacităţii părţilor interesate.

Începând cu toamna anului 2018, DSP este asigurat prinintermediul unui proiect comun austrico-român (avândbirouri în Viena şi Bucureş�), finanţat prin ProgramulTransnaţional Dunărea (PTD).

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Mai multe detalii:9

10

INTERCONECTAREA REGIUNIIîntr-un mod inteligent și durabil

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

11

Dorind să contribuie la o creștere durabilă, incluzivă și inteligentă prin măsurile puse în aplicare îndomenii precum transporturile, energia, cultura și turismul, SUERD pune accent pe îmbunătăţireainterconectării generale în regiune.

Eforturile comune depuse de statele Regiunii Dunării au condus la progrese semnifica�ve în ceea ceprivește coordonarea în lucrările de infrastructură, modalitatea de funcţionare a sistemelor detransport și energie, schimbul de bune prac�ci privind energia verde și promovarea culturii și turismuluipe Dunăre. Planificarea, finanţarea și implementarea de măsuri coordonate în mod eficient aucontribuit la parcurgerea unor pași importanţi în depășirea principalelor dificultăţi iden�ficate înregiune.

În secţiunea următoare prezentăm proiecte și iniţia�ve în domeniul interconectării, care abordeazăaceste provocări și ale căror rezultate contribuie la îmbunătăţirea sustenabilă și eficientă ainterconectării regiunii.

Vizând obiec�ve ambiţioase, Aria Prioritară 1A – Căinavigabile interioare s-a concentrat pe creştereatransportului de mărfuri pe fluviu, îmbunătăţireanavigabilităţii, luând în considerare par�cularităţilefiecărui sector al Dunării şi afluenţii navigabili şicons�tuirea unei infrastructuri eficiente demanagement al căilor navigabile.

Aria Prioritară 1A are în vedere:

• dezvoltarea unor terminalemul�modale eficiente înporturile de pe Dunăre şi de pe afluenţii navigabili aifluviului pentru conectarea căilor navigabile internecu transportul ru�er şi feroviar,

• crearea unor servicii de informaţii fluviale (RIS) caresă faciliteze schimbul de date relevante la nivelinternaţional,

• iden�ficarea de soluţii pentru deficitul de personalîn sectorul navigaţiei,

• armonizarea standardelor educaţionale în sectorulnavigaţiei.

Pentru a a�nge toate aceste obiec�ve, Aria Prioritară1A mobilizează şi coalizează părţile interesaterelevante, monitorizează modul în care sunt elaboratepoli�cile relevante, formulează recomandări cu privirela aceste poli�ci şi promovează dezvoltarea deproiecte.

Aria Prioritară 1A cooperează strâns cu Aria Prioritară11 – Securitate, în vederea reducerii barierelor deordin administra�v în navigaţia pe Dunăre, cu Aria

Prioritară 6 – Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şia calităţii aerului şi solurilor, în scopul a�ngeriiobiec�velor „Declaraţiei comune privind navigaţiainterioară şi durabilitatea ecologică în bazinul fluvial alDunării” şi cu Aria Prioritară 1B în scopul obţinerii uneiconec�vităţi mai bune a porturilor cu zonele cos�ere.

Mai multe detalii:

Îmbunătățirea mobilității și atransportului mul�-modal pecăile navigabile interioare

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

12

13

Proiectul DAPhNE: Rețeaua porturilor dunărene

Transportul fluvial pe Dunăre are nevoie de oinfrastructură modernă care să conducă la oeconomie mai compe��vă cu emisiiscăzute de dioxid de carbon în regiune. Deși peDunăre funcţionează 70 porturi, doar câteva dintreacestea beneficiază de un nivel de infrastructură,facilităţi şi tehnologii care asigură servicii detransport şi logis�că de înaltă calitate cu efectnega�v redus asupra mediului.

Infrastructura de acces precară care face legăturaîntre porturi şi alte căi de transport principale(ru�ere şi feroviare) şi infra şi supra-structuraportuară învechite, echipamentul depășit şiinsuficienta mentenanţă a canalului navigabilreprezintă cele mai mari obstacole. Toatedeficienţele structurale şi birocra�ce au ca rezultatvolume mici de mărfuri transportate şi o calitateslabă a serviciilor oferite. Diversitatea cadrelorlegisla�ve aplicabile în regiune conduce la un grad

ridicat de eterogenitate amodelelor de proprietate şiadministra�ve, ceea ce îngreunează şi reduceinves�ţiile private în porturi şi furnizarea unor serviciide înaltă calitate.

Proiectul DAPhNE – Reţeaua porturilor dunăreneeste primul proiect des�nat îmbunătăţiriiperformanţei porturilor dunărene, cu scopul de a letransforma în centre economice importante, printratarea subiectelor precum legislaţia în domeniulportuar şi finanţarea, administrarea şimanagementul porturilor, dezvoltarea şi strategiaporturilor, precum şi cons�tuirea de reţele portuare.

Pentru a elimina diferenţele şi a exploata potenţialulporturilor dunărene de a deveni elemente ale uneireţele logis�ce mai eficiente din punct de vedere alcosturilor şi centre de dezvoltare regională, proiectulDAPhNE a propus o abordare integrată şi aiden�ficat soluţii armonizate.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

14

Principalul obiec�v l-a reprezentat formularea unorrecomandări privind cadrul legisla�v, care săfaciliteze implementarea infra şi supra-structuriiportuare şi să sprijine porturile să îşi exploatezeîntregul potenţial de a deveni hub-uri mul�modaleprietenoase cu mediul. Una dintre soluţiileinovatoare propuse de proiect se referă laîmbunătăţirea performanţei ecologice a porturilordunărene şi elaborarea în viitor a unor „poli�cipentru porturi ecologice”.

O iniţia�vă de pilotare a sistemului informa�cportuar a fost realizată şi implementată în 3 porturidunărene (Enns - Austria, Bra�slava – Slovacia, NoviSad & Smederevo – Serbia). Acest sistem inovator

op�mizează procesele portuare şi logis�ce prinunificarea modului de colectare a datelor şiconectarea lanţurilor de transport şi logis�că.Acesta permite un schimb de informaţii inteligent şisigur între membrii comunităţii portuare.

A fost elaborată o Strategia UE pentru RegiuneaDunării, , sprijinită printr-un Plan de Acţiune carefacilitează procesul de tranziţie în întreaga regiune.Cons�tuirea "Reţelei Porturilor Dunărene",deschisă către toţi actorii din regiune, a oferit noioportunităţi pentru asigurarea de soluţiipersonalizate la provocările comune.

Proiect finanțat prin Programul Transnaţional Dunărea

Parteneri din Austria, Bulgaria, Croaţia, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Maimulte detalii:

15

Transportul ru�er, feroviarși aerian în regiuneDezvoltarea infrastructurii de transport esteelementul cheie al creșterii economice în RegiuneaDunării. Aria Prioritară 1B – Mobilitatea feroviară,ru�eră şi aeriană se adresează îmbunătăţiriimobilităţii şi transportului mul�modal prin legăturiru�ere, feroviare şi aeriene, prin sprijinirea unorconexiuni mai bune şi mai inteligente, din punctulde vedere al protecţiei mediului şi eficienţei.

Infrastructura de mobilitate din Regiunea Dunăriiva fi îmbunătăţită prin implementarea așa-numitelor proiecte prioritare TEN-T, a coridoarelorde transport feroviar de marfă şi a inves�ţiilor înconec�vitatea aeriană regională.S-au întreprins acţiuni în scopul:

• consolidării cooperării între părţile interesateimplicate în traficul aerian,

• asigurării unor sisteme de transportmetropolitane durabile,

• îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliereregionale şi locale,

• asigurării accesului la zonele rurale,

• dezvoltării planificării nodurilor pentrutransport mul�modal,

• dezvoltării sistemelor de transport inteligent,u�lizând tehnologii ecologice, mai ales în zoneleurbane.

Maimulte detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

16

Soluții inteligente pentru poli�ci demobilitate cu emisiiscăzute de carbon în orașele europene

Macro-strategiile îşi dovedesc relevanţa înplanificarea şi implementarea proiectelor trans-regionale. Poluarea urbană are efecte nega�vedincolo de graniţele ţărilor afectate. Îmbunătăţireacondiţiilor de transport urban reprezintă una dintreprovocările la care orașele europene trebuie săgăsească soluţii. În ciuda regulilor restric�ve dejapuse în aplicare în transportul urban european, înspecial în centrele orașelor, există o nevoie urgentăde a iden�fica noi soluţii funcţionale pentru zoneleurbane.

SOLEZ (soluţii pentru zone cu emisii scăzute decarbon) propune o abordare inovatoare: în 8 orașea fost încurajat dialogul dintre administraţia locală,locuitori, turiș� şi companiile private de transport în

scopul iden�ficării şi implementării de măsuri caresă sprijine o mobilitate cu emisii scăzute de carbon– servicii şi produse inteligente – în vedereaîmbunătăţirii calităţii sistemelor de transport urban.Așadar, prin creşterea gradului de conș�en�zare cuprivire la problemele comune legate de mobilitateaurbană, SOLEZ a creat mediul în care părţileinteresate să poată elabora împreună o strategieprivind o mobilitate urbană cu emisii scăzute decarbon şi planurile de acţiune aferente.

Au fost puse în aplicare diferite acţiuni pilot:

• soluţii de parcare inteligente în Brno (CZ),Gdańsk (PL), Žilina (SK), Vicenza (IT) şiDubrovnik (HR),

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

17

servicii cu valoare-adăugată în Torino (IT), Graz (AT),Gdańsk (PL), Vicenza (IT), Sárvár (HU),

• planificarea electrificării transportului urbancu autobuze în Dubrovnik (HR) şi Žilina (SK).

Spre exemplu, o acţiune pilot care să rezolveproblema locurilor de parcare din oraș a fost pusăîn prac�că în Brno (CZ). Dat fiind faptul că liniile deautobuz către Brno sunt insuficiente compara�v cunumărul mare de nave�ș�, oamenii îşi parcaumașinile în staţiile de tren de lângă oraș. Deșiexistau parcări auto în zonele urbane funcţionaleale orașului Brno, a fost nevoie de o abordaresistema�că şi de standardizarea soluţiei de �pPark&Ride. S-a dezvoltat un instrument so�warepentru detectarea fluxului de trafic, pentru aasigura o conectare între datele furnizate dedetectoarele fluxului de trafic şi cele furnizate dedetectoarele de calibrare a gradului de ocupare aparcărilor. Acest instrument oferă informaţii cuprivire la gradul de ocupare al parcărilor şi ajutănave�ș�i să compare durata călătoriei cu mașina şitrenul şi să aleagă cea mai bună soluţie.

SOLEZ contribuie la asigurarea mobilităţii și a unorsisteme de transport metropolitan durabile. Deasemenea, dezvoltă sisteme de trafic inteligentprin u�lizarea tehnologiilor ecologice, înconcordanţă cu modelele propuse de AriaPrioritară 10, Pla�orme urbane în RegiuneaDunării.

Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Programul INTERREG pentruEuropa CentralăParteneri din Austria, Republica Cehă, Croaţia, Italia,Polonia, Slovacia, Ungaria

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

18

Energie durabilăUn viitor durabil este ceea ce trebuie să clădimpentru generaţiile viitoare. Trăim într-o eră a celormai mari progrese tehnologice, care în același�mp necesită un număr mare de resurse.Civilizaţiile evoluează, condiţiile de trai seîmbunătăţesc, însă cu ce costuri?

Mare parte din energia pe care o consumămprovine din sursele de combus�bil fosil, carepoluează extrem de mult regiunea în care trăim.Această poluare ar trebui redusă cât mai multposibil şi în Regiunea Dunării, prin încurajareau�lizării energiei durabile.

Aria Prioritară 2 – Încurajarea energiilor durabileurmează o abordare axată pe trei direcţii:

• asigură coordonarea poli�cilor regionale îndomeniul energiei în scopul exploatăriiîntregului potenţial al unei pieţe integrate aenergiei,

• facilitează integrarea pieţelor energe�ce alestatelor non-UE şi le sprijină în procesul deimplementare a acquis-ului comunitar îndomeniul energiei,

• sprijină dezvoltarea tehnologiilor inovatoare,în scopul creșterii eficienţei energe�ce înregiune şi îmbunătăţirii gradului de u�lizare asurselor de energie regenerabilă.

Imag

e(s):D

anub

eTran

sna�

onal

Prog

ramme_

DAR

LINGe

Mai multe detalii:

19

Resurse regenerabile de energie verde

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ram

me,

theDARL

INGepr

ojec

t

Schimbările clima�ce şi managementul alimentăriicu energie reprezintă provocări la nivel global. Deaceea, statele lumii ar trebui să se îndrepte cătreresurse regenerabile cum ar fi vântul, apa, lumina şicăldura solară, carbohidraţii din plante sau apelegeotermale, resurse care pot acoperi nevoianoastră de energie.

În Regiunea Dunării, una dintre cauzele poluării oreprezintă u�lizarea pe scară largă a combus�bililorfosili în sectorul termic, ceea ce face ca acesta să fieprincipalul consumator de energie: doar încălzirealocuinţelor şi alimentarea cu apă caldă reprezintăaproape 80% din can�tatea totală de energieu�lizată în Europa. Ţările SUERD u�lizează în ceamai mare parte combus�bili fosili (gaz, cărbune)pentru încălzirea locuinţelor. Iar ardereacombus�bililor fosili are un impact direct asuprasănătăţii oamenilor. Acest lucru contribuie în modsemnifica�v la emisiile de gaze de seră care

amplifică tendinţele nefavorabile în ceea ce priveşteschimbările clima�ce, lucru care face ca securitateaenerge�că a acestor ţări să fie vulnerabilă şidependentă de alimentarea cu resurse importate.

Regiunea Dunării este bogată în izvoare termale – osursă regenerabilă alterna�vă de energie. Aceastaeste disponibilă pe scară largă, sursele de energietermică subterană fiind prezente la nivel global.Fiind o sursă de energie care necesită costuriminime, garantează o furnizare permanentă deenergie, cu rezultate previzibile, indiferent decondiţiile meteorologice şi are un imens potenţialneexploatat care poate cons�tui în egală măsură unfactor de impulsionare a economiei.

Proiectul DARLINGe (Regiunea Dunării - lider înenergia geotermală) a fost dezvoltat pentru aechilibra mix-ul de �puri de energie prin creştereaponderii energiei geotermale în rândul resurselor

20

de energie regenerabilă şi eficienţei în sectorultermic. Cel mai important rezultat al ProiectuluiDARLINGe îl reprezintă elaborarea unei strategiitransfrontaliere comune privind u�lizarea energieigeotermale în Regiunea Dunării. Având în vedere căla nivelul UE nu există o as�el de strategie, StrategiaTransnaţională privind energia geotermală înRegiunea Dunării reprezintă un pas important cătretransformarea regiunii într-o economie cu emisiiscăzute de carbon.

Proiectul vizează implementarea tehnologiilorregenerabile de producere a energiei termice.As�el, sistemele de energie termică pe bază de apetermale ar putea reduce u�lizarea combus�bililorfosili prin oferirea unei opţiuni reale de reducere aamprentei de carbon a sectorului termic.

Echipa proiectului DARLINGe a realizat o hartă asurselor bogate în energie geotermală de adâncimeşi a cerinţelor de energie termică, la care acestea arputea să răspundă, din zona centrală şi sud-es�că aRegiunii Dunării, care cuprinde sudul Ungariei,nord-estul Sloveniei, nordul Croaţiei, zonele nordiceale Bosniei şi Herţegovinei, nordul Serbiei şi zona desud a României – însumând o suprafaţă totală de95.000 km2.

Soluţii bazate pe ș�inţă şi instrumente demanagement au fost puse la dispoziţia factorilor dedecizie la nivel local, regional şi naţional, în scopulimplementării unui management responsabil faţăde mediu.

Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Programul Transnaţional Dunărea INTERREG

Parteneri din Bosnia și Herţegovina, Croaţia, România, Serbia, Slovenia, Ungaria

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

21

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Cultura și turismul aducoamenii împreunăAvând în vedere că Regiunea Dunării oferă odiversitate de moșteniri istorice, culturi,par�cularităţi etnice, religioase, societăţi şi state,Aria Prioritară 3 - Promovarea culturii şi aturismului, a contactelor directe între oameniiden�fică puncte de reper pentru promovarea încon�nuare a cooperării în aceste domenii.

Subiecte precum dezvoltarea turismului,patrimoniul cultural şi dialogul intercultural suntinter-conectate, beneficiind de o abordare integratăîn cadrul SUERD. Prin urmare, această arie tema�căîşi propune conservarea şi promovarea culturii şi apatrimoniului cultural în Regiunea Dunării.

As�el, ac�vităţile proiectate îşi propun să asigureconservarea durabilă a valorilor culturale şi apatrimoniului natural prin dezvoltarea unor clustereculturale relevante, a unor reţele de muzee,interpretariat şi centre de informare, pentrupromovarea schimburilor şi a reţelelor în domeniulartelor contemporane şi pentru crearea „CărţiiAlbastre” a iden�tăţii culturale a Dunării.

În ceea ce priveşte obiec�vele în domeniulturismului, măsurile întreprinse au drept scopdezvoltarea Regiunii Dunării ca marcă europeană,sprijinirea implementării unui sistem armonizat demonitorizare dedicat turismului, dezvoltarea derute culturale noi şi sprijinirea rutelor culturaleexistente în Regiunea Dunării, dezvoltarea deproduse turis�ce ecologice în regiunea Dunării.

Mai multe detalii:

22

Clusterul cultural al Dunării – Sprijinirea cooperăriiculturale între statele riverane Dunării

Regiunea Dunării oferă un patrimoniu culturalextrem de variat. Conceptul de strategie macro-regională îşi poate dovedi importanţa atunci cândvorbim despre unificarea forţelor şi cooperareatuturor ţărilor implicate.

Asociaţia Clusterul cultural al Dunării - DanubeCultural Cluster Associa�on (DCCA), un exemplu deefort comun, se adresează tuturor ţărilor dinRegiunea Dunării. Înfiinţată la Viena în 2012, DCCA şi-a propus să reprezinte interesele proiectelor

culturale şi crea�ve contemporane şi să creeze opla�ormă de comunicare, promovare şi cooperare.În acest sens, elaborează propriile proiecte care săpromoveze Dunărea ca marcă culturală de calitate.

În prezent, DCCA este implicată în numeroaseevenimente şi parteneriate internaţionale şiculturale. În anul 2019, Clusterul cultural al Dunăriireunea 13 membri care reprezentau 6 ţări dunărene.Membrii îşi acordă sprijin reciproc în proiectele şiac�vităţile transnaţionale.

Phot

ocred

it:h�

ps://w

ww.dan

ubec

ultu

ralcluster.eu

23

Clusterul asigură promovarea zonelor depatrimoniu mai puţin cunoscute şi a actualelorproiecte ar�s�ce şi digitale. De asemenea,contribuie la procesul comun de elaborare apoli�cilor şi strategiilor culturale în RegiuneaDunării.

DCCA acţionează ca partener asociat în proiectulPla�orma Culturală a Dunării – Spaţii crea�vepentru secolul 21 (finanţat prin ProgramulTransnaţional Dunărea). CultPla�orm21 aduce ocontribuţie importantă la procesul comun deelaborare a poli�cilor şi strategiilor culturale înRegiunea Dunării. Proiectul creează punţi delegătură între zonele de patrimoniu mai puţincunoscute şi proiectele ar�s�ce şi digitale şi se aflăîn strânsă legătură cu dezvoltarea rutelor culturale.

Cea mai de succes iniţia�vă internaţională a DCCAeste Donau Lounge: un program regional deliteratură şi cultură contemporană. Simultan cuelaborarea sa au fost create un program și unstand de prezentare în cadrul târgurilorinternaţionale de carte în zona Dunării. Iniţia�vaDonau Lounge a demarat în 2012 şi a fost dejaprezentată cu 15 ocazii în Viena (AT), Târgu Mureşşi Bucureş� (RO), Budapesta (HU) şi Lvov (UA). Înnoiembrie 2019 la BUCH WIEN – TârgulInternaţional de Carte de la Viena, pla�orma șiprogramul Donau Lounge au aniversat 7 ani deexistenţă. În cadrul evenimentului, 35 autori şioaspeţi din 11 ţări din Regiunea Dunării şi-auprezentat ul�mele apariţii editoriale şi aupar�cipat la sesiuni de discuţii şi de lectură.

Parteneri din Austria, Bulgaria, Germania, Serbia,Slovacia, Ungaria

Mai multe detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

24

Protec�ng the environment

PROTEJAREA MEDIULUIcurat și verde

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

25

Bazinul fluviului Dunărea cuprinde ecosisteme complexe, însă fragile, şi habitate care stau labaza tuturor ac�vităţilor umane. În contextul schimbărilor clima�ce, u�lizarea durabilă aresurselor naturale şi conservarea în ansamblu a calităţii mediului sunt considerate principaleleprovocări din Regiunea Dunării, în acest sens SUERD propunând ac�vităţi de cooperare specificepentru refacerea şi menţinerea calităţii apei, ges�onarea riscurilor de mediu şi conservareabiodiversităţii, a peisajelor şi calităţii aerului şi solului.

Părţile implicate din Regiunea Dunării întreprind măsuri comune de protejare şi refacere acalităţii bunurilor naturale adesea ines�mabile care formează o mare varietate de ecosistemeinterconectate şi interdependente.

În același �mp, au fost proiectate ac�vităţi integrate în scopul prevenirii, pregă�rii intervenţiilorşi managementului dezastrelor naturale şi umane.

Secţiunea următoare prezintă câteva iniţia�ve relevante de conservare a patrimoniului naturalşi îmbunătăţire a nivelului de pregă�re pentru dezastre.

26

Ape curateRestaurarea şi întreţinerea calităţii apelor esteprincipalul obiec�v al Ariei Prioritare – Restaurareaşi întreţinerea calităţii apelor, care sprijinăac�vităţile legate de siguranţa furnizării apeipotabile, asigură implementarea Direc�vei cadru aUE privind apa (WFD) şi a Direc�vei privind tratareaapelor urbane reziduale (UWWTD).

Această arie tema�că are în vedere 4 teme majore:

• implementarea de acţiuni în vederea realizăriiobiec�velor de management stabilite în Planulde Management al Bazinului Dunării,

• reducerea nivelului de nutrienţi pe Dunărepentru a permite refacerea ecosistemelor încondiţii similare cu cele din 1960,

• elaborarea unui Raport de Analiză a DelteiDunării în vederea finalizării Planului deManagement al Deltei,

• păstrarea populaţiilor viabile de sturioni peDunăre.

Toate acestea contribuie la promovarea măsurilorprin care se doreşte găsirea de soluţii de combaterea poluării apei cu deșeuri agricole, micro-plas�c şisubstanţe periculoase, precum produselefarmaceu�ce, poluării cu deșeuri periculoase şifacilitarea ac�vităţilor în sub-bazine, precum şiîmbunătăţirea migraţiei populaţiilor de peș�.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Maimulte detalii:

27

Cooperare pentru managementul bazinului fluvial

Apa este un element extrem de important almediului nostru de viaţă; prin urmare, unmanagement durabil şi responsabil al resurselor deapă de care dispunem nu reprezintă doar onecesitate, ci şi o datorie care ne revine.

Provocările din bazinul râului Tisa sunt legate defaptul că zona are o populaţie mare, mulţi dintrelocuitori trăind chiar pe lunca inundabilă a râului.Aceş�a se bucură de frumuseţea bazinuluihidrografic, dar în același �mp se confruntă cudiferite probleme generate de acesta: aluviunipermanente, inundaţii serioase din cauza niveluluicrescut al apei, scăderea nivelului apei în sezonulcald şi poluarea severă.

Proiectul JOINTISZA a fost dezvoltat pentru aîmbunătăţi situaţia apelor din bazinul hidrografic alrâului Tisa, prin măsuri care vizează în mod specificmanagementul bazinelor hidrografice şi protecţia

împotriva inundaţiilor. Primul pas în vedereaa�ngerii acestui obiec�v l-a reprezentatcaracterizarea bazinului hidrografic, inclusivevaluarea a stării corpurilor de apă şi obţinerea deinformaţii actualizate cu privire la cele maiimportante aspecte ale gospodăririi apelor. Înparalel, s-a realizat o analiză a necesarului de apă şia stării apelor subterane. Au fost propuse măsuricare să asigure un echilibru în ceea ce priveştemanagementul can�ta�v al apei şi a�ngerea uneistări corespunzătoare a acesteia. Proiectul ademonstrat de asemenea că planificareamanagementului riscului la inundaţii este mai bineintegrată în procesul de planificare aManagementului Bazinului Hidrografic (MBH) prinelaborarea unui document strategic privind Planulde management integrat al bazinului hidrograficTisa şi Planul de Management al riscului la inundaţiipentru râul Tisa.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

28

Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Programul Transnaţional Dunărea INTERREG

Parteneri din Austria, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ram

me,

theJO

INTISZ

Apr

ojec

t

Succesul abordării acestei probleme depinde decooperarea ţărilor riverane râului Tisa. Aceste stateşi-au unit eforturile pentru a aborda în modarmonizat şi pentru a acţiona în mod comun înbeneficiul cetăţenilor lor. Având în vedere căproiectul JOINTISZA este prima cooperare de acest�p între ţările riverane Tisei, acesta ar putea atragecolaborări viitoare şi în alte domenii în regiune.

Un plan MBH detaliat ar putea cons�tui bazapentru implementarea măsurilor în cazurile deurgenţă, întrucât acesta abordează problemele demanagement al apei printr-un ghid integratdes�nat factorilor de decizie şi experţilor şi oferărăspunsuri în situaţiile cri�ce.

Măsuri armonizate de protecţie împotrivainundaţiilor au fost de asemenea elaborate pentrua îmbunătăţi succesul ac�vităţilor care ar puteasalva vieţi omeneș� şi bunuri materiale. Prinintermediul unor ac�vităţi prac�ce, echipa deproiect a simulat ruperea unui dig pe râul Crasna,as�el încât experţii din ţările par�cipante să îşipoată testa măsurile şi metodele. A fost un studiude caz asupra efectului transfrontalier al unui as�elde eveniment, care a demonstrat faptul cău�lizarea unor date topografice şi hidrologiceprecise poate conduce la rezultate cu adevăratobiec�ve.

29

Riscurile de mediuAvând în vedere evenimentele din istoria recentăşi previziunile privind riscul de inundaţii înRegiunea Dunării, va exista o intensificare afenomenului inundaţiilor, ca urmare aschimbărilor clima�ce. Aria Prioritară 5 –Ges�onarea riscurilor de mediu răspundeprovocărilor legate de deficitul de apă, secetă şiinundaţii.

Obiec�vul principal este acela de a răspundeprovocărilor legate de deficitul de apă şi secetă,în conformitate cu Planul de Management alBazinului Fluviului Dunărea, cu raportul privindimpactul secetei asupra bazinului hidrografic alDunării din 2015 (adoptat în 2016) şi a lucrărilorîn curs în domeniul adaptării la schimbărileclima�ce. Cooperarea cu Comisia Internaţionalăpentru Protecţia Fluviului Dunărea (CIPFD) oferăo pla�ormă prin care se pot a�nge acesteobiec�ve comune. Prin urmare, în ul�mii ani,această arie tema�că a contribuit la elaborareaStrategiei CIPFD de adaptare la schimbărileclima�ce actualizată în 2018. De asemenea, a

sprijinit dezvoltarea şi implementarea de proiecteîn domeniul managementului riscului de secetă şial schimbărilor clima�ce legate de planificareaspaţială, a diseminat rezultatele studiilorș�inţifice, în scopul an�cipării impactului regionalşi local al schimbărilor clima�ce.

Pentru a-şi a�nge obiec�vele legate de reducereariscului de inundaţii, Aria Prioritară 5 oferă şiîmbunătăţește sprijinul con�nuu pentruimplementarea Planului de management al risculuide inundaţii pe fluviul Dunărea. Deși accentul sepune pe managementul riscului de inundaţii, riscul

de secetă şi îngheţ reprezintă de asemenea subiectecare necesită atenţie. Prin cooperarea cuParteneriatul Global al Apei, această arie prioritarăse concentrează şi asupra riscului de secetă.

Pentru situaţiile în care măsurile de prevenţie nusunt suficient de eficiente şi au loc dezastre, aceastăarie tema�că sprijină evaluarea riscului de dezastruîn Regiunea Dunării şi încurajează măsuri depromovare a rezilienţei, pregă�rii şi capacităţii derăspuns imediat în caz de dezastre.

Maimulte detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

30

Inovații în răspunsul la inundații, realizate de cătreși pentru specialiș�

Inundaţiile reprezintă o provocare reală în bazinulfluviului Dunărea, multe dintre acestea având loc înperioada 2002-2014. În anul 2010, una dintre celemai grave inundaţii a afectat în principal zonelecentrale şi es�ce ale bazinului, cauzând 35 de decese,evacuarea a cel puţin 15.200 de oameni şi daunemateriale es�mate la 2 miliarde de Euro. Inundaţiiledin Regiunea Dunării reprezintă per se un pericolcolec�v. De aceea, specialiș�i din domeniu trebuie săse adapteze rapid la acest risc din ce în ce mai mareşi să ţină pasul cu o societate aflată într-un proces dince în ce mai rapid de schimbare.

Proiectul DAREnet propune o soluţie inovatoarepentru combaterea inundaţiilor dezvoltată de şipentru specialiș�i din domeniu, care are drept scopîmbunătăţirea capacităţii de inovare în domeniulprotecţiei civile, punând un accent special perezilienţa la inundaţii în ţările din Regiunea Dunării.As�el, DAREnet a dezvoltat o reţea colabora�vă şistructurată de specialiș� în domeniul rezilienţei lainundaţii din Regiunea Dunării, sprijinită de o

comunitate mul�disciplinară aflată în con�nuăevoluţie (factori de decizie în domeniul poli�cilor,reprezentanţi ai mediului academic, factori interesaţidin acest sector).

DAREnet Network and Community ajută specialiș�idin domeniul prevenirii riscului de inundaţii săiden�fice oportunităţile și nevoile de inovareasociate şi îi direcţionează pe aceș�a către soluţiileinovatoare necesare. Oferind o analiză mai fidelă amodului în care cercetarea şi inovarea pot contribuila îmbunătăţirea răspunsului şi rezilienţei la inundaţii,DAREnet pregătește terenul pentru definirea unorpoli�ci de inovare eficiente.

Dacă vă puneţi întrebarea cum funcţionează acestproiect, să ne imaginăm următorul scenariu:alunecări de teren cauzate de ploile abundente.U�lizarea de tehnologii de monitorizare a zonelor deteren expuse riscului de alunecări de teren devinetemă de cercetare şi inovare în cadrul unui grup delucru al proiectului. Analiza din cadrul grupului de

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

31

lucru arată că în situaţia unor ploi abundenteexac�tatea datelor oferite de sistemele demonitorizare pe bază de laser este limitată. Suntanalizate mai multe alterna�ve. Analiza indică faptulcă monitorizarea pe bază de radar pare să fie cea maipromiţătoare soluţie, chiar dacă necesită cercetare şidezvoltare suplimentară. Acest aspect devine oprioritate a Foii de parcurs în domeniul cercetării şiinovării DAREnet.

În urma recomandărilor incluse în Foaia de parcurs,trei organizaţii în domeniul ges�onării riscului deinundaţii, un grup de cercetare specializat înprocesarea semnalului şi un IMM specializat întehnologia radar au format o mică echipă care să ducămai departe o iniţia�vă de dezvoltare a unei aplicaţiiaccesibile şi fiabile. Iniţia�va este disponibilă şipromovată prin intermediul Pla�ormei de ComunicareOnline DAREnet. Acest lucru a atras interesul altor ţărişi alte organizaţii în domeniul ges�onării riscului deinundaţii s-au alăturat echipei. Rezultatul final alacestei iniţia�ve va fi inclus în Portofoliul de iniţia�vede cercetare şi inovare DAREnet.

Acest portofoliu de iniţia�ve inovatoare pentruspecialiș� va fi promovat în rândul actorilor principalidin domeniul poli�c şi financiar, de la nivel naţional,regional şi european, pentru a îmbunătăţi gradul deconș�en�zare cu privire la rolul crucial al inovării înîmbunătăţirea rezilienţei la inundaţii în regiune.

Proiect finanțat prin Programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020

Parteneri din Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria, inclusiv organizaţiiinternaţionale - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea ICPDR, Ins�tutul internaţional pentru securitateși managementul situaţiilor de urgenţă din Slovacia (ISEM), cu par�ciparea unor organizaţii relevante din Polonia și Belgia

Mai multe detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

32

Conservarea biodiversitățiiși habitatelorSpeciile de animale şi plante şi habitatele acestorasunt expuse unei mul�tudini de factori antropogenicişi riscurilor de pe fluviul Dunărea: poluare cauzată detratarea necorespunzătoare a apei uzate,substanţele de fer�lizare u�lizate în agricultură,siturile contaminate şi ges�onarea deșeurilor,precum şi eroziunile solurilor din zonele arabile.Fragmentarea ecosistemelor, intensificareaexploatării terenurilor şi ex�nderea urbanăreprezintă probleme suplimentare pentruconservarea habitatelor naturale în RegiuneaDunării.

Pierderea habitatelor naturale cauzată de aceș�factori pune presiune pe faună şi floră şi afecteazăcalitatea sănătăţii mediului. Aria Prioritară 6 –Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţiiaerului şi solurilor răspunde acestor provocări prinacţiuni concrete, ţinând cont de cerinţele din punctde vedere ecologic în Regiunea Dunării dinperspec�vă macro-regională.

În acest context, această arie tema�că pune accentpe:

• crearea unei infrastructuri ecologice şi refacereaecosistemelor degradate,

• iden�ficarea speciilor alogene invazive,

• protejarea şi securizarea speciilor pe cale dedispariţie, precum sturionul şi alte specii depește indigen.

Mai multe detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

33

Viață pentru sturionul de Dunăre

Sturionii reprezintă specia de pește supusă celuimai mare risc de dispariţie la nivel global, în lumeexistând puţine habitate naturale în care se mairegăsește această specie. Mo�vele pentru declinulpopulaţiilor de sturioni sunt complexe şi au legăturăcu pescuitul ilegal, cu ecluzele de la Porţile de Fier şicu distrugerea rutelor de migraţie a peș�lor pentrudepunerea icrelor, cu pierderea habitatelor dincauza extracţiilor de nisip şi pietriș şi cu intervenţiileîn cursul de apă şi canalelor navigabile des�nateprevenirii inundaţiilor sau facilitării navigaţiei. Cutoate acestea, cauza cea mai importantă este supra-exploatarea.

Proiectul "Viaţă pentru sturionii din Dunăre” îşipropune să găsească soluţii la această provocaretransnaţională, care necesită o abordare macro-regională. Proiectul îndeplinește toate condiţiilepentru a fi unul de succes. Pune accent pe salvareaspeciilor de sturioni care se găsesc încă în bazinuldunărean inferior şi în zona nord-ves�că a RegiuniiMării Negre, colaborând cu pescari, autorităţi deaplicare a legii şi comercianţi.

Implicând în mod ac�v toate ţările vizate,implementarea cu succes a poli�cilor vizate deproiect a avut deja câteva realizări majore şi vacon�nua să înregistreze as�el de rezultate:

• Cega (una din cele 5 specii de sturioni caretrăiesc pe Dunăre) obișnuia să se găsească înSerbia, însă a devenit din ce în ce mai rară. Prinurmare, în Serbia s-a emis o interdicţie pentrupescuitul acestui pește, în urma unei campaniiample, sprijinită de pescari. În prezent, toatespeciile de sturioni sunt protejate în toate ţăriledin bazinul inferior al Dunării. Pescuitul cu plaseîn Delta Dunării din Ucraina este limitat, pentrua evita capturarea accidentală a sturionilor.Personalul vamal din Ucraina va fi instruitpentru a opri exporturile şi importurile ilegalede carne sau icre de sturion.

• Un acord inter-ministerial al tuturorautorităţilor relevante de aplicare a legii a fostsemnat în România, acesta creând condiţiileunei cooperări strânse între agenţii, prin

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

34Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Programul LIFE 2014 – 2020

Parteneri din Austria, Bulgaria, România, Serbia și Ucraina, inclusiv Administraţia Rezervaţiei Biosferei DeltaDunării din România și IZW Ins�tutul Leibniz pentru animale și cercetarea faunei sălba�ce din Germania

• schimburi de personal, echipamente şi resursefinanciare, schimburi de informaţii, protocoaleşi acţiuni comune de control etc.

În iunie 2019, 25.000 de pui de sturion au fosteliberaţi de WWF. În total, au fost organizate pânăacum 150 de vizite ale militanţilor pentruprotejarea sturionilor în comunităţile de pescari (25de sate), în toate ţările vizate. Proiectul a facilitat,de asemenea, contactul direct între pescari şioamenii de ș�inţă – s-au organizat mai multesesiuni de instruire pentru iden�ficarea sturionilorşi vizite ale experţilor în comunităţile de pescari, înRomânia, Bulgaria, Ucraina. În Bulgaria 26 depescari din 5 comunităţi au fost instruiţi cu privire lametodele de cercetare, unii dintre aceş�a fiindimplicaţi în ac�vităţi de monitorizare a coloniilor desturioni, în schimbul unor venituri suplimentare.

S-a cons�tuit un grup de lucru pentru promovareasturionului ca brand local al turismului în Serbia, şia fost înfiinţat inclusiv un “Centru al sturionilor”,care are o expoziţie permanentă privind importanţasturionilor. De asemenea, s-au întocmit 3 planuri deafaceri în conformitate cu interesele oamenilor deafaceri rezidenţi în Ucraina.

Se desfășoară cercetări de piaţă în toate ţărilevizate. În anumite cazuri „informatori-clienţi” auiden�ficat pește sau icre provenite din ac�vităţi debraconaj. Rezultatele acestor cercetări vor fidiseminate în rândul autorităţilor locale, în vederealuării de măsuri în acest sens.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

35

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

CONSTRUIREA PROSPERITĂŢIIîn mod inteligent, inovator și incluziv

36

Regiunea Dunării a fost considerată adesea cea mai eterogenă macro-regiune europeană.Experienţa ţărilor din această regiune prezintă diferenţe semnifica�ve în domeniul inovării, alsocietăţii informaţionale, al compe��vităţii, al educaţiei, al pieţei muncii şi al comunităţilormarginalizate. De aceea, ariile tema�ce dedicate îmbunătăţirii nivelului de prosperitate înRegiunea Dunării au drept scop creşterea cooperării în regiune prin dezvoltarea de proiectecomune de îmbunătăţire a condiţiilor sociale şi economice.

Ca urmare a ac�vităţilor coordonate pe termen lung ale părţilor implicate, s-au obţinut rezultatenotabile în ceea ce priveşte s�mularea excelenţei în cercetare şi dezvoltare, îmbunătăţireacooperării între furnizorii de informaţii, creşterea cooperării transnaţionale între inovare şimediul de afaceri, sporirea sprijinului pentru mediul de afaceri, u�lizarea potenţialului forţei demuncă şi combaterea sărăciei.

37

Societatea bazată pecunoaștereAria Prioritară 7 – Dezvoltarea societăţii bazate pecunoaştere prin cercetare, educaţie şi tehnologii aleinformaţiei sprijină educaţia, cercetarea şi tehnologiainformaţiei şi a comunicării (TIC) în Regiunea Dunăriiprin promovarea ac�vităţilor comune şi prin sprijinireacooperării în domeniul cercetării şi inovării.

Printre acţiunile cheie ale acestei arii prioritare senumără:

• ins�tuirea în Regiunea Dunării a unei pla�orme deschimb şi diseminare a informaţiilor şiexperienţelor în domeniul cercetării şi inovării(C&I),

• sprijinirea par�cipării ţărilor din Regiunea Dunăriila programele UE de C&I,

• promovarea Regiunii Dunării ca fiind o regiunebazată pe economie inteligentă și inovatoare,

• sprijinirea ac�vităţilor comune care vizează ariileprioritare SUERD şi capitalizarea ac�vităţilor întreproiecte.

O realizare majoră a acestei arii tema�ce esteînfiinţarea Danube Funding Coordina�on Network –Reţeaua de coordonare a finanţării privind Dunărea(DFCN), care îşi propune să aducă împreunăprogramele şi iniţia�vele de finanţare existente înRegiunea Dunării şi să le facă accesibile potenţialilorparteneri de proiect. De asemenea, DFCN încurajeazăapelurile comune în ţările din Regiunea Dunării, înscopul sprijinirii cooperării transfrontalieremul�laterale.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Mai multe detalii:

38

Excelență in managementul proiectelor îndomeniul cercetării, inovării sociale și tehnologice(Excellence-In-ReSTI)

În ciuda faptului că au idei inova�ve interesante,persoanele fizice şi organizaţiile din RegiuneaDunării nu deţin mereu abilităţile specifice şicunoș�nţele necesare ges�onării proiectelor UE îndomeniul cercetării şi inovării. De aceea, idei deproiect bune rămân doar pe hâr�e şi nu reușesc săobţină finanţare. O parte a acestei probleme oreprezintă lipsa unei cooperări între furnizorii decunoaștere, companii şi decidenţii din domeniulpoli�cilor.

Având în vedere cele de mai sus, proiectulEXCELLENCE-IN-ReSTI oferă un program de formarecombinat dedicat �nerilor profesioniș� şiabsolvenţilor interesaţi în obţinerea de cunoș�nţeîn domeniul managementului proiectelor decercetare şi de inovare socială şi tehnologică.Programul îşi propune să mo�veze şi să sprijineimplementarea proiectelor finanţate de UE înRegiunea Dunării.

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ram

me,

theEX

CELL

ENCE

-in-R

eSTI

projec

t

39

EXCELLENCE-IN-ReSTI a creat Academia ReSTI.academyun program inova�v de formare on-line care cuprindecinci module de formare dedicate diseminăriicunoș�nţelor privind managementul, abilităţi deconducere şi administrarea ReSTI. Programul deformare a atras deja un număr mare de �neriprofesioniș� şi multe ins�tuţii şi-au exprimat interesulîn a aplica pentru a beneficia de program. Un programpilot de învăţare a demarat în octombrie 2018,cursanţii şi formatorii colaborând pentru testarea şiîmbunătăţirea programei de formare împărţite în 5module.

Un alt rezultat important îl reprezintă strategia şi foaiade parcurs EXCELLENCE-IN-ReSTI, care cuprinde unrezumat al provocărilor actuale ale managementuluiproiectelor dedicate ș�inţei, tehnologiei şi inovaţiei dinRegiunea Dunării. Documentul reflectă opiniilefactorilor de decizie şi responsabililor cu elaborarea depoli�ci la nivel regional şi naţional implicaţi în cercetareşi inovare.

Nu în ul�mul rând, biroul de informare on-lineEXCELLENCE-IN-ReSTI (h�ps://res�.academy/infodesk)pune la dispoziţie informaţii oferite de experţi şispecialiș� cu privire la toate subiectele legate definanţarea UE.

Proiect finanțat prin Programul Transnaţional DunăreaINTERREG

Parteneri din Austria, Bulgaria, Bosnia și Herţegovina,Republica Cehă, Croaţia, Muntenegru, Serbia, Slovenia șiUngaria

Mai multe detalii:

Phot

ocred

it:Dan

ubeTran

sna�

onal

Prog

ram

me,

theEX

CELL

ENCE

-in-R

eSTI

projec

t

40

Compe��vitate șidezvoltarea de clustereAria Prioritară 8 – Sprijinirea compe��vităţiiîntreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor estededicată sprijinirii compe��vităţii întreprinderilor în ţăriledin Regiunea Dunării, luând în considerare diferiteniveluri de intensitate a inovării în regiune. În acestcontext, cooperarea transnaţională şi colaborarea întrecompanii şi ins�tuţiile care sprijină mediul de afaceri suntextreme de importante.

În consecinţă, aria tema�că sprijină cooperarea şischimbul de cunoș�nţe între întreprinderile mici şimijlocii (IMM-uri), mediul academic şi sectorul public îndomeniile de competenţă în Regiunea Dunării.

Pentru a amin� câteva exemple, accentul este pus pe:

• susţinerea întreprinderilor prin programe de formareşi calificare,

• îmbunătăţirea compe��vităţii zonelor rurale,

• eliminarea barierelor transfrontaliere şi a blocajelorîntâmpinate de întreprinderi.

Această arie tema�că se ghidează după documentul SmallBusiness Act for Europe și priorităţile acestuia în vedereapromovării antreprenoriatului, reducerii poverii cadruluide reglementare asupra mediului de afaceri şi sprijiniriiaccesului la finanţare precum şi accesul la pieţe şiinternalizare.

Mai multe detalii:Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

41

În economia actuală potenţialul femeilorantreprenoare în ceea ce priveşte dezvoltareaeconomică nu poate fi subes�mat. Tinerele femeidin Regiunea Dunării au un potenţial antreprenorialimportant, având în vedere că 52% din populaţiaregiunii este de gen feminin, iar 30% dintre acesteadesfășoară ac�vităţi independente. Acestea seconfruntă totuși cu provocări specifice îndemararea şi dezvoltarea propriilor afaceri. Doar10% din �nerele din Regiunea Dunării sunt laînceputul dezvoltării afacerii şi doar 2% dintreacestea au înfiinţat o afacere care a rezistat maimult de 42 de luni. Mai mult, diferenţa de gen înţările din Regiunea Dunării este vizibilă atât înnumărul de afaceri demarate cât şi în toate etapeleciclului de viaţă al afacerii.

Proiectul FEMEI ÎN AFACERI răspunde acestorprovocări, încurajând femeile care au idei de afacerisă demareze şi să dezvolte propriile lor companii.

Prin iden�ficarea nevoilor acestora şi a obstacolelorpe care le întâmpină, �nerele femei sunt sprijinitesă devină antreprenori de succes. Alte subiecteimportante în acest context sunt îmbunătăţireamăsurilor prevăzute în poli�cile privindantreprenoriatul feminin, precum şi culturaantreprenorială.

Proiectul urmărește patru etape de dezvoltare: înprima etapă, au fost analizate nevoile specifice ale�nerelor care doresc să devină antreprenori şi s-auiden�ficat măsurile transnaţionale de sprijindisponibile.

În etapa a doua, s-au iden�ficat bune prac�ci îndomeniul antreprenoriatului feminin, în urma a 6evenimente transnaţionale de învăţare în 6 ţări, învederea elaborării unor modele de formare care săsprijine antreprenoriatul feminin. Una dintrepoveș�le de succes prezentate la acesteevenimente prezenta o tânără care a decis să

Femei în afaceriPh

otocred

it:Bo

rutJ

urišić

42

Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Programul Transnaţional Dunărea INTERREG

Parteneri din Austria, Bulgaria, Bosnia și Herţegovina, Croaţia, Germania, Moldova, România, Slovenia, și Ungaria

renunţe la locul de muncă şi să demareze propriaafacere de procesare şi de producere a uleiului dedovleac. Alte exemple de bune prac�ci suntprezentate pe pagina de internet a proiectului.

În cadrul etapei a treia, a fost explorat sprijinulpotenţial al poli�cilor UE şi a fost elaborată oAgendă a poli�cilor de sprijin pentruantreprenoriatul în rândul �nerelor femei.

În ul�ma etapă, se vor înfiinţa şi testa prin acţiunipilot transnaţionale 4 Centre de AntreprenoriatFeminin în Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Ungaria

şi România pentru a asigura o promovare adecvatăa antreprenoriatului feminin şi pentru a sprijiniîmbunătăţirea abilităţilor şi cunoș�nţelor femeilor.De asemenea, se va dezvolta o pla�ormă decooperare şi se va crea o Strategie Transnaţionalăpentru Sustenabilitate.

Proiectul FEMEI ÎN AFACERI doreşte să creeze unmediu favorabil femeilor în Regiunea Dunării, as�elîncât să le ajute să dezvolte afaceri de succes prinu�lizarea abilităţilor potrivite şi măsurilor adecvate.

Phot

ocred

it:AN

DRE

JAPE

TROVIC�(p

erso

nala

rchive

)

43

Inves�ția în oameni șiabilitățiAvând în vedere că multe dintre provocările cucare se confruntă regiunea depășesc graniţelenaţionale, cooperarea în cadrul SUERD îşipropune să creeze sinergii şi să sprijine corelareaîntre poli�ci şi iniţia�ve, răspunzând as�el, încele din urmă, la întrebarea legată de modul încare dorim să ne definim viitorul în Europa.

În acest context, Aria Prioritară 9 – Inves�ţia înoameni şi abilităţi abordează subiecte cheielegate de educaţie şi formare, piaţa muncii şicomunităţile marginalizate. Educaţia, formareaşi o piaţă de muncă modernă sunt factorideterminanţi pentru crearea unei societăţi maiechitabile şi incluzive, care garanteazăbunăstarea cetăţenilor ei. Regiunea Dunării va fipregă�tă să facă faţă schimbărilor şi provocărilordin viitor doar prin inves�ţii suplimentare înabilităţile şi competenţele umane, în special alegrupurilor dezavantajate. În acest sens, Pilonuleuropean al drepturilor sociale, care sprijinăeducaţia incluzivă şi de calitate, formarea şiînvăţarea pe tot parcursul vieţii, locuri de muncăde calitate şi incluziunea socială, joacă un rolcheie.

Eforturile realizate în cadrul acestei arii tema�ceau condus deja la abordări inova�ve încooperarea în domeniile educaţiei, pieţei munciişi incluziunii, atât în cadrul unor proiecte cât şi înceea ce priveşte definirea poli�cilor în domeniu.De asemenea, a fost stabilită cu succes o amplăreţea a părţilor implicate, care garanteazăcoordonarea între actorii relevanţidin regiune.

Mai multe detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

44

Condiții de lucru echitabile pentru toți

Schimbările din domeniul digital şi impactulacestora asupra tuturor ac�vităţilor umanereprezintă una dintre cele mai mari provocări aleprezentului şi ale viitorului apropiat. În cazul încare nu este reglementată, digitalizarea ar puteaaccentua diferenţele de venit şi în egală măsură arputea limita accesul la sistemele de asigurărisociale nu numai din cauza diminuării valoriicontribuţiilor, ci şi din cauza naturii adeseainstabile a însăși forţei de muncă digitale.

Pe scurt, piaţa muncii se schimbă! Preţul pentruaceastă schimbare structurală este plă�t de celemai multe ori de forţa de muncă slab calificată,

îmbătrânită, vulnerabilă și de lucrătorii cujumătate de normă. Sunt șanse mari ca munca deru�nă să fie înlocuită de automa�zare iar lucrătoriicu nivel scăzut de calificare să nu aibă cum să îşigăsească un loc de muncă din cauza lipseicompetenţelor digitale. Noile forme a�pice demuncă (de exemplu, ac�vităţile lucra�vecolabora�ve, munca prin agenţii de muncătemporară, munca prestată prin pla�orme online)câș�gă din ce în ce mai mult teren, iar lucrătorii seconfruntă cu provocări cum ar fi condiţiile de lucruprecare, un nivel scăzut de siguranţă la locul demuncă, salarii inadecvate şi un nivel scăzut desecuritate socială.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

45

Încurajarea unei strânse cooperări între parteneriisociali din Regiunea Dunării în scopul creării unorprograme adecvate de educaţie şi reconversie, cadrelegale şi de reglementare echitabile (în special pentruformele a�pice de muncă) ar putea contribui ac�v laprevenirea condiţiilor de muncă precare, a șomajuluiîn rândul forţei de muncă slab-calificate sauîmbătrânite şi nu în ul�mul rând a sărăciei.Posibilităţile tehnologice nu trebuie u�lizate deangajatori pentru a se sustrage reglementărilor de pepiaţa forţei de muncă.

Proiectul Danube@work reunește parteneri sociali dinpatru ţări din regiune, în scopul analizării nevoilorlucrătorilor în ceea ce priveşte cadrul legal şi dereglementare şi în scopul prevenirii exploatăriiacestora în tranziţia către noua "revoluţie industrială".

De exemplu, relaţia dintre clienţii pla�ormelor on-lineşi lucrători nu este definită de lege. Prin urmare, chiardacă pla�orma on-line ţine locul unui angajator,atunci când vine vorba despre „beneficiile” pentrulucrători sau protejarea drepturilor lucrătorilor, demulte ori pla�orma on-line se declară a fi mai degrabăun facilitator, percepând lucrătorii ca angajaţi înac�vităţi independente.

Pentru a găsi soluţii la aceste provocări, proiectulDanube@work a creat o reţea de experţi naţionali îndomeniul digitalizării în cadrul sindicatelor din toateţările partenere, pentru a face schimb de cunoș�nţe şia disemina informaţii privind fenomenul digitalizării.Această reţea a organizat seminare pe tema negocieriicolec�ve, protecţiei lucrătorilor şi subiecte relevantelegate de „forţa de muncă digitală“.

Proiect finanțat din Bugetul de stat al Austriei

Parteneri din Austria, Bulgaria, România și SerbiaMai multe detalii:

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

46

CONSOLIDAREA REGIUNIIeficacitate, stabilitate și siguranță

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

47

Ţările din Regiunea Dunării au în comun obiec�vul îmbunătăţirii modului de funcţionare ains�tuţiilor democra�ce, a administraţiilor publice şi a organizaţiilor centrale, regionale şi locale,în scopul creării unui mediu mai solid şi mai sigur pentru cetăţenii lor. Pentru a�ngerea acestuiobiec�v, s-au iniţiat acţiuni comune cu scopul de a garanta structuri poli�ce, civile şiadministra�ve mai bune, de a îmbunătăţi mecanismele de guvernare pe mul�ple niveluri, de afacilita cooperarea administra�vă a comunităţilor transfrontaliere şi de a combate corupţia şicrima organizată.

Următoarea secţiune prezintă modul în care iniţia�vele comune des�nate facilitării cooperăriitransfrontaliere şi combaterii crimei organizate au fost puse în aplicare, evidenţiind valoareaadăugată a rezultatelor acestora.

48

Capacitatea ins�tuționalăși cooperareaAceastă arie prioritară funcţionează ca un nod deinformare şi comunicare pentru părţile implicate de lanivel local, regional, naţional şi european care lucreazăîn domeniul consolidării capacităţii ins�tuţionale, alguvernanţei par�cipa�ve şi al dezvoltării spaţiale.

Aria Prioritară 10 – Ameliorarea capacităţiiins�tuţionale şi a cooperării are următoarele obiec�ve:

• abordarea problemelor legate de consolidareacapacităţii ins�tuţionale la nivel local, regional şinaţional,

• implicarea societăţii civile în guvernanţa publică,

• îmbunătăţirea nivelului de dezvoltare locală şiins�tuirea unui sistem de cheltuieli,

• creşterea ratelor de absorbţie a fonduriloreuropene.

Această arie tema�că sprijină iniţia�vele depromovarea poli�cilor elaborate şi implementate în sistempar�cipa�v, cu implicarea unei game ample de factoriinteresaţi şi facilitarea bunei guvernanţe la toatenivelurile.

Un accent important se pune pe sprijinirea şidezvoltarea instrumentelor financiare pentru proiectela scară mică, pe o relaţionare mai strânsă întrepromotorii de proiecte şi ins�tuţiile de finanţare şi peîncurajarea diferitelor idei de proiecte care au nevoiede sprijin (prin www.EuroAccess.eu).

Mai multe detalii:Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

49

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Fron�erele de stat din regiunile Dunării şi MăriiAdria�ce-Ioniene au cunoscut mai multe modificăriîn ul�mul secol, generând traume şi neîncredereîntre naţiuni. Din cauza suprafeţelor mici ale ţărilor(chiar şi în Europa Centrală şi de Est şi în Balcani), omare parte a populaţiei trăiește de-a lungulfron�erelor şi multe ins�tuţii şi companii îşidesfășoară ac�vitatea în apropierea acestora. Totuși,oamenii şi afacerile aflate de o parte şi de alta agraniţelor sunt separate din punct de vedere juridic,administra�v, economic şi socio-cultural. Acest lucruare drept consecinţă un dezavantaj imens pentruteritoriile situate de-a lungul graniţelor princomparaţie cu cele localizate central.

Proiectul SECCo2 oferă o soluţie de facilitare acooperării transfrontaliere în aceste regiuni. Pe de oparte, Pla�orma SECCo2 (www.secco2.eu) estedes�nată schimbului de cunoș�nţe şi informaţiiprivind modelele de succes de cooperaretransfrontalieră (CBC). Pe de altă parte, prinintermediul pla�ormei Young Leaders Pla�orm,proiectul creează oportunităţi pentru ca viitoarelegeneraţii să dezvolte un mediu mai tolerant în cele 2macro-regiuni.

Prin u�lizarea pla�ormei ca pe un punct on-line deîntâlnire (ghișeu unic), părţile relevante pentru CBCpot face schimb de informaţii, construi parteneriate,

Modele de cooperare transfrontalieră

50

Mai multe detalii:

Proiect finanțat prin Fondul de proiecte strategice pentru Dunăre finanţat de Comisia Europeană și Primăria orașului Viena

Parteneri din Italia, Germania, Serbia, Ungaria

lansa proiecte comune şi accesa cunoș�nţele şiinformaţiile existente în aria lor de interes. Pla�ormareprezintă un set de instrumente CBC care oferăconţinut e-learning, acces la portalurile de resursefinanciare (h�ps://www.euro-access.eu/) şi obibliotecă digitală care include studii, documente depoli�ci şi alte materiale pe tema cooperăriitransfrontaliere – în scopul îmbunătăţirii capacităţiipărţilor implicate la nivel local.

Concomitent cu dezvoltarea acestei pla�orme,proiectul SECCo2 a organizat cea de a 10-a ediţie aForumului Internaţional al Tineretului şi a Conferinţeipe tema cooperării transfrontaliere, la Tivat

(Muntenegru), în vederea consolidării AsociaţieiPla�ormei �nerilor lideri din regiunile frontaliere aleEuropei (un grup care reunește �neri din întreagaEuropă).

Pe baza rezultatelor proiectului, discursul legat decooperarea transfrontalieră şi mediul pentru creareade parteneriate în cele 2 macro-regiuni se vorîmbunătăţi. Aceste îmbunătăţiri ar trebui, deasemenea, să contribuie la creşterea nivelului deîncredere reciprocă între naţiuni şi la menţinereaunui climat de pace pe termen lung între regiuni.

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

51

O regiune mai sigurăSecuritatea în Regiunea Dunării este unul dintrecele mai importante elemente ale unei cooperăriarmonioase între părţile interesate implicate înimplementarea strategiei. În lipsa existenţei unuianumit nivel de siguranţă şi a unui mediu stabil înregiune, cooperarea pe orice plan ar fi afectată înmod semnifica�v.

Aria Prioritară 11 – Conlucrarea în vedereapromovării securităţii şi pentru soluţionareaproblemelor legate de criminalitatea organizată şide infracţiunile grave contribuie la dezvoltareadurabilă a Regiunii Dunării, securitatea fiind inter-corelată cu toate celelalte aspecte ale Strategiei, cuaccent pe:

• îmbunătăţirea cooperării între organele depoliţie,

• dezvoltarea unei cooperări strategice petermen lung între actorii relevanţi în domeniulaplicării legii de-a lungul fluviului Dunărea,

• îmbunătăţirea sistemelor de control vamal,

• promovarea statului de drept şi a lupteiîmpotriva corupţiei.Ph

otocred

it:Th

eDAR

IFpr

ojec

t

Mai multe detalii:

Iniţia�vele comune în domeniul securităţii au avutrezultate benefice asupra siguranţei şi securităţiide-a lungul Coridorului de transport pan-europeanVII. În anul 2017, această arie tema�că s-aconcentrat în mod special pe pescuitul ilegal şi peîncălcarea regulilor în domeniul transportului naval.Mai mult, evenimente de îmbunătăţire a cooperăriiîn domeniul dezamorsării dispozi�velor explozivesunt organizate de Centrul de formare profesionalăîn domeniul CBRN-E din Europa Centrală situat înUngaria.

Cooperarea între Aria Prioritară 11 şi Aria Prioritară1A con�nuă pe baza documentelor elaborate încomun, respec�v Manualul cu privire la controalelevamale şi Recomandările pentru îmbunătăţireacontroalelor vamale. De asemenea, cooperarea cuAria Prioritară 10 contribuie la dezvoltarea unoriniţia�ve comune în domeniul combaterii traficuluide fiinţe umane.

52

Combaterea crimei organizate în domeniultraficului de droguri

Piaţa de metamfetamină din Uniunea Europeanădevine din ce în ce mai mare. Metamfetamina esteun s�mulant puternic care are riscuri asuprasănătăţii celor care îl u�lizează. Ul�mele tendinţearată că în Europa materia primă (așa numiţiiprecursori de droguri) u�lizată pentru producereametamfetaminei este traficată mai ales din Balcaniîn Republica Cehă şi Polonia. De asemenea,metamfetamina este produsă din ce în ce mai mult

în Germania şi Olanda. Piaţa europeană a drogurilorilegale cunoaște în același �mp un aport crescut demetamfetamină din Mexic în Europa prin grupurilede crimă organizată mexicane.

Având în vedere dimensiunea imensă afenomenului crimei organizate internaţionale întraficul de droguri, această problemă trebuie să fieabordată la nivel transnaţional. Din acest mo�v,

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

53

Imag

e(s)

used

unde

rlicen

sefrom

Shu�

erstoc

k.co

m.

Centrul Naţional An�-Drog al Poliţiei din RepublicaCehă a iniţiat proiectul Colaborare pentrudestructurarea reţelelor de trafic de droguri şi alaboratoarelor ilegale (CO3DIL), care se concentreazăpe producţia ilegală de droguri sinte�ce, în special acristalelor de metamfetamină.

Principalul obiec�v al proiectului îl reprezintăreducerea can�tăţii de droguri traficată, distribuită sauprodusă în UE, destructurarea organizaţiilor de crimăorganizată şi laboratoarelor clandes�ne şi arestareainfractorilor implicaţi. Pentru ca acest proiect să aibăsucces, este nevoie de implicarea cât mai multor ţări.Pentru moment, în proiect sunt implicate 5 state(Cehia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Serbia), beneficiindde sprijin şi din partea Olandei, Belgiei, Germaniei,Austriei, Ungariei, Ucrainei, Moldovei, României,Bosniei şi Herţegovinei şi Statelor Unite ale Americii.

Proiectul sprijină întâlnirile operaţionale legate decazuri de criminalitate şi coordonează acţiunilecomune în teren şi măsurile de securitate peprincipalele autostrăzi din ţările implicate. ProiectulCO3DIL facilitează un flux de informaţii operaţionale şischimbul de informaţii. De asemenea, aduce împreunăautorităţile responsabile cu aplicarea legii din statelemembre şi statele terţe, cu scopul distrugerii reţelelorilicite de producţie şi distribuţie a drogurilor sinte�ceşi combaterii traficului de precursori de droguri.

Proiect finanțat prin Fondul pentru securitatea internăa Uniunii Europene — Poliţie

Parteneri din Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Serbiași Slovacia

54

Publicată de: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi AdministraţieiEditat de: Danube Strategy PointDesign: Gabriel La�şSursa fotografiilor: a se vedea sursele citate în interiorul prezentei publicaţii.Coordonator de proiect: Andreea StoenescuTraducerea: MEDIA MAN CONSULTING SRL

Tipărită în decembrie 2019

Danube Strategy Point (DSP): Robert LICHTNER (Coordonator), Andreea PENA (responsabil întărireacapacităţii ins�tuţionale), Katharina LENZ (responsabil pilon strategic), Mihaela FLOREA (responsabilpilon strategic), Petra WÄCHTER (responsabil evaluare), Andreea STOENESCU (responsabil comunicare),Helene SCHABASSER (responsabil proiect), Dan BĂLĂNESCU (responsabil proiect)

STRATEGIA UEPENTRU REGIUNEA DUNĂRII

h�ps://www.facebook.com/DanubeRegionStrategyh�ps://www.linkedin.com/in/eusdrh�ps://twi�er.com/eusdrh�ps://www.youtube.com/user/DanubeRegionStrategy

Publicat de: Ministerul Lucrărilor Publice, Devzoltării și AdministraţieiEditat de: Danube Strategy Point, Decembrie 2019

Proiect co-finanţat din fondurile Uniunii Europene (FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională)

Biroul DSP din Bucureş�:

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei

Tel: +4 0372 111 356

Bd. Libertăţii nr. 14, sector 5050706 Bucureş�România

Biroul DSP din Viena:

Primăria Viena / EU-Funding Agency

Tel: +43 (0) 89 08 088 2603

Str. Kirchberggasse nr. 33/91070 VienaAustria