Strategie-GAL-Covurlui

Planul de Dezvoltare Locală a

Grupului de Acţiune Locală COVURLUI

2012 – 2013

se aplică comunităţilor:

Bălăbăneşti – judeţul Galaţi

Bereşti Meria – judeţul Galaţi

Cavadineşti – judeţul Galaţi

Corni – judeţul Galaţi

Fruntişeni – judeţul Vaslui

Griviţa – judeţul Vaslui

Jorăşti – judeţul Galaţi

Oancea – judeţul Galaţi

Rădeşti – judeţul Galaţi

Smulţi – judeţul Galaţi

Suceveni – judeţul Galaţi

Vârlezi – judeţul Galaţi

Vinderei – judeţul Vaslui

LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ S-A AVUT ÎN VEDERE:

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 1698/2005

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată – Iulie 2011

- 1 -

Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”

- 2 -

Acronime:

AF – Asociaţie Familială

AM - Autoritatea de Management

AMIGO - Anchetă asupra Forţei de Muncă în Gospodării

ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale

ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare

ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură

ASN - Anuarul Statistic Naţional

BEI - Banca Europeană de Investiţii

BIM - Biroul Internaţional al Muncii

BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

CE - Comunitatea Europeană

CEE Comunitatea Economică Europeană

DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală

DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii

FC - Fondul de Coeziune

FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE - Fondul Social European

GAL - Grup de Acţiune Locală

HNV - Valoare Naturală Ridicată

IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii

ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare

LDSC - Linii Directoare Strategice Comune

LFA - Zone defavorizate

MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor

MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

ONG - Organizaţie Non Guvernamentală

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

OS - Obiective Strategice

OSC - Obiective Strategice Comune

PAC - Politica Agricolă Comună

PND - Planul Naţional de Dezvoltare

PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PNR - Programul Naţional de Reforme

PIB - Produsul Intern Brut

PNS - Plan Naţional Strategic

PO - Program Operaţional

POR - Program Operaţional Regional

POS - Program Operaţional Sectorial

POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane

PUG - Planul de Urbanism General

PUZ - Planul de Urbanism Zonal


- 3 -

Rezumat ..............................................................................................................................4 Introducere ........................................................................................................................12 PARTEA I - Prezentarea teritoriului ...............................................................................19 1. Prezentarea geografică şi fizică........................................................................ 19 2. Economia locală .............................................................................................. 51 3. Servicii pentru populaţie şi infrastrucuri medico-sociale................................. 63 4. Activităţi sociale şi instituţii locale ...................................................................71 5. Bilanţul politicilor intreprinse în teritoriu .........................................................73 6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului................................ 84 PARTEA a II a - ANALIZA SWOT............................................................................... 84 PARTEA a III a - PRIORITĂŢI .....................................................................................99 PARTEA a IV a - PREZENTAREA MĂSURILOR ....................................................107 PARTEA a V a - PARTENERIATUL.......................................................................... 166

1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură ..................166 2. Prezentarea parteneriatului decizional ..........................................................175

PARTEA a IV a - ORGANIZAREA G.A.L.-ului......................................................... 191

1. Resurse umane.............................................................................................. 191 2. Descrierea resurselor materiale .....................................................................213 3. Bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului...................................... 215 4. Dispozitivul de comunicare şi informare...................................................... 215

PARTEA a VII a - MECANISME DE IMPLEMENTARE ………………….………221 PARTEA a VIII a - ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ .............................................235

1. Cooperare ......................................................................................................235 2. Participarea GAL în cadrul RNDR ...............................................................236

ANEXA C – Planul de finanţare......................................................................................239 ANEXA D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei.......................................................241 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................243


- 4 -

REZUMAT

AL PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Acest rezumat încearcă să pună în evidenţă modul în care au fost respectate criteriile

care se aplică la selecţia potenţialelor Grupuri de Acţiune Locală şi de aceea vom puncta

modul în care au fost atinse cerinţele prevăzute în „Ghidul Solicitantului” pentru măsura

431, faza 2.

Teritoriul

În vederea atingerii masei critice optime pentru buna realizare a dezideratelor

dezvoltării rurale durabile, s-a considerat ca potrivită asocierea a 13 UAT dintr-un spaţiu

situat în partea de centru şi nord-est a judeţului Galaţi şi în partea de sud a judeţului Vaslui,

care formează împreună un teritoriu continuu, unitar şi omogen, din punct de vedere al

reliefului, climei, culturii, aspectelor sociale şi economice.Conform Recensământului

Populaţiei 2002 şi Recensământului Agricol 2002, GAL Covurlui are 35949 locuitori şi un

teritoriu de 866,09 kmp, adică o densitate de 42 locuitori/kmp.

În acest teritoriu sunt cuprinse arii de o mare diversitate:

- zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică, indicativ ROSPA 0119, Horga- Zorleni în

perimetrul comunelor Fruntişeni (61%), Griviţa (8%), Vinderei (20%);

- zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică ROSPA 0130 Maţa- Cârja -Rădeanu,

comuna Oancea (6%), comuna Suceveni (4%), comuna Cavadineşti (12%);

- zona Natura 2000 ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa pe teritoriul comunei

Oancea (7%)

- zona Natura 2000 Sit de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului pe

teritoriul comunelor Oancea (15%), Suceveni (6 %), Cavadineşti (11 %);

Menţionăm că siturile Natura 2000 din Judeţul Galaţi se suprapun parţial cu aria

naturală protejată ”Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, declarat ca atare prin HG

2151 din 2004.

Pe teritoriul GAL Covurlui există două localitaţi cuprinse în lista comunelor situate în

Zone Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice: Oancea – cod 76932 şi Suceveni – cod

77288, menţionate la pag.106 din Ghidul Solicitantului.


- 5 -

Cele trei comune din judeţul Vaslui (Griviţa, Vinderei, Fruntişeni) şi comuna

Bălăbăneşti din judeţul Galaţi au fost puternic afectate de restructurarea industrială din

municipiul Bârlad. Astfel, aici s-a închis Fabrica de Produse Abrazive, şi-au diminuat foarte

mult producţia Fabrica de Rulmenţi, Fabrica de Confecţii, Fabrica de Elemente Pneumatice şi

Automatizări şi alte unităţi mai mici, acest fapt fiind evidentiat la analiza diagnostic.

Teritoriul GAL Covurlui este compus din 10 comune din judeţul Galaţi:

Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi,

Suceveni, Vârlezi şi 3 comune: Griviţa, Vinderei, Fruntişeni din judetul Vaslui.

Includerea lor între celelalte UAT-uri s-a făcut ţinând seama de vecinătate, economie

asemănătoare, tradiţii culturale comune.

Parteneriatul

Parteneriatul cuprinde, aşa cum se poate vedea din documentele anexate, actori locali

din cele mai diverse medii:

- reprezentanţi ai minorităţilor etnice, respectiv Asociaţia Mediatorilor Romi din

România cu sediul în Tecuci. Această organizaţie acţionează la nivelul întregului judeţ Galaţi,

implicându-se în activităţi axate în special pe incluziunea socială a romilor, creşterea gradului

de şcolarizare a acestora precum şi o mai bună colaborare cu autorităţile locale.

- reprezentanţi legali tineri (cu vârsta până în 40 ani) ai 18 organizaţii diverse,

procentul acestora în totalul reprezentanţilor partenerilor ajungând la 45% ;

- reprezentantele feminine ale organizaţiilor care compun parteneriatul numară 17

persoane, adică un procent de 42.5 % din totalul reprezentanţilor legali de organizaţii

partenere in GAL;

- reprezentanţi ai organizaţiilor agricole: Lovin Mihăiţă preşedinte al Asociaţiei

Crescătorilor de Ovine şi Caprine” Dunărea”-sat Găneşti, comuna Cavadineşti; Jiglău Emilia-

administrator Societatea „Proferma 2011”, com. Smulţi;

- grupuri de producători - Mândru Oreste- administrator Brateş Leg Grup SRL

Galaţi, recunoscut de MADR ca grup de producători;

- reprezentant al „sectorului forestier” (aşa cum menţionează în mod expres SCS

2.4.l. şi nu al unei „organizaţii din sectorul forestier”)–dl. Capotă Cezar – proprietar de pădure

în comuna Smulţi având pregătire profesională, în domeniul pepinierelor silvice şi culturilor

forestiere conform certificatelor anexate,


- 6 -

- reprezentanţi din sectorul economic – SC Maditom Impex SRL, comuna Griviţa;

SC Deeadent SRL, comuna Griviţa; II Şuşnia Viorel, comuna Rădeşti şi multe alte societăţi

comerciale;

- reprezentant al unei organizaţii cu activitate de protecţia mediului – Staicu Oana

Loredana – reprezentant Asociaţia „Răzeşul de Oancea„ – comuna Oancea, având activităţi în

domeniul mediului conform statutului anexat,

- 27 de parteneri sunt din mediul privat sau al societăţii civile reprezentând peste

67,5 % din totalul de 40 membri ai parteneriatului.

Strategie

Calitatea strategiei

Analiza situaţiei din teritoriu a fost efectuată într-o primă fază în formă descriptivă

detaliindu-se fiecare aspect, conform cerinţelor capitolelor specificate în ghid. Discuţiile din

grupurile de lucru au sintetizat informaţiile obţinute din diverse surse sub forma diagramelor

SWOT, între cele două feluri de analize existând coerenţa logică firească.

A fost posibil astfel să se desprindă în modul cel mai firesc cele şase priorităţi ale

dezvoltării locale şi să se stabilească obiectivele operaţionale prin care aceste priorităţi pot fi

satisfăcute. Priorităţile sunt complementare între ele, toate împreună contribuind la atingerea

obiectivului dezvoltării durabile a teritoriului rural şi sunt sinergice întrucât se potenţează una

pe alta în atingerea scopului menţionat. Raporturile de complementaritate şi sinergie sunt

evidente şi între obiectivele operaţionale, ele acţionând împreună pentru satisfacerea

priorităţilor teritoriului. Acest gen de raporturi este relevat în capitolele: Priorităţi şi

Prezentarea măsurilor.

Tot aici sunt menţionate şi acţiunile care pot duce la atingerea obiectivelor stabilite

prin ierarhia priorităţilor. Este evident că măsurile/ acţiunile propuse vor duce prin punerea lor

în practică la realizarea obiectivelor stabilite, dar trebuie menţionat că potenţialul financiar al

GAL-urilor, cel puţin în perioada actuală este destul de limitat şi ca atare nu vor putea fi

acoperite decât o mică parte din nevoile teritoriului. Chiar şi aşa, rezultatul final e mai mare

decât suma in bani a realizărilor, plus-valoarea adăugată rezultând şi din puterea exemplului şi

creşterea încrederii în potenţialul endogen al teritoriului.

În cuprinsul strategiei la capitolul Prezentarea teritoriului, s-a menţionat că în

teritoriu au fost accesate programe complementare de dezvoltare, din resurse financiare

variate, inclusiv din FEADR conform rapoartelor de selecţie din PNDR. De asemenea s-a

explicat (cap.”Priorităţi”) că actuala strategie şi măsurile care se vor implementa nu vor fi


- 7 -

singurele mijloace ale dezvoltării teritoriului în continuare. Este de dorit ca şi specialiştii şi

partenerii GAL-ului să se implice în găsirea şi a altor programe şi surse de finanţare. În

diagrama obiectivelor şi măsurilor sunt menţionate şi alte entităţi şi programe care prin

diverse axe pot sprijini consistent dezvoltarea rurală.

În cadrul fiecărei măsuri propuse există criterii generale de selecţie, conforme cu cele

din fişa măsurii corespunzătoare din PNDR. Suplimentar, la fiecare măsură, am formulat

minim două criterii de selecţie locală care se încadrează în obiectivele strategice şi

operaţionale ale planului de dezvoltare, favorizând accesul la sprijin acelor categorii de

locuitori din mediul rural care vor fi cei mai în măsură să concure la realizarea cu succes a

obiectivelor propuse. Singura excepţie este măsura 421, ale cărei proiecte fiind realizate chiar

de GAL, este firesc să nu aibă criterii speciale locale.

Dispoziţiile administrative, regulile şi pista de audit sunt detaliate conform cerinţelor

Ghidului Solicitantului în cap. Mecanismul de implementare prin aceasta urmărindu-se

eficientizarea activităţii administrative în GAL.

Modalităţile de evaluare şi monitorizare a îndeplinirii acţiunilor prevăzute în PDL sunt

evidenţiate concret în acelaşi capitol şi au ca scop verificarea îndeplinirii sarcinilor asumate

de aplicant prin proiect, dar şi informarea autorităţilor competente despre stadiul realizării

proiectelor finanţate .

Metodologia de elaborare a strategiei locale a impus în primul rând consultarea

aprofundată a partenerilor locali. Etapele acestei consultări sunt detaliate în cap. Parteneriat

şi certificate prin minutele numeroaselor întâlniri care au avut loc în plen sau pe grupuri de

lucru. S-a reuşit într-o măsura acceptabilă implicarea tuturor entităţilor locale interesate în

dezvoltarea locală, iar rezultatele au fost făcute cunoscute în acţiunile organizate pe întreg

teritoriul GAL-ului şi prin mass media.

Instrumentele folosite în consultările partenerilor locali, precum şi modul cum au fost

folosite sunt descrise în tabelul privind etapele procesului de elaborare a PDL – ului. S-a

reuşit astfel să se stabilească etapele realizării PDL şi conţinutul acestora, necesarul de resurse

umane şi materiale. Pentru elaborarea strategiei s-au folosit datele culese prin toate aceste

surse de documentare pe cele mai importante domenii pentru evaluarea potenţialului existent

în GAL Tecuci. Aceste date au stat la baza realizării următoarelor etape ale PDL, evident fiind

coroborate şi cu alte surse de informaţii .

Referitor la sursele de informaţii suntem obligaţi să facem şi o remarcă negativă. La

ora actuală nu există în România un sistem standardizat eficient de culegere a informaţiilor

statistice. Practic, diferite surse, chiar oficiale, dau date mai mult sau mai puţin diferite despre


- 8 -

acelaşi subiect. În plus funcţionari de la diverse niveluri ale administraţiilor publice au

înţelegeri de multe ori foarte diferite asupra conţinutului termenului folosit ca indicator. Este

o problema cu care ne-am confruntat deseori mai ales ca nici chiar specialiştii nu interpretează

identic acelaşi indicator.

Totuşi am reuşit să culegem datele necesare având sprijinul factorilor instituţionali şi

organizaţionali de la nivelul comunităţilor locale, dar şi Consiliile Judeţene Galaţi şi Vaslui,

Prefecturile, Direcţiile Agricole şi de Dezvoltare Rurala şi alte instituţii din cele două judeţe

ne-au acordat sprijinul de care am avut nevoie.

Aşa cum am menţionat deja, elaborarea strategiei s-a făcut fără finanţare din PNDR,

de către specialişti foarte apropiaţi GAL-ului, sprijiniţi în teritoriu de oameni-resursă, folosind

mijloace materiale ale unor ONG-uri şi finantati modic de către UAT-uri în vederea susţinerii

cheltuielilor necesare în principal documentării.

Vrem să subliniem că, pentru a evita unele disfuncţii financiare care pot apărea în

viitoarea funcţionare a GAL-ului, am prevăzut ca un criteriu fundamental în cadrul măsurilor

care necesită cofinanţare privată, existenţa dovezii de asigurare a acesteia. Există aceste

menţiuni stipulate la măsurile 411-21, 411-23, 412-21, 413-12, 413-13, 413-22, 421. De

asemenea sunt prevăzute în Strategie, la finalul întoducerii părţii a IV a -Prezentarea

măsurilor şi sursele financiare pentru asigurarea derulării proiectelor beneficiarilor. Aşa cum

am menţionat, GAL-ul va acţiona şi pentru a-şi pregăti un angajat cu competenţe în domeniul

financiar-bancar.

Referitor la asigurarea fondurilor necesare funcţionarii proprii a GAL-ului, acestea

sunt asigurate, atât pentru cheltuielile eligibile, cât şi pentru eventualele cheltuieli neeligibile,

prin proceduri specifice.

Cofinanţarea cheltuielilor eligibile se asigură prin solicitarea avansului, în

conformitate cu Regulamentul CE 1698/2005 şi garantarea sa aşa cum se prevede la capitolul

“Resurse materiale – buget funcţionare GAL” din PDL, minuta întâlnirii finale şi cele două

acorduri de parteneriat financiar prezentate în anexe.

Cofinanţarea eventualelor cheltuieli neeligibile este descrisă în aceeaşi secţiune.

Strategia prezentată a urmat paşii propuşi de Ghidul Solicitantului reuşind să detalieze

într-o măsură mulţumitoare, credem noi, nevoile teritoriului, priorităţile, obiectivele, măsurile

şi acţiunile precum şi sistemele de monitorizare, evaluare şi control necesare implementării

lor. Informaţiile despre aceste aspecte sunt evidenţiate în cap. Mecanismul de implementare

şi o parte au mai fost deja menţionate.


- 9 -

În permanenţă s-a urmărit diseminarea informaţiilor şi rezultatelor obţinute în

diferitele faze de elaborare a strategiei.

Pentru consultarea membrilor parteneriatului au fost utilizate mai multe metode dintre

care menţionăm pe cele prezentate în cap.Parteneriat, subcapitolul Prezentarea procesului

de elaborare a dosarului de candidatură, urmărindu-se clarificarea tuturor aspectelor

implicate de întocmirea PDL .

Toate acţiunile şi activităţile care au condus la elaborarea strategiei au fost aduse în

mod public la cunoştinţa potenţialilor beneficiari ai strategiei GAL prin mijloacele de

informare menţionate în acelaşi subcapitol.

Componenete ale strategiei

Acţiunile inovative sunt sprijinite ferm prin SDL.

În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul inovativ, necesar unei

dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează:

- pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care

nu au existat anterior, în teritoriu, fiind deci acţiuni inovative;

- măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde

3 acţiuni inovative;

- măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni

inovative;

- măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul

serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar

fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a.;

- măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de

reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a

potenţialului turistic al zonei;

- măsura 413- 31 – este o măsură atipică, inovativă, ce cuprinde 5 acţiuni.

În general este vorba despre proiecte cuprinzând acţiuni privind utilizarea unor energii

alternative, crearea de produse noi, stimularea produselor de marca a GAL-ului, servicii

sociale noi, unităţi service pentru utilaje agricole etc. Apoi trebuie menţionat că şi prin

criteriile generale de selecţie, dar mai ales prin cele locale, sunt stimulate acţiunile inovative.

Acţiunile de cooperare propuse sunt în număr de 2, sunt menţionate la cap.Acţiuni de

Cooperare şi constau în proiectele :” Meseria – Brăţară de aur ” în parteneriat cu alte două


- 10 -

GAL-uri din judeţul Vaslui, „Tradiţiile satului european” în parteneriat cu un GAL din

Olanda.

Din diagrama priorităţilor, obiectivelor şi măsurilor, reiese că strategia combină

obiectivele mai multor axe din PNDR. Practic sunt avute în vedere în SDL a GAL-ului nostru

obiective ale PNDR cuprinse în axele 1, 2, 3 şi 4 ale PNDR. Prioritatea nr. 1 poate fi inclusă

în axele 1 şi 3 din PNDR, prioritatea nr. 2 în axa 3, prioritatea nr.3 în axa 2, prioritatea nr. 4 în

axele 1 şi 3, prioritatea nr. 5 în axa nr. 3, iar prioritatea nr. 6 în axele 3 şi 4 din PNDR. Acelaşi

obiectiv al unei axe poate fi atins prin măsuri specifice şi numai axei respective dar şi prin

măsuri specifice altor axe.

Strategia se adresează şi direct şi indirect fermierilor de semi-subzistenţă. Avem

alocate fonduri pentru 12 proiecte pe măsura 411-41, privind dezvoltarea fermelor de semi-

subzistenta, dar şi criteriile de selecţie locală avantajează fermierii de acest gen să acceseze

proiecte de dezvoltare.

Strategia se adresează în mod deosebit tinerilor din mediul rural. În primul rând aceştia

sunt beneficiari absoluţi ai măsurii 411-12, dar şi ai măsurilor 411-11, 411-43, 413-31 ş.a iar

conform indicatorilor aferenţi măsurilor, apreciem ca din totalul celor 142 proiecte propuse,

44 acţiuni, adică 31% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani, după cum

urmează:

• M. 411-12 / 13 tineri;

• M. 411-21 / 1 tânăr;

• M. 411-41/ 10 tineri;

• M. 413-12 / 8 tineri;

• M. 413-13 / 12 tineri;

De fapt beneficiarii acestor măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii.

Conform cerinţelor Ghidului Solicitantului, nu există vreo specificare aparte pentru

“beneficiari aplicanti” şi “beneficiarii finali”, aşa încât însumând toţi beneficiarii măsurilor

411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri,

adică mult peste procentul de 30% prevăzut în SCS 3.2.5.

Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un

procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează:

• M 411-21 / 1 proiect

• M 411- 23 / 1 proiect

• M 412- 21 / 20 proiecte


- 11 -

• M 413-12 / 5 proiecte

• M 413-13 / 15 proiecte

Considerăm că problemele de mediu sunt deosebit de bine integrate in strategie. Din

totalul de 142 proiecte, un număr de 20 (adică 14 % ) sunt direct pe axa II ( masura 412-21),

dar există şi măsurile menţionate anterior prin care acţiunile de mediu sunt stimulate, iar prin

criteriile de selecţie generale, dar şi prin cele specifice locale se asigură prioritate proiectelor

care conţin obiective de mediu, cum ar fi: achiziţia de instalaţii de producere a energiei din

surse neconvenţionale, refacerea infrastructurii de mediu, folosirea tehnologiilor care

diminuează poluarea cu nitriţi ş.a. În concluzie, considerăm că cel puţin 30 % din proiecte vor

cuprinde acţiuni pentru protecţia mediului .

Mai multe măsuri stimulează şi se adresează diverselor forme de parteneriate, pentru a

concura la realizarea împreună a obiectivelor de dezvoltare. Putem aminti măsurile de

cooperare, de sprijinire a creării grupurilor de producători, precum şi criteriile de selecţie care

avantajează formele asociative.

Din totalul de 142 de proiecte preconizate, cel puţin 73 acţiuni (51,4%) vor fi

promovate de către asociaţii sau parteneriate, după cum urmează:

• măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni;

• măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;

• măsura 411-23 – include 1 acţiune;


• măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;




• măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;

• măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni.

Considerăm că punerea în practică a Strategiei de Dezvoltare Locală prezentată în

continuare va contribui esenţial la dezvoltarea rurală durabilă a teritoriului cuprins în Grupul

de Acţiune Locală Covurlui.


- 12 -

INTRODUCERE

Acest document

strategic constituie Planul Local

de Dezvoltare al Grupului de

Acţiune Locală COVURLUI,

judeţul Galaţi.

Teritoriul Grupului de

Acţiune Locală COVURLUI, a

cărui strategie este prezentată în

acest document, se întinde de la

partea de sud a judeţului Vaslui

şi se continuă până în partea de

Nord Est şi centrală a judeţului

Galaţi.

Teritoriul are o suprafaţă

totală de 866,09 ha, o populaţie

de 35.949 locuitori şi cuprinde

10 comune din judeţul Galaţi:

Bălăbăneşti, Bereşti Meria,

Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni, Vârlezi şi trei comune din

judeţul Vaslui: Fruntişeni, Griviţa, Vinderei.

Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL Covurlui îşi propune să contribuie

la dezvoltarea economică şi socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând

nevoile, valorile şi specificul local.

Zona de acţiune a GAL Covurlui este în părţile ei esenţiale asemănătoare altor zone

rurale din România, dar evident, are şi unele caracteristici proprii, care o fac să fie specifică.

Este de notorietate faptul că mediul rural românesc are un nivel de dezvoltare scăzut, care se

traduce foarte sintetic prin formularea “standard scăzut de viaţă”. Dacă ne raportăm la nivelul

de viaţă din mediul urban din România sau chiar la mediul rural, dar din UE, diferenţa este

evidentă. Este o moştenire istorică şi din păcate nici în perioada de după abandonarea

regimului comunist nu s-a reuşit măcar diminuarea, dacă nu dispariţia acestui decalaj.

Problemele cu multiplele lor forme de manifestare, cauzele şi măsurile de îndreptare a stării


- 13 -

de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut şi fac obiectul multor programe la

diverse nivele de competenţă. Odată cu aderarea la UE, România are şansa ca prin politica

europeană de coeziune şi convergenţă şi alocările financiare corespunzătoare acestor politici,

să reducă decalajele dintre regiunile sale şi cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene

destinate acestui deziderat sunt cele structurale: FSE, FEDR, FC, dar si cele complementare

respectiv FEADR şi FEP.

Orice încercare în acest sens va avea şanse de reuşită mai bune dacă se vor dezvolta nu

numai infrastructurile naţionale, ci şi cât mai multe comunităţi, mai mici sau mai mari, din

punct de vedere economic în primul rând, dar nu numai. Pe plan european s-a impus deja

punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obţine numai dacă la

acest proces sunt implicaţi cât mai mult şi cât mai mulţi actori locali, membri ai comunităţii.

Aceştia sunt cei care simt şi conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei

care pot da de cele mai multe ori soluţiile eficiente de rezolvare.

Abordarea LEADER conferă, prin sprijinul şi competenţele acordate GAL-urilor,

posibilitatea coagulării eforturilor comunităţilor spre o dezvoltare rurală durabilă, cu

consecinţe benefice asupra tuturor membrilor lor.

Scopul programului

Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din

spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii.

Intenţia este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură

dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin:

• protejarea patrimoniului cultural şi natural local;

• consolidarea economiei rurale, care înseamnă în primul rând crearea de locuri de

muncă;

• îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale;

Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care

îşi asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi microregiunea,

spaţiul în care trăiesc oamenii.

Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului LEADER trebuie să

valideze una sau mai multe priorităţi:

• Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi

servicii rurale competitive;


- 14 -

• Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;

• Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;

• Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.

Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului

stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi

cu efecte pozitive asupra microregiunii în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de

mediu.

LEADER pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul de

experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă.

Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în

vederea realizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării

instituţiilor din regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din

regiune este indispensabilă pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real.

GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată şi sunt responsabile

de implementarea acesteia. Această strategie trebuie să facă obiectul unui consens larg la

nivelul tuturor actorilor. Ea are la bază o analiză-diagnostic a teritoriului care are ca obiectiv

prezentarea unei situaţii complete a teritoriului şi reperarea punctelor forte şi slabe pentru a

putea identifica priorităţile de dezvoltare. Aceasta este realizată în parteneriat cu totalitatea

actorilor potenţiali din teritoriu, care trebuie asociaţi din stadiul cel mai incipient cu putinţă în

demersul de dezvoltare.

Este important ca în cadrul GAL-ului partea privată şi sectorul non-profit să reprezinte

majoritatea şi nu sectorul public. Responsabilitatea comună creează premise pentru rezolvarea

problemelor şi realizarea echilibrului între posibilităţi şi necesităţi.

Studiile realizate în România au identificat ca fiind cele mai potrivite următoarele zone

de interes pentru abordarea LEADER:

1. Turism rural şi agro-turism, turism cultural;

2. Promovarea meşteşugurilor, a băuturilor şi a mâncărurilor tradiţionale locale;

3. Îmbunătăţirea mediului natural/artificial/social/cultural:

• conservarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local;

• restaurarea peisajului şi a patrimoniului;

4. Produse ecologice şi agricultura ecologică;

5. Training prin:

• furnizarea de cursuri de instruire şi educare;


- 15 -

• instruire specializată şi îmbunătăţirea aptitudinilor;

6. Diversificarea activităţilor alternative cum ar fi:

• Creşterea albinelor (miere de albine şi produse derivate;)

• Acvacultură, crescătorii de peşti (păstrăvi, crapi, etc.);

• Plante medicinale şi aromate, fructe de pădure;

• Ciuperci ;

7. Protecţia mediului – tehnici de reciclare şi compostare a resturilor legumelor ecologice;

8. Servicii – educaţie antreprenorială şi instruire, incubatoare rurale pentru afaceri, fonduri

de garantare şi împrumut, sprijin pentru start-upuri, colectarea laptelui şi a produselor

agricole, procesare, mecanizare;

9. Silvicultură şi procesarea lemnului – mobilă, împăduriri;

Corespunzător celor menţionate, GAL Covurlui şi-a propus elaborarea unui Plan de

Acţiune care, bazându-se pe informaţii cât mai reale asupra teritoriului, să găsească soluţii şi

apoi să facă eforturile necesare pentru implementarea lor. Problemele teritoriului sunt în

general cele comune spaţiului rural românesc şi ca atare şi soluţiile vor fi în general cele

sugerate de PNDR. Dar evident că există şi un caracter local şi de aceea şi unele soluţii vor

putea fi formulate diferit de cele din PNDR. Nu se poate trece cu vederea faptul că

dezvoltarea rurală nu este independentă de dezvoltarea generală a României şi ca atare ne

dorim să găsim soluţii ca surse de finanţare complementare să sprijine dezvoltarea teritoriului

nostru. Suntem siguri că această convingere este şi a actorilor locali, că numai împreună, cu

multă muncă, folosind resursele endogene şi profitând de oportunităţile momentului, în

primul rând de cele oferite de FEADR, vom putea face ca spaţiul rural să fie un mediu

prielnic unei dezvoltări durabile, în care oamenii să-şi dorească să locuiască şi nu să plece din

el.

Echipa care a coordonat această lucrare a fost alcătuită din:

- Căpraru Valeriu-Paul - licenţiat în Psihologie şi Ştiinte ale Comunicării;

- Munteanu Marcela-Mirabela – licenţiată în Inginerie Mecanică, Master în “Modernizarea

Transportului Feroviar”, Management şi cu pregătire profesională în Dezvoltarea

Competenţelor Antreprenoriale.

- Dumitriu Anca-Roxana - licenţiată în Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea

Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Formator de Formatori şi

Dezvoltarea Competenţelor Antreprenoriale;


- 16 -

- Pintilie Ancuţa-Gabriela - licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European,

calificată ca asistent analist programator;

- Capotă Cezar - licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi

Managementul Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în

Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane,

Silvicultor şi Agricultor.

Ultimii trei membri au participat şi la cursurile de formare specializată LEADER.

Celor menţionaţi li s-au adăugat, în diferite faze ale proiectului mulţi actori locali, membri sau

nu ai parteneriatului, cărora ţinem să le mulţumim şi pe această cale şi îi aşteptăm să ne

sprijine în implementarea strategiei propuse.

Menţionăm că în perioada elaborării PDL GAL Covurlui a făcut demersurile legale

pentru constituirea ca entitate recunoscută juridic.

Prin sentinţa pronunţată 23 aprilie 2012, Judecătoria Târgu Bujor a admis cererea de acordare

a personalităţii juridice a GAL Covurlui. Urmează ca în scurt timp să se definitiveze

recunoaşterea legală a parteneriatului lărgit, în conformitate cu prevederile Ghidului

Solicitantului.


17

TABEL LISTA LOCALITĂŢILOR1

Codul comunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. Locuitori Suprafaţa

totală Densitate

Populatie* 2011

Comune Oraşe Sate Judetul Din oraşe Total

teritoriu km2 loc./km2

7552 Bălăbăneşti Bălăbăneşti, Bursucani,

Lungeşti, Zimbru Galati

3,964 92.08 43

2163

75356 Bereşti Meria

Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti,

Şipote Galati

4,386 96.03 46

3983

75864 Cavadineşti Ganeşti, Comăneşti, Vădeni,

Căvădineşti Galati 3,557 110.16 32

3044

76004 Corni Corni, Măcişeni, Urleşti Galati 2,495 54.08 46 2217

76638 Jorăşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Galati 1,945 68.25 28 1869

76932 Oancea Oancea, Slobozia Oancea Galati 1,583 52.27 30 1437

77561 Rădeşti* Rădeşti, Cruceanu Galati 0.00 0 1534

77260 Smulţi Smulţi Galati 1,639 55.63 29 1399

77288 Suceveni Suceveni, Rogojeni Galati 2,192 70.40 31 2225

77509 Vârlezi Vârlezi, Crăieşti Galati 2,214 91.73 24 2104

167231 Fruntişeni* Fruntişeni, Grăjdeni Vaslui 1,848 1947

164133 Griviţa Griviţa, Trestiana, Odaia

Bursucani Vaslui 5,403 100.12 54

3732

166770 Vinderei

Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă,

Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani Vaslui

4,723 75.34 63

4431

TOTAL 35,949 866.09 42 32085

1 INSSE Galati, INSSE Vaslui, Confrom Recensamantului populatiei 2002


18

Suprafaţa comunelor cuprinse în GAL Covurlui de pe teritoriul judeţului:

Galaţi – este de 690.63 km2 – 79,74% din suprafaţa totală a GAL

Vaslui – este de 175.46 km2 – 20,26% din suprafaţa totală a GAL

Comuna Rădeşti a fost înfiinţatâ în anul 2004, deci la data de 31.12.2002 era sat component al

comunei Bălăbăneşti.

Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni (ale

comunei Griviţa), care aveau împreună suprafaţa de 1848 ha.

Comuna Griviţa cuprinde şi datele referitoare la populaţie, pentru satele Grăjdeni şi Fruntişeni

(actuala comuna Fruntişeni)

Având în vedere desprinderea comunei Rădeşti din comuna Bălăbăneşti, din anul 2004 şi

evoluţiile destul de semnificative ale populaţiei din comunele GAL Covurlui, am adâugat o

rubrică suplimentară cu date la 1 ianuarie 2011.


19

PARTEA I: Prezentarea teritoriului

1. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ ŞI FIZICĂ

Judeţul Galaţi este aşezat în sud-estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică,

27°20' şi 28°10' longitudine estică. Se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul

Vrancea, în sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea, la est cu Republica Moldova, iar la vest cu

judeţul Vrancea.

Distanţa între municipiul Galaţi şi localităţile din judeţul Galaţi, componente ale GAL

Covurlui, în km pe şosea

Localitatea Distanţa până la

Galaţi (km)2

Bălăbăneşti 77

Bereşti Meria 88

Cavadineşti 78

Corni 75

Jorăşti 70

Oancea 59

Rădeşti 102

Smulţi 65

Suceveni 80

Vârlezi 48

Distanţa între municipiul Vaslui şi localităţile din judeţul Vaslui, componente ale GAL

Covurlui, în km pe şosea:

2 Harta Rutieră a României


20

Localitatea Distanţa până la

Vaslui (km)

Distanţa până la

Galaţi (km)3

Fruntişeni 65 108

Griviţa 63 94

Vinderei 83 104

Sursa: Harta rutieră a României

1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Amplasarea teritoriului

Comuna Fruntişeni, judeţul Vaslui este cea mai nordică localitate a teritoriului, situată

la o distanţă de 45 de kilometri faţă de reşedinţa judeţului Vaslui, municipiul Vaslui şi la 108

kilometri de municipiul Galaţi.

Comuna Corni este cea mai sudică localitate a ţinutului, este situată în centrul judeţului

Galaţi, aflându-se la o distanţă de 75 kilometri de municipiul Galaţi.

Distanţa dintre graniţa de nord a teritoriului (Fruntişeni) şi cea de sud (Corni) este de

57 de kilometri, iar dintre partea de vest (comuna Griviţa) şi cea de est (Oancea) este de 68 de

kilometri.

Căi de comunicaţii

Galaţiul este un major nod de transport care implică căi rutiere, transport pe apă şi

feroviar. Localizarea geografică face din judeţul Galaţi un important nod regional de legătură

între ţările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina.

Teritoriul GAL Covurlui este străbătut de o reţea deasă de drumuri naţionale, judeţene

şi comunale. Cea mai importantă arteră rutieră este DN 26.

DN26 este un drum naţional din România, care leagă oraşul Galaţi de Murgeni. În

Murgeni, drumul se leagă de DN24A, care face legătura cu Bârlad şi Huşi.

În localitatea Oancea, se ramifică drumul secundar DN26A, care trece frontiera în

Republica Moldova, în imediata apropiere a oraşului Cahul.

3 Harta Rutieră a României


21

Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul

Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi,

în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor

tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica

Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul mărfurilor

peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul.

În prezent judeţul deţine 1.695 km de drumuri publice, din care 31,6% sunt

modernizate.

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu în judeţul Galaţi este de 38% fiind

superioară mediei înregistrate la nivel naţional, de 33,9%.

Reţeaua de drumuri a judeţului Vaslui cuprinde:

• 8 trasee de drumuri naţionale, din care :

- 1 traseu de drum european, E 581- coridorul paneuropean nr. IX ;

- 5 trasee de drumuri naţionale principale DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 şi DN 28

- 2 trasee de drumuri naţionale secundare DN 15D şi DN 24A

• 21 trasee de drumuri judeţene;

• 213 trasee de drumuri comunale

Reţeaua de drumuri naţionale este formată din:

DN 26 – Murgeni – Galaţi, care străbate teritoriul prin comele Cavadineşti, Suceveni, Oancea.

Drumurile judeţene care străbat teritoriul sunt:4

• DJ 242 – Bălăbăneşti – Vârlezi – Tg. Bujor

• DJ 242A – Bereşti – Rădeşti - Bălăbăneşti

• DJ 242B – Bereşti – Tg. Bujor

• DJ 242D – Suceveni - Băneasa

• DJ251G – Vârlezi - Corni – Valea Mărului

• DJ 251 – Smulţi – Valea Mărului - Galaţi

În partea de nord teritoriul este străbătut de linia secundară 703 (Bârlad-Galaţi)- cu

staţii la Griviţa, Bălăbăneşti, Docăneasa (Vinderei), Tălăşmani (Vinderei).

4 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui


22

Relieful teritoriului

Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului carpatic, judeţul

Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice5, sudice şi centrale, fapt ce

se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice.

Teritoriul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI prezintă un relief tabular cu o

fragmentare mai accentuată în partea de nord unde se ajunge până la altitudinea de 310 metri

(Pădurea Tălăşmani - Rădeşti), şi mai slabă în partea estică coborând până la 30 metri

altitudine.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de

culturi agricole.

Pe teritoriul GAL COVURLUI relieful preponderat este de deal (8 comune) conform

clasificării PNDR, doar 5 comune având un relief de câmpie.

În cadrul Podişului Covurlui se disting trei subunităţi geomorfologice cu caractere

proprii. La nord de Oancea relieful se înalţă până la 310 metri, în dealul Poleitul.

Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stângă a pârâului Chineja se întinde şi dealul Brătilei,

până la Măstăcani. Între pârâul Gerului şi Suhurlui se află dealul Corni, care ajunge până în

dreptul comunei Pechea; în nord - estul judeţului se află dealul Tutcanilor şi Slivnei.

Câmpia Covurlui situată la Sud de culmile deluroase ale Podişului Covurlui, având în Vest

Valea Gerului, la Est Valea Prutului, la Sud Câmpia Siretului. Este o zonă cu poduri largi,

care face legătura între podiş şi Valea Siretului. Pe latura sudică a sa, la contactul cu Câmpia

Siretului, apar mici trepte de abraziune.

Limitele sale sunt cât se poate de clare, reprezentate, în cea mai mare parte, prin

cueste. La nord, Cuesta Lohanului, continuată cu cea a văii Draslavat-Huşi; la sud, cuestele

altor văi subsecvenţe opuse, Jeravăţ şi Horincea, iar la vest, versantul stâng al văii Bârladului.

Doar la est, trecerea spre Câmpia colinară a Fălciului se face prin forme mai prelungi

care alternează şi cu sectoare mai denivelate.

Plaiurile netede, cu mici depresiuni de culme, asimetria reliefului, existenţa cuestelor

şi abrupturilor cuestiforme, procesele de versant mai frecvente şi mai active spre valea

Bârladului şi Lohanului, constituie câteva dintre caracteristicile geomorfologice ale acestei

subunităţi geografice.

5 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui


23

Morfologia Dealurilor Fălciului reflectă întru totul conditiile sale genetice evolutive.

Sectorul înalt, din nord, conservă aspecte structurale asemănătoare Podişului Central

Moldovenesc.

Principalele sectoare ale Dealurilor Fălciului sunt: a) Dealurile Dobrina-Olteneşti; b)

Dealurile Vinderei - Măluşteni; c) Platourile Albeştilor; d) Dealurile Banca - Griviţa.

Clima

Pe teritoriul GAL Covurlui clima este temperat continentală6, cu unele variaţii interne

datorate reliefului şi orientării văilor. Partea centrală a judeţului, respectiv sudică a ţinutului,

prezintă mai multe caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a teritoriului

este într-o regiune deluroasă.

Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu

viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la sud şi sud-vest,

care generează topirea zăpezii.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord

temperatura medie anuală coboară până la 9-8°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se

înregistrează temperaturi de peste 10°C.

Extremele climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice,

decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord şi Nord-Est

şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C.

În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 şi 4°C. Media lunară a

temperaturii înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. Circulaţia generală a atmosferei are ca

principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat-

oceanice de la vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o

frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în

perioada rece a jumătăţii anului).

În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical-maritim.

Condiţiile climaterice favorizează cultivarea în principal, a grâului, a porumbului, a orzului, a

viţei de vie, a culturilor de floarea soarelui şi de soia.



24

Precipitaţiile

Precipitaţiile atmosferice7 prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită

altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Astfel, în zonele de câmpie, treapta de

relief cea mai joasă a teritoriului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an,

iar în regiunea podişurilor nu depăşesc decât local 800 mm/an. Căderile de precipitaţii în

cantităţi mari de 300 mm în 24 de ore sunt frecvente pe întreg teritoriul. Precipitaţiile

torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în luna iulie. Prima zi cu brumă apare în

general între 1.10 şi 11.10 iar prima zi cu îngheţ între 11.10 şi 21.10. Valoarea precipitaţiilor

este mică în comparaţie cu valorile naţionale. Acesta este un rezultat al situării est-

continentale ce influenţează şi punerea în circulaţie a maselor de aer de la vest la nord-vest. În

medie, perioada precipitaţiilor pe an este de 66 zile, dar cu fluctuaţii semnificative în anumiţi

ani. Precipitaţiile sunt inegal distribuite pe parcursul anului, cantităţi mari de precipitaţii fiind

înregistrate în vară, ca furtună cu ploi.

Solurile

Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe

argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta.

Solurile dominante sunt de tip cernoziom cu mai multe variante: cernoziomuri

cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. Pe suprafeţe restrânse apar solurile cenuşii şi solurile

brune de pădure podzolite. Fertilitatea bună a solului şi relieful cu pante domoale au

determinat folosirea în agricultură pe scară mare a fondului funciar.

Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârstă pliocen (ponţian –

dacian), alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite de vârstă levantină

– reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii.

Terenurile arabile au clase de calitate diferite. Gruparea acestora pe clase de calitate se

realizează luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta

terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de

umiditate de suprafaţă, neuniformitatea terenului etc.

În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune

Locală COVURLUI, s-au identificat 5 clase de calitate:

clasa I - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp;

clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp;



25

clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp;

clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp;

clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.

Se observă că cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru

agricultură.

Resurse naturale

Resursele judeţelor Galaţi şi Vaslui sunt reprezentate de hidrocarburi (ţiţei şi gaze

naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş8.

Resursele naturale ale teritoriului constau în:

- izvoare/ape subterane - apa potabilă care se obţine din foraje cu adâncimi cuprinse între 100-

160 m cu debite exploatabile de 3,5-5,5 l/s. Apa pentru irigaţii este asigurată de râul Prut .

- potenţial energetic eolian – altitudinile scad de la nord la sud, iar văile şi dealurile cu aceeaşi

direcţie determină canalizarea pe văi a maselor de aer.

Potentialul eolian al judeţului Galaţi, de 1.400 megawati, este echivalent cu producţia

a două grupuri de la Cernavodă sau 20% din capacitatea instalată activă din România.

În comuna Bereşti Meria, o companie ungară a investit peste 60.000 de euro în

instalaţia de măsurare şi măsurarea timp de un an a forţei vântului în zonă. În privinţa

producerii energiei eoliene, inconvenientul este inconstanţa, pentru că din cele 8.600 de ore

dintr-un an, vântul bate cu o forţă suficientă numai două-trei mii de ore. În judeţul Galaţi,

specificul care face atractive investiţiile în parcuri eoliene este tocmai faptul că vântul este

constant.

Solicitările de înfiinţări ale unor parcuri eoliene în comunele Vârlezi, Smulţi, Corni, au

deja avizul de racordare la reţeaua naţională. Cele mai multe din aceste solicitări sunt studii de

soluţii avizate în faza a doua, pentru parcuri cu o putere instalată de 1.230 megawati, în

localitatea Beresti Meria.

În comuna Corni, judeţul Galaţi există un potenţial eolian foarte ridicat, fiind în

construcţie un mare parc eolian, iar la Smulţi funcţionează deja trei turbine eoliene.

- resurse lemnoase – păduri de foioase şi conifere, utilizate pentru încălzirea locuinţelor - în

partea nordică şi vestică a teritoriului cu zone forestiere exploatabile.



26

- resurse piscicole – râurile, pâraiele şi lacurile de pe teritoriu sunt populate cu porcuşor,

mreană, clean, oblet şi păstrăv;

- păşunile – asigură hrana animalelor;

- pădurile - vânat, ciuperci, hrana albinelor, arbuşti precum cătina, măceşul, dracilla;

Râul Prut, cu o lungime de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de

unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre

lângă Reni, la est de oraşul Galaţi.

Prutul formează graniţa între România şi Republica Moldova. Principalul afluent pe

partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Băseu.

Pe teritoriul judeţului

Galaţi, Prutul curge pe o

distanţă de 122 de km,

constituind poartă de intrare

în Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării, respectiv traseul a

trei coridoare majore de

migraţie a păsărilor care

clocesc pe teritoriul Eurasiei

(traseul East Elbic, traseul

Carpatic şi traseul Pontic).

Prin demersurile

Agenţiei Regionale de

Protecţie a Mediului Galaţi

realizate pentru protecţia şi

conservarea biodiversităţii

din lunca inundabilă a râului

Prut s-a constituit Parcul

Natural Lunca Joasă a

Prutului Inferior (cu o

suprafaţă de 8247 ha) prin

apariţia H.G. 2151/2004

privind instituirea regimului

de arie naturală protejată pentru noi zone.


27

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - aflat în partea de est şi sud a judeţului

Galaţi, fiind delimitat la nord de borna topo 1252, pe râul Prut, din Cotu Rusului, iar la sud de

punctul de vărsare a Prutului în Dunare, în dreptul bornei topo 1335. Se întinde pe teritoriul

administrativ a 9 localităţi: Galaţi, Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, şi pe

teritoriul GAL Covurlui, în comunele Oancea, Suceveni, Cavadineşti. Este o zonă naturală cu

un rol important în conservarea diversităţii biologice, cu statut de protecţie la nivel naţional şi

comunitar şi reprezintă poarta de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Are o lungime

de 145 km şi ocupă o suprafaţă de 8.247 ha, dintre care 4.925 ha sunt acoperite de bălţi, lacuri,

mlaştini, iar 2.627 ha de pădure şi pajişti umede. Cuprinde rezervaţiile naturale: Ostrovul Prut,

Lunca Joasă a Prutului, Lacul Pochina şi Lacul Vlăscuţa;

Calitate şi importanţă:

Vegetaţia luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti

şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică.

Pajiştile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee.

Vegetaţia lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi.

Vulnerabilitate:

Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat în principal

de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.

• ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare

adâncime

Sursele de apă de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau

în considerare debitele medii multianuale. Deoarece folosirea surselor subterane este mai

puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea

cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,

care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.

Principalele râuri în judeţul Vaslui:

Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul

judeţului Vaslui

Bârlad 137 102

Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad


28

Pe teritoriul GAL-ului există suficiente resurse de apă pentru a asigura cererea de apă

potabilă. Calitatea apei de suprafaţă în general este potrivită pentru extragerea şi folosirea sa

ca apă potabilă (ape de categoria a-II-a), exceptând râul Bârlad.

În condiţiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250

mm în anii secetoşi, dezvoltarea sistemului de irigaţii ar fi imperativă. Pe suprafaţa Grupului

de Acţiune Locală COVURLUI există o reţea hidrografică bogată care ar permite dezvoltarea

acestuia.

Vegetaţia

Vegetaţia este în mare parte

specifică pajiştilor stepice cu

graminee şi diverse ierburi

xerofile9, determinate de condiţiile

de climă şi de substratul litologic

alcătuit din loess, care ocupă cea

mai mare suprafaţă.

În prezent vegetaţia naturală e

înlocuită în cea mai mare parte de

culturi.

Local se mai întâlnesc petice mici

de pajişti degradate, alcătuite din firuţa (Poa bulbosa), peliniţa (Artemisia austiaca), păiuş

(Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum.

În podişul Covurlui şi chiar câmpia Covurlui se întâlneşte şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă

reprezentată de Quercus pendunculiflora şi Quercus pubescens.

Flora cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii

de plante superioare: dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme

cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt

subspontane.

Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetări botanice, cele mai multe

abordând mai ales terasele, lacurile, mai puţin albia râului.

Strict pe teritoriul parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior au fost identificate

49 de asociaţii vegetale si 2 subasociaţii, 8 asociaţii şi o subasociaţie fiind nou semnalate din

9 Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti, 1962-1966


29

teritoriul studiat. În literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociaţii vegetale din

teritoriul studiat şi teritoriile adiacente. Vegetaţia acvatică este dominată de specii pioniere, iar

în condiţiile unei structurări mai avansate apar şi specii competitive. Stresul, datorat

inundaţiilor sau influenţei antropice se reflectă prin prezenţa speciilor tolerante la stres din

categoria celor cu o ecologie largă şi a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.

Din punct de vedere ecologic structura nu este diversificată, predominând speciile hidrofile,

micro-mezoterme, euriionice spre slab acid neutrofile.

Arii naturale protejate10 de tip

rezervaţie naturală de pe teritoriul

GAL Covurlui declarate prin Legea

5/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a III-a - zone protejate:

Rezervaţia naturală forestieră

PĂDUREA POGĂNEŞTI - 33,50 ha

Localizare: Dealurile Fălciului, Colinele Covurluiului, Com.Suceveni, Judeţul Galaţi

DN 26 Galaţi-Cavadineşti; DJ 242B Băneasa- Suceveni-Rogojeni;

Habitat de pădure xerofilă naturală mixtă din zona de deal.

Rezervaţia naturală LUNCA JOASĂ A PRUTULUI - 81 ha (inclusă în Parcul Natural

Lunca Joasă a Prutului)

Localizare: În cuprinsul complexului agro-piscicol Maţa Rădeanu, de pe teritoriul comunei

Cavadineşti, sat Vădeni, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Maţa, din

extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi; Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită

aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.

Rezervaţia naturală LACUL POCHINA (inclusă în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului) - 74,8 ha Localizare: Comuna Suceveni, sat Rogojeni, (o baltă a râului Prut din nord-estul judeţului Galaţi); Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.

10 www.mmediu.ro www.arpmgl.ro


30

Fauna

Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care au

fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populaţie de animale care se

înmulţeşte de sine stătător.

Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna teritoriului, 21 au nevoie de

măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivelul judeţelor Galaţi şi Vaslui prin

Legea nr. 462/2001;

- 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie, 66,67% sunt listate în anexele Convenţiei de la Berna.

Din cele 230 specii de păsări, întâlnite, 46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-se în

prevederile legilor sau convenţiilor interne şi internaţionale. Dintre acestea 65,65% sunt

protejate la nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Roşie;

- 95,65% sunt incluse în anexele Convenţiei de la Berna.

De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de

amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din faună sunt incluse în

Cartea Roşie a României.


31

1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului

Harta 1 – harta teritoriului Grupului de acţiune locală COVURLUI


32

Harta 2- Harta localizării teritoriului în cadrul judeţelor Galaţi şi Vaslui


33

Harta cuprinde întreg teritoriul cu delimitarea celor 13 localităţi în cadrul

teritoriului, reţeaua principalelor căi de comunicare, principalele centre urbane din

vecinătate, râurile principale. Teritoriul este brăzdat de o bogată reţea de drumuri judeţene şi

comunale.

Ţinutul Grupului de Acţiune COVURLUI este aşezat în partea sudică a judeţului

Vaslui şi continuă cu părţile de nord, est şi centrală ale judeţului Galaţi. Este dispus în trepte,

şi coboară în altitudine de la nord către sud. Este străbătut de un drum naţional, drumuri

judeţene şi de drumuri comunale care fac legătura între localităţile teritoriului.

Partea de nord a teritoriului este străbătută de calea ferată care face legătura între

Bârlad şi Galaţi.

Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul

Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi,

în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor

tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica

Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul marfurilor

peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul.


34

1.3 Populaţie – demografie11

Comuna Populaţie

2002 Soldul

migrării Soldul natural

Sub 20 ani 2011

20 - 40 ani 2011

Peste 60 ani 2011

Populatie activă

Total 2011

Bălăbăneşti 3964 12 -30 552 586 554 1875 2163

Bereşti Meria 4386 -4 -31 991 1068 1032 2186 3983

Cavadineşti 3557 -1 -19 688 773 929 1805 3044

Corni 2495 -26 -32 504 601 624 1060 2217

Jorăşti 1945 -26 -16 529 515 452 927 1869

Oancea 1583 9 -22 257 368 486 722 1437

Rădeşti 354 431 407 1534

Smulţi 1639 9 -15 281 358 441 628 1399

Suceveni 2192 -34 -2 356 477 671 1191 1963

Vârlezi 2214 -12 2 476 605 581 783 2104

Fruntişeni* 1848 5 -3 530 619 398 1020 1947

Griviţa 3732 -2 -13 1006 1102 779 2108 3732

Vinderei 4723 -22 -57 1105 1150 1185 3420 4374

TOTAL 35949 7629 8653 8539 17725 31766

• Comuna Rădeşti a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Bălăbăneşti

• Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Griviţa, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni

11 Institutul Naţional de Statistic


35

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Galaţi şi de

Institutul Naţional de Statistică Vaslui populaţia totală a teritoriului Grupului de Acţiune

Locală COVURLUI era la 1 iulie 2011 de 31766 locuitori, împărţită între cele 13 localităţi

componente.

Conform Legii 84 din 5 aprilie 2004 - Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Alba, Arad,

Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi,

Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui,

Vâlcea şi Vrancea.

Astfel, pentru comuna nou înfiinţată Rădeşti – judeţul Galaţi nu există date statistice

referitoare la populaţie şi/sau suprafaţă decât din anul 2004.

Cea mai populată localitate aflată pe teritoriul GAL Covurlui este comuna Griviţa,

având 437412 locuitori şi cea mai slab populată este Smulţi cu 1399 de locuitori.

Densitatea populaţiei la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor furnizate de

INSSE Galaţi şi INSSE Vaslui este de 38 locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ cu

densitatea populaţiei la nivelul judeţelor Galaţi (136,5 locuitori/kmp) şi Vaslui (86,5

locuitori/kmp) şi la nivel naţional 90,1 locuitori / kmp, este semnificativ mai mică.

Dinamica populaţiei

Dinamica populaţiei teritoriului arată o tendinţă de scădere, conform tendinţei de

scădere a populaţiei la nivel naţional, iar soldul natural, la nivelul anului 2009, este negativ.

Cel mai mare număr de naşteri a fost înregistrat în anul 1992, iar cel mai mic în 2008. În ceea

ce priveşte decesele în anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe decese pe teritoriul GAL

Covurlui, iar în anul 1992 cele mai puţine.

Comunele din teritoriu, cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile

pentru anii 1992, 2002, 2007, 2008 şi 2009 sunt Vârlezi, Suceveni, Fruntişeni

La 1 ianuarie 2011 comuna cu cea mai numeroasă populaţie sub 20 de ani era comuna

Vinderei, dar tot aceasta înregistrează şi cel mai mare număr de oameni peste 60 de ani.

12 Institutul Naţional de Statistică Vaslui

Populatie

An de referinţă

2002 Soldul

migrării Soldul natural

Sub 20 ani 2011

Peste 60 ani 2011

Populaţie activă Şomaj

Total 35949 -92 -238 7629 8539 17725 1407 % 100 --- --- 21,22 23,75 49,30 3,91


36

Din punct de vedere al soldului migratoriu la nivelul anului 2011 acesta este negativ

pentru spaţiul GAL Covurlui, tendinţa populaţiei este de a părăsi localitatea.

Comuna Şomaj Total %

Bălăbăneşti 64 2163 2.95

Bereşti Meria 170 3983 4.27

Cavadineşti 195 3044 6.41

Corni 69 2217 3.11

Jorăşti 170 1869 9.10

Oancea 215 1437 14.96

Rădeşti 58 1534 3.78

Smulţi 69 1399 4.93

Suceveni 60 1963 3.06

Vârlezi 167 2104 7.94

Fruntişeni 34 1947 1.75

Griviţa 64 3732 1.71

Vinderei 72 4374 1.65

TOTAL 1407 31766 4.43

Ca urmare a datelor puse la dispoziţie de către Agenţiile Judeţene pentru ocuparea

forţei de muncă din cele două judeţe – Galaţi şi Vaslui – pe suprafaţa cărora se întinde

teritoriul GAL Covurlui – cel mai mare număr de şomeri sunt înregistraţi în localităţile

Oancea, Cavadineşti, Bereşti Meria, Jorăşti, iar comuna cu cei mai puţini şomeri înregistraţi

este Fruntişeni. În comuna Vinderei se înregistrează cei mai puţini şomeri, raportaţi la

numărul de locuitori.

1.4. Patrimoniul de mediu

Patrimoniul de mediu este reprezentat în teritoriul nostru de relieful bogat, reprezentat

de dealuri împletite cu văi şi zone de câmpie piemontană şi joasă. Relieful variat al teritoriului

este brăzdat de o bogată reţea de ape curgătoare, un teritoriu complex caracterizat prin

biodiversitate, cu arii naturale şi zone în care habitează specii protejate. Toate aceste

caracteristici definesc un teritoriu cu potenţial de dezvoltare a resurselor naturale şi de

valorificare a acestora în vederea dezvoltării locale.

Bazinul hidrografic bogat, pe lângă frumuseţea peisajului, oferă teritoriului o bogată

faună acvatică, adevărate resurse piscicole.

Râul Prut este lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, de unde

curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă


37

Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În

perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia

pe râu a fost treptat abandonată, şenalul nemaifiind întreţinut decât pe partea Republicii

Moldova până la Leova, are însă un debit mic (de peste 2 ori şi jumătate mai mic decât

Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Başeu. Pe Prut

există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costeşti) realizate împreună cu URSS.

În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un

sector mic, unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de

metri căpătând formă de chei.

Mai spre sud valea râului se lărgeşte până la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu

sunt înalte, capătă formă simetrică, pe versanţi sunt bine exprimate terasele. În cursul său

inferior valea râului Prut se lărgeşte considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se

ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de ravene, lăţimea albiei

variază între 50 şi 180 m, adâncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează până la 0,7

m/s.

Dacă terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul

inundaţiilor şi viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat şi au devenit salinizate.

Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor,

bălţilor, mlaştinilor care au rămas, dar a căror suprafaţă continuă să se micşoreze.

În prezent apa Prutului este poluată de diferite substanţe chimice şi organice. Însă după

epurare apa Prutului se foloseşte ca apă potabilă în localităţile riverane. Ea se întrebuinţează

de asemenea pentru irigare în industrie şi în alte domenii ale economiei naţionale.

Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa afluenţilor mai mici este foarte

poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deşeurile provenind de la canalizarea

localităţilor urbane şi rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de

scurgere.


38

Date asupra morfometriei bazinului hidrografic şi a scurgerii lichide ale râului Prut13

Reţeaua hidrografică

Teritoriul judeţului Vaslui este drenat de

râul Prut şi Bârlad, cărora li se adaugă o reţea

hidrografică autohtonă, reprezentată de afluenţii

lor.

Prutul, pe teritoriul judeţului Vaslui îşi desfăşoară

cursul pe o distanţă de cca. 160 km de la est de

satul Ghermăneşti în nord şi până în amonte de

confluenţa cu Elanul în sud. Principalii afluenţi

sunt pârâul Şopârleni, Sărata, Floreni, Hulubăţ.

Prutul la Bumbăta (comuna Vetrişoaia) are un

debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund

lunii martie.

Râul Jăravăţ este curs de apă afluent al râului

Bârlad, bazinul având o suprafaţă totală de 152 km

pătraţi, iar cursul de apă o lungime de 29 km.

Râul traversează nordul comunei Bălăbăneşti,

respectiv satul Lungeşti: emisar râul Bârlad, punct

de vărsare Griviţa.

Singurul afluent al râului Jeravăţ este râul Bălăbăneşti.

Râul Jăravăţ traversează comuna Griviţa judeţul Vaslui, intrând pe teritoriul judeţului

Galaţi nu departe de Halta CFR Bălăbăneşti. Undeva în apropierea delimitării teritoriale dintre

cele două judeţe, în dreptul unui pod parte a drumului naţional ce leagă Bârladul de Galaţi, un

indicator informativ pătat de rugină anunţă prezenţa Jăravăţului.

13 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad


39

Teritoriul cuprinde o bogată reţea hidrografică14 formată din ape curgătoare, lacuri de

acumulare şi bălţi (Hobana, Elan, Liscov, Oarba, Silvana, Suhu, Bujorul, Horincea, Chineja,

Cacia, Telejean, Broscaru, Leahului, Pochina, Şovârca, Măicaşu).

Natura 2000. Situaţia ariilor protejate în teritoriul GAL Covurlui

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale constituită la nivel european şi ca

atare principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Scopul Reţelei

Natura 2000 este conservarea valorilor naturale de importanţă comunitară printr-o dezvoltare

durabilă, fără a aduce prejudicii comunităţii locale. Reţeaua ecologică Natura 2000 are în

vedere respectarea celor două Directive Europene: Directiva Păsări (SPA- Arii de Protecţie

Specială Avifaunistică) şi Directiva Habitate (SCI- Situri de Importanţă Comunitară).

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi

completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială

avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 şi în România, a fost

desemnat situl de protecţie avifaunistică: ROSPA 0119 Horga-Zorleni, pe teritoriul

administrativ al comunelor: Banca (20%), Epureni (69%), Fruntişeni (61%), Griviţa (8%),

Murgeni (1%), Măluşteni (23%), Vinderei (20%), Zorleni (52%) judeţul Vaslui.

În conformitate cu Ordinul M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea Ordinului

mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea refimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România sunt prevăzute următoarele situri de importanţă comunitară:

Pădurea Tălăşmani, situată pe

dealurile Fălciului şi Colinele

Covurluiului, la limita cu Podişul

Bârladului, pe raza localităţilor Bereşti

şi Tălăşmani, este o rezervaţie

forestieră de interes naţional. Ocupă o

suprafaţă de 20 ha. Protejează habitatul

de pădure naturală cu specii de stejar,

fag oriental, frasin, jugastru şi tei

pucios din zona de deal, 23 de exemplare din specia Fagus Orientalis sunt marcate ca fiind

arbori seculari.

14 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad


40

Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului, în judeţul Vaslui, pe teritoriul

administrativ al municipiului Bârlad şi pe teritoiul GAL Covurlui în comunele Griviţa şi

Vinderei.

În judeţul Galaţi, sunt trei arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Brateş –

15.558 ha, Lunca Prutului -14.389 ha , Mata – Cârja – Rădeanu -5.735 ha). Cele din urmă se

suprapun pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi în acelaşi timp extind

aria de protecţie avifaunistică Lunca Prutului.

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

Lunca Prutului Inferior se află situata în estul judeţului Galaţi, în Regiunea de

Dezvoltare de Sud-Est, Euroregiunea Dunarea Inferioară, la graniţa cu Republica Moldova.

Rezervaţia naturală este situată în cuprinsul complexului agro-piscicol Mata -

Rădeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINEŞTI, sat VĂDENI, reprezentând de fapt o

suprafaţă inclusă în Balta Mata, din extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi.

Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central Moldovenesc

Subunitatea: Lunca inundabilă a Prutului Inferior

Prin demersurile Agenţiei

Regionale de Protecţie a Mediului

Galaţi realizate pentru protecţia şi

conservarea biodiversităţii din lunca

inundabilă a râului Prut s-a

constituit Parcul Natural Lunca

Joasă a Prutului Inferior (cu o

suprafaţă de 8247 ha) prin apariţia

H.G. 2151/2004 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Importanţa ecologică a acestui parc este recunoscută la nivel internaţional. Astfel, ca

urmare a studiului regional finanţat de Biroul RAMSAR, în perioada 1999-2001, Prutul

Inferior a fost propus pentru a fi inclus în programul Coridorul Verde al Dunării Inferioare

desfăşurat cu susţinerea WWF.

Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

includ: lacul Brateş, inclusiv pepiniera piscicolă şi zona de stufăriş şi vegetaţie palustra.


41

LACUL POCHINA 15

Aria naturală protejată se află pe raza administrativă a comunei Suceveni, sat

Rogojeni, din estul intravilanului acestui sat, fiind o baltă a râului Prut, respectiv – din nord-

estul judeţului. Suprafaţa (conform Legii 5/2000): 74,8 ha.

Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită se află în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.

În cadrul migratiei aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice. Dintre

acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide, anatide, ralide, charidriiforme, laride,

sternide, hirundinide, sylviide s.a.

PĂDUREA POGĂNEŞTI

Aria naturală se situează pe teritoriul

administrativ al comunei Suceveni, la sud-

vest de aceasta, respectiv din nord – estul

judeţului.

Suprafaţa (conform Legii 5/2000) : 33,5 ha.

Habitat de pădure xerofila naturală mixtă

(şleau) din zona de deal cu Quercus

pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea si

Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea,

situaţi la limita inferioară arealistică şi climatică pentru această specie;

Vegetaţia predominantă - de stejar şi hibrizi ai acestui gen în asociatie cu vegetatie de

silvostepă caracteristică;

Aici se întâlnesc şi exemplare rare de frasin pufos - Fraxinus cariariaefolia;

Flora de silvostepa cu influente stepice reprezentata prin specii rare: Paeonia peregrina

romanica, Asparagus pseudoscaber, Silene compacta;

Alte specii de floră specifice: Scorzonera hispanica, Rindera umbelata.

Teritoriul GAL Covurlui este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care se

adaugă o serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie

privilegiată, a cărui importanţă turistică este amplificată de resursele sale recreative.

15 Direcţia Silvică Galaţi


42

PĂDUREA TĂLĂŞMANI

Aria naturală protejată se află situată pe raza administrativă a oraşului BEREŞTI,

judeţul Galaţi şi Tălăşmani (comuna Vinderei) judeţul Vaslui. Suprafaţa (conform Legii

5/2000): 20 ha, pe teritoriile judeţelor Vaslui şi Galaţi. Este o importantă rezervaţia de arbori

seculari

Până la intrarea în zona rezervată poate fi întâlnit plopul secular canadian, cu vârsta de

cca. 135 ani, pe o înălţime mai mare de 45 de metri.

Numele

zonei

Suprafaţa

în ha

Caracteristici principale

Pădurea

Tălăşmani

(ROSCI

0175)

62 Habitat de pădure naturală cu 23 de exemplare marcate de

arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rară în

aceasta zonă. Arborii seculari, aflaţi în stare bună de

vegetaţie, existenţi în masivul de pădure Tălăşmani (pădure

de quercinee) sunt marcaţi, pentru fiecare fiind întocmită

câte o fișă. În jurul acestor exemplare este protejată şi zona

tampon (pădure de foioase).

Situl are următoarea succesiune de straturi geologice:

nisipuri, pietrișuri, argile şi loessuri a căror vârstă a fost

situată în romanian (pliocen). Relieful este cel de tip colinar,

cu dealuri prelungi, desfășurate între văi paralele.Clase de

habitate: culturi (teren arabil), păduri de foioase.

Pădurea

Pogăneşti

33,5 Habitat de pădure xerofila naturală mixtă (şleau) din zona

de deal cu Quercus pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea

si Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea, situaţi la

limita inferioară arealistică şi climatică pentru această

specie;

Lunca

Joasă

a Prutului

Inferior

(ROSCI

0105)

5.656 Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul

judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate

geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea Platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este

subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia

Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei

unitităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului.


43

Sursa: Ministerul Mediului şi Pădurilor – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Comunele Oancea şi Suceveni reprezintă zone defavorizate de condiţii natural

specifice conform PNDR, deoarece cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu

depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi prezintă caracteristici naturale particulare.

1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

În cadrul Strategiei Naţionale a Patrimoniului Cultural (2008 – 2013), patrimoniul

cultural este definit: „ca un ansamblu a resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de

regimul de proprietate asupra acestora şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor,

credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie şi care cuprinde toate

elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului,,.

(pg.10)

În cadrul aceleiaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil

(monumentele, ansamblurile şi siturile istorice), patrimoniu mobil (muzee, arhive şi colecţii)

şi patrimoniu imaterial (practici locale: obiceiuri, meşteşuguri, tradiţii şi credinţe locale) .

Clase de habitate:râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti

naturale, stepe, culturi (teren arabil), păşuni, păduri de

foioase.

(OANCEA – ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti –

Frumuşiţa, ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

SUCEVENI – ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

CAVADINEŞTI - ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului)

Lacul

Pochina

74,8 Zona de o importantă avifaunistică deosebită aflată în

bazinul hidrografic al Prutului Inferior. În cadrul migratiei

aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice.

Dintre acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide,

anatide, ralide, charidriiforme, laride, sternide, hirundinide,

sylviide s.a.


44

Conform legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările

şi completările ulterioare, monumentele, ansamblurile şi siturile istorice sunt clasificate în

două grupe: grupa A care cuprinde monumente istorice de valoare naţională şi universală şi

grupa B în care sunt incluse monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

O altă clasificare a monumentelor istorice, conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a III-a– Zone Protejate – completează din

punct de vedere pragmatic/operaţional clasificarea anterioară. Astfel, monumentele istorice

cuprind monumentele arhitecturale şi monumentele arheologice.

În teritoriul Grupului de Acţiune Locală Covurlui se află 10 monumente istorice din

totalul de 266 (lista INMI 2004)16 în judeţul Galaţi şi 6 monumente istorice din totalul de 449

(lista INMI 2004)1 în judeţul Vaslui (Anexa). Dintre acestea 1 monument face parte din

categoria A în judeţul Galaţi si 2 monumente în judeţul Vaslui (monumente istorice de valoare

naţională şi universală) şi 9 monumente din categoria B în judeţul Galati şi 4 monumente în

judeţul Vaslui (monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local).

Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004

al Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an

172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.

Nr Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

1 GL-l-m-A-

02975.09

Valul Lui Atanaric Sat Măcişeni,

comuna Corni

Sec. II-IV p. Chr.

Epoca Migraţiilor

2 GL-l-s-B-02981 Situl arheologic de la

Cavadineşti, punct „Râpa

Glodului”

Sat Cavadineşti,

comuna

Cavadineşti

„Râpa

Glodului”La 4

km SV de sat

3 GL-l-m-B-

02981.01

Aşezare daco-romană Sat Cavadineşti

comuna

Cavadineşti

„Râpa

Glodului”La 4

km SV de sat

Sec IV – III a. Chr.

Latene

4 GL-l-m-B-

02981.02

Aşezare Sat Cavadineşti

comuna

Cavadineşti

„Râpa

Glodului”La 4

km SV de sat

Sec. XIII – XII a.

Chr. Epoca

bronzului târziu,

cultura Nouă

5 GL-l-s-B-02987 Necropolă Sat Lunca,

comuna Jorăşti

„Râpa cu oale”

(Râpa

Grozeşti) la

300 m N de sat

Sec. IV p. Chr.

Epoca migraţiilor,

cultura Sântana de

Mureş - Cerneahov

6 GL-l-s-B-02990 Situl arheologic de la Sat Puricani, „Poarta

16 http://www.inmi.ro/lista.html


45

Puricani, punct „Poarta

Bâzanului”

Comuna Bereşti-

Meria

Bâzanului” la

2 km V de sat

7 GL-l-s-B-

02990.01

Aşezare Sat Puricani,

Comuna Bereşti-

Meria

Sec. XI – X a. Chr.,

Hallstatt

8 GL-l-s-B-

02990.02

Aşezare Sat Puricani,

Comuna Bereşti-

Meria

10.000 a. Chr.,

Paleolitic

9 GL-l-s-B-02993 Aşezare Sat Suceveni,

Comuna

Suceveni

La 2 km E de

sat

Mil. IV a. Chr.,

Eneolitic târziu,

cultura Gumelniţa,

aspect Stoicani-

Aldeni

10 GL-ll-m-B-

03085

Şcoala tip „Spiru Haret” Sat Lunca,

comuna Jorăşti

1901

11 VS-l-s-A-06691 Situl arheologic de la

Trestiana

Sat Trestiana,

comuna Griviţa

Pct.

„Trestiana”, la

500 m NV de

sat (teren

arabil), tarla

55, parcela

931

Neolitic timpuriu,

cultura Starcevo-

Criş

12 VS–II–m–A–

06861

Biserica de lemn ”Sf.

Nicolae”

Sat Obârşeni,

comuna Vinderei

154, în centrul

satului, în

cimitir

1764

13 VS–II–m–B–

06803

Biserica de lemn ”Sf.

Gheorghe”

Sat Grăjdeni,

comuna

Fruntişeni

95, în centrul

satului, în

cimitir

Înc. sec. XIX

14 VS–II–m–B–

06802

Biserica ”Sf. Nicolae şi

Sf. Treime” a Mănăstirii

Grăjdeni

Sat Grăjdeni,

comuna

Fruntişeni

259, la 1,5 km

S de sat

1853-1860

15 VS–IV–m–B–

06913

Bustul Domnitorului Al.

I. Cuza

Sat Griviţa,

comuna Griviţa

632, în faţa

şcolii şi

bisericii în

centrul satului

1904

16 VS–IV–m–B–

06914

Monumentul funerar al

profesorului filantrop

Stroe Belloescu

Sat Griviţa,

comuna Griviţa

633, în centrul

satului, în

incinta

ansamblului

filantropic

1912


46

(şcoală,

biserică şi

statuia

domnitorului

Al. I. Cuza

Valul lui Atanaric

Localizare: De la Stoicani la Toflea

Adresa: Capătul de est în Lunca Prutului de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul

localităţilor Brăhăşeşti-Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea NV a judeţului Galaţi -

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02975

Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea goţii se

stabilesc în spaţiul de la nord de Marea Neagră ocupând un teritoriu imens cuprins în linii

mari între Don şi limesul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare

ale goţilor, încearcă din răsputeri să se opună hunilor, care vin ca un tăvălug, determinând

mişcarea mai multor triburi pe care le împing în faţa lor.

Prima tentativă de apărare a lui Atanaric a avut loc, se pare, pe linia Nistrului şi s-a

dovedit a fi zadarnică după cum reiese din cronica lui Ammianus Marcellinus, căci hunii trec

Nistrul prin vad şi pe plute improvizate, pe burdufuri, învăluind oastea vizigotă ce se vede

nevoită să bată în retragere. Atanaric reuşeşte să-şi regrupeze forţele şi să organizeze o a doua

defensivă, după spusele aceluiaşi Ammianus, într-o zonă cu înălţimi pieptise unde sunt

ridicate “ziduri înalte” ce pot fi identificate în valurile de pământ vizibile şi astăzi, pe teritoriul

judeţului Galaţi, între localităţile Ploscuţeni şi Stoicani.


47

Aceste “ziduri înalte” brăzdează judeţul Galaţi în diagonală, pe direcţia SE-NV,

prezentând numeroase meandre sau zigzaguri, realizate fie datorită structurii şi morfologiei

terenului, fie din cauza anumitor obstacole greu de străbătut atunci (păduri seculare). Valul lui

Atanaric este atestat în documentele moldoveneşti ca element topografic încă din secolul al

XV-lea.

Urmărind traseul valului, acesta trece pe teritoriul administrativ al comunei Corni,

respectiv prin satul Măcişeni. Valul lui Atanaric, datând din perioada sec.II-IV d. Chr, este

monument istoric, de categorie A, de importanţă naţională şi internaţională, fiind înscris în

Lista monumentelor istorice, aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu codul

general GL-I-s-A-02975, începând de la GL-I-s-A-02975.1 până la GL-I-s-A-02975.16.

Obiceiuri şi tradiţii locale

Meşteşugurile tradiţionale reprezintă în zilele noastre o atracţie şi un interes în acelaşi

timp. Produsele meşterilor populari au început să fie din ce în ce mai căutate nu numai de

turiştii străini. Ele sunt achiziţionate de instituţii publice şi firme pentru a fi folosite sub forma

de cadouri la întâlnirile cu reprezentanţii unor organizaţii din străinătate şi sunt din ce în ce

mai căutate de publicul larg atras de frumuseţea, unicitatea cât şi utilitatea acestui tip de

produse. Un exemplu ar fi faptul că, din ce în ce mai multe persoane preferă pentru utilizarea

cotidiană, în bucătărie, vase ceramice care sunt ecologice şi menţin o savoare deosebită

preparatelor culinare.

Reprezentative pentru teritoriul GAL Covurlui, încă din cele mai vechi timpuri, sunt

meşteşugurile ce vizează:

Olăritul

În urma valorificării inepuizabilului tezaur informativ furnizat prin intermediul

cercetărilor de teren, producţia ceramică a fost concentrată într-o zonă mai puţin prielnică

practicării agriculturii, dar care întrunea condiţia existenţei materiei prime din abundenţă,

astfel satul Brădeşti din comuna Vinderei, avea o producţie ce polariza întreaga activitate

ceramică din jurul Vasluiului şi Galaţiului la început de secol XX. O altă statistică de

specialitate realizată în anul 1928, privind numărul centrelor de olărit de pe teritoriul tării,

situează Brădeştiul cu 190 de familii de olari şi peste 150 de cuptoare de ars, pe locul patru

între cele mai importante 77 de centre de pe cuprinsul ţării. Din păcate, o dată cu trecerea

timpului, numărul familiilor s-a redus drastic, ajungându-se în ultimii ani la doar câteva


48

familii. Contactul cu lumea comercială şi viaţa oraşelor, unde populaţia rurală îşi desfăcea

produsele, a oferit locuitorilor, prilejul de a-şi procura diferite mărfuri industriale. Astfel se

explică, declinul olăriei ţărăneşti contemporane, ceramica populară fiind înlocuită cu articole

şi produse de alt gen, majoritatea olarilor dispărând. În ciuda acestor împrejurări nefavorabile,

au mai ramas câteva familii de meşteri olari, care s-au încăpăţânat să ducă mai departe

meşteşugul moştenit de la părinţi şi bunici.

- prelucrarea lemnului (remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite pe aceste

meleaguri), de la simbolurile solare, care implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi

forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la

reprezentările antropomorfe, având variate forme de expresie;

- ţesături de interior, domeniu mult mai productiv şi cu o mare pregnanţă. Aici istoria contează

mai puţin, meşteşugul este încă în floare, meşterii populari fiind recunoscuţi pentru

autenticitatea obiectelor de artizanat pe care le produc: scoarţe, prosoape, costume populare.

Ansamblul contemporan al artei tradiţionale şi al meşterilor populari se prezintă

pregnant contradictoriu. Pe de o parte, aşa cum am văzut, există tradiţii foarte bogate, pe de

altă se manifestă un proces de stagnare şi chiar de dispariţie în unele sectoare. Deosebit de

grav este faptul că nu se derulează în prezent nici un program de instruire a tinerilor în

practicarea meşteşugurilor tradiţionale.

Datorită acestui fapt pe de o parte şi a lipsei de informaţie pe de altă parte, tinerii din

sat prefera să migreze către centrele urbane sau în alte ţări atraşi şi de mirajul unor câştiguri

mari. Nu lipsit de importanţă este faptul că nu există continuitate în comercializarea

produselor, vânzările importante fiind făcute cu ocazia târgurilor meşterilor populari care sunt

manifestări organizate o dată sau de două ori pe an.

Obiceiurile şi tradiţiile locale se pot împărţi în 3 categorii: obiceiuri pre-creştine,

obiceiuri creştine şi obiceiuri moderne. O mare parte dintre obiceiurile pe care le regăsim în

teritoriu sunt legate ca şi în alte regiuni din ţară de marile răscruci din viaţa omului pe

parcursul evoluţiei acestuia, de la naştere şi până la moarte.

Unicitatea în ceea ce priveşte obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în preajma sărbătorilor

importante de peste an (Crăciunul şi Anul Nou) în teritoriul”GAL Covurlui”constă în sosirea

Caprei. În ajunul Crăciunului se umblă cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care

colindă pe la casele vecinilor şi rudelor şi care au repertoriu de colinde religioase: Azi e seara

de Ajun, Ziorel de ziuă, O, ce veste minunată, Trei păstori, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Ia,

sculaţi, boieri, boieri, Florile dalbe.


49

Semănatul. În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii umblă cu semănatul sau Sorcova, pe

la casele gospodarilor. " Îşi iau în nişte săculeţe de pânză grâu, orz, secară, orez etc. şi merg

pe la case şi zic aceste cuvinte: Să trăiţi,/ Să-nfloriţi / Ca merii, / Ca perii / În mijlocul verii, /

Să fiţi tari ca piatra şi iuţi ca săgeata,/ Să fiţi tari ca fierul / şi iuţi ca oţelul! / La anul şi la

mulţi ani!, aceasta se cheamă că seamănă ceea ce au arat spre seara de Anul Nou. În zilele

noastre, cu semănatul merg numai copiii mici. Dacă primii care vin cu semănatul sunt băieţi,

acesta este un semn bun pentru gospodăria respectivă.

Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan, copiii colindă cu Steaua.

Cântecul de stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a

călăuzit pe cei trei magi. Pentru cel mai important moment trecerea în noul an, pregătirile se

reiau .

În săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU, în toate satele cetele de flăcăi se

pregătesc pentru ’’urat” , sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI

NOU sunt aşteptaţi să apară‚ ”Ursul”, ”Capra”, ’’Bunghierii”, ’’Căiuţii”, ”Jienii”, ”Mascaţii”,

etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste

manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre

animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri:

”mascaţii”. Recuzita, măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul

săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu

timpul adevărate podoabe de artă populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna

dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care în gândirea populară

reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei cosmice. Structura ceremonială a obiceiului

este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi

dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.

Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, (comunele

Fruntişeni, Griviţa şi Vinderei) îl constituie manifestarea de teatru popular. Ceea ce

impresionează de la bun început este costumaţia interpreţilor în care predomină elementele de

port popular şi de uniformă militară.

Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importanta din an,

pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie.

Pe teritoriul ”GAL Covurlui” oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşte

prin ”postul Paştelui” numit şi ”Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial,

postul începe după ”Duminica iertării”, în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea

sărbătorii de Paşte. Ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte ”Săptămâna Patimilor”


50

şi începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în

Ierusalim. ”Săptămâna Patimilor” comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea

Lui. În această ultimă săptămână, multe biserici ţin slujbe în fiecare seară, numite ”Denie”. De

luni până joi se comemorează ultima masă, prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se

numeşte ”Joia Mare”.

Vineri, numită ”Vinerea Mare” se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe

cruce. În acesta zi, se ţine ”post negru”, adică nu se mănâncă nimic.În dimineaţa următoare

după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină

monezi; copii trebuie să-şi clătească faţa cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouălele pentru a avea

un an plin de bogăţii.

În ceea ce priveşte obiceiurile contemporane, foarte întâlnită este organizarea zilei

comunelor sau organizarea de târguri, festivaluri.

Sărbători locale:

Comuna Smulţi: zilele comunei de Sf. Dumitru

Comuna Suceveni:

- Hramul localităţii Suceveni – 21 mai – „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”

- Hramul localităţii Rogojeni – 8 noiembrie – „Sf. Mihail şi Gavril”

Comuna Fruntişeni: ziua satului Grăjdeni – 23 aprilie

Comuna Griviţa: - ziua comunei – 26 octombrie

- Hramul Bisericii din localitatea Griviţa – 21 mai

Comuna Vinderei:

- Târgul meşterilor populari şi Festivalul Folcloric „Hora din străbuni”

- Hramul satelor din comună

Meşteşugul vinului se practică în

crame de prelucrare şi stocare pe

care le întâlnim în teritoriu (Oancea,

Smulţi) şi care sunt recunoscute şi

ca locuri specifice de degustare a

soiurilor de vinuri.

Pe teritoriul GAL Covurlui,

populaţia de etnie rromă are


51

îndeletniciri specifice tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi, astfel se întâlnesc: lăutari cărămidari,

fierari, turnători, geambaşi. Teritoriul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la

care vin să se adauge o serie de monumente ale naturii.

Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este

amplificată de impresionantele sale resursele recreative.

Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui

potenţial atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice,

culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul GAL

Covurlui.

2. Economia locală

2.1. Repartizarea populaţiei active

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică filialele Galaţi

şi Vaslui populaţia activă, din teritoriul GAL înregistrată la ultimul recensământ era

următoarea:

Comuna Total

populaţie Populatie

activă Sector

Agricol

Sector industrial şi de

artizanat

Sector de

comerţ

Sector privind

serviciile

Bălăbăneşti 3,964 1875 12 6 9 43 Bereşti Meria 4,386 2186 9 1 9 58

Cavadineşti 3,557 1805 7 2 7 32

Corni 2,495 1060 5 0 4 42

Jorăşti 1,945 927 3 0 4 31

Oancea 1,583 722 17 7 12 68

Rădeşti 5 0 13 51

Smulţi 1,639 628 9 1 10 41

Suceveni 2,192 1191 4 0 8 32

Vârlezi 2,214 783 5 0 7 45

Fruntişeni 1,848 1020 10 0 5 63

Griviţa 5,403 2108 11 2 10 67

Vinderei 4,723 3420 7 2 4 64

TOTAL 35,949 17725 104 21 102 637

Sursa: Institutul Naţional de Statistică


52

Populaţia activă pe teritoriul „GAL Covurlui”

Balabanesti

Beresti Meria

Cavadinesti

Corni

Jorasti

Oancea

Smulti

Suceveni

Varlezi

Fruntiseni

Grivita

Vinderei

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent

de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă.

Populaţia economic inactivă include următoarele categorii de populaţie:

- elevi sau studenţi;

- pensionari (de toate categoriile);

- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);

- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii,

dobânzi, rente etc.);

- persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (această categorie

de populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă).

În ultimii 5 ani, conform statisticilor Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de

Muncă Galaţi şi Vaslui s-a constatat o scădere drastică a numărului de salariaţi, acest lucru

datorându-se, în principal, crizei economice mondiale care a afectat şi România. Din punct de

vedere economic teritoriul „GAL Covurlui” este slab dezvoltat, principala ocupaţie a

locuitorilor este agricultura şi creşterea animalelor.

În ultimele decenii s-a afirmat tot mai des că viabilitatea zonelor rurale nu poate să

depindă numai de agricultură, care trebuie să-şi consolideze rolul în protejarea mediului rural,

în producerea de hrană sigură şi de calitate, ci şi de posibilitatea de iniţiere şi dezvoltare în

acest spaţiu a unor activităţi nonagricole, de dezvoltare a unui sector al serviciilor pentru

agricultură şi pentru populaţia rurală.


53

În ceea ce priveşte situaţia din „GAL Covurlui” sunt de subliniat şi câteva aspecte importante

legate de veniturile din agricultură, şi anume:

- Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanţa faţă de zonele urbane se măreşte

din ce în ce mai mult;

- Veniturile rurale se diversifică, îndepărtându-se de predominanţa agriculturii de

subzistenţă;

- Veniturile lunare din gospodăriile agricultorilor sunt de regulă mai mici decât cele

din gospodăriile rurale obişnuite;

- Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi in rândul angajaţilor

din agricultură;

Este necesară

valorificarea resurselor

locale, creşterea

productivităţii în

agricultură, învăţarea

tehnologiilor şi

materializarea lor,

pregătirea generaţiei

tinere pentru muncă,

realizarea unui

învăţământ de formare

şi informare, la toate nivelurile, găsirea unor soluţii pentru valorificarea întregului potenţial

uman de care dispune satul românesc.

Dezvoltarea industriei rurale şi a serviciilor trebuie să reprezinte un obiectiv fundamental al

autorităţilor datorită implicaţiilor economice şi sociale ale acestora asupra locuitorilor satelor.

În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de bază pentru mediul rural perspectivele de

dezvoltare a spaţiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltată şi ineficientă,

care nu poate asigura oportunităţi suficiente de atragere a populaţiei agricole disponibilizate în

activităţi neagricole. Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale şi sociale rurale,

care s-o apropie cel puţin de nivelul celei din mediul urban, va facilita înfiinţarea de activităţi

neagricole în spaţiul rural, care să genereze crearea de noi locuri de muncă permanente sau

temporare.


54

2.2 Agricultura

Balanţa terenurilor17 din GAL-ul COVURLUI arată astfel:

-suprafaţă totală 84682 ha. 100 % după datele oficiale statistice; însă după datele, tot oficiale,

ale instituţiilor publice (Prefectura Galaţi) suprafaţa totală este de 86827 ha. Întrucât celelalte

date privind categoriile de folosinţe ale terenului sunt obţinute tot de la instituţiile

descentralizate (Prefectură, DADR s.a) vom folosi ca referinţă cifra de 86826 ha.

Categoria suprafeţei agricole Ha %

Total fond funciar 86827 100

Suprafaţa agricolă totală 70219 80.87

d.c. Arabil 52866 60.89

Fâneţe 67 0.08

Păşuni 14158 16.31

Vii si pepiniere viticole 2888 3.33

Livezi şi pepiniere pomicole 240 0.28

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 10211 11.76

d.c. Păduri 10211 11.76

Construcţii 1950 2.25

Drumuri şi căi ferate 1973 2.81

Ape şi bălţi 1823 2.10

Alte suprafeţe 711 0.82

La nivelul GAL-ului nostru, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 80,87 % din total,

ceea ce conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri

economice.

Suprafata totala

Teren arabil

Fanete

Pasuni

Vii si pepiniere

Livezi

Paduri

Ape si balti

Constructii

Cai de comunicatii

Alte terenuri

Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 75,28 % ca teren arabil, 26,90 % ca

păşuni şi fâneţe naturale, 4,11 % pentru cultura viţei de vie si 0,34 % pentru livezi.

17 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 17 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui


55

SITUAŢIA privind suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă

U.M.- hectare

Nr. Crt.

Unitatea administrativ

teritorială

Total suprafaţă

teren

Total suprafaţă agricolă

Din care : Păduri şi altă

vegetaţie forestieră

Ocupată cu ape şi

bălţi

Ocupată cu

construcţii

Căi de comunicaţ

ii şi căi ferate

Terenuri Degradate şi neproductiv

e

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole

Livezi şi pepiniere pomicole

TOTAL GALATI din care :

446.632 358.394 293.043 43.663 656 19.316 1.716 43.824 13.412 17.089 10.461 3.452

1. Bălăbăneşti 5.496 3.968 2.569 1.279 0 120 0 1.253 17 117 141 34 2. Bereşti Meria 9.603 8.330 6.513 1.282 15 390 130 794 53 155 162 109 3. Cavadineşti 11.016 8.805 6.158 2.132 0 515 0 689 854 367 280 21 4. Corni 5.408 4.958 3.693 1.043 0 222 0 119 39 113 132 47 5. Jorăşti 6.825 4.671 3.798 748 0 125 0 1.793 66 124 103 68 6. Oancea 5.227 4.332 3.214 832 1 285 0 79 489 140 174 13 7. Rădeşti 3.930 2.822 2.041 741 0 40 0 857 0 81 109 61 8. Smulţi 5.563 4.847 4.002 597 0 248 0 401 35 111 141 28 9. Suceveni 7.040 5.166 4.053 728 9 375 1 1.262 163 254 183 12 10. Vârlezi 9.173 7.827 6.160 1.261 0 297 109 871 27 179 197 72 11. Fruntişeni 3652 2537 1774 665 0 98 0 838 6 79 101 91 12. Vinderei 7534 6388 5024 1239 7 118 0 743 13 132 146 112 13. Griviţa 6360 5568 3867 1611 35 55 0 512 61 98 104 43

TOTAL 86827 70219 52866 14158 67 2888 240 10211 1823 1950 1973 711

Sursa: DADR Galaţi / DADR Vaslui


- 56 -

0%

62%

0%

1%

0%

30%

4% 1%

2%

Suprafaţă Păşuni Fâneţe Viţă de vie Livezi Suprafaţă agricolă Păduri Ape si balti Altele

Din punct de vedere al suprafeţelor culturile cerealiere ocupă locul întâi ca suprafaţă

arabilă ( 10200 ha. grâu, 3250 ha. orz şi orzoaică, 21500 ha. porumb) urmând plantele tehnice

(8100 ha. floarea soarelui, 4252 ha. rapiţă), 2270 ha.- culturi de legume, pepeni şi cartofi, 770

ha mazăre şi fasole, 2480 ha. plante furajere şi 45 ha. alte culturi.

Producţiile cerealiere deşi pe total par impresionante, pe unitatea de suprafaţă sunt mai

mult sau mai puţin sub media europeană în cazul marilor fermieri, iar în cazul micilor fermieri

sunt de-a dreptul insignifiante. Cauzele sunt multiple: lipsa pregătirii de specialitate,

fărâmiţarea parcelară excesivă a proprietăţilor agricole, monocultura, utilajele neperformante,

lipsa reglementărilor adecvate de piaţa, lipsa cronică a resurselor financiare pentru micii

producători, sistemul practic nefuncţional de creditare a agriculturii, sistemul neadecvat de

asigurare a culturilor, subvenţionarea redusă a producţiei agricole s.a.

Pe teritoriul GAL există în prezent doar 2 forme asociative pentru agricultură,

existând nevoia stimulării financiare pentru creşterea numărului de astfel de organizaţii.

Totodată producţiile agricole sunt şi instabile, depinzând foarte mult de factorii

atmosferici.

Din păcate chiar zonele lipsite de irigaţii sunt şi cele mai expuse fenomenelor de secetă

sau geruri extreme, consecinţe şi ale lipsei cvasitotale a pădurilor cu rol de ameliorare

climatică.


- 57 -

Pe teritoriul GAL Covurlui nu există facilităţi de depozitare corespunzătoare a

cerealelor şi legumelor în vederea păstrării lor în bune condiţii timp îndelungat, ceea ce face

să existe un excedent de produse în sezonul de vară, incomplet valorificabil, iar în extrasezon

piaţa, chiar cea locală este invadată de produse insipide, dar foarte aspectuoase din import.

Până în prezent agricultura ecologică nu a progresat în zonă, foarte puţini fiind

fermierii înscrişi în programele de profil, deşi lipsa de fonduri îi determină de multe ori pe

fermieri să facă agricultura ecologică, cel puţin parţial, fără voia lor. Cauzele sunt multiple: pe

de o parte cererea este destul de mică, populaţia autohtonă nefiind convinsă încă de

necesitatea hrănirii cu alimente ecologice; preţul de producţie al acestor produse este încă

mare datorită tehnologiilor necorespunzătoare, dar şi persistenţei în sol / pe sol, a unor rezerve

apreciabile de seminţe de buruieni şi larve şi ouă de dăunători; consecinţa a celor spuse

anterioar profitul este mic şi nestimulativ pentru investitorii în agricultura ecologică.

Plantaţiile de viţă-de-vie pentru vin sau de masă au cunoscut o evoluţie contradictorie,

comună şi altor zone ale ţării. Suprafaţa plantaţiilor de viţă nobilă a scăzut, concomitent cu

creşterea suprafeţelor de vii hibride. Se menţin încă suprafeţe considerabile aproximativ 1950

ha. în podgoria Dealu Bujorului cu denumire de origine certificată. De curând a fost

recunoscută ca având denumire de origine şi podgoria Oancea, cu o suprafaţă deocamdată

destul de mică, circa 370 ha. Din păcate, concomitent cu diminuarea suprafeţelor cultivate cu

vie nobilă, au crescut suprafeţele cu vie hibridă, aproximativ 938 ha.

În prezent există oportunitatea reconversiei viilor prin programul naţional aflat în

derulare. Pentru viile care au depăşit perioada normală de exploatare se pot accesa proiecte pe

măsură 121.

Livezile sunt prezente doar în două comune, Bereşti Meria, cu o suprafaţă de 130 ha şi

Vârlezi, cu o suprafaţă de 109 ha. Acest sector nu a avut de fapt tradiţie în zonă, fiecare ţăran

având în curtea sa mai mulţi pomi fructiferi, întreţinuţi în sistem extensiv, care îi asigurau un

necesar rezonabil de fructe proaspete. Considerăm ca zona colinară a GAL-ului are potenţial

pentru acest domeniu, dar costurile mari de înfiinţare şi cofinanţarea prin PNDR de numai 50

%, coroborate cu riscul desfacerii, concurenţă externă, lipsa unor facilităţi de depozitare pe

termen lung s.a., ne fac să fim sceptici cu evoluţia acestui sector în viitorul apropiat. O soluţie

ar fi mărirea substanţială a cofinanţării publice pentru investiţiile din acest sector.

Păşunile naturale (despre fâneţe nu are rost de fapt să comentăm, nefiind într-o zonă

montană sau de dealuri înalte-dovadă şi suprafaţa nesemnificativă), ocupă suprafeţe

importante în comuna Cavadineşti: 19,35%, Griviţa: 25,33%, Bereşti Meria: 19,34%. Acestea


- 58 -

în general nu au mai fost de mult ameliorate, şansă existând totuşi prin subvenţionarea lor prin

APIA, sau transformarea în suprafeţe împădurite.

Creşterea animalelor

Nr. Crt Localitatea

Efective animale/nr. de familii 201118

Bovine Porcine Ovine Caprine Pasari Cabaline Albine

1 Bălăbăneşti 690 514 2895 380 5500 253 122

2 Bereşti Meria 1019 747 4785 3241 14099 527 250

3 Cavadineşti 868 1274 4610 1654 21590 410 110

4 Corni 522 796 2827 622 6315 246 90

5 Jorăşti 458 684 1720 1082 7460 180 180

6 Oancea 146 335 3201 850 4870 166 80

7 Rădeşti 280 385 2600 1100 6000 240 90

8 Smulţi 307 274 8880 1847 8514 156 110

9 Suceveni 374 490 2441 1242 9280 215 230

10 Vârlezi 430 600 3800 2900 12000 210 90

11 Fruntişeni 391 643 1023 280 9720 311 552

12 Griviţa 736 588 2619 588 4754 265 285

13 Vinderei 953 1064 2935 968 13500 518 236

TOTAL 7174 8394 44336 16754 123602 3697 2425

Creşterea animalelor ocupă un rol important în economia zonei. Rapoartele obţinute

evidenţiază diferenţe semnificative între comune, nu totdeauna corelate cu suprafaţa

păşunilor. Raportată la aceasta, faţă de 1,03 UVM / ha păşune media judeţului, GAL-ul nostru

are o medie foarte apropiată de 1,05 UVM/ha păşune. Un număr mai mare de animale

raportat la suprafaţa totală, se întâlneşte în comunele Bereşti Meria 1019 bovine şi Vinderei

953 bovine; Cavadineşti 1274 porcine şi Vinderei 1064 porcine; Smulţi 8880 ovine şi Bereşti

Meria 4785 ovine; Bereşti Meria 3241 caprine şi Vârlezi 2900 caprine; Fruntişeni 552 familii

de albine şi Griviţa 285 familii de albine..

De evidenţiat că rasele de animale din teritoriu, cel puţin la fermierii mici, sunt foarte

eterogene, foarte rar fiind profilate clar pe lapte sau carne de un anumit fel.

Trebuie spus că în teritoriul nostru se înregistrează o evoluţie pozitivă a efectivelor de

animale în ultimii ani. Pe plan naţional, timp de foarte mulţi ani tendinţa a fost de reducere

accentuată a efectivelor, dar în ultimii câţiva ani s-a remarcat stagnarea acestui declin, fără

însă a urma şi o revigorare vizibilă.

Potenţialul teritoriului este încă insuficient valorificat în această privinţă. Chiar dacă

păşunile ocupă ponderi importante, aşa cum se vede din analiza datelor există posibilitatea

18Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – Galaţi Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui


- 59 -

dezvoltării acestor activităţi şi în zone cu producţii cerealiere importante. De preferat este să

se încerce integrarea cât mai mare a producţiei agricole, respectiv un lanţ de producţie cereale

şi plante de nutreţ-creştere animale-prelucrare produse agricole şi animaliere-vânzare în cât

mai multe unităţi proprii. Semnificativ este ca la aceste dimensiuni ale sectorului zootehnic nu

avem în teritoriu nici o unitate de abatorizare sau de prelucrare a produselor lactate.

Considerăm că accesarea măsurilor din axa 1 a PNDR reprezintă o cale eficientă de

îmbunătăţire a performanţei agriculturii din zonă şi poate contribui eficient la dezvoltarea

generală a zonei GAL-ului. Până în prezent, în general, doar marii fermieri şi într-o oarecare

măsură şi câţiva de mărime medie au accesat proiecte prin SAPARD sau PNDR. În ultimul an

sunt semne ca s-au accesat mult mai multe proiecte, în special pe măsurile 112, 141, 121 şi

mai puţin pe 123. Contribuţia GAL-ului poate fi foarte importantă pentru dezvoltarea rurală

prin îmbunătăţirea performanţei calitative a agriculturii. Pentru mare parte din micii fermieri,

dat fiind suprafeţele mici ale exploataţiilor agricole, ar fi utilă însă şi completerea veniturilor

prin activităţi din sectorul non-agricol.

2.3 Industrie – IMM - Micro – Întreprinderi

În perioada 1990 - 2008, capacităţile de producţie industrială din judeţul Galaţi, în

condiţiile unei restructurări determinate de noile condiţii economice, au suferit transformări cu

efecte importante, precum restrângerea unor domenii de producţie şi chiar închiderea unor

unităţi de prelucrare în unele sectoare manufacturiere.

Este de remarcat faptul că cele mai multe întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în

domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (57,0%). Domenii economice importante

cum sunt industria prelucrătoare sau construcţiile deţin ponderi semnificativ mai mici: doar

9,4% din întreprinderi activează în industria prelucrătoare şi numai 5,4 % în construcţii.

Reducerea numărului de salariaţi dintr-un domeniu echivalează în termeni economici

cu scăderea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii respectivei activităţi. Este cazul activităţilor de

agricultură, silvicultură şi pescuit, unde se înregistrează reduceri de mai mult de 50% a

numărului de salariaţi. Scăderi importante sunt semnalate şi în industria extractivă.

IMM-urile reprezintă o forţă în economie, având un rol vital în relansarea economică prin

crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte piaţa muncii se constată o atitudine

flexibilă din partea IMM-urilor, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar şi în

timp parţial. Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de


- 60 -

importantă deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă şi creează o cultură a

competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.

Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând,

suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural

şi se ocupă cu agricultura.

Total

întreprinderi

Micro

Întreprinderi

Cu 1-9

salariaţi

Întreprinderi

mici cu 10-49

salariaţi

Întreprinderi

mijlocii cu

50-250

salariaţi

Întreprinderi

cu peste 250

salariaţi

Nr. 118 117 1 Nici una Nici una

% 100% 99,16% 0,84% 0 % 0 %

Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

1-9 angajati

10-49 angajati

50-250

250

Analizând informaţiile furnizate de INSSE Galaţi şi Vaslui, autorităţile publice locale,

prin completarea caietelor documentare ale comunelor şi de agenţii economici şi persoane

fizice prin completarea chestionarelor, reiese că sectorul industrial este foarte slab dezvoltat în

teritoriul GAL Covurlui.

Din totalul firmelor existente, doar una are un număr mai mare de 10 salariaţi, restul

reprezentând PFA, II, IF, micro-întreprinderi, cu mai puţin de 10 salariaţi, cel mai adesea

salariaţii fiind de fapt întreprinzătorii.

Ţinând cont şi de cadrul legislativ de multe ori incoerent, de reglementările deseori

modificate, cetăţenii care au lucrat în străinătate şi au realizat venituri mari, nu sunt atraşi de


- 61 -

investiţiile în domeniul industrial, unde profiturile nu apar pe termen scurt, iar riscurile sunt

mari, ci investesc în activităţi comerciale şi de prestări servicii, în cazul în care nu investesc în

construcţia propriilor locuinţe.

2.4 Comerţ şi sector de servicii

Numărul firmelor care activează în domeniul serviciilor în judeţul Galaţi a crescut în

2008, faţă de anul 2006, cu 9,08%. Creşterea s-a realizat în rândul unităţilor cu până la 10

salariaţi.

Domeniul serviciilor cunoaşte o creştere a numărului de comercianţi angrenaţi în

această activitate, simultan cu scăderea valorii serviciilor comerciale prestate populaţiei.

Judeţul Galaţi reprezintă un pol comercial al României în contextul proximităţii

geografice a porţii estice de intrare în ţară a mărfurilor comerciale. Numărul şi densitatea

societăţilor comerciale de profil, suprafaţa afectată comerţului şi diversitatea produselor

desfăcute asigură desfăşurarea unui comerţ civilizat şi competitiv atât pentru locuitorii

judeţului cât şi pentru persoanele aflate în tranzit.

După domeniul de activitate, IMM-urile au următoarea structură:

Total firme

Activităţi Activităţi Activităţi Comerciale

Servicii sociale

Alte servicii Productive Prelucrare

produse agricole

Nr. 118 8 12 52 19 27

% 100% 6.78 10.17 44.07 16.10 22.88 Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

Activitati productive

Activitati prelucrareproduse agricole

Activitati comerciale

Activitati comerciale

Servicii sociale

Alte servicii


- 62 -

După cum se observă şi din tabelul de mai sus, activitatea productivă este slab

reprezentată ca număr de firme, iar din firmele productive, ponderea valorică este dominată de

sectorul producţiei agricole, în special cerealiere şi legumicole. Cu toate acestea nu există

decât foarte puţine unităţi de depozitare şi prelucrare a acestor produse.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se impune şi a reieşit cu claritate şi din

analizele din teritoriu, ca fiind necesară dezvoltarea cantitativă şi calitativă a unităţilor de

procesare a producţiei agricole cu un caracter cât mai integrat pentru ca profiturile să crească

în teritoriu.

Aşa cum reiese din următărul tabel din cele 52 firme analizate activează în domeniul

comerţului tipurile de comerţ efectuate de către aceşti agenţi economici sunt prezentate în

tabelul următor:

Tip de comerţ Număr

de unităţi

Procent din

numărul total

Comerţ în magazine nespecializate, cu vânzare

predominantă de produse nealimentare

7 13,4

Comerţ nespecializat de produse alimentare 15 28,8

Comerţ cu băuturi în unităţi specializate 5 9,6

Comerţ al materialului lemnos şi al materialelor de

construcţie şi echipamentelor sanitare

3 5,8

Comerţ al produselor farmaceutice 13 25

Comerţ al carburanţilor pentru autovehicule 2 3,8

Comerţ de piese şi accesorii pentru autovehicule 1 1,9

Comerţ al produselor pentru agricultură 2 3,8

Comerţ pentru bunuri de uz gospodăresc 4 7,7

TOTAL 52 100

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui

Servicii

Serviciile pentru agricultură sunt practicate mai mult de firmele care cultivă propriile terenuri.

Nivelul de tehnologizare al producţiei agricole este foarte diferit. Firmele mari şi medii s-au

dotat cu utilaje moderne, în mare măsură, dar micii producători lucrează tot cu utilaje

învechite.

Încadrarea unităţilor pe tipuri de servicii prestate de către agenţii economici din


- 63 -

teritoriu este prezentată în tabelul următor:

Tip de servicii Număr de unităţi

Procent din numărul total

Servicii de transport 4 8.70

Servicii în domeniul construcţiilor 6 13.04

Servicii medicale (CMI, CS, CV) 15 32.61

Servicii financiare 8 17.39

Servicii pentru turism, cazare, alimentaţie publică

2 4.35

Servicii reparaţii şi întreţinere auto 2 4.35

Servicii pentru înfrumuseţare 1 2.17

Prestări de servicii pentru agricultură 5 10.87

Servicii internet, cablu TV, poştă 2 4.35

Servicii de reparaţii casnice 1 2.17

TOTAL 46 100 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui

Sectorul de servicii este slab dezvoltat la nivelul teritoriului, locuitorii au acces limitat

la servicii precum: servicii medicale, transport marfă şi călători, reparaţii auto, reparaţii

obiecte de uz casnic, servicii financiare.

3. Serviciile pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii

În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor

cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale,

consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale standard a micilor

unităţi sanitare publice de interes local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această

destinaţie în bugetele locale.

Dezvoltarea şi modernizarea micii infrastructuri a furnizorilor de servicii de pe

teritoriul G.A.L. Covurlui constă în construirea sau adaptarea unor rampe în folosul

persoanelor cu dizabilităţi, în special la unităţile de interes public.

Majoritatea unităţilor medicale, de învăţământ şi instituţiile publice de pe teritoriul GAL

Covurlui sunt dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi sunt adaptate cerinţelor

acestora.


- 64 -

Educaţie

La nivelul teritoriului GAL Covurlui se constată un proces de reducere progresivă a

populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2011 aceasta era cu 9,4% mai mică decât în anul 2005,

tendinţa de scădere manifestându-se constant pe toată perioada de referinţă. Scăderea

populaţiei şcolare conduce la reducere unităţilor de învăţământ (cu 8,6% mai puţine în 2011

faţă de 2005) şi a personalului didactic (cu 5,4% mai puţine persoane în 2011 faţă de 2005).

Fenomenul negativ amintit nu afectează populaţia preşcolară, în acest domeniu situaţia

fiind diametral opusă: în 2011 funcţionau cu 12,3% mai multe grădiniţe de copii decât în

2005.

Unităţile de învăţământ existente pe teritoriul GAL Covurlui:19

Bălăbăneşti: 2 scoli şi 3 grădiniţe;

Rădeşti: 1 şcoală şi 2 grădiniţe;

Bereşti-Meria: 4 şcoli şi 6 grădiniţe;

Cavadineşti: 3 şcoli şi 3 grădiniţe;

Corni: 2 şcoli şi 3 grădiniţe;

Jorăşti: 1 şcoală şi 3 grădiniţe;

Oancea: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;

Smulţi: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;

Suceveni: 1 şcoală şi 2 grădiniţe;

Vârlezi: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;

Fruntişeni: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;

Griviţa: 3 şcoli şi 3 grădiniţe;

Vinderei: 8 şcoli şi 6 grădiniţe;

Totalizând 31 de şcoli primare şi gimnaziale şi 37 de grădiniţe. Dintre acestea 1 este

şcoală de arte şi meserii. Numărul total de preşcolari, de pe teritoriul GAL Covurlui este de

1098, cel al elevilor înscrişi în şcolile primare şi gimnaziale este de 2712, iar numărul celor

care frecventează cursurile şcolilor de arte şi meserii este 68.

19 www.isj.gl.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi http://isj.vs.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui


- 65 -

28%

70%

2%

Preşcolari Elevi I-VIII Elevi SAM

Comuna Bălăbăneşti Şcoala gimnazială „Gheorghe şi Maria Tasca” – Bălăbăneşti 105 Şcoala gimnazială „Dumitru I. Ghimuş” Lungeşti 122 Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti 19 Grădiniţa cu program normal Bursucani 22 Grădiniţa cu program normal Lungeşti 19 TOTAL 287 Comuna Rădeşti Şcoala gimnazială Rădeşti 176 Grădiniţa cu program normal Rădeşti 44 Grădiniţa cu program normal Cruceanu 24 TOTAL 244 Comuna Bereşti-Meria Şcoala primară „Andronachi Goga” Aldeşti 39 Şcoala gimnazială Slivna 107 Şcoala gimnazială Bălinteşti 94 Şcoala gimnazială Pleşa 85 Grădiniţa cu program normal Slivna 31 Grădiniţa cu program normal Meria 21 Grădiniţa cu program normal Bălinteşti 44 Grădiniţa cu program normal Pleşa 34 Grădiniţa cu program normal Puricani 19 Grădiniţa cu program normal Aldeşti 22 TOTAL 496 Comuna Cavadineşti Şcoala primară Vădeni 40 Şcoala gimnazială Cavadineşti 204


- 66 -

Şcoala gimnazială Găneşti 118 Grădiniţa cu program normal Cavadineşti 29 Grădiniţa cu program normal Vădeni 18 Grădiniţa cu program normal Găneşti 36 TOTAL 445 Comuna Corni Şcoala gimnazială „Teodor şi Sevastita Patrichi” Corni 39 Şcoala gimnazială Măcişeni 100 Grădiniţa cu program normal Corni 25 Grădiniţa cu program normal Măcişeni 25 Grădiniţa cu program normal Urleşti 20 TOTAL 209 Comuna Jorăşti Şcoala gimnazială Jorăşti 218 Grădiniţa cu program normal Jorăşti 36 Grădiniţa cu program normal Lunca 15 Grădiniţa cu program normal Zărneşti 14 TOTAL 283 Comuna Oancea Şcoala gimnazială Oancea 113 Grădiniţa cu program normal Oancea 52 TOTAL 165 Comuna Smulţi Şcoala gimnazială Smulţi 112 Grădiniţa cu program normal Smulţi 45 TOTAL 157 Comuna Suceveni Şcoala gimnazială Suceveni 159 Grădiniţa cu program normal Suceveni 52 Grădiniţa cu program normal Rogojeni 25 TOTAL 236 Comuna Vârlezi Şcoala primară Crăieşti 48 Şcoala gimnazială Vârlezi 162 Grădiniţa cu program normal Vârlezi 37 Grădiniţa cu program normal Crăieşti 43 TOTAL 290 Comuna Fruntişeni Şcoala gimnazială Fruntişeni 142 Şcoala gimnazială Grăjdeni 102 Grădiniţa cu program normal Fruntişeni 40


- 67 -

Grădiniţa cu program normal Grăjdeni 36 TOTAL 320 Comuna Griviţa Şcoala primară Odaia Bursucani 24 Şcoala gimnazială Griviţa 98 Şcoala gimnazială Trestiana 75 Grădiniţa cu program normal Griviţa 42 Grădiniţa cu program normal Odaia Bursucani 36 Grădiniţa cu program normal Trestiana 38 TOTAL 313 Comuna Vinderei Şcoala primară Obârşeni 23 Şcoala primară Brădeşti 20 Şcoala primară Valea Lungă 22 Şcoala primară Docăneasa 21 Şcoala gimnazială Vinderei 65 Şcoala gimnazială Obârşeni 46 Şcoala gimnazială Docani 33 Grădiniţa cu program normal Vinderei 25 Grădiniţa cu program normal Obârşeni 23 Grădiniţa cu program normal Brădeşti 23 Grădiniţa cu program normal Docani 21 Grădiniţa cu program normal Valea Lungă 22 Grădiniţa cu program normal Docăneasa 21 Şcoala de arte şi meserii Vinderei 68 TOTAL 433

Aşa cum menţionăm mai sus, numărul şcolilor profesionale şi al liceelor este foarte

mic (există o singură Şcoală de Arte şi Meserii în comuna Vinderei), această situaţie fiind

explicată prin faptul că toate localităţile sunt în mediu rural unde acest tip de învăţământ nu

este foarte dezvoltat.

Numărul mediu de cadre didactice care lucrează în cele 13 localităţi de pe teritoriul

GAL Covurlui este ; 206 cadre pe teritoriul judeţului Galaţi (din totalul de 9975 în tot judeţul)

şi 107 în cele trei comune vasluiene (din totalul de 7000 în tot judeţul).

Altfel spus 2,07% din totalul cadrelor gălăţene şi 1,53% din totalul cadrelor didactice

vasluiene îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe teritoriul Grupului de

Acţiune Locală Covurlui. Aceste procente sunt destul de mici şi se explică prin faptul că în

zilele noastre această profesie este mai puţin atrăgătoare datorită nivelului de salarizare scăzut,

iar tentaţia de a lucra în mediul urban este mare.


- 68 -

Sănătate

În perioada 2005 – 2011, domeniul sanitar majoritar de stat a cunoscut schimbări

minore la nivelul judeţelor Vaslui şi Galaţi. Astfel se remarcă o scădere uşoară a numărului de

policlinici, dispensare medicale şi creşe şi o creştere a numărului de cabinete medicale

(individuale) de familie, cabinete stomatologice (individuale) şi centre medicale (de

specialitate).

Subfinanţarea domeniului sanitar majoritar de stat conduce la existenţa unei

infrastructuri sanitare deficitare şi la o calitate semnificativ redusă a serviciilor de sănătate

oferite populaţiei. În ceea ce priveşte cadrele medico-sanitare, sectorul public cunoaşte o

reducere de personal la toate categoriile cu excepţia personalului sanitar auxiliar. Dimpotrivă,

sectorul privat se remarcă prin creşteri importante de personal în toate specializările existente.

Numărul mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială de pe teritoriul GAL

Covurlui este de 120 repartizaţi pe fiecare comuna după cum urmează:

Bălăbăneşti – 10; Bereşti-Meria – 15; Cavadineşti – 22; Corni – 3; Jorăşti – 14;

Oancea – 7; Rădeşti – 6; Smulţi – 3; Suceveni – 12; Vârlezi – 3; Fruntişeni – 6;

Griviţa - 8; Vinderei - 14;

Pe teritoriul GAL-ului situaţia infrastructurilor de sănătate este următoarea20:

Comuna Cabinet Medical

Cabinet Stomatologic

Dispensar- centre permanenţă

Cabinet medical veterinar

Farmacii

Bălăbăneşti 2 1 1 1 2 Bereşti-Meria 2 1 1 2 3 Cavadineşti 2 1 5 1 2 Corni 1 - - 1 1 Jorăşti 1 - 1 - 1 Oancea 1 - 1 1 1 Rădeşti 1 - 1 1 1 Smulţi 1 - - - - Suceveni 1 1 2 1 1 Vârlezi 1 - 1 - - Fruntişeni 1 - 1 1 1 Griviţa 2 - 1 1 1 Vinderei 3 - 1 1 2 TOTAL 19 4 16 11 16

20 Conform Fişelor descriptive ale comunelor menţionate


- 69 -

În toate localităţile componente ale Grupului de Acţiune Locală Covurlui există câte

un cabinet medical, unele sunt dotate cu echipamente medicale de exemplu cabinetele

medicale din Bereşti-Meria, Griviţa, dar majoritatea sunt dotate cu aparatură

neperformantă. În comuna Cavadineşti sat Găneşti există şi un spital de psihiatrie.

Există un deficit de cadre medicale, acest lucru fiind cauzat pe de o parte de migraţia cadrelor

medicale în alte ţări ale Uniunii Europene, şi, pe de altă parte de faptul că profesarea în mediul

rural este mai puţin tentantă pentru personalul din unităţile de asistenţă şi îngrijire medicală.

Infrastructura cultural – sportivă

Situaţia unităţilor recreative la nivelul celor 13 localităţi de pe teritoriul GAL

Covurlui este prezentată în cele ce urmează:

Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, cele mai multe unităţi recreative din teritoriu fac parte

din următoarele categorii: terenuri de sport (37,5%), căminele culturale (21,4%) şi săli de

sport (10,7%).

Dintre cele 6 săli de sport 2 sunt ultra moderne, finanţate de Compania Naţională de

Investiţii prin programul

Construcţii săli de sport.

Programul, început în 2002,

viza construirea de săli de

sport, atât în mediul urban cât

şi rural, în scopul garantării

accesului la facilităţile

moderne de practicare a

sporturilor, în conformitate cu

normele şi standardele

europene.

Sursa: Fişele descriptive ale

comunelor menţionate

Prin acest program, au fost construite săli de sport cu o capacitate de 150 locuri în

comuna Jorăşti şi în comuna Bereşti-Meria.

Nr.

Crt.

Tipul unităţii/

categorii de unităţi recreative

Total unităţi/

categorie

1 Terenuri de sport 21

2 Săli de sport 6

3 Parcuri 6

4 Spaţii de joacă în aer liber sau în

interior

9

5 Cămine culturale 12

6 Cluburi ale copiilor -

7 Cluburi sportive -

8 Biblioteci 2

TOTAL 56


- 70 -

Concluzii şi recomandări:

Medical Învăţământ Dotări sportive

Spi

tal

Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren

de

fotbal

Sală

de

sport

Existenţă DA/NU 16 19 4 30 23 - 21 6

Distanţa în km de

la centrul

teritoriului până la

cel mai apropiat

obiectiv menţionat

40 km

Bârlad, 50

km Galaţi,

- În domeniul educaţiei considerăm că numărul de cadre didactice din învăţământul primar

este insuficient;

- În ceea ce priveşte infrastructura recreativă putem menţiona că în toate localităţile de pe

cuprinsul teritoriului există unităţi recreative, însă acestea din urmă sunt insuficiente şi vechi.

La nivelul teritoriului nu există o distribuţie echilibrată a unităţilor recreative în teritoriu, cele

mai multe localităţi având o infrastructură recreativă deficitară;

- În ceea ce priveşte infrastructura medicală s-a observat că la nivelul teritoriului lipsesc

policlinicile iar dispensarele medicale sunt insuficiente. Totodată, există localităţi în care

infrastructura medicală este deficitară (există doar un cabinet medical).


- 71 -

4. Activităţi sociale şi instituţii locale

Administraţie locală

Pentru a avea o imagine mai detaliată asupra numărului de persoane deservite de către

angajaţii primăriei prezentăm în cele ce urmează o serie de informaţii pentru fiecare localitate

în parte.

Comuna Număr de locuitori

Număr de sate

Angajaţi administratie

publică Bălăbăneşti 2163 4 10

Bereşti Meria 3983 10 13

Cavadineşti 3044 4 11

Corni 2217 3 11

Jorăşti 1869 3 8

Oancea 1437 2 6

Rădeşti 1534 2 5

Smulţi 1399 1 5

Suceveni 2225 2 11

Vârlezi 2104 2 9

Fruntişeni 1946 2 7

Griviţa 3733 3 12

Vinderei 4431 8 13

TOTAL 32085 46 121 Sursa: Institutul Naţional de Statistică

După cum reiese din tabelul de mai sus, primăria Smulţi are cei mai puţini angajaţi, în

condiţiile în care comuna are cei mai puţini locuitori de pe teritoriul GAL Covurlui.

Investiţia în resursa umană a primăriilor permite implementarea adecvată a proiectelor

de dezvoltare durabilă necesare în teritoriu, fapt pentru care încurajăm accesarea programelor

de formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager

de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.

Serviciile întâlnite în cadrul acestor instituţii sunt: serviciul public de alimentare cu

apă, serviciul de salubrizare, serviciul public de asistenţă socială, serviciul de gospodărire

comunală, serviciul de pază comunală sau poliţie comunitară şi serviciul voluntar pentru

situaţii de urgenţă.


- 72 -

În ceea ce priveşte partea de comunicare ale acestor instituţii, menţionăm că 8 din cele

13 primării deţin pagina web.

Primăriile care au pagină de internet sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Primăria Cavadineşti – Galaţi www.cavadinesti.ro

Primăria Bereşti Meria – Galaţi www.comunaberesti-meria.ro

Primăria Corni – Galaţi www.primariacorni.ro

Primăria Jorăşti – Galaţi www.primariajorasti.ro

Primăria Oancea – Galaţi www.primariaoancea.ro

Primăria Rădeşti – Galaţi www.radesti.infoprimarie.ro

Primăria Fruntişeni – Vaslui www.primariafruntiseni.ro

Primăria Vinderei – Vaslui www.primariavinderei.ro

Comunicarea cu mediul extern – în ambele sensuri - este importantă pentru orice tip

organizaţie/instituţie, indiferent că este vorba de mediul public sau privat. În acest context

încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot

conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei.

Începând cu 1 septembrie 2005, comuna Oancea21 a fost nominalizată printre primele

20 localităţi din ţară cu titlul de Sat European, iar în anul 2006 a început reconstrucţia Vămii

Oancea în valoare de 20 milioane lei.

Pe teritoriul comunei a fost înfiinţat "Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior".

Au fost depuse depuse documentele privind înregistrarea mărcii podgoriei "Oancea",

unde soiul de vin "MERLOT" a fost premiat cu cinci medalii de aur.

În orasul Cahul din Republica Moldova s-a infiinţat Centrul Zonal pentru Dezvoltarea

Euroregiunii de Sud-Est, sub patronajul Spaniei.

Concluzii şi recomandări:

- La nivelul Administraţilor Publice Locale sunt necesare investiţii în resursa umană astfel

încât aceasta din urmă să fie capabilă să dezvolte şi să implementeze proiecte de dezvoltare

durabilă necesare în teritoriu. În acest context încurajăm accesarea programelor de formare a

funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect,

managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.

21 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Oancea si www.primariaoancea.ro


- 73 -

- La nivelul Administraţilor Publice Locale încurajăm dezvoltarea instrumentelor de

comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii

instituţiei.

5. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

• Nivel Regional

Având la bază Cadrul Strategic Naţional pentru perioada 2007-2013, la nivelul regiunii

Sud – Est, s-a căutat, prin intermediul Planului de Dezvoltare Regională, identificarea

problemelor specifice zonei cât şi modalităţile de punere în valoare a posibilităţilor pe care le

are regiunea, Plan ce a stat la baza elaborării Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud –Est.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est este de a creşte

semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară

mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru

investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a

forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiectivele specifice Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est22

1. Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea

extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar,

prin crearea unui sistem modern de transporturi. Se va avea în vedere crearea unui sistem de

accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale,

valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii;

2. Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea

potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate

destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor

administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a

productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;

3. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să

devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii

22 http://www.adrse.ro


- 74 -

antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici

accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;

4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii

vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu. Se va

avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv

înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea

generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor

împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);

5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea

infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului

persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;

6. Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin

creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru

adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi

mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării - inovării;

7. Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât

agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic,

biodiversitatea, etc.), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate),

prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;

8. Creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru investiţii, prin îmbunătăţirea

standardelor de viaţă (infrastructura rurală, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea

patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea

socială prin dezvoltarea de servicii în mediul sătesc.

Dintre obiectivele propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, putem

identifica punctele de convergenţă şi complementaritate cu obiectivele Planului de Dezvoltare

Locală al GAL COVURLUI cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând

asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale

şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea

condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei

strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi

eliminarea disparităţilor intra-regionale.

Sectorul agricol se caracterizează prin lipsa echipamentelor şi tehnicilor moderne, care

au un impact negativ asupra productivităţii din acest sector şi a calităţii/competitivităţii

produselor.


- 75 -

Dominanţa sectorului agricol în economia zonelor rurale împiedică stimularea economică a

regiunii reprezentând un risc economic care derivă din vulnerabilitatea pieţii climaterice şi a

cererii consumatorilor finali. Mai mult, lipsa întreprinderilor prelucrătoare duce la lipsa valorii

adăugate a produselor ambalate şi conservate.

Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale,

stimulând sectoare economice alternative agriculturii. Este necesară în acest sens dezvoltarea

de noi activităţi bazate pe particularităţile şi resursele locale, cum ar fi: resursele naturale,

ambientale şi patrimonial cultural, dezvoltarea turismului şi a altor sectoare productive locale

(artizanat, vinurile de marcă, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a

peştelui etc.)

Prin promovarea unităţilor de acvacultură şi de procesare a peştelui, precum şi prin

marketingul produselor piscicole, se valorifică şi de dezvoltare patrimoniului piscicol existent,

contribuind astfel la crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative.

Liniile de intervenţie prioritare identificate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est în

ceea ce priveşte zona rurală şi în special sectorul agricol, au constituit puncte de reper în

elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului, acestea putând fi sintetizate astfel:

1. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi

agroalimentare într-un sistem de filieră de producţie, prin introducerea inovării şi a

sistemelor de cerificare şi de siguranţă a alimentelor;

2. Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a

patrimoniului cultural;

3. Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susţinerea producţiei

piscicole (acvacultură şi cultură marină).

Activităţile şi operaţiunile propuse a se realiza în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională

Sud - Est, care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene, au constituit şi ele, un reper

important în elaborarea propriei noastre strategii de dezvoltare locală.

Proiecte care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole:

- Măsuri pentru crearea şi dezvoltarea fermelor agricole;

- Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură;

- Investiţii pentru modernizarea fermelor agricole şi zootehnice;

- Folosirea mai eficientă a oportunităţilor oferite de agricultură într-o abordare inovativă

pentru producerea de materie primă şi energie regenerabilă;

- Investiţii în modernizarea întreprinderilor prelucrătoare;

- Investiţii pentru firmele non-agricole din zona rurală;


- 76 -

- Sprijin pentru firmele din sectorul viticol (inclusiv pentru retehnologizare);

- Investiţii pentru obţinerea certificatelor de calitate;

- Investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare;

- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.

Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu,

naturale şi a patrimoniului cultural:

- Investiţii în firmele turistice şi infrastructura de turism;

- Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor;

- Menţinerea atractivităţii şi a specificităţii peisajului natural şi a valorilor etno-culturale;

- Reabilitarea, modernizare şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente;

- Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii

de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis

etc.;

- Investiţii pentru firmele care produc/comercializează produse tipice locale, brand-uri de

ţară;

- Sprijin acordat firmelor care promovează patrimoniul natural/cultural;

- Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale;

- Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural. Nivel Judeţean

În scopul evidenţierii politicilor de dezvoltare întreprinse la nivel judeţean este

importantă sublinierea elaborării Strategiei de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi a Strategiei de

Dezvoltare a judeţului Vaslui, ce cuprind obiective coerente cu direcţiile de dezvoltare

identificate pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI.

Modernizarea economiei rurale reprezintă unul din obiectivele specifice al Planului de

Dezvoltare locală al GAL COVURLUI, fiind cuprins ca şi obiectiv specific în cadrul

Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, ce îşi propune a se realizează prin activităţi de

tipul23:

1. construcţia/dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii rutiere intra-comunale;

2. construcţia/reabilitarea/modernizarea reţelei de acces la utilităţi;

3. construcţia/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de agrement;

4. crearea şi dezvoltarea pieţei interne de desfacere;

23 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi


- 77 -

De asemenea, este importantă şi constituie o oportunitate pentru dezvoltarea teritoriului

cuprins în GAL-ul COVURLUI, includerea ca şi priorităţi, măsuri şi direcţii de acţiune în

Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi Strategia de Dezvoltare a Judeţului Vaslui, a

următoarelor activităţi/ proiecte care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene:

• Modernizare drumuri comunale;

• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de canalizare şi staţii de epurare;

• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu gaze;

• Extinderea reţelei de energie electrică din mediul rural;

• Amenajare spaţii de joacă pentru copii în mediul rural;

• Amenajarea de parcuri şi spatii verzi în mediul rural;

• Amenajare/ modernizare pieţe agroalimentare în mediul rural;

• Semnalizarea monumentelor de cultură, artă, istorie.

Nivel local

Conform datelor culese din teritoriu, comunele: Vinderei, Oancea, Suceveni, Bereşti -

Meria au elaborat o Strategie de dezvoltare locală, comunele: Rădeşti, Fruntişeni, Griviţa,

Jorăşti, Smulţi, sunt în faza de a demara elaborarea unei strategii. Există însă şi câteva comune

care nu au iniţiat elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, ceea ce din păcate înseamnă că

nu au experienţă în accesarea de proiecte de infrastructură cu finanţare europeană.

În urma analizei efectuate asupra documentelor strategice identificate la nivelul

teritoriului s-a observat că aceste documente sunt destul de diferite atât în ceea ce priveşte

felul în care au fost structurate cât şi din punct de vedere al volumului.

Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare elaborate în teritoriu la nivelul

comunelor este utilizarea eficientă a tuturor resurselor naturale, financiare şi umane, atragerea

de fonduri nerambursabile pentru o dezvoltare economică şi sociabilă durabilă, care să ducă

pe termen mediu şi lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi creşterea

atractivităţii zonei.

Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate la nivelul comunelor o serie

de obiective specifice care vizează dezvoltarea de proiecte privind:

- creşterea gradului de ocupare a populaţiei;

- activităţi economice diverse şi investiţii noi atrase;


- 78 -

- infrastructură reabilitată şi modernizată;

- promovarea şi prezentarea zonei rurale ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă,

- stabilirea şi promovarea parteneriatelor;

- asistenţă acordată fermierilor în vederea întocmirii de proiecte viabile pentru obţinerea de

finanţare nerambursabilă pentru modernizarea exploataţiilor;

- încurajarea şi sprijinirea parteneriatului public privat în vederea înfiinţării unor ferme

agrozootehnice,

- implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante;

- susţinerea întreprinzătorilor străini care doresc să investească în zona;

- valorificarea potenţialului agricol local;

- revigorarea spaţiului rural prin orientarea către agricultură ecologică;

- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor;

- crearea unui sistem eficient de protecţie a mediului;

- crearea unui sistem adecvat de protecţie socială;

- garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură,

- valorificarea poziţiei strategice, iniţierea unei asociaţii zonale după modelul

intercomunalităţii din sistemul francez, în vederea finanţării unor proiecte de interes zonal,

micro-regional;

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile;

În urma analizei făcute asupra acestor documente strategice, s-a observat ca priorităţile

prevăzute în strategiile de dezvoltare ale comunelor cuprinse în teritoriu sunt compatibile cu

domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, fiind

în acelaşi timp complementare cu acestea prin propunerea unor acţiuni finanţate din mai multe

fonduri, în afara de FEADR, cum ar fi: Fondul European pentru Pescuit, Fondul European de

Dezvoltare Regională prin Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii

Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor

Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

În cadrul Strategiilor de dezvoltare locală ale comunelor din teritoriu, au fost

identificate proiecte prioritare, cum ar fi:

1.Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi

transportul deşeurilor;

2.Dotare cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate;

3. Sistem de tratare a apei potabile;

4. Managementul deşeurilor solide. Înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri solide;


- 79 -

5.Împăduriri ale zonelor afectate de ravenare;

6. Înfiinţare parcuri zone verzi;

8. Modernizare stadion;

9 Construire spaţiu depozitare deşeuri;

10. Modernizare sistem rutier;

11. Alimentare cu gaze;

12. Construire cămin cultural;

13. Reabilitare grădiniţe;

14. Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ;

15. Amenajare Săli de sport;

16. Lucrări de regularizare a râurilor,

17. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;

18. Lucrări de cadastru intravilan şi extravilan;

19. Dotări pentru intervenţii pentru situaţii în caz de urgenţă;

20. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice locale;

21. Construirea unui complex social cu centru de zi;

22. Amenajarea spaţii verzi şi construire parc de joacă pentru copii;

23. Construire complex turistic şi de agrement;

24. Reabilitarea bisericilor;

25. Construire abator de animale;

26. Construire cantină de ajutor social;

27. Construirea unor pieţe;

28. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor;

29. Reabilitarea termică a clădirilor prin dotarea cu panouri solare şi surse de încălzire

geotermale;

30. Împădurire terenuri degradate;

31. Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public;

32. Proiecte ce promovează strategii de reducere a deşeurilor;

33. Modernizare drumuri;

Experienţa existentă la nivelul teritoriului în implementarea de proiecte de dezvoltare

locală

În urma analizei efectuate cu privire la proiectele dezvoltate în teritoriu în perioada

2004–2011 a rezultat că proiectele de investiţii în infrastructură au vizat alimentarea cu apă


- 80 -

potabilă, asfaltarea şi modernizarea drumurilor locale şi comunale, reabilitarea unor instituţii

precum primării, şcoli, cămine culturale, reabilitarea de poduri şi podeţe, construire săli de

sport, parcuri, dotarea şi modernizarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă,

modernizarea producerii şi distribuţiei agentului termic etc.

Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi realizează lunar o radiografie a accesării fondurilor

comunitare de către unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Acest demers se bazează pe

datele furnizate de către autorităţile locale, la începutul fiecărei luni pentru luna precedentă,

formularele de raportare fiind stabilite de către Direcţia Generală pentru Relaţiile cu

Instituţiile Prefectului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

La sfârşitul lunii februarie a anului în curs, situaţia se prezintă astfel:

137- de proiecte depuse în valoare totală de 225.715.785 euro, din care:

39 - pe Programul Operaţional Regional (POR);

35- pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR);

8- pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU);

4- pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA);

5- pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE);

7- pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu);

2- pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport);

2 - pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP);

14 - pe Programe de Cooperare Transfrontalieră (PCT);

21- pe alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale;

74 - de proiecte aprobate, în valoare totală de 121.605.729 euro, din care 29 pe POR, 15 pe

PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe POS Mediu, 2 pe POP, 6 pe PCT şi 10 pe alte

surse de finanţare;

69 - de proiecte pentru care au fost încheiate contracte şi decizii de finanţare, în valoare totală

de 115.639.976 euro, din care 28 pe POR, 13 pe PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe

POS Mediu, 1 pe POP, 6 pe PCT şi 9 pe alte surse de finanţare;

Proiectele pentru care au fost efectuate plăţi din fonduri europene sunt în număr de 56,

valoarea totalã a plãţilor efectuate până în prezent la nivelul judeţului Galaţi de către

autorităţile publice locale fiind de 37.276.734 euro.

O defalcare pe categorii de autorităţi publice arată astfel:


- 81 -

- 137 de proiecte promovate, din care 21 de către Consiliul Judeţului, 44 de către consiliile

locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 72 de către consiliile locale

comunale;

- 69 de contracte de finanţare încheiate, din care 17 de către Consiliul Judeţului, 31 de către

consiliile locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 21 de către

consiliile locale comunale;

- 115.639.976 euro reprezintă suma totală a contractelor de finanţare încheiate din fonduri

comunitare post-aderare, din care 38.095.590 euro Consiliul Judeţului, 44.781.830 euro

consiliile locale municipale, 32.762.556 euro consiliile locale comunale.

Raportându-ne la sursele de finanţare accesate, pe primele două locuri se situează

Programul Operaţional Regional (POR), cu 28 de contracte încheiate în valoare totala de peste

80 de milioane de euro şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu 13 contracte

încheiate în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro, primul instrument financiar

fiind vizat în principal de către polii urbani, iar cel de-al doilea fiind mijlocul preferat de

finanţare pentru comunităţile rurale.

Această realitate este reflectată şi la nivel naţional, cele două programe antemenţionate

fiind pe primele locuri ca grad de absorbţie din sumă totală alocată.

În privinţa celorlalte surse de finanţare comunitară, situaţia este următoarea:

POS Dezvoltarea Resurselor Umane – 8 proiecte depuse, din care 5 au contracte de finanţare

încheiate, cu o sumă totală de 1.462.090 euro;

PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 4 proiecte depuse, din care 4 au contracte de

finanţare încheiate, cu o sumă totală de 362.625 euro;

POS Mediu - 7 proiecte depuse, din care 3 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă

totală de 484.140 euro;

PO Pescuit - 2 proiecte depuse, din care unul are contract de finanţare încheiat, pentru suma

de 32.340 euro;

Programe de cooperare transfrontalieră - 14 proiecte depuse, din care 6 au contracte de

finanţare încheiate, cu o sumă totală de 602.370 euro;

Alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale -

21 proiecte depuse, din care 9 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de

2.190.150 euro.


82

Proiecte PRE şi POST ADERARE derulate de comunele componente

ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI

Nr. crt.

Localitatea Titlul proiectului Sursa de finanţare Valoare proiect

1. Bălăbăneşti Alimentare cu apa Program SAPARD 2.408.956 Ron 2. Bereşti-Meria Centru transfrontalier de instruire

profesionala PHARE CBC 2004 329.876 euro

3. Bereşti-Meria Parteneriat pentru eficientizarea gestiunii bugetelor publice ( în parteneriat cu Consiliul local Bereşti)

Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local

22.220 euro

4. Bereşti-Meria Modernizare drumuri sat Onciu Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală

33.000 dolari

5. Bereşti-Meria Alimentare cu apă sat Pleşa Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală

82.500 dolari

6. Bereşti-Meria Modernizare drumuri sat Prodăneşti

Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală

75.000 dolari

7. Bereşti-Meria Reabilitare grădiniţa Balinteşti CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale

23.616 Ron

8. Bereşti-Meria Reabilitare dispensar Aldeşti CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale

22.392 Ron

9. Cavadineşti Reparare şi consolidare şcoală Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice

267.404 euro

10. Cavadineşti Cãmin de bãtrâni (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor)

Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene

515.256 Ron

11. Corni Modernizarea unei ferme de culturi de câmp în comuna Corni, jud. Galaţi

SAPARD 120.054,22 euro

12. Jorăşti Centru integrat pentru servicii sociale (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor)

Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene

432.032 Ron

13. Oancea Realizare mini sistem de irigaţii Grant Guvernul Japoniei 75.000 euro 14. Oancea Parteneriat pentru modernizarea

administratiei locale (in parteneriat cu CL Vladesti)


22.000 euro

15. Oancea SOS Varstnicii PHARE 16.000 euro 16. Oancea Modernizarea infrastructurii de

bazã prin îmbunãtãţirea reţelei de drumuri de interes local, construire centru de îngrijire pentru bãtrâni, renovare şi modernizare Cãmin cultural şi achiziţia de autospecialã de stinş incendii

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã

2.976.470 euro

17. Oancea Construire drumuri (infrastructurã) de acces la exploataţiile agricole şi agenţii economici în comuna Oancea şi construire pod beton armat peste pârâul Valea Oancea

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã

1.194.165 euro

18. Rădeşti - - -


83

19. Suceveni Modernizare drumuri sat Rogojeni, com. Suceveni

Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice

212.147 euro

20. Suceveni Modernizare drumuri com. Suceveni

SAPARD 1.479.362 Ron

21. Smulţi - - - 22. Vârlezi Reabilitare drum comunal si retea

stradala SAPARD 2.588.510 RON

23. Vârlezi Modernizare administraţie publică – parteneriat cu CL Băneasa


22.000 euro

Proiecte derulate la nivelul teritoriului GAL COVURLUI,

prin accesarea măsurilor din PNDR:

Comuna Nr.proiecte

Măsura 112 Măsura 121 Măsura 141 Măsura 312 Total pe măsuri

Bereşti- Meria 4 - 14 - 18 Corni 2 - 3 - 5 Smulţi - 1 4 - 5 Vârlezi 1 8 - 9 Rădeşti - - 2 - 2 Suceveni 4 - 10 - 14 Oancea - 2 - 1 3 Bălăbăneşti - - 14 1 15 Cavadineşti 2 1 13 - 16 Jorăşti 1 1 2 - 4 Fruntişeni - - 20 - 20 Griviţa 2 - 18 1 21 Vinderei - 1 6 - 7 TOTAL 16 6 114 3 139

Concluzii:

Deşi accesarea fondurilor comunitare are o evoluţie ascendentă, potenţialii beneficiari

întâmpină în continuare o serie de probleme, cele mai dificile fiind:

Asigurarea cofinanţării, bugetele locale neavând deseori posibilitatea de a susţine

participarea la proiecte cu finanţare europeană;

Durata foarte mare a procesului de evaluare a cererilor de finanţare, care poate afecta

foarte grav implementarea unui proiect aprobat cu mare întârziere;

Procedura greoaie de rambursare a cheltuielilor efectuate, precum şi rambursarea cu

întârziere, care afectează cash-flow-ul proiectelor şi pun în dificultate beneficiarii;

Relaţia cu autorităţile de management, atât în perioada evaluării cererii de finanţare,

cât şi în perioada implementării proiectului.


84

Autorităţile publice locale s-au orientat spre sursele de finanţare care vin în

întâmpinarea celor mai dificile problemele cu care se confruntă, acest lucru ducând la un grad

crescut de interes faţă de POR şi PNDR.

Este de apreciat efortul comunităţilor rurale care nu s-au limitat doar la PNDR şi au

depus cereri de finanţare şi pe programe operaţionale. Din comunele cu cel mai ridicat grad al

absorbţiei de fonduri fac parte: Bereşti Meria, Oancea, Suceveni, Fruntişeni, Griviţa,

Cavadineşti, Bălăbăneşti, Vârlezi. Comunele cu un nivel foarte scazut al capacităţii de

implementare a politicilor de dezvoltare prin accesarea de proiecte cu fonduri europene sunt:

Rădeşti, Smulţi, Bălăbăneşti, Corni.

Consiliul Judeţului şi municipiul Galaţi sunt principalii beneficiari ai finanţãrilor

comunitare, atrãgând cumulat aproximativ 80 de milioane de euro prin contractele de

finanţare deja încheiate.

6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

În teritoriul GAL - COVURLUI considerăm importante de menţionat poziţionarea în

centrul teritoriului a oraşului Bereşti, precum şi situarea geografică în apropiere de Republica

Moldova.

Oraşul Bereşti nu face parte din GAL-ul nostru, dar ocupă un rol foarte important în

viaţa economică şi social-culturală a locuitorilor din zonă.

Prima atestare documentară a comunei Bereşti datează din anul 1484, documentele

atestând că teritoriile din punctele Voineşti şi Roşia au fost donate de domnitorul Ştefan cel

Mare unor comandanţi de oşti şi anume: Berehoi, Focşa şi Bantaş. Pe aceste teritorii s-au

stabilit locuitorii care au înfiinţat treptat comuna Bereşti. Numele comunei se trage de la

Berehoi, care de-a lungul anilor, şi-a schimbat numele în Berescu iar satul în Bereşti, nume

care se păstrează şi astăzi. În anul 1840 a luat fiinţă Tîrgul Bereşti, ca rezultat al stabilirii unor

familii de negustori. În anul 1968, comuna Bereşti şi-a schimbat statutul în oraş.

Este situat chiar în centrul teritoriului GAL-ului, situat în podişul Covurlui, la 140 m

alt., la 80 km N de Galati. Declarat oraş în anul 1968 prin unirea localităţilor Bereşti-Târg cu

Bereşti-Sat este centru viticol şi de produse alimentare. Cuprinde populaţia urbană reunită prin

comunitate de interese şi tradiţii.

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 3601 locuitori.

Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 oraşul

Bereşti avea o populaţie stabilă de 3280 locuitori, în scădere cu 65 locuitori faţă de anul 2009.


85

Prin instituţiile publice, unităţile economice şi comerciale are o influenţă hotărâtoare

asupra vieţii locuitorilor din zona înconjurătoare.

Dintre instituţiile private care deservesc şi locuitorii din zona GAL-ului menţionam

mai multe birouri notariale, birouri de avocatură, filiale ale distribuitorilor de energie electrică

şi gaze, ziare.În oraş activează câteva bănci comerciale care deservesc şi locuitorii zonelor

rurale din jur.

Trebuie menţionat şi rolul de pol comercial reprezentat de acest oraş, pe de o parte prin

multitudinea de magazine care oferă şi articole ce nu se comercializează în mediul rural, cum

ar fi bunurile de folosinţă îndelungată, pe de altă parte prin pieţele orăşeneşti în care cei din

mediul rural cumpără, dar de multe ori şi desfac surplusul de produse alimentare proprii.

Situarea în apropierea graniţei cu Republica Moldova, a comunelor Oancea,

Suceveni şi Cavadineşti, despărţite de râul Prut, reprezintă de asemenea un aspect important

pentru dezvoltarea unor proiecte de parteneriat, care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei

economice în mediul rural, de ambele părţi. În perioada comunistă acesta a fost o adevărată

barieră, între cele două vecinătăţi, abia după anul 1989, au fost redeschise vama şi podul de la

Oancea.

Republica Moldova este un stat candidat la Integrarea în UE, însă nu a început încă

procesul de aderare. România s-a oferit şi a fost acceptată ca un fel de „ mentor”. Un rol

important va reveni zonelor de graniţă pentru a oferi exemple de bună practică în diverse

domenii: administraţie, mediu, educaţie, dezvoltare rurală şi altele.

În acest sens GAL COVURLUI va putea propune o serie de proiecte de colaborare

transfrontalieră, în ideea atragerii de parteneri din Republica Moldova, în acţiunile de

cooperare cu impact asupra dezvoltării rurale de ambele părţi.

Situl Natura 2000- Lunca Joasă a Prutului poate fi implicat în proiecte de mediu cu

efecte benefice pentru ambele ţări.

Vama Oancea a devenit deja un punct de graniţă intens tranzitat, iar pe măsura

dezvoltării schimburilor economice dintre România şi UE pe de o parte şi între Republica

Moldova şi Ucraina pe de altă parte, în condiţiile în care şi infrastructura rutieră şi vamală de

pe ambele maluri ale Prutului se vor moderniza, se vor amplifica şi beneficiile comunităţilor

învecinate, rezultate din intensificarea activităţilor economice şi a micului trafic de frontieră în

zonă.


86

Partea a II-a: ANALIZA SWOT

1.PREZENTAREA FIZICĂ

GEOGRAFICĂ. LOCALIZARE TERITORIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Relieful cuprinde în proporţie de cca 2/3 dealuri

(altitudine maximă 310 m) joase şi de câmpie

(altitudine minimă 30 m),

� Suprafaţa teritoriului este de 846,82 ha

� Teritoriul este străbătut de trei ape importante, Râul

Bârlad, Râul Prut şi Râul Chineja reprezentând un

potenţial important pentru irigaţii şi alte 4 ape mai mici,

� Teritoriul este situat la intersecţia unor importante

drumuri comerciale între Moldova şi Dobrogea,

Muntenia şi Nord Estul Moldovei, aflat în calea

traseelor de tranzit spre R. Moldova, Ucraina şi Rusia;

� Distanţele rutiere sunt relativ mici faţă de importante

pieţe economice şi turistice: Portul Galaţi, municipiul

Tecuci, municipiul Bârlad, municipiul Focşani.

� În centrul zonei se găseşte oraşul Bereşti, circa 3280

locuitori care asigura o serie intreaga de servicii sociale

si economice pentru populatţa din GAL

� Legături feroviare directe cu toate zonele ţării, inclusiv

cu spaţiul Est – European.

� Distanţe mici sau medii faţă de zone de interes turistic:

Munţii Vrancei, Slănic Moldova - Tg. Ocna, Braşov,

Delta Dunării, Litoral.

� Relief fără mare diversitate,

lipseşte total zona montană;

� Clima excesivă cu veri foarte calde

şi secetoase şi ierni geroase şi cu

frecvente viscole;

� Cantitatea redusă de resurse

naturale clasice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

� Situarea la graniţa cu Republica Moldova;

� Teritoriul GAL – ului se află în apropierea

arterelor de transport european: Coridoarele

Helsinki şi Pan –European;

Bazinele hidrografice ale râurilor

Bârlad şi Prut ca şi a majorităţii

pâraielor din zona, nu sunt

amenajate corespunzător, pentru

apărarea împotriva inundaţiilor,

� Media precipitaţiilor anuale


87

este de 66 de zile, însă

precipitaţiile sunt inegal

distribuite, înregistrându-se fie

secetă, fie ploi abundente.

2. PATRIMONIU MEDIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� Existenţa unor sit-uri Natura 2000:

� Pădurea Tălăşmani, comuna Vinderei, judeţul Vaslui,

� Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţ, în judeţul

Vaslui, pe teritoriul comunelor Fruntişeni, Griviţa,

Vinderei,

� situl Horga Zorleni, pe teritoriul comunelor Fruntişeni,

Griviţa, Vinderei, judeţul Vaslui,

� Situl Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa, pe teritoriul

comunelor Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul

Galaţi,

� Situl Lunca Joasă a Prutului, pe teritoriul localităţilor

Oancea, Suceveni, Cavadineşti, Judeţul Galaţi,

� Situl Maţa- Cârja- Rădeanu, pe teritoriul comunelor

Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul Galaţi,

� Menţionăm că sit-urile Natura 2000 enumerate mai sus

se suprapun parţial cu aria naturală protejată Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;

� Includerea comunelor Oancea şi Suceveni în Lista

UAT-urilor ce cuprind Zone Semnificativ Defavorizată;

� Folosirea unor cantităţi reduse de substanţe chimice în

culturile cerealiere;

� Majoritatea solurilor se încadrează în clasa de fertilitate

I - III;

� Existenţa serviciilor publice de salubrizare în zona;

� Apele subterane de mare adâncime sunt potabile,

favorizând înfiinţarea de sisteme locale de

alimentare cu apă;

Existenţa unor suprafeţe împădurite;

� Lipsa în majoritatea comunelor

din teritoriu a sistemelor de

canalizare, ceea ce duce la

poluarea pânzei de apă freatică;

� Depozitarea necontrolată a

deşeurilor mai ales în satele

aparţinătoare;

� Utilizarea unor tehnici agricole

învechite, (aratul deal-vale), care

duc la eroziunea solului;

� Insuficienta preocupare a

agenţilor economici în

recuperarea şi refolosirea

ambalajelor;

� Inexistenţa spaţiilor verzi

amenajate, în interiorul

localităţilor;

� Lipsa lucrărilor pentru

combaterea eroziunilor şi

alunecărilor de teren;

� Folosirea masivă a

combustibilului solid pentru

încălzire,


88


� Existenţa fondurilor structurale şi complementare

accesibile în ţara noastră;

� Integrarea în Strategiile de Dezvoltare ale regiunii şi

judeţelor Vaslui şi Galaţi, în ceea ce priveşte

problematica de mediu,

� Cererea crescândă de produse bio, va determina

folosirea mai accentuată a dejecţiilor animaliere în

îngrăşarea terenurilor agricole;

� Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor/materiei

prime rezultate din procesarea deşeurilor,

� Posibilitatea practicării agriculturii ecologice,

� Includerea în Proiectul de Regulament PAC 2014-

2020, a unor măsuri privind respectarea de către

agricultori a următoarelor practici: diversificarea

culturilor, păstrarea păşunilor permanenete,

existenţa unor suprafeţe de interes ecologic sau

rezervate agriculturii bio.

� Întârzieri în aplicarea

legislaţiei de mediu de către

agenţii economici,

� Riscul continuării crizei

financiare care va duce la

diminuarea fondurilor

guvernamentale alocate

măsurilor de protecţia

mediului.

3. PATRIMONIU ARHITECTURAL ŞI CULTURAL PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Existenţa a 16 monumente istorice incluse în lista

INMI, cele mai reprezentative fiind: Valul lui Atanarie în comuna Corni, Situl Arheologic de la Trestiana, comuna Griviţa, Biserica din lemn Sf. Gheorghe, de la Grăjdeni, Fruntişeni.

� Existenţa meşteşugarilor în olărit în satul Brădeşti, comuna Vinderei, judeţul Vaslui.

� Existenţa unor monumente de cult valoroase; � Existenţa unor lăutari, potenţiali artişti locali; � Existenţa căminelor culturale în majoritatea

comunelor din teritoriu; � Desfăşurarea festivităţilor de celebrare a zilei

comunei - cele mai multe au o zi dedicată sărbătoririi localităţii;

Existenţa, deşi în număr destul de mic a unor sărbători locale specifice,

� Lipsa semnalizării corespunzătoare a monumentelor istorice;

� Neclasificarea ca monumente istorice a unora dintre instituţiile de cult valoroase;

� Nu există amenajări pentru punerea în valoare peisagistică a monumentelor de arhitectură;

� Inexistenţa în cadrul GAL-ului a vreunui centru de sprijinire a menţinerii tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor locale;

� Inexistenţa unor monografii, care să ateste tradiţiile şi obiceiuri ale romilor,

� Numărul redus al căminelor culturale în care se desfăşoară acţiuni culturale specifice;


89


� Interesul crescut pentru turismul cultural

religios;

� Interesul crescut în special al turiştilor

străini pentru tradiţiile locale şi pentru

achiziţionarea produselor tradiţionale

locale;

� Posibilitatea înregistrării oficiale ca produse

tradiţionale specifice locale, la nivel naţional

sau al UE a unor produse specifice zonei;

� Nelămurirea situaţiei juridice a

unor monumente istorice;

� Criza financiară;

� Riscul pierderii tradiţiilor din

cauza sărăcirii populaţiei, a

emigrărilor;

4. AGRICULTURA PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� Potenţial agricol ridicat;

� Soluri în majoritate din clase

superioare şi medii de fertilitate

care favorizează dezvoltarea unei

agriculturi diversificate,

� Resurse naturale importante, în

special reţeaua hidrografică,

� Potenţial ridicat pentru agricultură

ecologică pentru o mare parte a

teritoriului, prin folosirea redusă

până în prezent a pesticidelor şi

îngrăşămintelor chimice;

� Suprafeţe acceptabile ca mărime de

păşuni care asigură un potenţial

bun pentru creşterea animalelor;

� Zona propice pentru producţii mari

în legumicultură;

� Ponderea ridicatată a proprietăţii

private asupra terenului arabil şi

efectivul de animale;

� Existenţa condiţiilor şi tradiţiei

� Persistenţa problemelor de cadastru ale fondului funciar,

� Suprafata irigată foarte mică, cca 430 ha în com. Oancea;

� Lipsa echipamentelor de irigaţii;

� Utilizarea de soiuri şi rase slab productive;

� Acces limitat la specialişti, informaţii şi consultanţă în

domeniu;

� Existenţa unui cadru instituţional şi legislativ destul de

stufos;

� Gestionarea necorespunzătoare a păşunilor;

� Lipsa unei reţele de spaţii de depozitare, a produselor

cerealiere şi leguminoase;

� Lipsa unei pieţe de gros pentru legume şi cereale;

� Existenţa unui singur târg de animale, în toată zona;

� Existenţa unui genotip slab productiv la rasele de animale

din gospodării;

� Slaba instruire a proprietarilor privaţi de terenuri forestiere;

� Lipsa unui sistem de creditare agricole accesibil tinerilor

fermieri;


90

pentru dezvoltarea activităţii

zootehnice;

� Crearea asociaţiilor producătoare

agricole pentru valorificarea

produselor agricole;

� Existenţa materiilor prime pentru

industria alimentară (porumb, grâu,

floarea soarelui, rapiţă, orz, secară)

� Potenţial existent pentru obţinerea

de produse ecologice;

� Depunerea documentelor privind

înregistrarea mărcii podgoriei

“Oancea”, unde soiul de vin

“Merlot” a fost premiat cu 5

medalii de aur.

� Existenţa podgoriei Dealu

Bujorului, cu centre viticole în

comunele Smulţi şi Oancea.

� Slaba tehnologizare a sectorului agricol şi zootehnie;

� Slaba cunoaştere şi valorificare a oportunităţilor

oferite de finanţările europene;

� Existenţa unor zone foarte întinse de suprafeţe afectate

periodic de secetă;

� Lipsa spiritului de asociere şi necunoaşterea

avantajelor oferite de formele asociative;

� Pădurile private sunt gestionate necorespunzător;

� Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din

agricultură;

� Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor

specifice;

� Existenţa unui număr mare de deţinători de teren

agricol cu proprietăţi mici (0,5 – 3 ha) şi dispersate,

care nu permit aplicarea unor sisteme de agricultură

adecvate condiţiilor naturale specifice;

� Existenţa unui număr redus de unităţi de prelucrare a

produselor agricole locale;

� Insuficiente pieţe de desfacere pentru legume, fructe şi

produse viticole;

� Slabă productivitate şi calitate a producţiei agricole,

determinată de lipsa resurselor financiare, utilizarea

insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa

personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi

moderne, lipsa sau insuficienta cunoştinţelor

manageriale şi de marketing;

� Decalajul important între importurile de produse

agricole şi exportul acestora (în principal se

înregistrează exporturi de produse cu valoare adăugată

scăzută);

� Inexistenţa unei reţele de piaţă organizate, producătorii

agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă singuri produsele sau

să le vândă unor «intermediari» la


91

preţuri foarte mici, ducând astfel la un decalaj foarte

mare între preţurile produselor agricole brute

vândute de fermieri procesatorilor şi preţul

produselor finite;


� Înfiinţarea grupurilor de

producători în vederea

îmbunătăţirii producţiei şi

desfacerii produselor agricole,

forestiere şi zootehnice;

� Posibilitatea folosirii deşeurilor

lemnoase şi agricole, pentru

producerea de brichete sau peleţi

utilizaţi ca şi combustibil;

� Utilizarea terenurilor inundabile,

slab productive, pentru cultura

sălciei energetice;

� Implementarea în curs a sistemului

de garantare a creditului rural;

� Folosirea fondurilor europene

pentru accesarea diferitelor măsuri

de sprijinire a activităţilor agricole;

� Crearea asociaţiilor producătoare

agricole pentru valorificarea


� Complementaritatea cu Strategia

de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est

şi a judeţului Galaţi şi a judeţului

Vaslui,

� Existenţa Planului Naţional

Strategic de Dezvoltare Rurală;

� Posibilitatea practicării agriculturii

ecologice,

� Preţul mic al terenurilor agricole,

în comparaţie cu alte zone,

favorizează întemeierea unor

� Concurenţa importului de produse agroalimentare de

pe piaţa Uniunii Europene

� Prelungirea recesiunii economice poate reduce

dramatic consumul, cu efecte negative directe, asupra

menţinerii sau creării de noi locuri de muncă;

� Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă;

� Concurenţa puternică pe piaţa locală a produselor

mai competitive venite din statele UE;

� Riscul reducerii unor subvenţii agricole;

� Slabă informare a agricultorilor cu privire la normele

europene;

� Cadrul legislativ instabil;

� Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi

administrarea proiectelor finanţate de Fondurile

Structurale şi FEADR;


92

exploataţii agricole mari;

� Posibilitatea sprijinirii soiurilor

şi raselor autohtone

5. POPULAŢIA. DEMOGRAFIE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Populaţia totală a GAL–ului COVURLUI de

35.942 locuitori asigură masa critică potrivită

pentru implementarea strategiilor tip LEADER;

� Densitatea populaţiei este de 42 locuitori pe kmp

şi creează o presiune antropică slabă asupra

mediului;

� Densitatea mică a populaţiei din teritoriu

favorizează oarecum, trecerea mai uşoară a unei

părţi din populaţia rurală spre activităţi

neagricole;

� Ponderea ridicată a populaţiei active;

� Convieţuirea armonioasă existentă între etnia

majoritară română şi etnia romă;

� Preocuparea permanentă a autorităţilor publice

locale, ONG-urilor pentru integrarea comunitară

şi rezolvarea problemelor sociale cu care se

confruntă populaţia de etnie rromă.

� Dinamica populatei teritoriului arată o

tendinţă de scădere faţă de anul 2002;

� În teritoriu se constată un spirit civic şi

comunitar scăzut la nivelul populaţiei;

� Creşterea numerică a populaţiei cu

probleme sociale, şomaj, abandon

şcolar;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI � Sprijinul statului pentru creşterea

natalităţii;

� Programe naţionale şi europene de

stimulare a mobilităţii forţei de

muncă;

� Obligativitatea includerii în toate

proiectele şi programele europene şi

naţionale a principiului egalităţii de

şanse.

� Tendinţa generală de

îmbătrânire a populaţiei;

� Migrarea definitivă a tinerilor în

special în condiţiile menţinerii

crizei economice în România;

� Situaţia juridică, neclară, a

proprietăţii funciare, îi face pe

mulţi tineri să îşi caute locuri de

muncă în alte ţări;


93

6. ECONOMIA ( INDUSTRIE, IMM, COMERŢ, SERVICII) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� Poziţia geografică favorabilă,

� Existenţa unui patrimoniu cultural

turistic în zona;

� Disponibilitatea de a încheia

relaţii de parteneriat, a

autorităţilor locale, cu investitori

locali sau străini,

� Existenţa unor resurse de gaze de

sist, în zona com. Griviţa şi

Fruntişeni, de lângă Bârlad,

� Potenţialul energetic eolian ridicat

mai ales în zona de Nord şi Est a

GAL-ului,

� Existenţa unui potenţial ridicat de

forţă de muncă calificată, ieftină

în domeniile – confecţii, reparaţii

auto-utilaje agricole, industria

alimentară;

� Existenţa materiei prime pentru

industria alimentară,

� Spaţii şi terenuri disponibile

pentru dezvoltări antreprenoriale,

� Existenţa reţelelor de comunicaţii

în continuă dezvoltare(telefonie,

internet, cablu).

� Lipsa unor investiţii economice de tip

Parteneriat Public – Privat,

� Lipsa parţială a utilităţilor publice,

� Inexistenţa unor contacte mai strânse între

administraţie şi agenţii privaţi,

� Utilizarea pe o scară relativ mică a

tehnologiilor avansate,

� Lipsa unei culturi a asocierilor între comune

pentru soluţionarea mai eficientă a unor

probleme de interes comun,

� Creşterea impozitelor aferente agenţilor

economici, care poate avea ca efect diminuarea

activităţii economice,

� PUG- uri neactualizate,

� Drumuri neamenajate,

� Veniturile scăzute ale majorităţii populaţiei (din

cauza şomajului ridicat şi eficienţei scăzute a

agriculturii) duc la scăderea cererii generale de

produse;

� Dificultăţi de creditare bancară pentru activităţi

neagricole din mediul rural;

� Starea precară a infrastructurii ţine la distanţă

potenţialii investitori;

� Produsele lemnoase nu sunt valorificate superior

pe teritoriul GAL-ului, plusvaloarea adăugată

mergând în alte zone;

� Slabă cunoaştere a posibilităţilor oferite de

diverse programe de finanţare pentru dezvoltarea

afacerilor non-agricole în mediul rural;

� Rata şomajului foarte ridicată;

� Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementarea

noţiunilor de marketing;

� Oferte de creditare greu accesibile;

� Cvasiinexistenta produselor tradiţionale locale,

certificate;


94

� Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie

cum ar fi – croitorie, frizerie, cizmărie,

internet, reparaţii maşini, utilaje, unelte şi

obiecte casnice;

� Lipsa unităţilor de procesare industrială a

produselor lemnoase;


� Posibilităţi crescute de finanţare

pentru dezvoltarea sectorului

microîntreprinderilor şi IMM –

urilor, prin Fondurile Europene

destinate mediului rural;

� Existenţa unor reglementări ce

acordă facilităţi angajatorilor

care creează noi locuri de muncă

pentru şomeri, tineri, persoane cu

dizabilităţi;

� Existenţa unor spaţii şi clădiri în

conservare, posibil a fi utilizate de

către întreprinzători pentru

demararea unor afaceri locale;

� Existenţa programelor

guvernamentale şi europene

pentru sprijinirea iniţiativelor

locale, în domeniul dezvoltării

zootehniei şi a infrastructurii

aferente;

� Existenţa unor suprafeţe relativ

întinse de păduri,

� Potenţial mare de dezvoltare a

sectorului serviciilor,

� Creşterea continuă a cererii de

produse ecologice.

� Prelungirea recesiunii economice poate

reduce dramatic consumul, cu efecte negative

directe, asupra menţinerii sau creării de noi

locuri de muncă;

� Menţinerea unei legislaţii foarte greoaie

pentru tăierea legală în regim silvic a

pădurilor, favorizând furtul cu consecinţe

directe grave asupra mediului, evaziunii

fiscale şi sărăcirii comunităţii;

� Prelungirea crizei economice descurajează

spiritul întreprinzător;

� Concurenţa puternică pe piaţa locală a

produselor mai competitive venite din statele

U.E.;

� Politica bancară excesiv de prudenţială în

acordarea de credite întreprinzătorilor rurali

non-agricoli;

� Menţinerea sărăciei poate duce la emigrarea

definitivă, a tineretului în special, diminuând

veniturile şi îmbătrânind populaţia teritoriului;

� Reducerea ponderii populaţiei active;

� Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte

negative asupra pieţei muncii, economiei locale

şi asistenţei sociale în perspectivă;

� Numărul foarte mic al unităţilor economice

industriale în zonă.


95

7. SERVICII PENTRU POPULAŢIE ŞI INFRASTRUCTURI MEDICO- SOCIALE ŞI

DE EDUCAŢIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� Existenţa a 19 cabinete medicale, 16

dispensare umane, 4 cabinete

stomatologice şi 16 farmacii care asigură

serviciile medicale primare, pentru

populaţie;

� Interesul autorităţilor publice locale de a

dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de

sănătate, educaţie şi asistenţa socială;

� Nu există un număr mare de copii şi

adulţi aflaţi în sisteme de protecţie

socială;

� Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare

Comunitară;

� Existenţa Asociaţiilor sportive, culturale

şi organizaţiilor neguvernamentale cu rol

social;

� În comunitate există un grup de oameni

capabili să-şi asume un rol activ in

îmbunătăţirea vieţii din propria

comunitate;

� Existenţa Serviciilor de Salubritate şi a

contractelor de externalizare;

� Interesul autorităţilor locale pentru

dezvoltarea de programe, proiecte,

activităţi pentru copii, tineret şi sport;

� Copiii şi tinerii talentaţi, cu performanţe

in domeniul sportului, dansului etc.

� Inexistenţa unor servicii medicale adecvate, atât

cantitativ cât şi cantitativ,

� Investiţii private limitate în domeniul asistenţei

medicale,

� Existenţa unui singur spital pe raza teritoriului;

� Numărul mic de cadre medicale,

� Infrastructura de sănătate, deficitară;

� Serviciile pentru situaţii de urgenţă sunt slab dotate;

� Numărul foarte mare de copii ai căror părinţi sunt

plecaţi în străinătate;

� Numărul mare de familii dependente de ajutorul

social;

� Resurse bugetare limitate pentru domeniul asistenţei

sociale,

� Numărul mare de persoane vârstnice aflate în situaţii

de vulnerabilitate;

� Intervenţia limitată a ONG-urilor în rezolvarea

problemelor sociale;

� Creşterea ratei divorţurilor, cu consecinţe negative

asupra educaţiei copiilor;

� Lipsa centrelor vocaţionale în zonă;

� Costuri foarte mari pentru susţinerea serviciilor

sociale;

� Lipsa programelor, activităţilor pentru activităţi

extracuriculare;

� Situaţii de abandon şcolar pe fondul sărăciei,

înregistrate în anumite comunităţi ale GAL-ului, în

special în comunităţile rrome;

� Numărul mic de tineri din mediul rural care acced la

cursuri universitare;

� Acces inegal la TIC în teritoriu;

� Insuficienta dotare a unităţilor de învăţământ cu

materiale didactice necesare desfăşurării actului


96

educaţional;

� Nivelul scăzut de implicare al cadrelor didactice

navetiste;

� Insuficienta dezvoltare a societăţii civile, a

organizaţiilor neguvernamentale;

� Lipsa de iniţiativă civică a membrilor comunităţii;

� Lipsa de vizibilitate a liderilor informali;

� Lipsesc spaţiile pentru întâlniri ale comunităţii;

� Nu există suficiente oportunităţi de timp liber,

activităţi extracurriculare şi extraprofesionale

pentru copii şi tineret;

� Ataşament scăzut al tinerilor faţă de comunitatea

în care s-au născut şi au crescut;

� Lipsa unei educaţii corespunzătoare privind un

stil de viata sănătos;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI � Includerea problemelor sociale

printre programele judeţene

(Strategia Judeţelor Galaţi şi

Vaslui) şi naţionale;

� Posibilitatea de accesare a

fondurilor nerambursabile pentru

serviciile sociale;

� Programele de finanţare prin care

se pot dezvolta activităţi

extracurriculare

� Posibilitatea de a încheia

parteneriate cu ONG-uri de profil

pentru a desfăşura campanii de

informare a populaţiei pe diferite

componente etc.

� Proiectele de infrastructură depuse

în vederea finanţării;

Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat în

vederea dezvoltării infrastructurii de

educaţie sau de programe de formare,

calificare, recalificare.

� Resurse bugetare reduse faţă de nevoia de

investiţii în infrastructură,

� Se constată o tendinţă de reducere progresivă a

populaţiei şcolare pe ansamblu.

� Riscul de abandon şcolar,

� Accentuarea fenomenelor sociale negative pe

fondul crizei economice;

� Reducerea surselor de finanţare şi a personalului

de specialitate pentru serviciile sociale datorită

constrângerilor bugetare;

� Neacordarea finanţărilor pentru proiectele

depuse;

� Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre

alte ţări;

� Slaba finanţare a activităţilor sportive la nivel

guvernamental.


97

8. ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI INSTITUŢII LOCALE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Existenţa unui număr corespunzător de

salariaţi în fiecare primărie, care

asigură un serviciu public de calitate;

� Toate localităţile din teritoriu fac parte

din Asociaţia Comunelor din România;

� Transparenţa activităţii Consiliilor

locale şi acţiunilor primărilor;

� Sediile Primăriilor şi Consiliilor Locale

sunt noi sau modernizate, apte pentru

activitatea de lucru cu publicul.

� Activitatea unor Consilii Locale este blocată

uneori de dispute politice;

� ONG-urile existente se implică prea puţin în

activităţile cu caracter social;

� Biserica Ortodoxă Română este încă

nesatisfăcător implicată în activităţile

sociale, deşi în ultimul timp se observă o

îmbunătăţire a acestui aspect;

� Mediul asociativ este slab dezvoltat în unele

localităţi;

� Lipsa spiritului de voluntariat în activităţile

sociale.


� Posibilitatea de accesare a fondurilor

europene,

� Posibilitatea dezvoltării unor

parteneriate,

� Restrângerea aparatului propriu al primarului

datorită constrângerilor bugetare;

� Ingerinţele politice în activitatea administraţiei

publice locale,

� Lipsa de implicare a cetăţenilor în luarea

deciziilor la nivel local;

9. POLITICILE DE DEZVOLTARE LOCALA INTREPRINSE IN TERITORIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� În teritoriu s-a înregistrat un interes

ridicat de absorbţie a fondurilor de pre-

aderare, SAPARD, PHARE, dar care au

vizat în principal dezvoltarea proiectelor

pentru infrastructură;

� Existenţa într-un număr limitat la nivelul

comunelor de pe teritoriul GAL a Strategiilor

de Dezvoltare locală, pe baza cărora se

fundamentează şi se justifică cererile de

finanţare pentru atragerea de resurse

financiare nerambursabile, cu excepţia

comunelor;

� Absorbţie scăzută a fondurilor de preaderare

pentru investiţii în agricultură, datorită

numărului mic de proiecte depuse;


98

� Lipsa proiectelor depuse pentru accesarea

fondurilor europene în domeniul

turismului;

� Număr insuficient de proiecte depuse şi

derulate faţă de potenţialul agricol, uman

şi de mediu existent în teritoriu, ce se

datorează slabei informării a populaţiei cu

privire la existenţa acestor oportunităţi;

� Capacitate slabă de cofinanţare a

proiectelor din cauza resurselor financiare

limitate ale potenţialilor beneficiari;


� Existenţa Strategiei de Dezvoltare

Judeţeană Galaţi şi judeţului Vaslui;

� Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a

Regiunii Sud - Est şi a Planului de

Dezvoltare Regională;

� Integrarea României în UE, care ne oferă

posibilitatea de a beneficia de politicile

europene de dezvoltare a mediului rural şi

contribuie la îmbunătăţirea politicilor

naţionale de dezvoltare, regionale şi locale,

în acord cu normele europene;

� Posibilitatea de atragere de fonduri prin

programe de finanţare europene şi

naţionale;

� Cadrul legislativ neclar, privind

parteneriatele public - private;

� Capacitate scăzută la nivel naţional de

cofinanţare a proiectelor derulate prin

fonduri europene, care se datorează crizei

economice la nivel naţional;


99

PARTEA a III-a

PRIORITĂŢI

Consideraţii generale

Conform Regulamentului UE 1698/2005, art. 2, “strategia de dezvoltare locală este un

ansamblu coerent de operaţiuni care urmăresc să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi

punerii în aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat”.

În urma întâlnirilor şi consultărilor dintre membrii parteneriatului, dintre echipa de

coordonare şi actorii din teritoriu, a studierii documentelor la care am avut acces, a aplicării de

chestionare, interviuri etc., s-au decantat informaţii care au permis recunoaşterea problemelor

principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora, stabilirea unor priorităţi de dezvoltare,

definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate şi găsirea mijloacelor

care să susţină aceste strategii.

În definirea priorităţilor de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea

problemelor, disfuncţiilor din mediul rural. Ulterior am decelat scopurile sau obiectivele

prioritare adică cele care trebuie neapărat atinse şi cât mai repede posibil, pentru a rezolva

disfuncţiile majore. Credem că acestea sunt de fapt cele definite în PNDR şi modelul de Plan

de Dezvoltare Locală ca “priorităţi”.

Problemele principale ale zonei:

Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieţii

locuitorilor din întreg arealul nostru lăsa foarte mult de dorit raportat la ceea ce se înţelege

astăzi prin standard corespunzător de viaţă. În general se consideră că aceasta reflectă un nivel

scăzut de dezvoltare. Comparând efortul depus de locuitorii GAL-ului cu cel al locuitorilor

din zone cu un potenţial economic asemănător sau chiar mai slab, din alte zone ale UE,

constatăm că la o muncă comparabilă, ţăranii/fermierii noştri o duc mult mai greu. Formele de

manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calităţii vieţii, într-o enumerare foarte

succintă ar fi:

- nivel redus de educaţie generală şi de specialitate;

- nivel redus de confort oferit de viaţa rurală în aproape toate domeniile;

- alimentaţie slabă calitativ;

- efort fizic mare pentru muncă în agricultură;


100

- nivelul redus şi nesiguranţa veniturilor;

- dependenţa foarte mare de factori conjuncturali;

- dezinteres pentru calitatea mediului ambiant;

- stare mediocră a igienei generale;

- rata mare a îmbolnăvirilor;

- medie de viaţă scăzută;

- acces redus la servicii şi calitatea în general scăzută a celor existente;

- participare foarte redusă la activităţi de divertisment;

- acces redus la IT;

De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate şi se potenţează unele pe

altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educaţiei ţăranilor, aceste aspecte erau

considerate ca fiind implicite şi de neînlăturat în viaţa rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al

cunoaşterii, informaţiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităţilor de mişcare în tot

spaţiul european, au schimbat optica asupra condiţiilor de viaţă din mediul rural. Tot mai

mulţi ţărani, iar cei tineri în cvasitotalitate, îşi doresc o calitate mai bună a vieţii la ei acasă.

Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame.

Cele mai frecvente forme de manifestare sunt:

- abandonarea cultivării terenurilor agricole;

- migrarea în zonele urbane;

- emigrarea temporară prelungită sau definitivă;

- destrămarea familiilor;

- refugiul în alcoolism;

- creşterea infracţionalităţii;

- dispariţia tradiţiilor culturale;

- pierderea identităţii locale.

Cauzele care au condus la aceste lucruri sunt numeroase, complexe şi de multe ori cu

rădăcini foarte adânci. Enumerăm pe cele mai importante:

- marea masă a noilor proprietari de terenuri (fermieri) nu a fost cuprinsă în nici o formă de

pregătire specific agricolă, considerându-se că ţăranii sunt născuţi specialişti în agricultură

modernă;

- specialiştii agricoli din centrele de consultanţă, primării sau alte instituţii nu au reuşit, din

cauze foarte diverse, să îi ajute cu adevărat pe micii fermieri să-şi dezvolte afacerile.


101

- nu există încă o formă eficace de sprijinire a formelor asociative în mediul rural;

- restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut neprofesionist, fără cadastru, cu o fărâmiţare

accentuată a aceleiaşi proprietăţi (în numele “echităţii”), cu mare întârziere şi cu multe

nereguli şi ilegalităţi;

- restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut fără a fi însoţită şi de restituirea utilajelor agricole.

- preţul produselor agricole a fost menţinut artificial la un nivel scăzut în raport cu produsele

industriale necesare agriculturii;

- industria producătoare de utilaje agricole din România a continuat să fie în majoritate

neperformantă şi după încercările mai mult sau mai puţin reuşite de privatizare;

- lipsa facilităţilor de depozitare şi păstrare la tarife sau cheltuieli rezonabile a produselor

agricole, ceea ce obligă pe fermieri să-şi vândă producţia chiar la recoltare, când preţul este

cel mai scăzut,

- reglementările de piaţă au lipsit, ceea ce a permis intermediarilor să spolieze pe micii

producători;

- procesatorii au constituit imediat grupuri mai mult sau mai puţin oficiale de interese,

practicând de multe ori o politică de monopol, fără ca statul să intervină în favoarea micilor

producători sau măcar a consumatorilor finali;

- băncile comerciale au ignorat total finanţarea fermierilor mici sau mijlocii;

- sistemul pensiilor de stat nu a cuprins decât în ultimii ani şi oricum la un nivel total

neîndestulător, marea masă a ţăranilor, fapt ce îi determină pe aceştia ca şi la o vârstă foarte

înaintată să nu renunţe la cultivarea terenurilor agricole, practicând o agricultură de

subzistenţă pentru a putea supravieţui;

- cea mai mare parte a navetiştilor (ţărani, sau după 1989, mici fermieri, care lucrau în oraşele

din apropiere suplimentând substanţial veniturile din agricultură) au devenit în scurt timp

şomeri, mai mult sau mai puţin oficiali.

De fapt, se poate spune că statul a aplicat o politică de totală neintervenţie faţă de micii

fermieri, cu toate că s-a văzut de la început că aceştia au un foarte mare handicap la plecare

atât faţă de alte ramuri ale economiei, cât şi, mai ales, faţă de agricultorii din alte ţări

europene, cu care suntem nevoiţi să concurăm pe piaţă.


102

În PNDR se definesc (pag 80) patru obiective generale ale strategiei şi nu unul singur,

identificate ulterior ca fiind cele patru axe. În opinia noastră, PNS, PNDR şi PDL al GAL-ului

COVURLUI au de fapt un singur obiectiv general, menţionat deja anterior, corespunzător

nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel:

calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lasă foarte mult de dorit raportat la

ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. Ca atare şi obiectivul general

poate fi definit ca unic: ridicarea nivelului calităţi vieţii la standarde apropiate celor

europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile.

Considerăm că toate cele patru axe din PNDR, concură de fapt la îndeplinirea

obiectivului pe care noi îl vedem ca fiind general şi unic, contrazicând un pic definirea doar a

Axei 3 ca având drept obiectiv îmbunătăţirea a calităţii vieţii în mediul rural. Credem că chiar

toate axele concură la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a calităţii vieţii, iar în Axa 3

prima parte a denumirii ar fi definită prin “îmbunătăţirea confortului vieţii rurale”.

Obiectivul general (îl putem cataloga de grad “0”) menţionat de noi explicit, iar de

PNDR implicit, în mod clar nu va putea fi atins până în 2013 şi nici prea curând după. Însă

obiectivul general nu trebuie schimbat credem noi. Dar, până atunci, ne putem propune să

acţionăm pentru realizarea unor obiective mai concrete, pe anumite domenii ale vieţii, care

vor conduce în timp la îndeplinirea obiectivului general. Aceste obiective mai concrete,

putând fi definite ca obiective majore (de grad “1”), ar fi asemănătoare axelor din PNDR,

chiar dacă nu total identice şi le vom considera “priorităţi”. Pentru a rezolva aceste priorităţi

ne propunem o serie de obiective operaţionale (de grad “2”) a căror îndeplinire însumată ar

garanta atingerea obiectivelor de grad “1”. Scopurile/obiectivele operaţionale pot fi atinse prin

anumite măsuri, adică ansambluri de operaţiuni care slujesc aceluiaşi ţel. În general, un

obiectiv operaţional poate fi atins prin concurenţa mai multor măsuri, iar o anumită măsură

poate contribui la atingerea mai multor obiective operaţionale. Măsurile la rândul lor se pun în

aplicare prin proiecte sau acţiuni concrete, măsurabile prin anumiţi indicatori.

Considerăm că nu există nici în Regulamentul 1698/2005, nici în PNDR, nici în alte

documente strategice şi, explicabil deci, nici în PDL-ul nostru, o definire unitară a termenilor:

obiectiv/axa/linie strategică s.a. Cu atât mai slabă e concordanţă cu DEX al limbii române. Ca

exemplu: ”îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii” este definită în Reg.1698

la art.4 ca “obiectiv,” pentru ca în preambulul art. 20 să fie considerată “axa”, adică, ne

lămureşte “dicţionarul” de la art.2: ”un grup coerent de măsuri”.


103

În concluzie vom aprecia că nu greşim nici noi prea mult când interpretăm termenii

pomeniţi mai sus în funcţie de context. Considerând ca o mare parte din problemele

teritoriului îşi pot găsi rezolvarea prin soluţii venite tot din teritoriul nostru, parteneriatul

dintre membrii GAL- ului şi-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanţă cu

dorinţele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naţionale şi europene şi evident şi cu

posibilităţile financiare oferită de axa LEADER.

Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezumă astfel:

“VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENDOGEN SI A OPORTUNITĂŢILOR

EXTERNE, CALEA SIGURĂ SPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ SI

ECHILIBRATA A SATELOR NOASTRE “

Se estimează ca acţiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării şi

declinului din zonă printr-o planificare îmbunătăţită, alocarea de resurse, parteneriatul public-

privat şi gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenţi şi a-i

convinge că viaţa şi munca în mediul rural sunt alternative cel puţin la fel de bune ca cele din

mediul urban.

PRIORITĂŢI

În urma analizei descriptive şi a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie

de priorităţi de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieţii rurale:

1.Creşterea veniturilor populaţiei rurale;

2.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale sub toate cele trei aspecte:fizică,

psihică şi socială;

3.Ameliorarea calităţii mediului înconjurător;

4. Consolidarea potenţialului uman din teritoriu;

5. Diminuarea disfuncţiilor din domeniul social;

6. Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor. / Creşterea gradului de

atractivitate a mediului rural;

7. Îmbunătăţirea guvernanţei locale;

Priorităţile menţionate mai sus sunt foarte complexe şi pentru atingerea lor SDL propune

o serie de obiective operaţionale, destul de numeroase şi ample. O parte din aceste obiective


104

operaţionale îşi găsesc acoperirea în măsuri din PNDR pe care le putem prelua şi finanţa şi

noi. O altă parte însă, contribuie la realizarea obiectivelor PNDR, dar vor fi măsuri necuprinse

în PNDR, care pot fi finanţate prin GAL. Sunt aşa-numitele măsuri atipice din axa IV,

numerotate cu 41.

Considerăm că se pot găsi resurse financiare şi din alte fonduri decât FEADR, (fiind

rândul acestora să fie „complementare”), care să susţină, măcar parţial, dezvoltarea rurală.

Credem că ar fi oportun că specialiştii parteneriatului nostru să se implice şi în găsirea altor

surse de finanţare decât FEADR pentru dezvoltarea teritoriului propriu.

De fapt, abordarea strategica a Comisiei Europene (CE) menţionează printre direcţiile de

dezvoltare ale Politicii Agricole Comune ( PAC ) pentru perioada 2014-2020 si elaborarea

unui Regulament pentru coordonarea inter-fonduri prin aşa-numitul Cadru Strategic Comun.

În situţia în care GAL COVURLUI va fi selectat pentru finanţare, comunele

Cavadineşti, Suceveni şi Oancea vor avea un avantaj în plus, întrucât teritoriul lor este cuprins

şi în Grupul Local de Acţiune pentru Pescuit Prutul Inferior –Dunăre, Galaţi, putând ca atare

să existe oportunităţi suplimentare de finanţare a unor proiecte locale.

Între obiectivul general, obiectivele majore, obiectivele specifice şi măsuri există

interdependenţe, unele menţionate deja anterior, şi pe care încercăm să le sintetizăm în cele ce

urmează.


105

LE

GE

NDĂ

411-

11 -

For

mar

e pr

ofes

iona

lã, i

nfor

mar

e şi

dif

uzar

e de

cun

oşti

nţe

411-

12 -

Ins

tala

rea

tine

rilo

r fe

rmie

ri

411-

23 -

Creşt

erea

val

orii

adã

ugat

e a

prod

usel

or a

gric

ole şi

for

esti

ere

411-

25

- Îm

bunã

tãţir

ea ş

i dez

volt

area

infr

astr

uctu

rii l

egat

e de

dez

volt

area

şi a

dapt

area

agr

icul

turi

i

411-

41 -

Spr

ijini

rea

ferm

elor

agr

icol

e de

sem

i-su

bzis

tenţ

ã

411-

42 -

Înf

iinţ

area

gru

puri

lor

de p

rodu

cãto

ri

411-

43 -

Fur

niza

rea

de s

ervi

cii d

e co

nsil

iere

şi c

onsu

ltanţã

pen

tru

agri

culto

ri

412-

23 -

Pri

ma

împã

duri

re a

tere

nuri

lor

non-

agri

cole

413-

12 -

Spr

ijin

pent

ru c

rear

ea ş

i dez

volt

area

de

mic

roin

trep

rind

eri

413-

13 -

Înc

uraj

area

act

ivitãţi

lor

turi

stic

e

413-

22

- R

enov

area

, dez

volt

area

sat

elor

, îm

bunã

tãţi

rea

serv

icii

lor

de b

azã

pent

ru

eco

nom

ia ş

i pop

ulaţ

ia r

ural

ã şi

pun

erea

în v

aloa

re a

moş

teni

rii

rura

le

421

- Im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de c

oope

rare

431-

2 -

Fun

cţio

nare

a G

AL

- d

obân

dire

a de

com

pete

nţe şi

ani

mar

ea t

erit

oriu

lui


106


107

PARTEA A IV A – PREZENTAREA MĂSURILOR

Conform definiţiilor din Regulamentul 1698/2005, măsura este „un ansamblu de

operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe”, respectiv „obiectiv major” în

interpretarea noastră.

Aşa cum am subliniat deja, nu suntem nevoiţi a ne limita numai la măsuri din PNDR.

Măsurile similare celor din PNDR vor fi evident adaptate la specificul local, în special în

ceea ce priveşte criteriile de selecţie locală şi contribuţia publică maximă. Deşi axa LEADER

acceptă finanţări publice până la 200.000 Euro / proiect, ne-am propus să nu depăşim sumă de

120.000 Euro / proiect, finanţare publică.

Pentru uşurinţa interpretării, măsurile au fost codificate în conformitate cu axa

LEADER, dar alături este menţionat şi codul măsurii din PNDR. Exemplu : 411-11, 413-12

ş.a. arată că e o măsura de pe axa LEADER – 41, următoarea cifră arată axa din PNDR (axele

1-2-3 ) iar ultimele două cifre indică numărul măsurii similare din PNDR. Pentru măsurile

atipice codificarea numarului măsurii cuprinde aceleasi elemente, iar ultimile 2 cifre sunt date

de noi. Ex: măsura privind pregătirea profesională şi informarea în domeniul non-agricol este

codificată 413-31.

În tabelul sintetic al corelaţiilor dintre priorităţi-obiective –măsuri se regăsesc şi

obiective operaţionale care nu au acoperire în măsuri din PNDR. Noi le-am considerat ca fiind

necesare de menţionat şi introdus în strategia de dezvoltare locală pentru că reflectă probleme

reale, chiar dacă în acest moment GAL-ul nu le poate rezolva. Aceste acţiuni sunt

complementare PNDR-ului şi pot fi finanţate din alte fonduri, de aceea ele rămân în tabelul

sintetic fără acoperire de cod de măsură.

Cum deja am amintit, la momentul actual şi sperăm că şi în viitor, există mai multe

posibilităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare din ţara noastră, iar o parte importantă se

pot accesa şi pentru mediul rural. Le menţionăm cu titlu informativ pentru că ar fi dificil să le

enunţăm la fiecare obiectiv în parte:

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Capacităţii Administrative POS-CCA

-Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici

publice

-Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul

pus pe procesul de descentralizare


108

-Axa prioritară 3: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional Regional POR

-Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

-Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

-Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

-Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

-Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

-Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică

Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS-CCE

-Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie

-Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare – dezvoltare şi inovare

-Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public

-Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului

energetic

-Axa Prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri

-Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS-DR

-Axa Prioritară 1:Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

-Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

-Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

-Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

-Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

-Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

- Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică

Programul Operaţional Sectorial de Mediu POS-MEDIU

-Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

-Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor istorice contaminate

-Axa Prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în

localităţile cele mai afectate

-Axa Prioritară 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia

Naturii

-Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire riscurilor naturale în


109

zonele cele mai expuse la risc

-Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional Sectorial Transport POS-T

- Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene

- Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a

asigura accesul la TEN-T

- Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional

- Prioritatea 4: Îmbunătăţirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferată naţională şi

trans-europeană

-Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi

- Prioritatea 6: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional pentru Pescuit POP

-Axa Prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare

-Axa Prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul

produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

-Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun

-Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti

- Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică

Acestor programe cu finanţare europeană li se adaugă şi diverse programe naţionale, a

căror accesare, din păcate, are de multe ori şi ingerinţe politice.

Există şi cazuri, mult prea puţine, când autorităţile locale îşi pun în aplicare proiecte

din strategiile locale cu forţe financiare proprii.

Este important să menţionăm că uneori chiar acţiuni sprijinite prin FEADR pot fi

sprijinite şi prin alte fonduri. Evident că nu este permisă dubla finanţare, ci menţionam doar

existenţa complementarităţii fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Scopul ar fi atragerea de cât

mai multe fonduri în mediul rural pentru a putea finanţa cât mai multe obiective de dezvoltare.

PROPUNERI DE PROIECTE

Din consultările cu partenerii implicaţi în procesul de elaborare a PDL, au reieşit foarte

multe idei de proiecte referitoare la:

- cursuri de formare şi informare în diverse domenii ale economiei rurale;

- furnizarea de asistenţă /consultanţă la întocmirea proiectelor de dezvoltare;

- sprijinirea activităţilor de cadastru;

- dotarea cu utilaje şi tehnologii noi a fermelor agricole şi zootehnice;


110

- înfiinţarea de depozite pentru păstrarea proaspătă a unor produse agricole specifice zonei

(legume);

- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a legumelor;

- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a laptelui de vacă sau de oaie;

- amenajarea de noi lacuri pentru acvacultură;

- înfiinţarea unor ferme pentru cultura ciupercilor;

- sprijin pentru unităţi de prelucrare a lemnului;

- sprijin pentru amenajarea de livezi;

- sprijin pentru înfiinţarea unor plantaţii de salcie energetică;

- înfiinţarea unor centre de prelucrare şi valorificare a produselor apicole;

- promovarea produselor alimentare cu specific local;

- sprijinirea dotării unităţilor economice şi sociale cu instalaţii de producere a energiei din

surse bio-regenerabile sau alternative (solare şi eoliene);

- sprijin pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi resturilor menajere;

- sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole;

- sprijinirea refacerii / modernizării sistemelor de irigaţii şi dotarea cu instalaţii de irigat

performante;

- sprijin pentru agricultura ecologică;

- dezvoltarea turistică / agroturistică a unor zone din GAL;

- sprijinirea înfiinţării / dezvoltării unor mici firme non-agricole;

- finanţarea înfiinţării unor firme prestatoare de servicii în diverse domenii: igienă corporală,

întreţinere auto şi utilaje agricole, servicii casnice, IT, servicii medicale private s.a.;

- sprijin pentru înfiinţarea/reînfiinţarea unor mici ateliere mesteşugăresti tradiţionale;

- înfiinţarea unor servicii mobile de asistenţă socială pentru bătrâni mai mult sau mai puţin

abandonaţi;

- amenajarea unor centre vocaţionale;

- sprijinirea revigorării tradiţiilor populare româneşti;

- sprijinirea revigorării tradiţiilor culturale rrome;

- sprijinirea tinerilor pentru a nu părăsi satele;

- sprijinirea constituirii de asociaţii profesionale;

- înfiinţarea de centre locale de afaceri;


111

Fişele măsurii folosite au fost extrase (conf. cerinţelor ghidului pentru selecţia GAL) din PNDR, versiunea a VII-a, iulie 2011. Pe site-ul APDRP se găsesc şi noi variante ale fişelor unor măsuri, cu menţiunea că sunt valabile sub rezerva aprobării variantei a VIII-a a PNDR. Acest fapt s-a întâmplat deja în aceasta lună. Ca atare socotim că este corect să folosim aceste fişe, chiar dacă ultima variantă consolidată a PNDR nu a fost încă publicată.

În conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005, pentru măsurile care se regăsesc în PNDR, se vor respecta toate condiţiile prevăzute în fişa tehnică a măsurii respective.

Proiectele derulate în cadrul măsurilor menţionate în cele ce urmează sunt proiecte de valori relativ mici, având, în funcţie de măsura, valori medii pentru cofinanţarea publică nerambursabilă între 2000-50000 euro. Proiectele derulate pe anumite măsuri, vor cuprinde obligatoriu şi o alocare financiară pentru componenta de mediu, menţionată ca atare în memoriul justificativ/studiu de fezabilitate.

Strategia de dezvoltare locală a GAL COVURLUI a avut în vedere mai multe componente.

În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul innovativ, necesar unei dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează: - pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care nu au existat anterior, în teritoriu; - Măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde 3 acţiuni innovative; - Măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni innovative - Măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a. - Măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a potenţialului turistic al zonei. - Măsura 413- 31 – este o măsură atipică, innovativă, ce cuprinde 5 acţiuni

În cadrul strategiei este prevăzută implementarea a două proiecte de cooperare, unul cu încă două GAL-uri din judeţul Vaslui şi altul cu un GAL din Olanda.

Strategia de dezvoltare locală, combină după cum se vede din măsurile enumerate mai jos, obiective din toate axele PNDR, având incluse şi proiecte care ele însele combină obiectivele mai multor axe.

Fermierilor de semi-subzistenţă li se adresează un număr de 12 proiecte Din totalul celor 142 proiecte propuse, 44 acţiuni, adică 30,3% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani după cum urmează:

• M. 411-12 / 13 tineri;

• M. 411-21 / 1 tânăr;

• M. 411-41/ 10 tineri;

• M. 413-12 / 8 tineri;

• M. 413-13 / 12 tineri;

Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează:

• M 411-21 / 1 proiect;

• M 411- 23 / 1 proiect;


112

• M 412- 21 / 20 proiecte;

• M 413-12 / 5 proiecte;

• M 413-13 / 15 proiecte;

Din totalul de 142 de proiecte preconizate, 73 acţiuni vor fi promovate de către asociaţii/parteneriate, după cum urmează: • Măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni;

• Măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;

• Măsura 411-23 – include 1 acţiune;

• Măsura 411-42 – cuprinde 2 acţiuni;

• Măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;




• Măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;

• Măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni.

De fapt beneficiarii acestei măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii. Conform cerinţelor Ghidului solicitantului, beneficiari sunt şi beneficiarii finali, aşa încât însumând beneficiarii măsurilor 411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri.

Indicatorii menţionaţi la fiecare dintre măsuri sunt cei din fişele măsurilor din PNDR şi au fost calculaţi în funcţie de caracteristicile teritoriului nostru dar ţinând cont şi de modul de calcul al acestora din PNDR. Dacă în PNDR unii din indicatori nu au fost cuantificaţi, am urmat aceeaşi metodologie.

Măsurile cuprinse în strategie care necesită co-finanţare privată sunt: 411-21, 411-23, 412-21, 413-12, 413-13. Pentru asigurarea co-finanţării necesare, se vor folosi următoarele resurse financiare: - linii de credit; - avansuri luate în condiţiile PNDR, respectiv cu o garantare în proporţie de 80% prin FGCR sau FNGCIMM; - resurse financiare proprii, în special pentru proiectele de valori mici şi cu co- finanţare privată mică;

GAL COVURLUI îşi propune să asigure încă de la începutul funcţionării sale, formarea profesională a unuia dintre angajaţi în calitate de consultant bancar/financiar, tocmai pentru a facilita accesarea resurselor financiare necesare implementării proiectelor din teritoriu.

De asemenea în cadrul criteriilor de selecţie pentru măsurile menţionate, este trecută şi condiţia dovedirii resurselor financiare proprii necesare pentru derularea proiectului.


113

Măsura 411-11

Formare profesională, informare şi consultanţă

Argumentarea necesităţii sprijinului

Studiile prealabile de teren, coroborate şi cu informaţiile din PNDR, arata că dezvoltarea în mediul agricol a fost întârziată în zona noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul fermelor şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectoarele agricole şi non-agricole. Importanţa activităţilor de formare la nivelul teritoriului apare datorită mai multor factori: - necesitatea creşterii competitivităţii şi diversificării produselor din agricultură; - necesitatea restructurării şi modernizării sectorului agricol, sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole; - nevoii de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic poate fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacităţii reduse a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management;

În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi silvicultura si chiat cu agroturismul. Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie: reconversia culturilor agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole, dezvoltarea agro-turismului. Poate fi considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei

Obiectivele măsurii

Obiectiv general:

Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic, alimentar şi de servicii, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele menţionate. Obiective specifice:

Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, dar şi a transformărilor sociale, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.


114

Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru agricultură, silvicultură şi industria alimentară; b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor; c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare); d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor agricole şi silvice precum şi a condiţiilor de mediu; e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în vederea asigurării utilizării durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere; f) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ; g) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii

Măsura combină obiective din axele 1, 2 şi 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 20, lit. a, pct. 1 din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. Agro-silvic - Cultura cerealelor şi legumelor - Culturile cu valoarea economică mare (pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti ornamentali, flori, etc.) - Managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme) - Agricultură ecologică - Silvicultură b. Protecţia mediului - Practici de agro-mediu; - Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere; c. Conducerea afacerilor - Marketing-ul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor procesate; - Conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului; - Antreprenoriat – demararea şi conducerea afacerilor; d. Domeniul prestaţiilor sociale şi de servicii pentru populaţie -Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; -Cadastru agricol; -Diverse meşteşuguri tradiţionale; 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, producţie, comercializare a produselor agricole şi agro-alimentare de pe piaţa europeană 3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora. 4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3).


115

Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi

Entităţi publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele cu furnizori de formare profesională şi consultanţă antreprenorială. b) Beneficiari

Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni (acţiuni) de formare care vor cuprinde 75 persoane, din care: - 60 tineri (până în 40 de ani) - 15 adulţi B. Se vor organiza: o acţiune de informare specifică privind cerinţele pentru produsele agroalimentare, o acţiune de informare generală privind posibilitatea accesării fondurilor europene de dezvoltare rurala şi o acţiune de schimb de experienţă pe teme de dezvoltare rurală, care vor cuprinde în total 40 participanţi din care: -30 tineri (până în 40 de ani) -10 adulţi - Criterii de selecţie generale PNDR, pentru această măsura nu a stabilit criterii de selecţie. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: - fermierilor de semi-subzistenţă; - membrilor grupurilor de producători din sectoarele agro-zootehnic, forestier şi agro-industrial; - tinerilor (sub 40 de ani) - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; - Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile


116

Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură. Nr. De proiecte/actiuni prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe măsură

Cotribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Cotribuţia privată

3 1

12000 4000

36000 4000

28800 3200

7200 800

0 0

Total - 4 40000 32000 8000 0 Indicatori Tip de indicator

Indicator Ţinta 2007-2013

Realizare Număr participanţi 115

• număr de participanţi la activităţi de formare profesională

75

• număr de participanţi la acţiuni de informare si difuzare de cunoştinţe

40

din care: • femei

25

• tineri sub 40 de ani 100

Tipul participanţilor: activi în agricultură

100

activi în industria alimentară 0

activi în silvicultură 15

Număr total de zile realizate de toţi participanţii (o zi echivalează cu 8 ore)

455

de pregătire profesională 375

de informare şi difuzare de cunoştinţe 80

Rezultat Număr de participanţi:

care au terminat cu succes formarea profesională

70

care au beneficiat de acţiuni de informare şi difuzare de cunostinţe

30

din care: femei

40

tineri sub 40 de ani 70

Tipul participanţilor:

activi în agricultură 90


117



Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8% Indicatori adiţionali Tip de indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr de fermieri care au aplicat

pentru schema de agromediu şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare.

25

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind protecţia mediului.

75

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru măsura 112”Instalarea tinerilor fermieri” formare, eligibili pentru măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta”

100

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc.

75

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

115

Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă

2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de

parteneriate/forme asociative 4


118

Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului

Nu este cazul

Măsura 411-12

Instalarea tinerilor fermieri


Aşa cum a reieşit din analiza diagnostic şi analiza SWOT, una din problemele grave cu

care se confruntă teritoriul nostru este şi aceea a îmbătrânirii populaţiei rurale, implicit şi a

fermierilor. Din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor şi a costurilor mari pentru efectuarea

cadastrului şi intabularea terenurilor agricole, fiii fermierilor în vârstă nu deţin oficial terenuri,

chiar dacă de multe ori părinţii le cedează exploatarea anumitor suprafeţe. Situaţia nu este

acceptabilă pentru tineri care nu se simt în siguranţă atâta vreme cât nu sunt proprietari de

drept, nu pot accesa anumite proiecte de dezvoltare care de regulă impun dovedirea dreptului

de deţinere a terenului. Ca atare mulţi aleg să plece în străinătate la muncă, obţinând un venit

mai mare şi mai sigur.

Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului

agricol, având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii

sociale a comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor

cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin

reglementările Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igiena şi bunăstarea

animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a

rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de clima (utilizarea energiei

regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de

muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate

de abandonul terenurilor agricole.

Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural,

conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei


Obiective generale


119

- Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; - Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiective specifice Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. Obiective operaţionale Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca

şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.

Domeniul de acţiune Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop: a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare. Beneficiari Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii: a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei; b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare; c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei; d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Nivelul minim de calificare solicitat este: - absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; - absolvent de liceu, scoala de 10 clase sau scoala profesionala, care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol; Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 112 Criterii de selecţie locală: se vor selecta câte un beneficiar pe comună. Se acordă prioritate celor care:

- investesc un procent mai mare decât ceilalţi în domeniul agrícol specific; - îşi investesc o anumită sumă în instalaţii energetice neconveţionale.

Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.


120

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 45.000 Euro/exploataţie. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu


Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţie publică naţională

Contribuţie privată

13 30 000 390 000 312 000 78 000 0

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE


2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate

de parteneriate/forme asociative

0


Nu este cazul

Tipul de indicator

Indicator Ţinta 2007 -2013

Realizare Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi 13 din care femei 5 după tipul sectorului agricol/tipul de producţie în conformitate cu Decizia (CE) 369/2003*

cultura cerealelor 9

cresterea animalelor 4

Volumul total al investiţiilor (Euro) 520.000

Rezultat Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin (Euro)

128.000

Impact** Creşterea economică ( Euro) 2.362.000 din care contribuţia Măsurii 112 103.250 Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală

cu 8%


121

Măsura 411-21

Modernizarea exploataţiilor agricole

Argumentarea necesităţii sprijinului În teritoriul GAL-ului nostru, analiza diagnostic şi analiza SWOT au reliefat

potenţialul mare de dezvoltare al agriculturii bazat pe suprafaţa agricolă intinsă, proprietatea privată aproape totală a terenurilor agricole, pe tradiţia de cultivatori de cereale demult împământenită, retehnologizarea (începută prin programul SAPARD şi continuată prin FEADR) fermelor mari sau de mărime medie. În acelaşi timp sunt evidenţiate şi slăbiciunile activităţii agricole din teritoriu: - fragmentarea excesivă a proprietăţii însoţită de gradul redus de asociere; - producţiile inconstante şi mult sub potenţial; - tehnologii şi utilaje agricole învechite utilizate de micii fermieri; - scăderea accentuată a suprafeţelor de vii nobile şi livezi; - scăderea drastică a efectivelor de animale crescute în ferme specializate; - neîntreţinerea în condiţii bune a păşunilor naturale;

Reiese ca imperios necesară o măsură care să sprijine fermierii în tranziţia de la o agricultură de subzistenţă la una cel puţin de semisubzistenţă, dar mai ales pe cei cu perspective de dezvoltare spre agricultura de tip comercial.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiective generale

Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi respectarea normelor comunitare privind cerinţele de eco-condiţionalitate. Obiective specifice • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei inclusiv a celei ecologice, precum şi obţinerea şi utilizarea de energie regenerabilă; • Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare; • Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele pieţei; • Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere; Obiective operaţionale

Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul animal şi vegetal, de exemplu construirea şi/sau modernizarea construcţiilor agricole din cadrul acestora, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi şi înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a

animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 2 din PNDR.


122

Măsura sprijină: 1. Proiecte care urmăresc introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; 2. Proiecte de adaptare a exploataţiilor la standardele comunitare; 3. Proiecte ce urmăresc creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; 4. Proiecte de sprijinire a membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative, în vederea încurajării fenomenului de asociere; 5. Proiecte pentru promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Beneficiari Tipuri de beneficiari Pot aplica: PFA, II-uri, IF-uri, Societăţi Comerciale - SNC, SCS, SA,SCA, SRL, cu capital privat, Societăţi agricole, Asociaţii familiale, Grupuri de producători, Cooperative agricole. Nr. beneficiari: 2 Criterii generale de selecţie:conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121 Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate; - proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliană, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic - proiecte care prevăd certificarea calităţii; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ; Acţiuni materiale şi imateriale: - Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de

fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru

protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor ;

- Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul

agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau

memoriul justificativ ;

- Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de carne sau lapte care

se încadrează în sistemul european al cotei de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru

producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a

produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.


123

- Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat

ale acestora, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;

- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,

utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate

ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate,

necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau

memoriul justificativ ;

- Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de

producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al

plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor

pentru struguri de masă;

- Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;

- Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;

- Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul

fermei;

- Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi

regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;

- Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;

- Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente

pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.

- Taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea

certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele

menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea

totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care

proiectul nu prevede realizarea construcţiilor)

- Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;

Intensitatea sprijinului Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 40 % (pentru perioada 2010

– 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând cofinanţarea publică, la

care trebuie să se adauge contribuţia privată. Ajutorul poate creşte cu 10% pentru agricultorii

sub 40 ani, cu 10 % pentru investiţiile din ariile Natura 2000 şi cu 25 % pentru investiţiile

având ca scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

Minim 5000 euro/proiect


124

Maxim 400000 Euro/proiect valoare totală

Finanţare Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





2 100.000 200.000 64.000 16.000 120.000

Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator


Realizare

Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii 2

Împărţit în funcţie de: gen: femei/bărbaţi

0/2

categoria de vârstă a beneficiarului: Tineri 1

Volumul total al investiţiilor (Euro) Împărţit în funcţie de: tip de investiţie (investiţii în îmbunătăţirea terenurilor, investiţii în clădiri, în utilaje, alte investiţii) tip de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003∗)

200.000

Rezultat Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii

1

Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite ( Euro) 100.000

Impact∗∗

Creşterea economică ( Euro) din care contribuţia Măsurii 121

104.000 64.000

Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%





1


125

Măsura 411-23

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere


Dezvoltarea infrastructurii pentru procesarea, depozitarea şi comercializarea

produselor agricole: cereale, legume, struguri şi fructe, este o preocupare majoră a teritoriului

împreună cu dezvoltarea şi prelucrarea produselor agricole ce provin din legumicultură,

cultură mare, plantele medicinale, fructele de pădure. Modernizarea procesului de prelucrare a

producţiei agricole prin implementarea de noi tehnologii este o şansă reală care ar putea duce

la o dezvoltare economică a teritoriului.

Îmbunătăţirea marketingului reprezintă o premisă a creşterii competitivităţii şi a

valorificării produselor locale prin crearea de oportunităţi de colectare, procesare, depozitare,

intermediere şi comercializare a produselor agro-alimentare şi devine o necesitate imediată în

vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ

solicitărilor pieţei. Având în vedere situaţia existentă pe plan local aşa cum a reieşit ea din

analizele preliminare, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii

pentru procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere

(lemnoase şi nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea

condiţiilor de calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De

asemenea, în vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor

agricole şi forestiere ar trebui să fie realizată şi sprijinita, pe cât posibil , în zonele locale unde

acestea sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii

emisiilor de gaze.


Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere şi îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Obiective specifice a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute c) Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite


126

d) Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi a celei ocupaţionale precum şi protejarea mediului. e) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere şi a veniturilor proprietarilor privaţi de păduri, dezvoltarea şi modernizarea de echipamente specifice. Obiective operaţionale Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere care trebuie să respecte standardele comunitare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul pentru această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi/sau marketingul produselor agricole şi forestiere, inclusiv a produselor alimentare tradiţionale, cu potenţial de a deveni marcă locală. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1, 2 şi 3 din PNDR. Măsura sprijină proiecte care urmăresc: a) Introducerea de noi produse, procese şi tehnologii. b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă; d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor; e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare; f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar; g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică; h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.

Pentru investiţiile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizează obţinerea de produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, vor fi sprijinite numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia. De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul produselor forestiere, prin: a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin inovaţii şi introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea standardelor de siguranţă în muncă şi de protecţie a mediului; b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în funcţie de resursele locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere; c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor forestiere prin creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a calităţii produselor; d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasa forestieră; e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi maşini complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a produselor forestiere, cum sunt maşinile forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară; f) Creşterea numărului de locuri de munca în sectorul procesării şi valorificării produselor forestiere; g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;


127

h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006. Beneficiari: După tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare: Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta măsura sunt: Pentru produsele agricole: - Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; Pentru produsele forestiere: - Micro-întreprinderi-definite conf. Recomandării CE nr. 361/2003 Evaluarea numărului de beneficiari - 2 proiecte Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 123 din PNDR. Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: -proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate- sate altele decat centrul de comună; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliana, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care prevăd certificarea calităţii. Precizări privind acţiunile eligibile (lista indicativă) Acţiuni materiale Pentru produsele agricole

a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructura internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor;

b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare;

d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare si marketing;

e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport

specializate, necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Pentru produsele forestiere

a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;

b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea


128

primară a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente, aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii. Investiţi necorporale pentru produsele agricole şi forestiere

i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;

ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;

iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Investiţii care nu se finanţează prin această măsură:

i. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată, precum şi procesarea trestiei de zahăr;

ii. Procesarea tutunului; iii. Investiţii pentru unităţi de ecarisaj; iv. Investiţii în activitatea de cercetare pentru obţinerea de noi produse şi tehnologii în

domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere; v. Investiţii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul

Finantare În cadrul acestei măsuri, ajutorul public este de 50% din costul total al proiectului, conform regulii măsurii 123 din PNDR, cu un plafon maxim al sprijinului de 200.000 Euro/proiect. Finanţare Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





2 80 000 160 000 64 000 16 000 80 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Numărul total al întreprinderilor 2

Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora −micro-întreprinderi

2

−IMM 0

tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*

industrie alimentară 2

tipul de activitate -procesare 2


129

Volumul total al investiţiilor (euro) 160.000

Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora

o micro-întreprinderi 160.000

tipul de sector industrie alimentară

160.000

tipul de activitate procesare 160.000

Rezultat Cresterea VAB ( Euro) 390.000

Împărţită în funcţie de tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară)

2 Numărul de întreprinderi care introduc

produse noi si/sau tehnici noi

Împărţite în funcţie de:

reorganizarea producţiei din care:

pentru produsele agricole - produse noi

1

- tehnologii noi

tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003* industrie alimentară)

2

Impact Creşterea economică (Euro) 1.400.000

din care contribuţia Măsurii 123 310.000

Creşterea productivităţii muncii Anual 8% Indicatori adiţionali Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Capacităţi implicate aferente proiectelor

aprobate pe tip de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară)

2

noi 2

modernizate 0

Număr de întreprinderi sprijinite, din care: cu programe de restructurare până în 2009 care aparţin formelor asociative

0

Rezultat Număr de întreprinderi care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului

2


130




1


1

Măsura 411-41

Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă


Ca în întreaga Românie şi în teritoriul nostru retrocedarea terenurilor agricole a creat

un mare număr de ferme individuale cu putere economică foarte scăzută şi orientare a

producţiei spre autoconsum. În contextul actual, marcat de o productivitate mare sau foarte

mare a agriculturii în celelalte state europene şi de obligativitatea deschiderii pieţei româneşti

către produsele din UE, fermierii români care deţin ferme de subzistenţă (produc numai pentru

autoconsum) nu au nici un viitor şi, mai de vreme sau mai târziu, mai ales în funcţie de vârstă,

vor disparea din peisajul agricol. Fermele de semi-subzistenţă însă, foarte numeroase acum,

vor trebui şi ele să se orienteze spre sporirea producţiei destinate pieţei, pentru a putea asigura

îmbunătăţirea veniturilor necesare familiei fermierului. Calea de urmat este sporirea

productivităţii muncii în paralel cu creşterea suprafeţelor lucrate şi/sau a numărului de

animale, pentru a se asigura un disponibil mai mare pentru piaţă. Prin noua PAC, ce va fi

implementată începând din 2014, fermele de semi-subzistenţă vor fi în continuare sprijinite şi

se va proceda la o simplificare a mecanismului de acordare a sprijinului.

Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă ar trebui să conducă

la obţinerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru investiţii în

terenuri, animale, utilaje, construcţii productive vor putea în final să ajute la intrarea fermelor

respective în rândul fermelor de tip comercial, asigurând hrana celorlalţi membri ai societăţii.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare Date fiind mijloacele financiare reduse ale GAL-ului, este imposibilă sprijinirea unui

mare număr de ferme de subzistenţă. Considerăm că este necesară totuşi această măsura în

strategia noastră pentru a antrena, prin puterea exemplului, cât mai mulţi fermieri la accesarea

acestui gen de sprijin prin PNDR.


131

Obiectiv general Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru

facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol

şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.

Obiective specifice - Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-

subzistenţă să devină viabile economic.

- Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.

Obiective operaţionale Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-

subzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:

- stimularea spiritului antreprenorial;

- diversificarea activităţilor şi veniturilor.

Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada

de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către

piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului, prin

diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate

condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor

acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.

Beneficiari Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care prezintă un plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole.

Persoanele fizice neautorizate încă, vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare. Număr beneficiari : 12 Precizări privind acţiunile eligibile:

Prin această măsură se sprijină financiar, cu o sumă anuală fixă, orice acţiune care are ca scop creşterea viabilităţii economice a fermei. Aceste acţiuni vor fi menţionate în planul de afaceri care trebuie întocmit pentru obţinerea sprijinului. Verificarea conformităţii se va face după 3 ani de la obţinerea finanţării. Dacă se constată respectarea planului, sprijinul va continua încă 2 ani.

Pentru întocmirea planului de afaceri se poate accesa măsura 143 din PNDR, iar pentru creşterea posibilităţilor de dezvoltare se poate accesa şi măsura 121.

Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.


132

Criteriile generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 141 din PNDR. Criterii de selecţie locală:

- se acordă prioritate celor care accesează măsurilor de agro-mediu 214 sau 215 din PNDR;

- cultivă/cresc soiuri/rase tradiţionale româneşti. Intensitatea sprijinului: 1500 Euro / an /fermă, timp de 5 ani consecutivi. Sprijinul este acordat 100 % din fonduri publice. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





12 7 500 90 000 84 000 21 000 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr total de ferme de semi-subzistenţă

sprijinite 12

Rezultat Număr ferme intrate pe piată 8 Impact Creşterea economică (euro) 390.000

Creşterea productivităţii muncii Crestere anuala cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de indicator

Indicator Ţinta 2007 - 2013

Realizare Număr de ferme de semi-subzistenţă sprijinite Împărţite în funcţie de statutul juridic:

12

persoane fizice 10

persoane juridice 2

conduse de femei 2

conduse de tineri sub 40 de ani 10

din zone defavorizate 4

care aplică pentru agromediu 2

Rezultat Număr de ferme care introduc noi produse

4





133


4

Măsura 411-42

Înfiinţarea grupurilor de producători


Aşa cum s-a desprins din analiza diagnostic şi analiza SWOT, potenţialul agricol al

teritoriului GAL-ului nostru este ridicat şi divers. Cu toate acestea, profitul fermierilor mici şi

mijlocii este neîndestulător. Una dintre cauze este şi lipsa asocierii producătorilor agricoli. S-a

evidenţiat la cauzele situaţiei grele din agricultură că marii procesatori agricoli s-au asociat în

grupuri de interese şi, mai mult sau mai puţin oficial, practica politică de monopol, atât în

sectorul de achiziţie cat şi în cel de desfacere. Fermierii, mult mai numeroşi şi de aceea şi mai

dispersaţi, nu au ştiut să răspundă la aceste provocări. În prezent situaţia începe să se schimbe,

dar foarte încet încă. Reglementarea mecanismelor de piaţă într-o economie funcţională se

face prin dialogul/confruntarea dintre producători, procesatori şi consumatori, cu arbitrajul

competent şi ferm, dar nu brutal al statului. Pentru a-i aduce pe poziţii egale cu procesatorii se

impune un sprijin material pentru producătorii asociaţi care îşi vor putea astfel negocia mult

mai bine oferta de produse. Credem că sunt necesare eforturi financiare publice pentru a

schimba mentalitatea ce respinge din principiu orice formă de asociere. Originea acestei

respingeri este într-o eroare a statului de acum mulţi ani în urmă şi ca atare se impun eforturi

financiare publice consistente pentru refacerea prestigiului formelor de asociere.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiective generale

Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea

echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum

şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Obiective specifice

Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea

obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor

tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor membri.


134

Obiective operaţionale Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare

administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management

a membrilor acestora.

Descrierea intervenţiei - domeniul de acoperire a măsurii Prin acţiunile pe care le propune, aceasta măsura atinge şi obiectivele axei 3, în ceea ce

priveşte creşterea calităţii vieţii.

Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării

administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile

legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei; b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru

vânzarea, centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata; c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare

economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în

special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare. Intensitatea sprijinului

În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale, comercializate de către grupul de producători recunoscut după următorul algoritm: - Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători; - Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători; astfel:

a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;

b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an.

Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este

recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a

grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată

după un an de la recunoaşterea grupului.


135

Beneficiari Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31

decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, care au

primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de

producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE

2200/1996, precum şi organizaţiile producătoare de hamei.

Număr de beneficiari Aplicanţi-grupuri de producători - 2 Beneficiari-membri ai grupurilor - 18 Criterii de selecţie generale: nu există pentru această măsură Criterii de selecţie locale Se acordă prioritate:

- grupurilor cu un număr mai mare de membri; - grupurilor care au funcţionat un timp mai îndelungat înainte de autorizare, dar

nu anterior anului 2007.

FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





2 15 000 30 000 24 000 6 000 0 Cuantificarea obiectivelor prin indicatori comuni UE Tip de indicator

Indicator

Realizare Număr total de grupuri de producători sprijinite din care pentru produse ecologice

2

Împărţit în funcţie de: Tipul de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*)

Sectorul vegetal - culturi de câmp

1

Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte

1

Mixt 0

Cifra de afaceri a grupurilor sprijinite (euro)

100.000

Rezultat Număr de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători, intrate pe piaţă

12

Impact Creşterea economică (euro) 50.000

Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%


136



Realizare Număr total de membri în grupurile de producători sprijinite Împărţit în funcţie de:

30

Tipul de sector agricol, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.369/2003*)

Sectorul vegetal - culturi de câmp

15

Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte

15

Mixt Număr de grupuri de producători cu mai mult de 10 membri

0


2007-2013 Rezultat Număr de actiuni promovate


2


Nu este cazul

Măsura 411-43

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

Argumentarea necesitaţii sprijinului

Aşa cum rezultă din analiza diagnostic, gradul de fragmentare a teritoriului aferent

GAL-ului nostru este destul de ridicat, exploataţiile agricole au în mod obişnuit dimensiuni

între 1 – 3 ha., dar fărâmiţarea este de fapt şi mai accentuată, fiecare fermier deţinând de

obicei mai multe parcele. Micii producători nu au capacitatea de a se alinia la standardele

comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea

mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi respectarea normelor


137

sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională, fie din lipsă de informaţie

fie din lipsă de pregătire sau din cauza situaţiei precare a veniturilor din mediul rural.

În acest context este acută nevoia unui sprijin în sensul accesării serviciilor de

consiliere şi consultanţă care pot conduce la o restructurare a fermelor şi la îmbunătăţirea

managementului acestora.


Obiectiv general

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către

fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora .

Obiective specifice Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea

performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor acestor exploataţii,

diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor

comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii

Măsura combină obiectivele axelor 1 (măsurile 112,141) şi 2 (măsurile (221, 223, 214,

215) din PNDR.

Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi

consultantă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii

fermelor deţinute de aceştia. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a

aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a

mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea,

consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri, studiilor de fezabilitate şi a

celorlalte documentaţii necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor

fermieri în mediul rural, pentru fermele de semi-subzistentă şi pentru protejarea mediului. Mai

precis sunt sprijiniţi cei care accesează măsurile 141, 112, 221 , 214, dacă se va reglementa de

AM a PNDR prelungirea perioadei iniţiale; în caz contrar sprijinul se acordă numai la

dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.

Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor,

reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie

compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea

standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale

necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa


138

vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe

legislaţia comunitară.

Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: furnizorii de consiliere şi consultantă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. b) Beneficiari: fermierii privaţi Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi: 3 furnizori de consiliere şi consultanţa b) Beneficiari: 50 de fermieri Criterii de selecţie: Pentru această măsură conf. PNDR nu se aplică criterii de selecţie beneficiarilor finali. Criterii de selecţie locală:

• Se acordă prioritate tinerilor (până la 40 ani) ca beneficiari finali • Se acordă prioritate firmelor furnizoare (aplicanţi) care au sediul/punct de lucru în

teritoriul GAL. Criterii de evaluare

Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţa se va realiza în

conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet

armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice.

Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultantă se va realiza individual pentru

fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă,

origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

Intensitatea sprijinului este cea reglementată de specificaţiile din fişa măsurii 143 din PNDR FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





3 10000 30000 24000 6000 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator


Realizare Număr de fermieri consiliaţi: 50

din care femei: 15


139

Rezultat Cresterea VAB în exploataţiile sprijinite (Euro)

500.000

Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%



Realizare Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.

10

Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.

15

Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 214 „Plăţi de agro –mediu”.

5

Număr de fermieri (persoane fizice) consiliaţi pentru Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole

20

Număr de fermieri beneficiari ai acţiunilor de consultanţă prevăzute la punctele B) şi C).

0

Rezultat Numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă.

22




3


Nu este cazul

Măsura 412-21

Prima împădurire a terenurilor agricole


Parcurgând analiza diagnostic şi analiza SWOT, se observă că în teritoriul GAL „

Covurlui” există şi zone relativ bogate în păduri dar şi zone mai putin împădurite cum ar fi

comunele Oancea si Corni. Raportată la suprafaţa totală a teritoriului nostru, de 866,09 kmp,


140

suprafaţa de pădure de 102,11 kmp reprezintă aproximativ 12 %, adică prea puţin chiar şi într-

o zonă combinată de câmpii şi dealuri joase.

De altfel şi la nivelul întregii ţări se constată o medie de împădurire cu aproape 10%

mai mică decât media europeană.

Împădurirea terenurilor agricole, în special a celor de la câmpie, va urmări ameliorarea

efectelor factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea efectelor

fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei,

îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în cazuri particulare prin

creşterea) diversităţii ecologice.

Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu

privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea

gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă.

Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte

bunuri şi servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de

recreere, înfrumuseţarea peisajului, etc., care completează raţionamentul intervenţiei prin

această măsură.

Măsura poate rezolva, parţial măcar şi unele situaţii de abandonare a terenurilor

agricole, de obicei slab productive, ai căror proprietari, din diverse motive nu le-au mai

cultivat în ultimii ani.


Obiectiv general Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul teritoriului GAL COVURLUI prin

folosirea şi gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire.

Obiective specifice Extinderea suprafeţei ocupate de păduri, prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor de la nivelul teritoriului prin

împădurirea cu diverse specii forestiere. Această măsură vizează protecţia mediului.

Sprijinul prin această măsură se referă la:

o primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;

o primă anuală pentru lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani;

o primă anuala fixa pentru compensarea pierderilor de venit prin renuntarea la cultivarea

terenurilor agricole, pentru o perioada de 15 ani.


141

Beneficiari Tipuri de beneficiari a)Aplicanţi: Fermieri, asociaţi în grupuri de producători, cooperative agricole, alte forme de parteneriat privat, autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol în parteneriat public-privat. b) Beneficiari: Populaţia comunităţilor în care se realizează împădurirea, turiştii care vizitează teritoriul analizat Evaluarea numărului de beneficiari-aplicanţi b) Beneficiari: 20 Criterii de selecţie Criterii generale de selecţie: • Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate proiectelor de împădurire din zonele de câmpie, apoi celor de deal. • Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare; • Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja existente şi a crea condiţii mai bune pentru faună se va acorda prioritate terenurilor situate în vecinătatea acestora; • Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de procese de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea; • Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani; • Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie. Criterii de selecţie locală: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte pentru beneficiari grupaţi în diferite forme de parteneriat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni materiale: - lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de arbori; - lucrările de întreţinere a plantaţiilor; - întocmirea proiectului tehnic de împădurire; Intensitatea sprijinului - Pentru persoanele fizice sau juridice de drept privat, sprijinul public (comunitar şi naţional)

acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea

plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani vor fi

acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.

Prima de compensare pentru pierderea de venit agricol va fi de 215 euro/ha., pentru fermieri,

aşa cum sunt definiţi în ghidul solicitantului şi 110 euro/ha. pentru nefermieri. Cifrele pot

suferi mici modificări dacă se modifică alocările pentru sprijinul direct pe suprafată agricolă.


142

- Pentru beneficiarii de drept public : 100 % din valoarea eligibilă a proiectului, numai pentru

operaţia de înfiinţare a plantaţiei şi pentru lucrări de întreţinere pentru primii 5 ani.

Finanţare Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





20 13 200 264 000 192 000 48 000 24 000 Indicatori Tipul de indicator


Realizare Numărul total de beneficiari care primesc sprijin pentru împădurire

20

Împărţit în funcţie de: tip de proprietar (privat/public) perioada angajamentului (existent/nou) obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/desertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă, prevenirea inundaţiilor, atenuarea schimbărilor climatice, altele)

40 Suprafaţa totală de teren împădurită

Împărţită în funcţie de:

tip de proprietar - privat 40

obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/deşertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă prevenirea inundaţilor, atenuareaschimbărilor climatice, altele)

40

structura majoritară pe specii (foioase/conifere) perioada angajamentului (existent/nou)

Rezultat Suprafaţa de teren sprijinită care contribuie la: 40

biodiversitate şi înaltă valoare naturală a terenului forestier

40

îmbunătăţirea calităţii apei 40

atenuarea schimbărilor climatice 40

îmbunătăţirea calităţii solului 40

evitarea marginalizării şi a abandonului terenului

40

Impact Stoparea declinului biodiversităţii 40


143

Menţinerea terenurilor agricole si forestiere cu înaltă valoare naturală (Schimbări în zonele cu înaltă valoare naturală)

Îmbunătăţirea calităţii apei (Schimbări în balanţa brută a nutrienţilor)

Contribuţia la atenuarea schimbările climatice (Creşterea producţiei de energie regenerabilă)

400

Adiţional Creşterea biomasei vegetale

41

Adiţional Fixarea carbonului




20


20

Măsura 413-12

Sprijin pentru crearea de micro-întreprinderi din sectoare non-agricole

Argumentarea necesitaţii sprijinului

Aşa cum reiese din analizele diagnostic şi SWOT, agricultura este sectorul economic

cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă din teritoriul nostru şi în acelaşi timp produce şi

cea mai mare parte a veniturilor. Raportat la numărul de persoane ocupate, câştigul este totuşi

prea mic, datorită în principal productivităţii foarte scăzute. Creşterea veniturilor familiilor

care se ocupă de agricultură nu poate avea loc fără o dezvoltare a fermelor de semisubzistenţă

sau a celor comerciale şi dispariţia în timp a fermelor de subzistenţă. Aceasta implică însă

concentrarea proprietăţii agricole în mai puţine ferme şi implicit eliberarea din muncă agricolă

a unei părţi a populaţiei rurale.

În lipsa unor oferte de muncă în localităţile de origine, alternativele sunt puţine, dar

efectele numeroase: îngroşarea rândurilor celor fără un loc de muncă, sărăcirea unei mari părţi

a populaţiei rurale, creşterea numărului de persoane asistate social, creşterea infracţionalităţii,


144

depopularea satelor şi migrarea spre alte zone, inclusiv cu crearea de probleme în zonele de

destinaţie s.a.

Ca atare este de maximă importanţă găsirea unor soluţii de creare a unor noi locuri de

muncă în mediul rural în sectoarele neagricole. Pe de o parte se asigură evitarea unor

probleme sociale ca cele menţionate mai sus, dar în acelaşi timp se îmbunătăţesc şi diversifică

serviciile oferite populaţiei rurale, ceea ce reduce riscul de părăsire a zonei în căutarea unui

grad mai mare de confort general.


Exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă

în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor este un element cheie pentru GAL.

Analiza efectuată asupra agenţilor economici din teritoriu arată că aceştia au o capacitate

redusă de a furniza locuri de muncă – majoritatea firmelor 99,16%) încadrându-se în categoria

micro-întrprinderilor (maxim 9 angajaţi/firmă).

Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gama limitată de activităţi

productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către

comerţ (57,00% /din totalul micro-întreprinderilor analizate), datorită recuperării rapide a

investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi şi

către servicii precum construcţii, transport, intermedieri etc.

Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spaţiul rural şi nivelul redus

al veniturilor obţinute din activităţi non-agricole, se impune necesitatea creării de noi

microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru

populaţia rurală în sectorul non-agricol şi creşterea veniturilor acesteia.

Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi

locuitorilor care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori.

Obiectiv general

Diversificarea activităţilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi

încurajarea micilor întreprinzători în spaţiul rural.

Obiective specifice - Creşterea numărului microîntreprinderilor care activează în domeniul terţiar-servicii; - Diversificarea serviciilor către populaţie; - Valorificarea superioară a meşteşugurilor locale; Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Prin această măsură vor fi sprijinite înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea celor existente care îşi asumă realizarea de activităţi productive, meşteşugăreşti şi servicii către populaţie.


145

1. Investiţii în activităţi non agricole productive cum ar fi: - Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.) - În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă) - Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. 2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (olărit, dogărit, împletituri de nuiele etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). 3. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:

• Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;

• Servicii de conectare şi difuzare internet;

Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport ), protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, etc;

• Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;

• Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară;

• Servicii de consultanţă;

• Servicii financiare (cu excepţia celor bancare ).

• 4. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibili - Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat. Beneficiari Tipuri de beneficiari: a) Micro-întreprinderi; b ) Persoane fizice care se angajează să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată până la semnarea contractului de finanţare. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 13 Criterii de selecţie generale conform Ghidului solicitantului măsurii 312 din PNDR. Criterii de selecţie locală: - Proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată. - Va fi acordată prioritate proiectelor persoanelor fizice până în 40 de ani care se angajează să se autorizeze până la data semnării contractului cu statutul de cel puţin PFA; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni imateriale: Software, patente, licenţe; Onorarii pentru consultanţă.


146

Acţiuni materiale: - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv, dotarea cu echipamente, utilaje); - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi . Finanţare Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică pentru această măsură la 70% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor din măsura 312 PNDR din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: - 50.000 Euro/ proiect - PFA - 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile cu activitate sectorul transportului rutier - 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi Valoarea maximă/proiect - 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual,

persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că

se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială;

- 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative meşteşugăreşti

de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat

care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru persoanele fizice care declară că se vor

autoriza ca întreprindere individuală.

Valoare minimă/proiect – 5000 euro Finanţare Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





13 50 000 650 000 364 000 91 000 195 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Numărul total de micro-întreprinderi

sprijinite 13

Împărţite în funcţie de:

statutul juridic (persoane fizice, persoane juridice)

categoria de vârstă sub 40 ani 8

gen tipul micro-întreprinderii (nou înfiinţată sau existentă - dezvoltarea micro întreprinderilor)

Volumul total al investiţiei 650 000 Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create 25 Creşterea valorii adăugate brute non- 160 000


147

agricole în investiţiile sprijinite (Euro) Impact Creşterea economică (Euro) din care 350 000

contribuţia Măsurii 312 105 000

Crearea de locuri de muncă din care 40 contribuţia Măsurii 312 25

Indicatori adiţionali Tipul de indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Numărul de micro-întreprinderi sprijinite

Împărţit în funcţie de tipul investiţiei: 13

• investiţii în activităţi non-agricole productive

2

• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meştesugăreşti şi de artizanat

5

• servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi

6

• investiţii în producerea de energie regenerabilă

Impact* Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural din care contribuţia Măsurii 312

4,42% 1,90 %





5

Măsura 413-13

Încurajarea activităţilor turistice


La capitolele de analiză diagnostic şi analiză SWOT s-a pus în evidenţă potenţialul

turistic al teritoriului care, deşi nu este foarte generos, poate totuşi reprezenta, pentru o

anumită parte a sa, cel puţin, o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă din zonă, o

modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural, o sursă de creştere a

veniturilor populaţiei şi un factor de stabilizare a populaţiei din teritoriu.


148

Potenţialul turistic al zonei este în principal împărţit în două zone:

-lunca râului Prut, suprapusă Parcului Naţional, care se pretează foarte bine pentru

turismul de pescuit sportiv. Şi în prezent există un flux de împătimiţi care vin, uneori de la

mari distanţe, pentru partide de pescuit într-un mediu 100% natural, dar care nu au nicio

facilitate de infrastructură turistică la dispoziţie.

-zona deluroasă impadurita din apropierea municipiului Bârlad şi nu numai, cu

potenţial natural şi antropic deosebit- păduri, biserici şi mănăstiri, meştesuguri tradiţionale s.a.

Deşi în areal există atracţiile turistice menţionate, situaţia este deficitară din punct de

vedere al infrastructurii turistice. În acest context, la nivelul teritoriului sunt necesare ample

investiţii în turism astfel încât patrimoniul natural şi cultural-etnografic să fie folosit la

potenţial maxim în sensul dezvoltării durabile a teritoriului. Aceste investiţii pot fi

acompaniate de campanii de marketing.

GAL Covurlui îşi propune să sprijine în general proiecte de reamenajare ca pensiuni

turistice a locuinţelor unor fermieri, axate în special pe ridicarea confortului şi adaptarea

locuinţelor la standardele prevăzute de Ordinul MDRT 1051/03.03.2011. Vor fi sprijinite

numai investiţiile care vor avea şi o componentă de mediu, respectiv folosirea energiilor

alternative şi instalaţii (fose septice) pentru evacuarea dejecţiilor din gospodăriile fermierilor,

fără afectarea mediului înconjurator.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale prin valorificarea patrimoniului cultural, arhitectural şi natural.

• Obiective specifice: Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.

• Obiective operaţionale: Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii

Măsura asigură combinarea unor obiective din axe diferite. Mai precis realizarea

obiectivelor acestei măsuri influenţează sau este influenţată de realizarea obiectivelor altor

axe. Astfel criteriile de selecţie vor da prioritate proiectelor care cuprind şi acţiuni de

producere a energiei din biomasă (măsura 123), din surse alternative (măsura 312), care refac


149

eventualele terenuri neagricole din jur prin măsuri de agro-mediu (măsura 223), care pun în

valoare produse alimentare locale patentate (măsura 123) sau care folosesc forţa de muncă

pregătită în GAL (măsura 413-31).

Sprijinul prin această măsură vizează: a) investiţii în infrastructura de primire turistică; b) investiţii în activităţi recreaţionale; c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Tipuri de operaţiuni: Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a):

i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere:

Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională);

Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă (definite în conformitate cu legislaţia naţională).

ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, etc. Pentru componenta b):

i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme nefavorabilă etc.;

ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting, alpinism, etc. Pentru componenta c):

i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică, etc.

ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc. iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu

ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.). Pentru componenta d):

i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc. De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile


150

generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%. Tipuri de beneficiari _ Micro-întreprinderile: (vezi definiţie in dicţionar PNDR) _ Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere, _ Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare. _ ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Atenţie! Scopul şi obiectivele asociaţiei şi fundaţiei/ ADI prevăzute în statut, trebuie să fie în conformitate cu activităţile care vizează proiectul, activităţi de interes public şi negeneratoare de profit.

ATENŢIE! Având în vedere faptul ca activitatea de agroturism este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiţii vor fi doar cei organizaţi conform OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 25 Criterii speciale de eligibilitate- investiţia va conţine componente de mediu: folosirea energiilor neconvenţionale şi protejarea mediului prin izolarea / tratarea dejecţiilor din gospodărie . Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 313 Criterii de selecţie locală: Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; proiecte care se înscriu în circuite turistice; itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional şi judeţean. - proiecte situate în zone transfrontaliere; - proiecte situate în zone protejate (parcuri naturale şi rezervaţii), sau, pentru proiecte de investiţii, situate până la max. 5 km de acestea; - proiecte care prevăd realizarea unui produs turistic complex; - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care au o componentă de reciclare a deşeurilor sau de protejare a solului si aerului; - proiecte care promovează parteneriatul public-privat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ C. Acţiuni imateriale - Software, patente, licenţe - Onorarii pentru consultanţă D. Acţiuni materiale - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru a răspunde standardelor de cazare şi masă, dotarea cu echipamente, utilaje); - Cheltuieli pentru mică infrastructură în turism;


151

- Activităţi recreaţionale care valorifică patrimoniul natural şi cultural local; - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi; - De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor. Intensitatea sprijinului

Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională variază pentru această măsură, de la 100% pentru entităţi publice (APL şi ONG) la 70% sau 50 % pentru entităţi private.

- Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;

- Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism;

- 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.

Pentru fiecare cerere de finantare este necesara mentionarea in cadrul proiectului a alocarii distincte pentru componentele de mediu, in general cuprinse intre 3000-4000 euro/proiect, acesta constituind un criteriu de eligibilitate. Finanţare Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





15 20 000 300 000 204 000 51 000 45 000 10 5 000 50 000 40 000 10 000 0 Total – 25 25 000 350 000 244 000 61 000 45 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul indicatorului Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Numărul de noi activităţi turistice

sprijinite 25

Împărţite după tipul de acţiune: infrastructura recreaţională şi de primire turistică

15

infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice

0

dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural

10

Volumul total al investiţiilor Împărţite după tipul de acţiune

350 000

infrastructura recreaţională şi de primire turistică

300 000


152

infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice

0

dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural

50 000

Rezultat Numărul suplimentar de vizite turistice Împărţite pe număr de înnoptări, număr de turişti pe zi

7500

Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite (Euro)

60 000

Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă

15

Impact Creşterea economică (Euro) 210 000

din care contribuţia Măsurii 313 70 000

Crearea de locuri de muncă 23

din care contribuţia Măsurii 313 13

Indicatori adiţionali Tipul indicatorului Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr de acţiuni turistice în infrastructura

recreaţională şi de primire turistică 15

Împărţite după tipul de acţiune:

acţiuni de agro-turism 15

acţiuni de turism rural activităţi recreaţionale

0 0

Rezultat Număr de structuri de primire turistică care îşi diversifică gama de servicii turistice

2

Impact Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural

2,9%

din care contribuţia Măsurii 313 1 %


2007-2013 Rezultat Număr de acţiuni promovate de



15

Număr de acţiuni promovate de tineri 12


153

Măsura 413-22

Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale


Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa

unei infrastructuri rurale, a serviciilor de bază şi valorificarea bogatei moşteniri rurale.

Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii

vieţii şi sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu

precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact

major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea

dezvoltării activităţilor economice.

În prezent, în teritoriul nostru, ca şi în alte teritorii rurale, datorită fenomenelor

migraţiei şi emigraţiei, dar şi nivelului scăzut al veniturilor şi educaţiei se întâlnesc din ce în

ce mai frecvent cazuri de abandonare a copiilor sau lăsării lor sub o supraveghere formală,

precum şi de abandonare a părinţilor în vârstă.

Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ

asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum

ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează

accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează

necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are

nevoie.

Una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie şi

slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de îngrijire

a copiilor, bătrânilor, servicii de transport public etc.). În acest sens, în majoritatea comunelor

şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat către o calitate

bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare parte inexistenţei

elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o barieră în calea

dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale alternative

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,

asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din

spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.


154

Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural; Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală; Creşterea numărului de sate renovate; Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire al măsurii

Măsura combină obiectivele mai multor axe. La amenajarea parcurilor pentru recreere

se realizează şi obiectivul privind creşterea suprafeţelor forestiere, iar salubrizarea mai bună a

comunelor duce la realizarea obiectivului privind o calitate mai bună a apei, aerului şi

terenului, ambele obiective fiind specifice axei 2.

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local. Tipuri de acţiuni eligibile : Pentru componenta a): • Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă

pentru copii, terenuri de sport etc.);

• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări/reamenajari de parcări, pieţe,

spaţii pentru organizarea de târguri etc.);

• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii,

bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi

amenajarea de staţii de autobuz;

• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere

spaţii verzi etc.);

• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci,

cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv

achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea în

vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute cheltuielile

cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta b): • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc.); • Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii; • Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural


155

Pentru ambele componente vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de

întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de

fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a

proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Beneficiari - Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în vigoare; - ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „b ‘’ Număr beneficiari : - 39 Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 322 din PNDR Criterii de selecţie locală: proiecte care promovează parteneriatul public-privat; proiecte promovate de ONG-uri; proiecte ai căror beneficiari finali sunt grupurile vulnerabile; Intensitatea sprijinului a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 400 000 Euro / proiect; b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul (CE) nr.1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





13 40 000 520 000 416 000 104 000 0 13 10 000 130 000 104 000 26 000 0 13 7 500 97 500 78 000 19 500 0 Total - 39 747 500 598 000 149 500 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Indicatori comuni aferenţi măsurii dominante Tipul indicatorului Indicatorul Ţinta

2007-2013 Realizare Număr de comune sprijinite 13


156

Împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică)

Volumul total al investiţiilor 747 500

Împarţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică)

Rezultat Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii îmbunătăţite (nr. persoane)

12500

Impact Creşterea economică (Euro) 165 000

din care contribuţia Măsurii 322 16 000

Crearea de locuri de muncă 27


B) Indicatori adiţionali B1) comuni Tipul indicatorului Indicatorul Ţinta

2007-2013 Realizare Numărul de acţiuni de servicii de bază

sprijinite 8

Împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate,infrastructură culturală şi socială, infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele)

Volumul total al investiţiilor în servicii de bază împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate, infrastructură culturală si socială;

75 000

infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele)

10

Numărul de acţiuni de patrimoniu rural sprijinite Împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural)

75 000

Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural)

B2) specifici naţionali Tipul investiţiei Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr de comune identificate în Master

Planuri pentru infrastructura de apă/apă uzată, finanţate prin GAL

0


157

Număr de comune care nu au mai beneficiat de finanţare UE

3

Număr de km realizaţi prin componenta infrastructură fizică de bază:

0

km de drum 0 km de conducte de alimentare cu apă 0

km de conducte de canalizare 0 Impact Procent de populaţie rurală care datorită

sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite

30%


2007-2013 Rezultat Număr de acţiuni promovate

de parteneriate / forme asociative

26


Măsura 413-31

Formare profesională, informare şi consultanţă

Aceasta măsura nu face parte dintre măsurile cuprinse în PNDR.


Din analiza datelor obţinute din teritoriul GAL Covurlui, date care coroborează şi cu

informaţiile din PNDR, reiese clar că dezvoltarea în mediul rural a fost întârziată în zona

noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management

la nivelul exploataţiilor agricole şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectorul agricol şi non-

agricol.

Importanţa activităţilor de formare în domeniul non-agricol la nivelul teritoriului

nostru apare datorită mai multor factori:

-existenţa multor exploataţii agricole de dimensiuni foarte mici, neviabile economic;

- pe măsura dezvoltării unor ferme de dimensiuni mari şi a creşterii productivităţii agricole, va

exista o forţă de muncă disponibilă pentru activităţi non- agricole;


158

- necesitatea restructurării şi modernizării sectoarelor de procesare şi comercializare a


- nevoia de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic sa poata fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacitatea redusă a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management;

În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională,

informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care

sunt implicate în domenii care au mai puţină legătură cu agricultura, respectiv industria

alimentară şi forestiera, turismul, prestările de servicii, meşteşugurile tradiţionale.

Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această

strategie: diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole si non-

agricole, a produselor mesteşugăreşti, dezvoltarea turismului, prestările de servicii s.a. Poate fi

considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei


Obiectiv general:

Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor non-agricol, al prelucrării lemnului,

mestesugurilor, serviciilor sociale, prestărilor de servicii cu caracter comercial, prin acţiuni de

formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în

sectoarele menţionate.

Obiective specifice: Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a

resurselor neagricole, creşterea calităţii managementului la nivel de agent economic,

restructurarea şi modernizarea în sectoarele de prestări servicii pentru populaţie, meşteşuguri

tradiţionale.

Dobandirea competenţelor necesare implementării proiectelor de dezvoltare rurală derulate de

agenţii economici privaţi, ONG-uri sau administraţii locale contribuind astfel la îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.

Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru afacerile

non-agricole, turism, prestari de servicii, mestesuguri; b) pregătire generală pentru managementul proiectelor de dezvoltare;


159

c) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor non-agricole precum şi a condiţiilor de mediu;

d) revigorarea unor mestesuguri traditionale; e) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare

(IT) ; f) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi

bărbaţi; g) încurajarea integrării în activităţi productive a grupurilor defavorizate.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura combină obiective ale măsurilor din axele 2 si 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 52, lit.c. din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină:

1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. competente antreprenoriale pentru deschiderea unor afaceri în mediul rural în diverse domenii: - prelucrarea secundară a produselor agricole şi silvice; - ateliere meşteşugăreşti tradiţionale; -ateliere reparaţii bunuri casnice; -saloane de igienă corporală; -ateliere de reparaţii şi întreţinere auto şi utilaje agricole. b. Protecţia mediului - Utilizarea energiilor neconvenţionale în investiţiile din mediul rural; - Managementul durabil al mediului în care se derulează afacerile non-agricole; c. Domeniul prestaţiilor serviciilor sociale pentru populaţie -Servicii educaţionale private; - Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; - Cadastru agricol;

2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare şi nealimentare de pe piaţa europeană

3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora în domenii ca: fiscalitate, posibilităţi de finanţare, legislaţia muncii s.a.

4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3). Beneficiari Tipuri de beneficiari

a) Beneficiari direcţi-aplicanţi : Entităţi asociative publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele.

b) Beneficiari finali : Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni ( acţiuni) de formare care vor cuprinde 70 persoane, din care : - minim 60 tineri (până în 40 de ani) - maxim 10 adulţi


160

B. Se vor organiza: - o acţiune de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare si nealimentare de pe piaţa europeană; - o întrunire tematică pentru informarea potenţialilor beneficiari in domenii ca: fiscalitate, posibilitati de finantare, legislatia muncii s.a. Acestea vor cuprinde: -40 tineri (până în 40 de ani) -20 adulţi - Criterii de selecţie generale. Fiind o măsură atipică, nu există criterii de selecţie impuse de PNDR. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: Ca beneficiari aplicanţi: forme asociative cu competenţele necesare activităţilor proiectelor. Ca beneficiari finali: - agricultorilor de subzistenţă; - fermierilor de semi-subzistenţă; - tinerilor (sub 40 de ani), - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; -Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură.

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





3 2

10 000 2 000

30 000 4 000

24 000 3 200

6 000 800

0 0

Total - 5 34 000 27 200 6 800 0


161

Indicatori Tip de indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr participanţi 130

• număr de participanţi la activităţi de formare profesională

70

• număr de participanţi la acţiuni de informare si difuzare de cunoştinţe

60

• femei 60

• tineri sub 40 de ani 100


activi în agricultură 90



Număr total de zile realizate de toţi participanţii (o zi echivalează cu 8 ore)

530

- de pregătire profesională 350

- de informare şi difuzare de cunoştinţe 180

Rezultat Număr de participanţi: 115

care au terminat cu succes formarea profesională

65

care au beneficiat de acţiuni de informare şi difuzare de cunostinţe

50

femei 55

tineri sub 40 de ani 90


activi în agricultură 85 8

activi în industria alimentară


Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%

Indicatori adiţionali Tip de indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Număr de participanţi care au aplicat

pentru măsuri din AXA 3 şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare.

70

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind afaceri non- agricole în mediul rural.

20


162

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare privind afaceri în turism.

20

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc.

10

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind activităţi din domniul social, cultural, recreativ,desfăşurate de instituţii publice sau entităţi private.

10




5


Nu este cazul

Măsura 421

Implementarea proiectelor de cooperare


În România, la ora actuală, percepţia generală este că guvernul şi autorităţile publice

locale sunt cei care trebuie să se implice şi să fie răspunzători de dezvoltarea oricărui domeniu

al vieţii sociale. ONG-urile sunt o prezenţă timidă încă şi puţin numeroasă. Voluntariatul este

o noţiune ce trezeşte resentimente datorită amintirilor trecutului nu prea îndepărtat şi

voluntarii, veniţi mai ales din alte ţări, sunt priviţi ca o curiozitate. Neimplicarea este normă

de bază a comportamentului social. Pe plan european acest mod de a vedea participarea la

actul de guvernanţă locală este demult depăşit, cetăţenii implicându-se din ce în ce mai

puternic la rezolvarea problemelor locale din cele mai diverse domenii. Axa LEADER a

facilitat în multe ţări implicarea cetăţenilor din mediul rural în stabilirea şi implementarea

strategiilor locale de dezvoltare, prin aplicarea principiului „de jos în sus” în ceea ce priveşte


163

guvernanţă locală. Este de dorit ca şi România să meargă în aceasta direcţie şi activitatea

GAL-urilor este o oportunitate în acest sens. Una dintre posibilităţile oferite este cooperarea

cu reprezentanţii altor teritorii.

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele

locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi,

de a face schimb de experienţă şi de a vedea concret cum au rezolvat alţii problemele

dezvoltării locale.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Priorităţile avute în vedere de către GAL vor fi implementate cu mult mai eficient în

teritoriu prin facilitarea accesului membrilor GAL la idei şi informaţii noi la schimburi de

experienţă învăţând astfel din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini

inovaţia, pentru dobândire de competente şi îmbunătăţirea lor.

Această măsură vine să susţină obiective din strategia de dezvoltare a teritoriului GAL,

precum cele legate de turism sau valorificarea superioară a producţiei agricole, infrastructura

rurală. Schimbul de bune practici, iniţiative comune, formare comună sunt câteva acţiuni care

pot ajuta GAL.

Obiectiv general

Îmbunătăţirea strategiilor locale de dezvoltare prin cooperare inter-teritorială şi transnaţională. Obiective specifice

Dobândirea de competenţe şi îmbunătăţirea cunoştinţelor deţinute de membrii Grupului de Acţiune Locală din GAL prin intermediul proiectelor de cooperare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii

Prin intermediul acestei masuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională şi inter-teritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER. Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: GAL finanţat prin axa LEADER, Grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul şi metoda LEADER b) Beneficiari: membrii GAL Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi:2 b) Beneficiari: 40


164

Criterii de eligibilitate - parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea

LEADER

- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun - coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER - activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR - valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită

(200.000 euro co-finantare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).

Criterii de selecţie generale: Prioritate vor avea proiectele de cooperare care: - dovedesc la depunerea dosarului deţinerea resurselor financiare pentru cofinanţarea privată; - implică mai mult de două GAL-uri din România; - implică un GAL din alt stat membru cu experienţa LEADER +; - includ activităţi inovative; - combină obiectivele din diferite axe ale PNDR; - se adresează tinerilor din zona rurală; - respectă normele de mediu; - urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari

grupuri de producători, asociaţii, parteneriate etc.

Criterii de selecţie locală

Nu există criterii de selecţie locală – aplicantul fiind însuşi GAL-ul.

Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ

- pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii,

activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente;

- investiţii pentru implementarea proiectelor comune; - proiecte comune de instruire; Intensitatea sprijinului Limita financiară maximă stabilită este de 200.000 euro. Valoarea totală a investiţiei nu va

depăşi 400.000 euro. Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică la 85%

din valoarea totală a proiectului, conform regulilor de finanţare din măsura 421 PNDR.

FINANTARE Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu





1 10 705 10 705 7 280 1 820 1 605 1 22 235 22 235 15 120 4 780 3 335 Total - 2 32 935 22 400 5600 4 935


165

Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE Tip indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Numărul de proiecte de cooperare

sprijinite 2

transnaţională 1

inter-teritorială 1

Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de cooperare

4

Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create

1

Impact Crearea de locuri de muncă suplimentare (echivalenţă de normă întreagă)

12


Indicatori adiţionali Tip indicator Indicator Ţinta

2007-2013 Realizare Numărul de proiecte de cooperare care

implică mai mult de două GAL-uri din România

1

Numărul de proiecte de cooperare care implică un GAL din UE cu experienţă în LEADER+

1





Nu este cazul


166

REALIZAREA PARTENERIATULUI

ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A –V-A: PARTENERIATUL

1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură

(parteneriatul care realizează Dosarul de Candidatură

- Planul de Dezvoltare Locală)

Trebuie menţionat că intenţia constituirii unui grup de acţiune în actualul teritoriu a

existat încă din anul 2009, când a fost depus un proiect pentru accesare de fonduri în vederea

constituirii ca GAL şi elaborării PDL-ului acestuia – submăsura 431.1 faza 3. Proiectul a fost

selecţionat spre finanţare la poziţia 89 din Raportul de selecţie, dar nu a fost efectiv derulat în

nicio componentă, din diverse motive.

Ideea a fost reluată şi în anul 2010 când a fost organizată prima sesiune de selecţie a

GAL-urilor, pe submăsura 431.2, dar tot nu a fost finalizată.

În toamna anului 2012, când au apărut informaţiile privitoare la o noua sesiune de

selecţie pentru finanţarea GAL-urilor, procesul a fost reluat, dar de data aceasta cu o

determinare mai mare, rezultatul fiind strategia de faţă.

Procesul de elaborare al dosarului de candidatură a fost structurat în mai multe etape,

plecând de la iniţierea constituirii Grupului de Acţiune Locală, a fost apoi stabilită echipa

coordonatoare şi grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potenţiali parteneri, consultări pe

plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potenţiali beneficiari, administraţii publice locale. Au

fost pregătite materiale de prezentare a programului LEADER.

Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor locale pentru

a crea şi implementa politici şi programe, bazate pe oportunităţi locale şi adresate necesităţilor

locale. S-a pornit de la înţelegerea faptului că forţele determinante ale dezvoltării locale sunt

baza economică şi capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere şi tendinţele externe şi

evenimentele care pot avea impact asupra acestora.

Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare

strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe tehnice, cât şi definirea

procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de proiect a elaborat, în conlucrare cu

specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de organizare.

Sarcina stabilirii domeniilor de analiză a fost dificilă deoarece nu există o definire a ceea ce

constituie domeniile cele mai potrivite. Întrepătrunderea ariilor localităţilor, interacţiunile


167

dintre acestea au fost avute în vedere, recurgându-se la concentrarea analizei spre: analiza

comunităţilor în parte, analiza zonei în ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale

economicului, mediului, socialului şi infrastructurii. Domeniile de analiză au fost concentrate

pe grupuri de lucru astfel:

1. Prezentarea fizico-geografică şi istorico-culturală;

2. Patrimoniu de mediu şi agricultură;

3. Economie non – agricole, servicii şi turism;

4. Populaţie, demografie, activităţi sociale, infrastructura rurală.

Domeniile menţionate au fost împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o paletă cât

mai largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a zonei.

Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a fost un

proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la date statistice, relevante acestui

scop. Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul comunelor, unde specificitatea datelor

este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor nu au fost specifice

doar muncii depuse pentru planificarea strategică a zonei. Cu aceeaşi situaţie se confruntă, în

general, toate ţările Europei Centrale şi de Vest, datorită lipsei de standardizare a sistemelor

de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente

datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi organizaţii de profil, agenţi

economici, agenţii de dezvoltare - parteneri ai proiectului, s-au colectat, tot cu sprijinul

partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri sau sondaje,

din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din diferite domenii. S-a avut în

vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui număr exagerat de mare şi

detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii procesării şi interpretării

acestora. S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât acestea

să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie. Condiţiile de mai sus s-au

avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic.

După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelor de

potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a

strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi

Ameninţări. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?",

aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.


168

Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un

avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică

forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.

Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea

dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,

reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi

corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt

dificil de corectat.

Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete care

să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.

Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.

Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni.

Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv

(Punct Tare).

Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la

declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o

Ameninţare sau o Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei.

Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte

ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea

internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se

cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor

asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare

(Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei de

proiect, de un cerc larg de specialişti ai parteneriatului local, utilizându-se formulare specifice,

prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care specialiştii le-au

considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în

consensul parteneriatului local, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora

s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.

Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis şi democratic,

permiţând participarea largă a specialiştilor locali, reprezentanţi ai societăţii civile din GAL

COVURLUI. Rezultatele obţinute pe parcursul acestuia au fost prezentate în mass-media

locală, diseminate şi supuse validării publice la finalul fiecărei etape de lucru. Prezentul

concept reprezintă rezultatul muncii voluntare, în parteneriat, a persoanelor resursă,

reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai altor instituţii, agenţilor economici,


169

asociaţiilor profesionale, cultelor şi organizaţiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei

de proiect, beneficiind de asistenţă metodologică din partea Direcţiei de Dezvoltare Regională

a Consiliului Judeţean Galaţi precum si de sprijinul Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare

Rurală, Galaţi. Munca colectivă s-a desfăşurat în grupe de lucru, pe domenii de activitate, în

cadrul cărora s-au identificat priorităţile strategice de dezvoltare a zonei, s-au definit

obiectivele specifice şi sarcinile, respectiv măsurile prin care se vor realiza obiectivele

stabilite.

Etapele procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala „GAL Covurlui”

Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a zonei vizate, echipa de

proiect a organizat, prin întâlniri publice, dezbateri având ca scop formularea misiunii

viitoarei strategii de dezvoltare şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror

realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin construirea sistemului

de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii generale pe 2 ani şi a rezultatului dorit

al procesului planificării strategice. Totodată, direcţiile strategice definite permit gruparea

corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la

realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. La definirea direcţiilor strategice s-a avut

în calcul şi pregătirea GAL-ului pentru implementare noii Politici Agricole Comune, care va

începe din anul 2014. Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor

implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub-obiectivele componente sunt

cuantificabile prin indicatori.Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa

de lucru a conlucrat cu specialiştii, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de

obiective, după care au reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării

analizei SWOT, renunţând la unele din acestea sau identificând altele noi. În acest mod, au

rezultat priorităţile de dezvoltare care constituie, baza strategiei de dezvoltare a zonei.

Dorim să menţionam că pentru o mai bună informare a liderilor locali formali, respectiv

consilierii locali, echipa de coordonare a participat la toate şedinţele Consiliilor Locale în care

s-a discutat despre afilierea UAT-urilor la GAL şi a expus în detaliu principiile axei

LEADER, organizarea, atribuţiile şi modul de funcţionare al GAL-urilor.

În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale

Planului de Dezvoltare Locala al GAL COVURLUI este şi acela de a reprezenta un

instrument de promovare economică a zonei.

În tabelul următor sunt prezentate în mod sintetic etapele realizării PDL al GAL

COVURLUI.


170

Etape Activităţi Metode,

Instrumente

Participanţi Data

întâlnirilor

Rezultate

I. Iniţierea

procesului de

constituire a

GAL

1.Prezentarea iniţiativei LEADER şi

descrierea conceptului de GAL

2.Identificarea factorilor cheie

(instituţionali, organizaţionali, ai societăţii

civile) care se vor implica în implementarea

strategiei locale de dezvoltare

3.Prezentarea reglementărilor locale,

naţionale şi europene, care vor influenţa

procesul de elaborare al Strategiei de

dezvoltare

4. Identificarea resurselor necesare şi

disponibile pentru implementarea Strategiei

(resurse umane, financiare, instituţionale

etc.)

5. Implicarea entităţilor interesate în

pregătirea Planului de Dezvoltare Locală

6. Diseminarea sugestiilor, a rezultatelor

Întâlniri,

dezbateri,

consultări

Membrii grupului

de iniţiativă,

reprezentanţi ai

instituţiilor

publice, mediului

de afaceri, ONG-

urilor, persoane

private

17.11.2011 Conştientizarea

participanţilor, actori

locali, privind

necesitatea, utilitatea

şi oportunitatea

înfiinţării unui GAL.

Identificarea leader-

ului Grupului de

Acţiune Locală.

Stabilirea unui

potenţial teritoriu.

Stabilirea

potenţialilor

parteneri.


171

II. Stabilirea

metodologiei de

lucru si a etapelor

de elaborare a

Planului de

Dezvoltare

1.Stabilirea echipei coordonatoare,

responsabilă de întocmirea Planului

de Dezvoltare locală

2.Localizarea teritorială a GAL –ului,

3.Identificatea potenţialilor parteneri

4. Formarea grupurilor de lucru

5. Identificarea persoanelor resursă

din teritoriu

6. Conceperea instrumentelor şi a

calendarului de lucru necesare,

identificarea domeniilor de analiză.

Întâlniri,

brainstorming,

Consultarea

liderilor de

opinie locali,

interviuri;

Echipa

coordonatoare,

primari, oameni

de afaceri,

reprezentanţi

ONG, şi ai

societăţii civile

21.01.2012

Identificarea persoanelor resursă,

stabilirea echipei coordonatoare;

Definirea domeniilor de analiză;

Repartizarea pe domenii a

grupurilor de lucru;

Definitivarea teritoriului GAL.


172

III. Elaborarea

diagnosticului

socio-economic si

teritorial al

regiunii.

Identificarea

factorilor interni

si externi care pot

contribui-

îngreuna

implementarea

Strategiei de

dezvoltare locală

1.Colectarea datelor

socio-economice ale

teritoriului

2.Analiza datelor

3. Structurarea

informaţiilor obţinute

4. Analize tematice de

potenţial a zonei

5. Identificarea punctelor

tari, a punctelor slabe,

oportunităţilor şi

ameninţărilor,, plecând de

la potenţialul local

6. Diseminarea

rezultatelor analizelor

Consultarea studiilor de

specialitate, a

documentelor strategice

relevante din teritoriu;

Documentare pe teren;

Chestionare, fişe de

lucru, caiete

documentare,

participarea la întâlniri

ale comitetelor locale ;

Consultarea altor surse

de informare: site-urile

Primăriilor şi altor

instituţii publice

judeţene şi naţionale,

broşuri, publicaţii locale

etc.

Echipa coordonatoare,

grupuri de lucru tematice,

primari, oameni de afaceri,

reprezentanţi ONG şi ai

societăţii civile, comitete

locale, persoane private;

Reprezentanţi ai DADR

Grup de lucru 3

şi 4.

03.03.2012

Grup de lucru 1

şi 2

10.03.2012

Întocmirea analizei-

diagnostic a teritoriului,

Analiza SWOT, pe

domenii

IV.Identificarea

viziunii de

dezvoltare si

elaborarea

variantelor

strategiei de

1. Identificarea

priorităţilor reieşite din

etapele anterioare,

elaborarea unui plan de

acţiune pentru

implementarea strategiei

Consultarea studiilor de

specialitate, a

documentelor strategice

relevante din teritoriu;

Documentare pe teren;

Chestionare, fişe de

Echipa coordonatoare,




locale, grupuri de lucru,

persoane resursă,

14.03.2012

Doua viziuni de dezvoltare

a teritoriului

Definitivarea viziunii de

dezvoltare a GAL.

Plan de acţiune pentru



173

dezvoltare locală

2. Întocmirea versiunilor

pentru viziunea de

dezvoltare şi a

obiectivelor strategice

majore

3. Alegerea variantei

considerate optimă pentru

viziunea de dezvoltare

4.Evidenţierea măsurilor,

acţiunilor şi proiectelor

care conduc la


propuse

5. Creionarea strategiei

de dezvoltare locală

propuse

6. Stabilirea structurilor

de conducere şi decizie

ale GAL Covurlui,

precum şi a comitetului

de selecţie provizoriu

7. Diseminarea

lucru, caiete

documentare,

participarea la întâlniri

ale comitetelor locale;

Publicare articole în

mass-media

reprezentanţi ai autorităţilor

publice judeţene, Consiliul

Judeţean, DADR, Camera

Agricolă

Selectarea variantei optime

a Strategiei de Dezvoltare

Locală

Definitivarea componenţei

organelor de conducere şi

a Comitetului de Selectare

a proiectelor: membri şi

membri supleanţi.


174

rezultatelor

V. Validarea

dosarului de

candidatura

1. Validarea strategiei şi a

acţiunilor propuse

2. Elaborarea candidaturii

3. Validarea dosarului de

candidatură final de către

parteneri

Întâlniri, dezbateri Echipa coordonatoare,

membrii ai parteneriatului,




locale

17.04.2012 Validarea variantei

definitive a Strategiei de

Dezvoltare Locală

VI. Depunerea

dosarului de

candidatura

Deplasare la Unitatea de

Management CDRJ

Galaţi

Echipa de coordonare 19.04.2012 Înregistrarea dosarului de

candidatură.


175

2. Prezentarea parteneriatului decizional

2.1. Descrierea partenerilor

Partenerii din GAL Covurlui au înţeles avantajele asocierii într-o organizaţie de

tip GAL şi au consimţit să ni se alăture. Componenţa parteneriatului este descrisă în

tabelul următor:

DESCRIEREA PARTENERILOR

„GAL Covurlui”

Nume/Prenume Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/Obs.

PARTENERI PUBLICI

1. Munteanu Alina UAT Comuna Griviţa Primar Ales public

2. Neagu Viorel UAT Comuna Vinderei Primar Ales public

3. Lupu Neculai UAT Comuna Fruntişeni Primar Ales public

4. Florea Aurel UAT Comuna Cavadineşti Primar Ales public

5. Codreanu Dorin UAT Comuna Bălăbăneşti Primar Ales public

6. Porumb O. Ioan UAT Comuna Rădeşti Primar Ales public

7. Dorobăţ Victor UAT Comuna Bereşti-Meria Primar Ales public

8. Hanţă Neculai UAT Comuna Suceveni Primar Ales public

9. Chiriloaie Victor UAT Comuna Oancea Primar Ales public

10 Patriche Ştefan UAT Comuna Vîrlezi Primar Ales public

11 Tofan Georgică UAT Comuna Jorăşti Primar Ales public

12 Prodan Vasile UAT Comuna Corni Primar Ales public

13 Gafton Costică UAT Comuna Smulţi Primar Ales public

PARTENERI PRIVATI

14 Munteanu Marcel Cicerone Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

15 Popa Geta-Gabriela Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

16 Scutaru Ionica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

17 Calestru Elena Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

18 Scafaru Angelica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

19 Strat Leonard Bogdan Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

20 Susnia Z Viorel Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

21 Lupu Gh. Tudoriţa Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

22 Vrînceanu Lucica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma


176

23 Irava Dumitru Intreprindere Individuală Administrator Admin firma

24 Mândru Oreste „Brateş Leg Grup” SRL Administrator Admin grup

25 Obreja Rodica „Agroexport” SRL Administrator Admin firma

26 Jiglău Emilia „Proferma 2011” SRL Administrator Admin firma

27 Ţoş Gina Elena „Mag Plant” SRL Administrator Admin firma

28 Negîci Andreea-Diana „Deeadent” SRL Administrator Admin firma

29 Rotaru Andrei „Fort Miror” SRL Administrator Admin firma

30 Munteanu Iulian-Doru „Maditom Impex” SRL Administrator Admin

31 Capotă Cezar Sector forestier Reprezentant Privat-Silvic

32 Codreanu Teodor-Ovidiu Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma

33 Manea Iulia Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma

34 Lupu N. Dănuţ Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma

35 Crângan Doina - Stela Asociaţie Familială Administrator Admin firma

36 Dumbravă Liliana-Mariana Intreprindere Familială Administrator Admin firma

ONG

37 Iancu Ana-Maria As. „Ştefan şi Maria” Preşedinte ONG

38 Nica Maricica As. “Mediatorilor Rromi” Preşedinte ONG

39 Lovin Mihăiţă As. Cresc.Caprine „Dunărea” Preşedinte ONG

40 Staicu Oana Loredana As. „Răzeşul de Oancea” Preşedinte ONG

2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului

1) Adunarea generală

Adunarea generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea

membrilor asociaţiei. Dintre aceştia, doar membrii fondatori şi membrii asociaţi au drept de

vot, membrii de onoare şi membrii susţinători având dreptul de a participa şi de a lua cuvântul

în şedinţele adunării Generale, dar fără drept de vot.

Adunarea Generală are următoarele competenţe:

a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL Covurlui;

b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

c) Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

d) Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de Selecţie;

e) Alegerea şi revocarea Cenzorului sau, după caz, a membrilor Comisiei de Cenzori;

f) Înfiinţarea de filiale;


177

g) Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului GAL Covurlui;

h) Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase

după lichidare;

i) Decide asupra primirii sau excluderii unor membri;

j) Decide asupra acordării calităţii de membru de onoare unei/unor persoane, în condiţiile

Statutului GAL Covurlui;

k) Stabilirea programului de activitate;

l) Stabilirea cotizaţiei anuale;

m) dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

n) Orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Statutul GAL Covurlui;

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară şi extraordinară, după cum urmează:

a) în sesiune ordinară, anual;

b) în sesiune extraordinară, ori de câte ori trebuie rezolvate probleme importante de

competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.

Adunarea Generală are drept de control permanent asupra celorlalte organe ale Asociaţiei.

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul

Director, în scris, prin mijloace clasice (scrisoare, fax) sau electronice (e-mail), cu cel puţin 15

zile înainte de data desfăşurării adunării.

În convocare se vor preciza ziua, ora şi locul unde se desfăşoară şedinţa Adunării Generale,

precum şi ordinea de zi.

Convocarea se va transmite tuturor membrilor Asociaţiei.

Convocarea Adunării Generale în sesiune extraordinară se face la iniţiativa Consiliului

Director, a preşedintelui sau la propunerea unei treimi din membrii Asociaţiei, ori de câte ori

este necesar.

Oricare membru poate solicita Consiliului Director convocarea Adunării Generale, iar

în cazul în care Consiliul Director nu convoacă Adunarea Generală, acesta are dreptul să

solicite instanţelor judecătoreşti această convocare.

Adunarea Generală a Asociaţiei poate delibera legal şi fără convocare, în prezenţa

unanimităţii membrilor cu drept de vot.


178

Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi şi ia

decizii cu majoritatea celor prezenţi, cu excepţia modificării Statutului, caz în care se cere o

majoritate de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor cu drept de vot.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În caz de egalitate, Preşedintele decide.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un

secretar desemnat de Consiliul Director.

Preşedinţia Adunării Generale aparţine preşedintelui Asociaţiei sau, în lipsa

acestuia, vicepreşedintelui.

La şedinţele Adunării Generale pot participa şi persoane care nu sunt membri ai Asociaţiei,

dar fără drept de vot.

Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este

interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală

sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la

vot. Asociatul care încalcă această dispoziţie este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei

dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.

Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau

ale Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea

Generală sau au votat împotrivă.

Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiile

cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte

la Adunarea Generală sau care au votat împotriva şi au cerut să se insereze aceasta în

procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre

hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

2) Consiliul Director

Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor

Adunării Generale.

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării

Generale şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa.

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.


179

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale

în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

Consiliul Director a fost alcătuit, încă de la început, ţinând cont de viitoare extindere a

parteneriatului, din cinci persoane (- pentru mai mult de 50 membri numărul de membri ai

Consiliului Director va creşte până la 15% din numărul de membri ai GAL Covurlui),

membri ai asociaţiei, alese pentru un mandat de 2 ani; Consiliul Director poate fi alcătuit şi

din persoane din afara Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.

Primul Consiliu Director va fi format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi trei membri –

dintre care unul va avea funcţia de secretar, numiţi prin Actul Constitutiv, ale căror mandate

vor putea fi reînnoite, sau care vor putea fi înlocuiţi prin hotărârea Adunării Generale.

În caz de vacantare, Consiliul Director procedează imediat la înlocuirea cu membri interimari.

Înlocuirea definitivă este decisă în proxima Adunare Generală ordinară.

Numirea în Consiliul Director va fi acordată cu prioritate membrilor fondatori, iar

numirea altor membri ai Asociaţiei va fi posibilă numai în situaţia în care membrii fondatori

renunţă la calitatea de membrii ai Consiliului Director sau nu mai sunt în viaţă.

Alegerea Consiliului Director se va face de către Adunarea Generală a Asociaţiei, iar,

în situaţia în care din Adunarea Generală mai fac parte membrii fondatori, aceştia vor avea

drept de veto cu privire la alegerea Consiliului Director.

Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar dacă era, pierde această calitate orice

persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă Asociaţia are

ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.

În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director:

a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea

bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi

cheltuieli şi proiectele asociaţiei;

b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

c) aproba organigrama şi politica de personal ale asociaţiei;

d) hotărăşte asupra angajării şi desfacerii contractului de muncă al personalului salarizat,

negociază şi stabileşte salariile. De asemenea, decide în privinţa personalului angajat pe

bază de convenţie civilă;

e) propune Adunării Generale acordarea de funcţii onorifice şi persoanele cărora să li se

acorde;


180

f) decide schimbarea sediului Asociaţiei;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea preşedintelui, precum şi de

fiecare dată când interesul o necesită, la cererea scrisă adresată preşedintelui de către cel puţin

1/3 din membrii Consiliului Director.

Şedinţele Consiliului Director sunt legal constituite în prezenta a 2/3 din numărul membrilor

săi.

Hotărârile Consiliului se iau cu o majoritate calificată din totalul membrilor săi.

Toate hotărârile Consiliului Director sunt consemnate într-un registru şi sunt semnate

de preşedinte şi de secretarul de şedinţă.

La şedinţele Consiliului Director pot participa în orice situaţie membrii fondatori,

membrii asociaţi şi cenzorul/ cenzorii, dar fără drept de vot. Membrii de onoare şi persoanele

care nu sunt membri ai Asociaţiei pot participa la şedinţele Consiliului Director dacă au fost

invitate, dar fără drept de vot.

Preşedintele Consiliului Director este şi Preşedintele Asociaţiei şi are următoarele atribuţii:

- convoacă membrii Consiliului Director la întruniri, precizând ordinea de zi;

- prezidează Consiliul Director;

- prezidează şedinţele Adunării Generale;

- reprezintă Asociaţia în justiţie;

- reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii;

- încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;

- se ocupă de activităţile curente ale Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director.

Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane, inclusiv persoane care

nu au calitatea de asociat ori sunt străine de Asociaţie, pentru a reprezenta Asociaţia în

relaţiile cu terţii şi/sau pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei.

În cazul în care Consiliul Director decide în acest sens, se poate alege un Director

Executiv al Asociaţiei MANAGER, care va acţiona în limitele competenţei stabilite de către

Consiliul Director, în actul său de numire. Directorul executiv al Asociaţiei poate fi

remunerat.


181

3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori

Cenzorul asigură controlul financiar al Asociaţiei şi poate participa la şedinţele

Consiliului Director, fără drept de vot.

Până la numirea unui cenzor, oricare dintre asociaţii care nu este membru al

Consiliului Director poate exercita dreptul de control.

Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, Adunarea Generală va hotărî numirea unui

cenzor. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.

Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 100 de membri, controlul financiar intern se va

exercita de către o comisie de cenzori, compusă din trei membri, şi numită prin hotărârea

Adunării Generale a Asociaţilor. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puţin un

membru al Asociaţiei şi un contabil autorizat sau un expert contabil.

Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de

adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;

b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;

c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor este organismul cu responsabilităţi privind

selectarea pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, în conformitate cu

procedura de selecţie stabilită de către GAL COVURLUI.

Comisia de Contestaţii reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind

soluţionarea contestaţiilor adresate privind rezultatele procesului de selecţie a proiectelor

pentru finanţare, alcătuit din trei reprezentanţi ai partenerilor din GAL Covurlui, desemnaţi

prin hotărâre a Adunării Generale.

Prezentarea proiectelor ce urmează a fi evaluate pentru selectare se va face de către un

membru al echipei tehnice.

Definiţii


182

(1) Termenul de „măsură” cuprinde atât măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, cât şi acţiunile din afara măsurilor specificate în

Regulamentului (CE) nr.1698/2005 care pot primi sprijin financiar în cadrul GAL Covurlui.

(2) Termenul „sesiune de depunere” reprezintă perioada calendaristică în cadrul căreia GAL

Covurlui poate primi proiecte din partea beneficiarilor.

(3) Termenul „sesiune de selecţie” reprezintă lucrările Comitetului de Selecţie, concretizate în

decizia finală de finanţare.

(4) Termenul „contribuţie GAL” reprezintă valoarea finanţării nerambursabile acordate

aplicanţilor ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare.

Componenţa Comitetului de Selectare a proiectelor

(1) Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 7 persoane - reprezentanţi ai

autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. În Comitetul de selectare a

proiectelor vor fi reprezentate toate sectoarele care fac parte din asociaţia GAL Covurlui.

Astfel:

• 2 membri vor fi reprezentanţi ai entităţilor locale:

• 5 membri vor fi reprezentanţi ai sectorului privat, dintre care:

o 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu;

o 3 membri reprezentanţi ai agenţilor economici din teritoriu;

Pentru fiecare membru, va fi un supleant.

(2) Componenta nominală a comitetului de selectare se stabileşte de către Adunarea

Generală, astfel încât la fiecare doua comune din teritoriul GAL Covurlui să existe un

reprezentant în Comitet. Reprezentarea procentuala a autoritatilor publice nu depaseste

procentul din parteneriat.

(3) În termen de 30 zile de la autorizarea GAL-ului, Comitetul se va întruni pentru

alegerea Preşedintelui şi pentru familiarizarea celor nominalizaţi cu prevederile prezentului

Regulament.

(4) Secretarul Comitetului este angajatul pentru activităţi de secretariat din cadrul

compartimentului administrativ, care va lua parte - fără drept de vot la lucrările Comitetului,

pentru efectuarea lucrărilor de secretariat.


183

(5) În situaţia în care o persoană selectată în Comitet nu poate participa, din motive

obiective, la lucrările unei sesiuni de selecţie, ea are obligaţia de a notifica acest aspect

Consiliului Director, care va decide înlocuirea cu unul dintre supleanţii din aceeaşi

categorie.

(6) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată

pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte – fără

drept de vot - şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la

nivelul judeţului Galaţi.

Obligaţiile membrilor Comitetului de Selectare a proiectelor

(1)Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selectare a proiectelor, în

îndeplinirea atribuţiilor ce le revin ca urmare a prezentului Regulament au următoarele

obligaţii:

• de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul prezentului Regulament;

• de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului;

(2)Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii

comitetului (inclusiv preşedintelui), în această situaţie persoana (organizaţia) în cauza nu are

drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv, având obligaţia de a

notifica acest lucru Comitetului Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin

tragere la sorţi unul dintre supleanţi pentru a participa la întâlnirile comitetului şi pentru a

vota asupra proiectului respectiv.

Etapele procedurii de selecţie

(1) Etapele şi termenele obligatorii ale procedurii de selecţie sunt următoarele:

- Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei

primării din teritoriul acoperit de GAL Covurlui a anunţului de lansare a procedurii de

selecţie a propunerilor de proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă

e-mail de contact, cu cel puţin 45 zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru deschiderea

sesiunii de depunere a proiectelor;

- Transmiterea de către aplicanţi a propunerilor de proiecte şi a documentaţiei prevăzute în

anunţ, până la termenul limită anunţat pentru închiderea sesiunii de depunere a proiectelor;


184

- Înregistrarea aplicanţilor, a titlului propunerii şi a datei şi orei la care aplicanţii au depus

propunerile de proiecte şi documentaţia însoţitoare;

- Toate propunerile de proiecte înregistrate în respectiva sesiune de depunere a proiectelor vor

fi transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte

bine documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.

- În cel mai scurt timp de la primirea informării, Comitetul de selectare a proiectelor se va

reuni în sesiune de lucru pentru evaluarea proiectelor în vederea selectării.

- Verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie a aplicanţilor.

- Evaluarea proiectelor.

- Anunţarea rezultatelor preliminare prin intermediul aceluiaşi site în care a fost lansat anunţul

de selecţie şi prin afişare la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL

Covurlui.

- Comunicarea, prin e-mail şi /sau fax, a rezultatelor preliminare către aplicanţii ale căror

propuneri au fost respinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de respingere.

- Anunţarea rezultatelor finale pe site, precum şi notificarea în scris a câştigătorilor, imediat

după rezolvarea contestaţiilor, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice de la încheierea

termenului de depunere a contestaţiilor;

- Notificarea în scris către aplicanţii declaraţi câştigători cu privire la acceptarea sau, după

caz, la neacceptarea finanţării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării

prevăzute la punctul anterior;

- Încheierea contractului /contractelor de finanţare nerambursabilă între CRPDRP şi

aplicantul/aplicanţii ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare în termenul prevazut

de procedurile APDRP, de la primirea notificării de acceptare a finanţării.

- Publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă

şi afişarea acestuia pe site-ul GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei primarii din teritoriul

acoperit de GAL Covurlui, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data

semnării contractului/contractelor.

Atribuţiile Comitetului de Selectare a proiectelor

(1) Comitetul de Selectare se reuneşte în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea de

la Consiliul Director a listelor cu proiectele depuse şi a informărilor realizate de către echipa

tehnică cu privire la aceste proiecte .


185

(2) Înaintea demarării lucrărilor, preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de

Selecţie vor semna declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate.

(3) Comitetul de selectare analizează listele proiectelor depuse, pentru fiecare măsură

în parte, transmise de către Consiliul Director.

(4) În baza acestora, Comitetul de Selectare analizează dacă valoarea contribuţiei

solicitate GAL-ului, exprimată în lei, a proiectelor eligibile / a proiectelor eligibile ce

întrunesc pragul minim pentru măsurile ce prevăd acest lucru, supuse selecţiei, este situată sub

sau peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul sesiunii de depunere.

(5) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de

punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul

minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează sub valoarea totală alocată unei

măsuri în cadrul unei sesiuni de depunere, Comitetul de Selectare propune aprobarea pentru

finanţare a tuturor proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au întrunit punctajul minim

aferent acestor măsuri.

(6) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de

punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul

minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează peste valoarea totală alocată unei

măsuri în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile /

proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest

lucru şi procedează astfel:

1. Selecţia se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei

alocate;

2. În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de

punctajul obţinut la criteriile cu cea mai mare pondere;

3. În cazul în care există proiecte cu punctaj egal având acelaşi punctaj pe criterii, selecţia se

va face în ordinea descrescătoare a valorii totale eligibile a proiectelor, exprimată în Lei;

4. În situaţia în care valoarea publică a ultimului proiect selectat conduce la depăşirea sumei

alocate pe sesiune, proiectul va fi finanţat în totalitate prin suplimentarea alocării aferente

sesiunii în cauză, atunci când este cazul;


186

(7) După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, secretarul

Comitetului de Selecţie întocmeşte minuta întâlnirii şi Raportul de selecţie care sunt semnate

de preşedinte, membri şi secretar;

Rapoartele de Selecţie

(1) Rapoartele de Selecţie întocmite de secretarul comitetului sunt semnate de

preşedinte şi membri şi înaintate conducerii GAL Covurlui, care le va înainta către CDRJ /

OJPDRP Galaţi, împreună cu documentaţia depusa la GAL, în vederea efectuării controlului

administrative al dosarelor.

(2) CDRJ / APDRP verifica documentele, aprobă raportul şi transmite GAL Covurlui

o copie a acestuia în vederea notificării beneficiarilor.

(3) După primirea raportului de selecţie aprobat, GAL Covurlui va notifica

beneficiarii privind rezultatele procesului de selecţie în termen de 3 zile lucrătoare de la

primirea acestuia.

Soluţionarea contestaţiilor

(1) Contestaţiile privind decizia de finanţare a proiectelor rezultată ca urmare a

aplicării procesului de selecţie la nivelul GAL, vor fi depuse, în termen de 5 zile lucrătoare de

la primirea notificării, la registratura GAL Covurlui.

(2) Contestaţiile depuse în termen vor fi înaintate de îndată echipei tehnice, care are

obligaţia de a le analiza şi de a întocmi un raport cu privire la contestaţii, pe care îl va

transmite Comisiei de contestaţii, însoţit de o copie a contestaţiei şi a documentelor

justificative aferente acestuia, precum şi de o situaţie centralizatoare a contestaţiilor depuse, în

maxim 5 zile lucrătoare de la termenul-limită pentru depunerea contestaţiilor.

(3) Comisia de Contestaţii se reuneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea

situaţiei privind contestaţiile depuse.

(4) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia de Contestaţii va desfăşura următoarele

activităţi:

- analizarea rapoartelor înaintate de compartimentul administrativ, precum şi verificarea

concordanţei lor cu documentele justificative transmise;

- verificarea rapoartelor Comitetului de Selecţie.


187

(5) În situaţia în care există aspecte de ordin tehnic sau juridic care necesită o opinie de

specialitate, Comisia de Contestaţii poate solicita în scris opinia unui expert, ce va avea un rol

consultativ.

(6) Comisia de Contestaţii va întocmi un raport de contestaţie, pentru fiecare măsură în

parte, care va cuprinde analiza şi rezultatul contestaţiilor, după cum urmează:

I. dacă proiectul nu respectă criteriile de eligibilitate sau este neconform, Comisia de

Contestaţii decide, în raportul său, respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către

beneficiar;

II. Dacă proiectul respectă criteriile de eligibilitate

a) pentru măsurile ce prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată

că:

i. proiectul nu întruneşte punctajul minim prevăzut, Comisia de Contestaţii decide respingerea

contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;

ii. proiectul întruneşte punctajul minim prevăzut dar nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de

departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în

raportul său:

- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată

după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în

care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată

după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în

care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta

se află la a doua sesiune de selecţie;

iii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea

în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide admiterea contestaţiei şi finanţarea

proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul;

b) pentru măsurile ce nu prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se

constată că:


188

i. proiectul nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat

finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său:

- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată

după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în

care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată

după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în

care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta

se află la a doua sesiune de selecţie;

ii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea

în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, admiterea contestaţiei şi

finanţarea proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul.

(8) Lucrările Comisiei de Contestaţii se consemnează într-o minută întocmită de

secretarul comisei şi semnată de preşedinte, membri şi secretar.

(9) Raportul întocmit de Comisia de Contestaţii, cuprinzând analiza şi rezultatul

contestaţiilor, semnat de membri , preşedinte şi secretar va fi comunicat compartimentului

administrativ, în vederea notificării beneficiarilor.

(10) Compartimentul administrativ răspunde de aducerea la îndeplinire a prevederilor

raportului de contestaţie şi de notificarea beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare de la

primirea acestuia.

(11) Termenul maxim pentru a răspunde contestaţiilor adresate este de 15 de zile

lucrătoare de la ultima zi de primire a contestaţiilor.

Deciziile Comitetului de Selectare a proiectelor şi ale Comisiei de Contestaţii

(1) Deciziile Comitetului de selectare a proiectelor se iau cu o majoritate calificata de

2/3 din totalul voturilor.

Pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel

puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

(2) Comisia de contestaţii lucrează valid în prezenta a 2/3 din membrii săi.

Deciziile comisiei de contestaţii de iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor.

În urma discuţiilor între partenerii GAL Covurlui s-a propus următoarea componentă a

Comitetului de Selectare a Proiectelor:


189

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR

„GAL Covurlui”

Nume şi Prenume Partener Funcţia în C.S. Tip/Obs.

PARTENERI PUBLICI 28,57% 1. Prodan Vasile UAT Comuna Corni Membru Ales public 2. Patriche Ştefan UAT Comuna Vîrlezi Vicepreşedinte Ales public PARTENERI PRIVATI 42,85% 3. Lupu Tudoriţa Intreprindere Individuală Membru Admin firma

4. Ţoş Elena „Magplant” SRL Membru Admin firma

5. Strat Bogdan Intreprindere Individuală Membru Admin firma

ONG 28,57% 6. Lovin Mihăiţă As. Ovine-Caprine „Dunărea” Membru ONG 7. Staicu Oana As. “Răzeşul de Oancea” Preşedinte ONG

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR

„GAL Covurlui” – Membri supleanţi

Nume/Prenume Supleant Partener Funcţia în C.S. Tip/Obs.

PARTENERI PUBLICI 28,57% 1. Florea Aurel UAT Comuna Cavadineşti Membru Ales public 2. Hanţă Neculai UAT Comuna Suceveni Membru Ales public PARTENERI PRIVATI 42,85% 3. Codreanu Teodor-Ovidiu Persoană Fizică Autorizată Membru Admin firma 4. Jiglău Emilia „Proferma 2011” SRL Membru Admin firma 5. Popa Geta-Gabriela Intreprindere Individuală Membru Admin firma ONG 28,57% 6. Iancu Ana-Maria As. „Ştefan şi Maria” Membru ONG 7. Nica Maricica As. “Mediatorilor Rromi” Membru ONG

5) Compartimentul administrativ

Pentru buna funcţionare a Asociaţiei GAL Covurlui se va putea angaja personal

salarizat şi personal angajat conform prevederilor codului muncii, inclusiv din rândul

membrilor asociaţiei, în condiţiile legii şi ale statutului Asociaţiei. Acest personal va face

parte din compartimentul administrativ.

Structura compartimentului administrativ este următoarea:

Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub

aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct

de vedere instituţional.


190

Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;

Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a

GAL-ului;

Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;

Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor

implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă

potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare.

În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi

externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).


191

PARTEA A-VI-A

ORGANIZAREA GAL - ULUI

1. Resurse umane

Principalele activităţi care se vor desfăşura la nivelul GAL- ului sunt:

a) informare – comunicare;

b) lansarea apelurilor pentru proiecte;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Aceste activităţi sunt efectuate de angajaţii sectorului administrativ, cu excepţia luării

deciziilor asupra proiectelor selectate, atribuţie neremunerata ce revine Comitetului de

Selectare a proiectelor.

Aşa cum a fost menţionat anterior, structura compartimentului administrativ al GAL-ului

cuprinde următorul personal:

Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub

aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct

de vedere instituţional.

Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;

Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a

GAL-ului;

Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;

Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor

implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă

potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare.

În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi

externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).

Unele activităţi pot fi acoperite cu posturi cu normă de timp de lucru redusă.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului s-a întocmit o fişă a postului, în care sunt cuprinse

toate activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.


192

GAL Covurlui îşi propune ca imediat după obţinerea autorizării, să-şi trimită toţi

angajaţii, la un curs de formare profesională pentru consultanţi afaceri în agricultură şi dacă e

posibil şi la cele de agent de dezvoltare pentru 2-3 salariaţi. Considerăm că pregătirea fiecărui

angajat trebuie să fie multidisciplinară, pentru a fi în măsură să răspundă în permanenţă la

orice solicitare de informaţii din teren, dar şi pentru a-şi putea suplini în caz de nevoie colegii.

Organigrama care evidenţiază relaţiile de subordine şi cooperare în cadrul GAL

COVURLUI are următoarea componenţă:


193


194

În activitatea de elaborare a planului de dezvoltare au fost antrenate şi persoane resursă

din teritoriu, persoane angajate sau aflate la conducerea anumitor instituţii publice sau

organizaţii private, menţionate în tabelul anexat. Aceste persoane au făcut parte de grupurile

de lucru şi vor juca un rol important în implementarea strategiei şi proiectelor de dezvoltare

rurală ale GAL-ului. O parte dintre ei au devenit deja parteneri în GAL.

Nr.crt Nume şi prenume Ocupaţie Localitatea

1. LOVIN MIHĂIŢĂ MEDIC VETERINAR CAVADINEŞTI

2. CAŢAVELA ŞTEFAN VICEPRIMAR CAVADINEŞTI

3. BOURCEANU MARIA INGINER AGRONOM CAVADINEŞTI

4. DINU SILVIAN FERMIER JORĂŞTI

5. STRAT LEONARD VICEPRIMAR JORĂŞTI

6. BAŞA CAMELIA REFERENT SUCEVENI

7. CIMPOIEŞU DANIELA SECRETAR SUCEVENI

8. VIERU CONSTANTIN INGINER AGRONOM OANCEA

9. POSTELNICU FĂNEL ADMINISTRATOR II OANCEA

10. STAICU OANA LOREDANA

JURIST OANCEA

11. COSTEL COMAN ASOCIAT SC RECON SRL OANCEA

12. TODERASC RUCSANDA

SECRETAR VINDEREI

13. DUMBRAVĂ CONSTANTIN

ADMNINISTRATOR I.F BEREŞTI-MERIA

14. COMĂNESCU CONSTANTIN

SECRETAR BEREŞTI-MERIA

15. SCAFARU IONEL MARCEL

ADMINISTRATOR I.I BEREŞTI-MERIA

16. STRĂTICĂ MARIA PROFESOR BEREŞTI-MERIA

17. PETREA VASILICA REFERENT AGRICOL BEREŞTI-MERIA

18. STÂNGĂ LAURENŢIU SECRETAR FRUNTIŞENI

19. TĂMĂŞANU MARICICA

SECRETAR BĂLĂBĂNEŞTI

20. ANGHELUŢĂ REFERENT AGRICOL BĂLĂBĂNEŞTI


195

2. Descrierea resurselor materiale

Până la procurarea tuturor celor necesare din propriile fonduri, GAL Covurlui a

folosit în perioada elaborării Planului de dezvoltare locală, resurse puse gratuit la

dispoziţie de unii dintre parteneri.

Resursele materiale identificate în teritoriu care au fost puse la dispoziţia GAL

COVURLUI de către Primăriile partenere în vederea implementării acţiunilor din cadrul

proiectului:

Spaţiu pentru sediul GAL compus din două încăperi a câte 12 m.p. în comuna Bereşti - Meria;

� 1 fax;

� 3 calculatoare cu imprimantă şi conexiune la internet;

� Laptop Sony Vaio, conectat la internet;

SIMONA 21. BUTUNOI ANCA PROFESOR BĂLĂBĂNEŞTI

22. BODIA FĂNEL CONSILIER LOCAL BĂLĂBĂNEŞTI

23. DĂNĂILĂ GHEORGHE

VICEPRIMAR SMULŢI

24. COSTIN SĂNDEL SECRETAR SMULŢI

25. PASAT MARIA REFERENT AGRICOL SMULŢI

26. MUNTENIŢA CARMEN

PROFESOR SMULŢI

27. VĂTAFU BOGDAN CONSTANTIN

SECRETAR GRIVIŢA

28. APOSTU DAN REFERENT AGRICOL GRIVIŢA

29. URSĂRESCU ROXANA ALEXANDRINA

PROFESOR GRIVIŢA

30. ROGOJINĂ CRISTINA ELENA

RESPONSABIL ACHIZIŢII PUBLICE

GRIVIŢA

31. SCRIPCARIU CHITA SECRETAR VÂRLEZI

32. OPRIŞAN LAURENŢIU

AGENT AGRICOL VÂRLEZI

33. LĂPUŞNEANU RĂZVAN

PROFESOR VÂRLEZI

34. MARDARE OCTAVIAN

VICEPRIMAR VÂRLEZI


196

� Un scanner;

� Multifuncţionala Lexmark;

� 2 imprimante laser Samsung

� 5 telefoane GSM

Resurse financiare pentru funcţionarea GAL

Se cunoaşte că în prezent sunt în curs de modificare HG 224/2008 privind stabilirea

cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR, prin PNDR, Legea

218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, OUG

79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate

prin PNDR, în sensul asigurării garantării integrale prin FGCR, a avansului necesar

funcţionării GAL.

Totuşi şi în prezent există posibilitatea de garantare, dar în proporţie de numai 80% a

avansului, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi

Mijlocii.

Drept urmare, s-a propus şi s-a aprobat în întâlnirea prilejuită de adoptarea Strategiei

de Dezvoltare Locală ca partenerii cu potential financiar să susţină constituirea unui fond

necesar pentru acoperirea garanţiei necesare obţinerii avansului pentru funcţionarea GAL.

Având în vedere că avansul maxim poate fi de 20 % din cei 300.000 euro destinaţi

funcţionării GAL, s-a stabilit că este necesară acoperirea procentului de 30% negarantabil încă

prin FNGCIMM, adică aproximativ 20.000 euro, aceştia putând fi asiguraţi destul de usor,

prin contributia unor membri ai parteneriatului sau din alte surse cert identificate.

În plus, pentru acoperirea unor cheltuieli neeligibile justificate în funcţionarea GAL, care se

speră de fapt să nu existe sau să fie cât mai mici, primăriile partenere s-au angajat să

contribuie financiar la susţinerea acestora proporţional în funcţie de populaţie.

Din fondurile venite de la Consiliul Judeţean pentru participarea la proiecte de

dezvoltare rurală, cum de fapt însăşi funcţionarea GAL este (pe măsura 431.2), se vor aloca

sumele necesare.

În bugetul indicativ nu apar aceste sume, întrucât nu se ştie deocamdată dacă va fi

nevoie de ele.


197

3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Nr. crt.

Denumire capitol Valoare -EURO-

Total

VENITURI 299.900

Măsura 431.2 300000330300300000 CHELTUIELI Componenta A 80% 2012 2013 2014 2015

1. Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL 11200 56600 50000 40000 157800

2.

Cheltuieli legate de plată experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală

1800 5400 5400 5400 18000

3. Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 800 2400 2400 2400 8000

4.

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL

8000 7000 6000 5300 26300

5. Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 800 2000 1000 1000 4800

6. Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale) transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc)

2000 2000 1800 1200 7000

7. Cheltuieli pentru participarea la activităţle reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii

1000 2200 1400 1400 6000

Total componenta A 25600 77600 68000 56700 227900 1. Studii ale zonei 20000 8000 4000 0 32000

2. Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală

7000 7000 2000 1000 17000

3. Instruirea personalului implicat în imple-mentarea strategiei de dezvoltare locală

5000 1000 500 500 7000

4. Evenimente de promovare 5000 5000 1000 1000 12000 5. Instruirea liderilor locali 3000 500 500 0 4000

Total componenta B 40000 19500 8000 2500 72000

TOTAL A+B 65600 97100 76000 59200 299 900

4. Dispozitivul de comunicare şi informare

Pentru a asigura implementarea strategiei de dezvoltare rurală a zonei prin atragerea

unui număr suficient de aplicaţii bine elaborate pentru proiecte viabile de dezvoltare rurală,


198

este foarte important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi despre

sprijinul financiar pe care îl pot obţine prin GAL COVURLUI.

Pentru implementarea măsurilor de informare şi publicitate cu privire la acţiunile

întreprinse în cadrul GAL COVURLUI, se vor avea în vedere categoriile de grupuri de

potenţiali beneficiari ce vor fi identificate, şi faptul că informaţia trebuie să fie adaptată în

funcţie de cei cărora li se adresează, prin aceasta înţelegându-se o adaptare atât a

vocabularului, cât şi a conţinutului, astfel încât să corespundă nevoilor informaţionale şi

caracteristicilor segmentului respectiv. Informaţia trebuie să fie clară, concisă şi concretă.

Strategia de comunicare va fi axată în jurul celor trei principii enunţate de PNDR:

� flexibilitatea (capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul intern şi

extern);

� transparenţă (capacitatea de a furniza informaţie obiectivă şi corectă referitoare la

activităţile Grupului de Acţiune Locală COVURLUI);

� eficienţă (utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim).

Strategia de comunicare aplicată va presupune alegerea celor mai bune instrumente de

comunicare - (care vor fi selectate în funcţie de eficacitatea lor faţă de publicul ţintă şi de tipul

de informaţie ce trebuie transmisă) - pentru a realiza diseminarea informaţiei. Diseminarea

informaţiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi:

� accesibilitate;

� acurateţe;

� obiectivitate;

� consistenţă;

� rapiditate în transmiterea mesajului.

Strategia de comunicare va folosi un mix de instrumente de informare, de la clasicele metode

de informare mediatică până la folosirea noilor tehnologii.

În funcţie de mesajele ce urmează a fi transmise, de grupurile ţintă şi de bugetul disponibil vor

fi folosite una sau mai multe mijloace de comunicare combinate. Dacă mesajul se adresează

tuturor grupurilor ţintă (de exemplu: anunţul de selectarea a GAL COVURLUI pentru

finanţare), instrumentele folosite vor fi unele globale (de exemplu: un comunicat de presă). În

schimb, dacă acesta este adresat unui anumit grup ţintă, mesajul va necesita folosirea unui


199

instrument special (de exemplu: un seminar organizat special pentru tineri care să furnizeze

informaţii despre procedurile de aplicare a programelor concepute pentru tineret).

În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, GAL COVRLUI va putea externaliza

o serie de activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare (realizarea studiilor

sociologice, tipărirea materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor

publicitare TV şi audio, etc.).

Implementarea dispoziţiilor privind informarea potenţialilor beneficiari va fi asigurată

de către compartimentul administrativ din cadrul GAL COVURLUI. Managerul general este

cel care va coordona activitatea animatorilor care vor desfăşura activităţi de animare pentru

promovarea acţiunilor GAL.

INSTRUMENTE DE COMUNICARE

1.Instrument: LOGO-ul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI

Descrierea activităţilor: Crearea unui logo pentru GAL COVURLUI ce urmează a fi utilizat

pe toate formatele instrumentelor şi mijloacele de comunicare, împreună cu logo-ul Uniunii

Europene şi logo-ul LEADER (prin alegerea a una sau două culori definitorii şi a unei grafici

uşor de recunoscut).

2.Instrument: Pagina WEB a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI.

Descrierea activităţilor: Design-ul, postarea de informaţii, lansarea oficială şi actualizarea

paginii web a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, cu următoarele caracteristici:

� Interfaţă accesibilă utilizatorului;

� Limbaj simplu;

� Navigare uşoară;

� Secţiuni diferenţiate în funcţie de tipologia grupurilor ţintă, construite conform

pachetului de informaţii şi detalierii acestora.

� Pagina web trebuie să conţină:

� Prezentare generală a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI;

� Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi alte documente de programare

relevante cum ar fi - Documentul Cadru de Implementare;

� Regulamente europene şi legislaţie naţională din domeniul fondurilor structurale,

ajutorului de stat şi achiziţiilor publice;

� Informaţii despre oportunităţile de aplicare pentru finanţare, proceduri şi formulare de

aplicare, criterii de evaluare, proceduri de achiziţie;


200

� Lista beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi suma alocată operaţiunilor;

� Toate pliantele, broşurile, manualele, publicaţiile redactate de către Grupul de Acţiune

Locală COVURLUI, calendarul evenimentelor şi materialele prezentate în cadrul

conferinţelor, prezentărilor, concluziile reieşite;

� Comunicate de presă;

� Exemple de proiecte de succes;

� Link-uri utile;

� rubrică cu întrebări frecvente;

� Date de contact ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI.

3.Instrument: Conferinţe şi seminarii

Descrierea activităţilor:

După selectarea pentru finanţare a GAL COVURLUI, se va organiza o conferinţă de

deschidere (precedată de o conferinţă de presă)

Un eveniment major de informare anual în vederea prezentării realizărilor din cadrul GAL

COVURLUI, incluzând proiectele majore atunci când este cazul;

Organizarea de conferinţe publice şi seminarii tematice în teritoriul acoperit de GAL;

Participarea în cadrul unor evenimente relevante (conferinţe seminarii) organizate de alte

instituţii/ organizaţii.

4.Instrument: Participarea la târguri şi evenimente de profil

Descrierea activităţilor: Organizarea participării GAL COVURLUI la târguri şi

evenimente de profil relevante.

Pentru aceasta sunt necesare:

Închirierea spaţiului;

Închirierea cabinei şi echipamentului necesar;

Disponibilizarea unui număr suficient de persoane din cadrul GAL COVURLUI, pe

întreaga durată a evenimentului;

Distribuirea publicaţiilor şi a altor materiale cu caracter informativ.

5.Instrument: Instrumente de comunicare directă


Crearea serviciului de asistenţă (help-desk) în vederea furnizării de informaţii legate GAL

COVURLUI. Datele de contact ale acestui serviciu de asistenţă vor fi disponibile pe pagina

web a GAL-ului.


201

Crearea şi actualizarea permanentă a listelor de contacte de corespondenţă a grupurilor

ţintă (adrese electronice şi poştale) ce vor fi folosite pentru transmiterea publicaţiilor şi

invitaţiilor la conferinţe şi evenimente.

Transmiterea scrisorilor de informare direct către potenţialii beneficiari, către leaderii

de opinie, către actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului (direct mailing)

Crearea şi popularizarea adresei de e-mail a GAL COVURLUI unde cei interesaţi se

vor putea adresa în vederea obţinerii de informaţii.

Pentru aceasta sunt necesare:

Instruirea personalului în vederea garantării calităţii şi acurateţii informaţiilor furnizate;

Producerea şi actualizarea permanentă a mapelor/fişelor standard de informare pentru

personalul abilitat să ofere informaţii.

6.Instrument: Buletine informative (newsletter)


Editarea, postarea pe web şi transmiterea prin e-mail a buletinelor informative lunare.

În funcţie de disponibilitatea financiară, va fi luată în considerare şi posibilitatea transmiterii

unei versiuni tipărite.

instrument: Materiale de informare

7. Instrument: Materiale de informare


Editarea, tipărirea şi distribuirea de:

Pliante conţinând rezumate ale documentelor relevante ale GAL COVURLUI;

Pliante conţinând informaţii sintetice despre acţiunile ce urmează a se desfăşura de către GAL

COVURLUI;

Pliante pentru promovarea evenimentelor ce vor fi organizate de către GAL;

Ghiduri pentru potenţialii beneficiari;

Broşuri informative despre strategia de dezvoltare a GAL COVURLUI şi despre măsurile şi

acţiunile conţinute în acesta;

Broşuri care prezintă condiţiile de eligibilitate, criteriile de selecţie, procedurile de achiziţie,

procesul de aplicare pentru finanţare;

Postere.

Producţia şi distribuţia de CD-uri care pot să conţină oricare dintre materialele create şi editate

de către GAL COVURLUI.


202

8. Instrument: Relaţii cu media


Conferinţe de presă;

Comunicate de presă periodice cu privire la evoluţia implementării strategiei de dezvoltare

durabilă a teritoriului GAL COVURLUI;

Participarea reprezentanţilor GAL-ului la emisiuni televizate, programe radio;

Invitarea reprezentanţilor mass-media la evenimentele şi întrunirile organizate de către GAL

COVURLUI.

Grupuri de lucru informative pentru jurnalişti;

Interviuri de presă acordate de reprezentanţii GAL-ului;

Apariţii şi articole în presa scrisă.


203

PARTEA A – VII – A

Mecanismul de implementare

Dispozitivul de Monitorizare şi Evaluare

Managementul Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului acoperit de Grupul de

Acţiune Locală COVURLUI se realizează într-o succesiune de etape, o parte componentă a

lor fiind monitorizarea implementării şi evaluarea rezultatelor.

Etapele de monitorizare şi evaluare, desfăşurate în mod corect şi eficient, vor

determina în mare parte succesul Strategiei, vor asigura implementarea efectivă şi la timp a

proiectelor.

Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al

activităţilor finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul

proiectelor. Monitorizarea generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la

punerea în aplicare corectă a măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele

operaţionale. Monitorizarea contribuie la justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii

preţioase pentru evaluarea măsurilor.

Evaluarea analizează rezultatele şi impactul programelor, estimând eficacitatea,

eficienţa şi relevanta măsurilor. Astfel, evaluarea depinde foarte mult de datele şi informaţiile

colectate în urma monitorizării, ceea ce sugerează o interacţiune între cele două activităţi încă

de la început.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor

principii:

- principiul responsabilităţii, care implică atât responsabilitatea membrilor Grupului de

monitorizare în activitatea desfăşurată, cat şi a subiecţilor Strategiei în prezentarea

informaţiilor calitative, conform criteriilor solicitate de raportare;

- principiul transparenţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul

Administrativ să asigure transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului

GAL-ului, desfăşurarea şedinţelor deschise publicului şi organizarea conferinţelor de presă;

- principiul cooperării, care obligă membrii Grupului de monitorizare şi Compartimentul

Administrativ să coopereze prin antrenarea reprezentanţilor societăţii civile şi mass-media în

activităţile de monitorizare şi evaluare;

- principiul eficienţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să

utilizeze multiple surse de informare şi metode de estimare, în scopul evidenţierii corecte a


204

rezultatelor, atât cele pozitive cat şi cele negative, în vederea asigurării unei evaluări

imparţiale;

Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a

căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care Strategia a fost implementată.

Monitorizarea şi evaluarea reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după

implementarea Strategiei de dezvoltare locală, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a

obiectivelor sale.

Dispozitivul de monitorizare

Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:

� respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor din cadrul planului de dezvoltare

locală a GAL COVURLUI;

� întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.

� modificările asupra situaţiei grupurilor ţintă vizate prin fiecare măsură şi acţiune din

cadrul Strategiei, atât pe parcursul implementării cât şi la finalizarea acesteia;

� costurile implementării;

În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare, pentru

fiecare obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă indicatori măsurabili şi

măsuri stabilite pentru fiecare obiectiv. Aceste informaţii constituie baza rapoartelor de

monitorizare şi a raportărilor strategice anuale şi vor fi folosite de către grupul de

monitorizare în evaluarea rezultatelor proiectului.

Indicatorii de monitorizare sunt caracteristici cantitative sau calitative, care oferă

mijloace simple de măsurare a succesului activităţilor desfăşurate:

- indicatorii cantitativi sunt exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;

- indicatorii calitativi pot măsura percepţia, pot descrie anumite comportamente.

Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în

raport cu indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate.

Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al

activităţilor desfăşurate în cadrul GAL COVURLUI. Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a

monitoriza evoluţia în ceea ce priveşte angajamentele şi plăţile din fondurile disponibile

pentru fiecare operaţiune, măsură, acţiune sau proiect în raport cu costurile eligibile aferente.

Exemplu: cheltuielile per măsură declarate Agenţiei de Plăţi.


205

Indicatorii de realizare măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de

dezvoltare a GAL COVURLUI. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea

obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Exemple: numărul sesiunilor de formare organizate, numărul total de tineri fermieri sprijiniţi,

numărul exploataţiilor agricole care beneficiază de sprijin pentru investiţie, volumul total al

investiţiei.

Indicatorii de rezultat măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti

indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul,

capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Exemple: număr de participanţi care au finalizat cu succes o activitate de formare, numărul

brut al locurilor de muncă create, numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă;

Monitorizarea implementării Strategiei urmăreşte:

- colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate în

GAL;

- realizarea adecvată şi la timp a activităţilor incluse în Planul de dezvoltare locală a GAL

COVURLUI - suportul acordat subiecţilor Strategiei în implementarea practicilor pozitive şi

eliminarea factorilor de risc;

- informarea partenerilor, a Autorităţii de Management, a Agenţiei de plăţi şi informarea

publicului larg despre conţinutul proiectului, despre realizările obţinute, progresul faţă de

obiectivele planificate, deficienţele determinate şi sectoarele care necesită atenţie (depistarea

problemelor în timp util pentru a lua decizii operative);

- executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor.

Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou şi monitorizarea pe teren,

precum şi întocmirea rapoartelor de monitorizare:

• Monitorizarea de birou – constă în acumularea şi examinarea diferitor informaţii în

cadrul şedinţelor Grupului de monitorizare, audieri ale subiecţilor implicaţi în

implementarea Strategiei, a diferitor experţi în domeniu.

• Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul

controalelor efectuate la organele responsabile de implementarea Strategiei (în

structura internă a GAL-ului) dar şi la beneficiarii de finanţare prin GAL COVURLUI.

• Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activităţii Grupului de monitorizare şi

vor fi de 2 tipuri: rapoarte de monitorizare trimestriale şi raportul de progres anual,

întocmite în baza informaţiilor acumulate din diferite surse.


206

În special, aceste rapoarte vor include:

� un tabel cuprinzând execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare

măsură, lista cu sumele plătite beneficiarilor pe perioada anului calendaristic

� tabelele de monitorizare care vor cuprinde informaţii cantitative bazate pe indicatorii

comuni de realizare şi de rezultat

� analiza rezultatelor monitorizării

Grupul de monitorizare

Activităţile de monitorizare şi evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de

monitorizare, format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel

încât structura să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanţă în implementarea

Strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI: un reprezentant al sectorului public, un

reprezentant al sectorului privat şi un reprezentant al societăţii civile.

Grupul de monitorizare are obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare,

dar o parte din activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi externalizate şi altor experţi sau

organizaţii din mediul privat, nonguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ

superior cu activităţi specifice în domeniu.

Dispozitivul de evaluare

Evaluarea este un proces de apreciere sistematică şi obiectivă a intervenţiilor pe baza

rezultatelor, a impacturilor şi a necesităţilor pe care acestea încearcă să le satisfacă, utilizând

informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de

implementare a Strategiei de dezvoltare locala a GAL COVURLUI, analizând eficacitatea

(măsura în care au fost atinse obiectivele strategiei de dezvoltare), eficienţa (relaţia optimă

între resursele folosite şi rezultatele obţinute analizând măsura în care resursele/inputurile

utilizate sunt transformate în rezultate) şi impactul unei intervenţii (efectele dorite dar şi

nedorite ale acţiunilor întreprinse). Analizarea impactului va ţine cont de problemele de

dezvoltare rurală specifice teritoriului acoperit de GAL COVURLUI privind cerinţele de

dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului, impactul socio-economic şi impactul asupra

priorităţilor comunitare.

Evaluarea privind Strategia de dezvoltare locală trebuie să ofere informaţii referitoare

la punerea în aplicare şi la impactul programelor (co)finanţate prin Strategie. Scopul este, pe

de o parte, sporirea responsabilităţii şi a transparenţei în ceea ce priveşte implementarea

Strategiei, şi, pe de altă parte, ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor


207

printr-o mai bună informare în privinţa planificării şi a deciziilor privind nevoile, alocarea şi

administrarea adecvată a resurselor, managementul eficient al fondurilor publice.

Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în

ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor.

Un instrument cheie al evaluării este aşa-numita „logică de intervenţie”, care stabileşte

lanţul de cauzalitate începând cu inputurile, adică resursele financiare şi/sau administrative,

care vor genera realizările activităţilor de program, în scopul atingerii obiectivelor

operaţionale sau de măsuri. Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale

intervenţiilor, care ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar

trebui să contribuie la atingerea obiectivelor globale ale Strategiei care trebuie să corespundă

necesităţilor identificate anterior prin analizele efectuate (analiza diagnostic, analiza SWOT).

Indicatorii sunt utilizaţi ca instrumente pentru a evalua la fiecare nivel (de realizare, de

rezultat, de impact) gradul în care obiectivele preconizate au fost îndeplinite prin măsuri,

activităţi sau proiecte. Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din

punct de vedere al eficienţei costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util.

Indicatorii nu pot cuprinde întotdeauna date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii

pot include de asemenea evaluări calitative sau supoziţii logice.

În scopul evaluării programelor de dezvoltare rurală, deosebim următoarele trei tipuri

de indicatori:

Indicatorii de realizare, care măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei

de dezvoltare a „GAL COVURLUI”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea

obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Indicatorii de rezultat, care măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei.

Aceşti indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu,

comportamentul, capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi

fizice sau monetare.

Indicatorii de impact, care se referă la beneficiile programului atât la nivelul

intervenţiei, cât şi, în mod mai general, la nivelul zonei vizate de Strategia de dezvoltare

locală. Ei sunt legaţi de obiectivele mai ample ale Strategiei.

Activităţile de evaluare se desfăşoară în patru faze:

Faza de structurare- care are scopul de a stabili înţelegerea clară a sarcinilor de

evaluare şi de a pregăti setul de informaţii şi date, precum şi instrumentele analitice necesare


208

pentru a răspunde la întrebările de evaluare. În această fază se întreprind următoarele

activităţi:

– Se stabileşte logica de intervenţie detaliată pentru diferitele măsuri care urmează să fie

evaluate;

– Se definesc termenii cheie ai întrebărilor de evaluare, se elaborează criteriile de apreciere;

– Se stabileşte o metodologie privind modalitatea de a răspunde la întrebările de evaluare

(întrebările de evaluare comune, întrebările orizontale şi întrebările specifice).

– Se identifică indicatorii (indicatorii comuni şi indicatorii specifici programului), precum şi

cerinţele conexe privind informaţiile şi datele, care permit stabilirea eficacităţii, a eficientei şi

a pertinenţei măsurii şi/sau a programului.

Faza de observare - trebuie să identifice informaţiile disponibile şi relevante, şi să

specifice valabilitatea şi utilitatea datelor cantitative şi calitative folosite. În aceasta fază se

întreprind următoarele activităţi:

– Se creează instrumentele necesare pentru analiza cantitativă şi calitativă: instrucţiunile

pentru interviuri, chestionarele, cererile de informaţii de extras din bazele de date, cererile de

hărţi, orientările pentru studiile de caz şi orice alt instrument de colectare a datelor considerat

adecvat;

– Se colectează datele şi informaţiile calitative necesare pentru a răspunde la toate întrebările

de evaluare: bazele de date, studiile, persoanele care urmează să fie intervievate, zonele

adecvate pentru studiile de caz etc.

– Se descrie procesul de punere în aplicare a Strategiei, structura programelor, priorităţile şi

nivelurile ţintă, precum şi bugetul.

Fază de analiză - este dedicată analizării tuturor informaţiilor disponibile în vederea

evaluării efectelor şi a impacturilor măsurilor şi programelor în raport cu nivelurile ţintă şi

obiectivele Strategiei. Impacturile vor fi identificate drept contribuţii nete ale fiecărei măsuri

unice pentru îndeplinirea obiectivelor unui program. În această fază se întreprind următoarele

activităţi:

– Se stabilesc tipologiile corespunzătoare ale măsurilor şi/sau ale beneficiarilor în vederea

reducerii complexităţii, cu scopul de a aborda analiza empirică.

– Se prelucrează şi se sintetizează datele şi informaţiile, se realizează o măsurare în raport cu

situaţia ipotetică şi cu nivelurile ţintă.


209

Faza de apreciere - se trag concluzii din analiza privind criteriile de apreciere definite

în faza de structurare şi se formulează recomandări. Concluziile şi recomandările se referă la

efectele măsurilor unice şi ale Strategiei în ansamblu. Concluziile şi recomandările trebuie să

se bazeze strict pe dovezile evaluării cantitative şi calitative. Imperfecţiunile privind

valabilitatea constatărilor şi a aprecierii care rezultă din acestea vor fi reflectate în mod critic.

Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe

cei specifici programului. După caz, trebuie luate în considerare alte informaţii pertinente

privind impactul acţiunilor în cauză. În toate cazurile, răspunsurile la întrebările de evaluare

trebuie să fie însoţite de o discuţie critică privind dovezile constatărilor. Mai mult, evaluarea

trebuie să ţină cont de contextul în care sunt aplicate măsurile. În cazul în care o anumită

măsură sau o componentă a Strategiei nu a produs rezultatele şi impacturile preconizate, este

necesară o analiză a motivelor care au produs acest efect neaşteptat. În această fază se vor

întreprinde următoarele activităţi:

- Se va răspunde la toate întrebările de evaluare (întrebările comune şi cele specifice

programului)

– Se vor evalua eficacitatea şi eficienta Strategiei.

– Se vor evalua măsurile în raport cu ponderea acestora în cadrul Strategiei.

– Se va aprecia gradul în care programul contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare

durabilă a zonei GAL COVURLUI.

– Se vor identifica factorii care au contribuit la succesul sau eşecul Strategiei.

– Se vor întocmi concluzii şi recomandări pe baza constatărilor.

– Se vor identifica eventuale ajustări necesare pentru ameliorarea Strategiei.

Evaluarea activităţilor:

Implementarea Strategiei

Evaluarea

finală

Evaluarea intermediară

Monitorizare

Evaluarea intermediară este activitatea desfăşurată periodic pe parcursul perioadei de

implementare a Strategiei.

Obiectivele evaluării intermediare:


210

- oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a

Strategiei;

- obţinerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi de ce;

- îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate;

- identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;

- elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Strategiei.

Produsul evaluării intermediare este Raportul de evaluare intermediară, care se

elaborează trimestrial (în scopul efectuării plăţilor), şi se centralizează anual (raportul anual de

evaluare intermediară), în baza datelor culese în activitatea de monitorizare, şi a rapoartelor de

monitorizare lunare întocmite de către Grupul de monitorizare. În vederea evitării factorilor de

risc al evaluării (raport superficial şi necalitativ, efort speculativ dar departe de realitate etc.),

Rapoartele de evaluare se consultă cu diferiţi experţi în domeniu şi actori implicaţi în

implementarea Strategiei de dezvoltare locala şi cu publicul larg.

Raportul anual de evaluare intermediară obligatoriu se va focusa asupra progreselor

realizate, şi nu doar enumerarea activităţilor întreprinse; compararea progreselor cu planul,

explicarea succintă a devierilor de la plan şi menţionarea acţiunilor de remediere care au fost

întreprinse sau cele necesare de a fi întreprinse.

Conţinutul raportului urmează să includă:

- obiective;

- activităţi desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor;

- evaluarea proceselor prin viziunea obiectivelor care au fost realizate;

- evaluarea situaţiei prin prisma opiniilor diferitor experţi naţionali şi internaţionali, sondaje şi

cercetări;

- deficienţe înregistrate şi priorităţi spre implementare.

Evaluarea finală va fi realizată la terminarea implementării Strategiei de dezvoltarea

locală a GAL COVURLUI şi va oferi o imagine clară privind măsura în care obiectivele

propuse au fost realizate. Prin concluziile expuse în Raportul de evaluare final vor fi

identificate şi prioritizate problemele existente în teritoriu la capitolul „dezvoltare durabilă”.

Concluziile vor determina obiectivele şi direcţiile de activităţi necesare implementării acestora

prin proiecte viitoare.

Raportul de evaluare final va fi elaborat cu antrenarea unor experţi independenţi.


211

Dispozitivul de control, pista de audit

Grupul de Acţiune Locală COVURLUI are obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea corectă

a sistemelor de gestiune şi control. GAL-ul va asigura:

Separarea sarcinilor (funcţiilor) de gestiune şi control, de cele de plată;

Punerea în acţiune a unor sisteme eficiente pentru a garanta faptul că funcţiile vor fi

îndeplinite corespunzător;

Informarea Autorităţii de Management cu privire la îndeplinirea sarcinilor şi

angajamentelor şi la mijloacele folosite.

Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să se bazeze pe o pistă de control adecvată,

care să garanteze:

- respectarea planificării legate de implementarea Strategiei (controale pe operaţiuni

individuale realizate pe teren pentru verificarea realizării produselor şi serviciilor co-finanţate

– controale fizice)

- respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare, în special cele referitoare la Politica Agricolă

Comună, la regulile de concurenţă, la achiziţiile publice, la protejarea şi îmbunătăţirea

mediului, precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii de şanse.

- utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să se poată asigură corectitudinea,

conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare (controale pe operaţiuni

individuale realizate pentru verificarea realităţii cheltuielilor declarate – controale

administrative);

- corectitudinea declaraţiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de Gestiune şi

asigurarea faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate şi sunt bazate pe

documente justificative verificabile;

- prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de

către GAL la Autoritatea de Gestiune;

- recuperarea la timp a fondurilor pierdute ca urmare a iregularităţilor identificate, aplicând,

dacă este cazul, dobânzi moratorii.

GAL COVURLUI va verifica realizarea investiţiilor şi a cheltuielilor declarate, atât

sub aspect material (control fizic), cat şi sub aspect documentar (control administrativ).

Se vor realiza controale de verificare în următoarele situaţii:

� dacă se primesc sesizări cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor

investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;


212

� dacă există suspiciuni cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor

investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;

� la primirea de la beneficiari a cererilor de plată, ca etapă premergătoare certificării de

către GAL a cheltuielilor. În acest caz nu mai este necesară transmiterea invitaţiei în

vederea efectuării controlului, iar procedura de control va fi detaliată în capitolul

referitor la procesul de certificare a plăţilor.

� aleatoriu, pentru culegerea de date necesare procesului de monitorizare şi evaluare

� ori de câte ori se consideră necesar;

Controlul fizic:

Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiţiei finanţate prin GAL şi are

în vedere aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiţiei finanţate prin proiect.

Controlul va fi efectuat de către tehnicianul responsabil de proiect şi se va reflecta într-un

raport de control pe teren în care se vor înregistra: stadiul investiţiei (munca realizată),

respectarea/nerespectarea graficului de realizare a investiţiei, explicaţii privind eventualele

întârzieri survenite, măsurile luate în legătură cu eventualele discrepanţe constatate. Raportul

va fi însoţit de fotografii care să reflecte stadiul de realizare a investiţiei propuse.

Controlul administrativ:

Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL COVURLUI, în urma unei

invitaţii adresate beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menţionate în

invitaţie.

Invitaţia de prezentare în vederea controlului se va transmite prin poştă cu confirmare de

primire, dar pot fi acceptate şi alte mijloace de notificare (fax/electronic/înmânare directă)

dacă beneficiarul semnează pentru luare la cunoştinţă. Invitaţia va fi transmisă beneficiarului

cu cel puţin 5 zile înainte de data la care trebuie să prezinte documentele şi va specifica ce

documente se solicită a fi prezentate, în funcţie de situaţia specifică şi de stadiul de realizare a

proiectului.

Acest tip de control are în vedere cheltuielile programate, cele efectiv efectuate şi

concordanţa lor cu plăţile realizate.

Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente

contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care garantează

efectivitatea plăţii.


213

Modalitatea de justificare a cheltuielilor este următoarea:

- Declaraţie privind activităţile care au fost finanţate prin GAL, costul acestor activităţi şi

subvenţia acordată pentru ele;

- Detalierea fiecărei cheltuieli care poate fi probată prin documente;

- Dovada de plată pentru fiecare cheltuială;

Rezultatele controlului vor fi reflectate într-un raport de control în care se vor înregistra:

munca realizată, concordantă/neconcordantă cheltuielilor programate cu cele efectiv realizate,

existenţa/inexistenţa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, măsurile luate în

legătură cu eventualele discrepanţe constatate şi orice alte menţiuni considerate necesare în

funcţie de situaţia concretă a proiectului respectiv. Raportul va fi însoţit de documente

relevante.

Pista de audit

Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să includă o pistă de audit suficientă,

care să permită verificarea alocării şi transferurilor de fonduri disponibile, precum şi

realizarea corespondenţei între sumele notificate Agenţiei de Plăţi şi cheltuielile individuale

înregistrate şi documentele justificative păstrate la nivelul GAL-ului şi la beneficiarii

proiectelor finanţate prin GAL COVURLUI.

Personalul GAL COVURLUI are obligaţia de a pune în vedere beneficiarilor

următoarele:

Faptul că documentele contabile trebuie păstrate de către beneficiari în mod adecvat;

Faptul ca documentele contabile trebuie să ofere informaţii detaliate despre cheltuielile

efectiv realizate, în cadrul fiecărei operaţiuni co-finanţate, să arate data la care au fost create,

valoarea fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată.

Documentele justificative necesare (de exemplu facturile) se ataşează la documentele

contabile;

Faptul că, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile decât în anumite limite sau într-o

anumită proporţie faţă de alte cheltuieli, în evidenţa contabilă trebuie să fie demonstrată

exactitatea repartiţiei sumelor;

Faptul că, pentru cheltuielile care nu relevă decât parţial operaţiunea cofinanţată,

trebuie demonstrează exactitatea repartiţiei sumei între operaţiunea cofinanţată şi celelalte

operaţiuni;


214

Faptul că, pentru declararea către GAL a cheltuielilor efectiv realizate în cadrul

operaţiunilor cofinanţate au obligaţia de a întocmi o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să

indice, pentru fiecare operaţiune, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale

certificate;

Faptul că au obligaţia de a păstra toate documentele privind achiziţiile realizate în

cursul realizării investiţiei cofinanţate de către GAL Covurlui (caiete de sarcini, oferte şi

planuri financiare, documente referitoare la procedurile de licitaţie organizate, contractele

încheiate, rapoartele de progres etc.)

La nivelul GAL - ului vor fi păstrate documentele contabile pentru fiecare operaţiune

şi pentru sumele totale ale cheltuielilor certificate către beneficiari. Declaraţiile de cheltuieli

detaliate prezentate de către beneficiarii de asistenţă reprezintă documente justificative ale

documentelor contabile ale GAL-ului.

GAL COVURLUI va păstra la un nivel de gestiune adecvat documentele privind

acordarea cofinanţărilor, planurile financiare ale operaţiunilor, rapoartele de progres,

rapoartele de inspecţie a produselor şi serviciilor cofinanţate,

GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta Autorităţii de Plată o listă a operaţiunilor aprobate

pentru fiecare asistenţă, identificând fiecare operaţiune în detaliu şi indicând beneficiarul, data

de aprobare a cofinanţării, sumele angajate şi plătite şi perioada în care s-au realizat

cheltuielile corespunzătoare şi cheltuielile totale pe proiect, măsura şi prioritate.

De asemenea, GAL - ul va păstra toate documentele contabile care reflectă cheltuielile

de funcţionare, (din care să reiasă data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli,

natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată) însoţite de documente

justificative.

GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta către Autoritatea de Plată o declaraţie

detaliată a cheltuielilor, care să indice, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei

totale din cheltuielile de funcţionare ce urmează a fi certificate.

Modul de distribuire a responsabilităţilor între GAL, Autoritatea de Management şi Agenţia

de Plăţi, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar este următorul:


215

Sarcină GAL AM la nivel judeţean

Agenţia de Plaţi

1. Informare X 2. Sprijinirea elaborării proiectelor X 3. Lansarea apelului pentru proiecte X 4. Înregistrarea proiectelor depuse de

către potenţialii beneficiari X

5. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor

X

6. Selectarea proiectelor X 7. Controlul administrativ al dosarelor X X 8. Decizie X 9. Notificarea către beneficiar X X 10. Încheierea contractului cu beneficiarul X 11. Monitorizare X X 12. Plată X 13. Control X X X 14 Arhivare X

Informarea potenţialilor beneficiari se realizează de către GAL prin publicarea în presa

locală, pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI , la avizierul

fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL , prin anunturi in mass-media si diverse pliante

promotionale a informatiilor generale privind activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in GAL.

Sprijinirea elaborării proiectelor – se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către

specialiştii din echipa tehnică a GAL – ului.

Lansarea apelului pentru proiecte se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală,

pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI şi la avizierul fiecărei

primării din teritoriul acoperit de GAL a anunţului privind deschiderea sesiunii de depunere a

proiectelor, cu cel puţin 45 zile înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de

depunere a proiectelor. Se va face trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-

mail de contact.

Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari se realizează de către

GAL COVURLUI. Angajatul pentru activitatea de secretariat va prelua solicitarea, şi o va

înregistra în registrul general de intrări-ieşiri. Cererea va primi un număr format din 8 cifre,

primele cinci corespunzătoare măsurii pentru care se aplică, celelalte trei fiind

corespunzătoare numărului de ordine din registrul general. Solicitantului i se va înmâna o

copie a cererii, pe care va figura data şi numărul de înregistrare.

Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor se realizează în cadrul GAL:


216

Toate proiectele înregistrate în respectivă sesiune de depunere a proiectelor vor fi

transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine

documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.

Selectarea proiectelor se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către Comitetul de

selectare a proiectelor, în conformitate cu procedura descrisă la cap. III.2.2 (Crearea şi

funcţionarea GAL – ului).

Controlul administrativ al dosarelor consta în verificarea eligibilităţii proiectelor, iar în

cazul proiectelor de investiţii şi prin verificarea pe teren a potenţialilor beneficiari de către

structurile teritoriale ale APDRP sau ale AM PNDR, în funcţie de tipul şi valoarea proiectelor,

în conformitate cu procedurile stabilite de către MADR.

Întrucât teritoriul GAL COVURLUI este situat preponderent în judeţul Galaţi (din

totalul de 13 UAT-uri, 10 sunt în judeţul Galaţi şi doar trei în judeţul Vaslui), competenţa

teritorială aparţine organismelor situate la nivelul judeţului Galaţi – Regiunea Sud-Est.

Decizia finală privind proiectele ce urmează a fi finanţate în cadrul respectivei sesiuni

de depunere de proiecte aparţine GAL-ului, care emite decizia în urma notificării primite de la

structura judeţeană a Agenţiei de Plăţi sau a Autorităţii de Management cu privire la

aprobarea sau neaprobarea proiectelor.

Notificarea către beneficiar se realizează de către structurile judeţene ale APDRP sau

ale AM PNDR, în urma verificărilor efectuate.

Încheierea contractului cu beneficiarul: Contractul de finanţare se încheie între

CRPDRP Constanta şi beneficiar.

Monitorizarea se realizează atât la nivelul GAL, cât şi la nivelul structurii teritoriale

competente a Agenţiei de Plăţi.

Plata se va efectua de către Agenţia de Plăţi.

Control: Atribuţiile de control aparţin atât GAL-ului – aşa cum s-a arătat mai sus – cât şi

Autorităţii de Management şi Agenţiei de Plăţi, în virtutea rolului lor în implementarea

PNDR.

Arhivarea dosarelor se efectuează de către GAL COVURLUI


217

PARTEA VIII -A

ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL

REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ

1. COOPERARE

GAL COVURLUI a integrat în Strategia de dezvoltare locală acţiuni de cooperare

întrucât cooperarea este văzută ca o modalitate de a extinde experienţele locale, de a învăţa

din experienţa altor regiuni sau ţări, de a face schimb de experienţă şi bune practici privind

dezvoltarea locală, de a avea acces la informaţii şi idei noi pentru a stimula şi sprijini inovaţia

şi pentru a dobândi noi competenţe .

Încă de când s-a conturat ideea înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală în zona vizată,

s-au avut în vedere acţiuni de cooperare internaţională, în prima fază pentru a învăţa din

experienţa unor organisme similare care au trecut prin experienţa LEADER. Deşi s-au început

demersurile pentru cooperarea cu un GAL din Olanda, şi chiar s-au întreprins vizite, nu s-a

concretizat încă o cooperare funcţională, în fapt ea nefiind posibilă până la dobândirea

personalităţii juridice de către „GAL COVURLUI”.

De asemenea, pe parcursul elaborării Strategiei de dezvoltare Locală în cadrul

consultărilor între parteneri, s-au mai conturat câteva proiecte de cooperare (atât naţională cât

şi transnaţională) ce se doresc a fi întreprinse de către GAL COVURLUI, conform tabelului

următor

Intenţii de cooperare:

Titlul proiectului

Partenerul/ partenerii

Tematica cooperării

Obiective Valoarea proiectului proiectelor de cooperare (euro)

Rezultate

“Meserie- braţară de aur”

Asociatia “VALEA TUTOVEI SI ZELETINULUI” - GAL coordonator, 2. Asociatia “VALEA RACOVEI”

Promovarea produselor meştesugăreşti pe piaţa locală şi naţională

9.100/partener

-2 locuri de muncă -publicarea unei cărţi specifice -implicarea a 100 de membri ai comunităţii rurale


218

„Tradiţiile satului european”

România, Olanda GAL Oost-Groningen

Promovarea mediului rural european

Cooperare pentru inovare, diversificare dezvoltare în spaţiul rural european

18.900 îmbunătăţirea imaginii satului românesc expoziţie de produse meşteşugăreşti şi alimentare tradiţionale

2. Participarea GAL în RNDR

GAL-ul COVURLUI, după momentul selectării va solicita înscrierea ca membru în

RNDR şi ulterior şi în Reţeaua Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală. Cu toate că la

momentul actual nu suntem membri în RNDR, preşedintele desemnat al grupului, d-l Lovin

Mihăiţa a participat la Conferinţa tematica „Noua Politica Agricola Comuna” organizată de

RNDR în perioada 22-23 martie la Bucureşti. Sperăm în creşterea “vizibilităţii” în spaţiul

dezvoltării rurale din România, credem în avantajele aduse de existenţa acestei reţele şi

înţelegem să contribuim activ la dezvoltarea sa.

Considerăm că intrarea în această reţea şi ulterior şi în cea similară europeană ne vor

facilita participarea la o serie de acţiuni absolut necesare bunei funcţionări a GAL-ului nostru

şi implementării cu succes a proiectelor din Strategia de Dezvoltare Locală.

Astfel vom participa la o serie de acţiuni precum:

- participarea la stagii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea

sprijinirii dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor;

- facilitarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu cei din

statele membre UE.

- sprijin posibililor actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de cooperare

intra-naţională şi transnaţională teritorială;

- identificarea bunelor practici şi a inovaţiilor, catalogarea şi diseminarea acestora;

- importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei

Rurale Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale;

- informarea şi comunicarea privind programul şi măsurile de dezvoltare rurală.

- participarea la întâlniri şi seminarii la nivel comunitar pentru cei activ implicaţi în


219

dezvoltarea rurală;

- ridicarea calificării profesionale a angajaţilor GAL;

- acţiuni de promovare a produselor specifice locale (tradiţionale) certificate (expoziţii,

reclame, publicitate etc.);

- acţiuni de informare şi promovare a activităţilor şi serviciilor turistice (ghiduri turistice,

pliante cu obiective turistice etc.);

- asigurarea costurilor de participare la evenimentele Reţelei Rurale Europene, contacte cu

alţi parteneri şi membri ai RNDR pentru organizarea activităţilor de cooperare;

- sprijin financiar pentru acţiuni de cooperare intranaţională şi transnaţională, între GAL-uri

ca atare sau între membrii din GAL-uri diferite, parteneri privaţi sau instituţii publice, prin

alocări financiare pe măsura 421.

Pentru sprijinirea participării la activităţile RNDR, în bugetul de funcţionare al GAL, la

componenta “a” a fost prevăzută suma de 6000 euro, evident distinctă de alocările pe măsura

421.

Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD)

Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) (www.elard.eu)

este o asociaţie internaţională non-profit care a fost înfiinţată în 1999 de către Reţelele

Naţionale LEADER din diferite state membre ale UE. Membrii fondatori iniţiali sunt

enumeraţi mai jos:

• Reţeaua franceză pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua greacă pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua irlandeză pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua italiană pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua spaniolă de Dezvoltare Rurală.

ELARD, numărând în prezent 21 membri printre care şi România, urmăreşte să

sprijine dezvoltarea rurală şi regională în conformitate cu filosofia LEADER, pentru a

promova schimbul de experienţă prin intermediul membrilor săi şi parteneri şi pentru a

promova crearea de reţele şi cooperarea prin intermediul proiectelor transnaţionale. Mai mult,

după 2004 şi 2007, etape de extindere ale UE, ELARD a făcut eforturi pentru a furniza

reţelelor nou înfiinţate în noile state membre, informaţii valoroase şi sprijin.

Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurala (REDR) este o structură comunitară de

legătură între toate reţelele naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre ale Uniunii


220

Europene. REDR are propriul Punct de Contact (Unitate de Sprijin), un Comitet de

Coordonare şi un sub-comitet LEADER, în cadrul cărora sunt reprezentate reţelele naţionale.

REDR permite celor implicaţi să beneficieze de schimbul de informaţii, mai ales în

ceea ce priveşte bunele practici în domeniul dezvoltării rurale în Europa.

GAL COVURLUI îşi propune să participe la activităţile celor două organizaţii europene,

identificând oportunităţi de colaborare şi militând pentru îmbunătăţirea permanentă a

legislaţiei în domeniul dezvoltării rurale europene şi implicit naţionale.


221

Anexa C – Planul de finanţare

Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)

Denumire parteneriat Asociaţia "GAL Covurlui"

Județul Galaţi

A B C D E F G H

Denumirea Măsurii

Valoare publică

Contribiție privată

Cost Total Ponderea (%) măsurii din valoarea publică PDL

Contribuție FEADR

Contribuție

% contributie publică conform fișei tehnice a masurii din PNDR

B+C Natională

B-F

Măsura 411-11 40,000 0 40,000 1.40 32,000 8,000 100

Măsura 411-12 390,000 0 390,000 13.69 312,000 78,000 100

Măsura 411-21 80,000 120,000 200,000 2.81 64,000 16,000 40

Măsura 411-23 80,000 80,000 160,000 2.81 64,000 16,000 50

Măsura 411-41 90,000 0 90,000 3.16 84,000 6,000 100

Măsura 411-42 30,000 0 30,000 1.05 24,000 6,000 100

Măsura 411-43 30,000 0 30,000 1.05 24,000 6,000 100

Măsura 412-21 240,000 24,000 264,000 8.42 192,000 48,000 90.91

Măsura 413-12 455,000 195,000 650,000 15.97 364,000 91,000 70

Măsura 413-13 305,000 45,000 350,000 10.70 244,000 61,000 87.14

Măsura 413-22 747,500 0 747,500 26.23 598,000 149,500 100

Măsura 413-31 34,000 0 34,000 1.19 27,200 6,800 100

Măsura 421 28,000 4,935 32,935 0.98 22,400 5,600 85.02

Cheltuieli de funcționare GAL, componenta a + componenta b

299,900 0 299,900 10.53 239,920 59,980 100

TOTAL 2,849,400 468,935 3,318,335 100.00 2,291,520 557,880 85.87


222


223

Anexa D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei

Codul comunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. Locuitori Suprafaţa

totală Densitate

Populatie* 2011

Comune Oraşe Sate Judetul Din oraşe Total

teritoriu km2 loc./km2

7552 Bălăbăneşti Bălăbăneşti, Bursucani,

Lungeşti, Zimbru Galati

3,964 92.08 43

2163

75356 Bereşti Meria

Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti,

Şipote Galati

4,386 96.03 46

3983

75864 Cavadineşti Ganeşti, Comăneşti, Vădeni,

Căvădineşti Galati 3,557 110.16 32

3044

76004 Corni Corni, Măcişeni, Urleşti Galati 2,495 54.08 46 2217

76638 Jorăşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Galati 1,945 68.25 28 1869

76932 Oancea Oancea, Slobozia Oancea Galati 1,583 52.27 30 1437

77561 Rădeşti* Rădeşti, Cruceanu Galati 0.00 0 1534

77260 Smulţi Smulţi Galati 1,639 55.63 29 1399

77288 Suceveni Suceveni, Rogojeni Galati 2,192 70.40 31 2225

77509 Vârlezi Vârlezi, Crăieşti Galati 2,214 91.73 24 2104

167231 Fruntişeni Fruntişeni, Grăjdeni Vaslui 1,848 1947

164133 Griviţa Griviţa, Trestiana, Odaia

Bursucani Vaslui 5,403 100.12 54

3732

166770 Vinderei

Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă,

Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani Vaslui

4,723 75.34 63

4431

TOTAL 35,949 866.09 42 32085


224


225

BIBLIOGRAFIE

1. Manual Informare şi formare LEADER 2. Manual Sesiuni de formare şi specializare LEADER 3. Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi 4. Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui 5. Strategia Patrimoniului Cultural Naţional 6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Suceveni, judeţul Galaţi 7. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Rădeşti, judeţul Galaţi 8. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Bereşti-Meria, judeţul Galaţi 9. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, in litteris, august, 2007 10. Anuarul Statistic al judeţului Galaţi, 2011 11. Anuarul Statistic al judeţului Vaslui, 2011 12. Ion T.Dragomir – Fortificaţiile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius

vol.XVI, Galaţi, 1996 13. dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu timpuriu în Europa şi

Orientul Apropiat, Prelegeri de istorie medie universală, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

14. Strategia Naţională a Patrimoniului cultural 15. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

Site-uri care au fost consultate pentru realizarea Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală COVURLUI http://www.cjgalati.ro https://statistici.insse.ro www.anofm.ro www.mmediu.ro www.inmi.ro www.madr.ro www.isj.gl.edu.ro http://isj.vs.edu.ro www.primariacorni.ro www.comunaberesti-meria.ro www.cavadinesti.ro www.primariaoancea.ro www.primariajorasti.ro www.radesti.infoprimarie.ro www.primariafruntiseni.ro www.primariavinderei.ro http://ec.europa.eu www.adrse.ro


226

Documents

Strategie-GAL-Covurlui