45

Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă
Page 2: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă
Page 3: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 1 Editorial

Page 4: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 2 Mesajul decanului prof.dr. Dumitru Matiș

Page 5: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 3 secțiunea INTERVIU

Interviu cu d-na. prof. prodecan Mihaela

Luțaș

Spunea Andre Gide foarte frumos

că „un bun profesor are această grijă

statornică: îi învață pe discipoli să se

lipească de el”. Deschidem primul număr

al revistei Studentul Economist cu un

cuvânt de început acordat de doamna

prof. dr. Mihaela Luțaș , care a binevoit

să ne răspundă la câteva întrebări.

V. Anton: Cum ați descrie

perioada studenției și ce activități ați

desfășurat în acea perioadă?

M. Luțaș: În primul rând, poate nu

este relevant neapărat, dar nu am dorit să

urmez de la început cursurile acestei

facultăți. Am urmat liceul cu predare

intensivă a limbii engleze Ady Șincai din

Cluj Napoca, perioadă în care am citit

toate piesele de teatru ale lui

Shakespeare în original. Îmi doream să

fiu profesor de limbă engleză, dar, fiind

singură la părinți, dânșii m-au îndrumat

spre o meserie care să continue tradiția

familiei și să mă țină lângă casă. După

mai multe negocieri cu părinții, am ajuns

la un punct comun. Urma să dau

admitere la ASE la Facultatea de Comerț

Exterior unde puteam studia atât engleza,

cât și economia, dar facultatea respectivă

s-a desființat și atunci am optat pentru

Facultatea de Economie din Cluj.

Studenția este perioada cea mai prolifică

din perspectiva profesiei. În această

perioadă citeam foarte multă literatură de

specialitate și nu numai, mergeam cu

trenul la București pentru a vedea o piesă

Page 6: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 4 secțiunea INTERVIU

de teatru și mă întorceam imediat după

ce se trăgea cortina, mergeam la chefuri

ca orice student și la fel de importante

pentru mine au fost taberele studențești

unde am cunoscut o mulțime de colegi

din alte centre universitare. În privința

relației mele cu studenții, am identificat

de-a lungul timpului trei etape: la început

studenții erau frații mei mai mici, apoi au

devenit copii mei, iar acum văd în fiecare

student cum va arăta nepotul meu peste

câțiva ani. Studenții sunt oamenii de

lângă noi, cu tristeți și bucurii, pe care

trebuie să îi privim ca parteneri și

prieteni.

V. Anton: Ce diferențe ați

identificat între generațiile de studenți și

cum v-ați adaptat ca profesor la aceste

schimbări?

M. Luțaș: Diferențele între

generațiile de studenți sunt evidente și

pleacă de la sistemul de valori diferit, de

la educație și până la modul de a petrece

timpul liber, iar aceste discrepanțe între

generații s-au acumulat în ultimul timp.

Pentru a face față acestor schimbări am

încercat să iau lucrurile așa cum sunt,

conștientă fiind că nu voi putea niciodată

schimba percepția unei generații față de

valorile la care aceasta se adaptează.

V. Anton: În afară de pregătirea de

pe băncile facultății, ce credeți că îi

trebuie unui student pentru a-și găsi un

loc de muncă imediat după ce termină

studiile ?

M. Luțaș: Consider că studenții

români sunt prea modești. Pentru a reuși

trebuie să fie mai îndrăzneți, în sensul

bun al cuvântului, să aibă un bagaj de

cunoștințe generale și credința că ceea ce

fac este un lucru bun.

V. Anton: Care credeți că sunt

punctele tari și cele slabe ale unui student

al acestei facultăți?

M. Luțaș: Din categoria punctelor

tari aș aminti inteligența și intuiția

privind viitorul iar în cadrul punctelor

slabe aș menționa timpul redus de studiu

la bibliotecă și lipsa inițiativei.

Page 7: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 5 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

pagina 6 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

V. Anton: După terminarea

facultății, de ce un student ar trebui să

rămână în România?

M. Luțaș: Un proverb românesc

spune: „cine-i om acasă, e om oriunde”.

Cei care vor să demonstreze cine sunt,

cred, trebuie să o facă într-un mediu plin

de provocări cum este cel al economiei

românești în perioada actuală.

V. Anton: Care sunt planurile

conducerii FSEGA pentru următorii 4-5

ani în legătură cu studenții?

M. Luțaș: Este o întrebare grea!

Dorim ca în următorii

ani să diversificăm

oferta educațională, să

implicăm mai mult

studenții în activități

practice, să creștem atât

numărul de studenți cât

și legăturile cu mediul

de afaceri.

V. Anton: Care sunt gândurile

dumneavoastră pentru studenți și

referitor la această revistă?

M. Luțaș: Pentru studenți: nu lăsați

viața să treacă pe lângă voi, trăiți intens

fiecare moment al studenției. Pentru

revistă: mult noroc și toată admirația

pentru studenții redactori ai acesteia!

Vasile Anton, an I

FaCOOLtatea ta!

În anul 1920 se înființează la Cluj

Academia Comercială, care peste doi ani

îşi va schimba denumirea în Academia de

Înalte Studii Comerciale şi Industriale, ce

avea 39 de studenți . De la 1 ianuarie 1930

instituţia academică

clujeană a avut dreptul

să organizeze şi să

acorde titlul ştiinţific de

doctor în economie. În

septembrie 1940

Academia de Înalte

Studii Comerciale şi Industriale a fost

găzduită la Braşov până în anul 1948. În

1961 se înființează la Cluj

Page 8: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 7 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

Facultatea de Ştiinţe Economice care a

funcţionat cu două secţii sau specializări:

Economie politică şi planificare, Evidenţă

contabilă, iar între timp au mai apărut și

alte specializări. După 1990, facultatea se

bucură de o frumoasă dezvoltare, astăzi

find una dintre cele mai prestigioase

instituții din estul Europei. Aproape

13.000 de studenţi, masteranzi şi

doctoranzi beneficează de oferta

educaţională, didactică şi instituţională a

celor 242 de cadre didactice, atât în Cluj-

Napoca, dar şi în cadrul extensiilor de la

Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei.

Pe lângă acest scurt istoric care

probabil te-a plictisit, am să îți prezint

ceea ce ar trebui să te intereseze mult mai

mult: drepturile și obligațiile tale (la

pachet!). Pentru început, ai dreptul să îți

alegi un șef de grupă, serie, an. Dacă ai

nelămuriri, apelează la reprezentantul

tău. Datoria lui este să te ajute! Trebuie să

fii informat de către fiecare profesor

despre materia ce o vei studia,

modalitățile de desfășurare a cursurilor și

seminariilor și bineînțeles despre

modalitatea de evaluare. „Solicită ”

profesorul întrebându-l cât mai multe!

Infomează-te! Intră pe site-ul UBB-ului

(www.ubbcluj.ro), site-ul FSEGA

(www.econ.ubbcluj.ro) sau site-ul

OSE-ului (www.osecluj.ro)! Nu ești

obligat să îți cumperi cărți, dar este

indicat să mai vizitezi bibiloteca, fie a

facultății, fie bibliotecile afiliate.

Beneficiezi de o mulțime de reduceri sau

gratuități dacă ai carnetul de student

vizat, așa că...fugi la secretariat! Ai

posibilitatea să beneficiezi de cămin, poți

merge la sala de sport gratuit și, probabil

cel mai important lucru, poți intra într-o

organizație studențească precum OSE

pentru a fi mai mult decât un student.

Datoria ta este doar una: distrează-te și

construiește-ți viitorul făcând ceea ce îți

place.

Și ca prezentarea să fie cât de cât

completă, am să amintesc și momentele

de pe băncile facultății: licența, masterul

și doctoratul. După ce terminați cu bine

cei trei ani de facultate, vă luați toate

examenele și restanțele, urmează o probă

finală care să ateste că ați terminat acel

ciclu de învățare. Mai exact, în anul III

Page 9: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 8 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

trebuie să vă scrieți licența, un proiect de

cercetare cam de 60-80 de pagini, în

funcție de complexitatea subiectului ales

și de indicațiile profesorului coordonator.

Aveți posibilitatea să vă alegeți doi

profesori coordonatori, dar voi știți mai

bine! După ce veți termina lucrarea la

termenul stabilit de facultate, va trebui să

prezentați munca voastră. Asta se va

întâmpla, de regulă, pe la începutul lunii

iulie. După ce ați luat licența cu bine vă

puteți bucura că ați teminat facultatea,

dar, pentru unii, urmează admiterea la

master.

De obicei, la master nu sunt atât de

multe locuri alocate ca la nivelul licență,

deoarece acest ciclul este considerat a fi

de specializare. Masterul durează doi ani

și se finalizează cu o lucrare asemenea

celei de licență, numită dizertație.

În cazul în care nu v-ați săturat de

învățat puteți da admitere la doctorat.

Acesta este de 3 ani ( grație procesului

Bologna!) și presupune o serie de

conferințe, publicarea unor articole de

specialitate etc. Această etapă se încheie

cu o lucrare de doctorat ( minim 200 de

pagini) ce trebuie prezentată în fața

publicului. La ce v-ar folosi titlul de

doctor? În primul rând, un salariu mai

generos, cunoștințe mai multe și ...uși

deschise! Așa că, procesul de învățare

durează aproape toată viața, de aceea,

între aceste etape nu uitați să faceți și

activitățile specifice vârstei!

Vasile Anton, an I

Criza economică în România.

Cauze și manifestări (2008- 2010)

Până în anul 2008, românii erau pe

drumul spre o viaţă mai bună, sau cel

puţin aceasta era impresia generală.

Salariile aveau un nivel mulţumitor,

oamenii aveau posibilitatea să-şi

achiziţioneze diverse lucruri necesare

gospodăriei datorită creditelor oferite

relativ uşor, concediile în străinătate

deveneau o modă. Când criza declanşată

pe teritoriul Statelor Unite a început să îşi

extindă efectele şi pe alte continente,

românii erau încă optimişti că vor fi feriţi

Page 10: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 9 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

de acest fenomen ce se auzea de pe

buzele tuturor, fie ei politicieni,

economişti sau muncitori.

În luna octombrie 2008 a fost tras

primul semnal de alarmă ce avertiza că

lucrurile se vor schimba în economia

românească. Bursa de valori s-a închis

înainte de încheierea şedinţei bursiere.

Indicele BET a

înregistrat o scădere

de mai mult de 70%

(sursa www.bvb.ro)

faţă de 2007, ca

urmare a reducerii

încrederii

investitorilor în piaţa

de capital. Valoarea

tranzacţiilor efectuate

a scăzut alarmant

după retragerea de pe

piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a

cumpărătorilor. Efectele crizei s-au

propagat repede şi în economia reală,

însă într-o formă diferită de cum se

întâmpla în restul lumii. În timp ce statele

dezvoltate se confruntau cu o criză

economică, noi ne confruntam cu o serie

de crize, printre care şi una internă, a

sistemului greşit de guvernare. Cum am

ajuns tocmai noi în această situaţie?

Deciziile politice care au adus România în

pragul crizei au fost progresiv luate încă

din anul 1990. Dezindustrializarea

economiei naţionale şi desfiinţarea

exploataţiilor agricole au determinat

scăderea exporturilor, transformând

societatea din

producător în

consumator.

Prin

introducerea cotei

unice de impozitare

şi prin practicarea de

către bănci a unei

rate a dobânzii în

scădere la acordarea

de credite, alături de

relaxarea condiţiilor de creditare, puteau

consuma mai mult atât cei înstăriţi, cât şi

cei mai săraci. Politica de stimulare a

consumului a atras după sine, în mod

normal, instalarea inflaţiei, în condiţiile în

care adaptarea ofertei la cererea de pe

piaţă s-a făcut mai degrabă prin creşterea

Page 11: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 10 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

preţurilor decât prin a volumului

producţiei. Din dorinţa de a-şi proteja

membrii de scăderea salarilor reale,

sindicatele au pus presiuni asupra

angajatorilor pentru majorarea salariilor,

uşurând astfel pătrunderea în renumita

„spirală inflaţionistă salarii- preţuri”.

Economia

României era

astfel într-o

perioadă de

creştere

nesănătoasă,

bazată pe

majorări

nejustificate ale

salariilor, posibile datorită emisiunii de

monedă, precum şi pe consumul excesiv.

Agravarea situaţiei a fost

determinată de consumul „pe datorie” al

statului. Într-o perioadă de creştere

economică, aşa cum era considerată cea

de până în anul 2008, pe lângă consumul

creşterii din această perioadă, statul a

apelat şi la capital străin. Deficitul

bugetar era într-o continuă majorare,

ajungând de la 1,2% din PIB în 2004, la

5,7% din PIB în 2008. Această variantă a

fost calea mai uşoară de a obţine

finanţare, spre deosebire de cea în care

avea loc o adaptare a reţelei

instituţionale, în vederea atragerii

fondurilor neramburasbile, încă

neaccesibile, de la UE. Deşi criza

economică izbucnise în lume,

în ţară, iniţial, lucrurile păreau

optimiste datorită faptului că

băncile româneşti nu

achiziţionaseră activele toxice

care aruncau rând pe rând

statele în criză. Nefiind o

economie închisă, acţiunile de

limitare a creditării ale

băncilor străine au dus la declanşarea

problemelor în lanţ manifestate prin

restrângerea activităţii firmelor şi

reducerea investiţiilor în ţară, dar mai

ales în străinătate.

În economia reală, primele afectate

au fost exporturile. De la declanşarea

crizei, din 2008 şi până în 2010,

exporturile de combustibil mineral,

lubrifianţi şi materiale conexe, produse

prelucrate, maşini şi echipamente de

Page 12: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 11 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

transport au scăzut cu mai mult de 60%.

În anul 2009 efectele crizei au fost mai

vizibile, datorită reducerii volumului

cererii pe piaţa externă, înregistrându-se

scăderi ale producţiei faţă de anul 2008 în

industria metalurgică cu 35,9% şi în

industria extractivă cu 12%. Spre

deosebire de sfârşitul anului 2008, când

valoarea exporturilor reprezenta jumătate

din cea a importurilor, în anul 2010

diferenţa dintre cele două s-a redus

treptat, menţinându-se totuşi o situaţie

deficitară a contului curent.

Ceea ce a urmat în mod inevitabil,

a fost creşterea ratei şomajului datorată

restrângerii producţiei în domenii

precum industria sau construcţiile. Din

octombrie 2008 şi până în aceiaşi lună din

2010, numărul şomerilor crescuse cu 77%

(cea mai mare rată a şomajului

înregistrându-se în decembrie 2009 –

7,8%), iar valoarea indemnizaţiilor de

şomaj acordate de către stat se triplase. În

consecinţă, românii au ajuns ca din

producători de valoare să devină

consumatori de valoare.

În condiţiile în care deficitul

bugetar era într-o continuă creştere,

pentru echilibrarea situaţiei, guvernul a

ales să acţioneze în ambele direcţii

posibile şi să crească veniturile la bugetul

de stat prin sporirea presiunii fiscale, iar

concomitent să reducă cheltuielile

bugetare. Datele furnizate de Agenţia

Naţională a Oficiului Registrului

Comerţului pun în evidenţă bilanţul

efectelor impozitului forfetar: la finalul

anului 2010, numărul radierilor era cu

44% mai mare decât în decembrie 2008.

Introducerea impozitului forfetar a

reprezentat finalul activităţii unui număr

mare de agenţi economici, în special a

întreprinderilor mici şi mijlocii. Această

măsură luată de guvern nu a făcut decât

să crească rata şomajului, şi în scurt timp

să genereze alte cheltuieli cu plata

indemnizaţiilor pentru şomaj.

Administrarea deficitară a

veniturilor bugetare a făcut ca, deşi

situată în 2008 pe un loc fruntaş privind

gradul de presiune fiscală asupra

persoanelor angajate, Romania să adauge

noi impozite în portofoliul său. Anul 2010

Page 13: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

a scos la iveală noi surse de venituri

neexploatate până atunci, cum ar fi

dobânzile bancare la depozite, cărora li se

aplică o cotă de impozitare de 16%. A

fost majorată, de asemenea, cota TVA, de

la 19% la 24%, România fiind depăşită la

acest capitol doar de Suedia, Danemarca

şi Ungaria (unde TVA este 25%). Efectul

pe care modificarea l-a avut asupra

nivelului preţurilor a fost vizibil imediat.

Preţul la produsele alimentare a crescut

în 2010 faţă de 2009 cu 6,5%, în timp ce la

produsele nealimentare, acesta a

înregistrat creşteri semnificative pe toată

perioada (7,7% în 2009 faţă de 2008 şi

9,8% în 2010 faţă de 2009). Referitor la

reducerea cheltuielilor, guvernul a decis

diminuarea cuantumului deducerilor

fiscale pentru anumie categorii de

profesionişti, fiind de asemenea scăzute

salariile bugetarilor cu 25%, respectiv

pensiile. Deficienţa acţiunilor desfăşurate

de către guvern este confirmată încă

odată prin împrumutul de 19,95 miliarde

euro accesat de la FMI, împrumut

destinat acoperirii cheltuielilor,

nicidecum investiţiilor. Este evidentă însă

străduinţa guvernului pentru diminuarea

consumului şi echilibrarea deficitului de

cont curent, care se observă făcând

legătura între acţiunile întreprinse,

precum coroborarea creştereii TVA-ului

cu reducerea salariilor şi a pensiilor.

Acţiunea BNR din octombrie 2008 şi până

în mai 2009, de menţinere a ratei de

referinţă a dobânzii la peste 10% cu

scopul atragerii de depozite şi stimulare a

economisirii, în contrapartidă cu

inhibarea creditării, ar putea avea acelaşi

scop. S-a adoptat astfel unul dintre

principiile depăşirii crizelor de

supraconsum, însă acest lucru nu este

suficient în condiţiile în care nu este

eliminată risipa şi nu se realizează

planificări multianuale de investiţii. Criza

din România este una specială, declanşată

de criza mondială şi intensificată de o

perioadă lungă de greşeli administrative.

Ioana Negruț, an III, Statistică și Previziune Economică

Page 14: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 12 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

Criza economică din perspectiva

marketinguluiDin perspectiva marketingului, se

pot evidenţia anumite aspecte în ceea ce

priveşte situaţia economică actuală din

România. Criza economică prezentă a

afectat absolut toate laturile vieţii

economice, iar în momentul în care se

face referire la aceasta din punctul de

vedere al Marketingului, se pot evidenţia

modificări notabile ce au apărut cel puţin

în cazul modului de efectuare a studiilor

de piaţă şi al promovării.

În ceea ce priveşte prima

problematică, datorită necesităţii de a

reduce costurile ce sunt suportate la

nivelul companiilor, se poate observa o

tendinţă de îndreptare spre modalităţi de

culegere a informaţiilor tot mai puţin

costisitoare. În acest context, atât la

nivelul ţării noastre, cât şi în toate

celelalte state ce au fost afectate de

recesiune, se observă o utilizare tot mai

puţin frecventă a specialiştilor din

domeniul etnografiei, care să efectueze

observării ale comportamentelor

indivizilor la faţa locului şi prin contactul

direct cu aceştia, preferându-se însă

tehnici ce presupun costuri mai mici.

Aşadar, pentru a diminua plăţile salariale

ce ar fi fost impuse în cazul folosirii unor

astfel de specialişti, agenţii economici

prospectează piaţa prin sondaje de opinie

şi chestionare efectuate prin telefon sau

prin internet şi care oferă, pe lângă

avantajul unor cheltuieli mai reduse şi pe

cel al economiei de timp, întrucât prin

acestea se pot obţine rezultate mult mai

uşor.

Tot din perspectiva acestei laturi,

se acordă o atenţie sporită şi evaluării

schimbărilor ce s-au produs la nivelul

preferinţelor consumatorilor actuali sau

ale celor potenţiali în ceea ce priveşte

bunurile ce vor fi achiziţionate. Tocmai

datorită diminuării veniturilor la nivelul

familiilor, se poate identifica o renunţare

Page 15: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 13 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

la anumite produse utilizate în trecut şi

cumpărarea unora ce acum sunt mai

ieftine, precum şi o scădere considerabilă

a bunurilor de lux din coşul zilnic. Dacă

facem referire la cel de-al doilea aspect

menţionat în primul paragraf, se vor

vedea că schimbările nu au întârziat să

apară şi aici. Toţi fiind afectaţi de ce se

întâmplă la nivel macroeconomic sunt

nevoiţi să-şi adapteze activitatea în

conformitate cu acestea. Cel mai uşor se

poate analiza aceasta atitudine a agenţilor

economici prin introducerea în textul

spoturilor publicitare a unor cuvinte care

au ajuns din ce în ce mai mult şi din ce în

ce mai des pe la urechile noastre în ultima

perioadă, probabil din dorinţa

companiilor de a arăta o atitudine

empatică, un fel de solidaritate cu clienţii

greu încercaţi de dificultăţile ce i-au lovit.

Vezi în acest sens bine-cunoscuta

sintagmă: ”preţuri de criză”. Oferirea unor

bonusuri la cumpărare sau a unor

produse ori monstre gratuite, precum şi

afişarea unor reduceri, sunt toate

modalităţi de a atrage atenţia

potenţialilor consumatori. Şi se pare că

acest lucru şi funcţionează, tocmai

datorită că psihicul uman răspunde în

mod pozitiv la stimuli de acest gen, toţi

dorind să facem o afacere bună printr-o

achiziţie. Se speculează şi schimbările

care au avut loc la nivel legislativ având

ca sursă a modificării criza economică şi

necesitatea luării de către autorităţi a

unor măsuri de diminuare a efectelor

sale, aşa cum ar fi creşterea TVA-ului. Tot

în unul din spoturile publicitare care

rulează la televizor auzeam o formulare

de genul : ”noi mâncăm creşterea TVA”. Şi

hipermarket-urile utilizează aceste

modificări ale taxelor ca o posibilă

modalitate de a atrage noi clienţi prin

mesaje prin care informează că doar în

anumite zile sau între anumite intervale

orare îţi dau banii pe care, în mod normal

ar trebui să îi plăteşti în plus ca urmare a

creşterii taxelor, înapoi. Trebuie

menţionat faptul că utilizarea aceloraşi

tehnici din acest spectru nu este aplicată

la acest moment peste tot în lume din

varii motive. În primul rând datorită

faptului că nu toate ţările sunt în acelaşi

Page 16: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 14 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

punct al recesiunii economice; apoi se

poate evidenţia că fiecare dintre ele a ales

anumite măsuri a fi utilizate în vederea

combaterii şi înlătutării acesteia. Nu în

ultimul rând, persepectiva este diferită în

colţutile lumii, americanii, spre exemplu,

simţindu-se într-o stare de suprasaturare

datorită faptului că sunt bombardaţi cu

sute de reclame zilnic, acolo fiind

necesară o abordare distinctă.

Se speculează şi faptul că, datorită

micşorării veniturilor, există modificări şi

la nivelul modului de petrecere a

timpului liber. Oamenii au mai puţini

bani, deci vor ieşi mai puţin în oraş, aşa

că probabilitatea de a intra în contact cu

modalităţi de promovare prin afişe,

bannere, împărţire de fluturaşi, spoturi

publicitare în cinematografe, este

diminuat considerabil. Aşa că se vor

investi sume mai mari în spoturi

publicitare la televizor sau alte modalităţi

de promovare prin intermediul

internetului, canale prin care acum

ajunge mai sigur informaţia la piaţa ţintă.

Maria Ruxandra , an II, Marketing

Gazprom şi politica energetică a Rusiei

Ultimele acţiuni de politică externă

ale Moscovei, în special în planul politicii

energetice, au dat de înţeles că Rusia şi-a

schimbat strategia de politică externă,

atât în spaţiul fostelor state sovietice, cât

şi în relaţia cu ceilalţi actori internaţionali

importanţi. Rusia încearcă să îşi

consolideze poziţia, atât în regiune cât şi

la nivel internaţional, transformând

securitatea energetică într-un instrument

de politică externă. Mijlocul prin care

poate acţiona, în acest sens, este

compania Gazprom.

Gazprom este un colos în

domeniul energetic, a 3-a companie din

lume ca şi capitalizare după ExxonMobil

(companie petrolieră) şi General Electric

(pe domeniile industrie, medical şi

financiar), pe care preşedintele Putin a

adus-o sub tutela statului. Conform site-

ului propriu Gazprom, care deţine 14.5%

din producţia mondială de gaze naturale,

84% din consumul de pe teritoriul Rusiei

şi 17% din rezervele cunoscute de gaze

Page 17: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 15 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

naturale (însemnănd cea mai mare parte a

rezervelor), acoperind 25 % din consumul

Europei.

Conform lui Alexey Borisovich

Miller, CEO al companiei, în primul

trimestru din 2011 Gazprom a exportat

142,6 miliarde de metri cubi de gaze

naturale către Europa, în creştere cu 9%.

Gazprom în România

Implicarea

Gazprom în România se

face prin două pârghii:

1. Acord semnat cu

Romgaz Mediaş

2. Proiectul South

Stream

Acordul semnat la

mijlocul lui 2009 cu Romgaz (ce asigură

aproximativ jumătate din producţia

românească de gaze naturale, restul fiind

asigurat de Petrom) prevede crearea unei

companii cu acţionariat 50 – 50 % între

cele două, cu scopul de a construi

capacităţi de depozitare de 5-6 miliarde

de metri cubi de gaze, a anunţat Adriean

Videanu, ministrul Economiei, la acea

vreme. Ţara noastră deţine acum

capacităţi de stocare a gazelor de 4

miliarde de metri cubi.

Proiectul South Stream prevede ca,

prin intermediul Romgaz, România să

dezvolte un partenerriat cu Gazprom în

domeniul explorării şi dezvoltării de

zăcăminte de gaze în afara ţării, inclusiv

în Federaţia Rusă.

Perspective

Conform

Programului de

dezvoltare a industriei

gazului până în 2030,

Gazprom va cerceta

geologic regiunile

principale ca Siberia de Vest, Timano-

Peciorsk şi Caspica. După aceasta va

creşte semnificativ rolul regiunilor

Siberiei de Est şi Orientului îndepărtat. În

anii 2011-2020 este preconizată cercetarea

geologică a regiunilor Krasnoiarsk,

Irkutsk şi Saha-Yakutia, insulei Sahalin şi

regiunii Mării Ohotsk. Programul mai sus

menţionat

Page 18: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 16 secțiunea REALITĂȚI ECONOMICE

prevede realizarea obiectivului de

asigurare a creşterii depozitelor de gaze

naturale în volum de pînă la 23,5 trilioane

metri cubi şi 3,4 miliarde tone de gaz

condensat şi petrol.

Rusia, datorită rezervelor sale de

gaze naturale deţine o anumită putere pe

plan mondial, ce în următoarea perioadă

se va accentua, chiar dacă, în opinia

noastră, va urma o reaşezare a marilor

centre de putere economică din lume,

datorită luptei pentru controlul

rezervelor de resurse energetice, în

numele libertăţii şi a democraţiei, ce se

duce acum în lume sub formă mascată.

Ana-Maria Udrea

Recenzie la articolului: Inflația în Malaysia

( autori: Ming-Yu Cheng, Hui- Boon Tan)Inflația este cunoscut drept unul

dintre cele două rele principale ale

sistemelor economice din zilele noastre,

alături de șomaj, motiv pentru care acest

fenomen reprezintă obiectul de cercetare

al multor economiști. Deși este un subiect

intens dezbătut, încă nu se cunosc cu

precizie cauzele și manifestările

procesului inflaționist, studiile efectuate

în acest sens dovedind caracteristici

specifice în funcție de aparatul economic

al fiecărei țări.

Un articol apărut în 2002 în

International Journal of Social Economics

atrage atenția asupra acestor diferențe,

mai mult decât atât, studiind ponderea în

care factorii interni și externi participă la

determinarea nivelului inflației. Astfel,

spre exemplu, Statele Unite ale Americii

se caracterizează prin modificarea ratei

inflației la modificarea unor variabile

precum starea bugetului, prețul energiei,

oferta de monedă de pe piață, în cazul

Malaysiei, are o importanță deosebită rata

de schimb, în timp ce în India, predomină

efectul ofertei de monedă M2.

Ceea ce mi-a atras atenția asupra

acestui articol a fost țara luată ca și studiu

de caz: Malaysia, și mai ales situația

diferită prin comparație cu alte state. Spre

deosebire de alte țări, în Malaysia,

presiunea inflaționistă este influențată

într-o mai mare măsură de către factorii

Page 19: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 17 secțiunea INTERVIURI

externi, nu de către cei interni, lucru

datorat relațiilor economice accentuate pe

care aceasta le are cu statele membre

ASEAN. Coroborând economia deschisă

cu măsurile pe care guvernul le-a adoptat

în vederea controlării cererii de bunuri și

servicii, se reduce semnificativ impactul

pe care factorii interni îi au asupra

inflației.

Acest control se referă la nivelul

prețurilor ce alcătuiesc coșul bunurilor de

consum. Dintre cele 430 de produse luate

în considerare în calculul indicelui

prețurilor de consum, aproximativ 20%

sunt sub controlul statului în ceea ce

privește nivelul prețurilor. Mai mult

decât atât, ceea ce face calculul inflației

special în Malaysia este faptul că pentru

fiecare dintre cele trei regiuni, Malaysia

Peninsulară, Sabah și Saeawak, indicele

prețului de consum se calculează separat,

urmâd ca apoi, printr-un procedeu de

compunere să fie calculată valoarea

acestuia la nivel național.

Intervalul de timp supus studiului

cuprinde perioada 1973, trimestul 1 și

1997, trimestrul 2, aceasta fiind aleasă

tocmai pentru a surprinde efectele pe care

cele două crize energetice (1973 și 1979) și

invazia Kuveitului de către Irak (1990) le-

au avut asupra economiei. Autorii iau în

considerare unsprezece variabile pentru

elaborarea cercetării și utilizează tehnici

de modelare aparținând seriilor

cronologice.

Concluziile studiului sunt destul

de interesante, ceea ce mă determină să

recomand articolul ”Inflation in

Malaysia” celor pasionați de economie.

Ioana Negruț, anul III, Statistiă şi Previziune Economică

Brokerul în oglindă

Woody Allen afirmă că „un

broker este o persoană care îţi ia toţi

banii şi îi investeşte până când aceştia

dispar ” iar Honore de Balzac nu

consideră un broker aparţinând rasei

umane. Filmele americane îi prezintă ca

persoane lipsite de scrupule, agitate şi

lacome. Dincolo de aceste clişee, ce este

meseria de broker?

Cel mai bine ne poate răspunde

doamna Corina Popa, broker la SSIF

Broker SA din anul 2007.

Page 20: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 18 secțiunea INTERVIURI

Diana B. : Ce este un broker?

Corina P. : Brokerul sau agentul de

bursă este o persoană specializată care

îndeplineşte funcţia de intermediere şi

încheie tranzacţii la bursele de acţiuni sau

bursele de mărfuri şi valori în numele

clienţilor şi în conformitate cu dispoziţiile

primite de la aceştia.

Diana B. : De ce aţi

ales acest job?

Corina P: Am ales

acest job deoarece este unul

dinamic, ce necesită o

continuă informare şi

studiu, mereu înveţi ceva

nou . Iar în fuctie de propriile

performanţe poţi avea atât satisfacţii

profesionale cât şi băneşti.

Diana B. : Cum aţi descrie o zi

obişnuită de muncă?

Corina P: O zi obişnuită de muncă

din activitatea unui broker se poate

caracteriza foarte bine printr-un singur

cuvânt “agitație”. Ziua începe cu o

trecere rapidă în revistă a informaţiilor

din mass-media, un studiu al analizelor

oferite de către colegii din departamentul

de analiză; urmează apoi trasarea unei

strategii pentru sedința de tranzacţionare,

contactarea clienţiilor pentru prezentarea

concluziilor şi tranzacţiilor care pot

decurge din aceste concluzii. Pe parcursul

zilei în funcţie de informaţiile noi care

apar, procesul de

contanctare al clienţiilor

şi de generare de

tranzacții continuă, până

la închiderea sedinței de

tranzacţionare. Un aspect

important pe care un

broker îl face pe parcursul unei zile este

căutarea şi contactarea de noi clienți.

Diana B.: Ce sfaturi aţi da unui

tânăr ce îşi doreşte să devină broker?

Corina P: Să conştientizeze de la

început că este un domeniu aparte iar

rezultatele apar mai târziu şi că necesită o

informare continuă. Să fie perseverent şi

să aibă multă încredere în el.

Page 21: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 19 secțiunea INTERVIURI

Conducerea Broker Cluj (BRK),

singura societate de intermediere listată

pe Bursa de la Bucureşti (BVB), estimează

pentru anul în curs un profit net de 8,4

milioane lei, cu 40% mai mare decât cel

înregistrat în 2010. Compania se va

concentra şi în acest an pe serviciile

agenţilor delegaţi, în detrimentul

brokerilor clasici. "Conducerea societăţii

îşi propune pentru anul 2011 să continue

procesul de extindere a operaţiunilor de

vânzare prin intermediul agenţilor

delegaţi acordând însă o atenţie deosebită

şi personalului angajat din societate, prin

evaluarea activităţii şi performanţelor

fiecărui salariat în parte", se menţionează

într-un raport al companiei. Broker Cluj

nu are în plan reduceri salariale în 2011,

sumă alocată cheltuielilor cu salariile

urmând să rămână la 2,06 milioane lei.

Anul trecut societatea de intermediere a

avut în medie 87 de angajaţi, salariul

mediu al acestora fiind de 23.600 lei.

Diana Balaban, an I

Interviu student

Fiecare dintre noi avem modele,

idealuri și vise, iar de cele mai multe ori

acestea se pierd sub auspiciile grijilor și

ale provocărilor nedorite. Ca și studenți

cunoaștem diverse modalități de a nu

duce la bun sfârșit unele gânduri

deoarece suntem răpiți de alte multe

tentații care dau un alt sens ( bun sau rău)

vieții. Bineînțeles că, privind la cei din

jurul nostru putem învăța din

performanțele și greșelile lor și putem

adapta unele aspecte plăcute. De aceea,

studentul model prezentat în acest număr

este Victor Trif ( specilizarea finanțe și

bănci), o persoană modestă și dornică de

autodepășire.

V. Anton: Cum ai ajuns la Științe

Economice și de ce ai ales această

facultate?

V. Trif: Cu siguranţă nu din

întâmplare. Spun asta pentru ca am

întâlnit cazuri de studenţi care au ales

Știinţe Economice fie pentru că erau

indecişi, fie ca un plan B, în cazul în care

Page 22: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 20 secțiunea INTERVIURI

nu intrau la prima opţiune.Eu am

absolvit Colegiul Economic „D.P.M.” din

Alba Iulia şi încă de atunci mi-am dat

seama că am făcut o alegere bună şi că

îmi place ceea ce studiez. Alegerea

facultăţii a venit ca o consecinţă firească a

bunului mers al lucrurilor din liceu.

V. Anton: De ce specializarea

finanțe și bănci?

V. Trif: Am oscilat destul de mult

între Finanţe şi Bănci, Contabilitate şi

Informatică de Gestiune,

respectiv Statistică şi

Previziune Economică.

După un semestru

aproape încheiat cu

materii de specialitate,

mă declar mulţumit de

alegerea făcută. M-am

îndreptat spre Finanţe şi

Bănci pentru că mă

atrage sectorul bancar, dar şi pentru că e

o specializare complexă, care oferă o

deschidere mai mare către piaţa muncii

după absolvire. Încerc totuşi să-mi

consolidez şi cunoştinţele din cadrul

celorlalte 2 specializări prin opţionalele

alese, pentru că mă gândesc serios ca la

masterat să schimb macazul.

V. Anton: Care este deviza ta?

V. Trif: Dacă ai de gând să faci

ceva, atunci fă-o cât poţi de bine! Pe scurt,

încerc să mă feresc de superficialitate şi

totodată să nu mă victimizez.

V. Anton: Cum ai ajuns să faci

voluntariat, de când și de ce?

V. Trif: Am început

voluntariatul în clasa a V-a la

Palatul Copiilor Alba, la ramura

Ecologie-Turism. Profesoara

care se ocupa de această ramură

venise la şcoala unde învăţam

pentru a face recrutări şi la

momentul acela am auzit doar

ce vroiam, respectiv

turism=excursii. Ulterior am

descoperit şi partea de

voluntariat, respectiv ecologia. Am

activat patru ani şi a fost o experienţă cât

se poate de benefică, pentru că am

devenit mai responsabil, am învăţat cât

Page 23: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 21 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

de importantă e respectarea mediului

înconjurător şi nu în ultimul rînd, mi-am

făcut noi prieteni. În fond, la asta se

rezumă caracterul nobil al

voluntariatului, la a face ceva benefic

pentru mediul în care te desfăşori,dar îţi

oferă şi posibilitatea să te dezvolţi ca

individ şi să cunoşti oameni cu

preocupări comune cu ale tale.

V. Anton: Cum reușești să fii

student de 10 și un coleg apreciat? Care

este rețeta pe care o urmezi?

V. Trif: Aş începe cu faptul că sunt

destul de exigent când vine vorba de

mine şi nu-mi plac jumătăţile de măsură.

Nu există o reţetă pe care s-o urmez, dar

pun pasiune, voinţă şi perseverenţă în tot

ceea ce fac. Am învăţat să fac faţă

stresului, dar şi să-mi gestionez timpul

cât mai eficient. De asemenea, îmi place

competiţia şi îmi plac provocările,

experienţe din care să am ceva de învăţat

şi care să mă ţină departe de rutină. În

cadrul organizaţiei încerc să acţionez cât

mai profesionist în proiectele în care ma

implic şi să fiu un bun suport colegilor

nou-intraţi. Anturajul joacă un rol foarte

important, pentru că alături de prietenii

mei mă destind şi tot ei sunt cei care de

multe ori mă inspiră.

V. Anton: Care este visul tău și

unde te vezi peste 5-6 ani?

V. Trif: Sunt un idealist incurabil,

asta poate şi datorită zodiei în care m-am

născut (vărsător). Cu toate acestea, ştiu

foarte bine că „Şi cel mai lung drum

începe tot cu primul pas”, aşa că aplic

politica paşilor mărunţi şi îmi construiesc

obiective cât mai pragmatice, pe care să le

pot realiza. Scopul meu este să devin un

foarte bun profesionist în domeniul pe

care-l studiez, iar peste ani mă văd

devenit un „workaholic”, într-o poziţie cu

responsabilitate şi cu satisfacţii

profesionale pe măsura muncii depuse.

V. Anton: Ce le recomanzi

studenților de la FSEGA?

V. Trif: Nu sunt în măsură să fac

recomandări, dar cred că fiecare trebuie

să conştientizeze că dezvoltarea

personală e la fel de importantă ca cea

Page 24: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 22 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

pagina 23 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

profesională, iar asta nu se învaţă în sălile

de curs. Clujul oferă multe posibilităţi în

acest sens, iar anii aceştia sunt cei în care

fiecare trebuie să investească cât mai

multe resurse in propria persoană,

iniţiativa proprie şi prezenţa de spirit

fiind determinante .

Vasile Anton , an I

Cea mai importantă lecţie de viaţă

Fă-ţi o introspecţie adâncă, fii

sincer cu tine şi învaţă-ţi lecţia din

greşelile sau suferinţele anterioare. Nu

lăsa durerea să treacă pe lângă tine fără a-

ţi învăţa lecţia. Nu te lăsa pe tine să fi

suferit degeaba sau să fi îndurat fără rost!

Poţi completa rândurile cu tot felul

de alte aspecte ale vieţii tale, care te-au

marcat şi te-au făcut să te simţi cel mai

necăjit om de pe pământ, lipsit de

speranţă, de voinţă, de încredere în sine.

În loc să te simţi singur, descoperă

în tine cel mai bun prieten pe care-l poţi

avea!

Cel mai

mare eşec

de până

acum

Cea mai

importantă

lecţie de

viaţă

La serviciulactual

La joburileanterioare

În relaţie cufamilia

(mama, tata,fraţi, surori)/noua familie

(soţ/ şoţie,copii)

În relaţie cuprietenii

În relaţie cumine (legat de

pasiuni,spiritualitate,

sănătate)În relaţie cusocietatea,

comunitateadin care fac

parteCea mai importantă lecţie de viaţă

e că ai în tine puterea de a continua chiar

şi în cele mai vitrege condiţii. Găşeşte în

tine răspunsurile pe care le cauţi, priveşte

lumea cu ochii cu care vrei ca ea să te

privească pe tine!

Ana-Maria Udrea

Page 25: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 24 secțiunea COMUNICARE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Diferenţa dintre leaderi şi restul

oamenilor

Sau spune-mi pentru ce te trezeşti

în fiecare dimineaţă sau ce te motivează

să mergi mai departe, ca să-ţi spun dacă

eşti un leader sau nu.

A fi fericit sau a-i face pe ceilalţi

fericiţi, asta e întrebarea. E noua

paradigmă, diferită

ce cea hamletiană.

Şi, de fapt, asta e

întrebarea corectă.

Crezi că

Nelson Mandela,

Martin Luther King

sau Mahatma

Gandhi se gândeau

dimineaţa văzând cât de frumos e cerul

că voiau să se plimbe sau, mai degraba,

voiau să dea ocazia şi altora să se bucure

de el, prin acţiunile şi strădania lor? Până

şi Bill Gates voia oare doar să fie bogat şi

faimos sau voia să ştie că şi-a adus

constribuţia pentru o lume mai bună, în

felul în care s-a priceput el?

Nu vreau să contest calităţile tale

de leader, dar meditează puţin la motorul

care te conduce prin viaţă. Nu înseamnă

că dacă vrei să fii fericit, să ai o casă, o

maşină, 2 copii, un serviciu stabil şi bine

plătit e ceva neînregulă cu tine, cred că e,

de altfel, un mod sănătos de a gândi. Însă

dincolo de asta, te mai gândeşti şi la

binele celorlalţi? Te

gândeşti cum să-ţi faci

familia fericită, cum să-ţi

ajuţi prietenii sau să-ţi faci

cât mai bine treaba la

serviciu, dincolo de nevoile

şi neputinţele personale

(cum ar fi lenea, plictiseala,

deznădejdea)?

A fi leader înseamnă, în viziunea

mea, în primul rând, a şti să te

manageriezi pe tine şi, în al doilea rând, a

fi de folos celorlaţi, fără a aştepta

recunoaştere din partea lor. Un fel de

Maica Tereza. Însă, crede-mă că nu vei

rămâne nerăsplătit! Cred cu tărie că

Page 26: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 25 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

oamenii ştiu să aprecieze ajutorul

nesperat sau necerut şi că atunci când văd

un om puternic în faţa lor, dar care e şi

bun cu ei, vor să-l păstreze lângă ei. E ca

şi când stai la plajă şi parcă te molipseşti

de strălucirea soarelui.

Nu trebuie să vrei cu tot

dinadinsul să ieşi în faţă pentru a fi un

leader. Unii vor fi leaderi doar pentru

familia lor sau pentru cercul lor de

prieteni sau de colegi. Consider că toţi

putem fi leaderi pe anumite paliere, dar

nu trebuie să-i forţăm pe oameni ca să ne

vadă aşa. Va veni momentul când ne vor

remarca. Şi până la urmă cred că

recunoaşterea şi aprecierea propriei

persoane trebuie să vină tot din interiorul

nostru.

Aşadar, azi cu ce gând te-ai trezit?

Ce zici, facem împreună lumea mai bună?

Ana Maria Udrea

Articol inspirat din

cartea Leadership Total, de Anthony

Silard, ©2010

Page 27: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 26 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

Student FSEGA-provocare?Cu pași grăbiți mă îndrept spre

drumul care la capăt întâlnește o clădire

impunătoare colorată asemenea toamnei,

înalțându-se semeață pe marginea

lacului, în timp ce razele soarelui o

învăluie într-o “ploaie de lumină”.

În timp ce mă apropiam de capătul

drumului, gândul că venise primăvara și

odată cu ea începutul unui nou semestru

de facultate, mă făcu să încetinesc. Acum

realizam cât de repede trecuse timpul

petrecut aici în Cluj, lăsând în urmă

amintirile frumoase din primul an de

facultate, amintiri care începeau să prindă

viață cu fiecare pas pe care îl făceam.

Senzația de a mă reîntoarce în trecut

deveni tot mai puternică, și iată-mă acum

privind cu nostalgie clădirea impunătoare

ale cărei trepte mă îndemnau să pășesc

înlăuntrul ei.

Imaginea acestei clădiri, intitulată

Facultatea de Ştiinţe Economice şi

Gestiunea Afacerilor, îmi este în acest

moment familiară, fiind în cel de-al doilea

an de studiu, numărându-mă și eu

printre studenții acestei instituții de

învățământ. Însă privilegiul de a purta

titlul de “student” nu a existat din

totdeauna și așa cum fiecare basm începe

cu “A fost odată..” și propria istorisire se

va raporta la un trecut care cuprinde în

paginile lui povestea unei tinere care a

avut curajul de a lua o decizie importantă

cu privire la viitorul ei profesional.

Hotărârea mea de a evada din

rutină și de a deschide “cartea trecutului”

era de neînlăturat, iar răspunsul la

întrebarea : “cum am ajuns student și de

ce am ales FSEGA?” se regăsește printre

paginile acestei cărți. Viața fiecăruia

dintre noi și momentele importante ale

acesteia se împletesc împreună formând

povești diferite relatate de fiecare dată

altfel, povești personale în care noi,

studenții, suntem personajele principale

ale propriului nostru univers. Tocmai de

aceea, această întrebare va avea

răspunsuri multiple deoarece nu există

întâmplări asemănătoare, fiecare student

având propria relatare.

Page 28: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 27 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

Dând paginile înapoi, mă întorc în

trecut, povestea începând cu aproximativ

trei ani în urmă când noțiunea de “ a fi

student” nu-mi era cunoscută. Eram doar

o adolescentă obișnuită care frecventa

liceul teoretic “Moise Nicoară” din Arad,

încercând să acumulez noi cunoștințe și

să obțin note cât mai mari. Odată cu

ultimul an de liceu au apărut și întrebări

cu privire la cariera mea profesională,

întrebare frecventă la acea vreme pentru

fiecare liceean care urma să susțină

examenul de bacalaureat, un an destul de

încărcat în care majoritatea timpului l-am

petrecut răsfoind manuale, rezolvând

exerciții și cochetând cu ideea de a urma

facultatea de medicină. Această idee am

lăsat-o deoparte atunci când am

descoperit că operațiile matematice și

numerele deveneau tot mai interesante.

Acestei etape i-a urmat o alta, în care am

strâns informații despre ce presupune

sectorul bancar și astfel am decis să

urmez o facultate cu profil economic,

deoarece eram pasionată de acest

domeniu.

Și cum pentru fiecare tânăr vine o

vreme când locul pe care îl numești

“acasă” se schimbă cu un altul, iar

împrejurările ivite duc la o schimbare de

mentalitate, m-am decis că orașul Cluj ar

fi cel mai potrivit pentru a începe un nou

capitol a ceea ce urma să însemne “viața

de student”. Atunci când este vorba

despre viitorul profesional nu mai ții cont

de obstacole, ci pur și simplu alegi

oportunitățiile care ți se ofera, iar

Facultatea de Știinte Economice și

Gestiunea Afacerilor reprezenta pentru

mine o ușă deschisă spre o carieră în

domeniul economic. Astfel decizia finală

era luată, urmând ca în acea vară să vin

personal cu dosarul de admitere.

Îmi amintesc de prima mea vizită

la Cluj, zi în care am parcurs acelaşi drum

care întâlnește în final clădirea scăldată

de soare, doar că emoțiile și nerăbdarea

mă determinau să grăbesc pașii. Și atunci,

exact ca și astăzi, priveam cu uimire

clădirea modern construită contemplând

fiecare aspect interesant al acesteia, în

timp ce urcam treptele care mă

conduceau spre un loc necunoscut în care

Page 29: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 28 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

uimirea, bucuria și curiozitatea erau trăite

din plin. Interiorul facultății mi-a lasat o

impresie foarte bună, încercând să

surprind fiecare colțișor pentru a avea

încă vie în minte descrierea vagă a acestui

loc. Timpul petrecut aici a fost destul de

scurt, la plecare aruncând o ultima privire

înapoi, așteptând cu nerăbdare sfârșitul

lui septembrie când primul an de

facultate trebuia să înceapă. Momentul

până la reîntoarcerea mea nu a durat

prea mult. Într-o zi frumoasă de toamnă,

am urcat în

trenul care m-a

condus spre cea

mai interesantă

etapă a vieții

mele, fiind

deplin convinsă

că viitorul va fi

unul plin de noi experiențe, această

călătorie reprezentând un capitol din

poveste pe care trebuia să-l scriu eu

însămi. Iar începutul acestei noi etape

numită “perioada studenției” nu l-aș

schimba pentru nimic în lume. Îmi sunt

întipărite în minte și acum momentele

specifice acesteia: festivitatea începutului

de an, plimbările lungi prin oraș cu

prietenele mele, emoțiile puternice trăite

la primul curs în amfiteatrul uriaș,

primele legături de prietenie care s-au

format, profesorii care ne îndemnau să ne

exprimăm punctul de vedere la seminarii,

primele note obținute, orele târzii

petrecute învățând pentru examenele care

băteau la ușă în ziua următoare și mereu

se întâmpla ca întreaga materie să o lași

pe ultima sută de metri, căni pline de

cafea consumată în exces,

întâlniri, conferințe

studențești, trenul luat în

grabă pentru că îmi doream

cu ardoare să mă reîntorc

acasă .

Aveam să constat

după primul semestru că

această facultate îndeplinea toate

cerințele mele și că decizia de a studia aici

fusese cea mai potrivită pentru a mă

forma din punct de vedere profesional,

dar și de avea parte de toate aceste

experiențe dragi mie. În câteva cuvinte: ce

înseamna să te identifici cu noul rol de

Page 30: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

student. Iar a fi student nu înseamna doar

a citi printre rânduri pagini întregi pentru

următorul examen, ci de a lua parte la

evenimente sociale, de a-ți face noi

prieteni, de a fi un exemplu pozitiv, a te

afirma, a te implica în programe de

voluntariat, de a trece dincolo de

granițele imposibilului .Toate aceste

aspecte luate împreună, alături de

ambiție, curaj, creativitate și muncă, sunt

caracteristicile pe care mi le-am insușit

odată cu decizia de a alege să studiez la

FSEGA, un capitol pe care nu-l voi uita cu

siguranță și care astăzi încă continuă.

Revenind în prezent sunt mândră

de alegerea făcută, de faptul că sunt o

studentă a acestei instituții și că mi s-a dat

această oportunitate de a îmi urma visul,

dar și de a mă cunoște mai bine și de a

accepta noi provocări.

Andreea Emilia Rus, an II, Finanţe și Bănci.

Legea Educației Naționale – o nouăprovocare?

Noua Lege a Educației

Naționale aprobată de Guvernul

României este unul dintre subiectele de

actualitate dezbătute atât în mass-media,

cât și în cercurile sociale din care facem

parte. În consecință, este bine să fim

informați asupra ei și să nu dăm curs

afimațiilor eronate pe care le-am putea

auzi.

Modificările legii privind

învățământul obligatoriu fac referire la

structura anilor școlari, precum și cea a

examenului de bacalaureat. Astfel,

clasa pregătitoare intră în componența

ciclului primar de învățământ începând

cu anul școlar 2012-2013, iar măsura

introducerii clasei a IX-a în învățământul

gimnazial intră în vigoare începând cu

generația de elevi care începe clasa a V-a

în anul școlar 2011-2012; ciclul primar va

dura 5 ani, cel gimnazial tot 5 ani, iar cel

liceal doar 3 ani. Noua Lege a Educaţiei

introduce obligativitatea învăţământului

de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea

Page 31: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 29 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

vârstei de 16 ani a copilului. Prin

introducerea clasei pregătitoare în

învăţământul primar se instituie

învăţământul obligatoriu de la vârsta de

şase ani. Examenul de bacalaureat se va

desfășura după un nou model începând

cu generația de elevi care începe clasa a

IX-a în anul școlar 2012-2013.

Pentru învățământul superior,

Ministerul a pregătit numeroase alte

suprize. Una din ele ar fi prezența

obligatorie a studenților din învățământul

cu frecvența la cursuri, dar din fericire a

fost abrogată. Noua lege a Educației

îngrădește de asemenea dreptul acestora

de a-și exprima părerea vizavi de

deciziile care se iau la nivelul rectoratelor

și consiliilor administrative prin lipsa

celor 25 de procente în decizia modalității

de desemnare a rectorului, precum și în

procesul de desemnare a acestuia

indiferent de modalitatea de alegere, dar

și lipsa celor 25 la sută în Consiliul de

Administrație al universităților. De

asemenea, a fost redus semnificativ

bugetul alocat burselor de merit.

Absolvenții de facultate vor putea

deveni profesori doar după ce au urmat

un masterat didactic de doi ani și

parcurgerea unui stagiu de un an. De

asemenea, noua lege a educației încearcă

să combată nepotismul prin interzicerea

rudelor până la gradul trei să dețină

functii de conducere în universitățile de

stat, în aceleași organisme sau în

organisme aflate în relații directe de

subordonare.

Legea Educației Nationale ne

privește indiferent dacă suntem sau nu

implicați direct în Sistemul Educațional,

dacă suntem majori sau minori, elevi sau

profesori. Toată lumea are tangențe cu

“școala” în diferite situații; astfel, este

imperativ să avem idee despre cadrul

legislativ care ne înconjoară și să îl

respectăm.

Simona Maria Molonfalean, anul II, Finațe și Bănci

Page 32: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 30 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

Bobocii nemţi!

Proaspeţi absolvenţi de licee cu

mare prestigiu aşteptăm cu nerăbdare să

ajungem pe băncile facultăţii. Visători,

plini de energie şi cu idei noi, convinşi că

lumea ne aparţine în totalitate aşteptăm

marea schimbare. Eram siguri că nu este

ca în liceu, ştiam

asta de la

prietenii şi

profesorii din

liceu, şi mai

ştiam şi că va veni

o perioadă de

mari schimbări în

viaţa noastră. Aşa

a şi fost. A

început prima zi de facultate!

Entuziasmaţi am ascultat primele

discursuri academice şi , cu sinceritate ne-

am pierdut printre mulţimea de

informaţii care ne era oferită. Aruncându-

ne privirile prin sala plină de boboci, ne-

am recunoscut de la concursurile şi

olimpiadele de germană sau chiar vechii

prieteni. Apoi a urmat socializarea… de

fapt un întreg semestru am tot

socializat…până la sesiune.

În primul semestru am fost foarte

curioşi să vedem muzele, teatrul şi opera,

străzile şi împrejurimile Clujului.

Bineînţeles am cucerit cluburile din Cluj,

am experimentat viaţa de noapte. De abia

atunci am simţit cu adevărat că nu mai

suntem

supravegheaţi de

părinţi, şi ce biiiine

a fost! Încet încet

ne-am obişnuit cu

facultatea, cu

cerinţele

profesorilor şi mai

ales cu orarul!

Am început să ne cunoaştem mai

bine, să formăm prietenii adevărate. Am

făcut excursii, drumeţii, plimbări lungi

prin bătrânul Cluj şi ştim aproape toate

cafenelele din Cluj. Chiar dacă la început

nu ne cunoşteam şi visam cu nostalgie la

orele din liceu, la plimbările prin parc cu

colegii de clasă, acum putem spune că

suntem o familie. Ne cunoaştem, ne

Page 33: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 31 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

pagina 32 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

ajutăm şi cel mai importat lucru este că ne

acceptăm așa cum suntem, toţi foarte

diferiţi.

Împreuna am plecat pe un drum al

maturităţii, învăţam să ne descurcăm

singuri, să luam decizii pe care apoi să ni

le asumăm. Vă mulţumesc tuturor pentru

că participaţi la procesul de familiarizare,

un proces ce ne va menţine prietenia

pentru tot restul vieţii!

Ana Ilieş, reprezentanta bobocilor nemţi!

Aventura din vacanță

Ce este Work and Travel? Work and

Travel este un program pentru studenți

prin care aceștia pot să muncească și să

călătorească pe timpul verii în Statele

Unite. Pentru a îndeplini condițiile

trebuie să fii student la zi, în orice an de

studiu. Mediile nu mai conteaza la fel de

mult ca în anii precedenți, contează felul

tău de a te comporta la interviul pentru

ambasadă. Și totuși cum ajungi acolo?

Simplu. În Cluj-Napoca sunt foarte multe

agenții care te pot ajuta cu actele, în

schimbul unei sume de bani, bineînteles.

După ce ai toate actele în regulă, inclusiv

dosarul pentru ambasadă, te prezinți la

București la un interviu cu un Consul

American, îți iei viza, pe urmă biletul de

avion, bagajul, câțiva prieteni și

gata…ești undeva peste ocean, în țara

tuturor posibilităților. Poți alege multe

regiuni de la Ocean City la California, de

la Alaska la Florida.

Odată ajuns acolo totul depinde de

tine, tu îți faci experiența, tu îți faci

prietenii, tu îți faci banii și pozele. Așa-i

că e simplu?

Sunt multe avantaje pentru cei care

aleg să-și petreacă vacanța de vară în

acest mod. Pentru a afla care sunt acelea,

am discutat cu două studente ale

facultății noastre, care au fost vara trecută

în State și care ne-au împărtășit

experiențele lor de peste mări și țări.

“Pentru mine America înseamnă

ocean, plaja, boardwalk, mulți prieteni,

munca pe care o făceam cu plăcere, asta e

Page 34: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 33 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

partea din Ocean City. Totodata înseamnă

Casa Albă văzută în timpul unei ploi de vară,

Statuia Libertății, Times Square, multe haine

de firmă, mult M&M’s și mult Dr. Peper. Nu

o să uit niciodata vara trecută. Pentru mine a

fost o provocare pentru că nu am mers ca

majoritatea studenților cu gașca, am mers

singură. Totul a fost palpitant, din momentul

în care m-am urcat pentru prima data în

avion, până când am aterizat

în New York, NJ, și am

așteptat vreo 5 ore ca să vină

cineva să ne ia. A urmat apoi

cunoașterea colegilor mei de

casă (10 la număr), și de acolo

a început distracția dar și

munca. Eu am lucrat ca

housekeeper la un hotel, și

după o lună și ceva de căutări

intense mi-am găsit al doilea

job, la un magazin de tricouri. Am venit

acasă cu destui bani încât să nu-mi pară rău

că am plecat. Am învățat multe lucruri din

experiența asta: am învățat că pot să mă

descurc în cele mai grele situații, am învățat

să mă adaptez la stilul lor de viață, la

mâncarea lor, la unitățile lor de măsură, am

învățat ce înseamnă să faci munca de jos, am

învățat să trăiesc cu 10 oameni necunoscuți

cu caractere diferite, am învățat să înving

dorul celor de acasă. Eu zic că oricine are

ocazia să meargă să nu o rateze, pentru că e o

experiență unică, te schimbă, te ajută să te

dezvolți, chiar și angajatorii ii apreciază pe cei

care au plecat cel puțin o dată pentru că știu

ca ei au ceva în plus față de ceilalți. După ce

vii de acolo vezi lumea cu alți

ochi, o privești dintr-o altă

perspectivă. Și pentru că

aventura trebuie să continue,

vara asta am ales să merg

din nou, să-mi fac noi

cunoștințe, noi experiențe, să

vizitez locuri noi, și să fac

mai mulți bani.” (Lavinia

Lung )

“America, după cum știm cu toții, e

țara tuturor posibilităților, o lume diferită și

fascinantă. Asta m-a determinat în primul

rând să decid să văd cu ochii mei ceea ce până

atunci doar auzisem. Am plecat singură,

convinsă că o să îmi fac prieteni și că o să am

parte de o vară întreagă de distracție. Așa a și

Page 35: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 34 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

fost! În America pot să spun că le-am făcut pe

toate: am avut 4 job-uri, am cunsocut oameni

minunați din toate colțurile lumii, mi-am

asimilat cultura americană, am învățat să

zâmbesc încontinuu, m-am descoperit pe

mine, și am călătorit.

Deși am avut probleme cu primul job

și, împreună cu noua mea ( cea mai bună)

prietenă, am decis să mă mut în alt oraș, totul

s-a aranjat mai bine și mai frumos decât aș fi

sperat vreodată. Toate lucrurile s-au rezolvat

de la sine și în final pot spune că am avut

parte de o experiență de neuitat care m-a

ajutat să înțeleg lumea în care trăim și să pot

să o văd dintr-o perspectivă mai amplă.

Vacanța petrecută în America m-a

transformat practic în adult. Toată experiența

a fost încă și mai palpitantă deoarece a fost

urmată de 3 luni petrecute în Paris ca parte a

programului Erasmus.

Acestea sunt doar câteva dintre

motivele pentru care aș recomanda oricărui

student să plece peste ocean. Nu vă mai găsiți

scuze, just go for it! Sunt convinsă că nu o să

regretați, ci din contră, o să vă întoarceți de

acolo îmbogățiți și la propriu și la figurat! “

( Ioana Neamțu)

Așadar, dragii mei, nu mai stați pe

gânduri! Împachetați 3 tricouri și 2

perechi de pantaloni scurți, nu uitați să

luați cu voi o doză de entuziasm și

curiozitate și pornți în aventura tinereții

voastre!

Lavinia Lung , anul II, Marketing.

Ioana Neamțu , anul II, Finanțe și Bănci

Page 36: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 35 secțiunea VIAȚĂ DE STUDENT

OSE- organizația facultății tale

CINE

SUNTEM

?

Organizaţia Studenţilor

Economişti

(oameni super-entuziaşti)

CE

FACEM?

reprezentăm interesele studenţilor

din FSEGA

CARE

ESTE

SCOPUL

NOSTRU

?

să compensăm pentru lipsurile

sistemului educaţional românesc

şi să oferim studenţilor un mijloc

de educaţie non-formală

CUM NE

ATINGE

M

SCOPUL?

prin organizarea de şcoli

antreprenoriale, traininguri şi

work-shopuri, concursuri de

lucrări ştiinţifice, competiţii

sportive, proiecte caritabile,

spectacole

CARE SUNT

PROIECTELE

NOASTRE

TRADIŢIONALE

?

“Central European Business

Administration Summer

School”

“Business Smart School”

“Economia pentru Toţi”

“Career Path Lessons”

“Cafeneaua Bancară”

“Bancher pentru o zi”

“New Economic Challenges

International Conference”

“Campionatul Sportiv al

Economiştilor”

“Balul Bobocilor”

Proiect caritabil de Craciun

Proiect caritabil de Paşti

CE NE

PROPUN

EM PE

VIITOR?

organizarea, în continuare, a

proiectelor noastre tradiţionale,

organizarea de noi proiecte,

stabilirea a noi parteneriate şi

colaborări.

Bucuria de a dărui

Page 37: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 36 secțiunea TIMP LIBER

„De ce va grăbiți... de ce vă grăbiți

voi, oamenii, să spuneți imediat despre un

lucru că e nebunesc sau înțelept, bun sau

rău?! Ce rost au toate astea? Ați descoperit

cumva cauzele lăuntrice ale unei fapte? Puteți

voi să lămuriți cu precizie motivele pentru

care s-a întâmplat așa, pentru care trebuia să

se întâmple?

Dacă ați face

asta, nu v-ați

mai grăbi

atâta cu

sentințele

voastre.”

Goethe

În

perioada 11-19 aprilie , în incinta

Facultății de Științe Economice și

Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, a

avut loc proiectul de Paște organizat de

OSE, proiect cu tradiție . Ideea centrală a

fost să organizăm o strângere de fonduri

pentru Casa de copii ,,La noi’’, din

municipiul Cluj-Napoca, un centru ce

găzduiește cinsprezece suflete blânde cu

vârsta între 2 și 18 ani.

În această perioadă, iepurașul

jucăuș al OSE-ului împreună cu membrii

organizației, și-au dedicat o parte din

timpul lor pentru cei a căror soartă nu a

fost la fel de darnică

și au ajutat la

strângerea de

fonduri. Studenții au

dovedit că le pasă,

donând bani și

jucării sau

achiziționând

produsele ce au fost

puse în vânzare. Cadrele didactice, de

asemenea, au fost atinse de spiritul pascal

și ne-au ajutat, atât prin donații, cât și

prin încurajări.

Ca și coordonator, acum după ce

proiectul s-a finalizat cu succes, consider

că pentru a face o faptă bună și pentru a

aduce o rază de speranță pe fața unor

Page 38: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 37 secțiunea TIMP LIBER

copii nevoiași, o să se găsească mereu

doritori să ajute, oameni care nu pretind

nimic în schimb și se mulțumesc cu

sentimentul înalțător de a dărui fără a

pretinde vreo recompensă.

Vreau să le mulțumesc pe aceasta

cale tuturor celor care mi-au fost alături

în acest proiect, celor ce m-au sprijinit și

m-au sfatuit, oameni fără de care

realizarea lui nu ar fi fost posibilă, dar

mai ales celor care au arătat că le pasă de

semenii lor.

Ioana Neamțu, an II, Finanțe și Bănci

Cum îți ucizi timpul?

A trăi într-un oraș mare și

dezvoltat, așa cum e Cluj-Napoca, îți

poate oferi o serie întreagă de

oportunități, dintre care cele

menționate cel mai des sunt mediul

universitar cu vechime și renume,

precum și cadrul profesional al muncii

extrem de dezvoltat și dinamic. Dar să

nu uităm că deschiderea culturală a

unui astfel de municipiu este

impresionantă și impactul asupra

localnicilor-pe măsură. Numărul de

evenimente ce au loc într-o lună

calendaristică nu ar încăpea nici pe

sfert în agenda nici unuia dintre noi,

informațiile despre ele curg în diferite

medii (reviste, broșuri, online), dar cel

mai greu e să facem o selecție a lor și să

reușim să le identificăm pe cele cu

adevărat interesante. Așadar o încercare

de evidențiere a celor mai interesante

dintre ele o puteți găsi cu anumite detalii

de rigoare în răndurile de mai jos.

Page 39: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 38 secțiunea TIMP LIBER

Teatru-cinema-opera

Din trio-ul cinema- teatru- operă

poate că primul dintre ele este cel pe care

studenții îl preferă, considerându-l

oarecum mai apropiat de vârsta și de

modul lor de viață. Câteva din premierele

ce au

loc în

această

perioad

ă sunt :

Extrate

restrul

Paul e aproape la fel de simpatic precum

E.T., 127 de ore care ni-l arată pe James

Franco luptând să supravieţuiască, Apă

pentru elefanţi aduce cel mai tare trio al

săptămânii cinematografice: Robert

Pattinson - Reese Witherspoon -

Cristoph Waltz, dar şi un pachiderm

care ne înmoaie inimile mai tare decât

povestea de dragoste, plus o comedie cu

Owen Wilson cap de afiş în Concediu de

la căsnicie şi un thriller cu o colega de

cameră periculoasă în filmul cu același

nume.

Pentru cei care s-au săturat de

înregistrări și vor să vadă reacțiile

actorilor pe viu, luna aceasta au de unde

alege. Aceasta deoarece pot opta fie

pentru cadrul deja consactrat al

spectacolelor de acest gen au șansa de a

vedea la Teatrul Național “Lucian

Blaga”, pe 8 mai o piesă în premieră

(Slugă la doi stăpâni) de Carlo Goldoni,

traducere de Polixenia Karambi sau Zbor

deasupra unui cuib de cuci de Dale

Wasserman, după romanul omonim al lui

Ken Kesey. Cum știm deja, Clujul oferă

soluții variate, așa că mi-au mai sărit în

ochi două spectacole de dans

contemporan ale Centrului Naţional de

Dans Bucureşti de la Teatrul Maghiar de

Stat, Sala Studio și anume : Pretend we

make you happy (Regia: Andreea Novac)

și Extraterrestrial activity (Regia:

Alexandra Pirici).

Page 40: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 39 secțiunea TIMP LIBER

O vizită la Opera Națională Română Cluj-

Napoca ar putea fi foarte inspirată în

zilele de 7-8 mai 2011, întrucât cu ocazia

Zilelor Europene ale Operei, cu sprijinul

Centrului Cultural American Bucureşti,

putem asculta Copii din CORUL

„JUNIOR - VIP” al Liceului de Muzică

„Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca în

spectacolul

Sunetul

muzicii. Iar

duminică,

29 mai 2011

ora 20.00,

în cadrul

zilelor

Clujului, la Gala operelor clujene, corurile

şi orchestrele Operei Naţionale Române şi

Operei Maghiare din Cluj-Napoca sunțin

un recital extraordinar.

Nici de festivaluri nu ducem lipsă în această

periaoadă, pe lângă bine-cunoscutul TIFF,

trebuie menționate și TiMAF – Transylvania

International Music & Art Festival și

Festivalul Transeuropa.

În ceea ce privește pasionaţii de

film clujeni au parte de o veste bună.

Competiţia Locală a TIFF 2011, dedicată

atât amatorilor cât şi profesioniştilor

continuă și în acest an. Aceasta are loc în

cadrul celei de-a noua ediţii a

Festivalului Internaţional de

Film Transilvania, iar persoanele care

lucrează, locuiesc sau sunt studenți în

județul Cluj sunt considerate ca fiind

eligibile. Toţi cei

interesaţi pot trimite

până pe data de 15

mai (ultima zi de

recepţionare a

filmelor), filme

pe orice temă, cu

lungimea maximă

de 30 de minute, într-unul din formatele:

MPEG2, AVI sau MOV, cu mențiunea că

acestea trebuie să fie realizate în perioada

7 iunie 2010 – 15 mai 2011 şi să fie

subtitrate sau dublate în limba română.

TiMAF – Transylvania

International Music & Art Festival e un

eveniment aflat la prima ediție și

organizat de Omnipass, Consorțiul

Page 41: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 40 secțiunea TIMP LIBER

Organizațiilor Studențești din

Cluj- Napoca, Obsession the Club și Detra

Events, în care cei cu talent artistic la

dans, muzică au oportunitatea de a se

înscrie într-un concurs în care să arate

talentul lor tuturor. Informații

suplimentare pot fi găsite pe pagina de

Facebook, iar cei care adună în acest

mediu de socializare cele mai multe like-

uri, au ocazia de a presta în cadrul

TiMAF si de a intra în cursa pentru

marele premiu de 3000 $.

Festivalul Transeuropa va avea

loc la Cluj între 4-15 mai 2011, fiind un

eveniment al Organizaţiei European

Alternatives. Festivalul Transeuropa este

primul festival transnaţional deopotrivă

cultural, artistic şi politic, cu desfăşurare

simultană în 12 oraşe europene. Acesta

reprezintă ocazia de a discuta şi de pune

în practică diverse forme de acţiune

colectivă, de exprimare artistică şi de

moblizare politică, cu scopul de a lupta

împotriva formelor persistente şi în

dezvoltare ale discriminării şi inegalităţii.

În cadrul său se vor desfășura o serie

întreagă de acțiuni dintre care: O

expoziţie de fotografii şi instalaţii

dedicată modurilor de exprimare ale

homosexualităţii în Europa Centrală şi de

Est, pe data de 7 mai Ecologizarea

Pădurii Făget, alături de studenţi romi,

Erasmus şi internaţionali, pe data de

8 mai. Proiecţia filmului Morgen, eterna

poveste a unei sincere prietenii, cu

personaje ieşite însă din comun: un

imigrant kurd din Turcia în drum spre

familia sa din Germania şi un

bodyguard dintr-un orăşel de graniţă

transilvănean, film premiat cu 4 premii la

Locarno, dintre care valorosul Premiu

Special al Juriului, pe data de 9 mai. O

discuţie privind dubla ipostază în care se

află România, ca şi ţară sursă, dar şi

destinaţie pentru migranţi intra şi

extraeuropeni, pe data de 9 mai. O

lectură publică dedicată modului în care

sunt reprezentaţi romii în literatură, ce se

va desfăşura la Librăria Cărtureşti pe

data de 12 mai. O masă rotundă despre

necesitatea de a accepta şi întelege

specificul economiei postcomuniste în

contextul globalizării şi al ridicării

Page 42: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 41 secțiunea TIMP LIBER

economice a Chinei, pe data de 13 mai.

Un social market, urmat de un workshop

privind recrearea spaţiului public urban

prin mijloace artistice, în data de 14 mai.

Toate alături de invitaţi de seamă din

România, Spania, Franţa, Belgia, Olanda,

Marea Britanie, Cehia, Germania şi

Ungaria.

Carte

Câți dintre noi nu simt nevoia să

citească și altceva în afară de cărțile și

manualele de la facultate, dar să simtă în

același timp că aprofundează

materiile studiate acolo și

continuă să-ți

îmbunătățească cunoștințele,

fiind puternic ancorați în

realitatea mediului de

business contemporan?

Probabil mulți s-au

gândit să își înceapă după

terminarea facultății propria

afacere. Și mai mult, sunt

dintre aceștia cu siguranță

unii ce au început să se documenteze

intens în acest sens, cumpărându-și cărți

care te învață despre antreprenoriat. Fac

și eu parte din categoria menționată mai

sus și nu mică mi-a fost mirarea în

momentul în care mi-am dat seama că

multe din soluțiile miraculoase

identificate în cărțile autorilor străini nu

au aplicabilitate practică pe piața

românească. Așadar cartea lui Marius

Ghenea vine la fix să completeze acest

gol. E o carte în care Marius, antreprenor

în serie și business angel cu exit-uri de

succes din afaceri în cele mai variate

domenii, invitat permanent

în emisiunea TV “Arena

Leilor”, inclus în toate

topurile Capital și Forbes

din ultimii ani, vine să

vorbească deschis și să

încerce ca prin puterea

propriului exemplu să îi

învețe pe oameni din

experiența sa.

“Este un proiect de

suflet mai vechi al meu, pe care

mă bucur să reușesc să îl finalizez acum.

Page 43: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

pagina 42 secțiunea TIMP LIBER

Informațiile din carte sunt, cred eu, utile

pentru orice antreprenor, dar și pentru cei

care se gândesc să urmeze în viitor această

cale sau chiar pentru cei care nu sunt

antreprenori, dar sunt implicași în orice alt

mod în activitățile antreprenoriale din

România. Documentarea pentru carte a

implicat atât cursurile de entrepreneurship pe

care le predau la școli de business executive

MBA (CEU Business School și acum la

Maastricht School of Management) căt și

experiența acumulată în Arena Leilor sau mai

recent in Schoolforstartups dar mai

ales experiența din ultimii aproape

20 ani de activitate antreprenorială

personală.”

Bancuri

De câţi economisti ai

scolii din Chicago e nevoie

pentru a schimba un bec?

De niciunul. Dacă becul

ar fi trebuit schimbat, l-ar fi însurubat

mâna invizibilă a pieţei până acum.

De câţi economisti mainstream e

nevoie pentru a schimba un bec?

De doi, unul să verifice existenţa

becului, si altul pentru a-l schimba.

De câţi economisti

neoconservatori e nevoie să schimbi un

bec?

De niciunul. Dacă guvernul îl va

lăsa în pace se va însuruba singur.

De câţi keynesişti e nevoie pentru

a schimba un

bec?

De toţi.

Pentru că

trebuie să

generezi noi

locuri de muncă,

să încurajezi

consumul...

De câţi guvernatori de bancă

centrală e nevoie pentru a schimba un

bec?

Page 44: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011

Doar de unul. Nu trebuie decât să

ţină becul si întreaga lume se va învârti în

jurul său.

De câţi trotskisti e nevoie pentru

a schimba un bec?

De niciunul, sparge-l!

De câţi marxisti e nevoie pentru a

schimba un bec?

De niciunul. Bulbul de sticlă

conţine în sine sămânţa propriei revoluţii.

De câţi economisti ecologisti e

nevoie pentru a schimba un bec?

De toţi. Unul va însuruba becul, iar

ceilalţi vor redacta studii de impact

asupra mediului.

Maria Ruxandra, an II, marketing

Page 45: Studentul Economist | mai 2011 · piaţă atât a vânzătorilor, cât şi a cumpărătorilor. Efectele crizei s-au propagat repede şi în economia reală, însă într-o formă

Studentul Economist | mai 2011