UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ) Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educapeir Catedra Ştiinţe ale Educaţiei ^

Tatiana REPIDA

STUDENTUL FATĂ-N FATĂ CU COPILULi i

Ghid metodic în ajutorul studenţilor-stagiari privind organizarea şi desfăşurarea practicii extracurriculare

Aprobat de Consiliul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Chişinău, 2009 CEP USMI. PRELIMINARII

Practica extracurriculară ca formă de pregătire profesională a studenţilor este o componentă a standardului de stat.

Stagiile de practică in general, inclusiv practica extracurriculară, asigură realizarea principiilor fundamentale ale procesului de formare profesională iniţială şi dinamica procesului de însuşire a compor-tamentului profesional.Ca parte integrată a procesului educaţional, practica extracurri-

cularâ reprezintă un segment, o primă probă de integrare în domeniul profesional, respectiv, o etapă de evaluare/autoevaluare, consolidare a cunoştinţelor profesionale, a atitudinilor şi a motivaţiei pentru un domeniu concret de activitate.

Obiectivele practicii pedagogice (extacurriculare) sunt determinate de esenţa şi structura activităţii educatorului în condiţiile taberei de odihnă a copiilor şi adolescenţilor. Activitatea educatorului presupune îndeosebi competenţa comunicativă, adică capacitatea educatorului de a comunica cu copiii de diferite vârste şi cu alţi factori implicaţi în procesul educaţional (colegi, părinţi, sponsori, reprezentanţi ai administraţiei publice locale); competenţa managerială, adică realizarea unor abilităţi necesare dirijării propriei activităţi şi activităţii copiilor, de asemenea, şi a corelaţiei educator-copil; competenţa praxiologică, adică capacitatea educatorului de a organiza/realiza procesul educaţional.

Obiectivele practicii:1. Cunoaşterea specificului activităţii educative extraşcolare (taberele

de odihnă de orice tip).2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor de activitate independentă cu

grupa de copii şi adolescenţi în condiţiile vacanţei de vară.3. însuşirea diverselor forme de muncă individuală şi cu grupa în con-

diţiile taberei de vară, ţinând cont de caracteristicile fiecărui copil.

4. însuşirea tehnologiei organizării şi desfăşurării odihnei creative a copiilor.

5 Formarea abilitaţilor de creare a unei atmosfere favorabile in activitatea grupei şi a unor relaţii interpersonale benefice.

6. Studierea personalităţii copilului şi utilizarea acestor cunoştinţe in munca individuală cu copiii.

7. Dezvoltarea unei atitudini responsabile şi creative faţă de activi-tăţile extracurriculare.

8. Formarea abilităţilor de a stabili relaţii profesional-etice cu colegii.9. Perfecţionarea abilităţilor comunicative, de diagnosticare, orga-nizatorice.

La finele practicii extracurriculare studenţii vor fi capabili:La nivel de aplicare:- să planifice munca educativă, să evidenţieze etapele şi să stabilească mijloacele de acţiune pentru obţinerea rezultatului concret, ţinându-se, totodată, cont de interesele şi particularităţile individuale ale copiilor;

- să formuleze sarcini concrete orientate spre soluţionarea problemelor copilului;

- să coreleze metodele de muncă individuală cu cele de grup, să le aplice;

- să stabilească cu copiii relaţii pedagogice corecte, să regleze relaţiile intergrupale şi intragrupale;

- să creeze condiţii benefice pentru dezvoltarea iniţiativei copiilor şi adolescenţilor;

- să organizeze activităţi social-valorice a copiilor şi adolescenţilor,- să efectueze observări pedagogice şi să analizeze rezultatele lor,- să efectueze diagnosticul personalităţii copilului şi a grupu-lui/detaşamentului;

- să prognozeze rezultatele muncii educaţionale.

La nivel atitudlnal:- să-şi dezvolte în continuare trebuinţa în autoeducaţie şi auto-instruire;

- să-şi aprecieze activitatea sa din punct de vedere a valorii sociale;- să-şi dirijeze şi controleze emoţiile sale în orice situaţie;- să manifeste o atitudine binevoitoare, tolerantă, încredere în copii.

La nivel de cunoştinţă:- să determine conceptele de bază ale activităţii educative;- să determine posibilităţile dezvoltării personalităţii copilului în condiţiile taberei de vară;

- să identifice problemele ce apar în timpul practicii;- să propună soluţii pentru rezolvarea lor;- să compare metodele şi conţinutul educaţiei copiilor în taberele de odihnă.

Drepturile şi obligafiile studenţilor-stagiariStudenţii-stagiari ai USM au dreptul:- să aplice în practică cunoştinţele căpătate în cadrul studierii cursurilor "Pedagogie", "Psihologie", "Etica profesională";

- să se adreseze cu orice problemă apărută în procesul practicii de vară conducătorilor de practică de la universitate, de asemenea, şi administraţiei instituţiei unde îşi desfăşoară practica;

- să facă propuneri administraţiei taberelor privind îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării practicii în taberele de vară;

- să participe la discutarea problemelor legate de practică în cadrul întrunirilor şi conferinţelor la universitate:

- să se folosească de baza materială a universităţii şi taberelor (bibliotecă, servicii didactice, inventar sportiv etc.).

Studentul-stagiar e obligat:- să îndeplinească în timpul prestabilit toate felurile de activităţi propuse de Catedra Ştiinţe ale Educaţiei;

- să dea dovadă de calităţi morale înalte, activism, iniţiativă, interes profund pentru activitatea încredinţată în timpul practicii, dragoste

faţă de copii, faţă de profesia de pedagog;- să fie model de disciplină şi hărnicie;- să-şi organizeze activitatea sa în conformitate cu cerinţele statutului instituţiei respective, să se supună regulilor regimului intern, să îndeplinească indicaţiile administraţiei şi conducătorilor de practică a instituţiei undc-şi desfăşoară practica şi a universităţii;

- în procesul de muncă cu copiii să manifeste competenţă profesională şi cultură pedagogică;- să participe activ în viaţa colectivului taberei.Practica extracurriculară se desfăşoară timp de 10-12 zile (un schimb)

în tabere de orice tip: tabere de odihnă ale elevilor, tabere de muncă şi odihnă, tabere de întremare a sănătăţii copiilor, cu sejur, tabere sportive şi altele.Pentru ca practica să se desfăşoare cât mai eficient, fiecare student

îşi va elabora o mapă (vezi anexa 0), care la finele practicii extracurriculare va fi prezentată conducătorului de practică de la Catedra Ştiinţe ale Educaţiei.

II. ORGANIZAREA Şl DESFĂŞURAREA PRACTICII DE VARĂ

Copiii au drepturi:• Dreptul la supravieţuire şi dezvoltare• Dreptul la un nume şi o naţionalitate• Dreptul la educaţie şi informare■ Dreptul la identitate culturală şi religioasă■ Dreptul la asistentă medicală• Dreptul la joc, odihnă, recepţie■ Dreptul de a avea o familie■ Dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de discriminare• Dreptul de a-şi exprima opinia• Dreptul de a fi protejat împotriva conflictelor armate, violentei şi maltratării

(Din Convenţia pentru drepturile copilului)

Vacan(a este un vis al copiilor, visul despre activităţi interesante în domeniul tehnic, sportiv, artistic, ecologic etc.

Vacanja de vară a copiilor este timpul odihnei active, interesante şi de mare folos pentru ei. Odihna copiilor nu este o simplă distracţie, în timpul ei copiii au posibilitatea să-şi lărgească orizontul de cunoaştere, să-şi formeze şi dezvolte diverse abilităţi, se pot afirma ca personalitate. Această perioadă a anului creează condiţii enorme pentru dezvoltarea creativităţii, fanteziei, imaginaţiei, gândirii creative, de asemenea, şi a capacităţilor organizatorice.

Vacanţa de vară este o continuare a procesului educaţional din şcoală. Aici însă predomină activităţi mai atractive pentru copii: excursii, mar-şuri turistice, competiţii, concursuri, discoteci, jocuri distractive ctc.

1. Structura unui schimb în tabăra de vară1. Schimbul unei tabere de vară cuprinde trei etape: etapa 0 '

ganizatorică, de bază şi cea finală.Primele două-trei zile sunt numite etapa organizatorică. Aiwţn acum se formează

colectivul de copii. în acest scop se recoman. organiza jocuri de contact (de exemplu: "Nume şi proprietate , ectele povestesc", "Joc-ghem", "Salată de fructe", "Inspiraţie" etc.). în unele tabere se organizează manifestări creative cum ar fi: "Facem cunoştinţă" ("Despre lunile anului calendaristic", "Continuă povestea", concursul "Talente, talente", "Călătorii în lumea cunoştinţelor"...).Este important ca în această perioadă să se desfăşoare adunarea

grupei/detaşamentului la care se aleg organele de autoconducere a

copiilor; totodată, îşi aleg denumirea grupei/detaşamentului şi a cân-tecului; se elaborează planul de activitate pentru întreg schimbul; se amenajează interiorul grupei şi a teritoriului. De asemenea, se orga-nizează diferite concursuri: la amenajarea odăilor, la interpretarea cântecului şi a poeziei preferate; se organizează excursii pe teritoriul taberei şi în pădure (dacă e aproape de tabără), se pregăteşte "ungheraşul grupei/detaşamentului".

Autoconducerea şi colaborarea sunt principalele obiective ale educatorului. Aceasta înseamnă - educarea unui activ capabil să devină nucleu! de consolidare a grupei, un organizator şi iniţiator în toate.Dar ce înseamnă autoconducere în condiţiile taberei. Organele de

autoconducere sunt elective, obiectivul lor de bază fiind dirijarea diferitelor activităţi şi antrenarea fiecărui membru al colectivului de copii într-o acţiune concretă, în corespundere cu aptitudinile şi cu-noştinţele pe care le posedă.Organele de autoconducere sunt necesare pentru a educa simţul

responsabilităţii unui copil faţă de altul, a unei poziţii active în gru-pă/detaşament, a forma opinia publică, a dezvolta iniţiativa, modul de a fi independent.Autoconducerea în grupă se constituie din activitatea organelor

permanente şi provizorii.Organele de autoconducere permanente în grupă sunt:- adunarea grupei/detaşamentului;-consiliul grupei;-consiliul sportiv;-consiliul gospodăresc etc.Din cele provizorii fac parte:- grupele de iniţiativă;- consiliile de organizare a diferitelor activităţi; redactorii gazetei de perete etc.Organele de autoconducere permanente se aleg la adunarea grupei, iar

cele provizorii - în momentul organizării activităţilor planificate.Descriem jocurile de contact enumerate mai sus, sperând că pe unele

dintre ele le veţi organiza şi dumneavoastră în timpul practicii. (Alte jocuri de prezentare şi contact - vezi Anexa nr.l.) Aceste jocuri se pot desfăşura atât în cadrul taberei (în grup, pe scenă, în sala de odihnă), cât şi în natură.

Obiectiv: iniţierea şi stabilirea de contacte între membrii grupei/detaşamentuluiI. Cum mă prezint? Participanţii vor sta în cerc împreună cu

educatorul şi vor face o scurtă prezentare a lor: nume, vârstă, autoa-preciere fizică, orice informaţie pe care o consideră importantă şi cred că îi reprezintă. Prezentarea va începe de la educator. Copiii vor fi stimulaţi să spună cât mai multe lucruri despre ei. NU se permit ironiile şi întreruperile. După ce s-au prezentat toţi participanţii, sunt întrebaţi dacă-şi mai amintesc ce-i caracterizează pe X, Y, Z ctc.

2. Nume şi proprietate. Pe rând fiecare îşi spune numele şi numeşte o proprietate care i se potriveşte. Pe lângă aceasta, mai face o mişcare hazlie. Toată grupa repetă mişcările celorlalţi.

3. Obiectele povestesc. Fiecare jucător caută un obiect pe care-1 are asupra sa (ceas, lănţişor, ac de păr). Apoi lasă acest obiect să poves-tească despre posesorul său. De ex.: "Eu sunt ceasul lui... El are mult de lucru şi se uită des la mine. De obicei, merg prea repede pentru ei...".

4. Joc-ghem. Grupa este adunată în cerc. Educatorul are un ghem de lână în mână şi începe prin a-! arunca altui participant, nu înainte însă de a se prezenta: "Eu sunt..., am ... ani, vin din ... şi arunc ghemul spre ...". Acesta procedează la fel: "Am primit ghemul de la ...".

Educatorul păstrează un capăt, fiecare ţine de fir şi aruncă mai departe doar ghemul, astfel încât să se formeze un labirint de lână, pe care mai apoi toţi trebuie să-l descâlcească.

5. Salata de fructe. Jucătorii stau pe scaune în cerc. Fiecare dintre ei poate alege dintr-un număr de 5 fructe: banane, portocale, ananas, mere, mango. Educatorul stă în mijlocul cercului. Dacă spune "Mere!", toţi participanţii cu mere se ridică şi schimbă locurile între ei. Conducătorul de joc îşi găseşte astfel şi el un loc în cerc.Cine rămâne în mijloc continuă cu "banane" sau "salată de fructe" - până când toţi îşi găsesc loc.

în general, la această etapă au loc multe repetiţii pentru inaugurarea schimbului (se elaborează în comun cu copiii programul artistic, se fac decorurile necesare, se pregăteşte costumaţia). Etapa organizatorică se încheie cu deschiderea festivă a schimbului respectiv.

A doua etapă se numeşte etapa de bază şi cuprinde timpul de la deschiderea schimbului până la ultimele 2-3 zile de la sfârşitul lui. în această perioadă se organizează şi se desfăşoară cele mai interesante activităţi:

- excursii, marşuri turistice;- competiţii/jocuri sportive, ştafete sportive;- diverse victorine;- concursuri (concursul desenelor "Pensula şi creionul - cei mai buni

prieteni ai noştri", concursul "Cel mai, cel mai...", concursul "Miss tabără", "Mister tabără", concursul "Perechea copilăriei", concursul "Cea mai bună ikebană" etc.);

- convorbiri, discuţii, dezbateri pe teme actuale;- ringuri intelectuale show intelectual "Ce? Unde? Când?”, jocuri

didactice spontane, jocuri dc logică;- serate de creaţie, recitaluri, şezători;- activităţi interactive;- activităţi festive, concerte;- iarmaroace, expoziţii;- discoteci, parade;- întâlniri cu oameni din diferite domenii: ştiinţă, artă, sport etc.De asemenea, se organizează şi se desfăşoară zile tematice: "Ziua

prieteniei", "Intr-un corp sănătos, o minte sănătoasă", "Copilăria - izvor de apă limpede", "în lumea frumosului", "Ziua umorului", "O zi de suflet", "Pădure verde, pădure", "în lumea poveştilor", "Drepturile mele: ce să fac cu ele" etc.

De exemplu, "Ziua prieteniei" va avea ca obiectiv-cadru stimularea relaţionării sociale, cunoaşterea limitelor individuale în relaţia "Eu-ceilalţi". Motoul zilei poate fi "Prietenia - floarea cea mai rară" sau "Eu şi ceilalţi". "Locul meu în colectiv".

Echipele vor pregăti şi vor prezenta: comunicări, înscenări, de-monstraţii, exemple, teste, jocuri la acest s

cum este un prieten; prietenie adevăraţi; prietenia ca sentiment; relaţii de prietenie.

Ziua "Drepturile mele: ce să fac cu ele” poate avea drept obiec- tiv-cadru determinarea raportului drepturi/rcsponsbailităţi în situaţii cotidiene. în această zi grupele vor elabora gazete de perete cu genericul "Drepturile şi obligaţiile mele", iar în cadrul taberei se va organiza: concursul desenului pe asfalt, discuţia "Cetăţenii de mâine sunt născuţi azi", TVC "Un drept dacă nu-l cunoşti - nu-l ai", activităţi distractive (dansuri, jocuri etc.).

Ziua "fn lumea frumosului" va avea ca obiectiv-cadru stimularea potenţialului creativ al copiilor, a iniţiativei şi imaginaţiei. In această zi se va organiza lucrul în ateliere de modelare, construire, colaj, croşetare, tricotare etc.

Ziua "Pădure verde, pădure" va avea drept obiectiv-cadru formarea atitudinii responsabile pentru protecţia patrimoniului natural. In această zi se pot organiza excursii tematice, se vor îngriji copacii din jurul taberei, se vor colecta materiale pentru confecţionarea ike- banelor, se va organiza concursul ikebanelor şi concursul-victorini "Cine ştie - răspunde" etc.

La etapa de bază se vor organiza şi foarte multe jocuri de mişcare ce vor avea drept obiectiv îmbunătăţirea coordonării mişcărilor şi consolidarea spiritului de echipă (vezi anexele 1,2, 3 şi 10).

Organizatorii tuturor acţiunilor ce au Ioc în tabără sunt însuşi copiii, educatorii numai îi orientează atunci când e nevoie. în asemenea condiţii, copiii au posibilitate să-şi manifeste abilităţile organiza-torice, iniţiativa, spiritul de creativitate şi responsabilitate, respectul faţă de colegi şi educatori. Cunoştinţele şi abilităţile formate în tabără Ie vor fl utile în comunicarea ulterioară cu părinţii, prietenii de clasă, profesorii.

Ultimele 2-3 zile ale unui schimb constituie etapa finală. In această perioadă se fac totalurile activităţilor desfăşurate. în cadrul grupei/detaşamentului se organizează "Luminiţa" de rămas bun. Aici se discută despre copii, ce schimbări s-au produs la ei, cu ce au devenit mai buni şi urările pentru viitor, schimbul de scrisori, adrese-telefoane etc. Un bun ajutor sunt cântecele lirice, legendele, amintirile din această perioadă.

La careul solemn de închidere a schimbului copiilor li se înmânează diplome, cadouri, li sc aduc mulţumiri pentru activitatea manifestată pe parcursul schimbului. Momentul culminant al careului este rugul şi discoteca de adio.

2. Proiectarea activităţii educative a grupei/detaşamentuluiCea mai efectivă modalitate de proiectare este activitatea în comun a

copiilor şi educatorilor.Proiectarea colectivă înseamnă:- împreună proiectăm;- împreună organizăm;- împreună analizăm, evaluăm.Proiectarea colectivă în grup se desfăşoară prin următoarele forme şi

metode:- convorbiri cu colectivul de copii despre interesele şi doleanţele

lor, despre potenţialul lor organizatoric şi creativ, despre obiectivele principale în organizarea odihnei de vară, despre tradiţiile taberei;

- concursul pentru cea mai interesantă activitate propusă;- cercetarea. Se studiază teritoriul taberei în scopul implicării grupei

la amenajarea lui. Se studiază împrejurimile taberei în scopul depistării obiectelor ce au nevoie de îngrijirea copiilor (a unei păduri, poteci, a unui râuleţ, a unor păsări şi animale).

La adunarea organizatorică a grupei/detaşamentului se discută toate propunerile copiilor, cele mai reuşite, mai interesante şi cu folos pentru fiecare copil şi se includ în proiectarea activităţii.

Pentru organizarea şi desfăşurarea fiecărei activităţi se alege grupul de iniţiativă. La finele desfăşurării fiecărei activităţi colectivul analizează nivelul desfăşurării acţiunii date.

Notă. în pianul de lucru al grupei/detaşamentului nu se vor include activităţi ce necesită o pregătire îndelungată, deoarece copiii se plictisesc şi manifestă puţină creativitate, fantezie, imaginaţie etc.

Atragem atenţia studenţilor-stagiari că pentru organizarea odihnei active a copiilor e necesar să se ţină cont de următoarele:

- particularităţile de vârstă a copiilor (vezi compartimentul "Educatorului despre copii");

- interesele şi dorinţele lor;- tradiţiile taberei;• condiţiile şi baza materială a taberei;- potenţialul pedagogic (studenţii noştri vor da dovadă de acest

potenţial).***

Siuit cunoscute mai multe modele orientative ale planului calendaris-tic, a planului de activitate pentru o zi şi a proiectului activităţii educative.Bunăoară, autorii ghidului metodic "Organizarea şi desfăşurarea ac-

tivităţii în taberele de odihnă a elevilor” recomandă următoarele modele:

A. Planul calendaristic al activităţii grupei

DataUnitatea

de conţinut

Obiective-cadru

Loculdesfăşu

rării

1Observaţii, 1

B. Planul de activitate pentru o ziData,

ora

Obiective de

Activitatea

Metode,

Observaţii, |

C. Proiectul activităţii educative1. Tema activităţii2. Subiectul activităţii3. Tipul activităţii4. Scopul activităţii5. Obiectivele concrete/operaţionale6. Metodologia realizării activităţii7. Scenariul pedagogic include:

peedbad*

Etapele

activităţii

Conţinutulactivităţii

Tehnologii

Obiective

Studenţilor-stagiari le putem recomanda următoarea variantă de proiectare calendaristică a activităţii grupei/detaşamentului, Atragem atenţia că proiectarea propusă conţine atât activităţi ce se organizează cu grupa, cât şi cu întreaga tabără. De exemplu, jocurile de relaxare, jocurile de comunicare, jocurile dinamice, ora curiozităţilor, excursii în natură, unele concursuri se desfăşoară în cadrul gru-pei/detaşamentului, iar competiţiile sportive, multe concursuri, festi-vităţi se organizează şi se desfăşoară în cadrul taberei la care partici-pă şi grupele.

Obiectivul major al activităţii educative organizate în tabără este organizarea unor activităfi social-valorice a copiilor în condiţiile taberei de vară, ce ar contribui la însănătoşirea şi fortificarea sănătăţii fizice şi psihice a copiilor, la exersarea gustului estetic, la dezvoltarea sensibilităţii etc.

f Ziua J • Activităţi 1 Terenul I 1 a X- distractive tiv 1

J • Excursie în Pădure 1 1 • Jocuri dinamice

Stadion/teren

I de ed. fizică şi I ■ Pregătirea Educatorul

1 concursul Scenă superior| potrivită" Educatori

i Grupa de • Pregătirea Teritoriul fiativăînchiderea schimbului

taberei Educatorul superior Educatorii Grupa de

Ziua ■ Timp liber Teritoriul Conduc, aXl-a pe interes) taberei cercuri

* Jocuri de în grupă Educatorii• Luminiţa de în grupă

■ Repetiţii Scena Conduc, chiderea muzică

■ Închiderea Terenul Educatorullui. Careul tiv / Locul superior

gul prieteniei stabilit Şeful taberei 1EducatorulsuperiorConduc, Ziua • Jocuri de adio în grupă Comunitat

aXII-a scrisori şi complemente

de copii___1

în proiectarea calendaristică sunt incluse în temei activităţii* programate pentru orele 9.00-13.00; 16.30-18.30; 20.00-23.00.

Planul de activitate pentru o zi poate avea următoarea

Data Activităţi Locuidesfăşur

ResponsabiliZiua I ■ Primirea

copiilor* Excursie pe teritoriul taberei

■ Pregătirea pentru

Locul stabilit

EducatoriiMedicul

Ziua a Il-a

■ Adunarea gru-pei/detaşamentului Alegerea organelor de autoconducere

Pe teritoriul taberei sau în pădure

Terenul

Educatorii

Conducătorul de ed. fizică şi sport Conducăt' Vezi anexele 1,2, 10

structură şi conţinut:

Data,

oraObiective

de referinţăActivitat

eaMetode,mijl

Observări,analize,

concluzii8.00 Deşteptar Rubrica 8.00-

Gimnastica Toaleta

este foarte importantă

9.00-

10.00

Dejunul ticii. Studentul- stagiar în fiecare

10.00

-

Careul dc dimineaţăOrdine pe

11.00

-13.00

Dezvoltarea calităţilor motrice: forţa, viteza, rezistenţa, în-demânarea, mo-bilitatea; întărirea stării de

Activităţi pro-gramate: starturi vesele. Compe-tiţii între deta-şamente.Probe:alergări în suveică;

Metode:instructajul,jocul,exerciţiul

Mijloace:minge

Metode şi procedee: conversaţia; explicaţia; problematizarea; lucrul în grup; joc de rol Bibliografie

Informaţii selectate din Internet http://www.trizland.ru/topics.php

Conţinutul activităţii

Moderatorul: "Ora de astăzi va fi dedicată eruditei şi creativităţii", flecare din voi veţi avea şansa de a vă cunoaşte valorile şi limitele intelectuale prin par-

Etapele

activităţii

lni(ierea con - cursuluiDesfăşurareaconcursului

3 puncte - răspunsul corect 2 puncte - originalitate 1 punct - ingeniozitate.

Să începem concursul:Problema 1. "Nu bea primul" în ospeţie la regele bizantin a venit consulul şi a fost invitat la cină. în cupă i s-a turnat vin şi, "O, Doamne!" acesta a băut cupa primul. Dar după tradiţie regele trebuie să servească primul. încălcând această mare tradiţie, consulul urmează a 11 supus unei pedepse. Regele a cerut ajutorul celor prezenţi la masă, aceştia au hotărât să fie spânzurat. Regele a fost de acord, dar a permis consulului să-şi spună ultima dorinţă înainte de moarte şi ia promis că o va îndeplini. Este cunoscut bine faptul că consulul a rămas viu, deci care a fost ultima sa dorinţă? Răspuns: consulul a rugat să mai bea odată vin îm-preună cu regele, dar de data aceasta regele să fie primul, iar vinul dat regelui să fie otrăvit. Problema 2. "Bumerangul""Este bine cunoscut faptul că bumerangul poate fi aruncat astfel ca acesta să vină înapoi. Dar e posibil oare ca o minge de tenis aruncată pe un teren deschis să vină înapoi?"Răspuns: "Da, mingea trebuie aruncată în sus!" Problema 3. "Eu cumpăr 911"Intr-un magazin cumpărătorul întreabă:

Cât costă 1?20 de cenţi.Cât costă 91?40 de cenţi.Bine atunci daţi-mi 911.60 de cenţi.

Ce a cumpărat cumpărătorul?Răspuns: un număr de apartament.i Problema 4. "Cuţitul cardinalului"Odată, în timpul mesei, cardinalul a observat ci unul dintre invitaţi îşi curăţă dinţii cu cuţitul, şi I anume, cu zimţii mici ai cuţitului. "Doamne, ce in. cultură” se gândi ei, oare nu cumva şi ceilalţi să preia obiceiul? Ce să facă cardinalul?Răspuns: cardinalul a poruncit slujitorilor să pileas-i că toate cuţitele. Astfel în Franţa a apărut o altă modă. Iar la sfârşitul sec.XlX-lea cuţitul cu zimţi a devenit o raritate.Metoda: Joc de rolIar acum urmează o etapă în care fiecare echipă să extragă din "coşul magic" un bileţel în care va fi descrisă o stare afectivă. Sarcina va consta în reprezentarea sau stimularea prin pantomimă a stării acestea, iar echipele adversare să o definească. "Co- şuleţul magic" conţine bileţele cu următoarele stări: dezamăgire, dezgust, indiferenţă, confuzie, fericire,| indulgenţă, respingere, suspiciune. Echipele extragi bileţelele şi începe concursul. După ce fiecare echi-j pă a prezentat situaţiile unde se manifestă procesele afective extrase de fiecare, concursul continuă. Problema 5. "Jos pălăria"Un cinematograf american era pe cale să falimente- ze. S-a dovedit că spectatorii erau nemulţumiţi de faptul că doamnele în timpul seansului nu-şi scoteau pălăriile de pe cap, astfel împiedicând pe ceilalţi să vizioneze filmele. Multe au fost încercările administraţiei de a soluţiona problema: au afişat anunţuri în hol, au vorbit despre aceasta şi prin megafon, dar nu au avut nici un rezultat. Cum credeţi că s-ar putea să convingem doamnele încăpăţânate să-şi scoată pălăria în timpul seansului de cinema??? .Răspunsul: textul anunţului să fie modificat - timpul seansului rugăm doamnele să-şi scoată pălăria. Aceasta nu se referă la doamnele în vârstă • Nici o doamnă nu va dori să fie considerată o bătr J nă Chiar si în

întunerîProblema 6. "O lingură de caif într-un bidon cu miere Grănicerii de la frontiera statului Peru cu Ecuador au observat că aproape în fiecare zi graniţa dintre aceste două ţări o traversează camioane cu boccele cu miere. De ce cetăţenii Ecuadorului ar avea nevoie de atâta miere când ei nu duc lipsă absolut de acest produs? O boccea a fost trimisă pentru analiză ia laboratorul toxicologic. In miere s-a depistat cocaină. Insă drogul nu a fost ajustat la miere în mod mecanic - mierea însuşi într-un mod oarecare a căpătat proprietăţi narcotice. Dar în ce mod e posibilă o astfel de situaţie? Propuneţi şi argumentaţi ipotezele personale.Răspuns: cum s-a depistat mai târziu, vânzătorii dc droguri "păşteau" albinele pe plantaţii de coca, plantă din care se obţine cocaină. Astfel se obfinea produsul dorit: miere naturală, dar în acelaşi timp drog. Problema 7. "Băiatul mamei"Salariul meu de obicei îl dau în întregime mamei. Dar ce să-i faci, e deja în vârstă şi are... scleroză. Banii îi pune undeva şi apoi uită unde anume. Nici nu ştiu ce să fac? Cum să le dau de urmă?Răspuns: înainte să-i dau banii mamei îi ung cu odolean. După aceasta ea îi ascunde unde doreşte. Dacă am nevoie dc ei, atunci ademenesc un motan | de afară şi acesta repede găseşte ascunzişul.Problema 8. "Intrarea regală"Granzii spanioli au obfinut victorie în luptele de la Pavia şi au luat drept ostatic pe regele Franţei. Desigur, ei şi-au dorit să-l umilească pe suveranul asuprit şi au ordonat ca regele să intre în sala regală neacoperit pe cap şi să se închine în fa|a lor. Regele, bineînţeles, nu a acceptat un astfel de gest umilitor. Atunci granzii au ordonat servitorilor să instaleze în mijlocul intrării o bârnă de lemn. Astfel regele oricum va fi nevoit să intre aplecându-se în faţa lor. Ce poate să întreprindă regele pentru n-şi păstra demnitatea

J-

- Sarcini

Tipuri de activităţi

Forma de evidenţă

2 3ETAPA PREGĂTITOARE

, Familiarizarea cu programa

Participarea la in-structajul organizat de

A scrie în agenda stu- dcntului-stagiar:

| Răspunsul: nu am putea să îi invidiem pc granzTR^T] le a intrat aplecat,... dar cu spatele spre marii granzi.... După prezentarea ultimei probleme juriul este rugaji să facă totalurile, în timp ce juriul decide care cehi. pă este învingătoare, copiii sunt solicitaţi a numjl câte un reprezentant din propria echipă pentru a spune un banc.Acum juriul este invitat să anunţe rezultatele, cchjj pele învingătoare vor fi aplaudate şi vor primi di-! plomă. Diplomele vor fi înmânate conform punctaju-j iui obţinut, respectiv vor primi diplomă echipele plasa-! te pe I, al Il-Iea şi al IlI-lea loc. Se aduc mulţumiri copiilor pentru participarea lor activă la concurs. Echipele câştigătoare sunt aplaudate.

Etapa finală a concursului

3. Documentele, evidenţa şi aprecierea practicii extracurriculare a studenţilor La finele practicii de vară studenţii prezintă conducătorilor dc practică de la Catedra Ştiinţe ale Educaţiei următoarele materiale:

1. Mapa studcntului-stagiar. O atenţie sporită se va acord deplinirii agendei în care neapărat vor fi fixate rezultatele obse: lor şi analizei tuturor activităţilor desfăşurate cu copiii pe i/detaşamentul ui.

2. Caracteristica psihopedagogică a unui copil.3. Proiectul didactic al unei activităţi desfăşurate cu pa/detaşamentul.

4. Caracteristica elaborată de administraţia taberei asuţ dentului-stagiar, semnată de şeful taberei şi educatorul supei». -- indicarea notei pentru activitatea desfăşurată. Ştampila pe caracteristică e obligatorie.

5. în luna septembrie se vor organiza la facultăţi conferinţa' de totalizare a practicii extracurriculare.

6. Studenţii ce nu vor efectua practica fără motive sau cei cit* au primit notă negativă sunt consideraţi restanţieri.

III. CONŢINUTUL PRACTICII EXTRACURRICULARE

Conţinutul practicii extracurriculare este determinat de funcţiile profesionale pe care trebuie să le exercite studcntul-stagiar. Pe parcursul practicii studenţii-stagiari vor îndeplini funcţia de educator cu copiii de orice vârstă.

1 E posibil ca unii studenţi să îndeplinească şi alte funcţii: instructor de educaţie fizică şi sport, conducător de cercuri, cluburi, secţii etc.

în calitate de educator studentul va îndeplini următoarele:1) va proiecta activităţi educaţionale pentru întreaga perioadă de practică;2) va studia personalitatea copilului, preadolescentului, adolescentului; va evidenţia capacităţile,

interesele, motivele comunicării şi activităţii; va proiecta dezvoltarea lui individuală; va studia climatul psihosocial al grupei/detaşamentului:

3) va organiza activităţi cognitive, ludice, artistico-creative, de însănătoşire şi sportive ale copiilor;4) va studia relaţiile reciproce ale membrilor colectivului pedagogic al taberei.

ETAPA DE LUCRU

1. A elabora proiectarea orientativi a activiştii gru-pe i/detaşamentului de copiiA realiza activităţi organ iza|ional- pedagogice:- familiarizarea cu copiii din grupă;

- studierea interese- I lor copiilor, nivelulI abilităţilor privind organizarea activităţii comune;

- formarea organelor de autoconducere a grupei de copii şi organizarea activităţii ei.A scrie în agendă;- date generale despre tabără, structura ei, direcţiile principale de activitate, cadrele pedagogice, funcţiile lor;- lista copiilor ce cuprinde următoarea informaţie: numele, prenumele, patronimicul copilului, anul naşterii, informaşi despre părinţi, instituţia | de învăţământ în care învaţă copilul, interesele, bolile, problemele copilului;- proiectul activităţii grupei/ detaşamentului pe întreg schimbul.

2. A studia specificul manifestării particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor

3. A organiza activitatea de muncă a cop iilorA organiza diagnosticarea personalităţii fiecărui copil şi a colectivului de copii

A obişnui copiii cu diverse forme ale activităţii de muncă;A reflecta în agendă procesul de cercetare psihologică a copilului şi re- ' zultatelc privind urmă- J toarele direcţii:- particularităţile proceselor cognitive;- statutul social şi rolurile sociale în sistemul relaţiilor intcrpersonale; I- orientarea personalităţii;- particularităţile sferei | emoţionale şi colectiyj-U A menţiona în agendărezultatele observărilor privind procesul dej0J

serviciul în sufragerie, serviciul în tabără; amenajarea

şire de către copii a celor mai importante deprinderi de muncă şi a de-4. A

organiza activitatea ludică a copiilor

A pregăti şi a desfăşura cu copiii diferite jocuri: de prezentare şi cunoaştere, de comunicare, de afirmare, de încredere,

A menţiona în agendă tipologia jocurilor, a descrie conţinutul jocurilor organizate şi reacţia de răspuns a elevilor, conduita lor în 5. A organiza

activitatea artisti- co-creativă a co-piilor in grupă şi activitatea In cercuri (în cadrul taberei)

A pregăti şi a organiza cu copiii con-certe, concursuri, zile de creaţie, festivaluri muzicale şi folclorice,

A menţiona în agendă lista cercurilor ce au activat în tabără şi a determina eficienţa lucrului în cercuri (pentru copiii din grupa sa).6. A

organiza activitatea de în-sănătoşire şi

A elabora şi a organiza jocuri sportive şi ştafete în tabără. In

A analiza formarea la copii a deprinderilor de acordare a ajutorului or-

corecfie psihologică. A învăţa copiii modalităţi elementare de activitate, de restabilire a sănătă[ii. procedee de supravieţuire în situa(ii extremale.copii a cunoştinţelor despre alcoolism, nar- comanic, toxicomanie Rimat. : —7. A realiza acti-| vităţi educativeindividuale cucopiii şipreadolsecenţii ce au probleme de comunicare inter- personald în cadrul grupei

8. A studia latura etică a relaţiilor reciproce a membrilor colectivului pedagogic al tabereiA determina gradul de asistenţă social- pedagogică necesară copilului cu probleme. In acest scop se vor analiza;- particularităţile individuale ale copilului;- atitudinea faţă de copil în grup;- abaterile de la normele de conduită în activităţile propu- se copilului.Urmărind relaţiile reciproce dintre membrii colectivului pedagogic al taberei a eviden(ia;- caracterul relaţiilor reciproce, nivelul de respect şi încredere, ajutor reciproc;- caracterul conflictelor interpersonale şi modalităţile de soluţionare a lor.A analiza rezultatele lucrului cu copiii din grupul de risc social.A evidenţia cunoştinţele, priceperile şi deprinderile sociale necesare copilului pentru a obţine rolul social do "membru al grupului".

A prezenta în agendă o caracteristică scurtă a problemelor legate de relaţiile reciproce în colectiv.A formula câteva reguli principale de relaţii reciproce dintre membrii colectivului pedagogic-

9. A face totaluri- 1c organizării activităţilor în grupul de copii creat temporar (provizoriu)

A analiza îndeplinirea obiectivelor propuse pentru activitatea grupei.A analiza nivelul atins in dezvoltarea

A determina şi a prezenta în agendă structura şi conţinutul activităţii psi-hologului în condiţiile odihnei dc vară a copiilor şi

Sarcină la alegere:A organiza în tabără un grup de voluntari dintre copii şi angajaţi ai

A elabora programa de activitate a grupului de voluntari în conformitate cu ur-mătoarele

A prezenta in agendă o scurtă caracteristică a grupului de voluntari, a aprecia oportunităţile folosirii ETAPA DE BILANŢ

1. A generaliza rezultatele

A scrie un raport despre practică în

2. A pregăti şi petrece conferinţe

Notarea practicii

Atragem atenţia studenţilor-stagiari că domeniile educaţiei în taberele de odihnă pot fi şi altele decât cele indicate de noi. De exemplu, autorii "Ghidului" menţionat deja propun următoarele domenii: educaţia moral-civică, educaţia estetică, educaţia tehnico- ştiinţifică şi educaţia sportivă (vezi sursa citată, p.16).

IV. SUBIECŢII ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE IN TABERELE DE VARĂ

1. Educatorul - funcţie şi vocaţie Ce aptitudini trebuie să posede un educator care activează în & bâra pentru copii in condiţiile democratizării societăţii noastre?După cum demonstrează experienţa, copiii apreciază la educator astfel

de calităţi ca bunătatea, comunicabilitatea, sinceritatea, echit*. tea in rezolvarea conflictelor. Educatorul trebuie să fie un bun orga. nizator al activităţilor copiilor, un bun interlocutor, sportiv, dansator cântăreţ. Dragostea faţă de copii, faţă de profesie este principalul fa activitatea cu succes a educatorului contemporan.

Profilul educatorului■ face faţă oricărei situaţii neprevăzute;• arc în rezervă jocuri interesate pentru orice situaţie şi timp;■ are răspunsuri Ia orice întrebare;■ este capabil să întreţină o discuţie interesantă, ştiind cum să se

facă auzit şi ascultat;■ este tot timpul alături de copiii săi, iar aceştia fac totul sin-

guri, repede şi bine; singuri gândesc, singuri organizează, singuri discută, evaluează şi planifică;

■ este dispus să fie în joc cu copiii, să se plimbe, să cânte, să evolueze pe scenă, să compună, să deseneze, să dea dovadă de simţul umorului

■ ştie să reacţioneze la dispoziţia copiilor, la situaţia din deta-şament;

* este Pro-Schimbare!

Autoorganizarea personalităţii educatorului Prin exemplul propriu educatorul poate influenţa pozitiv cow portamentul copiilor. Dar pentru aceasta el trebuie să posede cal demne de urmat.

Autoritatea educatorului presupune următoarele:- spirit de observaţie;- activism;- competenţă;. agerime;. organizare;. stăpânire de sine;- iniţiativă;- sociabilitate;- spirit de independentă.Spiritul de observaţie este abilitatea de a observa detaliile (conduita

copiilor, relaţiile lor), de a observa "în trecere" momente importante.Activismul - capacitatea de a acţiona intr-un mod activ, energic în

rezolvarea sarcinilor practice.Competenţa - capacitatea de a înţelege în mod temeinic activitatea care

trebuie organizată.Agerime — capacitatea de a determina esenfa fenomenului, de a prevedea

consecinţele lui.Organizare - capacitatea de a proiecta clar activitatea, de a manifesta

consecventă, stăpânire de sine, de asemenea capacitatea de a te supune unui anumit regim de lucru.

Stăpânire de sine - abilitatea de a-ţi controla propriile emo(ii, sentimente, în anumite situaţii în care e greu să rămâi indiferent.

Spirit de iniţiativă - capacitatea de a propune noi idei, de a manifesta activism în organizarea unor sau altor activităţi.

Sociabilitate — capacitatea dc a stabili contact cu oamenii, nevoia de comunicare cu cei din jur.

Independenţă — capacitatea de a găsi propria rezolvare a problemei, abilitatea de a-ţi asuma responsabilitate pentru îndeplinirea unei sau altei sarcini în cadrul împuternicirilor sale.

Prin unnare, un educator, fie el un pedagog cu experienţă, fie un student-stagiar va organiza mai eficient activitatea copiilor în cadrul taberei de vară dacă îşi va dezvolta aceste abilităţi pedagogice de valoare.

Reguli ce trebuie memorate şi îndeplinite:- să învăţăm a-1 accepta pe copil aşa cum este;- să trăim aceeaşi viaţă cu copiii, să nu ne izolăm de ei;- să fim atenţi şi grijulii faţă de fiecare copil, să ne străduim a

înţelege gândurile lor, să ne întrebăm de ce se comportă în aşa mod, dar nu altfel;

■ $â ne amintim cit mai des copilăria proprie, să ne aininţj dacă ne plăcea cănd adulţii se comportau intr-un fel anume;

- să nu uităm că copilul poate fi educai nu numai prin cuvine dar p pnn fapte, prin exemple proprii.

Aşadar, aceste reguli de conduită a educatorilor se referă şi l studcnţii-stagiari ai USM care pe parcursul stagiului de practică v* îndeplini funcţia de educator şi vor trebui să dea dovadă că îi înţclce foarte bine pe copii şi doresc să le organizeze activităţi de neuitat.

Exteriorul educatorului în condiţiile activităţii în tabăra de vară Educatorul este apreciat mai întâi de toate prin măsura în care chipul exterior al lui corespunde situaţiei concrete (activitate sportj. vă, întâlnire cu părinţii, marş turistic, careu, discotecă etc.). Nu se insistă ca educatorii să se îmbrace după ultima modă, însă îmbrăcă- mintea lor trebuie să fie întotdeauna curată, călcată. Ne vom aminti dc fiecare dată că acurateţea, chibzuinţă în

îmbrăcăminte este carter de vizită a educatorului, îndeosebi la prima sa întâlnire cu copiii p părinţii lor. Exteriorul însă nu presupune numai îmbrăcăminte, dar şi deprinderea de a te mişca, a dirija propria mimică şi pantomimici Copiii preţuiesc atitudinea binevoitoare a educatorului, expresia fetei, atenţia faţă de fiecare copil.

Aşadar, nu numai vestimentaţia, dar şi atitudinea îl caracterizează pe educator.

Cultura vorbirii educatorului Persoanele care lucrează cu grupul/detaşamentul de copii vor trebui să acorde o atenţie deosebită culturii vorbirii. Educatorul se v* strădui să utilizeze construcţii gramaticale corecte, bogăţia lexicală P expresivitatea limbii materne. In mod categoric se interzice utilizai* expresiilor necenzurate şi a cuvintelor parazitare. De exemplu, "nu? nu", "de câte ori să vă spun", "iată", "înseamnă", "sunteţi...". Ne vo* aminti că în comunicarea cu copiii, în genere şi, îndeosebi în condipj ile odihnei în taberele de vară sau de alt tip, este inadmisibil ton. ridicat, iritat. Prin ţipete sau invers, prin tăcerea cumplită, e dificil** obţii rezultatul aşteptat. Dacă copilul încetează să perceapă cuvinţ^ educatorului, e posibil ca între ei să apară o barieră psihologică.c ce nu este de dorit. Se ştie că e mai greu să repari relaţiile afectate decât să le stăpâneşti într-o situaţie concretă şi să incerci a rezolva problema apărută pe cale paşnică. Educatorul va ţine minte că copilul este o personalitate în dezvoltare pe care trebuie s-o ajute să-şi formeze caracterul şi să pretuiască valorile general-umanc. Nu putem, deci, cere de la copil o conduită ideală şi respectarea întocmai a ceea ce spunem noi, altfel uităm că copilul este subiectul procesului educaţional, dar nu obiectul lui cum se considera altădată.

Iată de ce c necesar a evita observaţiile publice, discutarea faptelor copilului, manifestarea unei atitudini ironice faţă de el. E cazul să-i explicăm copilului într-un mod cât mai tacticos că s-a comportat urât şi de ce pe viitor nu trebuie să procedeze în aşa mod. Convorbirea "între patru ochi" cu maxim de tact, sinceritatea şi răbdarea va avea rezultate mai mari decât luarea în derâdere publică sau interzicerile categorice.

Relaţia educatorului cu superiorii; educatorii şi colegii de muncăSc va (ine cont de faptul că în funcţia de educator în taberele de

vară lucrează mulţi studenţi ai facultăţilor pedagogice şi, deci, ei sunt cei mai tineri lucrători. E important a observa cum se vor forma şi dezvolta relaţiile studenţilor-stagiari cu personalul taberei. Relaţia cu colegii trebuie să fie una binevoitoare, respectuoasă, amabilă (chiar dacă nu simţi sentimente prea amicale faţă de acest om). Studcntul- stagiar trebuie să respecte regimul zilei stabilit în tabără, să îndeplinească toate regulile şi obligaţiile, să participe activ la viaţa taberei.Este inadmisibila critica directorului taberei, educatorului superior în prezenţa copiilor. Educatorii îşi pot manifesta nemulţumirea faţă de conducătorul taberei, educatorul superior, insă în alt mod.

Relaţiile dintre educatori trebuie să se fundamenteze pe respect şi înţelegere reciprocă, amabilitate, exigenţă inai întâi faţă de sine, tendinţa dc a forma un colectiv pedagogic unit. Deseori educatorii îşi aleg drept colegi de muncă prietenii săi. însă să nu uite că prietenia este una, iar munca împreună e altceva. Este necesar a împărţi res-ponsabilităţile de muncă în grup, ca să nu se întâmple că unele activi-tăţi sunt executate de ambii, iar altele să rămână neacoperite. Deci,activităţile pentru o zi trebuie proiectate împreună. De asemenea, şi ^ ci/iile trebuie aprobate împreună, discutate toate variantele posibile, ochii copiilor educatorii trebuie să se prezinte ca un tot întreg, ca un co. lectiv "armonios".

Dacă educatorii nu se agreează unul pe altul, aceaaj problemă trebuie rezolvată, dacă e posibil, până la începerea schimbul* Se poate discuta cu educatorul superior, cu colegii mai experimentali ;j a găsi rezolvarea optimă.

Principalul însă este relaţia educatorului cu cduca(ii /copiii. Stilul acestor relaţii trebuie să insufle încredere, respect şi simpatie

reciproci

Sugestii pentru educatori:Educatorul trebuie să înveţe a-l asculta pe fiecare copil.Un bun simt al umorului ajută ia stabilirea relaţiilor cu educaţii.

- Reţineţi: în educaţie nu sunt detalii, totul este important.- Mai bine să soliciţi decât să ordoni, copiii nu suportă presiuni dinafară.Reţineţi: interzicerea este mai curând un simptom al slăbiciunii decât al puterii.- Nu uitaţi în lucrul cu copiii să folosiţi cuvântul "se poate" (â limitele raţionale).Obişnuiţi-vă să observaţi în copil numai ceea ce c bun şi ei vor tinde să urmeze reprezentările d-voastră despre sine.Să nu faceţi copiilor notaţii, adesea ei nu le percep, mai bine si discutăm problema, să ascultăm opiniile tuturor şi apoi si tragem concluziile necesare.Străduiţi-vă să fiţi sensibili, atenţi, grijulii; copiii numaidecâ vor aprecia aceasta.Fiţi echitabil în rezolvarea conflictelor dintre copii; ei niciod» nu vor uita decizia greşită, în viziunea lor.Să nu reacţionaţi la brutalitate, la atitudinea prea familiară a copiilor, să ne străduim a dezvălui cauza unui astfel de comp01®’ ment al copilului.Străduiţi-vă să vă puneţi cât mai des în locul copilului atât a lui fericit, cât şi a celui nefericit.

Relaţia educatorului cu părinţii copiilor E de dorit ca să stabilim chiar de la prima întâlnire relaţii bune cu părinţii copiilor. Educatorii poartă faţă de părinţi responsabilitate pentru viaţa şi sănătatea copiilor. Deseori părinţii sunt nereţinuţi atunci când îşi expun părerea referitor la întreţinerea copiilor în tabără. Sarcina educatorului este să asculte liniştit şi amabil toate observaţiile, să răspundă corect la toate întrebările părinţilor, în nici un caz să nu ocolească dialogul cu ei. Şi dacă totuşi părinţii îşi exprimă pretenţiile într-o formă ofensatoare pentru educator, e mai bine să-i trimitem la şeful taberei pentru continuarea conversaţiei. Toate situaţiile conflictuale cu părinţii nu trebuie rezolvate faţă de copii. Chiar dacă a apărut o neînţelegere cu părinţii, acest lucru nu trebuie să se răsfrângă asupra relaţiilor educator-copil. Educatorul va continua să manifeste o atitudine binevoitoare şi grijulie faţă de copil.

E de dorit să nu ne plângem părinţilor asupra conduitei copiilor, să le povestim despre unele fapte neimportante. Ne vom strădui să le expunem părinţilor într-o formă delicată observările şi dorinţele noastre referitor la educaţia copilului.

Bagajul studentului-stagiar Studenţii pleacă la practică în tabăra de vară pentru un schimb. Pentru început vom medita asupra lucrurilor dc carc are nevoie un educator ca să nu simtă un disconfort la noul loc de "trai".

Nu e nevoie de multă îmbrăcăminte, căci tabăra nu este un podim unde veţi fi model. Alegând îmbrăcămintea, vom ţine cont de climatul nestabil vara (soare, ploaie, vânt uşor). Hainele trebuie să fie comode. Va fi utilă atât îmbrăcămintea sportivă (competiţii sportive, marşuri turistice,

excursii, plimbări), cât şi cea elegantă (ziua părinţilor, activităţi festive). Mijloacele igienice, medicamentele şi unguentul contra ţânţarilor mai bine să le luăm de acasă. Veţi avea nevoie dc deşteptător, fluier, lumânări, baterie, aţă, foarfece, balonaşe, bolduri etc.

Să nu uitaţi că plecaţi să lucraţi cu copiii, deci, la o muncă crea-toare. Pentru realizarea ei e nevoie să luaţi de acasă unele materiale: set de literatură metodică;— casete sau discuri cu melodii ale interpreţilor consacraţi (autohtoni şi

de peste hotare); înscrieri cu poveşti sau povestiri interesante;

ilustrate vechi, fotografii ale interpreţilor, artiştilor, politicienilor etc set dc tablouri (animale, anotimpuri, fructe, legume, îmbrăcăminte).' set de mici suvenire (insigne, jucării, carnet de notiţe), ce vorj folosite in calitate de premii pentru participarea la concursuri; - set de diverse concursuri, jocuri pentru diferito vârste (nu se ^ cu copii de ce vârstă veţi lucra); cărţi artistice noi, interesante (în fiecare tabără este biblioteci acolo însă puteţi găsi ediţii vechi care nu vor fi de nici un fol* daci, de exemplu, veţi dori să organizaţi serate literare).

Ar fi bine dacă înainte dc plecarea în tabără aţi discuta cu cofe gii mai mari care deja au efectuat acest fel de practică.

2. Educatorului despre copii

^ Contraindicaţiireferitor la trimiterea copiilor în tabărăResponsabil de controlul medical în tabără este personalul mt- dical. Părinţii prezintă certificat de

la medicul de sector în care se scrie că copilul nu are contraindicaţii pentru a fi trimis în tabără. Şi, totuşi, fiecare educator trebuie să ţină minte că există o serie dc contraindicaţii privind trimiterea copiilor în tabără. Educatorul trebuie si Ic ştie şi dacă lucrătorul medical din careva motive nu le-a observa, însă ele există cu adevărat, educatorul trebuie urgent să informeze personalul medical al taberei. fată la ce trebuie să atrageţi atenţia: afecţiuni acute; boli cronice ce pot necesita tratament staţionar; boli infecţioase (pojar, difreric, scarlatină. vărsat de vânt rujeo-

lă etc.) până la expirarea termenului carantinei acestor boli;prezenţa hepatitei virotice, VlC-infecţii; boli contagioase ale ochilor, pielii; boli psihice, reţineri în dezvoltarea intelectuală;defecte fizice ce necesită o îngrijire individuală a copilului;tuberculoză. .Lucrătorii medicali îi ajută pe educatori să se îngrijească de năimea copiilor săi. ^

Particularităţile de vârstă ale copiilor Dacă educatorul doreşte să obţină rezultate în lucrul cu copiii, el trebuie să devină pentru ei nu numai conducător, dar şi prieten mai mare, opinia căruia o iau in seamă. Educatorul trebuie să aleagă corect jocurile, să reacţioneze adecvat la ştrcngăriilc copiilor, să fie capabil a preîntâmpina conflictele. Dar pentru a-i înţelege mai bine pe copii, trebuie numaidecât să cunoşti particularităţile dc vârstă ale copiilor, ce e tipic în conduita copiilor de vârsta respectivă, ce măsuri de influenţă asupra lor vor fi cele mai eficiente. Fără îndoială, sfaturile psihologilor vor fi utile pentru rezolvarea oricărei probleme, insă, cunoscând legităţile, de fiecare dată poţi găsi soluţia cea mai potrivi-tă pentru ieşirea din situaţie.

Informaţii utile pentru educator Profilul copiilor de la 7 la 11 ani Vârsta şcolară mică este perioada formării active a personalităţii copilului Unul dintre factorii care

determină dezvoltarea personalităţii este includerea în sistemul de comunicare şi relaţii interpersonale, care apar în noul mediu social. De modul cum se vor forma la copil aceste relaţii în mare măsură depinde formarea autoaprecierii, încre- derii în rine, comunicabilităţii, activismului social etc. Practic, sistemul de relaţii

interpers5rtdle are un impact asuprâlormării trăsăturilor de bază ale personalităţii copilului.Incontestabilă este această dependenţă, în special, la vârsta preadolescentă şi adolescentă.Dezvoltarea psihosocială, afectivă şi morală Copiii îşi exprimă verbal sentimentele.Limbajul devine tot mai fluent şi mai "colorat”. Ii plac ghicitorile, jocurile dc cuvinte, bancurile,

cântecele, preferă şi unele melodii. începe să fie interesat cum sc desfăşoară lumea oamenilor, dar ji viaţa anunale- lor, transformările în natură, anotimpurile, vremea.

Judecă probleme sociale. Ia în considerare şi alte puncte de ve- derc decât cele vehiculate în familie şi şcoală. Ii plac lecturile despre mistere şi poveştile de dragoste. Foloseşte bine ideile abstracte. Este interesat de modul de reproducere umană, înţelege şi respectă mâsu- riie de igienă şi de îngrijire corporală.

în familie este din ce în ce mai sigur pe el; începe să se îndoi» că de valoarea părinţilor. Simţul umorului este dezvoltat. Cw conştient de diferenţele de sex. Este manierat cu adulţii.

Agreează sportul, excursiile, lucrul manual, gătitul. Este nj amator de muzică! rad io, discuri. Colecţiile devin calitative.

în această perioadă copiii devin mai selectiyjjrutlcacrea pF;J nilor, se asociază în grupuri, se manifestă tendinţa şi aspiraţia spj cel mai bun prieten, spre proiectarea unui inamic cu statut instaM Deseori la această vârstă se creează ^rupuriosfile în baza rivalii dintre fete şi băieţi.

Pozitiv este faptul că copiii de această vârstă manifesta inton pentru activităţile cu caracter creativ ce dezvoltă inteligenţa şi spi tul de echipă

Pe măsură ce copilul creşte şi grupul de egali devine unul B portant, de referinţă, relaţiile rămânând încă exclusive sub raport sexelor,^puberii se pot organiza în găşti, care uneori, în funcţiei motivaţia liderilor, calitatea relaţiilor, comportamentul membrik săi, poate avea şi tendinţe negative (manifestă agresivitate, interi pentru anumite lucruri interzise de adulţi).

Asupra afectivităţii şcolarului mic îşi lasă amprenta atât sarcini le de învăţare propriu-zise, cât şi relaţiile ipterpersonale din cadn colectivităţii şcolare. Se dezvoltă, astfel, atât emoţiile şi sentimenitl intelectuale, precum şi sentimentele şi emoţiile morale si estetice.

Trăirile intelectuale sunt generate, îndeosebi, de învăţare cat tivitate de cunoaştere, cu greutăţile, cu reuşitele şi eşecurile ei. Ind ţarea organizată raţional, care oferă copilului perspectiva reuşi» devine atrăgătoare, plăcută, contribuind, astfel, la ataşamentul lui W de munca intelectuală şi faţă de şcoală. Conţinuturile de învăţare '• cep să-i apară ca fiind interesante prin ele însele. Apare curiozilwj intelectuală, dorinţa de a afla, de a cunoaşte cât mai multe.

Sub.impactul activităţilor comune, care-i prilejuiesc nume|°y contacte şi relaţii, se dezvoltă sfera sensibilităţii mOTâlfi-âJffl11 Apare prietenia interpersonală, se dezvoltă sentimentul răşpU®*jj dgHcalgtea, nobleţea şi dăruirea afectivă. Contactul nemijlocit văţătorul şi influenta exercitată de aresta far, c.a la şcolarii n»cl

dezvolte sentimentul încrederii, stima şi ataşamentul faţă de persoana celui care îl educă şi-T instruieşte.

Emoţiile şi sentimentele estetice sunt strâns legate, la această vârstă, atât de momentele de contemplare a "obiectelor" artistice (audierea muzicii, perceperea unor tablouri, rccepţionarea imaginilor din poezii şi povestiri), cât şi de participarea activă a copilului la creaţia artistică: desen, compuneri (versuri, mici povestiri) etc.

îndeosebi, la începutul şcolii, învăţătorul trebuie să acţioneze în direcţia cultivării capacităţii de stăpânire a manifestărilor emoţionale primare, explozive ale copiilor. El trebuie, de asemenea, să rezolve cazurile de întârziere sau deviere afectivă, manifestările răutăcioase, insensibilitatea afectivă a unora, lipsa coparticipării afective a altora.

Copiii trebuie sprijiniţi pentru a înţelege şi a-şi însuşi corect conţinutul noţiunilor şi normelor care stau la baza sentimentelor morale. Este necesar să li se explice, la nivelul lor de înţelegere, apelând la situaţii practice de viaţă, ce înseamnă, din punct dc vedere moral, binele şi răul, fhimosul şi adevărul, curajul şi laşitatea, cinstea şi minciuna.

Implicaţiile educative, fiind axate pe organizarea şi desfăşurarea activităţilor interesante, constructive şi creatoare, mizând pe dezvoltarea iniţiativelor originale, trecerea dc la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării şi colaborării; educatorii trebuie să orienteze copiii spre respectarea strictă a regulilor oficiale, a

eticii şi normelor morale.

***Copiilor le place să se joace afară, la aer liber, mai ales când este

cald. Educatorii ar trebui să ştie însă că organismul celor mici nu se acomodează la fel de bine la temperaturi ridicate ca organismul unui adult. Mai mult decât atât, copiii nu consumă suficiente lichide în timpul jocului, fiind mai ocupaţi cu distracţia. Ideal ar fi ca activităţile sportive să fie programate pentru prima parte a zilei, dimineaţa devreme sau seara, mai târziu, când nu este la fel de cald ca în timpul zilei.

Profilul copiilor de ia 11 la 14 ani Vârsta preadolescentă, în psihologia dezvoltării, este considerată ca vârsta unor radicale transformări. Aceasta a permis psihologilor să afirme că omul se naşte a doua oară, dar se naşte pe sine însuşi. In

perioada maturităţii sau pubertăţii se produce restructurarea intensă a organismului.

Către 12-14 ani. in dezvoltarea multor copii survine o etapă di. ficilă, numită criza preadolescenţei. Această criză se deosebeşte dt celelalte prin «-uitate şi derută. Psihologul L.Bojovici consideră cj această caracteristică e provocată de tempoul rapid al dezvoltării fj. zice şi intelectuale a preadolescenţei, ce duce la apariţia unor astfel de trebuinţe, care nu pot fi satisfăcute în virtutea maturizării sociale insuficiente a elevilor. Cauza principală a crizei: apariţia unui nou nivel de autoconştiinţă. ce se caracterizează prin necesitatea şi capa- citatea preadolescenţei de a se cunoaşte singur pe sine ca o personalitate integră care se deosebeşte mult de ceilalţi. Aceasta duce la tendinţa spre autoafirmare, aulorealizare şi autoeducaţie. Anume aceste

( trebuinţe constituie baza vârstei preadolescente.Pilonul simţului maturităţii în preadolescenţă este trebuinţa acută de a fi matur, de a fi inclus într-o activitate.

Felul dominant al activităţii este comunicarea cu semenii. Se în-depărtează de omul adult. Autoritatea pentru ei sunt semenii.Formaţiunea nouă centrală a personalităţii la trecerea la vârsta

preadolescentă este sentimentul maturităţii care exprimă o nouă poziţie de viaţă în raport cu sine, cu oamenii şi lumea înconjurătoare.

• La această vârstă ei cer de la cei din jur să-i trateze nu ca pe nişte copii, ci ca pe maturi.

• Prezenţa Ia elevi a năzuinţei spre independenţă, dorinţa de intimitate.

• Conştientizarea şi aprecierea succeselor în dezvoltarea fizică şi maturizarea sexuală.

La copiii de această vârstă e înaltă nevoia de cunoaştere, nevoia de afecţiune, nevoia de relaţii şi de grup, nevoia de distracţie şi dc culturalizare, nevoia de independenţă şi de autodeterminare, nevoia de împlinire.

Interacţiunea preadolescentului cu maturul este unul dintre factorii de primă importanţă în dezvoltarea personalităţii preadolescentului. Tipul de relaţii cu maturii care a existat în copilărie deva* pentru adolescent inacceptabil; Adolescentul limitează drepte*maturilor, iar pe ale sale le extinde şi pretinde la respectarea persona-lităţii Iui şi a demnită|ii omeneşti.

Relaţiile preadolescentului cu semenii. în relaţiile cu sămaşii la această vârstă predomină două tendinţe: tendinţa spre relaţii; tendinţa dc a fi primit în grupa respectivă.

Această interacţiune devine mai selectivă şi mai stabilă. Carac-teristicile moral-volitive ale partenerului devin baza de primă importanţă a preferinţei.

Cauzele unor conflicte pot fi autoaprecierea exagerată care ii fac pe preadolescent insensibil la critica şi cerinţele parvenite din partea camarazilor.

La această vârstă apar cerinţe deosebite faţă de relaţiile de prietenie şi sinceritate. înţelegerea reciprocă, sensibilitate, compătimire şi priceperea de a păstra secretele.

Dezvoltarea laturii morale a personalităţiiIn perioada preadolescentă, reprezentările şi sentimentele morale se

extind şi se aprofundează. In sfera morală a preadolescentului apar particularităţi legate de normele şi regulile conduitei sociale; încep să se statornicească opinii, reflecţii şi aprecieri morale relativ stabile şi independente de influenţele întâmplătoare. Pe măsura maturizării se formează stabilitatea morală a personalităţii. La această vârstă se formează idealurile morale.

Dezvoltarcu uutoconştiinţciPerioada c marcată printr-un progres calitativ în dezvoltarea

autoconştiinţei. Ea decurge pe baza analizei şi aprecierii de către per-sonalitate a particularităţilor obiective ale comportării şi activităţii sale in care se răsfrâng calităţile personalităţii acestuia.

Stadiile genezei autoaprecierii1. Stadiul (10-11 ani). Pe copil îl caracterizează o atitudine foarte

specifică faţă de sine (acceptarea eu-lui). în aprecierea lor se observă prevalarea evidentă a trăsăturilor şi formelor dc comportare negativă.

2. Stadiul (12-13 ani). Pe lângă propria acceptare generala se păstrează atitudinea şituativ-negativă a copilului faţă dc sine, care descoperă dependenţa faţă de aprecierile celor din jur, mai întâi de toate din partea sămaşilor.

3. Stadiul (14-15 ani). La această vârstă ia naştere autoaprecj, rea operativă care se bazează pe confruntarea de către personalitate conduitei sale cu anumite forme ce apar pentru el ca forme ideale a| personalităţii sale.

Apariţia autoparccierii stabile în ceea ce priveşte sfera morali, calităţile proprii personalităţii devin factorul de primă importanţi) dezvoltării copiilor la sfârşitul vârstei adolescente.

Relaţiile în familie se tensionează mai ales între mamă şi fiicâj respectiv între tată şi fiu. Se întăresc relaţiile cu anumiţi prieteni d aceeaşi vârstă şi cu adulţi din afara familiei. Slăbeşte implicarea! familie, încearcă uneori să se retragă mai departe de părinţi şi au rt sentimente faţă dc "criticismul părintesc". La început aceste trasam sunt oscilante, dar ele vor deveni ferme în adolescenţa mijlocie.

Băieţii, din cauza creşterii rapide, sunt adesea stângaci, leneşi, da ordonaţi şi lipsiţi de interes în ce priveşte modul cum arată. Trebuie săi se amintească mereu de necesitatea păstrării igienei. Sunt acut conştiea de transformările produse în sfera genitală. Au nevoie să fie asiguraţi] reasiguraţi că masturbarea este practicată de aproape toţi adolescenţiic este normală, cu condiţia să nu devină obişnuinţă.Băieţii îşi evaluează iniţial masculinitatea în comparaţie cu a|

băieţi, comparându-şi musculatura, capacitatea de eforturi fizice, i mensiunile organelor genitale şi capacitatea de a ejacub Ginccomastia (dezvoltarea mamelelor) ce poate apărea la unii bâîeţ constituie o consecinţă normală a dereglărilor hormonale tempo» şi nu trebuie să se îndoiască dc masculinitatea lor.

Fetele sunt foarte preocupate de cum arată fizic şi se frămâri dacă pot concura la o competiţie de frumuseţe. Stresul adolescentei în devenire combinat cu fluctuaţiile şi dezechilibrele hormonale de termină

o labilitate psihică cu proastă dispoziţie şi anxietate. & compară între ele dimensiunile şi forma sânilor, funcţia menstruali dar ţin cont de părerea băieţilor pentru a-şi evalua feminitatea.Taţii sunt adesea stânjeniţi faţă de fiicele lor când la acestea *

dezvoltă caracterele secundare şi încep să respingă unele manifest de ataşament ale acestora (luat în braţe, sărutări etc.). Fetele preadol* cente nu înţeleg modificările comportamentului taţilor şi lc uneori unor vinovăţii proprii. Ca şi băieţii, fetele au nevoieinformaţii corecte despre schimbările fizice ce apar în timpul pubertăţii. La prima menstruaţie, dacă nu sunt informate îşi pot imagina că sângerarea este o boală care le pune viaţa în pericol. Ele trebuie să ştie că menstruaţia este un fenomen absolut normal care nu necesită limitarea activităţii.

Adesea, fetele se ataşează intens de o prietenă de acelaşi sex, cu care ar dori să semene. Aceste prietene sunt uneori nedespărţite şi tind să se îmbrace, să vorbească şi să gândească la fel. Petrec ore în şir analizând celc inai mici detalii de comportament. Pe parcurs această relaţie este înlocuită de grupul de prieteni. în general, fetele după dezvoltare întrec cu doi ani băieţii de aceeaşi vârstă, nu numai ca maturitatea fizică, dar şi în ce priveşte capacitatea imaginativă, gândirea abstractă, abilitatea de a percepe sentimentele altora şi toleranţa faţă de frustrare. Adesea fetele sunt creative şi îşi înregistrează gândurile cele mai ascunse in jurnalul zilnic.

Către sfârşitul adolescenţei timpurii atât băieţii, cât şi fetele încep să participe plenar în grupul de prieteni, în această perioadă, in timp ce se plâng de restricţiile impuse de părinţi, aderă de bună voie la cele impuse de către grupul dc prieteni. Dcpărtându-sc de familie, găsesc o nouă orientare în apartenenţa de grup.

Implicaţii educative: formarea atitudinii pozitive faţă de viaţi, familie, modul sănătos de viaţi, munca prin intermediul variatelor activităţi interesante, exerciţii, cursuri opţionale, cluburi pe interese, spectacole etc.

Pornind de la cele menţionate, este necesar ca educatorul si planifice şi să organizeze cu copiii activităţi cit mai interesante, si stabilească in grupă/detaşament cat mai multe responsabilităţi, anumite roluri sociale, realizarea cărora ar pune în valoare aptitudinile şi înclinaţiile pozitive ale copiilor.

Profilul copiilor de la 14 la 17 aniAdolescenţa este etapa consolidării somatice, a organizării echilibrului

biologic, însă stabilizarea biologici nu este încă definitivi, adolescenţii se confruntă cu pericolul surmenajului fizic şi psihic Se dezvoltă sexualitatea şi erotizarea.

în plan psihic are loc modificarea capacităţilor intelectuale, voljţj ve, afective: se dezvoltă gândirea abstract-logică, are loc maturizare proceselor afective, se afirmă trăsăturile principale de personalitate.

Schimbările sociale constau în implicarea tot mai activă în pro. cesul autocunoaş terii, autoidentificării şi autorealizării.

în această perioadă se schimbă caracterul relaţiilor sociale, prefo rinţă dându-sc celor inteipersonale, dominate de sentimentul dragostei prieteniei, ataşamentului. Tinerii sunt nonconformişti, deschişi spre no» tate, predispuşi spre a schimba ordinea dezagreabilă a lucrurilor.

Nevoia de distracţie a puberului continuă şi în adolescenţă, da distracţiile sc inteleetualizează, sunt trecute prin filtrul personalităţii alegerea distracţiilor este selectivă în funcţie de propriile preferinţe Aspectele de ordin cultural, estetic trec pc primul plan. Nevoia di independenţă şi autodeterminare a puberului se converteşte în nevoi de desăvârşire, autodepăşire, autoeducarc a

adolescentului care "d» pune" într-o mai mare măsură de sine.Sunt cunoscute o multitudine de conduite ale adolescentului: a.

conduita revoltei; b) conduita închiderii în sine; c) conduita exaltării i afirmării. La aceste conduite importante se mai pot adăuga şi altele: co» fruntarca cu dificultăţile în vederea măsurării forţelor, a verificării ono» rei şi demnităţii, eliminarea vechilor idei considerate ca fiind copilăreşti mediocre sau chiar banale şi înlocuirea lor cu adevărate valori intelectuale; descoperirea identităţii vocaţionale ca urmare a procesului de auto- cunoaştere şi autoinstruire la care se supune, fapt care îi facilitează atfap tarea şi integrarea profesională şi socială. îmbinate între ele şi practic* frecvent, pot duce fie spre maturizarea psihologică pretimpurie a adolescentului, fie spre maturizarea lui târzie, la intrarea mai devreme în posesia unor statute şi roluri sociale, sexuale, familiale sau la întârzierea ne- permisă a unor asemenea achiziţii.

La început, dorinţa adolescentului de a fi unic se exacerbead mult luând forma nevoii dc singularizare, dc izolare, tânărul preocupat şi absorbit aproape în exclusivitate dc propria persoanţ pentru ca spre sfârşitul adolescenţei să ia forma nevoii dc a sc man»- festa ca personalitate, ca subiect al unei activităţi socialmente rec* noscută, utilă şi valoroasă. Nevoia de a fi personalitate se adeseori prin tendinţele exprese ale adolescentului spre originalispre creaţie, producerea a ceva nou, original şi excentric. Din dorinţa dc a ieşi din comun, de a fi ca nimeni altul, adolescentul îşi întrece prietenii în comportamente sociale deviante.

Cu tot acest echipament aptitudinal şi athudinal, tinerii au nevoie de vacanţă. Fie că au muncit foarte mult în timpul anului şcolar pentru a obţine rezultate bune, fie că pur şi simplu au mai finisat un an de studii, au fost stresaţi în perioada examenelor, ei vor să iasă din cotidian. Au nevoie dc libertate, aventură, relaţii noi.

Toate acestea le pot realiza pe deplin In taberele de odihnă, care le oferă dinamism, distracţie, cunoaşterea unor semeni noi, provocări intelectuale, cunoaştere de sine, relaxare în aer liber, schimbarea mediului, libertate dc sub tutela părinţilor etc.

Cunoaşterea de sine şi educa/ia trebuie să stea la baza modelării propriei personalităţi chiar şi în perioada vacanţei.

în acest context, psihologii recomandă educatorului din taberele de odihnă să aplice probe care ar facilita autocunoaşterea. autoedu- curca, petrecerea interesantă a timpului liber, distracţia copiilor etc.

Această etapă are caracteristici speciale şi cerinţe proprii; adoles-centul stabileşte noi relaţii cu semenii de ambele sexe, îşi organizează şi-şi consolidează o independenţă emoţională faţă de părinţi şi alţi adulţi Se dezvoltă intelectual şi-şi alcătuieşte un sistem de valori civice.

Este în căutarea personalităţii sale, a identităţii sale, nerăbdător să-şi aleagă un personaj, gata să-şi cucerească locul sau In lume.

Emotivitatea apare cu putere în adolescenţă. Mânia. teama, neliniştea, gelozia, invidia, afecţiunea, bucuria, curiozitatea sunt sentimente şi trăiri emoţionale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. Când este criticat, ridiculizat, când ceilalţi doresc să-i impună ceva, este indignat, se simte frustrat când este blocat In realizarea a ceea ce-şi doreşte, discerne cu acuitate propria-i valoare şi se revoltă chiar împotriva comportării sale.

Manifestările sunt variate: tristeţe, bucurie, efuziune, anxietate, mutism, agresivitate, mai ales ca urmare a unei inferiorităţi sociale reale sau imaginare.

Teama de şcoală, dificultăţile in relaţiile de prietenie cu ceilalţi

alegerea drumului profesional sunt surse ale neliniştii sale.

Principala caracteristica a adolescentului este altruismul, el Vtţi să depăşească situaţiile cele mai dificile, să se dezvolte nelimitat

Adaptarea socială. Tânărul adolescent încearcă identificarea I adulţii: este tentat să bea, să fumeze, să conducă automobilul, să aj|,j relaţii sexuale.

Prieteniile confidente cu membrii de acelaşi sex, grupurile 4 prieteni cu interese şi aptitudini comune sunt forme de exersare , vieţii sociale.

Interesele. Timpul liber al adolescentului permite o lărgire a pa sibilităţilor de socializare şi de dezvoltare a sa. Părinţii trebuie si înveţe, cu tact, să folosească acest timp, să fie preocupaţi de ceva i dacă este posibil, să se entuziasmeze într-o anumită activitate.

Trebuie încurajat să practice un gen de sport, să participe la di ferite activităţi organizate pentru vârsta lui (bineînţeles, benefice).

Societatea îi stârneşte interesul, stabileşte noi contacte sociale, coa vorbirile îl ajută să găsească noi puncte de vedere, îi provoacă o atitudi ne mai liberă faţă de multe subiecte şi- l ajută la găsirea argumentelor.

Propria persoană îl interesează, acordă mare atenţie haineta (unde trebuie să intervină tactul părinţilor).

Se conturează interesul pentru o anumită profesie, interes pe o re părinţii trebuie să-l sesizeze şi să-l ajute în alegerea făcută daci observă seriozitate în gândirea tânărului, dacă nu, cu tact, fără ai ştirbi autoritatea, să încerce a- i insufla dragostea şi faţă de alte profe-sii» fură a i le impune: tânărul este cel care-şi alege vocaţia.

Relaţiile sentimentale între adolescenţi

Iţi aduci aminte de prima ta iubire? îţi aduci aminte de clipei* minunate, de visele pe care le aveai, de faptul că erai convins că va fi pentru totdeauna? Relaţiile dintre doi oameni sunt uneori foarte complicate. Dacă te gândeşti la hormonii adolescenţilor, atunci înţelegi de ce tinerii se consumă atât de mult.

Tinerele trec prin situaţii dificile atunci când prietenii lor

un interes cu aură romantică, dar însoţit de o puternică dorinţă de a câştiga aprobarea semenilor celuilalt sex.

Adolescenţii discută aprig acest subiect. Acum trebuie să inter vină sinceritatea părinţilor privind informaţiile sexuale, ei nu trebuie să se eschiveze pentru că altfel intervin unii care-l pot iniţia pe tânăr în direcţii greşite.

Mijloacele dc informare: presa, literatura, cinematograful, radiotcle- viziunea îi descoperă adolescentului diverse aspecte şi implicaţii, iar pă rinţii au obligaţia de a-i explica la timpul oportun şi în limbajul potrivit.

Din punct de vedere medical, la 17-18 ani relaţiile sexuale nu răspund încă unei necesităţi reale a vârstei. Abstinenţa la această vâr stă nu este cu nimic dăunătoare din punct de vedere fizic sau psihic şi aceasta pentru că, mai târziu, adolescentul devenit adult să se poată realiza mai bine în viaţă, să-şi poată lega la timpul potrivit destinul de persoana care îi este dragă.

O viaţă sexuală prematură, dusă la întâmplare, este însoţită şi de pe ricolul bolilor venerice şi implicit de eşecuri ce-i marchează toata viaţa.

Călirea prin gimnastică, sport, mişcare în mijlocul naturii, cam panii potrivite, lectura corespunzătoare, studiul aprofundat pentru desăvârşirea profesională, o viaţă ordonată cu program riguros, pot evita multe dintre neajunsurile sexualităţii.

Implicaţiile educative trebuie să fie consecvente, cu un scop bi ne determinat, clare, purtând un caracter anticipativ şi formativ. Ele trebuie să conţină:

• defăimarea argumentativă a culturii de cartier, a subculturii adolescentine şi înlocuirea lor cu activităţi interesante, captivante ce vor oferi sens şi conţinut timpului liber al adolescenţilor;

• activităţile obligatorii şi opţionale trebuie să corespundă vârstei, urmând formarea sislemică, prospectivă a personalităţii adolescentului.

îndrumări educatorului- Accentul principal puneţi-1 pe jocurile

colective.- Antrenaţi copiii în diverse activităţi

sociale utile, propuneţi- le sarcini valoroase.- Influenţaţi asupra copiilor prin

intermediul prietenilor, pe exemplul propriilor probleme (uneori inventate), demonstraţi diferite variante de conduită şi rezultatele acestora.

dev* tot mai posesivi şi geloşi. Băieţii suferă mult când fata pe care o beşte ii respinge. Aceste experienţe, deşi dureroase, sunt necesare.

Sexualitatea adolescentului .Sexualitatea este un câmp deosebit de important al intere5 .'

manifestate de adolescenţi. Modificările sexuale provoacă la î«cer:

- Străduiţi-vă si deveniţi pentru copii lider.- Ţineţi cont ci copiii se dezvolţi diferii: unii deja s-au -w

rizat. iar alţii abia încep si se maturizeze: atitudinea faţă de ei trebui si fie una individuală.

Modalităţi de adresare faţi de copii Fiecare educator trebuie să aibă o atitudine respectuoasă faţă 4 copii. Din primele zile trebuie să ne adresăm către copii după prenu mc. numele de familie se indică numai în listele grupului. Cu cât mj repede educatorul va însuşi numele copiilor, cu atât mai uşor va sta bili cu ei relaţii bune, uimindu-i cu memoria pe care o avem. Copiilo nu le palce când sunt trataţi ca nişte copii mici, nesocotiţi. La oria vârstă ei vor si arate mai maturi. Cum ar fi mai bine să ne adresăi copiilor? Propunem câteva variante de adresare:Dragi prieteni!Copii!Dragii meiiStimate domnişoare/domni!Apare întrebarea: ce facem cu porecla? Educatorul nu poa* să-şi

permită să numească copiii cu cuvinte jignitoare. Insă unea poreclele nu sunt ofensatoare şi copiii chiar se mândresc cu ele. ft exemplu, pentru capacităţi intelectuale - Erudit, pentru pregătiră fizică bună - Taur. Uneori porecla poate fi o variantă scurtă a numelui in manieră englezi: Den de la Denis, Maike dc la Mihai. Educata rul trebuie să întrebe copilul dacă îl poate numi aşa, deşi ar fi m* potrivit să-l numească pe nume. O atenţie mare i se atribuie intonaţie cu care educatorul se adresează copiilor.

V. FORME DE ACTIVITATE EDUCATIVĂ ÎN TABERELE DE VARĂ

1. Metodica pregătirii şi desfăşurării activităţilor educative Sunt cunoscute mai multe forme şi metode de organizare a odihnei copiilor în taberele de vară. în continuare ne vom opri la unele dintre ele, mai des utilizate în lucru cu copiii de diferite vârste.

JoculConştientizăm cu toţii pericolul pe care-l reprezintă în ziua de azi

sedentarismul copiilor. Computerul şi televizorul au devenit principalele surse de divertisment, în detrimentul jocului in aer liber. Mulţi preferă să privească televizorul sau să se joace pc computer decât să se plimbe prin parcuri. Aceste distracţii modeme sporesc numărul copiilor cu probleme de sănătate sau cu devieri de comportament. Copiii venind în tabără visează la mai multe jocuri în aer liber. Iată de ce în tabere educatorii trebuie să Ie ajute să-şi realizeze acest vis.

în literatura pedagogică şi cea psihologică jocul este considerat o formă şi o metodă importantă in dezvoltare a copiilor. Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul primar. Analiza jocului permite educatorului valorificarea principalelor direcţii de dezvoltare, orientare "de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase: de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile; de la jocurile fără subiect spre cele cu subiect, de la şirul de episoade negative intre ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistemică; de Ia reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate, la reflectarea evenimentelor vieţii sociale [1, p. 256].

Jocurile didactice1 pot fi clasificate in baza mai multor criterii:- după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale, motorii,

tactice), jocuri dc observare (a mediului natural, social etc.), jocuri de dezvoltare a limbajului, jocuri de stimulare a cunoaşterii

interactive;

- după conţinutul instruirii: jocuri matematice, jocuri muzici jocuri tehnologice (de aplicaţii, de construcţii tehnice etc.) curi sportive, jocuri literar-lingvistice;după forma de exprimare: jocuri simbolice, jocuri de orient^ jocuri de sensibilizare, jocuri conceptuale, jocuri-ghicitori, jj curi de cuvinte încrucişate;

- după resursele folosite: jocuri materiale, jocuri orale, jocuri > bază de întrebări, jocuri pe bază de fişe individuale, jocuri | calculator,după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie jocuri cu reguli inventate, jocuri spontane;

- după competentele psihologice stimulate: jocuri de mişcare, joca de observaţie, jocuri de atenţie, jocuri de memorie, jocuri de gând re, jocuri de imaginaţie, jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.Din clasificările descrise ne convingem că multe jocuri se pot o

ganiza şi In condiţiile taberei de vară. Atenţionăm studenţii-stagiari:- jocurile pot dura de la 15 până la 45 min.;| jocurile se pot organiza şi în prima jumătate a zilei, şi înţ

doua;- pentru desfăşurarea eficientă a jocurilor alegeţi locul « mai potrivit pentru aceasta;- pregătiţi din timp totul pentru joc (hârtie, baloane, pixuri batiste, coarde, mingi de tenis etc.);- e de dorit ca la jocuri să participe toţi copiii din grup; cei# nu doresc să participe, să nu plece

departe dc locul unde* desfăşoară activitatea;— jucaţi-vă împreună cu copiii;— variaţi jocurile;— Ia finele jocului faceţi totalurile.MuncaCopiii vin în tabără să se odihnească, nu să muncească. Se P de asemenea, că fiecare copil are dreptul la

protecţie împotriva _ ploatârii economice şi de a nu fi constrâns la vreo muncă ce cp®|| tă riscuri sau care poate să-i dăuneze sănătăţii sau dezvoltări' fizice, mintale, morale sau sociale. Exploatarea minorilor, fol lor în activităţi care le-ar pune în primejdie viaţa sunt interzise.

Şi, totuşi, copiii îndeplinesc în familie mici însărcinări care sunt pe măsura puterilor sale. în aşa fel ei îşi formează deprinderi dc lucru ce le vor fi de folos în viitor.

Fetelor, dar şi băieţilor, le place să ajute la servitul şi strânsul mesei, la spălatul veselei, la îngrijirea florilor de cameră, la ştersul prafului, la hrănirea şi îngrijirea animalelor. Atât fetele, cât şi băieţii menţin în ordine jucăriile, cărţile pe care le citesc. Astfel ei sunt membri deplini şi activi ai familiei, participând la diverse activităţi casnice pe măsura puterilor şi capacităţilor pe care le au.

Toate muncile din tabără sunt legate de autodeservire: copiii vor trebui să-şi strângă patul, să facă serviciul în camere, să facă ordine în noptiere, să îngrijească teritoriul. Copiii mai mari vor fi de servi-ciu şi în sufragerie.

Atragem atenţia studenţilor-stagiari să nu permită copiilor a folosi obiecte ascuţite atunci când, de exemplu, adună vreascuri pentru rug; să nu le permită copiilor mici să ridice sau să care greutăţi. Aveţi grijă să nu fie pusă în pericol sănătatea copiilor. Copiii nu-şi pot concentra atenţia la fel ca adulţii. în

consecinţă, aceleaşi sarcini pot prezenta pentru copii un risc mai mare dc accidente decât pentru adulţi din cauza greşelilor pe care copiii ar putea să le facă. Chiar dacă posibilitatea de accidentare este foarte mică, nu trebuie să riscaţi.

ExcursiaExcursia este o formă de activitate instructiv-educativă ce dă posibilitatea de a studia obiectele şi

fenomenele în condiţii naturale sau în locurile unde se păstrează anumite colecţii (locuri istorice, muzee, expoziţii, case memoriale, întreprinderi, instituţii etc.).

în cadrul taberelor dc vară a copiilor se organizează, dc regulă, excursii/plimbări în natură (pădure, grădina botanică, grădina publică, rezervaţii naturale etc.), în unhăţi productive plasate în apropierea taberei, în instituţii culturale (biblioteci, muzee, case memoriale, monumente istorice etc.). Excursiile organizate în taberele dc vară le permit copiilor să se odihnească, să-şi întremeze sănătatea, să se distreze. Ele sunt dc scurtă durată şi se desfăşoară în temei în prima jumătate a zilei.

Eficienţa instructiv-educativă a excursiilor depinde de respectarea unor cerinţe, şi anume: pregătirea educatorului şi copiilor pentruexcursie: stabilirea în prealabil a conţinutului în raport cu oblectjycj urmărite ;i cu nivelul de dezvoltare a copiilor; crearea în prealabî] unui climat psihologic favorabil activităţilor pe care Ie implică depi sarea (obiective, conţinut, durată); respectarea cerinţelor activi® concrete în timpul desfăşurării excursiei, precum şi valorificarea zultatelor obţinute etc.Excursiile sunt prevăzute în planul de activitate a întregii taben plimbările în natură le proiectează

educatorii.Obiectivele pe care şi le formulează educatorii organizând ei cursii/plimbări în natură ar putea fi:

cunoaşterea florei şi faunei ţinutului natal;- cunoaşterea problemelor lumii contemporane / probleme) ecologice;

însuşirea normelor de protecţie a naturii;- formarea unor priceperi şi deprinderi de îngrijire a naturii;- formarea unei atitudini responsabile faţă de mediul natural- organizarea unei odihne plăcute şi utile pentru copii, înainte de a pleca în excursie/plimbare educatorii vor aminti copii

lor cum trebuie să se comporte în natură: să nu rupă florile înscrisei Cartea Roşie a naturii şi a crengilor copacilor, să nu distrugă muşuroaii le furnicilor, să nu lase dezordine în urma sa. în timpul excuis ei/plimbării observările asupra naturii se vor îmbina cu îngrijirea plana lor şi copacilor, dacă va fi nevoie, cu lectura, cu jocul, sportul, odihna Dacă excursia se organizează în muzee, monumente istoria apoi obiectivele urmărite ar fi:

- cunoaşterea istoriei ţinutului natal;- însuşirea normelor de protecţie a monumentelor istoricei valorilor naţionale);- dezvoltarea ataşamentului, dragostei faţă de trecutul glona al poporului nostru.Pregătirea pentru astfel de excursii presupune vizitarea din tW a locului excursiei de către

organizatori care vor discuta cu lucrf. de acolo despre conţinutul excursiei, traseul de parcurs. Dacă deplasării e departe, se va avea grijă şi de transport. „ ^

Copiii, de asemenea, vor fi instruiţi cum să se comporte pul excursiei; să nu atingă exponatele (dacă excursia se organ j

la muzeu sau expoziţie), să nu vorbească tare, să meargă toţi împreună, iar dacă, totuşi, cineva a rămas de grupă să fie fixat locul de întâlnire pentru toţi.

La întoarcere în tabără după excursie se pot organiza convorbiri despre cele vizionate.Concursuri, victorinc, jocuri-concursAstfel de activităţi sunt preferate de copiii de diferite vârste şi se referă la diferite domenii ale

ştiinţei, tehnicii, artei etc.In ghidul de faţă studenţii-stagiari vor găsi informaţii utile privind organizarea acestor activităţi în

compartimentul "Organizarea şi desfăşurarea practicii de vară", de asemenea, şi în anexe.Amintim studenţilor care pleacă la practică că aceste activităţi se vor desfăşura în temei în jumătatea a

doua a zilei şi că durata lor poate fi diferită; că se pot desfăşura pe teritoriul taberei şi în afara ei (în pădure, poiană etc.). Fiecare concurs trebuie pregătit minuţios. Veţi avea grijă ca să participe toată grupa/detaşamentul, fiecare prin contribuţia sa îşi poate aduce aportul la obţinerea rezultatelor dorite.

Obligatoriu se vor face totalurile, vor fi apreciaţi şi învingătorii, şi suporterii.

2. Momente importante din viaţa grupei/detaşamentului

Sosirea copiilor în tabărăNu poţi nega faptul că cea mai grea perioadă în activitatea grupului este constituirea lui (primele 3-4

zile). în acest timp copiii suferă o situaţie de stres (plecarea de acasă într-un Ioc necunoscut, lipsa de comunicare - copiii încă nu s-au împrietenit);şi pentru educator grupul de copii este absolut necunoscut.

După ce au fost primiţi şi repartizaţi prin odăi, după ce s-au adaptat puţin Ia locul nou se poate organiza cu copiii o mică excursie prin tabără în timpul căreia Ii se va explica unde se află obiectele de prună necesitate (sufrageria, sala de festivităţi, stadionul, locul pentru careu etc.). După întoarcerea în grup încep să se cunoască. Se pot organica diverse jocuri de cunoştinţă (vezi anexa nr.l). Educatorul

trebuie să memorizeze cât mai repede copiii nu numai la faţa d după nume. Pentru început e necesar cât mai des să numărăm c0 **

în prima zi nu are rost să organizăm activităţi zgomotoase mai bine dacă am culca copiii mai devreme. E posibil ca ei să fi nJ sit toată ziua şi un somn bun le-ar fi de folos. A doua zi însă educat rul va trebui să convingă copiii că el este liderul, conducătorul gaj lui şi că cerinţele lui trebuie să fie luate în seamă.

"Luminiţa " grupuluiCe reprezintă "Luminiţa" grupului? Aceasta este adunarea grup lui într-

un ioc prestabilit unde se face discutarea colectivă, împreunăc educatorul a evenimentelor zilei, relaţiilor din grup. Copiii se aşează ci mai comod. în cadrul unor astfel de activităţi copiii se obişnuiesc să- expună părerea proprie referitor la problemele ce-i preocupă. Sunt ascuî taţi toţi. "Luminiţa" trebuie desfăşurată într-o ambianţă liniştită a um familii mari unde fiecare copil să se simtă important.

Pentru ca "Luminiţa" să se desfăşoare cât mai interesant, ser ţine cont de câteva reguli:

■ "Luminiţa" se va organiza seara. Dacă educatorul va reuşis ducă copiii în pădure şi să organizeze "Luminiţa" în jurul focului copiii îşi vor aminti mult timp şi cu admiraţie această seară de nei» tat. însă dacă copiii din grupă sunt mici sau timpul nu permite, "L« miniţa" se poate organiza în grupă. Copiii se aranjează în cerc, iari centrul aprindem câteva lumânări (sau un bec electric).

■ La "Luminiţă" va participa toată grupa/detaşamentul.■ E de dorit ca copiii să vorbească încet.| în procesul comunicării educatorii cultivă copiilor culWj

comunicării, arta oratorică, de asemenea, stăpânirea de sine şi * prinderea de a respecta părerea altuia.

| Copiii se obişnuiesc să asculte atent, să vorbească sin despre ceea ce gândesc şi ce îi frământă. eji

■ Va ajuta la consolidarea grupului şi un cântec bun. DeP de atractivă este interpretarea cântecului la chitară.

..■ Educatorul va medita asupra a ceva interesant şi cog^^ poate relata

copiilor. Se pot pregăti unele legende, mituri ^ y despre unele fapte pozitive ale eroilor în care se glorifică astt*tăţi ca sinceritatea, credinţa, bunătatea, respectul, demnitatea e c-

■ în grupele mari se poate propune ca ei singuri să conducă "Luminiţa". De exemplu, un grup de 3-4 persoane pregătesc pe par cursul zilei această activitate, iar seara o realizează. Aceasta va fi interesant mai ales pentru copiii activi şi sociabili.Tipurile de adunări în grupExistă diferite tipuri de adunări ale grupei. Ele trebuie să urmă rească anumite

obiective, de exemplu, cunoaşterea reciprocă, analiza serviciului grupei în tabără, adunări tematice, adio/răinas bun etc."Facem cunoştinţă" sau "Povesteşte despre sine"Această adunare educatorul o organizează ori în prima zi de aflare a

copiilor în tabără, dacă ei nu sunt obosiţi ori în ziua a doua. Obiectivul acestei adunări — a obţine cât mai multă informaţie despre fiecare copil, cunoaşterea reciprocă, formarea unei atitudini binevoi toare faţă de fiecare membru al grupei. Prin exemplul propriu educa torul demonstrează copiilor cum se poate alcătui o povestioară des pre sine. Educatorul poate ţine în mâini un obiect mic, de exemplu o jucărie, un con, o lumânare aprinsă ce va fi transmisă acelui copil care va vorbi despre sine. Ca să nu fie plictisitor,educatorii pot varia: între povestire copiii pot intona cântece, povesti istorii interesante despre

copiii din schimburile trecute, pot face o înviorare fizică."Povesteşte-mi mie despre mine"Elevilor li se repartizează foi de hârtie. Copiii vor scrie un sin gur

cuvânt ce-l caracterizează cel mai bine pe copilul E sau B şi în torc foaia educatorului. El va citi opinia colectivului, fiecare copil va şti ce gândeşte grupul despre el, la ce trebuie să atragă atenţia (în relaţiile cu copiii).Adunări ce au menirea să facă analiza unei activităţi concrete sc realizează destul

de des.Iată câteva teme ce pot fi discutate cu copiii la adunările de grup:■ "Relaţiile cu părinţii în familie".■ "Cea mai bună faptă din viaţa mea".■ "Dacă ar fi posibilă întoarcerea în trecut, ce aş schimba eu?"■ "Cel mai interesant vis".■ "Ce îmi place şi ce nu-mi place în tabără".■ "Cu ce aş vrea să mă ocup în viitor".

educatorului superior, să adune toţi copiii din grup şi să vetjf numărul lor. După aceasta a începe căutarea copilului.Dacă copilul se îndrăgosteşte de educatoare, apoi sarcina Co în a-i

explica copilului într-o formă cât mai tacticoasă situaţia. Şj râdem, să nu dispreţuim sentimentele copilului. Copiii sunt ţjj5 foarte sensibile şi orice acţiune a noastră sau un cuvânt nechib^ poate avea consecinţe negative (chiar şi încercări de sinucidere).Dacă copilul a început brusc să plângă, ceea ce se întâmplă u, ales cu

cei mici, fiind departe de familie, mai bine să-l lăsăm în să-l distragem prin intermediul unei activităţi. Copilul se va linişti şj. poate întâmpla să ne mărturisească despre cauza comportamentului săuDacă copilul este feciorul sau fiica unui lucrător al taberei, Q

înseamnă că putem să-l lăsăm de fiecare dată la părinţi. Pentru ta părinţii, absolut pentru toţi, există aceleaşi reguli.Cum procedăm dacă copilul fură? Nu trebuie să ţipăm la el, p# tru

început să încercăm a vorbi cu el, să-l convingem a recunoaşs furtul şi să restituie ceea ce a furat, apoi să-şi ceară scuze. în conţi nuare va trebui să-l supraveghem cu atenţie pe acest copil.Dacă copilul suferă de enurez, educatorul trebuie să aibă răbda şi să

se străduie să-l ajute pe copil, să-l protejeze de orice batjocori din partea copiilor. Ar fi bine dacă schimbul albiturilor s-ar face cânt copiii nu sunt în cameră sau dimineaţa devreme pe neobservate.! nevoie de consultaţia medicului, de discutat cu părinţii, de limita bău tura seara.

Situaţii conflictuale E cu mult mai bine dacă nu se ajunge la conflicte. însă în or» colectiv, inclusiv cel din tabără, ele sunt inevitabile. Mai întâi de toţ te trebuie ca educatorul să-şi controleze sentimentele şi starea em°F onală, să aprecieze situaţia creată în mod obiectiv. Nu e neceS‘^v căutăm vinovaţii, mai important este să găsim ieşire din situaţia c fă. în nici un caz să nu umilim personalitatea participanţilor a flict, să nu utilizăm un lexic grosolan. Conflictul sc rezolvă ® S fără a scoate "gunoiul din casă".

Acţiunile educatorului în situaţii extremaleOrganizarea scăldatului copiilorScăldatul este ocupaţia preferată a copiilor. Acest lucru este actual mai

ales când vara c călduroasă şi în apropierea taberei se află rezervoare de apă (mare, râu sau lac) bune pentru scăldat. Fiecare educator va avea o atitudine serioasă faţă de organizarea scăldatului.• Educatorul va duce copiii la bazin numai cu autorizarea ad-

ministraţiei.

■ Scăldatul are loc în prezenţa conducătorului de educaţie fizică şi sport şi a lucrătorului medical.

■ E necesar chiar din primele zile de stabilit o ordine clară pentru scăldat. Copiii se pot scălda numai pe teritoriul special destinat pentru aceasta.

■ E de dorit ca în apă să se afle doar 8-10 copii concomitent. Educatorului îi va fi mai uşor să-i observe pe toţi.

■ Înainte dc scăldat e necesar să se facă in mod obligatoriu un instructaj, amintindu-le copiilor cum trebuie să se comporte în apă.

■ Înainte de a intra în apă şi după ieşirea din apă educatorul va număra copiii.* Educatorul nu se va distrage nici pentru un minut atât timp cât copiii se

află în apă, un control permanent poate preveni o nenorocire.■ E important ca copiii pe mal să fie ocupaţi, se pot organiza

competiţii sportive.■ Vom avea grijă ca toţi copiii să-şi acopere capul cu o basma, chipiu

sau pălărie.

Ieşirea în afara tabereiDe ce e nevoie a ieşi cu copiii în afara taberei? Acestea pot fi plim-

bările prin pădure, marşurile turistice, excursiile. Sunt anumite reguli în concordanţă cu care educatorul organizează ieşirea copiilor în afara ta-berei de odihnă. Să nu uităm că educatorul este responsabil de viaţa şi sănătatea copiilor şi regulile respective nu trebuie neglijate.

■ Educatorul va comunica şefului taberei, educatorului superior despre presupusa ieşire in afara taberei. El va informa despre scopul ieşirii, ruta ce urmează, despre timpul ieşirii şi întoarcerii în tabără. Se numesc persoanele responsabile de viaţa şi securitatea copiilor.

• Ieşirea în afara taberei e posibilă numai cu permisiuneas lui taberei / educatorului superior (In lipsa şefului).

• Dacă în grup sunt copii bolnavi sau copii care din diy cauze nu pot merge cu grupa, educatorul îl va informa pe şeful w rei referitor la persoanele în seama cărora vor rămâne copiii întoarcerea grupei în tabără.

■ Educatorii vor controla ca în timpul cald toţi copiii să p0a pe cap pălărioare, chipiuri, basmale, iar pentru vremea rece să ajp îmbrăcăminte caldă.

■ Numaidecât se va lua apă potabilă şi mâncare uşoară (d« ieşirea este pentru o zi întreagă).

■ Dacă ieşim cu copiii în pădure, vom avea grijă ca nimeni di ei să nu consume careva pomuşoare sau iarbă, să nu bea apă din Q voare necunoscute.

■ E bine ca copiii la indicaţia educatorului să ia cu sine anunţi te semne distinctive, de exemplu, stegulcţe.

• Să medităm cu ce o să ocupăm copiii în timpul aflării în a& ra taberei, să luăm cu noi inventar sportiv ceea ce ne-ar permite S organizăm diverse jocuri.

• După sosirea în tabără educatorul va comunica şefului taberei despre întoarcerea grupului, va raporta despre activitatea deşirată, incidentele posibile.

BIBLIOGRAFIE1. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. - Bucureşti, 1998.

2. Curricuium Ia practica pedagogică. - Chişinău, 2007.3. Golu P., Zlate M., Verza E. Psihologia copilului. - Bucureşti, 19914. Jinga I., Istrate I. Manual de pedagogie. - Bucureşti, 1998.5. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în taberele de odihni» elevilor (ghid metodic). - Chişinău, 2006.

6. "Vara-2008". îndrumare metodică. - Chişinău, 2008.7. f 'anary30Ba JO.H. h ap. CoitHajibHa» neaarorHKa: npaKTHKa- MockBa, 2001.

ANEXE

Anexa nr.O MAPA studcntului-stagiar va cuprinde:I. Agenda studentului Structura agendei:1. Denumirea taberei.2. Schimbul.3. Denumirea grupei/detaşamentului1.4. Numele, prenumele studentului-stagiar.5. Lista copiilor:

a) anul, luna, data naşterii;b) adresa de la domiciliu;c) grupa de sânge;d) vârsta;e) informaţii despre părinţi (în temei locul de muncă şi numerele de telefoane);

f) recomandările medicului.6. Caracterizarea unui copil2:

a) fişa de observare curentă a copilului (fapte semnificative observate în fiecare zi; interpretarea psihopedagogică a faptei; măsuri şi rezultate obţinute în timp);b) fişa de caracterizare psihopedagogică a copilului.

1 în unele tabere se numesc grupe, iar In altele - detaşamente.2 Pentru caracterizarea copilului se vor utiliza următoarele metode de cunoaştere (observarea, convorbirea, îndeplinirea de sarcini etc.).

J 7. Regimul zilei1:07°°-0720 Deşteptarea, procedurile igienice, aranjarea patuluiA*t?0 -.40 _Gimnastica de dimineaţă07io-0850 Dejunul09°°_i3°o Activităţile programatePrânzul1400-1600 Odihna

1 Regimul zilei nu este acelaşi în toate taberele.

07-07

13-14

67

Trenul numelor Obiective: A însuşi numele tuturor.A stimula creativitatea.A practica limbajul nonverbal.

Procedura:Toţi formează un cerc. O persoană începe, gesticulând cu mâini] pentru a descrie grupului obiectul ce îl va arunca (tot imaginar) p, soanei a cărei nume îl spune. Gesturile trebuie să descrie dimensiiţ le şi utilizările obiectului. "Receptorul" descrie (cu mâinile) obiect primit şi spune numele persoanei de la care a primit obiectul şi transmite următorului participant. Fiecare poate adăuga ceva în 4 crierea acestui obiect.

Minge de plajă Obiective: A însuşi numele tuturor.Procedura:Participanţii stau în picioare, formând un cerc. Animatorul încq jocul, ţinând mingea între picioare. Mergând cum poate, se aprop de altă persoană, prezentându-se. O transmite (fără a o atinge cu mi na). Jocul continuă până toate persoanele se prezintă.

Jocul numelor Obiective: A însuşinumeletuturorjucătorilor.

Procedura:Animatorul precizează că scopul jocului este ca fiecare participant» se prezinte, asociind fiecărui nume câte un gest. El îşi spune nun*t şi face un gest ce i-ar caracteriza personalitatea (de exemplu; cântat chitară sau doarme etc.). Jocul c continuat de persoana din stânga5* din dreapta animatorului, repetând toate numele şi gesturile anten0* re. Jocul continuă până au fost prezentate toate persoanele.

&aceasta poate continua cu unele modificări. Animatorul face un S ce caracterizează una dintre persoane. Grupul trebuie să-şi antin^ că numele. Persoana numită face acelaşi lucru. Animatorul SP numele cuiva, iar grupul trebuie să repete gestul acestei persoane-^ Notă. în locul gesturilor se pot folosi calificative pe care şile ,n'tează participanţii.

Acesta mi-e prieten Obiective: A integra toţi jucătorii într-un grup.Procedura:Participanţii se aşează formând un cerc, cu mâinile unite. Cineva începe jocul, prezentând persoana din stânga prin formula "acesta mi-e prietenul X” şi când îi spune numele, ridică mâna prietenului său. Jocul continuă până toate persoanele sunt prezentate.

Continuă povestea Obiective: A însuşi numele colegilor şi a aprecia capacităţile

copiilor.Procedura:Detaşamentul se opreşte într-un scuar sau intr-o poieniţă, predispuşi la o creaţie literară. Educatorul le explică elevilor condiţiile jocului, începe povestea educatorul sau un copil: "A fost odată, o fetită cu nu mele Tatiana, care iubea foarte mult florile, fluturii, păsările... Intr-o zi ea a plecat în pădure, fară a-i spune mamei....". Elevii continuă poves tea. In felul acesta elevii fac cunoştinţă, iar educatorul apreciază, toto dată, gândirea logică a copiilor, imaginaţia, vorbirea coerentă etc.

Descrie lunile anului calendaristic Obiective: A cunoaşte numele colegilor şi a dezvolta creativitatea.Procedura:Educatorul detaşamentului propune repartizarea copiilor în grupe, conform lunilor în care s-au născut. In prima etapă copiii fac cunoş tinţă în grupe, apoi, la expirarea timpului stabilit, fiecare grupă pre zintă, în formă teatralizată, lunile anului. Astfel elevii fac cunoştinţă în de-aproapc şi se împrietenesc.

Talente, talente...Obiective: A stabili relaţii între educator şi copil.Procedura:Acest concurs începe cu prezentarea măiestriei educatorului. Poves teşte despre sine, despre pasiunile sale; recită, cântă, demonstrează obiecte confecţionate de el etc., apoi fiecare se prezintă şi interpre tează cântece, scenete, recită versuri etc.

Trenul numelor Obiective: A însuşi numele tuturor.A stimula creativitatea.A practica limbajul nonverbal.

Procedura:Toţi formează un cerc. O persoană începe, gesticulând cu mii pentru a descrie grupului obiectul ce îl va arunca (tot imaginar) R soanei a cărei nume îl spune. Gesturile trebuie să descrie dimen^ le şi utilizările obiectului. "Receptorul" descrie (cu mâinile) obiw primit şi spune numele persoanei de la care a primit obiectul tj transmite următorului participant. Fiecare poate adăuga ceva în & crierea acestui obiect.

Minge de plajă Obiective: A însuşi numele tuturor.Procedura:Participanţii stau în picioare, formând un cerc. Animatorul înceţ jocul, ţinând mingea între picioare. Mergând cum poate, se aprop de altă persoană, prezentându-sc. O transmite (fără a o atinge cu ni na). Jocul continuă până toate persoanele se prezintă.

Jocul numelor Obiective: Aînsuşinumele tuturor jucătorilor.

Procedura:Animatorul precizează că scopul jocului este ca fiecare participant* se prezinte, asociind fiecărui nume câte un gest. El îşi spune nunţi şi face un gest ce i-ar caracteriza personalitatea (de exemplu; cântă chitară sau doarme etc.). Jocul e continuat de persoana din stânga din dreapta animatorului, repetând toate numele şi gesturile anten» re. Jocul continuă până au fost prezentate toate persoanele. aceasta poate continua cu unele modificări. Animatorul face un tr ce caracterizează una dintre persoane. Grupul trebuie să- şi amin . că numele. Persoana numită face acelaşi lucru. Animatorul SP J numele cuiva, iar grupul trebuie să repete gestul acestei persoan^ Notă. în locul gesturilor se pot folosi calificative pe care şiIe tează participanţii.

Acesta mi-e prieten Obiective: A integra toţi jucătorii într-un grup.Procedura:Participanţii se aşează formând un cerc, cu mâinile unite. Cineva în cepe jocul, prezentând persoana din stânga prin formula "acesta mi-e prietenul X" şi când îi spune numele, ridică mâna prietenului său. Jocul continuă până toate persoanele sunt prezentate.

Continuă povestea Obiective: A însuşi numele colegilor şi a aprecia capacităţile

copiilor.Procedura:Detaşamentul se opreşte într-un scuar sau într-o poieniţă, predispuşi la o creaţie literară. Educatorul le explică elevilor condiţiile jocului, începe povestea educatorul sau un copil: "A fost odată, o fetiţă cu nu mele Tatiana, care iubea foarte mult florile, fluturii, păşirile... într-o zi ea aplecat în pădure, fară a-i spune mamei....". Elevii continuă poves tea. în felul acesta elevii fac cunoştinţă, iar educatorul apreciază, toto - dată, gândirea logică a copiilor, imaginaţia, vorbirea coerentă etc.

Descrie lunile anului calendaristic Obiective: A cunoaşte numele colegilor şi a dezvolta creativitatea.Procedura:Educatorul detaşamentului propune repartizarea copiilor in grupe, conform lunilor în care s-au născut. în prima etapă copiii fac cunoş tinţă în grupe, apoi, la expirarea timpului stabilit, fiecare grupă pre zintă, în formă teatralizată, lunile anului. Astfel elevii fac cunoştinţă în de-aproape şi se împrietenesc.

Talente, talente...Obiective: A stabili relaţii între educator şi copil.Procedura:Acest concurs începe cu prezentarea măiestriei educatorului. Poves teşte despre sine, despre pasiunile sale; recită, cântă, demonstrează obiecte confecţionate dc el etc., apoi flecare se prezintă şi interpre tează cântece, scenete, recită versuri etc.

67

Iniţialele calităţilor Obiective:A permite cunoaşterea numelor participan|i|0r

a crea o atmosferă plăcută.Procedura:Fiecare copil îşi spune numele şi prenumele şi două calităţi ce îl* racterizează, a căror denumiri au aceleaşi iniţiale ca numele şi p„ numele. De exemplu, Petru Anghel - plăcut şi amabil. Copiii vorbe* când le vine rândul, nu prea repede pentru ca ceilalţi să aibă timpsţ memorizeze numele.

Cutia cu surprize Obiective:A memoriza rapid şi dinamicnumeletuturor pârtie

panţilor.Procedura:Grupul se aranjează în cerc. Cineva se ridică şi îşi spune numele, ap prezintă patru persoane ce stau în stânga sa, începând cu cea mai înd părtată. După ordinea în care au fost prezentate, persoanele numitei ridică şi se aşează la loc creând impresia unei cutii cu surprize.

Cele 5 degeteObiective:Amemorizarapid şidinamic numele tuturor pârtia

panţilor.Procedura:Grupul se aranjează în cerc. Fiecare persoană trece pe rând în centn şi se prezintă cu ajutorul celor 5 degete de Ia mână astfel:Degetul mare: ceva mare despre mine.Arătătorul: drumul meu în viaţă.Mijlociul: o calitate negativă.Inelarul: o calitate pozitivă.

Mezinul: ceva neînsemnat despre mine.

Propoziţii incompleteObiective: A favoriza cunoaşterea reciprocă.Procedura: . . J| Se împart fişele şi fiecare le completează individual, rat vtrebuie să completeze aceste propoziţii:

.Când sunt tăcut într-un grup mă simt ...■Când mă supăr, mă simt ...■Când e cineva supărat pe mine, mă simt ...■Când cineva de lângă mine plânge, mă simt...■Când fac cuiva un compliment, mă simt ...■Când cineva îmi face un compliment, mă simt ...■Când sunt nedreptăţit, mă simt...■Când cineva e injust cu mine, mă simt ...

Evaluare:A fost greu să terminăm propoziţiile? Cum apreciem sentimentele? E uşor să le determinăm? Suntem atenţi cu ceilalţi?

AutobiografieObiective:A facilitainformaţia participanţilor despre valorile

semnificative ale persoanelor din grup, cât şi cele personale.Procedura:Fiecare participant scrie pe o foaie, într-un timp limitat, date pe care le consideră mai semnificative din viaţa sa. Apoi se strâng toate fişe-le, se amestecă, grupul trebuind să ghicească posesorul fiecărei fişe în care nu pot figura numele.

B. Jocuri de afirmare

întoarcerea omletei Obiective: A favoriza formarea personală în plan fizic.

Exerciţiu de pregătire pentru jocul pe roluri sau pentru tehnicile de rezistenţă nonviolentă.

Procedura:Jucătorii sunt separaţi în perechi. Unul dintre ei se va întinde jos şi va încerca să se opună colegului care trebuie să-l întoarcă. Pentru aceasta, el se poate sprijini desfacând picioarele, împingându-se înspre pământ, întinzând mâinile. Nu e permis a împinge sau a apuca colegul, dar nici a se dezlipi de pământ. Apoi jucătorii se schimbă cu locurile.Covorul fermecat Obiective: A stimula încrederea în

grup.Procedura:Jocul se dcsf&şoară în linişte absolută. Mişcările sunt graţi0as având in special grijă de capul persoanei care execută exerciţiu], "persoanâ-covor" se culcă pe podea cu faţa în sus, strict orizontal, mâinile lipite de corp. Ceilalţi membri ai echipei se aranjează împrq, iar unul în dreptul capului. Toţi îngenunchează şi îşi pun mâinile (înci| cişate, lipite una de alta, în afara degetelor arătătoare care sunt întin» sub "covor", adică sub persoana culcată. Foarte lent încearcă să rida "covorul" până unde pot, menţinându-1 la acea înălţime un timp. Ap după mici legănări, încep să coboare persoana, prin aceleaşi mişcă lăsând-o uşor pe podea. Oricine doreşte poate să fie "covor", pentru c senzaţiile să fie percepute de cât mai mulţi participanţi.Evaluarea:E important ca grupul să se pronunţe cum s-a simţit, despre temeri şi încrederea câştigată.

PereteleObiective:Astimulaîncrederea în sine însuşi şi în grup.

A dezvolta încrederea în alte simţuri decât cel al« derii. în special, în dimensiunea spaţiu-timp.

Procedura:Participanţii se plasează la vreo 2 metri de la obstacol, formând » rând, la distanţă mică unul de altul (pentru a acoperi tot spaţiul petf telui,

74

pe cât c posibil). Voluntarul e dus la o anumită distanţă de gnş (cu ochii închişi) şi trebuie să alerge cu cea mai mare viteză posibi (fără exagerări) înspre obstacol. Grupul va trebui să-l prindă, lări* înainta, pentru ca persoana să nu se lovească de perete.Evaluarea:A aprecia emoţiile trăite, temerile, alte impresii etc.Notă. E important ca înainte de a începe jocul, participanţii să se SJ treneze în "prinderea persoanelor" care trebuie făcută cu atenţie. # guranţă, fără a cauza vreun rău. Jocul se face doar în grupuri în deja s-a lucrat asupra dezvoltării încrederii.

D. Jocuri de comunicare

AscultândObiective: A favoriza o atitudine pozitivă de atenţie şi înţelegere.Procedura:Copiilor li se propune o temă, de ex.: "Pro sau Contra" sau "Ce crezi despre". Participanţii sunt împărţiţi pe grupuri a câte 2 persoane, pre-ferabil să fie nu prea cunoscuţi/apropiaţi. Fiecare participant din fie-care grup are 10 min. pentru a reda cât mai aproape de realitate ideile colegului. Apoi se schimbă cu rolurile.

A lua şi a primi Obiective: A reflecta asupra diferitelorforme de acceptare.Procedura:Participanţii sc împart în perechi. Unul dintre membrii perechii oferă celuilalt un obiect. Partenerul trebuie să-l ia brusc. A doua oară întinde mâna şi aşteaptă ca partenerul să lase obiectul în mână. Participanţilor li se atrage atenţia să fie sensibili la sentimentele şi emoţiile exprimate.

TelegramaObiective: A favoriza exprimarea sentimentelor prin ritm şi al

ternarea acestuia pentru a schimba sensul sau conţinutul mesajului.

Procedura:Participanţii se aranjează în cerc, luaţi de mână şi cu ochii închişi. O persoană transmite mesajul colegului său prin intermediul mâinii (de ex.: 2 strângeri de mână, pauză, o strângere de mână, pauză etc.), exprimând un sentiment. Mesajul trebuie să parcurgă întreg grupul ajungând la persoana anterioară celei ce l-a transmis acesta, exprimându-i verbal conţinutul. Apoi se continuă cu noi mesaje.

LanţulObiective: A dezvolta atenţia şi capacitatea analitică.

A iniţia o discuţie despre problemele comunicări'Procedura:Câţiva participanţi ies din cameră. Un membru al grupului pre^ un conflict cât mai amănunţit şi detaliat. Mai bine să fie scris pe tie. Unul dintre cei care au ascultat prezentarea cheamă unul participanţii care au ieşit din sală, povestindu-i istoria. Acesta, pol teştc următorului participant chemat şi aşa până toate persoanele fej te din sală sunt informate despre situaţie.

AscultândObiective: A învăţa să asculte şi să descrie un conflict.Procedura:Câţiva participanţi ies din sală. In acest timp grupul înscenează un eonii cu mult zgomot, foarte animat, conflictul fiind pregătit anterior. Oi o au ieşit ascultă şi încearcă să înţeleagă ce se întâmplă, recunoscând 2$: motele. Când discuţiile se potolesc, cei ce sunt afară revin în sală, incs când să reconstruiască conflictul şi să expună sentimentele trăite afară

DorinţaObiective: A învăţa explicarea tuturor detaliilor şi a aspeclefe

unui conflict şi a stimula imaginaţia şi creativitata în căutarea soluţiilor.A favoriza afirmarea propriei persoane şi spriji® grupului în faţa conflictelor.

Procedura:Jocul începe prin expunerea tuturor problemelor ce Ie are fiecare-S scriu pe tablă, dar nu se discută. Cineva decide ce problemă inel#* listă se va discuta, care pare mai generală, mai importantă şi o 0 • detaliat, pentru ca toţi să o înţeleagă. Apoi toţi îşi spun una dintre f<y fele sau un vis ce le-ar plăcea să se realizeze, dacă totul ar fi posibil-‘ târziu, fiecare prezintă o soluţie clară şi reală, adecvată problemei Dacă rămâne timp, se discută şi problemele personale. Dorinţele şi {iile se scriu pe tablă, se notează şi numele "sursei".

G. Jocuri de relaxare

RaciiObiective: A favoriza destinderea şi contactul fizic dintre parti

cipanţi.Procedura:în timpul jocului participanţii încrucişează mâinile la piept, fără a face mişcări cu ele. Dar pot merge cu spatele. Grupurile se plasează unul la spatele altuia, omologându-se. Intre rânduri şi între fiecare participant se menţine o distanţă de 50 cm. La semnalul animatorului, ei vor încerca să ajungă la peretele opus, încercând să blocheze drumul celeilalte echipe.

Floricele dc porumb Obiective: A îmbunătăţi coordonarea mişcărilor, spiritul de

echipă şi a petrece bine timpul.Procedura:Suntem nişte floricele pe pământ care sărim continuu pe o tigaie, cu mâinile lipite de corp. Toţi sar pe terenul de joc, dar dacă sărind se ating de cineva, "se lipesc" sărind mai departe împreună, de mână. Jocul se termină odată cu formarea unei "aglomerări" imense.

F. Jocuri de soluţionare a conflictelor

Dansul în pereche Obiective: A stabili într-o atmosferă distractivă o relaţie intre

toţi membrii grupului.A favoriza contactul personal.

Procedura:Toţi participanţii se împart în perechi şi se aranjează spate la spate.In cazul unui număr impar de participanţi cel ce nu are pereche cântă. în acelaşi timp, ceilalţi se mişcă, lipiţi. Când cântecul se opreşte, fiecare îşi caută un nou partener. Perechile nu trebuie să se repete.

FurtunaObiective: A petrece bine timpul, a destinde şi a pregăti grupul

pentru o activitate.

Ce ai pe spate?Pe spatele a doi oponenţi fixaţi un desen bine vizibil şi un nt măr.

Jucătorii intră în cerc şi stau într-un picior, ţinându-l pe celju de mână. Scopul jocului este ca, sărind într-un picior, jucătorii sâaiţ ce este pe desen şi ce cifră se află pe spatele adversarului. Câştig jucătorul care s-a descurcat cel mai repede.

Ghici ce am în sac!Puneţi într-un sac din stofa întunecată 8-10 obiecte: foarfeci pix etc.

Pipăind prin stofă, participanţii trebuie să ghicească ce» găseşte în sac. Stofa din care este făcut sacul poate fi mai groasi Câştigă cel care ghiceşte toate obiectele.

Cel mai sprintenAşezaţi două scaune spate la spate la o distanţă de 2 m. întindeţi pe sub

scaune o funie a cărei capete se află între tălpile celor ce stau pe scaune. La mijlocul funiei este legat un săculeţ cu un cadou. La ut semnal al liderului, cei ce stau pe scaune, se ridică şi aleargă în jurul scaunelor, apoi fiecare se aşează pe scaunul lui;trag funia cu surpriza către sine. Cel mai sprinten câştigă.

Ajunge cutia!Joc pentru căpitanii echipelor. Căpitanii trebuie să se aşeze pe scaun,

să-şi strângă picioarele împreună şi să ajungă cu dinţii la # cutie de chibrituri care stă jos şi asta fără să se atingă cu picioarele şi cu mâinile de podea. Pot, însă, să se mişte cum doresc pe scaun.

AnimaleleTrei sau patru persoane ies din sală. Conducătorul jocului pf°' pune

fiecărui participant câte un animal, pe care trebuie să-l demon' streze în faţa celorlalţi fără cuvinte. Gluma constă în faptul că jucătO" rii ştiu deja despre ce animal este vorba, dar intenţionat nu vor s» ghicească. Jocul se termină când jucătorul a obosit deja şi nu poate arăta nimic. în final ceilalţi recunosc că a fost o şmecherie.Doamna MablParticipă 10-15 persoane care se aşează intr-un cerc. Unul începe jocul

cu o întrebare adresată vecinului: "Doamna Mabl este acasă?". Vecinul trebuie să răspundă: "Nu ştiu, trebuie să-l întreb pe vecin", şi îi adresează vecinului său aceeaşi întrebare, iar acela răspunde la fel. Toţi participanţii au satisfacţie, deoarece condiţia jocului este că frazele trebuie să fie pronunţate fără a arăta dinţii.

Memorizaţi obiectele!Pe masă se pun 10-20 obiecte diferite. Participanţilor li se dau 30 sec.

pentru memorarea lor. Apoi obiectele se acoperă cu ceva (o plapumă, de exemplu). Fiecare participant trebuie să scrie pe o foiţă ceea ce ţine minte. Câştigă acela care a memorizat mai multe obiecte.

Memorizează elementeleLa joc participă 5-15 persoane. Conducătorul jocului împreună cu un

voluntar iese din cameră şi schimbă ceva în înfăţişarea voluntarului. De exemplu: dezleagă un şiret sau descheie un nasture etc. Scopul jucătorilor din sală este să observe ce s-a schimbat.

Mimează!La acest joc participă minimum 4 persoane, care se împart în 2 echipe.

Prima echipă alege un cuvânt, dc exemplu "elev", apoi cere ca un participant din echipa adversară să se apropie de ci. îi comunică cuvântul şi acesta trebuie să-l mimeze echipei sale prin gesturi. Jocul

devine mai interesant dacă folosiţi cuvinte abstracte.

Ghiceşte melodia!Participă 10-15 persoane. Toţi rămân în cameră, doar unul iese. Cei

rămaşi aleg un cântec. Se ia primul vers al cântecului şi cuvintele se împart participanţilor din care fiecăruia ii revine câte un cuvânt. Persoana nu va rosti cuvântul, ci îl va cânta. Când cel de afară intră, ci toţi încep să-şi cânte cuvântul. Scopul celui ce intră este să ghi-cească cântecul.

GeantaAcest joc condiţionează dezvoltarea memoriei. Participă 3-12 (*,.

soane. Prima spune: "Eu iau geanta şi pun în ea un măr". Următorul sp^ acelaşi lucru, numai că adaugă încă un obiect pe lângă măr. Ultinni trebuie să spună tot ce au pus jucătorii în geantă şi fa ordinea corectă.

Grădina zoologicăLa joc participă cel puţin 12 persoane. Toţi sc aranjează fa cerc în

mijlocul cercului stă conducătorul jocului. Toţi participanţii se|» de coate. Conducătorul începe jocul cu următoarele cuvinte: “Joc* nostru se numeşte grădina zoologică. Fiecăruia dintre voi îi voi comunica câte un nume de animal, pe care nu trebuie să-l spuneţi nimănui. Apoi eu voi începe să spun o întâmplare. Dacă cineva aude denumirea animalului său, se aşează repede jos şi trage după sine ţi vecinii. Iar aceştia, la rândul lor, nu trebuie să-i dea voie să se aşeze' 'vDupă aceasta conducătorul se apropie de flecare şi îi şopteşte la ureche unul şi acelaşi nume de animal (HIPOPOTAM). Fiecare crede ci are nume diferit de al celorlalţi. Conducătorul începe să povestească “Ieri eu am fost la menajerie. Primul pe care l-am văzut acolo era. elefantul (toţi sunt in tensiune...), apoi am văzut... "maimuţa”, m-aic uitat eu mai departe şi l-am văzut pe HIPOPOTAM! (Toţi sc aşează repede şi pentru că sunt mulţi, toţi cad).

FluierulParticipă 10-30 persoane. Două sau trei persoane ies din cameii iar

ceilalţi formează un cerc şi se iau de mâini. în centrul cercului se află conducătorul. Acestuia i se agaţă la spate de guler un fluier legat de o aţă. Conducătorul cheamă în mijlocul cercului pe câte unul din- tre cei ieşiţi şt-i spune că cineva are un fluier în care va trebui să sufle şi apoi îl va putea transmite cui doreşte. Acesta trebuie să ghicească la cine este fluierul. în acest timp conducătorul se află şi e> '* cerc ca şi cum ar urmări ca jocul să decurgă normal.

Cel mai sprintenSc aşează două scaune spate la spate, la o distanţă de 2 metri S* trage

pe sub scaune o funie a cărei capete se află între tălpile celor c*stau pe scaune. De mijlocul funiei este legat săculeţul cu cadoul. La comanda liderului cei care stau pe scaune trebuie să se scoale şi să alerge in jurul scaunelor, apoi fiecare să se aşeze pe scaunul lui şi să tragă funia cu surpriza spre sine. Cel mai sprinten câştigă.

IstorioaraToti se aşează in cerc. Fiecărui participant i se înmânează câte o

coală dc hârtie şi un pix. Conducătorul jocului pune întrebarea: “Ci-ne?". Copiii scriu răspunsurile pe foi (eu, Vasile, sau tu etc.). Apoi toţi îndoiesc hârtia în aşa fel, încât să nu se vadă ceea ce au scris. Fiecare dă foaia sa vecinului din partea dreapta şi primeşte foaia de la vecinul din stânga. Conducătorul pune altă întrebare, de exemplu: “Unde?”. Participanţii răspund, îndoiesc foaia şi o transmit mai departe. Conducătorul pune şi alte întrebări (Ce a făcut? Când? Ce? Cum? Cu cine De ce?

etc.). La sfârşitul jocului toţi desfac foiţele şi citesc răspunsurile, care la acest moment devin o istorioară hazlie.

GHICI AL CUI E GLASUL Obiectiv Dezvoltarea atenţiei, stăpânirii de sine,general: a auzului fi orientării în spaţiu.

Este un joc cu mobilitate redusă, care poate fi desfăşurat atât îj, incăperi şi săli sportive, cât şi în aer liber, pe terenuri de joc. Pârtiei, pă băie|ii şi fetele cu vârsta între 5-10 ani.

Jucătorii se aranjează în cerc, iar unul dintre ei, numit dinainte se plasează în mijlocul cercului şi închide ochii. La semnalul conducătorului, jucătorii se deplasează în cerc şi declamă ritmic:

"Ciuleşte-fi urechea bine să vedem ghiceşti ori ba, cine te-a strigai pe tine?Hai ghiceşte nu mai starîn acest moment unul dintre jucători, cu glas schimbat, strigi numele celui cu

ochii închişi. Acesta trebuie să ghicească cine Ea v. strigat. La comanda conducătorului el deschide ochii şi arată spre cel care i-a rostit numele. Dacă a ghicit, toţi rostesc în cor:

"Ai ghicit, ai ghicit.Treci în cerc - fii mulţumit!"Jucătorul din centrul cercului trece în locul celui care i-a rostii

numele, iar acesta vine în centru şi jocul continuă. Dacă însă n-a ghicit el rămâne în centrul cercului, iar jucătorii termină în cor cupletul: "N-ai ghicit, n-ai ghicit Stai pe loc, te-ai păcălit!"

Dacă jucătorul nu ghiceşte de 5 ori la rând cine i-a rostit numele, el trece în cerc, iar un alt participant ocupă locul lui în centru.

De flecare dată conducătorul trebuie să-l numească în prealabil pe jucătorul care va rosti cu glas schimbat numele celui din centru. Participanţii trebuie să înveţe textul înainte de începerea jocului-

Anexa nr.3

JOCUL "TINERII NATURALIŞTI"

Aceasiă activitate presupune mai multe concursuri ce pot fi or- gfDiate cu copiii în timpul marşului turistic sau seara după cină. Obiective: Cunoaşterea florei

şifaunei(inutvluinatal.Formarea atitudinii responsabile faţă de mediul natural.

Participanţii se împart în trei echipe. Educatorul îşi asumă rolul de prezentator, alţi maturi pot fi arbitri.

Concursul nr.l. "Semnepopulare"Prezentatorul propune echipelor câte 4 întrebări. Timp pentru

pregătire - 10 sec. Participanţii trebuie să decidă despre ce timp rela-tează următorul semn — va fi soare sau ploaie. Pentru fiecare răspuns corect echipei i se acordă I punct.• întrebări echipei nr. I:

1. La ce timp trebuie să ne aşteptăm dacă cioara zboară de una singură? (cu soare)

2. Muştele devin nesuferite. Cum va fi limpui? (ploios)3. Dimineaţa cerul este cenuşiu. Cum va fi ziua? (cu soare)£■ Dimineaţa iarba e în rouă. Ce zinc aşteaptă? (cu soare)

1 întrebări echipei nr.2:1. Ce zi ne aşteaptă dacă brusc se intensifică mirosul salcâmului?

(ploioasă)2- Ciocârlia cântă, dar nu sc vede. Ce timp trebuie si aşteptăm? (cu soare)3- Viermii de ploaie ies la suprafaţă. Ce ar însemna aceasta? (ploaie)4. Seara orăcăie broaştele. Cum va fi timpul? (cu soare)

* întrebări echipei nr.3:___ . 1. Fluturii se aşează pe tulpinile copacilor. Ce ar însemna

aceasta? (zi cu soare) , 2. în natură se aşterne liniştea. Cum va fi timpul. (pfaojW

3. Peştii sar din apă. Ce ar însemna aceasta? (Je ploaie) ’ 4. Păianjenul ţese repede păienjenişul. Ce timp trebui aşteptăm? (zi cu

soare) ,et

Concursulnr.2. "Plante medicinale" in viaţa cotidiană deseori folosim plante medicinale pentru trata de o maladie sau alta. Echipele primesc cartonaşe, în coloniţă sunt scrise denumirile plantelor medicinale, iar în a dola bolile. Ele trebuie să ghicească planta şi, respectiv, boala care po^ fi tratată. Timp pentru meditaţie - 5 min. Fiecare răspuns corect ad& ce echipei 2 puncte.LăcrămioarăRostopascâMăceşZmeurăRidicheFagAlbăstriţăPăpădiePătlaginăTeiUtzicăValeriană (odolean)Insomnie Boli de inimă AnghinăTulburarea văzului Inflamaţia ochilor Boli de piele Radiculită Boli de stomac Afecţiuni renale TuşeaRăni, ulcere, tăieturi Răceală

Anexa nr.4

Răspunsuri corecte: lăcrămioară - boli de inimă; rostopascâ - boli de piele; măceş - afecţiuni renale; zmeură - anghină; ridiche - tuşea; fag - tulburarea văzului; albăstriţă - inflamaţia ochilor; păpădie - boli de stomac; pătlagină - răni, ulcere, tăieturi; tei - răceală; urzică - radiculită; valeriană - insomnie.

Concursulnr.3. "Orientarea în natură"Participanţii la acest concurs scriu pe o foaie de hârtie cât mai multe

modalităţi de orientare în spaţiu cu ajutorul fenomenelor naturii (soare, copaci etc.). Timp pentru pregătire - 5 minute, după care echipe» prezintă lucrările juriului. Pentru fiecare modalitate de orientare corect*tchipa câştigă 3 puncte. Propunem câteva modalităţi de orientare ce pot ă folosite de moderatori în timpul convorbirii cu copiii.

1. Vara soarele rfisare de la nord-est, iar iama de la sud-est.2. Vara soarele apune la nord-vest, iar iama la sud-vest.3. Furnicile construiesc muşuroaiele în partea de sud.4. Ciorchinele de struguri sunt îndreptate spre sud.5. Muşchii acoperă pietrele, tulpinile copacilor, stâncile de piatră din partea de nord.

Concursul nr.4. "Confecţii din materialele naturii"Timp de 25 minute echipele trebuie să pregătească o confecţie folosind numai materiale din natură (se

interzice a folosi clei, hârtie, creioane etc.). Juriul apreciază confecţia cu 10 puncte.

Concursul nr.S. "Cine-i cel mai precis"De la fiecare echipă se alege câte un reprezentant. Moderatorul plasează două obiecte la o anumită

distanţă. Sarcina jucătorului e să determine cât mai exact distanţa dintre ele, fără a face vreo măsurare. Cel mai precis jucător acumulează 3 puncte, iar ceilalţi doi - câte 1 punct.

Concursul nr.6. "Urme misterioase"Moderatorul pregăteşte din tiinp desene cu urme ale diferitelor animale. Fiecare echipă primeşte

astfel de desene (3-4) şi trebuie să ghicească cărui animal îi aparţin. Răspunsul corect aduce echipei I punct Se pot propune şi alte concursuri.

La finele jocului juriul face bilanţul şi numeşte echipa învingă-

întrebări suplimentareAceste întrebări se propun numai în cazul daci echipei acumulat

acelaşi număr de puncte. Fiecare echipă alege un rep* * tant care va răspunde în scris la întrebări. Răspunsul corect se a ^ azi cu 2 puncte.

'*'r'1. Cum altfel mai poate fi numit viscolul? (vifor, viforniţă)

2. Cum se numesc vârtejurile care au loc pe teritoriul Anter' ■ I (tornado)lc,i

3. Ce absorb frunzele din aer? (bioxid de carbon)

La sfârşitul jocului moderatorul face total urile şi numeşte în • gălorii.n"CARUSEL MUZICAL

Mulţi copii fac studii în şcoli muzicale şi posedă cunoştin|c despre marii compozitori, denumirile capodoperelor muzicale, denumirile in-strumentelor muzicale. Ar fi bine să verificăm cum se descurcă ei şi alţi copii în muzica clasică. La joc pot participa 3 echipe a câte 3-4 copii. Fiecare răspuns corect se notează cu I punct Răspunsurile comentate îi va ajuta pe copii să cunoască mai mult despre lumea muzicii.

Concursul nr.l. "Chestionar" întrebări pentru echipa nr. I:1. Cum se numeşte cântecul cel mai solemn al fiecărei fări? (imn)2. Cine conduce muzicanţii într-o orchestră? (dirijorul)3. Cum se traduce din limba italiană cuvântul "balet"? (dansez)4. Denumirea instituţiei superioare de învăţământ muzical din tara noastră... {Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice)

5. Ce înseamnă în traducere din limba italiană "adajio"? (încet, domoî)6. Care sunt cele două tonalităţi ce se folosesc ia muzică? {major şi minor)7. Numiţi principalele chei muzicale, (vioară şi bas)8. Care preşedinte al SUA este cunoscut ca fiind pasionat pentru interpretare la saxofon? (B. Clinton)

9. Cine a fost primul pedagog al marelui V.A. Mozzart?(tatăl său)

10. A. Vivaldi şi P.I. Ceaikovski au scris câte o lucrare cu aceeaşi denumire. Care este? ("Anotimpurile anului')

11- Numiţi dansul care provine de la denumirea regiunii Mazovia (Mazousze) din Polonia (mazurka)

12. Soprano de colaratură este cea mai înaltă sau cea mai joasă voce feminină? (cea mai înaltă)

13. Cum se numeşte cea mai joasă voce bărbătească? (bas)

14. Care cântăreţ rus este considerat cel mai bun bas din u. timpurile? (/'./. Şaleapin)

15 Cmc este cea mai bunâ soprano a operei moldoveneşti? îlBieşu)

întrebări pentru echipa nr.2:1. Cu ce se ocupau trubadurii? (compuneau muzică)2. Unde a luat naştere jazul? (SUA. sec.XX)3. Care pasăre e considerată cea mai bună cântăreaţă a pjdi» lor noastre?

(privighetoarea)4. Cine este cel mai vestit interpret al cântecelor în stilul "4 n-rol"?

(£. Presli)5. Numiţi instrumentul-orchestră. (orga)6. Dacă în note e scris "allegro", ce înseamnă aceasta? (re/*

de, vesel)7. Ce dispoziţie creează tonul minor? (tristeţe, melancolie)8. Ce cheie deschide portativul? (cheia-sol)9. Dacă două sau mai multe voci sună într-o singură voce, a spune că ele sună în... (unison)

10. Interpretul şade pe scaun, iar instrumentul muzical îl sprijină de podea între picioare. Despre ce instrument e vorbr (violoncel)

11. Cum se numeşte crearea operei muzicale în timpul interpretării fără nici un fel de pregătire? (improvizare)

12. Cine este cel mai celebru viorist, tehnica căruia a trezit» entuziasm adevărat al admiratorilor de muzică clasici (Nicolo Paganini)

13. V.A. Mozzart a fost primul care a interpretat operele muzicale la instrumentul ... Cum se numeşte instrument13 respectiv? {formepian)

14. La ce instrument muzical cântau ciobănaşii din "MioriP (fluier) . .■ [0

15. Pe care compozitor vestit regele valsului în Rusia numit Ivan Ivanovici Straus? (/. Ştraub)

întrebări pentru echipa nr.3:I Cum se traduce din limba englezi denumirea stilului

"cantri"? (rural, sătesc)1 Cum se numeşte instrumentul dirijorului? (bagheta dirijorului)3 Din ce ţară este grupa "Bitlz"? (Anglia)4. Cum se numeşte grupul de muzicieni ce interpretează o creaţie muzicală? (orchestră)

5. Dacă în note e scris "moderato", ce înseamnă aceasta? (cumpătat, măsurat)6. Ce dispoziţie creează tonul major? (de bucurie)7. Care instrument muzical a fost predecesorul flautei? (fluierul ciobănesc)8. Cine este cel mai mare meşter de viori? (Antonio Stradivari)9. Cum se numeşte muzica de traur? (recviem)10. Care dans este denumit "regele tuturor dansurilor"? (valsul)11. Cum se numeşte tratamentul prin muzici? (mehterapie)12. în ce instrument muzical s-a transformat azi vestita Uri a zeului Appolon? (chitară)

13. Cine a compus muzica la baletul "Luceafărul"? (£ Doga)14. 'Bărbierul din Sivilia"este operă sau balet? (operâ)15. Cine a compus muzica "Marşul nupţial"?(Mmdebom .)

Anexa nr.6 JOC-CONCURS "MISS-GRAŢIE"Bos leaCov păPas rigMor reLa manSu tăSa ţanPro şteMa sopPe cos

La concurs participă 5 fete ce vor realiza diferite sarcini, iar ■ le va aprecia. Pentru desfăşurarea jocului pregătim: un teu, un scauT^ ceainic, fier de călcat, rachetă de tenis, cartonaşe cu denumirea a ’ ** obiecte: prezentarea muzicală a concursului dansului; rechizite defy rie (pieptene, oglinzi, podoabe pentru păr, gume, agrafe, funde)- c ? I naşe pentru concursuri -5 şi 8,25 baloane umflate.

Concursul nr.lFetelor li se propune să povestească despre sine: prenume/» ■ hobby,

viitoarea profesie.

Concursulnr.2. "Strigături"Timp de 5 min. fetele trebuie să alcătuiască şi apoi să cânte o strigătură

despre sine. Juriul apreciază acest concurs cu 5 puncte.

Concursul nr.3. "Dans neobişnuit"Moderatorul propune fetelor să tragă din cutie cartonaşe pe cart sunt indicate

obiecte cu care trebuie să danseze. Răsună muzica, participantele demonstrează măiestria cu obiecte neobişnuite. Punctajul maximal - 6.

Concursulnr.4. "Cea mai amabilă"Fetele pe rând îl roagă pe moderator să Ie permită să facă ordine în apartamentul său.

Acest lucru trebuie făcut cât mai amabil. Pttnc- tajul maximal — 6.

Concursul nr. 5. "Formează cuvintele "Participantelor li se împart foife cu sarcina propusă. Timp 1 min. fetele trebuie să formeze din silabe

cuvinte. Pentru fi cuvânt corect participantelor li se acordă I punct.

I Răspuns:bostan, covrig, pastă, morman, lalea, supă, sacoşă, prosop, mare, peşte.

Concursul nr.6. "Cea mai bună interpretă"

Fetele iarăşi trag cartonaşe cu denumiri şi află în ce rol va trebui să interpreteze o strofă din cântecul ales. Juriul apreciază măiestria participanţilor cu 5 puncte.

Concursulnr.7. "Ghiceşte"Fiecărei participante i se propun câte

trei ghicitori. Pentru răs puns corect - 1 punct. Dacă participanta întâmpină greutăţi, apoi altă fată poate răspunde corect şi acumulează adăugător I punct.

Concursul nr.8. "Frizerul anului"In ajutorul participantelor le vin 5

fete, e de dorit cu părul Iung. Timp de 20 min. participantele trebuie să le coafeze frumos folosind in acest scop rechizitele pregătite de către organizatori. Creatoarea celei mai frumoase coafuri acumulează 5 puncte, juriul apreciază şi celelalte lucrări.

Concursul nr. 9. "Alcătuieşte cuvântul"Timp de 5 min. participantele trebuie

să alcătuiască trei cuvinte. Fiecare cuvânt e descompus în Utere. Pentru fiecare cuvânt corect fetele acumulează câte un punct, iar pentru rapiditate n executare Participantele primesc puncte suplimentare.

Concursul nr.5. "Cel mai gospodar"Se aleg câte trei persoane din echipă. Primii jucători trebui coase cât

mai repede şi îngrijit câte un nasture. Pentru această sait* băieţii acumulează maximum 4 puncte.

în acelaşi timp, alţi jucători numesc o reţetă a oricărui fel I mâncare (la alegerea juriului sau a jucătorului, de exemplu, supj sarmale, plăcintă). Participanţii pot acumula pentru acest conct% maximum 4 puncte.Alţi participanţi trebuie să numească cât mai multe plante de I grădină.

Copiii numesc pe rând câte o plantă. Cine va numi ultimii I planta, câştigă.

Concursul nr. 6. "Cel mai bun cântăreţ şi dansator"Se invită câte un cântăreţ şi un dansator din echipă. Cântăreţii intonează

orice cântec sub acompaniere sau fără, iar dansatorii inter- I pretează un dans sub muzica aleasă de ei sau compoziţia muzicală propusă de către juriu. Calitatea interpretării cântecului şi a dansului se apreciază în sistemul de 5 puncte.

Concursul nr. 7. "Ghicitori "Pentru fiecare echipă moderatorul pregăteşte câte 8 ghicitori Fiecare

răspuns corect este apreciat cu 1 punct. Dacă o echipă întâm- I pină greutăţi în răspunsuri sau dau răspunsuri greşite, adversara m şansa de a răspunde şi de a obţine puncte suplimentare.

Concursul nr.8. "Cine va sări mai departe"Toţi participanţii echipei se aliniază unul după altul. Primul ju~ cător sare în

lungime. Următorul sare de pe locul unde a aterizat pn- mul şi aşa mai departe până nu vor sări toţi jucătorii echipei. Condu- I cătorul observă care echipă a sărit mai departe şi îi acordă 3 puncte. I

Concursul nr.9. "Găseşte cleştele"Se alege câte un reprezentant al echipei. Jucătorul îşi agafă cleştişoare de

albituri, iar adversarul său cu ochii închişi trebuie timp de 1 min. să le găsească şi să le desprindă pe toate. Pentru &&& cleştişor desprins jucătorii câştigă câte 1 punct.

Concursul nr. 10. Pescarul"jucătorilor li se propune să aranjeze în ordine alfabetică denumirile

peştilor de râu: carp, plătică, caras, ştiucă, biban, lin, ocheană. Timp pentru pregătire - 1 rain.

Răspuns: biban, caras, carp, lin, ocheană, plătică, ştiucă.

Concursul nr. 11. "Melcul"Toţi membrii echipelor se aranjează în linie unul lângă altul la o

distanţă de 1 m şi sub acompanierea muzicii se mişcă spre finiş. Se interzice să stai pe loc sau să mergi înapoi. Câştigă acea echipă jucă-torul căreia va sosi ultimul. învingătorului i se acordă 3 puncte.

Concursul nr.12. "Gazeta"Se invită câte un reprezentant al echipei. Jucătorul duce o mână după

spate, iar cu cealaltă trebuie să mototolească cât mai tare ziarul. Timp pentru îndeplinirea sarcinii - 1 min. Cine va mototoli cel mai mult ziarul aduce echipei sale 3 puncte.

La finele jocului juriul calculează punctele acumulate de echipe, face totalurile şi declară învingătorul jocului "Haideţi băieţi ■

Anexa nr.8

JOCUL "COMESTIBIL-NECOMESTIB1L"

Acesta este un joc simplu ce dezvoltă atenţia şi percepţia aud* vi Moderatorul aruncă mingea unui copil şi numeşte un cuvânt Q, recare. Dacă acest obiect se poate mânca copilul prinde mingea, i- dacă nu - copilul aruncă mingea. In joc pot participa orice numiri copii. Copiii pot deveni singuri conducători. Pentru ca conducătorii, lui să-i fie mai uşor să organizeze jocul, propunem o listă de cuvinte pentru trei variante de joc (câte 60 cuvinte în fiecare variantă). Varianta I

Bărbie, salam, margaretă (floare), vopsele, ovăz, agriş, cuţi avion, spărgător dc gheaţă, lămâie, ghete, caramelă, sacou, verandi îngheţată, maiou, came, capcană, frişca, clopoţel, cireşe, spagetti pat, pieptene, republică, dulceaţă, frigider, prosop, colţunaşi, ceapă, mănuşi, perie de dinţi, macaroane, ac, clătite, vas, beschie, covrig, porţelan, crenvurşti, brad, ciorapi, busolă, ridiche, perle, fag, usturoi ciocan, harbuz, cleşte de rufe, caşcaval, valiză, coacăză, deşteptător, iaurt, termofor, smântână, magnetofon, bostan.

Varianta IISalată, cociorvă, hrişcă, baterie, zămos, scară, varză, stat, boa- I boaită, copci morcov, revistă, porumb,

burete, unt, mărţişor, prune, priză, caras, ziar, foarfece, măr, clei, miere, acvariu, budincă, telefon cartofi, manual, cadă, omletă, prune, ruladă, vapor, sare, combini piper, biscuiţi, cămaşă, salam, terci, zeamă, brânză, drapel, păpădie. nasture, orizont, banană, cărare, caise, boltă cerească, computer. hrişcă, stadion, prăjitură, casetă, koktail.

Varianta IIISărbătoare, ciorbă, fantezie, orez, chec, coleg de clasă, l«P te > scrânciob, cremă gelatinoasă, jucărie,

lapte acru, dicţionar, supă, nn- tomobil, portocală, cultura fizică, cub, mărar, joc, sanatoriu, maione- I zi fântână, colecţie, peşte uscat, foaie volantă, magiun, stafide, c* j lendar, fasole, vacanţă, sculptură, ceai, avion, bazin, apă mineral* I sfeclă, scenă, fabulă, compot, balon, fulgi de nea, autobuz, televizor. chefir, paie, pepene, ciocolată, dischetă, sârmă, revolver, mango. Iu5' tri lapte, tigaie, pâine, mlaştină, dulciuri, secară, tutun.

Anexa nr.9 "CRED-NU CRED"Aceste întrebări pot fi folosite în calitate de joc aparte unde echipelor li sc

propune să fie de acord sau să respingă afirmaţiile. Acest material sc mai poate folosi ca supliment la alte jocuri.I peştele crap, special este crescut de om. Corect

2. Balena albastră poate fi mai greadecât 50 de elefanţi. Corect

3. Balena albastră nou-născută e în stare să bea1001 lapte la o singură mâncare. Corect

4. Balena albastră în 24 ore poate mânca până la4 tone de produse. Corect

5- Numai femela ţânţarilor poate suge sângele oamenilor şi animalelor. (Corect,

masculii ţânţarilor se hrănesc cu sucul plantelor)

Hn savant a făcut 2500 fotografii ale fulgilor de zăpadă şi nici unul nu semăna unul cu altul. Corect

7- Pe pământ există 100 specii de crocodili Incorect

*• Unele specii de crocodili se pot aflasub apă timp de 2 ore. Corect

9- Dacă e nevoie, crocodilul poate dezvoltaw . . (IriCOrSCt,

o viteză de 30 km/oră. /2 km/ort)

10. Petrele scumpe sunt alcătuite din cristale.Corect

11. Cucul singur îşi cloceşte puii. (Incorect Iel îşi depune ouăle în cuibarele altor păsării

12. Puiul de cuc care iese din ou aruncă din cuibalte ouă. Corect I

13. Puii lebedelor negre se nasc negri. (Incorect, Iau culoare deschisa) I

14. Partea opusă a Lunii se vede bine de pe pământ. (Incorect, Inu se vede)

15. Luna este cel mai apropiat corp ceresc de Pământ. Corect16. Păianjenul lăţos gigantic (dimensiuni - 10 cm)

ţese plase atât de puternice încât poţi pescui cu ele. Corect

17. Pantera şi leopardul sunt animale diferite. (Incorect,este unul şi acelaşi animal numai de culori diferite)

1S.Coadă frumoasă are numai femela păunului. (Incorect,numai masculul)

19. Păunul aparţine grupei de găini. Corect20. La pinguini masculii clocesc ouăle. Corect21. Muşchii nu cresc pe pământ, ci pe stânci.Corect22. Calul-de-mare poate mânca 300 moluşte în zi. Corect23. Unii licheni trăiesc în natură numai o zi. (Corect,

deoarece pe vârful muntelui unde cresc ei este foarte frig)

24. Omitoringul şi vipera - unicele mamiferecare depun ouă din care ies puii. (Corect

de regulă, mamiferele îşi nasc pui')

. mioare poate sta sub apă până la 5 min. CorectNutria

(Corect,insecta ori se lipeşte de frunze, ori floarea se închide repede şi înhaţă insecta)

17 porcul-de-mare este cel mai mare rozător din lume.

2g. Există în natură lilieci care mănâncă peşti.

29. Cauciucul se foloseşte în producerea anvelopelor automobilelor.30. Unii vulturi îşi văd prada la o distantă de 8 km.31. Cangurul roşu sare la o distanţă de 14 m.32. Girafa matură poate ucide leul dintr-o lovitură.33. Toţi şerpii sunt surzi.34. Cămila poate bea 123 1 apă timp de 10 min.

35. Rozătoarea de pustiu niciodată nu bea apă. (Corect,ea acumulează apa numai din hrană)

36- Aloea din America de Nord trebuie să crească timpde 15 ani până începe să înflorească. Corect

37. Florile de eucalipt n-au petale. (Corect,tn loc de frunze ele au stamine)

38- în Australia există 500 specii de eucalipt. Corect

39- Ochii cameleonului se rotesc în toate părţile.Corect

, cun, plante care singure prind insecte. 26. bun y insec

Corect

CorectCorectCorect

CorectCorectCorect

Corect

Anexa nr.10

JOCURI DINAMICE (II)

.Vifcarea este viafăJocurile dinamice - una dintre cele mai îndrăgite ocupaţii alei

copiilor. îndeosebi copiilor le plac jocurile legate de alergări, săriturjj aruncarea mingii. Aici ei au posibilitate să-şi măsoare Torţa, să-şi manifeste dibăcia, viteza, dorinţa de a birui. Jocurile mobile sunt foarte utile pentru sănătate, deoarece ele dezvoltă muşchii, influenţează binefăcător asupra întregului organism, educă rezistenţa. Jocurile de echipă contribuie la formarea calităţilor morale: întăresc voinţa, insistenţa, ii obişnuiesc pe copii să fie cinstiţi, educă disciplina. Jocurile dinamice populare sunt mijloace tradiţionale folosite de pe-dagogi pentru instruirea şi educaţia copiilor. Din moşi-strămoşi în jocurile populare sc manifestă modul de viaţă a oamenilor, obiceiurile, munca. Jocurile populare conţin mult umor, glume, râvnă, entuziasm competitiv. Ele îşi păstrează farmecul său artistic, caracterul in-comparabil al folclorului legat de joc.

Jocuri cu mingeaI. "Nuscăpa mingea"La joc participă câteva echipe cu un număr egal de jucători. Copiii

stau in cerc fiecare având în mâini o rachetă de tenis. Pe racheta căpitanului se află o minge de tenis pe care încearcă s-o pună pe racheta vecinului. Mingea nu se atinge cu mâinile. Biruie acea echipă mingea căreia ajunge mai repede la căpitan şi n-a fost scăpată jos niciodată.

2. "Prinde mingea"Copiii se aliniază în coloană unul după altul. Căpitanul ocupă poziţia

in faţa echipei sale. El ţine în mâini o minge de tenis cu care loveşte in pământ, primul jucător din coloană trebuie s-o prindă cu racheta sa ftră s-o atingă cu mâinile. Prinzând mingea el o înapoiază căpitanului, iar singur trece la sfârşitul coloanei. Dacă jucătorul n-a putut prinde mingea, echipa este amendată cu un punct şi continuă jocul. Învinge acea echipă care a acumulat mai puţine puncte amendă.

f fee aliniază în coloană. în faţa lor la o distanţa de 5 m * cos Fiecare jucător are câte o minge de tenis. Apropundu-se ^‘TmSată, el aruncă mingea în coş. Câştigă competiţia echipa ^'"aruncatmai multe mingi în coş.

4. "Porţile "Copiii construiesc din cuburi o poartă mică pentru mingea de | Fiecare participant

de la o distanţă de 3 m rostogoleşte mingea ,stfel, încât ea să nimerească în poartă. Dacă încercarea n-a reuşit, jucătorul încearcă din nou până nu va obţine rezultatul aşteptat. După gceea scoate mingea din poartă şi o transmite altui jucător ai echipei. învingătoare va fi echipa care a terminat mai repede jocul.

5. "FU atent"Copiii stau în cerc unul lângă altul. Un jucător aruncă mingea (o minge

obişnuită) copilului numele căruia l-a rostit. Dacă cineva n-a reuşit să prindă mingea, el e invitat în mijlocul cercului şi îndepiineş- I ie orice dorinţă a celorlalţi jucători. De exemplu, să interpreteze un cântec sau să sară pe un picior etc. Jocul poate fi modificat. Jucătorul care n-a prins mingea este eliminat din joc. La finele jocului în cerc rămâne numai învingătorul.

6. "StQnga-dreapta"Copiii, stând în cerc, se împart în două echipe. Se aleg doijucă- ton-

căpitani care stau alături. Ei încep concomitent să arunce mingea numai membrilor echipei sale (adică peste un jucător) şi ui diferite direcţii - o echipă în dreapta, alta - în stânga. Va câştiga căpitanul şi echipa care vor prinde mingea mai repede. Se poate şi altfel: învingă- toare va fi echipa care n-a scăpat mingea niciodată.

7. "Tenisul mare"Conducătorul jocului dă fiecărei echipe câte o pătură. Toţi jucătorii

echipei se ţin de marginea păturii, în mijlocul căreia se anine 10 mingi dc tenis. La comanda conducăţpruluL mingile şi le prindne mingi. Câştigă ech,?aaruncare mingile scăpate se scăpa cât mat puţine mingi. Dup numără şi se pun din nou pe p

ORA CURIOZITĂŢILOR

Ştlafică:• Bărbaţii din clasele nobililor din Europa purtau ciorapi de mătase.

bijuterii şi pantofi cu tocul înalt? Ei au renunţat la aceasta doar după Kesoluţia Francezi, începând cu epoca victoriană, în 1837.

• I cinei le ţi bărbaţii au purtat acelaşi tip de îmbrăcăminte mai multe secole Romanii şi grecii antici purtau tunici, iar îmbrăcămintea tradiţională in China, India, Japonia şi Malaiezia a fost întotdeauna unise x.

■ in secolul al IV-lea d.H. femeile din Vest purtau pantaloni adaptaţi după modelul persan. La acel moment în istoric pantalonii erau consideraţi nepotriviţi pentru bărbaţi. La un moment dat, în Evul Mediu, femeile şi-au schimbat pantalonii pe rochii, astfel apărând moda diferenţiată pe sexe.

• La sfârşitul secolului al XlX-lca, când unele femei au început să poarte pantaloni în public, erau considerate scandaloase, iar unele dintre ele au fost chiar arestate şi Închise?

• Bărbaţii japonezi poartă kimonouri, bărbaţii din Samoa poartă soronguri, bărbaţii beduini poartă robe largi. Bărbaţii din Amazonîa, Boli, Egipt. Grecia, Hawaii, Kenya, Coreea, Scoţia şi Tibet poartă fuste.

• In civilizaţia Maya doar bărbaţii purtau diferite ornamente şi bijuierii, considerându-se că femeile nu au nevoie de aceasta, deoarece cea mai maro bijuterie a lor este capacitatea de a naşte?

Curiozităţi despre natură:

Anexa nr.11

120

• 90% din activitatea vulcanica are loc în oceane. Când vulcanul Kiakatau a erupt in Indonezia în I883, a făcut un zgomot atât de mare. încât s-a auzit de la 8.000 dc km depărtare, până în Australia. A fost aruncată atât de mulţi cenuşă In atmosferă, încât, aproape 2 ani apusul de soare s-a văzut verde şi luna s-a văzut albastră. Erupţia vulcanului Krakalau a fost echivalentă cu 223 milioane de tone de explozibil.

■ Antarctica este cel mai rece continent; a fost înregistrată ..n 0

temperatură de -55 C°. In Antarctica cad cele mai puţine prestaţii decât pe orice alt continent.

■ Cel mai fierbinte continent este Africa, unde cea mai ridicată temperatură înregistrată a fost de 58 C°. Sahara. cel mai uscat ţi mai ^arc desert din lume, a fost cândva plin de râuri şi mlaştini.

■ ln Calama, un oraş In Deşertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodată.

• Istoria relatează că mai multe nave au fost scufundate de uragane decât ln războaie.

■ In lume, bântuie în medie 16 milioane de furtuni pe an.• Dacă s-ar topi toată gheaţa din Antarctida, nivelul oceanelor ar creşte cu 61 dc

inetri, ceea ce ar însemna că în jur de un sfert din aria de pământ a lumii ar putea fi inundată.

■ Cei mai mulţi oameni din Nepal numesc Muntele Everest Sagarmtha", care înseamnă "frunte în cer". Vorbitorii de limba tibetanănumesc Muntele Everest "Chomolungnu” ceea ce înseamnă "zeiţă, mamă a lumii". Muntele Everest este numit după Sir George Everest

• Viteza medie a unei avalanşe este de 35 de km pe ori• Apa în formă lichidă are o densitate mai mare decât apa în formă de gheaţă.

Dc aceea gheaţa pluteşte pe apă.• Cele mai întunecate locuri de pe Pământ sunt cei 2 poli: Pomi Sud nu

are lumină solară 182 de zile în fiecare an, iar Polul Nord -176 de zile pe an.

• Când este văzut dc deasupra, curcubeul are forma unei gogoaşe.• Cutremurele în lume au Joc cam o dată la o ori în fiecare an în lume au loc mai

mult de 50.000 de cutremure. Se estimează că până acum în urma cutremurelor au murit mai mult de 75 nulioane de oameni.

■ Cele 7 minuni naturale ale lumii sc consideră a fi. Muntele Everest din Nepal (Tibet), Cascada Victoria in Zambia (Zimbabwe), Marele Canion in Arizona (SUA), Marea Barieră de Corali (Australia), Aurora Boreali Vulcanul Parkutin în Mexic şi Portul Rio de Janeiro In Brazilia.

• Energia unui uragan este egală aproximativ cu 500.000 de bombe apoit*

Anexa nr.11

ORA CURIOZITĂŢILOR

Ştiaţi ci:• Bărbaţii din clasele nobililor din Europa purtau ciorapi de mătase.

bijuterii şi pantofi cu tocul înalt? Ei au renunţat la aceasta doar după Revoluţia Franceză, începând cu epoca victoriană, în 1837.

■ Femeile şi bărbaţii au purtat acelaşi tip de îmbrăcăminte mai multe secole. Romanii şi grecii antici purtau tunici, iar îmbrăcămintea tradiţională în China, India, Japonia şi Malaiezia a fost întotdeauna unisex.

■ în secolul al IV-lea d.H. femeile din Vest purtau pantaloni adaptaţi după modelul persan. La acel moment în istorie pantalonii erau consideraţi nepotriviţi pentru bărbaţi. La un moment dat, în Evul Mediu, femeile şi-au schimbat pantalonii pe rochii, astfel apărând moda diferenţiată pe sexe.

■ La sfârşitul secolului al XlX-lea, când unele femei au început să poarte pantaloni în public, erau considerate scandaloase, iar unele dintre ele au fost chiar arestate şi închise?

■ Bărbaţii japonezi poartă kimonouri, bărbaţii din Samoa poartă saronguri, bărbaţii beduini poartă robe largi. Bărbaţii din Amazonia, Bali, Egipt, Grecia, Hawaii, Kenya, Coreea, Scoţia şi Tibet poartă fuste.

■ în civilizaţia Maya doar bărbaţii purtau diferite ornamente şi bijuterii, considerându-se că femeile nu au nevoie de aceasta, deoarece cea mai mare bijuterie a lor este capacitatea de a naşte?

Curiozităţi despre natură:■ 90% din activitatea vulcanica are loc în oceane. Când vulcanul

Krakatau a erupt în Indonezia în 1883, a făcut un zgomot atât de marc, încât s-a auzit de la 8.000 de km depărtare, până în Australia. A fost aruncată atât de multă cenuşă în atmosferă, încât, aproape 2 ani apusul de soare s-a văzut verde şi luna s-a văzut albastră. Erupţia vulcanului Krakatau a fost echivalentă cu 223 milioane de tone de explozibil.

L §

Antarctica este cel mai rece continent; a fost înregistrată" temperatură de -55 C°. în Antarctica cad cele mai puţine pre- C2tii

decât pe orice alt continent.■ Cel mai fierbinte continent este Africa, unde cea mai ridicată

iemp°ratură înregistrată a fost de 58 C°. Sahara, cel mai uscat şi mai mare deşert din lume, a fost cândva plin de râuri şi mlaştini.

■ In Calama, un oraş în Deşertul Atacama din Chile, nu a plouat niciodată.

■ Istoria relatează că mai multe nave au fost scufundate de uragane decât în războaie.

■ în lume, bântuie în medie 16 milioane de furtuni pe an.■ Dacă s-ar topi toată gheaţa din Antarctida, nivelul oceanelor ar

creşte cu 61 de metri, ceea ce ar însemna că în jur de un sfert din aria de pământ a lumii ar putea fi inundată.f " C e i mai mulţi oameni din Nepal numesc Muntele Everest f Sagarmtha", care înseamnă "frunte în cer". Vorbitorii de limba tibetană ! numeSc Muntele Everest "Chomolungma" ceea ce înseamnă "zeiţă, mamă a Muntele Everest este numit după Sir Gcorge Everest.

Viteza medie a unei avalanşe este de 35 de km pe oră.■ Apa în formă lichidă are o densitate mai mare decât apa în ormă dc

gheaţă. De aceea gheaţa pluteşte pe apă." Cele mai întunecate locuri de pe Pământ sunt cei 2 poli: Po- ul Sud nu

are lumină solară 182 de zile în fiecare an, iar Polul Nord ~ 176 de zile pe an.

" Când este văzut de deasupra, curcubeul are forma unei gQgoaşe.■ Cutremurele în lume au loc cam o dată la o oră. în fiecare an în

lume au loc mai mult de 50.000 de cutremure. Se estimează că până acum în urma cutremurelor au murit mai mult dc 75 milioane de oameni.

■ dig 7 minuni naturale ale lumii se consideră a fi: Muntele Everest din Nepal (Tibet), Cascada Victoria în Zambia (Zimbabwe), Marele Canion în Arizona (SUA), Marea Barieră de Corali (Australia), Aurora Boreală, Vulcanul Paricutin în Mexic şi Portul Rio de Janeiro în Brazilia.

. Energia unui uragan este egală aproximativ cu 500.000 debombe atomice.

• Un fulger conţine suficientă energie ca si prăjească 160.000 de felii de pâine. Din nefericire, un fulger durează l/l0.000 dintr-o secundă, aşa că c foarte dificil a întoarce felia de pâine şi pe partea cealaltă.

• în ultimii S0 de ani, temperatura Antarticii a crescut cu 2,5 grade Celsius. Desprinderea bucăţilor mari din gheţari şi a faptului că aceştia plutesc departe de continent poate fi cauza acestei creşteri de temperatură, in 1995 s-a desprins o bucată de gheţar de 1000 km2 care a început să plutească spre nord.

■ Masa Pământului creşte in fiecare an, deoarece pe suprafaţa Pă-mântului in fiecare an cad 3.000 tone de resturi de meteoriţi din spaţiu.

***

• "Campionul lumii" la sărituri este marele cangur. Acest "atlet" puternic, cu înălţimea de 3 metri, poate executa sărituri fantastice, până la 10 metri.

■ Cel mai înalt animal de pe Planetă este girafa. Are înălţimea unei case cu 2 niveluri. Girafa vede de departe şi aude foarte bine. Curios e, însă, că nimeni nu i-a auzit vocea.

• înainte de ploaie, animalele domestice se comportă astfel: vacile întind botul în sus şi inspiră adânc; găinile se tăvălesc şi se adună pe un loc mai ridicat; pisica bea mai multă apă decât de obicei.

■ Cel mai mare animal de pe Pământ este balena albastră. Ea cântăreşte mai mult decât 40 de elefanţi, iar coada ei are înălţimea unei case cu 10 etaje.

• Ciocul ciocănitorii loveşte arborele cu o viteză de 200 km pe oră.■ Furnica este cea mai puternică fiinţă de pe Pământ. Ea poate ridica

pietricele de 50 de ori mai grele decât cântăreşte propriul ei corp şi e în stare să târâie încărcături de 300 de ori mai grele decât dânsa.

■ Organismul omului cu înălţimea de 170 cm şi masa de 70 kg este compus din 40-46 kg de apă, adică circa 57-66 la sută din masă.

■ Creierul omului are cam 85 la sută din greutate; sângele - 80 la sută; ficatul - 70 la sută; oasele - 25 la sută din masa totală.

■ Setea apare în urma eliminării apei în proporţie de 1 la sută faţă de greutatea corpului. Pierderea a 5 la sută de apă faţă de masa corpului duce la leşin, iar pierderea a 10 la sută de apă are sfârşit letal (deces).r

■ Ochiul omului distinge de la 130 până la 250 nuanţe de cutai simple şi de la 5 până la 10 milioane de nuanţe compuse.

■ La întuneric, ochiul se adaptează în 60-80 minute.■ Râsul înseamnă sănătate. Savanţii au constatat că râsul până la la-

crimi zguduie întregul organism. Schimbul biologic de substanţe capătă un ritm nou, starea fizică se îmbunătăţeşte, muşchii pieptului se întăresc.• Dacă omul râde regulat, el devine mai plin de voie bună, mai

energic.■ Conform unor date statistice, populaţia globului pământesc creşte în

fiecare an cu 65-70 milioane de oameni. Aceasta înseamnă în medic 190 mii de oameni pe zi, 8000 pe oră, 130 pe minut, 2 pe secundă. 30 la sută din sporul populaţiei revine ţărilor din Asia, Africa şi America Latină. Calculele demografilor demonstrează că în anul 2025 populaţia Pământului va constitui 11 miliarde de oameni, ceea ce este de două ori mai mult decât în prezent. Iar încă peste 100 de ani, ea se va cifra la 7000 de miliarde. Totuşi, câţi oameni poate ţine Pământul?

■ Firul de păianjen este atât de subţire şi uşor, încât un fir de lungimea ecuatorului ar cântări 455 de grame.

■ Pentru obţinerea unui kg de esenţă de trandafiri sunt necesare 3 tone de petale.

■ în India există un copac, ale cărui frunze conţin electricitate. Acest arbore uimitor influenţează acul magnetic, care începe să se agite la 15-20 metri depărtare de trunchiul copacului. Tensiunea elec-trică a copacului diferă în cursul zilei, cea mai înaltă înregistrându-se la amiază, iar cea mai joasă - la miezul nopţii.Viaţa este acolo unde le regăseşti, momentul in care simţi câ Iţj

Bţurţmc clipa şi că in ea stă ascunsă o viaţi întreagă(Simion)

Cel mai greu ii este omului să se dezobişnuiască de viaţă.(Simion)

In viaţă nu e nevoie si spui "îmi pare rău", "regret!"(Simion)

Omul fericit este acela care stipâneşte şi munca, şi dragostea.(Sigmund Frcud)

Fericirea nu se afli în fericire, ci in drumul către ea.

Nimănui nu îi pasă dacă eşti trist, aşa că ai putea la fel de bine să fii fericit!

Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă.

(Lucian Blaga)***

Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi!

(Fiodor Dostoevski)***

Dacă vrei odihnă, crede. Dacă vrei adevărul, caută şi suferă.(Friedrich Nietzche)

***Cine învaţă nu înseamnă că şi ajunge la adevăr. Cine ajunge la adevăr, nu-i încă în

stare să-l întărească. Cine-I întăreşte nu înseamnă că şi ştie să-l întărească.(Confucius)

***Bârfa zboară repede prin comunităţile mici.

(Jerome K. Jerome)Numai oamenii care nu au cunoscut suferinţa pot să citească

; <*eS*,re 08 (Jerome K. Jerome)**#

Dacă o iubeşti, ft totul!(Nichita Stănescu)

###

Dragostea înseamnă să fii doi şi să nu fii decât unul.(Victor Hugo)

***

La extrema oricărui gând este un suspin.(Paul Valeiy)

***A fiiosofa înseamnă a încerca să răspunzi cu mijloace supermature la

întrebări pe care şi le pun copiii.(Lucian Blaga)

**+înţelepciunea este a bătrânilor, dar inima unui copil este puri

(Proverb indian)***

Oamenii normali învaţă din propriile greşeli; oamenii deştepţi învaţă din greşelile altora.

***Oamenii inteligenţi sunt la fel pretutindeni.

(Jerome K. Jerome)***

O idee începe prin a fi un paradox, continuă prin a fi o banalitate Şi sfârşeşte prin a fi o prejudecată.

(Grigore Moisil)*♦*

Experienţa este singura in stare să ne ofere informaţie reală despre viaţă!

(Mircea Eliade)***

Jocul este munca pe care te bucuri să o faci gratuit.(Evan Esar)

Dacă eşti bun doar pentru tine, nu eşti bun de nimic.tM

Acela iubeşte cu adevărat, care caută la interesele celui iubit.(Sf. loan Gură-dc-Aur)

IMPana de scris este mai puternică decât sabia.

(Shakespeare)***

F. in zadar să vorbeşti celui care nu vrea să te asculte.(M. Eminescu)

**•O cuvântare fără scop specificat este ca o călătorie fară destinaţie.

(Ralph C. Emedley)

Ca că pregăteşti o bună cuvântare spontană îţi trebuie mai mult de trei săptămâni.

(Mark Twain)*+*

Scrierea la persoana a treia deseori ne permite să ne ascundem in spatele organizaţiei.

(Schwartz)***

Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.(R. Kipling)

*•*Totul a ieşit bun din mâinile naturii, pentru a degenera în mâinile

omului.(JJ. Rousseau)

Natura nu aparţine nimănui şi totuşi ea se dăruie tuturora!(T. Bogdan)

Nu avem dreptul să distrugem ceea ce nu noi am creat.(J. Dorst)

IwPROVERBE ŞI ZICĂTORI

, unul păru-şi schimbă, iar năravul ba. .X aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul. Mâţa cu clopoţei nu prinde şoareci.Face din ţânţar armăsar.Din coadă de câine sită de mătase nu se face.Şi lupul sătul, şi oaia întreagă.Calul de dar nu se caută la dinţi (în gură).Brânză bună în burduf de câine.Dacă vrei să nu te taie, nu fi bou şi nu fi oaie. Vorbeşti de lup şi lupu-i după uşă.Mielul blând suge dc la două oi.Mâţa blândă zgârie rău.Lupului bătrân îi plac mieii tineri, îi cald de cască mâţele.Capra face şi oaia trage.La cel sărac şi mâţa-i chioară.Nici nu ştii de unde sare iepurele.Capra nu merge de bună voie Ia târg.Ursul nu joacă de bună voie.Calul râios găseşte copacul scorţos.Capra sare masa, iada sare casa.Salbă de aur la gâtul măgarului.Dumnezeu să te păzească de judecata măgărească. Câinele care latră nu muşcă.

Vorba dulce - mult aduce.Lauda de sine nu miroase a bine.Vorbind puţin, asculţi multe.Cine vorbeşte - seamănă, cine ascultă - culege. Porcul, dacă se satură, răstoarnă treuca.S-a dus bou şi a venit vacă.Până nu încaleci calul nu-i cunoşti năravul.Fereşte-te de câinele mut şi de omul tăcut.Porcul nu se îngraşă în ajun.Bate şaua să se priceapă calul.

Anexa nr.17

Mititel ţi plin de ace.Vine pe cârare-ncoace.Şi la mine de îl chem.Iute el se face ghem.

Urechi lungi, picioare lungi. Nici cu puşca nu-l alungi.E fricos nevoie mare Şi de-o frunză el tresare.

Roade peste tot ce-apucă Şi-şi târăşte coada lungă. Roade toată ziulica Până îl prinde pisica.

Sâsâie şi se târăşte Are solzi,dar nu e peşte.

Vine-agale pe cărare Cu căsufa în spinare.

Toată ziua ea adună Din a florilor cunună, Stropii de dulceaţă bună.

Cine la furnică iară.Vine boabe ca să ceară. Fiindcă vara a cântat Şi hrană nu a adunat.

(Ariciul

) (.Iepur

ele)(Şoricel

ul)(Şarpele

)(Melcul)

(Albina)

(Greierul)

POVEŞTI TERAPEUTICE CU MORALĂ

Cea mai frumoasă parabolă despre dragoste Se spune că a existat odată un arbore bătrân şi maiestuos, cu ramurile întinse spre cer. Când înflorea, fluturi de toate formele şi culorile veneau de pretutindeni şi dansau în jurul lui. Când făcea fructe, păsări din ţări îndepărtate veneau să guste din ele. Ramurile sale arătau ca nişte braţe vânjoase. Era minunat. Un băieţel obişnuia să vină şi să se joace sub el în flecare zi, iar copacul s-a obişnuit cu el şi a început să-l iubească. Ceea ce este mare şi bătrân se poate îndrăgosti de ceea ce este mic şi tânăr, cu condiţia să nu fie ataşat de idcea că el este mare, iar celălalt mic. Copacul nu avea această idee, aşa că s-a îndrăgostit de băiat. Ego-ul încearcă întotdeauna să iubească ceea ce este mai mare decât el. Pentru adevărata iubire, nimic nu este însă mare sau mic. Ea îi îmbrăţişează pe toţi cei de care se apropie.

Aşadar, copacul s-a îndrăgostit de băieţelul care venea în fiecare zi să se joace sub el. Ramurile sale erau foarte înalte, dar el şi le apleca, pentru ca băiatul să le poată atinge pentru a-i mângâia florile Şi pentru a-i culege fructele. Iubirea este întotdeauna gata să se încli- ne, ego-ul niciodată. Dacă încerci să te apropii de un ego, acesta se va ,n5lţa şi mai mult, devenind atât de rigid încât să nu-l poţi atinge. Ceea ce poate fi atins este considerat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins, cel care stă pe tronul puterii, este considerat a fi mare.

Aşadar, ori de câte ori venea copilul, arborele îşi pleca ramurile. Când micuţul îi mângâia florile, bătrânul copac se simţea cuprins de un val incredibil de fericire. Iubirea este întotdeauna fericită atunci când poate dărui ceva; ego-ul nu este fericit decât atunci când poate lua ceva de la altcineva.

Băiatul a crescut. Uneori, dormea în poala copacului, alteori îi mânca fructele sau purta o coroană împletită din florile sale. Se simţea atunci de parcă ar fi fost regele junglei. Florile iubirii te fac întotdeauna să te simţi ca un rege, în timp ce ghimpii ego-ului te fac să te simţi mizerabil.

Vizând cum băiatul poartă o cunună din florile sale, dansând cu ea, copacul se simţea fericit. II aproba cu ramurile sale; cânta în băta- ia sântului Băiatul a crescut şi mai mult. A început să se caţere în copac, legănând u-se pe ramurile lui. Ori de câte ori se odihnea pe ele. copacul se simţea fericit. Iubirea este întotdeauna fericită atunci când altcineva se poate sprijini de ea; ego-ul nu este fericit decât atunci când altcineva îl reconfortează.

t impul a trecut, iar băiatul a început să fie apăsat de alte îndatoriri Avea ambiţiile lui. Trebuia să îşi treacă examenele, să îşi facă prieteni... Dc aceea, a început să vină din ce în ce mai rar pe la copac. Acesta îl aştepta însă cu o nerăbdare din ce în ce mai mare, strigându-i din adâncurile sufletului său: „Vino, vino. Te aştept”. Iubirea îşi aşteaptă întotdeauna obiectul afecţiunii sale. Ea nu este altceva decât o continuă aşteptare.

Când băiatul nu venea, copacul se simţea trist. Singura tristeţe pe care o simte iubirea este aceea de a nu se putea împărtăşi cu altcineva de a nu sc putea dărui. Atunci când se poate dărui în totalitate, iubirea este fericită.

Băiatul a crescut şi mai mult, iar zilele în care trecea pe la copac au devenit din ce in ce mai rare. Toţi cei care cresc în lumea ambiţiilor îşi găsesc din ce în ce mai puţin timp pentru iubire. Băiatul a devenit ambiţios şi prins în afacerile sale lumeşti. „Ce copac? De ce ar trebui să-l vizitez?”

într-o zi, pe când trecea prin apropiere, copacul i-a strigat: „Ascultă! Te aştept în fiecare zi, dar tu nu mai vii pe la mine”.

Băiatul i-a răspuns: „Ce poţi să-mi oferi, ca să trec să te văd? Eu îmi doresc bani”.Ego-ul este întotdeauna motivat: „Ce poţi să-mi oferi pentru ca să vin la

tine? Aş putea veni, dar numai dacă ai ceva de oferit. Altminteri, nu văd de ce aş face-o”. Ego-ul are întotdeauna un scop. Iubirea nu are nici un scop. Ea

Anexa nr.19

reprezintă propria sa răsplată.Uimit, copacul i-a spus băiatului: „Nu vei mai veni decât dacă îţi voi oferi ceva? îţi

ofer tot ceea ce am”. Iubirea nu ţine niciodată nimic pentru ea. Ego-ul o face, dar iubirea se dăruieşte necondiţionat.

"Din păcate, nu am bani. Aceasta este o invenţie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem bani. în schimb, suntem fericiţi. Crengile

se umplu de flori, apoi de fructe. Umbra noastră îi răcoreşte noaS . ţnrsi7.iţi. Când bate vântul, dansăm şi cântăm. Deşi nu avem Sâni, păsărelele se cuibăresc pe ramurile noastre şi ciripesc vesele. Dacă ne-am implica şi noi în afaceri financiare, am deveni la fel de înrăiţi şi de nefericiţi ca voi, oamenii, care sunteţi nevoiţi să staţi prin temple şi să ascultaţi predici despre iubire şi despre pace. Noi nu avem nevoie de predici, căci trăim tot timpul aceste stări. Nu, noi nu avem nevoie de bani".

Băiatul i-a spus: "Atunci, de ce să vin la tine? Nu am de gând să merg decât acolo unde pot obţine bani. Am nevoie de bani". Ego-ul cere întotdeauna bani, căci banii înseamnă putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie.

Copacul s-a gândit mult, după care a spus: "Atunci, culege-mi fructele şi vinde-lc. în felul acesta, vei obţine bani".

Băiatul s-a luminat imediat la faţă. A urcat în copac şi a cules toate fructele copacului, chiar şi pe cele necoapte. în graba sa, i-a rupt crengile şi i-a scuturat frunzele, dar copacul s-a simţit din nou fericit Iubirea se bucură chiar şi atunci când este lovită. Ego-ul nu este cu adevărat fericit nici măcar atunci când obţine ceva. El nu poate simţi decât nefericire.

Băiatul nu şi-a dat nici măcar osteneala să-i mulţumească arborelui, dar acestuia nu-i păsa. Adevărata sa mulţumire s-a produs atunci când acesta a acceptat oferta sa de a-i culege fructele, pentru a obţine bani în schimbul lor.

Băiatul nu s-a mai întors multă vreme. Acum avea bani şi era foarte ocupat să obţină cu ajutorul lor încă şi mai mulţi bani. A uitat cu totul de copac şi astfel au trecut anii.

Copacul era trist Tânjea după întoarcerea băiatului, la fel ca o mamă cu sânii plini de lapte, dar care şi-a pierdut copilul. întreaga sa fiinţă tânjeşte după copilul pierdut pentru a-I strânge la piept şi a se uşura. Cam la fel tânjea şi copacul nostru. întreaga sa fiinţă era în agonie.

După mulţi ani, băiatul, devenit între timp adult s-a întors la copac.Acesta i-a spus: "Vino la mine. Vino şi îmbrăţişcază-mă".Bărbatul i-a răspuns: "Termină cu prostiile. Făceam asemenea lucruri pe vremea când

eram un copil fără minte".Ego-ul consideră iubirea un lucru prostesc, o fantezie copilăreascăCopacul a insistat: "Vino, mângâie-mi crengile. Dansează cu mine".Bărbatul i-a răspuns: "Termină cu flecăreala asta stupidă! Acum doresc să-mi construiesc o

casă. îmi poţi oferi o casă?"Copacul a exclamat: "O casă? Bine. dar eu trăiesc fără să stau într-o casă”.Singurii care trăiesc In case sunt oamenii. Toate celelalte creaturi trăiesc liber, in

natură. Cât despre oameni, cu cât casa în care trăiesc este mai mare, cu atât mai mici par în interiorul ei.

"Noi nu trăim în case, dar uite ce îţi propun: îmi poţi tăia crengile. pentru a-ţi construi o casă cu ajutorul lor".

Fără să mai piardă timpul, bărbatul a luat un topor şi i-a tăiat crengile copacului. Din acesta a rămas acum doar trunchiul, dar el era foarte fericit. Iubirea este fericită chiar şi atunci când îi sunt tăiate membrele dc către cel iubit. Iubirea nu ştie decât să dăruiască. Ea este întotdeauna pregătită să se ofere în întregime.

Bărbatul a plecat, fără să-şi mai dea osteneala să arunce în urmă măcar o privire. Şi-a construit casa visată, iar anii au trecut din nou.

Copacul, devenit acum un simplu trunchi fără crengi, a continuat să-l aştepte. Ar fi vrut să îl strige, dar nu mai avea ramuri şi frunze care să poată cânta în bătaia vântului. Vânturile continuau să bată, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. Cu un efort suprem, sufletul său a reuşit să rostească o ultimă chemare: "Vino, vino,

140

iubitul meu".Timpul a trecut, iar bărbatul a îmbătrânit. Odată, se afla prin apropiere, aşa

că a venit şi s-a aşezat sub copac. Acesta l-a întrebat: "Ce mai pot face pentru tine? Ai venit după foarte, foarte mult timp".

Bătrânul i-a răspuns: "Ce poţi face pentru mine? Aş vrea să ajung într-o ţară îndepărtată, să câştig şi mai mulţi bani. Pentru asta, am nevoie de o barcă".

Fericit, copacul i-a spus: "Taie-mi trunchiul şi fă-ţi o barcă din el. Aş fi extrem de fericit să devin barca ta şi să te ajut să mergi astfel în ţara aceea îndepărtată, pentru a câştiga mai mulţi bani. Dar, te rog, ai grijă de tine şi întoarce-te cât mai repede. Voi aştepta de-a pururi întoarcerea ta".

Omul a adus un ferăstrău, a tăiat trunchiul copacului, şi-a făcut o barcă din el şi a plecat.

Acum, din copac nu a mai rămas decât rădăcina, dar el a conti-t Să aştepte cu răbdare întoarcerea celui iubit. A aşteptat mereu şi

mereu, conştient însă că nu mai avea nimic de oferit. Poate că bărbatul nu'se va mai întoarce niciodată. Ego-ul nu se duce decât acolo I unde are ceva de câştigat.

Odată, m-am aşezat lângă ciot. Acesta mi-a şoptit: "Am un prieten care a plecat departe şi nu s-a mai întors. Mă tem să nu se fi înecat sau să nu se fi rătăcit. Poate că s-a pierdut în ţara aceea îndepărtată. Poate că nici măcar nu mai este în viaţă. O, cât mi-aş dori să aflu veşti de la el! Mă apropii de sfârşitul vieţii, aşa că tot ce mi-aş mai dori ar fi să aflu veşti despre el. Atunci aş muri liniştit. Dar ştiu că nu ar mai veni nici dacă mi-ar auzi strigătul, căci nu mai am nimic să-i ofer, iar cl nu înţelege decât acest limbaj".

Ego-ul nu înţelege decât limbajul acceptării. Iubirea vorbeşte limbajul dăruirii.

Osho - Cartea despre sex. Editura M1X

Legenda plopuluiA fost odată un băiat tare rău. Cât era ziulica de mare colinda prin

sat şi se ţinea doar de rele. Căuta cuiburile păsărilor şi le spărgea ouăle, chinuia bieţii câini care nu-i făceau nici un rău, legându-le cate o tinichea de coadă şi apoi luându-i la goană. Dar cel mai mare păcat al său era că îşi bătca joc de oamenii bătrâni.Bunul Dumnezeu era foarte mâhnit dc purtarea băiatului, dar se hotărî

să încerce să-l schimbe şi o trimise pe pământ pe Sfânta Duminică. Aceasta se preschimbă într-o bătrână sărmană şi gârbovită de ani şi se aşeză la uşa bisericii în zi de sărbătoare, când tot satul era strâns la slujbă. Ca să-i încerce inima, bătrâna i-a cerul băiatului un măr sau un colac, dar aceasta nu doar că nu s-a îndurat să facă pomană cu un om sărman, dar i-a şi răspuns urât bietei femei. Văzând atâta răutate, Sfânta Duminică se preschimbă la Ioc, înconjurată într-un nor luminos. Toţi sătenii au căzut în genunchi, închinându-se în faţa unei asemenea minuni şi bucurându-se de prezenţa sfintei în mijlocul lor. Speriat, băiatul obraznic a rupt-o la fugă, dar în urma sa a mai auzit vorbele sfintei:

141

Stat pe loc. copil rău ce eşti! Coborâsem pe pământ pentru mântuirea ta. dar văd ci răutatea ta n-are leac. Nu meriţi să trăieşti în chip de om, căci nu cunoşti ce-s mila şi îndurarea. Să te prefaci într-un copac rece şi nesimţitor, iar bucuria florilor şi a fructelor să n-o cunoşti!

Chiar în timp ce fugea prin curtea bisericii, copilul simţi cum inima ii îngheaţă, trupul i se preface în trunchi, braţele în ramuri, iar picioarele în rădăcini adânci.

Aşa a apărut plopul......care şi astăzi creşte cât mai sus, spre înaltul cerului să ceară

iertare lui Dumnezeu şi Sfintei Duminici, iar ca semn al părerii sale dc rău îşi mişcă neîncetat frunzele, tremurând chiar şi atunci când nu bate nici o boare de vânt. Plopul nu face nici flori şi nici fructe, iar păsările nu-şi fac cuib printre ramurile sale. Oamenii nu-1 sădesc în apropierea caselor, căci la vreme de furtună, plopul este primul trăsnit de fulger, amintindu-ne astfel de pedeapsa pe care cei răi şi nechibzuiţi o vor primi.

Alegoria broscuţelorA fost odată un grup de broscuţe ... care voiau să se ia la întrecere.

Scopul lor era să ajungă în vârful unui tum foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi a le încuraja pe broscuţe.

Cursa urma sa înceapă... Totuşi... Dintre spectatori nu credeau nici unul că vreuna din broscuţe va reuşi să ajungă în vârful turnului. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: "Oh, ce obositor!!! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!" sau: "Nici nu au cum să reuşească, tumul este mult prea înalt!”

Broscuţele începură să abandoneze... Cu excepţia uneia singure, care se câţără vioaie mai departe... Spectatorii continuau sa strige: "E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajungă sus!"

Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau... Doar una singură se căţără consecvent mai departe... Nu voia cu nici un chip să abandoneze!

In final renunţaseră toate, cu excepţia acelei broscuţe, care cu o imensă ambiţie şi rezistenţă reuşi să ajungă singură în vârful turnului!

Dupâ aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii au vrut să afle

cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi în vârf, după ce toate cele- liilto se văzuseră nevoite să abandoneze cursa!

Unul din spectatori se duse la broscuţă s-o întrebe cum a reuşit st facă un efort atât de mare şi să ajungă în vârful turnului.

... Aşa se află că ... broscuţa învingătoare era SURDĂ !!!

MoralaNu asculta niciodată de oamenii care au prostul obicei de a fi în-

totdeauna negativi şi pesimişti...... fiindcă ei iţi răpesc cele mai frumoase dorinţe şi speranţe pe care

le porţi în suflet!Gândeşte-te mereu la puterea cuvintelor, căci tot ceea ce auzi sau

citeşti te influenţează în ceea ce faci!Deci: Fii MEREU ... OPTIMIST(-Ă)!Şi mai ales: Fii pur şi simplu SURD(-Ă) când cineva iţi spune că nu-ţi

poţi realiza visurile!

Gândeşte-te:poţi reuşi în viaţă dacă vrei cu adevărat!

Povestea creionuluiCopilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste

despre mine?Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:- E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul

cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special Ia el.- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi ale

creionului, pe care dacă reuşim să le menţinem, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea.

Prima calitate: poţi să facă lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată ci există o Mâni care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.

A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi si folosesc ascuţitoarea. Asta însemnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.

A treia calitate. Creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău. ceea ce este neapărat este faptul că ne menţinem pe drumul drept.

A patra calitate. La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mâna de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înăuntrul tău.

Şi, în sfârşit, a cincea calitate a creionului: Iasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.

ORA UMORULUI

■ pe o chiflă de Big Mac sunt în jur de 178 seminţe dc susan.• Dacă miroşi banane şi mere verzi (fără să le mănânci), slăbeşti mai

uşor.■ De fiecare dată când lingi un timbru, consumi o zecime de calorie.■ Dacă pui boabe de struguri în cuptorul de microunde, acestea vor

exploda.■ Cea mai veche gumă de mestecat datează de acum 9000 de ani.■ Pe parcursul vieţii, un om înghite în timpul somnului în jur de opt

păianjeni.■ Cea mai întrebuinţată legumă din lume este ceapa.■ Alunele constituie unul dintre ingredientele dinamitei.■ Un pahar cu apă fierbinte îngheaţă mai repede în frigider decât unul

cu apa rece.■ In 1987, American Airlines a economisit 40.000 $ eliminând câte o

măslină din fiecare salată servită celor care stăteau la bussines class.■ Un gândac de bucătărie poate trăi câteva săptămâni decapitat, murind

însă de foame.■ Limba balenei albastre cântăreşte mai mult decât un elefant.■ Găinaţul produs de o găină pe parcursul vieţii poate genera sufi-

cientă energie pentru ca un bec de 100 W să lumineze timp de 5 ore.■ A existat o specie de cal care avea mărimea unei pisici de casă.■ La naştere, crevetele este mascul, apoi, pe măsură ce creşte, devine

femelă.■ Şobolanii şi caii nu pot vomita.> în topul obiectelor cu care se îneacă americanii, scobitoarea este

pe primul loc.

143

/REGULI DE SECURITATE ŞI COMPORTAMENT

1 Este interzis categoric scăldatul în râu sau bazin fără voia res-ponsabililor din partea administraţiei taberei.

2 Nu părăsiţi teritoriul taberei fără permisiunea educatorului!3. Fumatul este strict interzis!4. Băuturile alcoolice şi substanţele toxice sunt strict interzise!5. Nu folosiţi in alimentaţie produse uşor alterabile din afara taberei!6. Spâlaţi-vă mâinile înainte de masă şi respectaţi toate normele de

igienă personală!7. Evitaţi jocurile cu chibriturile, nu aprindeţi focurile artificiale!8. La ora de odihnă toţi copiii se află în camerele lor!9. După ora stingerii nu se permite părăsirea blocului sau intrarea în alte

camere!10. Se interzice categoric a aduce în tabere lucruri preţioase (caseto-

foane. telefoane mobile, bijuterii scumpe, sume mari de bani). Administraţia şi educatorii nu poartă răspundere pentru lucrurile preţioase!

11. Nu invitaţi prieteni sau cunoscuţi pe teritoriul taberei!12. Nu se permite vizitarea copiilor de către prieteni sau persoane adulte

necunoscute!13. Ieşirea în afara taberei cu părinţii se face numai prin înregistrarea

la punctul medical!14. Nu lăsaţi odăile şi balcoanele deschise / descuiate în timpul măsurilor

educativ-culturale sau discotecă!15. Păstraţi vesela şi mobilierul taberei. Evitaţi inscripţiile pe pereţi.

Administraţia este în drept să ceară despăgubiri pentru bunurile distruse!

16. La cinematograf, în cantină comportaţi-vă civilizat!17. Păstraţi în ordine teritoriul taberei!

SUMAR

j PRELIMINARII................................................4

II ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ’ PRACTICII DE VARĂ... 81................................................................................................................. Structura unui schimb în tabăra de vară 82. Proiectarea activităţii educative a grupei/detaşamentului... 133. Documentele, evidenţa şi aprecierea practicii extracurriculare a studenţilor 26

III. CONŢINUTUL PRACTICII EXTRACURRICULARE... 27

IV. SUBIECŢII ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATEÎN TABERELE DE VARĂ............................321................................................................................................................. Educatorul - funcţie şi vocaţie 322................................................................................................................. Educatorului despre copii 38

V. FORME DE ACTIVITATE EDUCATIVĂÎN TABERELE DE VARĂ............................511. Metodica pregătirii şi desfăşurării activităţilor educative... 512. Momente importante din viaţa grupei/detaşamentului 55

BIBLIOGRAFIE..................................................62

ANEXE................................................................63Anexa Nr.O..........................................................63Anexa Nr.l............................................................65

A................................................................................................................ Jocuri de prezentare şi cunoaştere 65B................................................................................................................ Jocuri de afirmare 69

C................................................................................................................ Jocuri de încredere 72D................................................................................................................ Jocuri de comunicare 75E................................................................................................................. Jocuri de cooperare 79F................................................................................................................. Jocuri de soluţionare a conflictelor 80G................................................................................................................ Jocuri de relaxare 81

Anexa Nr.3 JOCUL 'TINERII NATURALIŞTI" ZZIAnexa Nr.4. JOC-CONCURS______Z"Z...Anexa Nr.5. CARUSEL MUZICAL Anexa Nr.6. JOC-CONCURS "MISS-GRAŢIE"Anexa Nr.7. JOC SPORTIV-DISTRACT1V

'HAIDEŢI BÂlEŢr ........ ..................... Anexa Nr.8. JOCUL "COMESTIBIL-NECOMESTIBIL" ....Anexa Nr.9. 'CRED -NUCRED" .................ZZAnexa Nr.10. JOCURI DINAMICE (II) ..ZZAnexa Nr.l I. ORA CURIOZITĂŢILOR.™Anexa Nr.l2. MAXIME, CITATE ŞI REFLECŢIIAnexa Nr. 13. PROVERBE ŞI Z1CĂTORIAnexa Nr.14. GHICITORI........Anexa Nr.15. POVEŞTI TERAPEUTICE CU MORALĂAnexa Nr. 16. ORA UMORULUI....Anexa Nr.17. REGULI DE SECURITATE

ŞI COMPORTAMENT.......

Tatiana REPIDA

STUDENTUL FAŢĂ-N FAŢĂ CU COPILUL

Ghid metodic în ajutorul studenţilor-stagiari privind organizarea şi desfăşurarea practicii extracurriculare

Redactor Eugenia BALAN Machetare computerizată şi coperta Vitalie ILAŞCU

Bun de tipar 19.05.2009. Formatul 60*84 '/& Coli de tipar 9,3. Coli editoriale 9,0. Comanda 75. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009

Anexa Nr.2. JOCURI DINAMICE (I)

ticiparea la concursul interactiv "Ce? Unde? Când?"Pentru a începe concursul, moderatorul solicită copiilor să participe la extragerea din "coşuleţul magic" a câte o fişă, pe aceasta fiind imprimată o culoare. în total sunt 5 culori, flecare copil se alătură colegilor care au extras aceeaşi culoare, astfel are loc formarea a 5 echipe. Echipele s-au format, după care urmează timp de un minut ca fiecare echipă să-şi aleagă un căpitan şi să găsească denumirea cea mai potrivită echipei lor.După anunţarea denumirilor, moderatorul explică condiţiile concursului:1. Va fi expusă o problemă.2. Fiecare echipă va trebui timp de 2 min. să ; sească soluţia problemei.3. După timpul expirat căpitanul echipei decide cine dintre membrii echipei va răspunde.4. Soluţia corectă este anunţată.5. Se vor face totalurile de către membrii juriului (se prezintă membrii).6. Se va cota după următorul barem: