Studiu de ate - Cladire Penru Filarmonica de Stat C

5/12/2018 Studiu de ate - Cladire Penru Filarmonica de Stat C

1/82

STUDIP DE FEZABILIT ATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNJCA DIN CLUJ-NAPQCA

STUDIU DE FEZABILITA TECLADIRE PENTRU FILARMONICA DE STATCLUJ-NAPOCA

_ ,

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCAPRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCACluj-Napoca, Str. Motilor, nr.I-3,jud. Cluj

Proiectant general:UNlVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCACluj-Napoca, Str. C. Daicoviciu nr.l S,judo ClujProiectanti de specialitate:s.C. "B.A.U. - BIROU DE ARHITECTURA $1URBANISM." SRLCluj-Napoca,str. C Dobrogeanu-Gherea nr. 12/1,S.C. INSTAL DAS SRLCluj-Napoca,Str. Teleorman Nr. 33,PFA Socaciu Nicolae, Cluj-Napoca

Cluj-Napoca noiembrie 2006STUDlU DE FEZABILIT ATE 2006


2/82

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

StudiuI de fezabilitateNr.70/2006Cladire pentru Filarmonica de Stat Cluj-Napoca

BORDEROU PlESE SCRISE SI DESENATEA. Partile scrise

O . Fisa proiectului1. Date generale1.1. Denumirea investitiei1.2. Elaborator1.3. Ordonatorul principal de credite1A. Autoritatea contractanta1.5. Amplasamentul1.6. Tema, fundamentarea necesitatii si oportunitatii1.7. Descrierea functionala si tehnologica, inc1usivmemorii tehnice,2. Date tehnice ale lucrarii2.1. Suprafata ~i situatia juridica ale terenului2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor2.3.1. Pentru cladiri:2.3.2. Pentru retele:2A. Structura constructiva2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor2.6. Instalatii aferente constructiilor,2.7. Utilitati3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei3.1. Total personal, din care:3.2. Locuri de munca nou-create4. Devizul general estimativ al investitiei5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei5.1. Valoarea totala5.2. Esalonarea5.3. Durata de realizare (luni)5.4. Capacitati (in unitati fizice)6. Finantarea investitiei,7. Avize si acorduri

STIJDIU DE FEZABlL1TATE 2006

2


3/82

STUDItJ DE FEZABIL!TATE 2006 VNIYERSITAIEA IEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

B. Partite desenate1. Incadrare in teritoriul municipiului Cluj-Napoca OA sc. 1:100002. Plan de ansamblu lA sc. 1: 20003. Plan de situatie 2A sc. 1: SOO4. Plan demisol (releveu) 3A sc. 1: 100S. Plan parter (releveu) 4A sc. 1: 1006. Plan etaj (releveu) SA sc. 1: 1007. Plan pod (releveu) 6A sc. 1: 100S. Plan invelitoare (releveu) 7A sc. 1: 100

-, 9. Sectiune aa (releveu) SA sc. 1: 10010.Sectiune bb (releveu) 9A sc. 1: 100l I.Fatada vest (principala) lOA sc. 1: 100-, 12.Fatada sud (releveu) llA sc. 1: 10013.Fatada est (releveu) 12A sc. 1: 10014.Fatada nord (releveu) 13A sc. 1: 10015.Plan subsol 14A sc. 1: 10016.Plan demisol ISA sc. 1: 10017.Plan parter 16A sc. 1: 100IS.Plan etaj 1 17A sc. 1: 100

19.Plan etaj2 ISA sc. 1: 10020.Plan etaj3 19A sc. 1: 10021.Sectiune aa 20A sc. 1: 10022.Sectiune bb 21A sc. 1: 10023.Sectiune cc 22A sc. 1: 10024.Fatada vest (principala) 23A sc. 1: 10025.Fatada sud 24A sc. 1: 10026.Fatada est 2SA sc. 1: 10027.Fatada nord 26A sc. 1: 100SINTEZA DOCUMENTARAvolum Expertiza tehnica, si releveu - cladire Casinou,Studiu istoric si de parament - cladire Casinou,Studiu geotehnic amplasamentvolum Plan Urbanistic de Detaliu - PUDvolum Scenariu de siguranta la foe

STIJPIU DE FEZABILIT AIE 2006

3


4/82

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 VNlVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FISA PROIECTULUINr.70/2006Studiul de fezabilitate

CLADlRE PENTRU FILARMONICA DE STAT CLUJ-NAPOCAAmplasament: Municipiul Cluj-Napoca, Parcul S. Bamutiu, judo ClujBeneficiar: CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA

PRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCACluj-Napoca Str. Motilor, nr.1-3, judo Cluj

Elaborator: UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCAStr. C. Daicoviciu nr.l5, judo ClujRector,

Prof.Dr.Ing. Radu MUNTEANU

Director de contractProf. Dr. I n g . O l l J PETRINA

Colaboratori:

PFA Socaciu Nicolae, Cluj-NapocaConf.Dr.Ing. Nicolae SOCACIU

r*TUDIU DE FEZABILITATE 20064


5/82

STUDIU DE fEZABlLlT ATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Studiul de fezabilitateNr.70/2006

CLADlRE PENTRU FILARMONICA DE STAT CLUJ-NAPOCAAmplasament: Municipiul Cluj-Napoca, Parcul S. Bamutiu, judo Cluj

Proiectant general: UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCAStr. C. Daicoviciu nr.IS, judo Cluj

Colectiv de elaborare:Sef de proiect

J Prof. Dr. Ing. Mircea PETRINAProiectanti de specialitate, colaboratori

..J

Arh. Adrian BORDAArh. Eleonora CIOTLAUSArh. Marius MOGAArh. Klara Luminita VEERArh. Gavril TORSINProf. Dr. Ing. loan Gh. POPConf.Dr.Ing. Nicolae SOCACIUIng. Bogdan PETRINAIng. Doru STOICAIng. Alexandra STOICAProf.Nicolae SABAUTopo Nicolae CENANGeo. Miklos GYORGY

ConsultantiProf. Dr. Ing. Augustin POPAProf. Dr. Ing. Vasile PACURARProf. Dr. Ing. Radu MUNTEANUProf.dr.ing. Tudor POPOVICIUing. Teodor ruDE

STUDru DE fEZABlLlT ATE 2006

5


6/82

STVDIV DE FEZABILITAIE 2006 VNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Studiul de fezabilitateFILARMONICA DE STAT TRANSILVANIA, Cluj-Napoca

1. Date genera Ie1.1. Denumirea investitieiFilarmonica de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca1.2. Elaborator:

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCAStr. C. Daicoviciu nr.1S, jud. ClujColaboratori:SC BAU - BIROU DE ARHITECTURA SI URBANISM SRLPFA Socaciu Nicolae, Cluj-NapocaSC INSTAL DAS SRL1.3. Ordonatorul principal de crediteCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCACluj-Napoca, Str. Motilor nr. 1-3, judo Cluj1.4. Autoritatea contractantaPRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCACluj-Napoca, Str. Motilor nr. 1-3,jud. Cluj

1.5. AmplasamentulJud. Cluj, Municipiul Cluj-NapocaParcul Simion Bamutiu,sn;pru DE FEZABILlIAIE 2006

6


7/82

STUDIU DE FEZABILIIATE 2006 UNIVERSlTAIEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Obiectivul - Filarmonica de Stat "TRANSIL VANIA" - se va amplasain Parcul Central al municipiului Cluj-Napoca, in interiorul rezervatiei dearhitectura, in UTR V.I.c.

Parcul Central Simion Barnutiu este situat la vest nord-vest de zonacentral a a orasului ~i este marginit de splaiul Independentei si stradaCardinal Iuliu Hossu (fosta str. Pavlov) care fac parte din trama stradalamajora a municipiului, avand, din acest punct de vedere, legaturiconvenabile cu intregul teritoriu urban.Legaturile pietonale sunt diverse, principalele alei ale parcului fiindracordate la trama stradala adiacenta, lara insa a se evidentia trasee majoreinafara acestuia.Terenul care face obiectul studiului are 0 suprafata de 3806,40 mp sireprezinta spatiul juridic aferent "Cazinoului". In fapt, din punct de vederespatial si functional, acesta face parte integranta din parco A rezultat dindelimitarea suprafetelor afectate de amenaj arile exterioare directapartinatoare edificiului si a spatiilor "acaparate" in timp ca zone de serviciu- depozitare etc. Limitele sale nu urmeaza 0 logica urbanistica anume.Terenul este inconjurat de spatiul verde al parcului. Pe latura vesticase dezvolta 0 axa compozitionala importanta la nivel local, ce include

cladirea "Cazinoului" si amenajarile exterioare ce ii apartin, fantanaarteziana si pavilionul de muzica.Ansamblul Parcului Central are 0 istorie de aproape doua secole, fiindunul din primele parcuri orasenesti de folosinta publica din Europa Centrala(vezi Studiul de Istoria Artei elaborat pentru acest proiect de prof. dr.Nicolae Sabau si Weisz Attila, istorici de arta). In forma sa actuala, acestaeste rezultatul materializarii proiectului elaborat de Samuel Hermann in anul1840. Lucrarile s-au intins pe 0 lunga perioada de timp, pana in anii 1870. Inanul 1871, dupa proiectul arhitectului Anton Kagerbauer, a fost amenajat

lacul din centrul complexului.Parcul se dezvolta in lungul axului central, cvasiparalel cu albiaminora a Somesului Mic, materializat printr-o alee perfect rectilinie, avandun profil transversal cu trei segmente separate de rigole ce odinioara eraualimentate eu apa eurgatoare din canalul Morii si aliniamente de eastani cuvarsta de aproximativ 150 de ani.La sud de acest ax, in vecinatatea lacului, se grupeaza cladirile"Chi os" (Pavilionul Patinoarului) si "Cazino" (Pavilionul), edificate dearhitectul Pakey Lajos in anul 1897, ce marcheaza principalul punct deSTUPID DE FEZABlLlTATE 2006

7


8/82

STUDIU DE FEZABILIT ATE 2006 UNlVERSITAIEA IEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

interes al parcului. Se intalnesc aici compozitii clasice, dezvoltate dupa axepartiale - "Chiosul" si lacul cu insula sa, "Cazinoul" cu fantana arteziana sipavilionul de muzica, Arhitectura ambelor cladiri e de factura eclectica, elefiind edificate In acelasi timp.

Viitorul edificiu al Filarmonicii va rezulta din conversia functionala siextinderea spre est a cladirii "Cazinoului". Ansamblul se va incadra firesc,ca 0 dotare compatibila eu spatiul in care se acomodeaza - Parcul Central.

1.6. Tema, fundamentarea necesitatii ~i oportuuitatii investitiei

Tema de proiectare, conform "Caietului de Sarcini":

.J

A. DATE GENERALEZona studiata este situatd in municipiul Cluj-Napoca ampalsamentCasinou din Parcul S. Bdrnutiu. Cladirea principala cu regim de inaltime Spartial+P+ IE partial, cu suprafata construitd de 847,40 mp si suprafatadesfasurara de 1321,48 mp, anexa magazie metalica cu regim de indltime P,cu suprafata construita de 224,27 mp, teren aferent 3806,40 mp.Starea tehnicd a cladirii principale este apreciatd ca fiindnesatisfdcdtoare, cu finisaje :;i dotdri deteriorate in totalitate. Asupraclddirii principale au fost efectuate incepdnd cu 1992, lucrdri de reabilitaresi modernizare, nejinalizate, in prezent, clddirea jiind paras ita :;ipartialdevastatd. Cladirea nufigureaza pe lista imobilelor cu rise seismic.

,

B. CONTINUTUL DOCUMENTATIEISolutia tehnica va trebui so.prezinte propuneri pentru realizarea unorlucrdri de modernizare si extindere a clddirii existente dupd cum urmeazd:1. Clddirea restauratd a Cazinoului, va cuprinde:- la parter: foaierul sdlii de concerte si biblioteca muzicald- la eta) (in fosta sala a ruletei): 0 sala midi de concerte(aprox. 250Iocuri), cu scend mica, destinatd repetitiilor zilnice ale CoruluiFilarmonicii - 70persoane- la mansard a: administratia (birouri) Filarmonicii :;i doudcamere de oaspeti, cu baie, pentru invitati2. Noua sala de concerte va ji construitd in spatele si in continuareaCazinoului, avdnd min. 1300locuri. Scena trebuie sa aibd dimensiuni caresa permitd prezenta simultand a orchestrei (90 persoane) :;i a pianului de

STUPiU DE FEZABlLlTATE 2006

8


9/82

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

concert. Sub pian, trebuie sa existe 0 trapd, care sa permitd cobordrea iridicarea pianului de pe acelasi loc, fora deplasarea lui pe scend. in parteastdngd a scenei sau in centru- spate va fi prevdzut un spatiu pentruconstruirea orgii ( dupa modelul de la Koln ). in spatele scenei, suntnecesare minim 5 cabine pentru solisti si dirijor, de 16 metri pdtrati pecabina.

Sub sala de concerte, trebuie sa existe inca un nivel care sa perm ita:- doud vestiare mari (bdrbati sifemei) pentru 160 de persoane- minimum 25 de sdli de studiu (18 metri pdtrati/sald)De la nivelul vestiare - sali de studiu, trebuie sa existe acces direct pescend $i in exteriorul clddirii. Accesul publicului se va face de la intrareaprincipald in Cazino, prin foaier, in sala mare.Din punct de vedere acustic, sala trebuie sa corespundd standardelorinternationale moderne ale unei stili de concerte.De asemenea, trebuie avutd in vedere construirea unei parcdrisubterane de min. 400locuri.Considerdm oportuna construirea noii sdli, fie partial, fie integralsubteran, pe sistem amfiteatru.Necesitatea stringenta a realizarii unui nou sediu pentru Filarmonica

de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca a aparut ca urmare a pierderii decatre aceasta a dreptului de a functiona si concerta in cladirea ColegiuluiUniversitar, unde ~i-a desfasurat activitatea inca de la infiintare,Universitatea Babes-Bolyai s-a vazut nevoita sa renunte la aceastacolaborare datorita extinderii masive a activitatii ~i a lipsei acute de spatiu.Dorinta de a construi 0 Filarmonica in oras este, de altfel, mult mai veche.

In prezent Filarmonica concerteaza in conditii total improprii, in Casade Cultura a Studentilor, unde detine 0 sala neizolata fonic si cu 0 acusticafoarte modesta. Infrastructura necesara functionarii institutiei este practicinexistenta.

Oportunitatea realizarii investitiei in contextul aratat in tema apare a fioptima deoarece se asigura pentru aceasta functiune un amplasamentadecvat, imposibil de obtinut in alta locatie. In acelasi timp se reabiliteaza ~ipune in valoare un monument istoric aflat Intr-o stare precara de conservare.Trebuie remarcata dubla compatibilitate, atat a functiunii propuse cu zona(Parcul Central), cat si cu imobilul c1asat. Aceasta tema a fost mai pe largprezentata in cadrul Planului Urbanistic de Detaliu.

STUDIU DE FEZABIL IT ATE 2006

9


10/

STUDIU DE FEZABlLlTATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

1.7. Descrierea functionala si tehnologica,1.7.1.ARHITECTURA

_ .

GENERALITATIProiectul determina conditiile de amplasare, conforrnare si realizare aunui ansamblu cu destinatia de filarmonica - Filarrnonica de Stat"TRANSIL VANIA" - prin restaurarea, conversia functional a si extindereacladirii "Cazinoului" din Parcul Central al municipiului Cluj-Napoca.

Cladirea Cazinoului a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea(anul 1897) de renumitul arhitect clujean Pakey Lajos. Conceputa intr-un stileclectic, aceasta se definea ca "pavilion al spatiului de promenada", In fapt,rolul ei era acela de a adaposti expozitii, evenimente mondene (baluri etc),dar functiona in mod obisnuit, vara, ca loc de intalnire, restaurant sicafeterie. Se punea astfel in valoare somptuoasa amenajare exterio ara,adiacenta fatadei vestice. Principalul spatiu interior, dezvoltat pe douanivele, avea 0 "tribuna" pentru orchestra. Astazi edificiul e clasat in ListaMonumentelor Istorice avand codul CJ II m B 07243.05.La sfarsitul perioadei interbelice, odata cu importante modificariconstructive, cladirea capata destinatie de restaurant si cazino.

Originar cladirea avea deci un important rol social in viata orasului,dublat de unul cultural, muzica fiind mereu prezenta. Din acest punct devedere, conversia functionala propusa apare a fi in spiritul destinatiei initiale(vezi "Studiul de Istoria Artei", anexat).

.. ,

Din analiza contextului urban, a caracteristicilor cladirii existente aCazinoului si a exigentelor programului arhitectural a rezultat configuratiapropusa prin proiect.Contextul urban a impus conservarea relatiilor cladirii existente cuspatiul Parcului Central pe directiile vestica, nordica si sudica si implicitdezvoltarea extinderii spre est, cu retrageri de minimum 20 de metri fata dealeile adiacente, mai precis inglobarea noului volum in spatiul verde, inspatele coroanelor arborilor. In acest fel se pastreaza ca imagine publica aFilarmonicii arhitectura cladirii istorice, care preia si rolul de acces,extinderea beneficiind de 0 prezenta mult mai discreta.CAZINOUL - CARACTERISTICI SPATIALECladirea Cazinoului are 0 structura spatiala interna relativ simpla sirestransa, in contrast cu anvergura desfasurarilor exterioare, marcate

ST!JDIU DEFEZABILITATE 2006

10


11/


. . ,

putemic de porticele pe plan semicircular ce incadreaza fatada vestica.Interiorul este dominat de sala principal a, ce se dezvolta pe doua nivele,atingand inaltimea de noua metri. La etaj, deasupra intrarii, se afla tribunaorchestrei Adiacent acestei sali, spre nord si sud, intalnim doua incaperiseparate de spatiul dominant prin cate trei deschideri in arc in plin cintru.Spre est se afla spatii de mai mica importanta, anexe functionale (bucatarii,grupuri sanitare etc) ale Pavilionului. Aceasta structura spatiala sifunctionala a fost alterata masiv la sfarsitul perioadei interbelice, cand salaprincipala a fost Impartita pe vertical a, porticele au fost partial inchise iarzona de anexe functionale a fost restructurata si extinsa Tamplariile sifinisajele au fost inlocuite. In anii '60 remodelarea cladirii a continuat,porticele pe plan semicircular au fost inchise, spatiile principale segmentatesi redecorate, anexele functionale reconsiderate.

_I

PROGRAMUL ARHITECTURALProgramuI arhitecturaI a fost distribuit intre cele doua volume:cladirea existenta a Cazinoului si corpuI nou. Prima asigura accesul principalal publicului, holul si garderobele (organizate in sala principala si cele douaincaperi adiacente), holurile caselor de bilete, iar spre est, 0 importantalegatura spre corpul nou si sala de concerte, grupuri sanitare pentru public,un spatiu de administrare a imobilului, scara spre etaj si pod, depozitare. Laetaj, cu continuitate spre foaierele salii, s-a amplasat barul de pauza, ceocupa spatiul de deasupra Iegaturii cu corpul nou, 0 pasarela ce traverseazaholul principal si fosta tribuna a orchestrei. Podul a fost conservat ca atare,mansardarea aparand a fi inoportuna din motive structurale, PSI, dar sidatorita formei semicirculare a acoperisului, care nu permite amplasarea deferestre fara a altera gray arhitectura monumentului.Corpul nou e dominat de sala de concerte. Aceasta e inconjurata defoaierele pentru public ce cuprind ~i scarile de acces ale spectatorilor ladiferitele nivele. Spre est si demisol s-au organizat spatiile institutieifilarmonicii, cuprinzand vestiarele si grupurile sanitare pentru orchestra sicor, salile de repetitii, zona administrativa. Acestea beneficiaza de acceseseparate din exterior. Tot aici intalnim spatii anexe ale salii, cabine pentrusolisti, depozite ~i spatii tehnice. La subsol s-a amplasat un garaj cu 59 delocuri si un adapost de protectie civila,

1...J

. . . .

_ ,

. . .

ACCESEAccesul pentru public se face de pe fatada vestica, prin intrareacladirii istorice. Lateral, in stanga si dreapta acesteia, s-au dispus intrarile inholurile caselor de bilete, ce dispun, de asemenea, de 0 relatie directa, inSTUPIU DE FEZABJLITATE 2006

11


12/

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPQCA

. . ,

continuare, cu holul principal. Cladirea istorica mai are doua accese deserviciu si aprovizionare a barului de pauza, pe latura estica,Evacuarea publicului se face in mod curent in aceleasi fel, iar in cazde urgenta prin alte patru cai suplimentare, dispuse in vecinatatea colturilorcorpului nou.Institutia Filarmonicii "Transilvania" beneficiaza de accese proprii,situate la extremitatea estica a corpului nou, ce indeplinesc si rolul de cai deevacuare pentru public in caz de urgenta. Demisolul are de asemenea accesedirecte din exterior, situate in vecinatatea celor susmentionate. Toate caile deevacuare au fost amplasate si dimensionate conform "Normativului deSiguranta la Foe a Constructiilor" - P 118-99 (pentru detalii vezi "Scenariul

de Siguranta la Foe") .

. . ,

SALA DE CONCERTESala de concerte, cu 0 capacitate de 1170 de locuri, a fost conformatasi dimensionata dupa 0 suma de criterii, intre care eel mai important e eelacustic. Tipologia acesteia se inscrie in coneeptul "shoebox" (al cutiei depantofi), care a fost utilizat aproape intotdeauna pentru spatii de acest tip inultimele trei decenii. Azi se considera ca, pentru concerte, acesta e capabil saasigure cea mai buna acustica in conditii spatial-arhitecturale acceptabile.Acustica unei sali de concerte e legata de modul optim de perceptie amuzicu,E nevoie de un timp de reverberatie relativ lung, de 1,5 - 2,5 secunde,ce variaza, desigur, functie de frecveta sunetului. Aeesta se realizeaza prinasigurarea unui anumit volum de aer pe spectator - in general de 6 - 9 metricubi. Pentru anumite lucrari muzicale, incepand in general cu romanticii,acest timp de reverberatie si deci, volum trebuie marit, motiv pentru care seprevad modalitati de ajustare a volumului salii, prin modificarea inaltimiiplafonului, dar mai ales prin deschiderea unor spatii adiacente salii, peperetii laterali (camere de reverberatie ).Apoi trebuie pus in practica conceptul de lateralizare a sunetului, ceeace implica perceptia cu 0 intensitate cat mai mare a reflexiilor rapide alesunetului ce ajung la spectator in interiorul a doua conuri orientate lateral,perpendicular pe directia privirii. Aici apare mai ales dezavantajul salilor cuforma de evantai, geometric improprii pentru a asigura aceste tipuri dereflexii ale sunetului.

In general, reflexiile sunetului in interiorul salii, incepand de la celerapide si terminand cu cele multiple sunt foarte importante, controlul lorfiind responsabil in cea mai mare parte pentru calitatea acusticii. Trebuieasigurate importante suprafete laterale de reflexie (peretii laterali), suprafete

,

STUDIU DE FEZABILIT ATE 2006

12


13/

STUD!! ! DE FEZAB!LITA TE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

..J

de difuzie (cum ar fi partea frontala a balcoanelor), trebuie evitatafocalizarea sunetului inspre anumite zone ale salii, false localizari(deplasarea imaginii) sau formarea ecoului. Reflexiile se produc de 0maniera favorabila daca sala indeplineste, bazic, 0 serie de conditiigeometrice, intre care cele mai importante sunt legate de geometriavolumului, paralelipipedica, de unde si denumirea - "shoebox", de unanumit raport intre inaltimea, latimea si lungimea acesteia, relatia 3 - 5 - 8fiind considerata foarte buna, De asemenea, e important ca scena sa nuconstituie un volum separat, ci sa fie integrata in volumul general, unic.Deasupra acesteia, In cele mai multe cazuri, se amplaseaza un reflectorconvex, care asigura in mai mare masura decat tavanul, reflexii favorabileale sunetului.

In tratamentul acustic al unei sali trebuie de asemenea tinut cont defaptul ca diferitele instrumente, pe diferite frecvente, emit sunetul cudirectionalitati diferite. De exemplu, in registru acut, viorile emit sunetul pedirectie verticala. Redirectionarea acestuia spre spectatori e, evident, foarteimportanta.In fine, un element esential in asigurarea unei foarte bune calitatiacustice e uniformitatea in spatiu a conditiilor de auditie, altfel spus, toatelocurile trebuie sa beneficieze de acceleasi conditii de performanta, inclusivcele amplasate sub balcoane, unde problema e legata de limitarea patrunderiisunetului reflectat din tavan, mai ales, daca aceste spatii sunt adanci.Un alt capitol important e cellegat de izolarea acustica a salii fata desursele de zgomot aerian si structural, exterioare si interioarecladirii.tzgomot urban specific zonei - inc1usiv eel produs de traficul aerian,instalatii, activitati umane in spatii adiacente etc).Este clar ca 0 buna acustica pentru concerte simfonice nu inseamnaacelasi lucru pentru alte tipuri de spectacole, cum sunt, de exemplu, teatrul,salile de conferinte, unde claritatea sunetului e esentiala,Daca studiul acustic propriu-zis detemina in detaliu conformarea sitratamentul volumelor si suprafetelor interioare, operand cu parametrispecifici cum ar fi timpul de reverberatie, timpul de diminuare rapida,indexul de claritate, definitia, intervalul de intdrziere fata detimpul initial,amploarea basului, Jactorul de intensitate, coeficientul de corelatieinteraurala, ldtimea aparenta a sursei sonore, invdluirea ascultdtorului,rata energiei sonore laterale, criteriul zgomotului echilibrat, criteriulincaperii si apartine Proiectului Tehnic, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-au asigurat "preconditiile arhitecturale" pentru realizarea unei bune acusticia salii de spectacole. Studiul acustic implica 0 mare complexitate si deci 0specializare foarte precisa,STUOru DE FEZABILIT ATE 2006

13


14/

STUDl lJ DE FEZABlL lTATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

In ultimii 30 de ani aproape toate salile de concert importante aufost realizate cu concursuI uneia din cele foarte putine (probabil trei)mari firme de consultanta in domeniu. Este deci esential, ca partea deacustica in cadrul proiectului tehnic ~i a detaliilor de executie sa fieelaborata in colaborare cu un consultant de specialitate selectat in urmaunei Iicitatii internationale.Celelalte criterii dupa care a fost conformata sala sunt legate deasigurarea unei bune vizibilitati spre scena pentru spectatori, respectivaplicarea corecta a curbelor de vizibilitate, de dimensionarea si organizareascenei pentru 0 orchestra de 90 de instrumentisti si un cor de 77 de persoane,de pozitionarea orgii, de organizarea conforna a cailor de acces si evacuareetc.

J

Sala de concerte are 0 forma generala paralelipipedica, cu inaltimeamaxima de 14,85 m, Iatimea de 22,00 m si lungimea de37,95 m Latimeaintre baleoane este de 17,30 m la nivelul I ~i de 19,80 m la nivelul al II-lea.Volumul este de aproximativ 9700 me, adica 8,3 me/spectator.Cele 1170 de locuri pentru spectatori au fost distribuite pe trei nivele:la parter (in stal - 442 de locuri si doua randuri de loje laterale - 2 x 50locuri), la nivelul I (la baleon - 150 locuri, in spatele scenei - 84 locuri ~iIndoua randuri de loje laterale - 2 x 64 locuri), la nivelul al II-lea (la baleon inspate - 188 locuri si Ilateral 78 locuri).Scena are 0 suprafata de 188, 71 mp, 0 deschidere spre sala de 17,30m si a fost astfel conformata incat sa permita asezarea unei orchestre deminimum 90 de instrumentisti si 77 de coristi. Pentru orchestra s-a prevazutun podium specific, iar corul se distribuie pe fundalul semicircular, subpachetul de gradene pentru public. Pentru pianul de concert s-a prevazut 0trapa care sa permita coborarea acestuia atunci cand instrumentul nu estenecesar. Fundalul scenei a fost, de asemenea, prevazut cu usi care sa permitaaducerea - evacuarea de pe scena a instrumentelor voluminoase - pianul,harpa etc. In spatele scenei ~i a pachetului de locuri pentru spectatori s-aprevazut amplasarea orgii, spatiul disponibil fiind de 9,0 x 2,0 x 9,5 m.Pe partile laterale, la toate cele trei nivele, In spatele lojelor, s-auprevazut panouri mobile ce deschid sala spre foaierele laterale, marind astfelvolumul de reverberatie In situatiile in care repertoriul reclama acest lucru.

.,J

Accesele publicului In sala se fac separat pentru fiecare pachet delocuri. Stalul este accesibil dinspre holul principal, la nivel cu acesta.Intrarile la balconul de la nivelul I sunt distribuite pe aceeasi latura vestica asalii, ajungandu-se aici prin intermediul scarii monumentale din foaierulSTUDlU DE FEZABILIT ATE 2006

14


15/

STUDlU DE FEZAB1LlTATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DlN CLUJ-NAPOCA

principal, deschis pe toata inaltimea cladirii, La lojele de la parter si nivelulI, la balconul din spatele scenei, ca si la balconul de la nivelul al II-lea,accesul se face din foaierele laterale.

]

Evacuarea salii se face pe aceleasi cai. In caz de urgenta suntdisponibile suplimentar scarile si iesirile din colturile sud-estic si respectivnord-estic ale cladirii, ce In mod obisnuit deservesc instititia filarmonicii sispatiile adiacente salii, ca si iesirile suplimentare din foaierul principal. Cailede evacuare au fost dimensionate si structurate cu respectarea "Normativuluide Siguranta la Foe a Constructiilor" - P 118-99 (pentru detalii vezi"Scenariul de Siguranta la Foe") .., BOLUL PRINCIPALHolul ocupa principalul spatiu al cladirii istorice. E accesibil dinexterior, prin intermediul intrarii principale si din holurile caselor de bilete.Adiacent acestuia s-au organizat garderobele pentru public In incaperile depe laturile nordica si sudica, Holul comunica pe latrura de est cu foaierulprincipal, In interiorul caruia se dezvolta scarile de acces In sala de concert.

oJ

FOAIERELESala de concert e inconjurata de foaiere, dispuse pe trei niveluri. Pelatura vestica, acestea sunt direct legate de holul principal, situat In cladireaistorica, intr-o compozitie axiala, simetrica, Tot aici se dezvolta scarileprincipale, ce conduc spectatorii spre nivelele superioare.Pe cele trei nivele, foaierele laterale, sunt complet vitrate,desfasurandu-se In spatele unor pereti cortina cu structura special a,fonoizolanta, Relativ inguste si inalte (R = 4 m), acestea aduc spectatorii Inimediata vecinatate a arborilor ce inconjoara corpul nou pe toate laturile.Foaierele laterale, ce se deschid spre sala de concert prin intermediul unorpanouri mobile, constituind In anumite situatii 0 extensie a volumuluiacesteia, sunt separate de circulatiile de pe laturile vestica si estica prinintermediul unor usi cu proprietati fonoizolante.

BARUL DE PAuzABarul de pauza s-a amplasat la etajul I al ansamblului si ocupa 0amfilada de spatii dispuse In axul central al compozitiei: incaperea dedeasupra legaturii intre cladirea istorica si corpul nou, 0 pasarela cetraverseaza holul principal si fosta tribuna a orchestrei. Beneficiaza de accesde serviciu separat, monte-charge si spatii anexe adiacente.

STUDJU DE FEZAB!LlT ATE 2006

15


16/

STUDIU DE fEZABILlTATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

. . .

ANEXELE SCENEIIn spatele scenei se gasesc cele cinci cabinele pentru dirijor si solisti,un spatiu cu rol polivalent - de regrupare, de intalniri cu presa, de cafeteriein mod curent - dotat cu un oficiu si grupuri sanitate, un depozit pentruinstrumente, spatiile de acces in cladire etc. In aceeasi zona, la diferitenivele, s-au amplasat spatii tehnice aferente salii de concert - pentruinregistrari, regie tehnica, lumini etc.

J

FILARMONICA TRANSIL VANIASpatiile acesteia se desfasoara pe traveea estica a corpului nou, latoate nivelele, ca ~i in intreg demisolul si cuprind: vestiare pentru cor siorchestra, grupuri sanitare, spatii de depozitare, biblioteca muzicala, 12 saliindividuale de repetitie ~i 9 sali de repetitie pentru compartimente aleorchestrei, administratia si doua camere de oaspeti. Spatiile de repetitie suntizolate fonic si beneficiaza de tratamente acustice.

.J. . ,

1..JGARAJULSituat la subsolul corpului nou, garajul are 0 capacitate de 59 de locuripentru autoturisme. Accesul se face prin intermediul unei alei dinspre stradaCismigiu. Intrarea ~i iesirea sunt asigurate prin rampe separate pentru sensul

de intrare si eel de iesire, cu panta de 15%. Evacuarea persoanelor se face pecele patru iesiri prevazute prin proiect. Cele de pe latura estica sunt defolosinta curenta atat pentru angajatii filarmonicii cat si pentru ceilaltiutilizatori si, prin configurare, permit separarea fluxurilor de intrare - iesiredin garaj de cele interne ale cladirii. Cele de pe latura vestica due in holulprincipal si vor fi folosite de spectatorii ce utilizeaza garajul.

J

Se propune folosirea garajului de catre utilizatori permanenti, pe bazade cartele magnetice, intr-un sistem eficient. 0 parte din locuri ar putea firepartizate salariatilor filarmonicii, iar cealalta parte, altemativ, unor abonatidin zona, pentru perioada diurna, determinata in timp (ex. de la ora 6 la ora18) si, ca optiune, unor abonati la concertele filarmonicii pentru durataspectacolelor.

STUOru DE FEZABILITATE 2006

16


17/

STUDlU DE FEZABlLITATE 2006 UNlYERSlT ATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

Distributie spatiala, caracteristici functionale, finisaje

SubsolNr. supr.crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti Tavan., S.Ol Sas 1,80 rasini epoxidice zugraveli zugraveliS.02 Sas 1,80 rasini epoxidice zugraveli zugraveli_J S.03 Garaj - 59 locuri 1355,27 rasini epoxidicecorodur zugraveli zugraveliS.04 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliS.05 Sas 19,02 rasini epoxidice zugraveli zugraveli-, S.06 Depozit 12,51 rasini epoxidice zugraveli zugraveliS.07 Adapost 95,23 ciment sc1ivisit, protectie civila zugraveli zugraveli

J S.08 Sas 3,20 ciment sclivisit zugraveli zugraveliS.09 Depozit 12,51 rasini epoxidice zugraveli zugraveli, S.10 Sas 19,04 rasini epoxidice zugraveli zugraveli_J S.11 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveli. . , AU totala 1551,38J Demisol

Nr. supr.crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti Tavan_ . D.Ol Spatiu tehnic 10,89 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.02 Spatiu tehnic 12,76 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.03 Spatiu tehnic 12,31 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.04 Spatiu tehnic 13,76 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.05 Spatiu tehnic 11,08 rasini epoxidice zugraveli zugraveli~ D.06 Scari + hoI 12,53 piatra artificiala zugraveli zugraveliD.07 Scari 14,22 piatra artificiala zugraveli zugraveliD.08 Sala repetitie 57,26 parchet panou acustic panou acusticD.09 Sala studiu 19,45 parchet panou acustic panou acusticD.I0 Sala studiu 19,45 parchet panou acustic panou acusticD.11 Sala repetitie 57,26 parchet panou acustic panou acusticD.12 HoI 277,72 piatra artificiala zugraveli gips cartonD.13 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticD.14 Vestiar 38,85 rasini epoxidice zugraveli gips cartonD.15 Vestiar 37,43 rasini epoxidice zugraveli gips cartonD.16 Vestiar 37,43 rasini epoxidice zugraveli gips cartonsruonr DE FEZABlLIT ATE 2 6

17


18/8

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNIVERSITATEA IEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

D.17 Vestiar 38,85 rasini epoxidice zugraveli gips cartonD.18 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticD.19 Sala studiu 22,35 parchet panou acustic panou acusticD.20 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticD.21 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticD.22 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acustic

-. D.23 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acustic_J D.24 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticD.25 G.S.F. 18,94 piatra artificiala zugraveli zugraveli.. , D.26 Depozit 12,26 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.27 Lift pian 26,58 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.28 Depozit 12,26 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.29 Depozit 106,42 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.30 G.S.B. 18,55 piatra artificiala zugraveli zugraveli-, D.31 Biblioteca 24,43 rasini epoxidiceJ muzicala zugraveli zugraveliD.32 Arhiva 15,09 rasini epoxidice zugraveli zugraveli. . , D.33 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acusticJ D.34 Sala studiu 22,25 parchet panou acustic panou acustic-, D.35 Scari 14,58 piatra artificiala zugraveli zugraveli! D.36 Sas 17,29 piatra artificiala zugraveli zugraveli

D.37 Sas 15,21 piatra artificiala zugraveli zugraveli1 D.38 Spatiu tehnic 13,11 rasini epoxidice zugraveli zugraveli. . D.39 Spatiu tehnic 10,92 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.40 Centrala termica 49,44 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.41 Sala repetitie 48,81 parchet panou acustic panou acustic. . . D.42 Spatiu tehnic 10,60 rasini epoxidice zugraveli zugraveliD.43 Spatiu tehnic 13,02 rasini epoxidice zugraveli zugraveliJ D.44 Sas 4,05 piatra artificiala zugraveli zugraveliD.45 HoI 12,59 piatra artificiala zugraveli zugraveliD.46 Sas 15,21 piatra artificiala zugraveli zugraveli

D.47 Scari 14,53 piatra artificiala zugraveli zugraveliAU totala 1367,74ParterNr. supr.crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti TavanP.01 Galerie 34,19 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.02 Casa 1,97 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.03 WF 9,97 piatra artificiala zugraveli gips carton

SIUD!!.1 DI; EfZABTLIT AIf 2QQ6

18


19/

STUDllJ DEfEZABILITATE 2006 UNIVERSIIAIEA IEHNlCA DINCLUJ-NAPOCA

P.04 Galerie 34,06 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.05 Casa 1,99 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.06 Garderoba 57,89 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.07 HoI 147,04 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.08 Garderoba 59,26 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.09 Depozit 11,22 piatra artificiala zugraveli gips carton. . . , P.10 Sas 7,13 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.11 Depozit 4,73 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.12 Scari 7,69 piatra artificiala zugraveli zugraveli. . , P.13 G.S.F. 13,65 piatra artificialapiatra artificiala gips cartonP.14 Scari 14,04 piatra artificiala zugraveli zugraveliP.15 G.S.B. 13,69 piatra artificiala piatra artificiala gips cartonP.16 Sas 7,01 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.17 Administratie 11,58 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.18 Foyer+scari 328,91 piatra artificiala

J + mocheta panel fumiruit gips carton-. P.19 Foyer 105,12 piatra artificiala+ mocheta panel fumiruit gips cartonP.20 G.S.F. 24,31 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonP.21 Sas 3,98 parchet panel fumiruit gips carton~ P.22 Foyer 105,32 piatra artificiala

+ mocheta panel fumiruit gips cartonP.23 Sas 4,11 parchet panel fumiruit gips cartonP.24 G.S.B. 24,32 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonP.25 Loja 47,36 parchet panou acustic panou acusticP.26 Stal 291,27 parchet panou acustic panou acustic.j P.27 Loja 47,36 parchet panou acustic panou acusticP.28 Scena 188,71 parchet panou acustic panou acustic. . . P.29 Retro-scena 30,32 parchet panou acustic panou acusticP.30 HoI solisti 19,71 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.31 HoI 109,00 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.32 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliP.33 Chicineta 7,05 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.34 G.S.B. 2,80 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonP.35 G.S.F. 4,19 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonP.36 Sas 4,25 rasini epoxidice zugraveli gips cartonP.37 Depozit 48,53 rasini epoxidice zugraveli gips cartonP.38 Culoar 22,00 piatra artificiala zugraveli gips cartonP.39 Baie 3,99 piatra artificiala placaj ceramic gips carton

PAO Cabina solisti 19,49 parchet panou acustic panou acusticSIllQfQ DJ;EEZABfLllb IE 2006

19


20/

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

PAl HoI 6,68 parchet zugraveli gips cartonPA2 Baie 3,63 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonPA3 Cabina solisti 12,76 parchet panou acustic panou acustic

. . . . PA4 Cabina solisti 13,92 parchet panou acustic panou acusticPA5 HoI 5,93 parchet zugraveli gips cartonPA6 Baie 3,72 piatra artificiala placaj ceramic gips carton-. PA7 Cabina solisti 13,99 parchet panou acustic panou acusticPA8 Cabina solisti 21,26 parchet panou acustic panou acusticPA9 Portar 5,78 piatra artificiala zugraveli gips carton-, P.50 HoI solisti 18,97 piatra artificiala zugraveli gips carton. . . P.51 HoI 51,44 piatra artificial a zugraveli gips carton

-, P.52 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliP.53 WF 6,43 piatra artificiala zugraveli gips carton~. . . AU totala 2074,72Eta' 1J Nr. supr.-, crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti Tavan-' E1.01 Bar 149,81 piatra artificiala zugraveli gips cartonE1.02 Depozit 9,20 piatra artificiala zugraveli gips carton-. E1.03 Scari 10,53 piatra artificiala zugraveli gips cartonE1.04 Foyer+scari 191,54 piatra artificiala+ mocheta panel fumiruit gips cartonEl.05 Foyer 113,47 piatra artificiala+ mocheta panel fumiruit gips cartonE1.06 Foyer 113,46 piatra artificiala+ mocheta panel fumiruit gips cartonE1.07 Spatiu tehnic 9,09 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE1.08 Spatiu tehnic 12,46 rasini epoxidice zugraveli gips carton. . . . E1.09 Balcon 1 101,82 parchet panou acustic panou acusticE1.10 Loja 73,66 parchet panou acustic panou acustic

E1.11 Loja 73,65 parchet panou acustic panou acusticE1.12 Cor 69,56 parchet panou acustic panou acusticE1.13 Orga 18,00 parchet panou acustic panou acusticE1.14 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliE1.15 HoI 94,81 piatra artificiala zugraveli gips cartonE1.16 G.S. 4,19 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE1.17 Spatiu tehnic 12,95 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE 1.18 Sala repetitie 55,18 parchet panou acustic panou acusticE 1.19 Sala repetitie 30,99 parchet panou acustic panou acusticSTUON DE FEZABll.ITATE 2006

20


21/


E 1.20 Sala repetitie 30,99 parchet panou acustic panou acusticE 1.21 Sala repetitie 55,33 parchet panou acustic panou acusticEl.22 Spatiu tehnic 12,95 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE1.23 G.S. 4,12 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonEl.24 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveli

AU totala 1278,76Eta' 2Nr. supr.crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti TavanE2.01 Pod 235,23 podea lemnE2.02 Foyer 34,48 piatra artificiala., +mocheta panel fumiruit gips cartonE2.03 Foyer- HoI 113,17 piatra artificiala+mocheta panel fumiruit gips carton., E2.04 Foyer 34,48 piatra artificial a_ . +mocheta panel fumiruit gips carton

0\ E2.05 Foyer-Hol 113,17 piatra artificiala~ +mocheta panel fumiruit gips cartonE2.06 Balcon 2 124,83 parchet panou acustic panou acusticE2.07 Loja 45,82 parchet panou acustic panou acusticE2.08 Loja 45,79 parchet panou acustic panou acustic, E2.09 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliE2.10 HoI 94,71 piatra artificiala zugraveli gips cartonE2.11 G.S. 4,12 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE2.12 Spatiu tehnic 12,95 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE2.13 Spatiu tehnic 12,95 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE2.14 G.S. 4,12 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE2.15 Sala repetitie 55,16 parchet panou acustic panou acusticE2.16 Sala repetitie 30,99 parchet panou acustic panou acusticE2.17 Sala repetitie 30,99 parchet panou acustic panou acustic

E2.18 Sala repetitie 55,33 parchet panou acustic panou acusticE2.19 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliAU totala 1079,29

Eta' 3Nr. supr.crt. Functiuni 1m2 Pardoseli Pereti TavanE3.01 Etaj tehnic 941,87E3.02 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveliE3.03 HoI 87,84 piatra artificiala zugraveli gips cartonSTUOIU DE FEZABILITATE 2006

21


22/

. . ,

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNlYERSITATEA TEHNICA PIN CLUJ-NAPOCA

E3.04 Spatiu tehnic 4,41 rasini epoxidice zugraveli gips cartonE3.05 Baie 3,80 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE3.06 Camera 22,35 mocheta zugraveli gips cartonE3.07 Baie 3,80 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE3.08 Camera 22,44 mocheta zugraveli gips cartonE3.09 Birou 22,19 parchet zugraveli gips cartonE3.10 Birou 22,75 parchet zugraveli gips cartonE3.11 Birou 22,19 parchet zugraveli gips cartonE3.12 Secretariat 18,47 parchet zugraveli gips cartonE3.13 Birou 15,73 parchet zugraveli gips cartonE3.14 Birou 15,85 parchet zugraveli gips cartonE3.15 G.S. 4,42 piatra artificiala placaj ceramic gips cartonE3.16 Scari 15,50 piatra artificiala zugraveli zugraveli

AU total a 1239,11S-a obtinut urmatoarea distributie spatiala:

. . .

. . ,

.,

ADC existenta ADC existenta ADC ADC AUastrata demolata pro2usa TOTALSubsol 1770,84 mp 1770,84 mp 1551,38 mp

Demisol 136,77 mp 68,34 mp 1777,28 mp 1914,05 mp 1367,74 mpParter 810,93 mp 62,00 mp 1747,28 mp 2558,21 mp 2062,48 mpEtajl 221,87 mp 105,91 mp 1270,69 mp 1492,56 mp 1286,72 mpEtaj2 1034,76 mp 1034,76 mp 844,06 mpEtaj3 1343,46 mp 1343,46 mp 1239,11 m2TOTAL 1169,57 m~ 236,25 m~ 8944,31 m~ 10113,88 m~ 8351,49 m~ADC total cladire existenta = 1405,82 m~

ADC total ansamblu pro~us = 10113,88 mACexistenta= 872,93 mp AC total=2558,21 mpADC eusubsol= 1405,82 mp ADC totalfara subsoluri) =8343,04 mpP.O.T.existent=22,93% ADC totaleusubsol)= 10113,88 mpC.U. T. existent=0,31 P.O.T. propus= 88,51 %

C.D.T. propus= 2,19

$TUplU DEFEZABll.rr ATE 2006

22


23/

STUDIU DE FEZABILITA TE 2006 UNIVERSITATEATEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

INTERVENTII ASUPRA cLADrRIr rSTORICE

J

Cladirea monument a suferit In timp mai multe interventii care aualterat In mod drastic atat sistemul spatial interior si exterior, cat sidecoratiile si finisajele.Cladirea "Cazinoului", a carui arhitectura a fost dej a succintcaracterizata (si analizata pe larg 'in Studiul de Istoria Artei) se dezvolta peparter, avand etaj si subsol partial. Inaltimea parterului este de aproximativ 5m, iar a etajului de 4 m. Inaltimea la cornisa este de 9,60 m. Acoperisul areun volum important si semnificativ compozitional, fiind de formasemicirculara. Inchiderea sa superioara se realizeaza cu pante mici, In ape.Cele patru pavilioane de colt, parter, cu 0 inaltime la cornisa de 6,05 m, auacoperise semicirculare. Cele doua portice curbate de pe laturile nordica sisudica, ce formeaza un hemiciclu, se termina cu pavilioane laterale, avandaceeasi inaltime la cornisa, dar acoperise 'in patru ape. Invel itoarea e 'in toatecazurile din tabla de otel plana, faltuita, vopsita.

_j

1Structura spatiala interioara e relativ simpla. Initial, 'in jurul spatiuluiprincipal, central, dezvoltat pe doua nivele, cu inaltimea si Iatimea deaproximativ 9 m si lungimea de 16 m se desfasurau celelalte incaperi. La

nord si sud, pe toata latimea acestuia, simetric, intalneam doua incaperiample, parter, separate de cate trei arce 'in plin cintru. Pe latura de est, opusaintrarii actuale (in proiectul initial intrarea principal a era pe aceasta latura,spre vest fiind dispusa iesirea spre gradina/parc) se aflau spatii utilitare(bucatarii si anexe, scara de acces la etaj, grupuri sanitare). Pe latura de vest,'in ax, la etaj, adiacent spatiului principal, se afla tribuna orchestrei.Azi, dupa interventii succesive (cea mai semnificativa la sfarsitulperioadei interbelice, si apoi In anii '60), aceasta structura spatiala a fostgray afectata, S-a introdus un planseu prin care spatiul principal a fostimpartit pe verticala si s-au transformat arcele In plin cintru care 11lega despatiile laterale, s-a construit 0 noua scara spre etaj, s-a extins cladirea pelatura estica, s-au inlocuit tamplariile, finisajele si decoratiile interioare. S-auinchis, In etape succesive, porticele de pe fatada vestica. Aceasta a capatat 0noua infatisare.Structura cladirii e din zidarie portanta cu fundatii din piatra de calcar,plansee si sarpanta din lemn. Acolo unde exista etaj planseul dintre niveleeste din boltisoare de caramida pe profile laminate de otel de tip 1.In urma unor interventii brutale de la sfarsitul anilor '90, cand s-aincercat transformarea cladirii 'in cazinou, imobilul a suferit degradari

j

- ,

STUDJU DE FEZABIT.ITATE 2006

23


24/

STUDIU DE FEZABlLlTATE 2006 UNIYERSIT ATEA TEHNICA DiN CLUJ-NAPOCA

importante. S-au spart goluri 'in structura portanta, s-au inlaturat finisajeleinterioare (inclusiv tencuielile), s-a inceput mansardarea podului. Lucrarile,nefinalizate, au provocat deteriorarea partials a invelitorii, provocand innumeroase situatii infiltrarea apelor meteorice. Cladirea necesita interventiiurgente pentru a stopa degradarile,

J

Prin proiect s-a propus eliminarea totala a acestor modificari: se vademola planseul intermediar care compartimenteaza pe verticals spatiulprincipal, se vor demola extinderile realizate in colturile nord-estic si sud-estic, se vor reface in forma initiala deschiderile in arc in plin cintru dintrespatiul principal ~i incaperile laterale, se vor demola scara spre etaj sicompartimentarile ulterioare, se vor deschide 0 parte din golurile initialeulterior inzidite si care sunt lizibile in parament, se vor desface zidariile careinchid porticele de pe fatada vestica si se vor readuce la forma initialadeschiderile si modenatura acesteia.Pentru adaptarea imobilului la noua functiune s-a propusrestructurarea partii estice a cladirii, prin eliminarea unor zidarii si creareaunui spatiu amplu in zona de legatura cu corpul nou, reorganizarea zonei deanexe prin introducerea unor grupuri sanitare pentru public, a unor scari deiesire din demisol si garajul subteran si de seviciu pentru barul de pauza etc.La intrarea principal a s-au prevazut windfanguri realizate din sticlastructurala, care imbraca si fatada vestica la parter, in interiorul porticului.La etaj, in interiorul holului principal, s-a propus 0 pasarela care, impreunacu fosta tribuna a orchestrei ~i incaperea de deasupra legaturii spre corpulnou constituie zona barului de pauza.Se vor introduce noi instalatii, adaptate functiunii, inclusiv declimatizare.Datorita faptului ca decoratiile si finisajele originale s-au pierdut inintregime, iar informatii concIudente despre acestea lipsesc de asemenea, s-apropus refacerea lor intr-o conceptie moderna,Fatadele, care pastreaza in cea mai mare parte substanta original a, vorfi restaurate folosindu-se retete determinate prin analize de laborator, maiales pentru profilarurile care, datorita materialelor utilizate, prezinta 0 starebuna de conservare. Sarpanta se afla in stare buna, cu exceptia catorvaelemente ce se vor inlocui. Astereala, de 0 calitate modesta, se va inlocui cuOSB, iar invelitoarea cu toate elementele sale se va realiza din tabla decupru. Tampariile se vor inlocui in totalitate cu unele noi, (proiectate dupafotografii de epoca in stilul celor originale, care s-au pierdut), din lemnstratificat si geam termopan.

. . . ,

.1

1

-'

STUDru DE FEZABlLlTATE 2006

24


25/

STUDIU DE FEZABlLITATE 2006 UNlVERSlTATEA TERNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FINISAJEPentru corpul istoric s-au prevazut la interior finisaje modeme.Pardoselile sunt din piatra artificiala pe toata suprafata parterului.

Pentru refacerea acestora e necesara desfacerea completa a intregii structuri,pardoseala actuala fiind realizata peste cea veche, originala, din mozaictumat. La etaj, in zona barului de pauza, pardoseala va fi realizata cu 0combinatie de campuri cu piatra artificiala si mocheta ..,

.. ,

Peretii vor fi tencuiti cu mortar de' var sau cu materiale modeme. .compatibile. Pe anumite suprafete, in spatiile principale, in conformitate cuproiectul de decoratii interioare, se vor aplica profilaturi, lambriuri cu furnirnatural de lemn, placaje etc. Tavanul holului principal, conservat, se varestaura in forma initiala, utilizadu-se in locul tencuielii pe trestiegipscartonul. In celela1t~ spatii tavanele vor fi, de asemenea din gipscarton.Se vor utiliza zugraveli de cali tate superioara. Sub pasarela barului de pauzasi in continuare, spre sala de concert se va realiza un plafon din lambriuplacat cu fumir natural de lemn.

Tamplariile se vor inlocui in totalitate cu unele din lemn stratificatvopsit si geam termopan, proiectate astfel incat sa reproduca imaginea celorinitiale, atat ca desen general cat si ca profilatura,

-,

.J

Interventiile la exteriorul acestui corp implica restaur area fatadelorintr-o maniera apropiata de cea initiala, folosind finisaje si tehnicitraditionale sau compatibile. Soclurile vor fi placate cu piatra de calcarpentru 0 mai buna comportare in timp, desi initial finisajul acestora erarealizat din materialul folosit pentru profilaturi. Modenatura fatadelor se varestaura cu piese turnate, la obtinerea carora se va folosi un materialasemanator cu eel initial, ce a avut 0 foarte buna comportare in timp, sauunul compatibil. Glafurile se vor realiza din tabla de cupru. Pardoselile inspatiile exterioare vor fi din piatra artificiala, Fatadele se vor zugravi cumateriale pentru exterior, de buna calitate.

Acoperisul, dupa reparatii, va avea 0 invelitoare din tabla plana,faltuita, de cupru. Se vor reface identic, din acelasi material, toate elementelespeciale si decorative ale invelitorii - jgheaburi, burlane, flese, profile etc.

In corpul nou finisajele au fost alese in functie de specificulprogramului si de imaginea arhitecturala propusa.

STUDIU DE FEZAB!LITATE 2006

25


26/

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UNlVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

In foaiere pardoselile vor fi realizate intr-o combinatie de campuri cupiatra artificiala si mocheta, Treptele de aici vor fi placate cu piatraartificiala, In sala de concert se va folosi parchetul atat pentru zonapublicului cat si pentru scena, in dimensiuni si formate diferite. Pardoselilein zona spatiilor anexe ale scenei, ca si in cea a filarmonicii vor fi din piatraartificiala, cu exceptia salilor de repetitie si administrative, unde se va folosiparchetul. Spatiile de depozitare, tehnice si garajul vor avea pardoseli curasini epoxidice.

. ,

Peretii de compartimentare sunt din gipscarton pe schelet metalic,detip fonoizolant (min. 77 dB), atat pentru sala de concert cat si pentru salilede repetitie, Toti peretii, atat cei de compartimentare cat si elementelestructurale, vor fi placati cu gipscarton, iar finisajul va fi zugraveala decalitate superioara, In s~la de spectacole, pe anumite suprafete, functie decerintele impuse de studiul acustic si de designul interior, se vor aplicalambriuri cu fumir natural de lemn. Acelasi finisaj 11vor avea si panourilemobile ce separa sala de foaierele laterale. Tavanele vor fi de tip suspendat,de asemenea din gipscarton pe structura metalica, iar in foaiere si in salile derepetitie vor avea proprietati acustice (fonoabsorbante), cu caracteristiciimpuse de studiul acustic. In sala de spectacole tavanul va fi structurat inconcordanta cu rolul sau determinant in acustica spatiului si va fi alcatuit dinpanouri placate cu fumir natural de lemn, in diferite esente si culori, inalternanta cu campuri de gipscarton. Deasupra scenei, in conformitate cucerintele pe care studiul de specialitate le va impune, se va realiza unreflector acustic, ce va juca un rol important si in arhitectura acestui spatiu.Tavanele vor avea si rolul de a masca diferitele tipuri de instalatii ~1 vorinclude scafe de lumina, mai ales in foaiere si pe circulatii.

Fatadele corpului nou vor fi putemic vitrate in zona foaierelor. Aici s-au propus pereti-cortina din profile de aluminiu eu sticla clara. Acesti pereti-cortina trebuie sa asigure izolarea fonica necesara si deei sunt de tip specialatat in privinta sistemelor de fixare, al sistemelor de profile din aluminiu, catsi din acela al vitrajului.Fatada estica va fi placata cu panouri eu fumir natural de lemn pesuport bachelitic, ca si partea superioara, retrasa, a fatadelor laterale, ceascunde spatiul tehnic de deasupra salii de concerte. Tampariile, montate lafata placajului, vor fi din aluminiu vopsit cu geam termopan. In zona deretragere de la ultimul nivel, instalatiile de ventilatie vor fi acoperite de ungrilaj lamelar din profile de aluminiu.

STUDlU DE FEZABILITATE 2006

26


27/

STUDIU DE FEZMILiTATE 2006 UNlVERSITATEA TEHNICA DIN CL.UJ-NAPOCA

l

AMENAJARI EXTERIOAREIn fata cladirii monument istoric se va amenaja intrarea principala infilarmonica prin reconsiderarea intregii organizari spatiale. Situatia actuala erezultatul unor interventii succesive, care au denaturat formula initiala, Sepropune conservarea lampadarelor cu socluri de piatra si stalpi de fonta cegardeaza atat axul principal cat ~i pe cele ale pavilioanelor de capat aleporticelor pe plan circular. Scarile de acces au inaltimi mici - 9 em,grupandu-se intr-un pachet amplu, marginit de rampe. Spre celelalte acceses-au prevazut legaturi cu aleile din vecinatate cu latimi de 1,5 m. De-a lungulfatadelor laterale, in imediata proximitate a acestora, dupa un traseu ingeneral rectiliniu dar cu accidente determinate de pozitia unor arbori, se vacobori nivelul terenului cu 90 em, rezultand un spatiu atent organizatpeisager. Diferenta de cote va fi preluata de taluze cu panta de 50%. Se vapastra nealterata structura parcului in vecinatatea filarmonicii, inafaraperimetrului mentionat a fi supus amenajarii sau reamenajarii.Accesul la garaj se face dinspre strada Cismigiu, pe 0 alee cu latimeade 3 m si zone de supralargire. in vecinatatea cladirii s-au prevazut rampe deintrare si iesire cu panta de 15%, urmand un traseu circular.

MAsURI DE PROTECTIA MEDIULUI., Filarmonica nu aduce prejudicii mediului prin functionare curenta,pentru realizarea investitiei sunt insa necesare masuri care sa previnadegradari ale parcului si zonei verzi.Perimetrul santierului va fi restrans la suprafata minim necesara si vafi conformat in asa fel incat sa lase in afara sa toti arborii care nu sunt directafectati de viitoarea cladire si sunt deci pastrati prin proiect. Atat santierulcat si calea de acces la acesta vor fi ingradite.Accesul se va face printr-un singur punt de intrare atat pentru vehiculecat si pentru pietoni.

Dupa incheierea santierului spatiul din jurul edificiului va fi depoluat,asanat si reamenajat dupa un proiect de peisagistica.

snroru DE FEZABTLITATE 200627


28/8

STUDlU DE FEZABlLlTATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

1.7.2.REZISTENTA

Date referitoare la actiuni asupra constructiei

I. Actiuni permanenteIntensitatile normate ale incarcarilor datorita greutatii elementelor deconstructii si pamanturilor se determina conform STAS 10101/1-78.2. Actiuni variabile (datorate procesului de exploatare),Aceste incarcari se determina cu luarea in consideratie a destinatieiconstructiilor si a conditiilor respective de exploatare conform STAS10101l2AI-87.3. Actiuni climaticeMunicipiul Cluj-Napoca se afla la 0 altitudine mai mica de 1000 m , inconsecinta, datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice aincarcarii din zapada pe sol sunt cele din anexa A din " Cod deproiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor , indicativ CR1-1-3-2005."Conform hartii de zonare a valorii caracteristice a incarcarii din zapadape sol, definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an , corespunzandunui interval mediu de recurenta IMR=50 ani, municipiul Cluj -Napocaare valoarea acestei incarcari :SO,k= 1,5 kN/mp.Presiunea de referinta a vantului, determinata din viteza de referintamediata pe 10 min. si avand 50 ani intervalul mediu de recurenta , arepentru acest municipiu valoarea din Anexa A din " Cod de proiectare.Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului "indicativ NP-082-04*:

STUDnJ DE FEZABILITATE 2006

28


29/

STUDIJJ DE FEZABIL ITATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLW-NAPOCA

qreF 0,4 kPa .Viteza vantului mediata pe 1 min. la 10m, avand 50 ani interval mediude recurenta, are valoarea :UreF 35 mls

4. Actiuni date de temperatura exterioara

Modul de evaluare al actiunii temperaturii exterioare precum si valorilenormate si de calcul ale temperaturii exterioare, considerate in stabilireavariatiilor de temperatura din interiorul elementelor de constructie, suntdate in STAS lOlOl/23A-78._I

,

Actiunea variatiilor de temperatura se manifesta sub forma unordeformatii impuse ale elementelor de constructii (prin impiedicareadeformarii libere ca efect al variatiei de temperatura). Tinand seama deacest fapt, actiunea temperaturii nu se considera in verificareaconstructiilor la stari limita ultime, caracterizata prin redistributia plasticaa eforturilor, decat in cazurile justificate, cand aceasta actiune genereazadeformatii suplimentare care afecteaza sensibil siguranta constructiilor,fie in elementul considerat, fie in elementele legate de acesta.

.,.J

. . ,

,Parametri climatici necesari calculelor se regasesc in STAS 6472/2"Fizica constructiilor. Higrotermica . Parametri climatici exteriori."5. Actiunea seismica

Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiaza functie de clasa deimportanta si de expunere la cutremur din care acestea fac parte.Importanta constructiilor depinde de consecintele prabusirii asupra vietiioamenilor, de importanta lor pentru siguranta publica si protectia civila inperioada imediat dupa cutremur si de consecintele sociale si economiceale prabusirii sau avarierii grave.

STUDIU DE FEZABILIT ATE 2006

29


30/

STUDIU DE FEZABIL1TATE 2006 llNIVERSIT ATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Conform zonarii seismice din "Normativ pentru proiectarea antiseismicaa constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice siindustriale " indicativ P-IOO-92 , municipiul Cluj-Napoca se incadreazain zona seismica F, avand 0 perioada de colt Tc= 0,7 sec. si coeficientulks=0,08.Conform normativul "Cod de proiectare seismica-partea I: Prevederi deproiectare pentru c1adiri" indicativ P-100-1/2004, municipiul CIuj-Napoca, functie de zonarea din acest normativ, are :

_ - -perioada de colt Tc= 0,7 sec.;-acceleratia terenului ag= 0,08 cm/s'

. , Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificareastructurilor la stari limita ultimeStructura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la starilimita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune sa fiemai mici decat rezistentele de ca1cul in sectiune.Combinatiile factorizate ale actiunilor se exprima astfel:1,35 L Gkj +1,5 Qk,l + L 1,5 'frO,i Qk,iGkj -este efectul pe structura al actiunilor permanente J, luata cuvaloarea caracteristica;Qk,i -este efectul pe structura al actiunii variabile 1, luata cu valoareacaracteristica;Qk,l -este efectul pe structura al actiunii variabile ce are pondereapredominanta, luata cu valoarea caracteristica;'f rO,i - este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura aleactiunilor variabile i (i=2,3 .... ,n) luate eu valorile earaeteristice; arevaloarea 'f rO,i =0,7.

STUDIU DE FEZABTLITATE 2006

30


31/

STUDIU DE FEZABILiTATE 2006 UNIVERSITATEATEHNICA PIN CLUJNAPOCA

Exceptie fac incarcarile din depozite si actiunile provenite din impingereapamantului, a materialelor pulverulente si a fluidelor, pentru care:~O i =1,0.

Gruparea efectelor structurale ale actiuniIor, pentru verificareastructurilor la stari Iimita de serviciu. . ,

. . . .

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la starilimta de serviciu, astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structuralelementlin sectiune sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor deserviciu considerate .

_l

l a) Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor:. . ,

b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:J IGkJ + 'l r 1,1 Qk,I +I'l r2,i Qk,ic) Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor:

~ 1,1 - este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiuniivariabile QI , avand valorile recomandate in Tabel 4.3 din "Cod deproiectare.Bazele proiectarii structurilor in constructii " indicativ CR 0-2005;~ 2,i - este coeficientul pentru determinarea valorii cvasipermanente aactiunii varabile QI avand valorile recomandate in Tabel 4.1 din "Cod deproiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii " indicativ CR 0-2005.;

2006STUDN DE FEZABILITATE

31


32/

STUDIU DE FEZABU.IT ATE 2006 UNIVERSITATEATEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

'l r 1 - este coeficient de importanta a constructiei Istructurii avand valorilerecomandate in Tabel 4.2 din "Cod de proiectare. Bazele proiectariistructurilor in constructii " indicativ CR 0-2005 ;STAS-uri utilizate :STAS 1010710-90-Constructii civile, industriale si agricole. Calculul sialcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si betonprecomprimat.. . STAS 10107/1-78- Actiuni in constructii. Greutati tehnice SI incarcaripermanente.STAS 10101/2AI-87 -Incarcari utile date de procesul de exploatare.,

. . . STAS 10101/23A-78 -Incarcari date de temperatura exterioara IIIconstructii civile si industriale .J

Coduri de proiectare utilizate :CR 1-1-3-2005 -Cod de proiectare .Evaluarea actiunii zapezn asupraconstructiilor.NP-082-04 +Cod de proiectare. Bazele proiectarii SI actiuni asupraconstructiilor. Actiunea vantului.Normative utilizate:P-I00-92 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor delociunte, social-culturale , agrozootehnice si industriale .P-I00-2004 - Normativ. Prevederi de proiectare pentru cladiriproiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,agrozootehnice si industriale.

lncadrarea constructiei in grupe si categorii. Natura terenuluiConform Normativului PI00-92 pentru proiectarea antiseismica aconstructiilor, constructia existenta face parte (conform cu paragraful

STUDfU DE FEZABILITATE 2006

32


33/

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 UN!VERSITAIEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

11.1.7) din categoria "a" - constructii cu pereti structurali din zidarie decaramida (W=0,30) iar constuctia propusa face din categoria "c"-constructii in cadre de beton armat. Constructia este amplasata in zonaseismica de calcul "F", avand perioada de colt Tc=0,7 sec. Cladirea areclasa de importanta II - constructii de importanta deosebita la care seimpune limitarea avariilor (a=I,20).Categoria de importanta a constructiei propuse este "B" - deosebita,conform HGR 766/1997.Cladirile au gradul de rezistenta la foe I si III

Cladirea proiectata va avea urmatorul sistem structural:INFRASTRUCTURA:Pentru executarea infrastructurii trebuie sa se realizeze 0 incinta inchisa sietansa pe toate laturile, care sa permita executia definitiva a constructiei.Executarea unor astfel de incinte, pe baza literaturii de specialitate si aexperientei in domeniu, se poate realiza prin coloane secante (piloti secanti),prin pereti ingropati din panouri (pereti mulati) sau utilizand palplansemetalice batute dupa executarea sapaturii generale in taluz pana la cota deminus 5,00 (vezi plansa 20A). In zona adiacenta cladirii existente (acazinoului), in axul XS/B-J (plansa 14A) se va executa sprijinirea cladiriiexistente cu pi loti secanti. In fiecare din aceste solutii este necesaraexecutarea epuismentelor pentru eliminarea apelor de infiltratii pana lafinalizarea lucrarilor de hidroizolatii.Peretii ingropati din piloti tumati pe loc se realizeaza prin tehnicile specificede executie a pilotilor prin forare si tumare. Sunt doua metode de tumare,prin executia lor pe rand sau prin executarea la inceput a pilotilor impari sidupa aceea a celor secundari. Etapele de executie sunt urmatoarele: forarea,armarea si betonarea.Peretii ingropati din panouri, se executa dupa inlaturarea stratului vegetal sipregatirea unui traseu pentru utilaje, prin forarea cu ajutorul noroiuluibentonitic. Se executa panouri, in sah, de lungimi cuprinse intre 4 si S metri,cu grosimea de 0,60cm.Solutia pe care 0 recomandam pentru proiectul tehnic este executareaincintei printr-o sapatura general a pana la cota de minus 5 metrii, cu taluzavand panta 1:1, piloti secanti in zona adiacenta cladirii existente siSTUPN DE FEZABILIT ATE 2006

33


34/

STUDIU DE FEZABILITATE 2006 IJNIVERSITATEA TEHNlCA DIN CLUJ-NAPOCA

palplanse care se vor bate pana la adancimea minima, rezultata din calcul(aproximativ pana la cota de minus 9 metri).

Structura de rezistenta a infrastructurii este alcatuita din:- fundatii pe radier general (cu subradier armat pentru protectiahidroizolatiei) sub forma de dala (avand grosimea de aproximativ 0.8 metri)sau sub forma de placa cu grinzi pe cele doua directii, avand grosimea placiide aproximativ 50cm si inaltimea grinzilor de 1-1.20metri,- diafragme perimetrale, stalpi si placi de beton armat,alcatuite din beton armat C20/25, avand gradul de impermeabilitate plO siciment rezistent la agenti chimici.

,

Solutiile propuse pentru hidroizolatii se bazeaza pe utilizarea sistemuluiclasic de membrane, pe calitatea betonului propus in proiect (C20/25, avandgradul de impermeabilitate plO ) si pe impermeabilizarea betonului, cuaditivi de tip XYPEX, Vandex sau similar, care sunt amestecuri pulverulentece contin ciment Portland, silice si multe chimicale active care aplicate subforma de mortar subtire pe beton provoaca 0 reactie catalitica In porii,tubatiile capilare ~i microfisurile cu deschideri de pana la 0,4 mm alesuportului de beton cu formare de complecsi C-S-H ( Calciu-Silica-Hidrati ).Aceasta reactie In mediu apos, genereaza formatiuni cristaline dentritice(fibroase ) in masa betonului - suport pana cand apa ca mediu de reactie numai are acces In spatiul in care are loc procesul chimic. Betonul astfel tratateste etans la actiunea apei sau a altor lichide, din orice directie.

. ,

.J

J

SVPRASTRVCTVRA:Elementele verticale de rezistenta: se vor realiza din cadre pe 2 directii, debeton armat C20/25, tumate mono lit.Elementele orizontale si inclinate (planseele) vor fi sub forma de placi sigrinzi din beton armat C20/25.Scarile sunt proiectate din beton armat tum ate mono lit si reazemate peplansee.Inchiderile exterioare se vor monta pe 0 structura metalica pentru fatadelaterale, respectiv pereti din zidarie la capete. Peretii de compartimentare sevor realiza din zidarie de caramida sau din gips carton.STUDDJ DE FEZABILIT ATE 2006

34


35/

STUQlU DE FEZABILIT ATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUl-NAPOCA

Acoperisul se va realiza dintr-o structura metalica din ferme de otel,rigidizate cu contravantuiri peste care se vor dispune elemente prefabricatede beton armat care vor sustine sistemul de termoizolatie si hidroizolatie alterasei, de tip necirculabila. La talpa inferioara a fermelor se realizeaza, deasemenea un planseu, din elemente metalice, creandu-se astfel un niveltehnic pe inaltimea fermelor. Elementele de rezistenta din otel vor fiprotejate prin placari si vopsirea cu substante intumescente, conformscenariului de siguranta la foc.CLADIREA EXISTENT A:

1

Prin proiectul de conversie functional a si restaurare se propunereconstituirea sistemului spatial determinant initial, crearea unei legaturiample spre vest, pe axa de simetrie a c1adirii, spre viitoarea sala deconcerte, mansardarea podului existent, reorganizarea functional a aintregului imobil, reabilitarea integral a a fatadelor, refacerea in totalitatea finisajelor interioare.Aceste interventii presupun:- demolarea planseului ce imparte sala mare pe vertical a si a stalpilor dinzidarie ce il sustin- refacerea deschiderilor arcuite in plin cintru perimetrale acestuia informa initial a prin demolarea zidariilor ce le obtureaza total sau partial- demolarea scarii de acces la etaj si a peretilor ce 0 incadreaza sirealizarea de plansee din beton armat peste parter si etaj in aceasta zona- consolidarea planseului cu structura din grinzi de lemn de peste spatiulprincipal- recompartimentari, inchideri si deschideri de goluri, tendinta general afiind aceea de a reveni la formulele initiale;- demolarea extinderilor de pe colturile nord-estic si sud-estic realizateintre razboaie;- dezvoltarea unui concept modem de amenajare interioara, compatibilcu stilistica monumentului, ca si cu noua functiune, ce va aduce un noucorp - sala de concerte si anexele acesteia - realizate in spiritularhitecturii contemporane. Refacerea finisajelor interioare in acest spirit.(decoratiile interioare originala nu se mai pastreaza, cu excepria celor depe tavanul salii principale - partial);- redeschiderea porticelor de pe fatada vestica in conformitate cuproiectul initial- reabilitarea fatadelor si readucerea acestora in forma initiala, (conformproiectului original);

,

J

STUDJU DE FEZABILITATE 2006

35


36/

STUDIU DE FEZABlLITATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJNAPOCA

- reparatii la structura sarpantei, refacerea invelitorilor cu restaurareatuturor elementelor de detaliu originale - conservate in cea mai mareparte (se va inlocui tabla din otel cu tabla de cupru) si introducerea subacestea a unui termosistem specific de mansarda;- reorganizarea gradinii de pe latura vestica a cladirii in concordanta cunoua functiune, integrand elementele originale conservate (lampadare,elemente de imprejmuire etc).

1 . 7 .3.INST ALA TIl

J

Retele si utilitati:Se vor realiza retelele interioare de utilitati: instalatii electrice, instalatii decurenti slabi, instalatii sanitare interioare, instalatii de stingere a incendiilor,instalatii de ventilare, instalatii termice, instalatii de utilizare a gazelornaturale, precum si legaturile la retelele edilitare stradale: alimentarea cuenergie electrica, racordare la reteaua de telecomunicatii, bransament lareteaua de gaze naturale, bransament la reteaua de apa, racordare la reteauade canal. (vezi cap. 2.6.). Pe strazile adiacente exista toate tipurile de reteleedilitare: alimentare cu apa, canalizare, gaz metan, energie electrica,telefonie. Imobilul e racordat In prezent la toate aceste utilitati. Se vordimensiona bransamentele existente la retelele stradale de utilitati (apa,canalizare, gaz, energie electrica, telefon).Proiectul Tehnic va cuprinde toate capitolele de lucrari necesarerealizarii c1adirii. La cap. 2.6. se descriu solutiile adoptate pentru instalatiilede iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare, incendiu, ventilare, termice,utilizare gaze naturale si legaturile la retelele edilitare.

- ,

.,

J

STUDlU DE FEZABlLlTATE 2006

36


37/

STUOIU DE FEZABILIT ATE 2006 UNNERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPQCA

2. Date tehnice ale lucrarii

2.1. Suprafata ~i situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fieocupat (definitiv si/sau temporar) de lucrareTerenul ce face obiectul proiectului se afla In proprietata ConsiliuluiLocal al municipiului Cluj-Napoca, are 0 suprafata de 3806,40 mp sireprezinta spatiul juridic aferent "Cazinoului", In fapt, din punct de vederespatial si functional, acesta face parte integranta din Parcul Central "SimionBarnutiu". A rezultat din delimitarea suprafetelor afectate de amenajarileexterioare direct apartinatoare edificiului si a spatiilor "acaparate" In timp cazone de serviciu - depozitare etc. Limitele sale nu urmeaza 0 logicaurbanistica anume.

2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

,

Pentru determinarea conditiilor de construire a fost intocmit unstudiu geotehnic de SC GESMIL SRL, in care se prezinta pozitia forajelorsi stratificatiile respective de stabilire a naturii si caracteristicilor terenuluide fundare, presiunea conventionala, nivelulmaxim al apelor freatice.Pe terenul ce face obiectul proiectului nu exista accidente de teren.Acesta e plat si cvasiorizontal, cu 0 foarte usoara panta spre nord-est.Cladirea "Cazinoului" se inalta la aproximativ 1,80 m fata de nivelulgeneral. Aceasta diferenta de nivel, putin perceptibila, e preluata prinsistematizarea verticala.Conform studiului geotehnic, stratigrafia indica umplutura (pamantvegetal etc) de la cota terenului actual amenajat pana la -0,8 m, nisip argilosplastic consistent pana la -2,7 m, prafnisipos argilos consistent pana la -3,6. . .m tar apot gresie.Terenul de fundare are urmatoarea stratificatie:Sondaj 1+Foraj 1:-umplutura 0,00-0,80,-nisip argilos plastic consistent 0,80-2,70,-prafnisipos argilos consistent 2,70-3,60,-gresie 3,60- ... ;STUDTIJ DE FEZABlLlTA TE 2006

37


38/8

I .I .I .

STUPIU PE FEZABlLIIATE 2006 VNIVERSII ATEA IEHNICA PIN CLUJ-NAPOCA

I .rrSondaj 2+Foraj 2:-umplutura 0,00-0,70,

-nisip argilos plastic consistent 0,70-1,70,-pietris cu nisip 1,70-4,30,-nisip fin presat 4,30-5,00,-gresie 5,00- ... ;

rApa subterana se intalneste la adancimea de -3,0 m. Ocazional, inperioadele cu precipitatii bogate, nivelul acesteia poate creste.Fund area constructiei este realizata in stratul de (gresie) nisip argilosplastic consistent avand Pconv=308kPa.Conform normativului P100/1992 ne aflam in Zona "F", cu perioadade colt Tc = 0,7 si intensitatea seismica kf= 0,08.

[r

2.3. Caracteristicile principale ale constructlilor2.3.1. Pentru cladirl:

Imobilul propus pentru Filarmonica de Stat are suprafata construitadesfasurata totala - ADC de 10113,88 mp, si este formata din doua volume:cladirea existenta (pastrata) a Casinoului cu ADC de 1169,57 mp si corpulnou cu ADC de 8944,31 mp. Regim de inaltime propus la cladirea existenta(pastrata) a Casinoului D+P+E, cu inaltimea la comisa de +9,6m, la corpulnou S+D+P+3E cu inaltimea la atic de +16,15mAmenajarile din cladirea Casinoului asigura accesul principal alpublicului, holul si garderobele (organizate in sala principala si cele douaincaperi adiacente), holurile caselor de bilete, iar spre est, 0 importantalegatura spre corpul nou si sala de concerte, grupuri sanitare pentru public,un spatiu de administrare a imobilului, scara spre etaj si pod, depozitare. Laetaj, cu continuitate spre foaierele salii, s-a amplasat barul de pauza, ceocupa spatiul de deasupra legaturii cu corpul nou, 0 pasarela ce traverseazaholul principal si fosta tribuna a orchestrei. Regimul de inaltime este subsolpartial, parter, etaj si pod cu acoperis sarpanta, avand Inaltimea parterului deaproximativ 5 m, iar a etajului de 4 m. inaltimea la cornisa a imobilului estede 9,60 m, iar cele patru pavilioane de colt, parter si cele doua porticecurbate de pe laturile nordica ~i sudica, au inaltime la comisa de 6,05 m.Corpul nou e dominat de sala de concerte pentru 1170 locuri, cuinaltimea maxima de 14,85 m, latimea de 22,00 m si lungimea de37,95 mLatimea intre balcoane este de 17,30 m la nivelul I si de 19,80 m la nivelulSTUPIU PE FEZABILITAIE 2006

38


39/

STU DIU DE FEZABlLlTATE 2006 UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CW)-NAPOCA

al II-lea. Volumul este de aproximativ 9700 mc, adica 8,3 me/spectator.Scena are 0 suprafata de 188, 71 mp, 0 deschidere spre sala de 17,30 m ~i afost astfel conformata incat sa permita asezarea unei orchestre de minimum90 de instrumentisti si 77 de coristi, In spatele scenei s-a prevazutamplasarea orgii, cu un spatiu disponibil de 9,0 x 2,0 x 9,5 m.

Aceasta e inconjurata de foaierele pentru public ce cuprind si scarilede acces ale spectatorilor la diferitele nivele. Spre est si demisol s-auorganizat spatiile institutiei filarmonicii, cuprinzand vestiarele si grupurilesanitare pentru orchestra si cor, salile de repetitii, zona administrativa,Acestea beneficiaza de accese separate din exterior. Tot aici intalnim spatiianexe ale salii, cabine pentru solisti, depozite si spatii tehnice. La subsol s-aamplasat un garaj cu 59 de locuri si un adapost de protectie civila,

Indicii spatiali:

SubsolDemisol

J ParterEtajlEtaj2Etaj3TOTAL

...l

ADC existenta ADC existenta ADC ADCpastrata demolata propusa TOTAL

AU

136,77mp810,93 mp221,87 mp

1770,84 mp 1770,84 mp 1551,38 mp68,34 mp 1777,28 mp 1914,05 mp 1367,74 mp62,00 mp 1747,28 mp 2558,21 mp 2062,48 mp105,91 mp 1270,69 mp 1492,56 mp 1286,72 mp1034,76 mp 1034,76 mp 844,06 mp

1343,46 mp 1343,46 mp 1239,11 mp1169,57 mp 236,25 mp 8944,31 mp10113,88 mp 8351,49 mp

ADC total cladire existents =1405,82 mpADC total ansamblu propus =10113,88 mp

ACexistenta=872,93 mp AC total=2558,21 mpADC cusubsol= 1405,82 mp ADC totalfa ra subso lu ri ) =8343,04 mpP.O.T.existent=22,93% ADC totalcusubsol)= 10113,88 mpC.U.T. existent=0,31 P.O.T. propus= 88,51 %

C.U.T. propus=2,19

STUPlU DE FEZABILITATE 2006

39


40/

STUDIU DE FEZABLLIT ATE 2006 UNIYERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

2.4. Structura constructivaSolutia constructiva: fundatii pe radier general, elevatii din beton armat,cadre spatiale si placi din beton armat , acoperisul din ferme de otel pe carela talpa inferioara se executa un planseu tehnic din otel, placat cu elementede inchuidere, iar la partea superioara se executa un planseu din elementeplane de beton, prefabricate, pentru sistemul de izolatii fonice sihigrotermice.

j

Interventia la cladirea existenta: Prin proiectul de conversie functionala sirestaurare se propune reconstituirea sistemului spatial determinant initial,crearea unei legaturi ample spre vest, pe axa de simetrie a cladirii, spreviitoarea sala de concerte, mansardarea podului existent, reorganizareafunctionala a intregului imobil, reabilitarea integral a a fatadelor, refacerea intotalitate a finisajelor interioare, cu interventii privind: demolarea planseuluisi a stalpilor din zidarie ce imparte sala mare, demolarea scarii de acces laetaj si a peretilor ce 0 incadreaza si realizarea de plansee din beton armatpeste parter si etaj in aceasta zona, consolidarea planseului cu structura dingrinzi de lemn, recompartimentari, inchideri si deschideri de goluri,demolarea extinderilor de pe colturile nord-estic si sud-estic, etc.

.,

. ,

Imobilul propus pentru Filarmonica de Stat are suprafata construitadesfasurata total a - ADC de 10113,88 mp, si este formata din doua volume:cladirea existenta (pastrata) a Casinoului cu ADC de 1169,57 mp, avandlungimea de 34,26 m, latimea de 54,43 m (din care corpul central arelungimea de 23,72 m si latimea de 31,30 m), regimul de inaltime D+P+E, cuinaltimea la comisa de +9,6m, si corpul nou cu ADC de 8944,31 mp,avand lungimea de 55 m si latimea de 31 m, regim de inaltime propusS+D+P+ 3E, cu inaltimea la atic de + 16,15mSala de concerte are inaltimea maxima de 14,85 m, latimea de 22,00m si lungimea de37,95 m. Latimea intre ba1coane este de 17,30 m la nivelulI si de 19,80 m la nivelul al II-lea. Volumul este de aproximativ 9700 me.

STIJDIU DE FEZN3ILIT ATE 2006

40


41/

STUDIU DE FEZABILlT ATE 2006 !JNlVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Nr.CrA

2.5. Principalele echipamente si utilaje de dotare a constructiilorCENTRALIZA TORUL UTILAJELOR

DESCRIERE ECHIPAMENTERETELE EXTERIOARE

Cant.

A.l Post de transformare in anvelopa supraterana 10kV/O,4kV, 1400kVAR, din liniile de medie tensiune existente in zona, celula demedie tensiune, celula de joasa tensiune, contorizare pe joasatensiune, extindere retele de medie tensiune cu mansonare in buc1a

-,BBlBl.lB1.2B2B2.1B2.2B2.3

J

-,

RETELE INTERIOAREINSTALATII ELECTRICEGrup electrogen 500kVARezervor combustibillichid 400.1INSTALATII CURENTI SLABISISTEM DE SEMNALIZARE INCENDIUSISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO- COMUNICARESISTEM DE SONORIZARE + STUDIO INREGISTRARE

11111

B3 INSTALATII SANITAREB3.1 SEPARATOR DE HIDROCARBURI SI DEZNISIPATOR 1Separator de hidrocarburi si deznisipator 3. lisB3.2 GRUP DE POMPARE APE UZATE CONVENTIONAL 1CURATEGrup de pompare ape conventional curate, 10mc/h, 15mCA..J B4 INSTALATII INCENDIUB4.1 Rezerva de apa 150 me

B4.2 Grup de pompare incendiu 108 mc/h, 50 mCA11

BS INSTALATIl DE VENTILATIEBS.l INSTALATIE DE FILTROVENTILATIE ADAPOST ALAVentilator electromanual prevazut cu un motor electric de0,55kW/380vB5.2 INSTALATIE DE DESFUMARE PARCARE SUBTERANACentrala de ventilare 5310mc/h PA, Pel=1,5kW/380VTurele evacuare 8850mc/h, 200PA, Pel=2,2kW/380V

12122

2006STUDnJ DE FEZABILITATE

41


42/

STUDIU PE FEZABILIT ATE 2QQ6 UNIVERSITATEA TEHNlCA DIN CLUl-NAPQCA

_j

B5.3 INSTALATIE DE VENTILATIE FOYER 1Central a de ventilatie 12000mc/h, 200PA, Pel=4,OkW/380V, putere 1termica 48kW, putere racire 57kWTurele evacuare 1000mc/h, 150PA, Pel=0,75kW/380V 2B5.4 INSTALATIE DE VENTILATIE SALA DE SPECTACOLE 1Rooftop 35000mc/h 300PA, putere termica 520kW, putere racire 1200kW,95kWTurele evacuare 5550mc/h, 230PA, Pel=3,5kW/380V 6B5.5 INSTALATIE DE VENTILATIE SALA DE SPECTACOLE 1Rooftop 22000mc/h 280PA, putere termica 161kW, putere racire 1103kW,56kWTurele evacuare 8000mc/h, 230PA, Pel=3,8kW/380V 2B5.6 INSTALATIE DE VENTILATIE GRUPURI SANITARE 1Turele evacuare 1000mc/h, 150PA, Pel=0,55kW/380V 4B5.7 INSTALATIIDERAClRE 1Agregat de racire tip chiller 98kW, putere electrica 38kW, 1parametrii functionare 7112, low noise

. . . .

. . .B6 INSTALATII TERMICEB6.1 CENTRALA TERMICA 1Cazan cu arzator presurizat in doua trepte, 300kW, functionare pe 3gaz metan 80160Vas de expansiune 500 I 2Boiler preparare ACM 1000 I 1Vas de expansiune sanitar 60 I 1C ASCENSOARECl Ascensor ptr persoane cu handicap, 5 statii, h.nive13x4+3,5+2,7 m 1C2 Ascensor pentru 8 persoane, 5 statii, h.niveI3x4+3,5+2,7 m 1C3 Ascensor pentru marfa alimente, 2 statii, h.nivel 5 m 1C4 Trapa scena cu lift pentru pian, 2 statii, h.nivel 3,5 m 1C5 Ascensor pentru marfa (dep.instrumente), 2 statii, h.nivel 3,5 m 1

Materialele nestandardizate in Romania trebuie sa fie insotite de AgrementeTehnice In conditiile Legii 10/ 1995, privind calitatea in constructii.Suplimentar este necesar avizul sanitar pentru utilizarea la apa potabila atuturor materialelor folosite pentru transportul, distributia ~i utilizarea apeicalde si reci.

STUDIU DE FEZABILITATE 2006

42


43/

STUDIU DE EEZABII ITATE 2006 UNIVFRSITATFA TFIINICA DIN CLUJ-NAPOCA

2.6. Instalatii aferente constructiilor. .Prin documentatia de fata se propune realizarea urmatoarelor lucrari de

instalatii interioare si edilitare:realizarea instalatiilor electrice interioarerealizarea instalatiilor de curenti slabirealizarea instalatiilor sanitare interioarerealizarea instalatiilor de stingere a incendiilorrealizarea instalatiilor de ventilarerealizarea instalatiilor termicerealizarea instalatiilor de utilizare a gazelor naturalerealizarea alimentarii cu energie electricaracordare la reteaua de telecomunicatii. .- bransament la reteaua de gaze naturalebransament la reteaua de aparealizarea racordului de canal,Proiectul Tehnic va cuprinde toate capitolele de lucrari necesarereabilitarii cladirii. Se descriu in continuare solutiile adoptate pentruinstalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.

2.6.1. Instalatii electrice interioareCadrullegislativ care guvemeaza activitatea de proiectare specifica:Normativ 17 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cutensiuni de pana la 1000V c.a. si 1500V c.c.- Normativ 120 privind protectia constructiilor impotriva traznetuluiGhid GP052-2000 pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000VCA si 1500V ccNormativ Pl18 - de siguranta la foe a constructiilorNormativ 118/2-02 pentru proiectarea si executarea instalatiilor desemnalizare a incendiilor si a sistemelor contra efractiei din cladiriGhid GT030-01 privind evaluarea riscului de incendiu si a sigurantei lafoe la sali aglomerateNormativ PEI07 pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri

- Regulament PE 932 de fumizare si utilizare a energiei electrice- Normativ PE116 privind masuratorile si verificarile la echipamentele siinstalatiile electrice.STAS CEI 94711 Aparataj de joasa tensiuneSTAS 2612 Protectia impotriva electrocutarilorSTUDIU DE EFZABII ITATE 006

43


44/

STUDIU DE EE'lABlLlTAIE 2000 UNIVEBSITATliA TFIINICA !)IJ;:I q I/JNt\J'QCA

STAS 3185 Intreruptoare pentru instalatii electrice pana la 380V c.a.STAS 6646/3 Conditii generale pentru iluminatul in cladiri civileSTAS 6865 Conducte cu izolatii din PVC pe

Documents

Studiu de ate - Cladire Penru Filarmonica de Stat C