Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de ...insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf · CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

2017

Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de sănătate pentru populația adultă din România CompSanRO

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

1

Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de

sănătate pentru populația adultă din România

CompSanRO

București 2017


2

Cuprins

1. Obiective şi metodologie ..................................................................................................... 6

1.1 Eșantionarea .................................................................................................................. 6

1.2 Culegerea datelor .......................................................................................................... 6

2. Descrierea populaţiei care formează grupul ţintă ........................................................... 7

2.1 Date demografice ........................................................................................................... 7

2.2 Indici corporali ........................................................................................................... 9

3. Rezultatele studiului ........................................................................................................ 11

3. 1 Istoric medical ............................................................................................................ 11

3.1.1 Istoric de tensiune arterială crescută .................................................................. 11

3.1.2 Istoric de diabet .................................................................................................... 13

3.1.3 Istoric de colesterol total ridicat .......................................................................... 15

3.1.4 Istoric de boli cardiovasculare............................................................................ 17

3.1.5 Sfaturi privind stilul de viaţă ............................................................................... 18

3.2 Activitatea fizică .......................................................................................................... 20

3.2.1 Efectuând activităţi la locul de muncă ................................................................ 20

3.2.2 Deplasări dintr-un loc în altul ............................................................................. 21

3.2.3 Activităţi recreative .............................................................................................. 21

3.2.4 Comportamentul sedentar ................................................................................... 23

3.3 Dieta .............................................................................................................................. 24

3.3.1 Porţiile de fructe şi legume consumate zilnic ..................................................... 24

3.3.2 Sarea în dietă ......................................................................................................... 25

3.3.3 Consumul de grăsimi ............................................................................................ 27

3.3.4 Alimentaţia – alimente consumate şi alimentaţia nesănătoasă ....................... 27

3.4 Igiena alimentară – cunoştinţe cu privire la siguranța alimentelor – achiziţia,

depozitarea, păstrarea şi prepararea diferitelor tipuri de alimente ................................... 31

3.5 Igiena personală........................................................................................................... 36

3.5.1 Igiena corporală .................................................................................................... 36

3.5.2 Igiena orală ............................................................................................................ 38

3.5.3 Mersul la dentist ................................................................................................... 39

3.5.4 Prevenţia răspândirii microbilor ........................................................................ 41


3

3.6 Comportamente violente – implicarea în situaţii violente şi modalităţi de

prevenţie ................................................................................................................................... 42

3.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale ................................................... 44

3.8 Consumul de alcool ..................................................................................................... 45

3.8.1 Frecvenţa consumului de alcool .......................................................................... 45

3.8.2 Cantitatea de alcool consumată ........................................................................... 47

3.8.3 Consumul de alcool făcut în casă, adus de peste graniţă, nedestinat

consumului sau alcool neimpozitat ................................................................................... 48

3.8.4 Consumul excesiv de alcool – frecvenţă şi informarea cu privire la riscuri ... 49

3.9 Consumul de tutun ...................................................................................................... 52

3.9.1 Cunoştinţe cu privire la consecinţele fumatului ................................................ 52

3.9.2 Comportamentul fumătorilor .............................................................................. 53

3.9.3 Fumatul juvenil ..................................................................................................... 54

3.9.4 Renunţarea la fumat ............................................................................................ 56

4. Concluzii ............................................................................................................................ 58


4

Context actual

Comportamentele dăunătoare contribuie la epidemia bolilor netransmisibile, principalii factori de

risc comportamentali fiind consumul nociv de alcool, consumul de tutun, lipsa activității

fizice/sedentarismul și regimul alimentar nesănătos.

Din cele 56 milioane decese înregistrate la nivel mondial, 38 milioane erau determinate de bolile

netransmisibile, în principal boli cardiovasculare, tumori și afecțiuni respiratorii cronice. (1)

Odată cu scăderea deceselor determinate de boli infecțioase, se estimează că numărul anual de

decese prin boli netransmisibile va ajunge la 52 milioane în 2030. (2, 3)

Consumul excesiv de alcool este asociat riscului de dezvoltare a bolilor cronice, dar și cu

tulburări psihice, accidente (inclusiv accidentele rutiere și violența). De asemenea, consumul

excesiv de alcool se asociază cu o incidență crescută a bolilor infecțioase, cum ar fi tuberculoza.

În 2012, 5,9% dintre decesele la nivel mondial erau atribuite consumului de alcool. Mai mult de

jumătate dintre acestea erau determinate de boli cronice, mai ales afecțiuni cardiovasculare și

diabet (o treime dintre aceste decese), cancere (12,5%) și boli gastrointestinale, inclusiv ciroză

hepatică (16,2%). 5,1% din povara globală a bolilor este atribuită consumului de alcool. Bolile

cardiovasculare, cancerele și bolile gastrointestinale (în principal, ciroza hepatică) sunt

responsabile de 37,7% din povara bolilor determinată de consumul de alcool. (4)

Consumul de tutun reprezintă o povară economică uriașă atât prin creșterea costurilor medicale,

cât și prin scăderea productivității. Consumul de tutun se definește ca orice utilizare curentă a

unui produs de tutun în orice formă. (5)

Consumul de tutun, precum și expunerea la fumul de țigară (fumatul pasiv) crește riscul de boli

cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, diabet și decese premature. Se estimează că

aproximativ 6 milioane de oameni mor anual prin consum de tutun, peste 600.000 decese fiind

determinate de fumatul pasiv (170,000 dintre acestea fiind înregistrate la copii). (6) Se estimează

o creștere a numărului de decese cauzate de consumul de tutun la aproximativ 8 milioane anual

până în 2030. (7) Consumul de tutun determină la nivel mondial 7% din decese la femei și 12%

din cele la bărbați. (8) În 2012, aproximativ 1,1 miliarde de fumători există la nivel mondial,

dintre care peste 80% sunt fumători zilnici. (6)

Activitatea fizică insuficientă este definită ca fiind „mai puțin de cinci ori câte 30 minute de

activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de trei ori câte 20 minute de activitate fizică

viguroasă pe săptămână, sau echivalent”. (9)


5

La nivel mondial, activitatea fizică insuficientă a determinat 69,3 milioane DALY în anul 2010,

ceea ce înseamnă 2,8% din total. (10) activitatea fizică insuficientă reprezintă unul din primii 10

factori de risc ai mortalității globale, cauzând aproximativ 3,2 milioane de decese anual. (10)

Activitatea fizică insuficientă determină o creștere cu 20-30% a mortalității de toate cauzele,

activitatea fizică regulată reducând riscul de boli cardiace ischemice, accident vascular cerebral,

diabet, cancer de sân și cancer de colon. În plus, activitatea fizică regulată are un rol important în

controlul greutății și prevenția obezității. (11)

Aportul excesiv de sodiu este responsabil de 1,7 milioane decese de cauză cardiovasculară. (12)

Principala sursă de sodiu din alimentație este sarea. Estimările actuale evaluează o medie a

consumului de sare de aproximativ 10 g/zi (4 g sodiu/zi). (13) Consumul excesiv de sare se

asociază cu un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. (13 - 15)

Scăderea aportului de sare determină scăderea tensiunii arteriale. (16 – 18), scăderea aportului de

sodiu determină scăderea tensiunii arteriale sistolice cu 3,4 mmHg și a celei diastolice cu 1,5

mmHg. (19) Consumul de sodiu de peste 3,5 g/zi se asociază cu apariția bolilor cardiovasculare.

(20 – 22) OMS recomandă un consum de sare de sub 5 g/zi (2 g sodiu/zi) pentru a reduce

tensiunea arterială și riscul de apariție a bolilor coronariene cardiace și a accidentului vascular

cerebral. (23)

Consumul redus de fructe și legume se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare și

cancere (mai ales, cancer de colon). Consumul crescut de grăsimi saturate și grăsimi trans se

asociază cu un risc înalt al afecțiunilor cardiace și accidentului vascular cerebral. (24)

Tensiunea arterială crescută cauzează 9,4 milioane decese anual, peste jumătate din cele 17

milioane estimate anual prin boli cardiovasculare. Se estimează că un nivel ridicat al

colesterolului seric determină 2,6 milioane decese la nivel mondial. Atât hipertensiunea arterială,

cât și hipercolesterolemia reprezintă factori de risc major pentru accidentul vascular cerebral.

(25)


6

1. Obiective şi metodologie

Obiectivul principal al studiului vizează identificarea comportamentelor nesănătoase cu

efecte asupra stării de sănătate.

Obiectivele specifice ale studiului sunt:

- Evaluarea istoricului medical al populației de studiu

- Descrierea caracteristicilor populației privitor la activitatea fizică desfășurată

- Descrierea caracteristicilor dietei populației studiate

- Identificarea principalelor comportamente ne-sanogene privind igiena personală și

alimentară

- Identificarea principalelor comportamente și practici violente și de risc pentru accidente

- Evaluarea consumului de alcool al populației studiate

- Evaluarea consumului de tutun în rândul populației de studiu.

Ulterior, studiul va servi drept fundament pentru dezvoltarea anumitor măsuri de prevenţie a

riscurilor, de îmbunătățire a stării de sănătate a populației României şi la scăderea incidenţei

bolilor.

Metoda de cercetare utilizată este ancheta sociologică, realizată prin intermediul

chestionarelor.

1. 1 Eșantionarea

Populația țintă este reprezentată de cetățenii României cu vârste cuprinse între 18 şi 64 ani.

Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional, format din 1538 de respondenţi. Procedura de

eşantionare este de tip probabilist la nivelul fiecărui strat pentru: grupa de vârstă, gen, judeţ,

mediu de rezidenţă.

Marja de eroare a eșantionului este de ± 3% la un interval de încredere de 95%.

1.2 Culegerea datelor

Instrumentul de cercetare folosit pentru colectarea datelor cantitative a fost chestionarul,

elaborat de catre specialistii INSP. (anexa nr. 1) Chestionarul aplicat a inclus, în principal,


7

întrebări închise. Întrebările au fost elaborate pe baza a 9 teme de interes care vizează anumite

aspect ale stării de sănătate (istoricul medical, activitatea fizică, dieta, igiena alimentară, igiena

personală, practici și comportamente violente, comportamente la risc pentru răniri accidentale,

consumul de alcool, consumul de tutun).

Culegerea datelor s-a realizat prin interviuri telefonice (CATI – Computer Assisted

Telephone Interviewing) în perioada octombrie – noiembrie 2016. Eșantionul a fost realizat

aleatoriu prin generarea automată a numerelor de telefon (mobil și fix) pe baza intervalelor de

numerotare alocate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în

Comunicaţii). Chestionarele aplicate au avut durate medii de aplicare între 15 și 25 minute.

Culegerea datelor, eșantionarea si prelucrarea primară s-a realizat de catre SC CULT MARKET

RESEARCH SRL

2. Descrierea populaţiei care formează grupul ţintă

2.1 Date demografice

Populaţia studiată are următoarea structură în funcție de gen și mediu de rezidență: 51,9%

femei şi 48,1% bărbaţi, mediul urban 62,3% și 37,7% rural.

Cea mai mare parte a respondenţilor (56,5%) au absolvit cel mult liceul sau şcoala

profesională şi de maiştri, iar 29,1% dintre respondenți sunt absolvenți de studii superioare.

Conform distribuției populației pe grupe de vârstă, categoria de vârstă 39-45 ani este

categoria cuprinsă în cea mai mare parte în eşantion (38,6%), urmată de categoria de vârstă

50-64 care reprezintă 34,2% dintre respondenți.

În conformitate cu distribuția populației de studiu pe categorii de venituri, aproximativ un

sfert dintre respondenți au venituri sub 1000 ron (27,2%).

Aproximativ două treimi dintre respondenți sunt căsătoriţi (65,9%), iar 12,5% dintre

participanții la cercetare declară că sunt singuri.


8

Tabel a.1 Caracteristicile socio-demografice ale respondenților (1)

Tabel a.2 Caracteristicile socio-demografice ale respondenților (2)

Statut ocupaţional

Muncitor/Necalificat 12,7%

Ocupaţie cu studii medii 21,8%

Ocupaţie cu studii superioare 21,9%

Elev/ă, student/ă 3,4%

Pensionar/ă 15,3%

Casnic/ă, fără ocupaţie 14,7%

Independent/ă, liber

profesionist/ă, patron

6,4%

Şomer/ă 2,4%

Numărul mediu de persoane peste 18 ani din gospodărie este de 3 persoane.

Din totalul de respondenţi, 34% dintre aceştia declară că au copii sub 18 ani; numărul mediu

de copii sub 18 ani din gospodărie este de 1.5 copii.

Cea mai mare parte a respondenţilor este cea a lucrătorilor cu studii cel puţin medii (43,7%).

Caracteristică socio-demografică %

Mediul de rezidenţă Urban 62,3%

Rural 37,7%

Gen Feminin 51,9%

Masculin 48,1%

18-34 ani 27,2%

Vârstă 35-49 ani 38,6%

50+ 34,2%

Venit

Sub 1000 ron 27,2%

1001-1500 ron 13,8%

1501-3000 ron 24,4%

3001-4000 ron 18,4%

Peste 4001 ron 16,2%

Educaţie

Statut marital

Cel mult gimnaziu 14,3%

Cel mult liceu, şcoală profesională/de maiştri 56,5%

Învăţământ superior 29,1%

Singur/ă 12,5%

Uniune consensuală/într-o relaţie 11,1%

Căsătorit/ă 65,9%

Divorţat/ă 6,4%

Văduv/ă 3,9%


9

2.2 Indici corporali

Media înălțimii respondenţilor de gen feminin este de 163,72±6,95 cm, iar media greutății de

68,16±14,64 kg.

La bărbaţi, media înălțimii este de 176,09±7,74 cm, iar media greutății de 83,43±14,84 kg.

În vederea studierii statusului ponderal al respondenților a fost calculat Indicele de Masă

Corporală

Formula de calcul utilizată este următoarea:

BMI (indicele de masă corporală)= 𝐌𝐚𝐬ă(𝐤𝐠) Î𝐧ă𝐥ţ𝐢𝐦𝐞(𝐦)𝟐⁄

Tabel b. Distribuția respondenților în funcție de statusul nutrițional și grupa de

vârstă

În funcție de indicele de masă corporală, s-a utilizat următoarea clasificare:

- Subponderal – IMC < 18,5 kg/m²

- Normoponderal – IMC - 18,5- 24,9 kg/m²

- Supraponderal – IMC – 25 – 29,9 kg/m²

- Obez – IMC > 30 kg/m²

Distribuția respondenților în funcție de statusul nutrițional diferă semnificativ în funcție de

grupa de vârstă (p<0,001), ponderea mai mare a persoanelor supraponderale și obeze fiind

întâlnită la grupe de vârstă mai mare.

O cincime dintre respondenți suferă, conform raportării la calculul indicelui de masă corporală,

de obezitate, iar o treime dintre români sunt supraponderali. 40% dintre respondenți sunt

normoponderali.

Indicele de masă corporală Subponderal Greutate

normală Supraponderal Obez

18-34 ani 8,1% 57,7% 26,4% 7,8%

Vârstă 35-49 ani 3,1% 41,3% 37,5% 18,1%

50-64 ani 1,8% 26,2% 39,8% 32,1%

Total 4,0% 40,7% 35,3% 20,0%


10

Vârsta respondenților se corelează pozitiv semnificativ statistic (rho=0,342; p<0,001) cu

indicele de masă corporală, adică cu cât crește vârsta respondentului cu atât crește și indicele

de masă corporală al acestuia și invers.

Genul masculin are o pondere semnificativ mai mare a supraponderalității și obezității

comparativ cu genul feminin (p<0,001)

Grafic nr. 1. Distribuția respondenților în funcție de statusul ponderal și gen

Statusul ponderal nu diferă semnificativ statistic în funcție de mediul de rezidență al

respondenților (p=0,165).

Grafic nr. 2. Distribuția respondenților în funcție de statusul ponderal și mediul de

rezidență

P=0,165

P<0,001


11

3. Rezultatele studiului

3. 1 Istoric medical

3.1.1 Istoric de tensiune arterială crescută

Aproximativ 14% dintre respondenţi declară că nu au avut niciodată măsurată tensiunea

arterială de către un doctor sau un asistent medical. În această categorie pot fi incluşi atât

respondenţii care nu au avut probleme de sănătate care să implice măsurarea tensiunii

arteriale, dar şi respondenţii care nu au vizitat un medic sau un asistent medical sau care

nu au beneficiat de atenţia medicală necesară din diferite motive.

Respondenţii din mediul rural afirmă într-o pondere semnificativ mai mică faptul că le-a

fost măsurată vreodată tensiunea arterială de un cadru medical, spre deosebire de

locuitorii din mediul urban; de asemenea, bărbaţii şi tinerii declară cu o frecvență

semnificativ mai redusă că au avut măsurată tensiunea arterială de un cadru medical.

Tabel 1 – Distribuția respondenților în funcție de declarația privind măsurarea tensiunii arteriale

Dintre respondenţii care declară că le-a fost măsurată tensiunea arterială de către un cadru

medical până în prezent, 30% declară că au fost informaţi la un anumit moment de către un

cadru medical că suferă de hipertensiune. Femeile declară într-o pondere semnificativ mi mare

H1 Ați avut vreodată măsurată

tensiunea arterială de un doctor

sau asistent medical ?

%

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 88,1% <0,001

Rural 81,6%

Gen Feminin 87,8% 0,011

Masculin 83,2%

18-34 ani 77,9%

<0,001 Vârstă 35-49 ani 86,1%

50-64 ani 91,4%

Total 85,6%


12

că au fost informate că au înregistrat valori tensionale crescute. Ponderea respondenților din

mediul rural care declară că au fost informaţi la un anumit moment de către un cadru medical

că suferă de hipertensiune este nesemnificativ statistic mai mare față de mediul urban.

Ponderea respondenților care declară că au fost identificați cu tensiune arterială crescută

este semnificativ mai mare la grupele de vârstă mai mari.

Aproximativ 23,2% dintre respondenţii care declară că li s-a măsurat vreodată tensiunea

arterială afirmă că au avut tensiunea arterială crescută în ultimele 12 luni. În ceea ce privește

frecvența tensiunii arteriale crescute declarate în urma investigațiilor din ultimul an, nu există

diferențe semnificative în funcție de genul respondenților și nici în funcție de mediul de

rezidență. Grupele de vârstă mai mare declară și în acest caz cu o frecvență semnificativ mai

mare că li s-a confirmat prezența tensiunii arteriale crescute și în ultimele 12 luni.

Tabel 2.Distribuția respondenților în funcție de declarația privind tensiunea arterială crescută

Dintre cei 394 respondenți care declară că au fost identificați cu tensiune arterială crescută,

64,8% afirmă că au urmat tratament alopat în ultimele două săptămâni. 16,1% dintre

respondenți afirmă că au apelat la fitoterapie, iar 4,2% la vindecători tradiționali

H2 Vi s-a spus că aveți

tensiune arterială crescută

sau hipertensiune, de către

un doctor sau asistent

medical ?...

La un

anumit moment

%

P

value

În ultimul

an

%

P

value

Mediul de

rezidenţă

Urban 29,4% 0,535 22,8%

0,881 Rural 31,1%

24,0%

Gen Feminin 34,2% <0,001 27,7%

0,079 Masculin 24,9% 18,2%

18-34 ani 10,2%

<0,001

5,5%

<0,001 Vârstă 35-49 ani 24,1% 17,7%

50-64 ani 49,8% 41,5%

Total

30% din cei 1313 care au

declarat că li s-a măsurat TA

23,2% din cei 1313

care au declarat că li s-a

măsurat TA


13

Tabel 3. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul hipertensiunii arteriale

H3. Medicaţie prescrisă de

un medic sau alt lucrător

medical în ultimele 2

săptămâni

H5. Urmarea unui remediu

pe bază de plante în

prezent

H4 Apelul la un

vindecător tradițional al

tensiunii arteriale crescute

sau al hipertensiunii

64,8% 16,1% 4,2%

3.1.2 Istoric de diabet

Un procent de 24% dintre respondenţi declară că nu li s-a măsurat niciodată glicemia.

Frecvența respondenților din mediul urban care declară că și-au măsurat vreodată glicemia este

semnificativ mai mare comparativ cu cei de mediul rural. De asemenea, pacienții cu vârstă mai

mare declară în proporție mai mare că le-a fost măsurată glicemia cel puțin o dată. Nu se

înregistrează diferențe semnificative în funcție de sexul participanților la studiu.

Tabel 4. Distribuția respondenților în funcție de declararea măsurării glicemiei

În rândul celor 165 de pacienți care declară că au fost informați că prezintă valori mari ale

glicemiei, cei mai mulți afirmă că urmează un tratament alopat (43,9%). Nu există diferențe

semnificative statistic acestora în ceea ce privește utilizarea medicației alopate cu scopul

scăderii glicemiei în ultimele două săptămâni în funcție de genul respondenților sau în funcție

de mediul de rezidență. Pacienții din grupa de vârstă 50-64 ani declară în proporție de 56,7%

că au urmat tratament alopat în ultimele două săptămâni, frecvență semnificativ mai mare

(p<0,001) comparativ cu celelalte grupe de vârstă.

H6 Ați avut măsurată vreodată glicemia? % P value

Mediul de rezidenţă Urban 81,4% <0,001

Rural 67,0%


Masculin 74,5%

18-34 ani 66,8%

<0,001 Vârstă 35-49 ani 73,6%

50-64 ani 86,0%

Total 76,0%


14

Aproximativ 11% dintre respondenții care afirmă că au fost diagnosticați cu diabet zaharat

afirmă că urmează în prezent un tratament cu insulină, neexistând diferențe semnificative

statistic în funcție de grupa de vârstă, mediul de rezidență sau genul respondenților.

Un procent de 15,2% dintre respondenţii cu glicemie crescută sau diabet declară că apelează şi

la tratamentele naturiste, iar 1,9% la vindecătorii tradiţionali.

Tabel 5. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul declarat al diabetului zaharat în

rândul pacienților cu valori crescute ale glicemiei (165 pers)

H8. Medicaţie prescrisă

de un medic sau alt

lucrător medical în

ultimele 2 săptămâni

H11. Urmarea unui

remediu pe bază de

plante în prezent

H9 Urmarea în

prezent a unui

tratament cu

insulină prescris de

un doctor pentru

diabet zaharat

H10 Apelul la un

vindecător tradițional

al glicemiei crescute şi

diabetului?

43,9% 15,2% 11,1% 1,9%

Din totalul respondenţilor care au avut glicemia măsurată în trecut (1161 respondenți), 14,3%

declară că au prezentat valori crescute ale glicemie sau au fost diagnosticați cu diabet zaharat.

10,8% dintre respondenții cărora le-a fost măsurată glicemia declară că în ultimul an au

prezentat glicemie crescută.

Nu există o diferenţă semnificativă pe gen în ceea ce priveşte declararea unor valori

crescute ale glicemiei nici în rândul celor care au fost informați la un moment dat cu

privire la valorile crescute, nici în rândul celor care au primit această informație în

ultimul an.

Ponderea respondenților care declară că au fost informați că prezintă valori crescute ale

glicemiei la un moment dat este semnificativ mai mare în mediul rural, iar în ce privește

informarea privind existența unor valori crescute ale glicemiei în ultimele 12 luni nu se

înregistrează diferențe semnificative în funcție de mediul de rezidență.

Odată cu înaintarea în vârstă, respondenții declară cu o frecvență semnificativ mai mare

că au fost informații că înregistrează valori crescute ale glicemiei, atât la un moment dat

în viață, cât și în ultimele 12 luni.


15

Tabel 6. Distribuția respondenților în funcție de declararea diabetului zaharat

3.1.3 Istoric de colesterol total ridicat

62% dintre participanții la studiu declară că li s-a evaluat nivelul colesterolemiei.

Ponderea respondenților din mediul rural (49,9%) care declară că le-a fost evaluată

colesterolemia este semnificativ mai mică decât a celor din mediul urban (69,9%).

Femeile declară într-o proporție semnificativ mai mare că le-a fost măsurată colesterolemia.

Ponderea respondenților care declară că și-au măsurat colesterolul seric este semnificativ mai

mare în urban (69,9%) comparativ cu mediul rural (49,9%) și pentru persoanele cu vârste de

50-64 ani (78,4%).

Tabel 7. Distribuția respondenților în funcție de declararea măsurării colesterolemiei serice

H7 Vi s-a spus că aveți

glicemie crescută sau diabet

de către un doctor sau un

alt lucrător din sănătate ?...

La un anumit

moment

%

P

value

În ultimul an

%

P

value

Mediul de

rezidenţă

Urban 12,7% 0,040 9,6% 0,052

Rural 17,2% 13,2%

Gen Feminin 14,1%

0,838

10,9% 0,977

Masculin 14,5% 10,5%

18-34 ani 4,7% <0,001 0,2% 0,003

Vârstă 35-49 ani 12,5% 9,9%

50-64 ani 21,9% 17,1%

Total 14,3% din cei

1161 care au

declarat că li s-a

măsurat glicemia

10,8% din cei

1161 care au

declarat că li s-a

măsurat glicemia

H12 Ați efectuat vreodată o analiză

pentru determinarea colesterolului

(nivelul de grăsime din sânge) la un

laborator de analize medicale ?

%

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 69,9% < 0,001

Rural 49,9%


Masculin 58,9%

18-34 ani 44,4% < 0,001

Vârstă 35-49 ani 61,2%

50-64 ani 78,4%

Total 62,5%


16

Aproximativ 36% dintre respondenții care și-au măsurat colesterolemia declară că au avut,

la un anumit moment, valori crescute ale colesterolului, iar 25,5% dintre aceștia au

prezentat valori ridicate ale colesterolului seric în ultimul an.

Se observă o diferenţă nesemnificativă statistic în funcţie de gen în ceea ce privește

hipercolesterolemia declarată în antecedente la un moment dat, aceasta fiind mai

mare în rândul femeilor și în rândul respondenților din mediul rural.

Prevalența hipercolesterolemiei autodeclarate la un moment dat în rândul respondenților cu

vârste de 50-64 ani este de 48%, semnificativ statistic mai mare față de prevalența

hipercolesterolemiei autodeclarate la respondenții de 18-34 ani (17%) și la cei 35-49 ani

(34%).

Prevalența hipercolesterolemiei autodeclarate în ultimul an nu diferă semnificativ statistic

în funcție de gen, mediu de rezidență sau grupă de vârstă, dar este mai mare la femei, la

respondenții din mediul rural și la cei cu vârste de 50-64 ani.

Tabel 8. Distribuția respondenților în funcție de declararea valorilor crescute ale colesterolemiei, în

funcţie de sex, vârstă şi mediu de rezidenţă

În ultimele 2 săptămâni, la tratamentele prescrise de medic au apelat 34% dintre

respondenţii cu valori crescute ale colesterolului, iar la tratamentele naturiste 15%.

Vindecătorii tradiţionali au fost o alegere pentru 3% dintre respondenţi.

H13 Vi s-a spus ca aveți

valori crescute ale

colesterolului de un doctor

sau alt lucrător din

sănătate?...

a. La un

anumit

moment

P value b. În

ultimul an

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 36% 0,676 24,9% 0,608

Rural 38% 27,0%

Gen Feminin 39% 0,095 28,4% 0,095

Masculin 34% 21,8%

18-34 ani 17% <0,001 10,8% 0,540

Vârstă 35-49 ani 34% 24,5%

50-64 ani 48% 33,0%

Total

36% dintre cei 952

care au avut

colesterolemia măsurată

25,5% dintre cei 952 care

au avut colesterolemia

măsurată


17

Tabel 9. Distribuția respondenților în funcție de tratamentul declarat al hipercolesterolemiei în

rândul pacienților cu valori crescute ale colesterolului seric (346 pers)

H14. Medicaţie

prescrisă de un medic

sau alt lucrător medical

în ultimele 2 săptămâni

H16. Urmarea unui

remediu pe bază de

plante în prezent

H115 Apelul la un

vindecător tradițional

al colesterolului

crescut?

33,8% 14,8% 3,0%

3.1.4 Istoric de boli cardiovasculare

Din totalul respondenţilor, 12% declară că au suferit atacuri de cord, accidente

vasculare cerebrale sau prezintă angină pe fondul bolilor cardiace.

Respondenţii de sex feminin (14,4%) declară cu o frecvență semnificativ mai mare că

au avut evenimente cardiovasculare în antecedente comparativ cu respondenții de gen

masculin (9,5%).

În ceea ce privește frecvența declarației acestor evenimente în antecedente, diferenţele dintre

respondenţii din mediul urban (11,0%) şi cei din mediul rural (14,2%) nu sunt semnificative

Prevalența atacurilor de cord, anginei pectorale sau accidentului vascular cerebral

autodeclarate în antecedente este semnificativ mai mare în rândul respondenților cu vârste

50-64 ani (21,0%).

Tabel 10. Distribuția respondenților în funcție de declararea evenimentelor cardiovasculare în

antecedente (accidente cerebrale şi atacuri de cord), în funcţie de sex, vârstă şi mediu de rezidenţă

H17 Ați avut vreodată un atac de cord sau

dureri în piept din cauza bolilor de inimă

(angină) sau un accident vascular cerebral?

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 11,0% 0,068

Rural 14,2%


Masculin 9,5%

18-34 ani 4,4%

<0,001 Vârstă 35-49 ani 9,9%

50-64 ani 21,0%

Total 12,2%


18

Procentul respondenţilor care declară că utilizează aspirina pentru tratarea sau prevenirea

bolilor de inimă este de 12%; iar ponderea celor care declară că urmează tratament cu statine

este 4%.

Tabel 11. Distribuția respondenților în funcție de declararea tratamentului afecțiunilor

cardiovasculare

H18 Tratament cu aspirină H19. Tratament cu statine

12% 4%

3.1.5 Sfaturi privind stilul de viaţă

Sfaturile pe care medicii le oferă pacienților se încadrează la măsuri de prevenție primară.

Este cunoscut faptul că recomandările medicale pot să scadă expunerea la factorii de risc

cunoscuți ca fiind implicați în etiologia bolilor.

Principalele recomandări medicale evaluate au inclus reducerea grăsimii în dietă, menţinerea

unei greutăţi corporale sănătoase sau scăderea în greutate şi efectuarea activităţilor fizice,

încurajarea consumului de cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi, precum și a renunţării

la fumat, cunoscut fiind faptul că în etiologia plurifactorială a bolilor cronice aceștia sunt cei

mai frecvent incriminați factori de risc.

Cei mai frecvent vizați factori de risc sunt reducerea consumului de grăsimi (45% dintre

respondenți declară că medicul le-a recomandat acest lucru), menținerea greutății

corporale/scăderea acesteia (41%) și efectuarea de activitate fizică (41%).

De asemenea, scăderea expunerii la factorii de risc vizată prin recomandările medicale

include reducerea consumului de sare (39% dintre respondenți), a consumului de zahăr

(39%) și consumul de cel puțin 5 porții de fructe și/sau legume (38%).

Factorul de risc cel mai puțin declarat că ar fi fost inclus în recomandările medicale este

consumul de tutun (23% dintre respondenți declară că au fost sfătuiți să renunțe/evite

fumatul).


19

Tabel 12. Distribuția respondenților în funcție de declararea recomandărilor medicale primite

H20 În ultimii 3 ani v-a sfătuit un medic sau un farmacist să

Să reduceţi grăsimea în dietă 45%

Să menţineţi o greutate corporală sănătoasă sau să scadă în greutate 41%

Să începeţi sau să faceţi mai multă activitate fizică 41%

Să reduceţi sarea în dietă 39%

Să reduceţi consumul de zahăr în dietă 39%

Să mâncaţi în fiecare zi cel puţin 5 porţii de fructe şi/sau legume 38%

Să renunţaţi sau să nu începeți să consumați tutun 23%


20

3.2 Activitatea fizică

3.2.1 Efectuând activităţi la locul de muncă

Munca a 25% dintre respondenţi implică activitate fizică intensă, cu o medie de 5 zile pe

săptămână şi timp mediu de 6 h pe zi.

Procentul respondenţilor care efectuează muncă cu activitate fizică intensă este cu 5%

procente mai crescut la bărbaţi faţă de cel al femeilor, semnificativ mai mare.

Respondenţii din mediul rural efectuează într-o proporţie cu aproximativ 22% mai

crescută decât cei din mediul urban, muncă ce implică activităţi fizice de intensitate

mare.

Respondenții cu vârste cuprinse între 35-49 ani sunt cei care efectuează muncă ce implică

activitate fizică de intensitate crescută în proporția cea mai mare (33%).

Activităţi la locul de muncă ce implică activitate fizică de intensitate scăzută, ce provoacă

creşteri mici ale respiraţiei sau frecvenţei cardiace timp de cel puţin 10 minute continuu

efectuează 27% dintre respondenţi, cu o medie de 5 zile pe săptămână şi 4 h pe zi.

Tabel 13. Distribuția respondenților în funcție de efectuarea activității fizice intense, în funcţie de

mediul de rezidenţă, gen şi vârstă

P1 Munca dumneavoastră implică activitate fizică

intensă de tipul transportului sau ridicării de greutăți,

săpat sau muncă în construcții?

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 17% <0,001

Rural 39%

Gen Feminin 23% 0,022

Masculin 28%

18-34 ani 22% <0,001

Vârstă 35-49 ani 33%

50-64 ani 19%

Total 25%


21

3.2.2 Deplasări dintr-un loc în altul

Mersul pe jos sau pe bicicletă pentru 30 minute zilnic sunt activităţi fizice pe care le

efectuează 71% dintre respondenţi, timp de 6 zile pe săptămână şi aproximativ 106 min

într-o zi obişnuită.

Ponderea respondenților care merg pe jos sau cu bicicleta cel puțin 30 minute zilnic este

semnificativ mai mare în rândul femeilor, în rândul respondenților din mediul rural și al

persoanelor cu vârste 50-64 ani.

3.2.3 Activităţi recreative

Sport sau activităţi recreative de intensitate medie sau crescută efectuează 20% dintre

respondenţi, pentru aproximativ 3 zile pe săptămână şi un timp mediu de 93 minute într-o zi

obişnuită.

Respondenţii din mediul urban, de gen masculin şi cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani

sunt cei care efectuează în cea mai mare proporţie sporturi sau activităţi recreaţionale

de intensitate crescută sau medie.

Din cunoştinţele personale, intervievaţii consideră că durata minimă recomandată pentru

practicarea activităţilor fizice (pentru un adult) este de 30 minute pe zi (81%).

Tabel 14. Distribuția respondenților în funcție de efectuarea activităţilor recreaţionale/sportive de

intensitate crescută sau medie

P10 Faceți vreun fel de sport sau activități

recreaționale de intensitate crescută sau medie (în timpul

liber) ce provoacă creșteri ale respirației sau frecvenței

cardiace timp de 10 minute continuu, cum ar fi alergat,

sau fotbal?

P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 25% <0,001

Rural 11%

Gen Feminin 12% <0,001

Masculin 29%

18-34 ani 35% <0,001


50-64 ani 8%

Total 20%


22

Cei mai importanți factori menţionaţi de către respondenți în practicarea activităţilor fizice

sunt motivaţia personală, sprijinul familiei şi al prietenilor şi disponibilitatea de timp şi de

bani. Existenţa unei game largi de practicare a activităţilor fizice este un factor mult mai puţin

important pentru respondenţi.

Tabel 15. Distribuția respondenților în funcție de motivația efectuării activităților fizice

Cel mai motivant factor în practicarea activităţilor fizice este menţinerea sănătăţii.

Practicarea activităţilor fizice pentru un aspect fizic plăcut sau pentru competitivitate nu îi

motivează într-o mare măsură pe respondenți.

Cei mai interesaţi de menţinerea sănătăţii prin practicarea sportului sunt respondenţii de gen

masculin. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât interesul pentru menţinerea

sănătăţii prin sport creşte.

Femeile, în comparaţie cu bărbaţii, sunt mai interesate de scăderea în greutate şi de aspectul

fizic prin efectuarea activităţilor fizice. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor este mai

scăzută, cu atât interesul pentru crearea unui aspect fizic plăcut prin sport este mai crescut.

Competiţia este un factor motivant mai degrabă pentru bărbaţi şi pentru cei tineri.

Atât bărbaţii, cât şi femeile practică activităţi sportive recreative pentru menţinerea stării de

bine; acest factor nu este însă la fel de important pentru respondenţii cu vârste vârste de 50-64

ani.

Respondenții din mediul rural sunt mai motivați în efectuarea activităților fizice de menținerea

sănătății și de scăderea în greutate, iar respondenții din mediul urban sunt motivați mai ales de

starea de bine/plăcerea de a face sport și de aspectul fizic.

P14 Care dintre următorii factori este cel mai important pentru

dumneavoastră în practicarea activităților fizice?

Motivaţia personală 37%

Sprijinul familiei şi al prietenilor 26%

Disponibilitatea de timp şi bani 22%

Existenţa în apropierea locuinţei a unei infrastructuri adecvate pentru

practicarea activităţilor fizice

12%

Existenţa unei game largi de practicare a activităţilor fizice 3%


23

Tabel 16. Distribuția respondenților în funcție de motivația practicării activităților fizice, în funcţie

de gen şi vârstă

Grafic nr. 3. Distribuția respondenților în funcție de motivația practicării activităților fizice, în

funcţie de mediul de rezidență

3.2.4 Comportamentul sedentar

Studiul a evaluat și comportamentul sedentar al respondenților. În medie, aceştia petrec

aproximativ 4 h (213 min) pe zi stând pe scaun sau culcat (exceptând dormitul), într-o zi

obişnuită.

P15 Care dintre

următorii factori vă

motivează cel mai mult în

practicarea activităților

fizice?

Masculin Feminin 18-

34 ani

35-

49 ani

50-

64 ani Total

Menţinerea sănătăţii 56% 50% 43% 51% 62% 53%

Scăderea în greutate 7% 15% 11% 10% 13% 11%

Competiţia 3% 1% 4% 2% 0% 2%

Aspectul fizic 7% 9% 14% 8% 4% 8%

Starea de bine, plăcerea 26% 25% 29% 28% 21% 26%

P=0,047


24

3.3 Dieta

3.3.1 Porţiile de fructe şi legume consumate zilnic

Respondenţii au oferit informaţii cu privire la consumul de fructe şi legume, ţinând cont de

modul în care se defineşte o porţie de fructe / o porţie de legume.

O porție de fructe = un măr / o banană / o portocală / o pară / o nectarină / 2 prune / 2 kiwi / 3

caise / 7 căpșuni / 14 cireșe.

O porție de legume = 2 broccoli / 4 linguri de spanac sau fasole / 1 castravete / o roșie medie

/7 roșii cherry; cartofii nu au fost luaţi în calcul în contorizarea porţiilor de legume

consumate.

Tabel 17. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de porţii de fructe şi legume

consumate zilnic

În medie, respondenţii mănâncă aproximativ 2 porţii de fructe şi de legume pe zi.

Respondenţii din mediul rural consumă semnificativ mai multe porții de fructe și legume

zilnic, în medie, cu 0.2 porţii de fructe sau legume mai mult decât cei din mediul urban.

De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât numărul mediu de porţiile medii de

fructe/legume consumate zilnic creşte.

În ceea ce privește nivelul de cunoștințe pe care respondenții le au despre numărul de porții

de fructe și legume care este recomandat să fie consumat zilnic, mai mult de jumătate dintre

respondenți au afirmat că numărul ideal de porţii de fructe şi legume pe zi este de 3 porţii

(54%). Doar 16% dintre respondenți știu că se recomandă consumul a 5 porții de fructe și

legume zilnic.

D2 Câte porții de fructe și legume

mâncați în medie într-o zi obișnuită? Nr. porții (medie)

P value

Mediul de rezidenţă Urban 2.21 0,019

Rural 2.41

Gen Feminin 2.27 0,701

Masculin 2.3

18-34 ani 2.07

<0,001 Vârstă 35-49 ani 2.23

50-64 ani 2.53


25

Tabel 18. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privitoare la numărul zilnic

recomandat de porții de legume și fructe

D1. Câte porții de fructe și legume credeți

că sunt recomandate a fi consumate zilnic?

%

1 porţie 26%

3 porţii 54%

5 porţii 16%

7 porţii 4%

3.3.2 Sarea în dietă

În ceea ce priveşte consumul de sare, aproape 20% dintre respondenţi adaugă sare des sau

întotdeauna în mâncare înainte de a o consuma, iar 39% dintre respondenți declară că nu

adaugă niciodată sare înainte de a mânca.

51 % dintre respondenți adaugă întotdeauna sarea în timpul preparării.

Numărul românilor care consumă în mod frecvent mâncare procesată bogată în sare este

unul scăzut şi doar 15% dintre respondenţi consumă astfel de alimente des sau întotdeauna.

Tabel 19. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de sare

Niciodată Rar Uneori Des Întotdeauna

D3. Adăugarea sării

sau a altor produse cu

sare înainte de a mânca 39% 27% 15% 6% 13%

D4. Adăugarea sării

sau altor produse

sărate în timpul

preparării

mâncărurilor

7% 19% 14% 9% 51%

D5. Consumarea

mâncărurilor procesate

bogate în sare 15% 45% 25% 9% 6%


26

În ceea ce priveşte cunoştinţele românilor cu privire la cantitatea de sare recomandată

consumului zilnic unui adult, peste jumătate dintre respondenţi (77%) consideră că mai

puţin de o linguriţă pe zi de sare este cantitatea maximă recomandată.

Majoritatea respondenţilor evaluează consumul propriu de sare ca fiind adecvat (60%),

respondenții din mediul rural considerând în proporție semnificativ mai mare că au

consum prea mic de sare.

Tabel 20. Distribuția respondenților în funcție de percepția privind consumul de sare

Cele mai utilizate modalităţi de a controla consumul propriu de sare sunt înlocuirea sării cu alte

condimente (77%), evitarea consumului de alimente pregătite în afara casei (72%) și consumul

limitat de alimente prelucrate (71%).

Înlocuirea sării de bucătărie cu sarea fără sodiu reprezintă modalitatea de scădere a consumului

de sare/sodiu cel mai puțin utilizată (42%dintre respondenți).

Tabel 21. Distribuția respondenților în funcție de modalitățile utilizate pentru scăderea

consumului de sare

D10 În ce mod controlați, de obicei, consumul dumneavoastră de

sare? %

Utilizaţi alte condimente în afara sării atunci când gătiţi 77%

Evitaţi să consumaţi alimente pregătite în afara casei 72%

Consum limitat de alimente procesate 71%

Vă uitaţi pe etichetele produselor alimentare la conţinutul de sare sau

sodiu 52%

Cumpăraţi sare fără sodiu 42%

D6 Cum evaluaţi consumul dvs. de sare?

Mult prea

puţină Prea puţină

Doar

cantitatea

adecvată

Prea multă Mult prea

multă

4% 21% 61% 12% 2%


27

3.3.3 Consumul de grăsimi

Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că cele mai benefice grăsimi pentru organism

sunt grăsimile monosaturate (70%). De asemenea, cel mai folosit tip de ulei sau grăsime folosit

în gospodărie, pentru pregătirea mesei este uleiul vegetal (92%).

Tabel 22. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele și practicile privind consumul de

grăsimi

D8 Care dintre următoarele tipuri de

grăsimi sunt, în opinia dumneavoastră,

benefice pentru organism? (răspuns

multiplu)

D11 Ce tip de ulei sau grăsime este folosit

cel mai des în gospodăria dumneavoastră

pentru pregătirea mesei?

Mono-nesaturate 70% Uleiul vegetal 92%

Saturate 43% Untură sau seu 5%

Polinesaturate 63% Unt 2%

Trans 7% Margarină 1%

3.3.4 Alimentaţia – alimente consumate şi alimentaţia nesănătoasă

Alimentele care sunt consumate de 6-7 ori pe săptămână sunt fructele (70% dintre

respondenți), cafeaua (69%) și legumele (68%).

Alimentele care nu au fost deloc consumate de către respondenți în săptămâna anterioară

studiului sunt băuturile îndulcite/sucuri (57%), produsele de cofetărie/ patiserie (51%) şi

cartofii prăjiți (49%).


28

Tabel 23. Distribuția respondenților în funcție de frecvența/săptămână a consumului principalelor

alimente

Niciodată 1-2 ori 3-5 ori 6-7 ori

Cartofi fierți 31% 55% 11% 3%

Cartofi prăjiți 49% 41% 8% 2%

Orez sau paste 27% 61% 10% 2%

Cereale (fulgi, etc) 63% 18% 8% 11%

Brânză 9% 33% 27% 31%

Pui/curcan 11% 47% 29% 13%

Pește 33% 53% 11% 3%

Carne (alta decât pui/curcan/pește) 23% 48% 19% 10%

Produse din carne 41% 33% 15% 11%

Produse de cofetărie/patiserie 51% 34% 9% 6%

Dulciuri (bomboane, ciocolată) 36% 37% 13% 14%

Băuturi îndulcite (sucuri) 57% 21% 7% 15%

Ouă 14% 53% 25% 8%

Cafea 20% 6% 5% 69%

Legume 3% 12% 17% 68%

Fructe 4% 12% 14% 70%

În medie, românii mănâncă 2 mese pe săptămână (1.78) care nu sunt pregătite acasă.

Românii care locuiesc în mediul urban, precum şi cei de gen masculin mănâncă mai multe

mese care nu sunt pregătite acasă.

Cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât numărul mediu de mese nepregătite acasă scade.

Tabel 24. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de mese nepregătite acasă

consumate săptămânal, în funcţie de mediu de rezidenţă, gen şi vârstă

D12 Cât de multe mese care nu sunt pregătite acasă

mâncați în medie pe săptămână? Prin masă se

înțelege micul dejun, prânzul și cina.

Medie

Mediul de rezidenţă Urban 2.05

Rural 1.32

Gen Feminin 2.47

Masculin 1.15

18-34 ani 2.75

Vârstă 35-49 ani 1.94

50-64 ani 0.77

Medie total 1.78


29

Din totalul respondenţilor, 46% ar dori să facă modificări în dieta lor.

Cele mai interesate categorii de respondenţi în a efectua modificări în dietă sunt respondenţii

din mediul urban și persoanele de gen feminin.

De asemenea, interesul de a face modificări în dietă este mai mare la grupa de vârstă 35-49

ani și cel mai scăzut la 50-64 ani.

Tabel 25. Distribuția respondenților în funcție de dorința de modificare a dietei, în funcţie de

mediul de rezidenţă, gen şi vârstă

Cele mai importante schimbări pe care respondenţii doresc să le facă în alimentaţie sunt

includerea mai multor vegetale în alimentație (69%) şi fructe (67%) și consumul unor

cantități mai mici de grăsimi (61%).

Cea mai puţin menţionată modificare în dietă este renunţarea la alimente semipreparate/fast-

food (39%) și consumul de mâncare mai puțin procesată (45%).

Tabel 26. Distribuția respondenților în funcție de tipul modificărilor dorite în dietă

D14 Ați dori să faceți modificări în dieta

dumneavoastră? P value

Mediul de

rezidenţă

Urban 49% 0,004

Rural 41%


Masculin 41%

18-34 ani 45%

0,004 Vârstă 35-49 ani 51%

50-64 ani 41%

Total 46%

D15. Ce modificări ați dori să faceți în dieta dumneavoastră?

Mai multe vegetale (inclusiv salate) 69%

Mai multe fructe 67%

Mai puţine grăsimi 61%

Alimente mai naturale 60%

Mâncat regulat 54%

Mai puţin zahăr 50%

Mai multă varietate 49%

Mai puţină sare 49%

Mâncare mai de calitate 47%

Evitarea gustărilor hipercalorice 47%

Mâncare mai puţin procesată 45%

Mai puţine alimente semipreparate/fast-food 39%


30

Tabel 27. Distribuția respondenților în funcție de impedimentele identificate în schimbarea

obiceiurilor alimentare

D16 Ce piedici întâmpinați în încercarea de

a avea o dietă mai sănătoasă? %

Lipsa abilităţilor de a găti 13%

Lipsa cunoştinţelor cu privire la alimentaţia

sănătoasă 15%

Opiniile diferite ale experţilor cu privire la

componentele unui alimentaţii sănătoase 13%

Stil de viaţă aglomerat 58%

Preferinţele alimentare ale membrilor familiei 23%

Lipsa voinţei personale 37%

Nu vreau să renunţ la mâncărurile care îmi

plac 23%

Preţul ridicat al alimentelor sănătoase 46%

Nu întâmpin nici o dificultate în încercarea de

a avea o dietă mai sănătoasă 5%

Nu doresc să îmi schimb obiceiurile

alimentare 6%


31

3.4 Igiena alimentară – cunoştinţe cu privire la siguranța alimentelor – achiziţia,

depozitarea, păstrarea şi prepararea diferitelor tipuri de alimente

În ceea ce priveşte locul de achiziţie al alimentelor, cea mai mare parte a românilor consideră

că alimentele trebuie să fie achiziţionate direct de la producător (69%). Procentul celor care

consideră că alimentele pot fi achiziţionate din orice sursă este de 7%.

Cei mai mulţi dintre respondenţi cred că alimentele ar trebui transportate ambalat separat

fiecare produs (69%). Doar un procent de 7% sunt de acord cu transportul alimentelor

împreună, indiferent de origine.

Tabel 28. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind achiziționarea și

transportul alimentelor

Aproape toţi respondenţii au declarat că se spală pe mâini înainte şi în timpul manevrării

alimentelor, dar şi după folosirea toaletei. Această rată a răspunsurilor pozitive poate fi

influenţată şi de caracterul dezirabil al acestora.

Procente puţin mai scăzute ale răspunsurilor favorabile se obţin pentru normele care privesc

igiena ustensilelor şi zonelor de gătit - 95%, respectiv 98%.

IA1 În baza a ceea ce cunoașteți sau ce

credeți, produsele alimentare trebuie

achiziționate

IA2 Transportul alimentelor spre domiciliu

se efectuează

Din magazine specializate și

piețe organizate 64%

Împreună, indiferent de tipul și

originea alimentelor 7%

Direct de la producător 69%

Separat alimentele de origine

animală de fructe și legume 24%

Din orice loc sau de la orice

persoană care comercializează

astfel de produse

7% Ambalat separat fiecare produs 69%


32

Tabel 29. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind igiena alimentației

IA3. Care sunt regulile de păstrare a curățeniei pe care le

respectați pentru siguranța alimentației?

Spălatul pe mâini înainte de manevrarea alimentelor, dar şi în

timpul preparării lor

99.5 %

Spălatul pe mâini după folosirea toaletei 99.9 %

Spălatul şi dezinfectarea la fiecare folosire a suprafeţelor şi a

ustensilelor utilizate pentru prepararea hranei

94.7 %

Protejarea bucătăriei şi a zonelor de gătit împotriva insectelor,

paraziţilor şi a animalelor

97.9 %

Un procent de 97% dintre respondenţi consideră că separarea cărnii crude de celelalte

alimente şi depozitarea alimentelor corespunzător pentru evitarea contactului dintre

alimentele crude şi cele preparate sunt cele mai bune modalităţi de a preveni contaminarea

încrucişată a alimentelor.

Folosirea echipamentelor şi ustensilelor separate pentru manipularea alimentelor crude a fost

o măsură indicată de către 82% dintre respondenți.

Tabel 30. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind prevenția contaminării

încrucișate a alimentelor

IA4 Cum se previne apariția contaminării încrucișate

a alimentelor? %

Prin separarea cărnii crude și a fructelor de mare de

celelalte alimente 97%

Prin depozitarea alimentelor în cutii pentru evitarea

contactului dintre alimentele crude și cele preparate 97%

Prin folosirea unor echipamente și ustensile separate

pentru manipularea alimentelor crude 82%


33

În ceea ce priveşte temperatura optimă la care alimentele trebuie să fie gătite, cea mai mare

parte a respondenților (70%) au indicat temperatura de cel puțin 70 grade Celsius, ca fiind

cea potrivită.

În acelaşi timp, temperatura adecvată de păstrare a alimentelor într-un frigider casnic a fost

indicată ca fiind cea de sub 5 grade Celsius, de către 52 % dintre respondenţi. Alţi 27% dintre

români au indicat o temperatură maxim de 8 grade Celsius.

Tabel 31. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind prepararea și păstrarea

alimentelor

Aproape toţi respondenţii consideră că siguranţa materiilor prime alimentare se poate face

prin alegerea alimentelor proaspete şi sănătoase (99% dintre respondenţi).

Spălarea insistentă a fructelor şi a legumelor reprezintă, de asemenea, o modalitate de a

asigura materiile prime alimentare (97%).

88% dintre respondenți consideră că pentru asigurarea siguranței alimentare nu este indicată

consumarea alimentelor după data de expirare.

Totuşi, un procent de 27% dintre respondenţi consideră că nu sunt necesare reguli de

siguranţă a materiilor prime.

IA5 Cum trebuie gătite alimentele pentru a

putea fi consumate în siguranță?

IA7 Temperatura adecvată de păstrare a

alimentelor într-un frigider casnic este de

Gătirea la cel puțin 30 grade C 19% Sub 8 grade C 27%

Gătirea la cel puțin 70 grade C 70%

Sub 5 grade C 52%

Sub 0 grade C 13%

Reîncălzirea la peste 60 grade C 11% Peste 10 grade C 8%


34

Tabel 32. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele privind siguranţa materiilor prime

alimentare

Pentru pregătirea alimentelor, cei mai mulţi dintre români folosesc apa de la robinet (71%).

Alte surse folosite mai sunt apa din fântână (31%) sau apa plată (21%).

Verificarea sau informarea privind calitatea apei utilizate este efectuată de către 42% dintre

respondenţi, în timp ce 58% dintre români nu au verificat sau nu s-au informat niciodată în

ceea ce privește calitatea apei utilizate. Un procent de 14% dintre români susţin că analizează

sau se informează cu privire la apa utilizată lunar.

Tabel 33. Distribuția respondenților în funcție de sursele de apă folosite şi analiza calităţii apei

IA6. Cum se poate asigura siguranța materiilor prime

alimentare?

Prin alegerea unor alimente proaspete și sănătoase 99%

Prin spălarea insistentă a fructelor și a legumelor, în special dacă

sunt consumate crude

97%

Prin neconsumarea alimentelor după data de expirare 88%

Prin alegerea unor alimente procesate, precum laptele pasteurizat 51%

Nu sunt necesare reguli de siguranță a materiilor prime 27%

IA9 Ce surse de apă folosiți la pregătirea

alimentelor? (răspuns multiplu)

IA10 Cât de frecvent analizați sau vă

informați despre calitatea apei utilizate

pentru pregătirea alimentelor?

Apă de robinet 71% Lunar 14%

Fântână proprie 31% La 3 luni 8%

Apă de izvor 20% La 6 luni 6%

Apă din râu 1% La un an 14%

Apă plată 21% Niciodată 58%


35

Cea mai cunoscută afecţiune pe care respondenții o asociază cu nerespectarea regulilor

pentru siguranţa alimentelor este diareea simplă şi a fost menţionată de către 93% dintre

respondenţi.

Alte afecţiuni recunoscute sunt toxiinfecţia alimentară (89%), parazitozele intestinale (86%),

diareea infecțioasă (85%), hepatita (82%) şi dizenteria (76%).

Cea mai puţin asociată boală este febra tifoidă (52%). În acelaşi timp, este afecţiunea care

obţine şi cea mai mare rată a non-răspunsurilor Nu ştiu (26% dintre respondenţi).

Dizenteria şi intoxicaţiile cu substanţe chimice sunt, de asemenea, afecţiuni care au pus în

încurcătură respondenţii, obţinând procente de 13%, respectiv 9% pentru răspunsurile Nu

ştiu.

Tabel 34. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele privitoare la bolile produse de

nerespectarea regulilor pentru siguranţa alimentelor

IA11 În baza a ceea ce știți sau credeți, nerespectarea regulilor

pentru siguranța alimentelor poate cauza… %

Diaree simplă 93%

Toxiinfecţie alimentară 89%

Parazitoze intestinale 86%

Diaree infecţioasă 85%

Hepatită 82%

Dizenterie 76%

Intoxicaţii cu substanţe chimice 72%

Febră tifoidă 52%


36

3.5 Igiena personală

3.5.1 Igiena corporală

În ceea ce priveşte igiena corporală şi a părului, cei mai mulţi dintre români (60%) fac duş /

baie zilnic, iar 23% dintre respondenţi fac duş din două în două zile sau mai rar. Aproximativ

54% dintre respondenţi au declarat că îşi spală părul o dată la două zile, în timp ce 27% dintre

aceştia îşi spală părul săptămânal sau mai rar 1%.

Tabel 35. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale

Deşi atât respondenţii din mediul rural, cât şi cei din mediul urban au declarat în cea mai mare

parte că fac duș/baie zilnic, există o diferență semnificativă în ceea ce priveşte celelalte

categorii, astfel că frecvenţa igienei corporale la respondenţii din mediul urban este mai

crescută.

Tabel 36. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale și mediul de

rezidenţă

IP1 De câte ori pe săptămână faceți

duș/baie?

IP3 Cât de des vă spălați pe păr?

De două ori pe zi 12% Zilnic 18%

Zilnic 60% Din două în două zile 54%

Din două în două zile 23% Săptămânal 27%

Săptămânal 5% Mai rar 1%

Mai rar 0%

Urban Rural Total

IP1. De câte ori

pe săptămână faceți

duș/baie?

De două ori pe zi 15% 6% 12%

Zilnic 63% 56% 60%

Din două în două zile 19% 30% 23%

Săptămânal 3% 8% 5%

Mai rar 0% 0% 0%


37

În ceea ce privește frecvența igienei personale în funcție de categoria de venit a

respondenților, deşi numărul cazurilor în care respondenţii efectuează duș/baie zilnic este

destul de crescut, se observă faptul că respondenţii cu venituri mai scăzute au o frecvență a

igienei personale mai scăzută decât respondenţii cu venituri mai mari.

Tabel 37. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei personale și venitul

respondenților

Schimbarea lenjeriei intime şi a ciorapilor se face zilnic de către 71% dintre respondenţi, iar

2% dintre respondenţi își schimbă lenjeria intimă și ciorapii la 3-7 zile. Un procent de 12%

dintre respondenți îşi schimbă lenjeria atunci când este nevoie, iar 7% dintre respondenți fac

acest lucru de două ori pe zi.

Tabel 38. Distribuția respondenților în funcție de frecvența schimbării obiectelor de

îmbrăcăminte

IP18 La ce interval de timp vă schimbați lenjeria intimă și

ciorapii? %

De două ori pe zi 7%

Zilnic 71%

La două zile 8%

La 3-7 zile 2%

De câte ori e nevoie 12%

<1000

RON

1001–

1500

RON

1501 –

3000

RON

3001 –

4000

RON

>4000

RON

IP1. De câte ori pe

săptămână faceți

duș/baie?

De două ori pe zi 6% 9% 13% 13% 15%

Zilnic 51% 62% 60% 67% 69%

Din două în două zile 34% 24% 23% 19% 14%

Săptămânal 9% 5% 4% 1% 2%

Mai rar 0% 0% 0% 0% 1%


38

3.5.2 Igiena orală

Cei mai mulţi dintre respondenți se spală pe dinți de două ori pe zi (44%). Procentul

respondenţilor care se spală pe dinţi din două în două zile sau niciodată este de 7%.

Momentele zilei în care românii efectuează igiena orală sunt dimineaţa şi seară. Aproximativ

8% dintre aceştia se spală pe dinţi şi după fiecare masă sau gustare.

Tabel 39. Distribuția respondenților în funcție de frecvența igienei dentare

Cea mai mare parte a respondenţilor efectuează periajul dinţilor pentru 2 minute. O proporţie

foarte mică a respondenţilor acordă periajului sub 1 minut.

Cea mai mare parte a respondenţilor (90%) folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea

dinţilor. În completare, 15% folosesc şi aţa dentară, iar 29% şi apa de gură.

Alţi români menţionează şi bicarbonatul de sodiu, tratamentele pentru paradontoză şi sarea

pentru igiena bucală

Tabel 40. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele privind igiena orală

IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți? IP7 În ce moment al zilei vă spălați pe

dinți?

După fiecare masă 12% Dimineaţa 47%

De două ori pe zi 44% La prânz 4%

Zilnic 37% Înainte de a merge la culcare 41%

Din două în două zile 5% După fiecare masă 8%

Nu mă spăl pe dinţi 2%

IP6 Ce produse folosiți atunci

când vă spălați pe dinți?

(răspuns multiplu) %

IP8 Cât timp vă

periați dinții? %

Periuţă şi pastă de dinţi 90% Mai puţin de 1 min 3%

Aţă dentară 15% 1 min 26%

Apă de gură 29%

2 min 40%

3-5 min 31%


39

Un număr de aproximativ 30 (2%) de respondenţi au declarat că nu efectuează niciodată

periajul dinţilor. Categoriile de respondenţi care nu efectuează periajul dinţilor pentru

menţinerea unei igiene orale în cea mai mare proporţie sunt bărbaţii, respondenţii din mediul

rural şi cei cu vârste de 50-64 de ani.

3.5.3 Mersul la dentist

Un procent de 37% dintre respondenți au fost la dentist în ultimele 6 luni. La polul opus,

un procent de 18% dintre respondenţi nu au mai fost la dentist de mai bine de 5 ani.

Tabel 42. Distribuția respondenților în funcție de timpul scurs de la ultima vizită la medicul dentist

IP10 Când ați fost ultima dată la dentist? %

Acum 6 luni 37%

În ultimele 6-12 luni 21%

În ultimii 1-5 ani 25%

Acum mai mult de 5 ani 18%

Respondenţii din mediul urban au o frecvenţă mai mare a vizitelor la dentist în ultimul an

(diferenţă de 17% faţă de mediul rural), precum şi cei cu venituri mai crescute.

IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți? –

răspuns NICIODATĂ Niciodată

Mediul de rezidenţă Urban 1%

Rural 5%

Gen Feminin 2%

Masculin 4%

18-34 ani 2%


50-64 ani 4%

Total 2%

Tabel 41. Distribuția respondenților privind lipsa igienei dentare în funcție de gen, mediu de

rezidenţă şi vârstă


40

Tabel 43. Distribuția respondenților privind ultima vizită la medicul dentist în funcție de gen,

mediu de rezidență, venit și grupă de vârstă

IP10.Când ați fost ultima dată la dentist? În ultimul an Cu mai mult de 1 an

în urmă

Mediul de

rezidenţă

Urban 64% 36%

Rural 47% 53%

Gen Masculin 53% 47%

Feminin 62% 38%

Venitul

Sub 1000 ron 43%

55%

59%

62%

74%

57%

45%

41%

38%

26%

1001-1500 ron

1501-3000 ron

3001-4000 ron

Peste 4000 ron

18-34 ani 72% 28%

Vârstă 35-49 ani 57% 43%

50-64 ani 48% 52%

Total 58% 42%

Tabel 44. Distribuția respondenților în funcție de motivul ultimei vizite la medicul dentist

IP11 Care a fost

motivul ultimei

vizite la dentist?

Durere

de dinţi

Control de

rutină

Sfatul

familiei şi

al

prietenilor

Tratament

medical Detartraj

Mediu de

rezidenţă

Urban 18% 20% 0% 49% 13%

Rural 26% 14% 0% 54% 6%

Gen Masculin 21% 20% 1% 48% 10%

Feminin 20% 16% 0% 53% 11%

18-34 ani 24% 22% 1% 38% 15%

Vârstă 35-49 ani 20% 18% 1% 50% 11%

50-64 ani 18% 15% 0% 60% 8%

Venit

Sub 1500 ron 23% 12% 1% 58% 6%

1501-2000 ron 25% 16% 0% 50% 9%

2001-3000 ron 20% 19% 0% 54% 7%

3001-4000 ron 24% 18% 0% 46% 12%

Peste 4000 ron 10% 31% 1% 39% 19%

Total 20% 18% 0% 51% 11%


41

Totodată, numărul respondenților din mediul rural care au avut drept motiv pentru vizita la

dentist detartrajul sau controlul de rutină este mai scăzut, decât cel al românilor din mediul

urban.

Aceleaşi diferenţe există inclusiv în ceea ce priveşte respondenţii cu venituri mai scăzute, care

au apelat la dentist mai mult pentru dureri de dinţi şi tratamente medicale.

Tabel 45. Distribuția respondenților în funcție de frecvenţa schimbării periuţei de dinţi

Frecvenţa cu care respondenții declară că îşi schimbă periuţa de dinţi este de 3 luni pentru mai

mult de jumătate dintre respondenţi. Procentul celor care îşi schimbă periuţa de dinţi anual sau

mai rar este de 4%.

3.5.4 Prevenţia răspândirii microbilor

În ceea ce priveşte igiena mâinilor, 97% dintre români susţin că se spală pe mâini înainte şi

după fiecare masă, iar 99.6 % după ce merg la toaletă.

Pentru prevenţia răspândirii microbilor prin tuşit sau strănut, un procent de 61% dintre români

îşi acoperă nasul/gura cu mâna, 38% folosesc o batistă, iar 1% nu folosesc nici un fel de

prevenţie pentru răspândirea microbilor prin tuşit sau strănut.

IP12 Cât de des vă schimbați periuța de dinți? %

La 3 luni 81%

La 6 luni 13%

Anual 4%

Nu o schimb niciodată 2%


42

Tabel 46. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele de prevenţie a răspândirii

microbilor

IP14 Vă spălați

pe mâini

înainte și după

fiecare masă?

%

IP15 Vă

spălați pe

mâini după

ce mergeți la

toaletă?

%

IP17 Cum procedați atunci

când tușiți sau strănutați?

%

DA 97% DA 99.6% Îmi acopăr nasul/gura cu mâna 61%

NU 3% NU 0.4% Îmi acopăr nasul/gura cu o batistă 38%

Nu-mi acopăr nasul/gura cu nimic 1%

3.6 Comportamente violente – implicarea în situaţii violente şi modalităţi de

prevenţie

Aproximativ 13% dintre respondenţi susţin că în ultimele 30 zile nu s-au simţit în siguranţă la

un anumit moment.

În general, respondenții nu poartă diferite tipuri de arme pentru a se apăra. Aproximativ 5%

dintre respondenți declară că au purtat o armă pentru cel puţin o zi pentru a se apăra, în

ultimele 30 de zile.

Tabel 47. Distribuția respondenților în funcție de percepția privind sentimentul de nesiguranţă şi

purtarea armelor pentru apărare

CV1.Nr. zile în ultima lună

în care respondenţii au

purtat un tip de armă

pentru a se apăra

CV2. Nr zile în ultima lună în care

respondenţii nu s-au simţit în siguranţă

pe stradă

Nici o zi 95% Toate zilele 87%

O zi 0% O zi 3%

2-3 zile 1% 2-3 zile 3%

4-5 zile 0% 4-5 zile 0%

6 sau mai multe zile 4% 6 sau mai multe zile 7%


43

Dintr-un total de 1538 de respondenţi, 30 dintre aceştia au fost ameninţaţi sau răniţi în ultimul

an cu o armă, reprezentând 2% din total.

Procentul respondenților care au fost parte a unui furt sau deteriorare a bunurilor personale cu

intenţie cel puţin o dată în ultimele 12 luni este de 12%, 8% dintre aceştia fiind victima unor

evenimente singulare.

Tabel 48. Distribuția respondenților în funcție de frecvența cu care au fost victimele furtului și

agresiunilor din ultimul an

Aproximativ 1,5% dintre români susţin că au fost parte a unei agresiuni fizice din partea

partenerului/partenerei.

Procentul respondenţilor de gen feminin care au fost parte a agresiunilor fizice este mai crescut

decât cel al respondenţilor de genul masculin, dar fără a avea semnificație statistică.

De asemenea, violența domestică nu prezintă diferențe semnificative în funcție de mediul de

rezidență al respondenților sau de grupa de vârstă a acestora.

Cu toate acestea, întrebarea adresată poate fi percepută ca fiind prea intimă, astfel că ar trebui

luată în considerare dezirabilitatea socială în ceea ce priveşte răspunsurile la această întrebare.

CV3 În ultimele 12 luni, de câte

ori v-a ameninţat sau rănit

cineva cu o armă, cum ar fi cuţit

sau bâtă/ altceva ?

CV4 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a furat

sau stricat cineva în mod intenţionat bunurile

personale, cum ar fi maşina, hainele sau alte

obiecte?

Niciodată 98% Niciodată 88%

O dată 1% O dată 8%

2-3 ori 1% 2-3 ori 3%

4-5 ori 0% 4-5 ori 1%

6-7 ori 0% 6-7 ori 0%

8-9 ori 0% 8-9 ori 0%

10-11 ori 0% 10-11 ori 0%

>12 ori 0% >12 ori 0%


44

Tabel 49. Prevalența violenței domestice în funcție de gen în ultimul an

3.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale

În ceea ce priveşte evitarea riscurilor de răniri accidentale, 13% dintre românii care au mers cu

bicicleta în ultimele 12 luni susţin că au folosit casca de protecţie. Procentul celor care nu au

folosit niciodată casca este de 87%.

Centura de siguranţă este folosită întotdeauna de către 81% dintre români; 4% dintre

respondenţi nu au folosit însă niciodată centura de siguranţă când au călătorit cu maşina.

Tabel 50. Distribuția respondenților în funcție de comportamentele cu risc pentru răniri

accidentale

RA1 Când ați mers cu

bicicleta în ultimele 12 luni,

cât de des ați folosit cască?

RA2 Cât de des folosiți centura de

siguranţă când călătoriți într-o maşină

condusă de o altă persoană?

Nu am folosit 87% Niciodată 4%

Rar 3% Rar 4%

Uneori 3% Uneori 5%

De cele mai multe ori 1% De cele mai multe ori 6%

Întotdeauna 6% Întotdeauna 81%

CV5. În ultimele 12 luni, partenerul sau partenera te-a

lovit, pălmuit sau rănit vreodată în mod intenţionat?

Da P value

Gen Feminin 2% 0,0

92 Masculin 1%

Total 1,5%


45

3.8 Consumul de alcool

3.8.1 Frecvenţa consumului de alcool

Doar un procent de 19% dintre români nu au consumat vreodată o băutură alcoolică de orice

tip.

Procentul respondenţilor de gen masculin care au consumat alcool la un moment dat este mai

crescut cu 24 de procente faţă de respondenţii de gen feminin.

Tabel 51. Distribuția respondenților în funcție de consumul de alcool declarat

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (50,7%) au consumat alcool în ultimele 12 luni.

Cei mai mulţi dintre aceştia (15,3%) au consumat alcool în ultimul an 1-2 zile pe săptămână. În

acelaşi timp, consumul de alcool cu o frecvenţă săptămânală mai crescută de 3-4 zile se

înregistrează la 3,9% dintre respondenți.

Tabel 52. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de alcool în ultimul an

A4 Cât de des ați consumat pe parcursul

ultimelor 12 luni cel puțin o băutură

alcoolică?

%

Mai puţin de o dată pe lună 13,5%

1-3 zile pe lună 13,8%

1-2 zile pe săptămână 15,3%



Zilnic 3,3%

A1 Ați consumat vreodată alcool de orice

fel, cum ar fi bere, vin, spirtoase, sau de

alte feluri?

Da P value

Gen Feminin 69%

<0,001 Masculin 93%

Total 81%


46

În ultimul an, respondenţii din mediul urban (56%) sunt cei care au consumat într-o mai mare

măsură alcool decât cei din mediul rural (42%).

Respondenţii de gen masculin au consumat alcool într-o proporţie cu aproximativ 26% mai

mare decât respondenţii de gen feminin.

Categoria de vârstă care a consumat alcool cu cea mai mare frecvență în ultimul an este cea a

respondenţilor cu vârste cuprinse între 18-34 ani (57%).

Pe parcursul ultimelor 30 zile, 32,6% dintre respondenți au consumat alcool, aceștia având un

număr mediu de aproximativ 9 ocazii de consum în ultima lună.

Respondenţii de gen masculin au consumat alcool în ultima lună într-o proporţie semnificativ

mai mare (45%) decât respondenţii de gen feminin (21%).

Categoria de vârstă care a consumat alcool cu cea mai mare frecvență în ultima lună este, de

asemenea, cea a respondenţilor cu vârste cuprinse între 18-34 ani (36%).

Tabel 53. Distribuția respondenților în funcție de frecvența consumului de alcool în ultima lună

Frecvenţa consumului de

alcool şi ocaziile de

consum

A3.Consum de

alcool în ultimul

an

A6.Consum de

alcool în ultima lună

A7. Numărul

de ocazii (medii)

în ultima lună

Mediul de

rezidenţă

Urban 56% 38% 8.62

Rural 42% 24% 9.54

Gen Feminin 38% 21% 5.44

Masculin 64% 45% 10.62

18-34 ani 57% 36% 6.20

Vârstă 35-49 ani 52% 35% 8.97

50-64 ani 45% 27% 11.65

Total 51% 32% 8.9


47

3.8.2 Cantitatea de alcool consumată

Atunci când au consumat alcool în ultimele 30 de zile, numărul mediu de băuturi

alcoolice conţinând o unitate de alcool standard consumate la o singură ocazie este de 2.7

băuturi.

Respondenţii de gen feminin au consumat, în medie1,57 unitati alcoolice standard în ultimele

30 de zile, cu 1.66 mai puţine unitati decât bărbaţii (3,23).

Diferenţe apar şi în cazul mediului de rezidenţă, respondenţii din mediul rural consumând, în

medie, cu 0.8 unitati alcoolice standard mai mult decât cei din mediul urban.

Respondenții cu vârste de peste 50 ani sunt cei care consumă, în medie, cel mai mare număr de

băuturi alcoolice conţinând o unitate de alcool standard pur.

Tabel 54. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool consumat în

ultima lună

Cel mai mare număr mediu de băuturi alcoolice, conţinând o unitate standard de alcool,

consumate de către respondenți la o singură ocazie în ultimele 30 zile este de 3 băuturi.

A8 Când ați băut alcool, câte băuturi conținând

o unitate de alcool standard pur în medie ați

consumat într-o singură ocazie, în timpul

ultimelor 30 de zile?

Medie


Rural 3.24

Gen Feminin 1.57

Masculin 3.23

18-34 ani 2.63


50-64 ani 2.88

Număr mediu băuturi alcoolice: 2.7


48

3.8.3 Consumul de alcool făcut în casă, adus de peste graniţă, nedestinat consumului

sau alcool neimpozitat

Aproximativ 14% dintre respondenţi declară că au consumat altete tipuri de alcool decat cale

ccomercializate ( alcool făcut în casă, adus de peste graniţă) în ultima săptămână.

Respondenţii de gen masculin şi cu vârste cuprinse între 35-49 ani sunt cei care consumă într-o

proporţie mai mare alcoolul din aceasta categorie.

Tabel 55. Distribuția respondenților în funcție de consumul de alcool provenind din producția

proprie în ultima săptămână, în funcţie de mediu de rezidenţă, gen şi vârstă

Vinul este cel mai consumat tip de alcool făcut în casă cu un număr mediu de unități

consumate de 8,94, urmat de băuturile spirtoase (3,01 unități medii).

Tabel 56. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool producție

proprie

Spirtoase făcute

acasă, e.g. țuică,

palinca, rachiu.

Bere făcută

acasă

Vin făcut acasă,

de struguri sau din

alte fructe

Alcoolul care

nu este destinat

pentru a fi băut

3,01 0,02 8.94 0,00

A11 Ați consumat orice fel de alcool făcut

acasă pe parcursul ultimelor 7 zile? DA P value

Mediul de rezidenţă Urban 15% <0,001

Rural 14%


Masculin 22%

18-34 ani 11%

<0,001 Vârstă 35-49 ani 16%

50-64 ani 15%

Total 14%


49

3.8.4 Consumul excesiv de alcool – frecvenţă şi informarea cu privire la riscuri

Aproximativ 93% dintre respondenţi consideră că numărul maxim de unităţi standard de alcool

pe care le poate consuma zilnic un bărbat, fără a fi în pericol, este de 2 unităţi, iar pentru femei

cantitatea zilnică indicată a fost de o singură unitate de către 98% dintre respondenţi.

Un procent de 23% dintre români au renunţat, la un moment dat, la consumul de alcool din

cauza anumitor probleme de sănătate la recomandarea medicului sau al altui lucrător din

sănătate.

Respondenţii de gen masculin, din mediul rural şi cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani sunt cei

care au consumat în ultima lună cel mai mare număr de băuturi alcoolice conţinând o unitate

standard de alcool pur.

Tabel 57. Distribuția respondenților în funcție de numărul mediu de unități de alcool consumate în

ultima lună în funcție de gen, mediu de rezidență și grupă de vârstă

În ceea ce priveşte consecinţele consumului de alcool, boala cel mai frecvent asociată cu

consumul excesiv de alcool este boala de ficat (86%), apoi afectarea sistemului nervos (81%);

Cea mai puţin asociată afecţiune cu consumul excesiv de alcool este cancerul de sân la femei,

doar 31% dintre respondenți considerând că un consum excesiv de alcool crește riscul de

apariție a acestei boli.

A9 Care a fost cel mai mare număr de băuturi conținând o

unitate standard de alcool pur pe care le-ați consumat într-o

singură ocazie, luând in calcul toate tipurile de băuturi

alcoolice laolaltă, în timpul ultimelor 30 de zile?

Medie


Rural 3.78

Gen Feminin 1.59

Masculin 3.96

18-34 ani 3.88


50-64 ani 2.90

Număr mediu maxim băuturi alcoolice = 3.11


50

Tabel 58. Distribuția respondenților în funcție de cunoștințele cu privire la afecţiunile asociate

consumului excesiv de alcool

A16. Consumul excesiv de alcool poate determina… %

Boală de ficat 86%

Afectarea sistemului nervos 81%

Creşterea presiunii arteriale 77%

Interacţiuni cu anumite medicamente 76%

Ulcere gastrice 74%

Pancreatită 69%

Creşterea riscului de cancer de colon 47%

Creşterea riscului de cancer de sân 31%

Doar un procent de 4% dintre respondenţi declară că au simţit nevoia sa bea de la prima oră a

dimineţii pentru a-şi reveni după un consum exagerat de alcool. Cea mai mare parte dintre

aceştia (96%) susţin că nu au simţit niciodată această nevoie.

Dintre respondenții care au declarat că au consumat alcool în ultimul an, 8% au declarat că au

simțit nevoia de a consuma alcool dimineața. Dintre aceștia, cei mai mulți declară că au avut

această dorință mai rar decât lunar (5,4%). 0,6% au declarat că au dorit să consume alcool

dimineața zilnic sau aproape zilnic, iar 0,6% săptămânal.

Tabel 59. Distribuția respondenților în funcție de nevoia consumului de alcool dimineaţa

A5 Cât de des ați simțit nevoia sa beți la prima ora dimineața,

pentru a vă reveni după un consum exagerat de alcool, pe parcursul

ultimelor 12 luni? %

Zilnic sau aproape zilnic 0,2%

Săptămânal 0,3%

Lunar 0,8%

Mai puţin decât lunar 2,7%

Niciodată 96%


51

Mai mult de jumătate din respondenţi (92%) susţin că ar fi de acord sau total de acord cu

introducerea avertismentelor pe recipientele cu băuturi alcoolice, în scopul avertizării femeilor

gravide, minorilor şi a conducătorilor auto cu privire la pericolele consumului de alcool.

Principalele surse de informare ale respondenţilor privind efectele consumului excesiv de

alcool sunt reprezentate de TV şi internet.

Sursele de informare online (Internetul şi Facebook-ul) sunt cele indicate mai ales de către

respondenţii din mediul urban. De asemenea, cu cât vârsta respondenţilor creşte, cu atât sursele

online de informare au fost mai puţin menţionate.

Pentru categoriile de vârstă mai înaintate, sursele cele mai indicate au fost TV-ul şi Radio-ul.

Şcoala a fost menţionată mai ales de către respondenţii mai tineri.

Tabel 60. Distribuția respondenților în funcție de sursele de informare cu privire la sănătate,

alimentaţie şi igienă

A17 Care sunt sursele dvs. de informare referitoare la

sănătate, alimentație și igienă? (răspuns multiplu) %

TV 46%

Internet 46%

Medicul de familie 44%

Familia 39%

Prietenii 23%

Radio 21%

Şcoala 14%

Facebook 13%


52

3.9 Consumul de tutun

3.9.1 Cunoştinţe cu privire la consecinţele fumatului

Afecțiunea care este cel mai frecvent asociată cu consecinţele fumatului este cancerul

pulmonar (98,5% dintre respondenți afirmă acest lucru), urmată de accidentul vascular cerebral

(93,9%) şi cancerul cavităţii bucale (92,7%).

Afecţiunile pe care respondenţii le consideră ca fiind o consecinţă a fumatului cu cea mai mică

frecvență sunt osteoporoza (64,6% dintre respondenți asociază fumatul cu această afecțiune) și

cancerul de vezică urinară (55,6%).

Există diferențe semnificative statistic în funcție de gen în ceea ce privește cunoștințele pe

care respondenții le dețin despre asocierea fumatului cu diverse afecțiuni, pentru cancerul

cavității bucale (bărbații au cunoștințe mai bune) și nașterile premature (nivelul de cunoaștere

este mai ridicat, de asemenea, în rândul bărbaților).

Tabel 61. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele cu privire la afecţiunile produse de

fumat în funcție de gen

Există diferențe semnificative statistic în funcție de mediul de rezidență al respondenților în

ceea ce privește cunoștințele pe care aceștia le dețin despre asocierea fumatului cu diverse

Afecțiuni asociate fumatului

Gen

%

p-

value masculin

%

feminin

%

Cancer pulmonar 98,0% 99,0% 98,5% 0,144

Accident vascular cerebral 93,7% 94,0% 93,9% 0,846

Cancer al cavităţii bucale 90,9% 94,4% 92,7% 0,022

Atac de cord/infarct 92,1% 92,6% 92,4% 0,748

Parodontoză 89,4% 91,8% 90,6% 0,172

Naşteri premature 86,2% 90,6% 88,6% 0,028

Disfuncţii erectile, impotenţă 86,0% 87,7% 86,8% 0,433

Cancer de stomac 82,4% 84,5% 83,5% 0,333

Osteoporoză 61,9% 67,1% 64,6% 0,103

Cancer de vezică urinară 52,8% 58,5% 55,6% 0,101


53

afecțiuni, pentru cancerul gastric (respondenții din mediul rural au cunoștințe mai bune),

osteoporoză (de asemenea, cei din rural au cunoștințe mai bune) și cancerul de vezică urinară

(nivelul de cunoaștere este mai ridicat, de asemenea, în rândul respondenților din mediul rural).

Tabel 62. Distribuția respondenților în funcție de cunoştinţele cu privire la afecţiunile produse de

fumat în funcție de mediul de rezidență

În ceea ce priveşte diferenţa dintre fumatul activ şi fumatul pasiv, 92% dintre români consideră

că expunerea la fumul de ţigară are acelaşi efect asupra sănătăţii ca fumatul activ.

Cele mai menţionate surse de informare cu privire la efectele nocive ale fumatului sunt TV-ul

(48%), Internetul (45%) şi medicul de familie (39%).

3.9.2 Comportamentul fumătorilor

Prevalența fumatului în rândul respondenților este de aproximativ 30%, iar vârsta medie la care

aceştia au fumat prima dată este de 19 ani (18.80 ani).

Procentul respondenților care fumează în prezent şi au început să fumeze la vârste mai mici de

14 ani este de 15%.

Afecțiuni asociate fumatului

Mediu

%

p-

value urban

%

rural

%

Cancer pulmonar 98,9% 97,6% 98,4% 0,062

Accident vascular cerebral 93,8% 93,3% 93,9% 0,722

Cancer al cavităţii bucale 93,0% 91,9% 92,6% 0,507

Atac de cord/infarct 93,2% 90,4% 92,1% 0,083

Parodontoză 89,5% 92,1% 90,5% 0,158

Naşteri premature 87,9% 89,1% 88,3% 0,564

Disfuncţii erectile, impotenţă 86,4% 87,4% 86,8% 0,680

Cancer de stomac 80,6% 88,0% 83,4% 0,001

Osteoporoză 60,0% 72,3% 64,6% <0,001

Cancer de vezică urinară 50,0% 66,1% 55,8% <0,001


54

Din totalul celor care nu fumează în prezent, aproximativ 44% dintre aceştia au fumat la un

moment dat zilnic sau mai rar, iar 1% dintre aceştia fumează ţigară electronică.

Aproximativ 32% dintre respondenţii nefumători au fost puşi în situaţia de a sta lângă cineva

care fuma într-un spaţiu închis în ultimele 30 de zile.

Cea mai mare parte a respondenţilor fumători (71%) obişnuieşte să fumeze prima ţigară în

prima oră de la trezire.

Tabel 63. Distribuția respondenților în funcție de vârsta la care au fumat prima dată

3.9.3 Fumatul juvenil

Respondenţii care au indicat că au fumat pentru prima dată la o vârstă sub 14 ani provin, în cea

mai mare parte, din mediul rural, sunt de gen masculin şi, în prezent, au vârste cuprinse între

18 şi 35 ani.

Respondenţii fumători care au început să fumeze la o vârstă cuprinsă în intervalul 15-18 ani

sunt mai frecvent din mediul urban, femei şi, în continuare, cei mai tineri respondenţi din

eşantion.

Tabel 64. Distribuția respondenților în funcție de vârsta la care au fumat prima dată în funcție

de gen, mediu de rezidență și grupă de vârstă

Până la 14

ani Între 15-18 ani Între 19-25 ani Între 26-30 ani Peste 31 ani

15% 40% 37% 6% 2%

T5 Ce vârstă aveați când ați început să

fumați prima oară?

Sub 14

ani 15-18 ani

Mediul de rezidenţă Urban 13% 44%

Rural 18% 31%

Gen Feminin 12% 42%

Masculin 17% 38%

18-34 ani 19% 55%

Vârstă 35-49 ani 14% 36%

50-64 ani 10% 28%


55

Cea mai mare prevalență a fumatului printre respondenții incluși în studiu se întâlnește la

categoria de vârstă 26-40 ani. Prevalența fumatului la grupa de vârstă 18-25 ani este de 33%,

iar la grupa de vârstă 41-60 ani este de 21%.

Tabel 65. Prevalența fumatului în funcție de grupa de vârstă

Numărul mediu de țigări fabricate fumate zilnic în rândul populației studiate este de 13,

iar numărul mediu săptămânal este 78 țigări.

Tabel 66. Numărul mediu de produse de tutun consumate zilnic și săptămânal

Prevalența fumătorilor care consumă alte tipuri de produse, în afară de ţigările fabricate, este

una scăzută.

Procentul fumătorilor de cel puţin o ţigară rulată manual zilnic este de 2%, dar numărul

fumătorilor constanţi de ţigări rulate manual este de 0.4%. Fumătorii de pipe cu tutun sunt

ocazionali, procentul lor fiind sub 2%. Se identifică o situaţie asemănătoare şi pentru

consumatorii de narghilea.

Procentul fumătorilor de ţigări de foi/trabucuri este de 6%, cu o medie de aproximativ 1 trabuc

zilnic.

Pentru 44% dintre respondenții fumători, fumatul este considerat ca ajutor în situaţii stresante,

fiind perceput ca un motiv foarte important pentru care fumează. De asemenea, faptul că

fumatul este o activitate plăcută este un factor important în a fuma.

18-25 ani 26-40 ani 41-60 ani

33% 46% 21%

T6. Cât de multe dintre următoarele produse

le fumați în fiecare zi/săptămână?

Zilnic Săptămânal

Număr de ţigări fabricate (medie) 13 78

Distribuţia fumătorilor pe categorii de vârstă


56

Fumatul ca modalitate de a împiedica îngrăşatul este considerat în proporţie de 67% ca fiind

neimportant de către fumători. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţii fumători nu au

considerat important fumatul ca activitate de efectuat cu prietenii sau familia.

Tabel 67. Distribuția respondenților în funcție de principalele motive pentru care fumează

T7 Cât de important este ceea ce

simțiți când fumați?

Foarte

important

Aprox.

important Neimportant

Fac faţă la stres 44% 26% 30%

Îmi place 40% 31% 30%

Mă ajută să mă relaxez 35% 31% 34%

Este ceva de făcut când mă plictisesc 30% 30% 40%

Mă opreşte de la îngrăşat 21% 12% 67%

Este ceva de făcut cu prietenii sau

familia 19% 26% 55%

3.9.4 Renunţarea la fumat

Un procent de 63% dintre fumătorii care au fost la medic în ultimele 12 luni au fost sfătuiţi de

acesta să renunţe la fumat.

În acelaşi timp, 52% dintre fumătorii incluși în studiu au încercat în ultimul an să renunţe la

fumat.

Cea mai mare parte a respondenţilor fumători (49%) nu au apelat la nici un ajutor pentru a se

lăsa de fumat. Aproximativ 11% dintre aceştia au apelat la terapia de înlocuire a nicotinei prin

plasture sau gumă cu nicotină, iar 7% au apelat la produse naturiste din plante.

Aproximativ 82% dintre respondenţii fumători care nu doresc să renunţe la fumat îşi motivează

alegerea prin faptul că fumatul este o activitate plăcută. Un alt motiv invocat este reducerea

stresului (59%).

Aproape o treime dintre fumători au menţionat faptul că vor continua să fumeze deoarece nu

consideră că fumatul este dăunător pentru propria sănătate

Aproximativ 43% dintre fumători nu cred că ar putea să renunţe la fumat deoarece se

consideră a fi dependenţi.


57

Tabel 68. Distribuția respondenților în funcție de principalele motive pentru care nu renunță la

fumat

T12 Care dintre următoarele ar fi principalele motive pentru care nu

doriți să vă lăsați de fumat? %

Îmi place să fumez 82%

Cred că fumatul îmi reduce stres-ul 59%

Sunt dependent şi nu cred că voi putea 43%

Cred că fumatul nu este dăunător pentru sănătatea mea 29%

Mă tem că mă voi îngrăşa dacă mă las 29%

Cred că fumatul mă menţine vioi 14%


58

4. Concluzii

4.1 Istoric medical

• Ponderea supraponderalității și obezității este mai mare la grupele de vârstă mai mare, iar

vârsta se corelează pozitiv semnificativ cu indicele de masă corporală, acesta crescând odată cu

înaintarea în vârstă.

• Supraponderalitatea și obezitatea se întâlnesc cu o frecvență semnificativ mai mare la genul

masculin, iar în ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității pe medii de

rezidență nu se înregistrează diferențe semnificative.

• Grupa de vârstă la care frecvența afecțiunilor declarate (hipercolesterolemie,

hiperglicemie/diabet zaharat, hipertensiune arterială) este semnificativ mai mare, este cea de

50-64 ani.

• Afecțiunile autodeclarate au o prevalență semnificativ mai mare la genul feminin.

• 36% dintre respondenții care și-au măsurat cel puțin o dată colesterolemia declară că au

prezentat valori crescute, o treime dintre aceștia urmând tratament alopat hipocolesterolemiant.

• 30% dintre respondenții cărora li s-a măsurat la un moment dat tensiunea arterială declară că au

prezentat hipertensiune arterială, frecvența acesteia fiind semnificativ mai mare la femei și la

grupa de vârstă 50-65 ani (50% dintre respondenții care și-au măsurat TA).

• Trei sferturi dintre respondenți declară că și-au măsurat cel puțin odată glicemia, 14% dintre

aceștia afirmând că au prezentat valori crescute ale acesteia (cu prevalență semnificativ mai

mare în mediul rural și la grupa de vârstă 50-64 ani).

• Dintre cele 165 persoane care afirmă că au prezentat valori crescute ale glicemiei, 44% declară

că urmează medicație alopată, iar 11% că fac tratament cu insulină.

• Cea mai frecvent utilizată categorie de medicamente este cea alopată, iar tratamentele

alternative nu înlocuiesc medicația alopată, ci vin în completarea acesteia.

• Respondenții declară că au primit recomandări de la medic cel mai frecvent privind reducerea

consumului de grăsimi, menținerea/scăderea greutății corporale și efectuarea de activitate

fizică.


59

4.2 Activitatea fizică

Munca fizică intensă este efectuată de aproximativ o pătrime dintre români, în principal de

către bărbaţi şi locuitorii din mediul rural. Respondenţii din mediul rural prestează muncă

fizică de intensitate mare cu o pondere de aproximativ un sfert mai crescută decât cei din

mediul urban.

71% dintre respondenți declară că fac minim 30 minute de mişcare (fie mers pe jos, fie cu

bicicleta) zilnic.

20% dintre respondenți efectuează sport sau alte activităţi recreative de intensitate medie sau

crescută , un număr mediu de 3 zile săptămânal. Bărbații, respondenții din mediul urban și cei

cu vârstă de 18-34 ani se implică în activități fizice recreaționale sau sportive într-un număr

semnificativ mai mare.

Cei mai importanți factori care motivează respondenții să efectueze activitate fizică sunt

motivația personală (37%), sprijinul familiei și al prietenilor (26%) și disponibilitatea de timp

și bani (22%).

Principalul factor motivant în practicarea activităților fizice este menţinerea sănătăţii. Pentru

respondenţii de gen masculin şi persoanele mai vârstnice acest factor este mai important decât

pentru femei şi tineri. Femeile şi tinerii sunt mai interesaţi în practicarea ativităților fizice

pentru a arăta bine şi pentru a scădea în greutate.

Legat de comportamentul sedentar, respondenții declară că își petrec, în medie, 213 minute

(aprox. 4 ore) zilnic stând pe scaun sau culcat în afara timpului petrecut dormind.

4.3 Dieta

Consumul mediu zilnic de fructe sau de legume în rândul respondenților este de 2,28 porţii.

54% dintre respondenți consideră că ar trebui să consume zilnic 3 porții de fructe/legume. Deși

respondenții consideră că ar trebui să consume zilnic mai puține porții decât recomandările

bazate pe dovezi științifice (5 porții fructe/legume pe zi), nici această cantitate nu este

consumată.

Respondenții tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 34 ani au cel mai mic consum mediu zilnic de

fructe și legume (2,07 porții/zi), ceea ce determină necesitatea unor intervenții de educație

pentru sănătate în rândul populației tinere.


60

În ceea ce priveşte consumul de sare, 20% dintre respondenţi adaugă sare des sau întotdeauna

înainte de a consuma mâncărurile, iar o jumătate dintre respondenți adăugă sare întotdeauna în

timpul preparării alimentelor. Consumul frecvent al mâncărurilor procesate bogate în sare se

întâlnește la 15% dintre respondenți.

61% dintre respondenți consideră consumul propriu de sare ca fiind adecvat. Principalele

metode de limitare a consumului de sare sunt utilizarea altor condimente în timpul preparării

alimentelor (77%), evitarea consumului de alimente preparate în afara casei (72%) și consumul

limitat de alimente procesate (71%).

Alimentele consumate zilnic de către cei mai mulți dintre respondenți sunt fructele (70% dintre

respondenți), cafeaua (69%) și legumele (68%). Alimentele care nu au fost deloc consumate de

către respondenți în săptămâna anterioară studiului sunt băuturile îndulcite/sucuri (57%),

produsele de cofetărie/ patiserie (51%) şi cartofii prăjiți (49%).

În general, românii iau mesele principale ale zilei acasă, consumând, în medie, aproximativ 2

mese pe săptămână în oraş. Cei care consumă mai multe mese care nu sunt pregătite acasă sunt

bărbaţii, locuitorii din mediul urban şi tinerii.

Modificări în dietă ar dori să facă aproape jumătate dintre respondenți, mai ales femeile,

locuitorii din urban şi persoanele de 35-49 ani. Cele mai frecvent enumerate modificări le

alimentației includ consumul mai mare de vegetale (69%) și fructe (67%), limitarea

consumului de grăsimi (61%) și consumul de alimente mai naturale (60%).

Deşi o parte dintre respondenți şi-ar dori să aducă schimbări în dietă, principalul impediment în

a avea o alimentație mai sănătoasă este stilul de viaţă aglomerat (58%). De asemenea, preţurile

alimentelor sănătoase (46%) și lipsa voinței personale (37%) sunt considerate ca fiind

obstacole în îmbunătățirea dietei.

4.4 Igiena alimentară

În urma analizei răspunsurilor, majoritatea respondenților sunt informaţi cu privire la regulile

de igienă alimentară şi declară că le respectă: spălatul pe mâini înainte de manevrarea

alimentelor și în timpul preparării lor (99,5%), spălatul pe mâini după folosirea toaletei

(99,9%), protejarea bucătoriei și zonelor de gătit împotriva insectelor, paraziților și animalelor


61

(97,9%) și spălarea și dezinfectarea suprafețelor și ustensilelor utilizate pentru prepararea

hranei (94,7%).

Cea mai folosită sursă de apă pentru pregătirea alimentelor este apa de robinet (71%). În ceea

ce priveşte analiza și informarea despre calitatea apei utilizate, peste jumătate dintre

respondenţi (58%) nu au analizat şi nici nu s-au informat vreodată cu privire la calitatea apei

utilizate pentru pregătirea alimentelor.

4.5 Igiena personală

Mai mult de jumătate dintre respondenţi fac duş sau baie zilnic şi îşi spală părul o dată la două

zile. Respondenţii din mediul rural declară că își fac duș/baie cu o frecvență mai mică (56%

zilnic, comparativ cu 63% la respondenții din urban). De asemenea, frecvența acestui obicei

scade odată cu scăderea veniturilor.

Schimbarea lenjeriei intime se face de către cei mai mulți dintre respondenţi (78%) zilnic sau

de două ori pe zi.

În ceea ce priveşte igiena orală, 44% dintre respondenți declară că se spală pe dinți de două ori

pe zi. Cel mai frecvent utilizate pentru igiena dentară sunt periuța și pasta de dinți (90%). 40%

dintre respondenți declară că periajul dentar durează 2 minute, iar 3% mai puțin de 1 minut.

2% dintre respondenți declară că nu se spală niciodată pe dinți, acest comportament fiind mai

frecvent întâlnit la bărbați (4%), în mediul rural (5%) și la persoanele din grupa de vârstă 50-64

ani (4%).

În ultimul an, peste jumătate dintre respondenți au fost la dentist, iar 18% dintre respondenți nu

au fost la dentist de peste 5 ani. Principalele motive ale ultimei vizite la dentist au fost

tratamentul medical (51%) și durerile de dinţi (20%). Controlul de rutină (18%) sau detartrajul

(11%) nu reprezintă principalele motive ale vizitei la medicul stomatolog, mai ales pentru

respondenţii din mediul rural sau cei cu venituri mai scăzute.

În ceea ce priveşte comportamentele de prevenție a răspândirii microbilor, 99,6% dintre

respondenți se spală pe mâini după folosirea toaletei, 97% înainte și după fiecare masă. Pentru

evitarea răspândirii microbilor prin strănut sau tuşit, aproximativ 60% dintre respondenți

preferă să îşi acopere nasul/gura cu mâna, în timp ce aproximativ 38% dintre ei folosesc o

batistă.


62

4.6 Comportamente violente

Cei mai mulţi dintre respondenți (87%) s-au simţit în siguranţă în ultima lună şi nu au recurs la

purtarea armelor pentru a se proteja de eventualele agresiuni violente (95%).

Victime ale agresiunilor violente, în ultimul an, au fost 2% dintre respondenţii studiului, iar

victime ale furtului au fost 12% dintre respondenţi, în cea mai mare parte a cazurilor aceştia au

fost parte a unor evenimente singulare.

Violenţa domestică reprezintă o temă sensibilă pentru respondenți, iar rezultatele studiului

relevă că 1,5% dintre respondenți declară că au fost victimele violenței domestice în ultimul

an, cu o pondere mai mare în rândul femeilor (2,1%), comparativ cu bărbaţii (0,9%).

4.7 Comportamente cu risc pentru răniri accidentale

• Respondenții sunt mai atenţi la siguranţa în timpul călătoriei cu maşina, 81% dintre ei putând

întotdeauna centura de siguranță, în timp ce atenţia acordată siguranţei în timpul mersului pe

bicicletă este scăzută. Frecvența de folosire a căştii de protecţie întotdeauna este de 7%, iar

87% dintre respondenți declară că nu au utilizat casca de protecție niciodată în timpul mersului

cu bicicleta.

4.8. Consumul de alcool

Mare parte dintre respondenți au consumat alcool cel puțin o dată (81%), ponderea fiind mai

mare în rândul bărbaților (93%).

Ponderea celor care declară că au consumat alcool mai recent scade: puţin peste jumătate au

consumat alcool în ultimul an şi două treimi în ultima lună.

Bărbaţii şi respondenţii din mediul rural au consumat cu o frecvenţă mai crescută alcool în

ultima lună.

Numărul mediu de băuturi alcoolice conţinând o unitate standard de alcool pur consumate de

către respondență este de aproape 3 băuturi alcoolice, la o ocazie.

La fel ca şi în cazul frecvenţei de consum, bărbaţii, respondenţii din mediul rural și persoanele

de 50-64 ani consumă o cantitate mai mare de băuturi alcoolice.

Alcool făcut în casă sau neimpozitat au consumat în ultima săptămână aproape jumătate dintre

respondenţi. Cele mai consumate băuturi alcoolice producție proprie sunt vinul (8,82 unități


63

alcool în ultima săptămână) şi băuturile spirtoase (2,96 unități alcool în ultima săptămână), cu

o pondere mai mare de consum în rândul bărbaţilor şi al respondenților cu vârste de 35-49 ani.

Aproximativ un sfert dintre respondenți au renunțat la un moment dat la consumul de alcool

din cauza unor probleme de sănătate.

Introducerea de avertismente pe ambalajele băuturilor alcoolice este o soluţie susținută de

majoritatea respondenților (92%) cu scopul avertizării femeilor gravide, copiilor și

conducătorilor auto privind efectele consumului de alcool.

4.9 Consumul de tutun

Prevalența declarată a fumatului este de 30%, iar vârsta medie la care aceştia au fumat prima

dată este de 19 ani. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că s-au

apucat de fumat mai devreme de 18 ani.

Frecvența cu care respondenții declară că s-au apucat de fumat înainte de 14 ani este

semnificativ mai mare în mediul rural, la sexul masculin și la respondenții de 18-34 ani.

Aproape jumătate dintre respondenţii care nu sunt fumători în prezent declară că au fumat sau

au încercat să fumeze la un moment dat.

Cele mai consumate produse din tutun sunt ţigările fabricate. Procentul fumătorilor de ţigări

rulate, de foi sau de narghilea este semnificativ mai scăzut.

Principalul motiv pentru care respondenții declară că fumează este reprezentat de eliminarea

stresului.

Marea majoritate a fumătorilor declară că au fost sfătuiţi de către cadrele medicale să renunţe

la fumat din motive de sănătate. Jumătate dintre aceştia au şi încercat în ultimul an să renunţe

la fumat, majoritatea dintre ei neapelând la niciun ajutor. Cei care au dorit un sprijin în

renunţarea la fumat au folosit în cele mai multe cazuri înlocuitori ai nicotinei.

Cei care nu doresc să renunţe la fumat îşi motivează această decizie, în majoritate, prin faptul

că fumatul este o activitate plăcută, dar şi pentru că se consideră a fi dependenţi.

Principalele surse de informare cu privire la aspectele care ţin de sănătate sunt

televizorul şi internetul. Sfaturile avizate ale unui medic se situează pe locul al treilea ca sursă

de informare privind sănătatea în rândul respondenților.


64


65

Referințe bibliografice

1. World Health Organization. Global Health Estimates: Deaths by Cause, Age, Sex and

Country, 2000-2012. Geneva, WHO, 2014.

2. World Health Organization. Projections of mortality and causes of death, 2015 and 2030,

accesibil la http://www.who. int/healthinfo/global_burden_disease/projections/ en/ și

http://www.who.int/gho/ncd/mortality_ morbidity/en/, accesat la 12 noiembrie 2016

3. Mathers CD, Loncar D projections of global mortality and burden of disease 2002–2030.

PLoS Med. 2006;3(11):e442. doi:10.1371/journal.pmed.0030442

4. Global status report on alcohol and health 2014. Geneva: World Health Organization; 2014,

accesibil la http:// www.who.int/substance_abuse/publications/global_

alcohol_report/msb_gsr_2014_1.pdf?ua=1, accesat la 2 noiembrie 2016

5. NCD global monitoring framework: indicator defi nitions and specifi cations. Geneva: World

Health Organization; 2014

6. Oberg M, Jaakkola MS, Woodward A, Peruga A, PrüssUstün A. Worldwide burden of disease

from exposure to second-hand smoke: a retrospective analysis of data from 192 countries.

Lancet. 2011;377(9760):139−46. doi:10.1016/S0140-6736(10)61388-8.

7. WHO global report. Mortality attributable to tobacco. Geneva: World Health Organization;

2012, accesibil la http:// www.who.int/tobacco/publications/surveillance/

rep_mortality_attributable/en/, accesat la 20 noiembrie 2016

8. WHO report on the global tobacco epidemic 2013. Geneva: World Health Organization; 2013,

accesibil la http:// www.who.int/tobacco/global_report/2013/en/, accesat la 7 noiembrie 2016

9. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health Organization;

2011, accesibil la http:// www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_ en.pdf, accesat la 16

noiembrie 2016

10. Lim SS, Vos T, Flaxman AD, Danaei G, Shibuya K, Adair-Rohani H et al. A comparative

risk assessment of burden of disease and injury attributable to 67 risk factors and risk factor

clusters in 21 regions, 1990– 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study

2010. Lancet. 2012;380(9859):2224−60. doi:10.1016/S0140-6736(12)61766-8.


66

11. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: World Health

Organization; 2010, accesibil la http:// whqlibdoc.who.int/publications/2010/9789241599979_

eng.pdf, accesat la 20 noiembrie 2016

12. Mozaffarian D, Fahimi S, Singh GM, Micha R, Khatibzadeh S, Engell RE, Lim S et al.;

Global Burden of Diseases Nutrition and Chronic Diseases Expert Group. Global sodium

consumption and death from cardiovascular causes. N Engl J Med. 2014;371(7):624−34.

doi:10.1056/NEJMoa1304127.

13. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a Joint WHO/FAO Expert

Consultation. Geneva: World Health Organization; 2003 (WHO Technical Report Series, No.

916; accesibil la http://whqlibdoc. who.int/trs/who_trs_916.pdf, accesat la 12 noiembrie 2016

14. Resolution WHA 57.17. Global strategy on diet, physical activity and health. In: Fift y-

seventh World Health Assembly, Geneva, 17−22 May 2004. Geneva: World Health

Organization; 2004 (WHA57/2004/ REC/1; accesibil la http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/

WHA57/A57_R17-en.pdf, accesat la 2 noiembrie 2016.

15. G u id e l i ne : s o d iu m i nt a k e for a du lt s a nd c h i ld re n . G e ne v a : World He a lt h

Organization; 2013, accesibil la http://apps.who.int/iris/

bitstream/10665/77985/1/9789241504836_eng.pdf, accesat la 6 noiembrie 2016

16. He FJ, Li J, Macgregor GA. Eff ect of longer-term modest salt reduction on blood pressure.

Cochrane Database Syst Rev. 2013;(4):C04937. doi:10.1002/14651858. CD004937.pub2.

17. Sacks FM, Svetkey LP, Vollmer WM, Appel LJ, Bray GA, Harsha D et al.; DASH–Sodium

Collaborative Research Group. Effects on blood pressure of reduced dietary sodium and the

Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet. N Engl J Med. 2001;344:3–10.

18. Cook NR, Cutler JA, Obarzanek E, Buring JE, Rexrode KM, Kumanyika SK et al. Long term

eff ects of dietary sodium reduction on cardiovascular disease outcomes: observational follow-up

of the trials of hypertension prevention (TOHP). BMJ. 2007;334:885–8.

19. Effect of reduced sodium intake on blood pressure, renal function, blood lipids and other

potential adverse effects. Geneva: World Health Organization; 2012, accesibil la

http://apps.who.int/iris/ bitstream/10665/79325/1/9789241504911_eng.pdf, accesat la 5

noiembrie 2016


67

20. Pfi ster R, Michels G, Sharp SJ, Luben R, Wareham NJ, Khaw KT. Estimated urinary

sodium excretion and risk of heart failure in men and women in the EPIC-Norfolk study. Eur J

Heart Fail. 20 January 2014 (Epub ahead of print). doi:10.1002/ejhf.56.

21. Mente A, O’Donnell MJ, Rangarajan S, McQueen MJ, Poirier P, Wielgosz A et al.; PURE

investigators. Association of urinary sodium and potassium excretion with blood pressure. N

Engl J Med. 2014;371(7):601−11. doi:10.1056/NEJMoa1311989.

22. O’Donnell M, Mente A, Rangarajan S, McQueen MJ, Wang X, Liu L et al.; PURE

investigators. Urinary sodium and potassium excretion, mortality, and cardiovascular events. N

Engl J Med. 2014;371(7):612−23. doi:10.1056/NEJMoa1311889.

23. Guideline: Sodium intake for adults and children. Geneva: World Health Organization; 2012,

accesibil la http:// www.who.int/nutrition/publications/guidelines/

sodium_intake_printversion.pdf, accesat la 4 noiembrie 2016

24. Alawan A. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health

Organization; 2011, accesibil la http://www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_en.pdf,

accesat la 18 noiembrie 2016

25. A global brief on hypertension. Silent killer, global public health crisis. World Health Day

2013. Geneva: World Health Organization; 2013, accesibil la

http://www.who.int/iris/bitstream/10665/79059/1/WHO_DCO_ WHD_2013.2_eng.pdf?ua=1,

accesat la 12 noiembrie 2016


68

ANEXE

CHESTIONAR

Intro

Bună ziua stimat/ă domn/doamnă, numele meu este....

INSTITUTUL PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ, realizează în această perioadă un studiu pe teme de sănătate.

Opinia d-voastră este deosebit de importantă pentru strategiile naționale privind sănătatea populației. Participarea

dumneavoastră la acest studiu este voluntară și puteți refuza să răspundeți la orice întrebare pe care o veți considera

irelevantă sau prea personală. Anonimatul dumneavoastră este garantat pe deplin. Chestionarul durează aproximativ

20 de minute.

Date demografice C1. Care este sexul dvs?

1 Masculin

2 Feminin

C2. Ce vârstă aveți?

_____________ (STOP INTERVIU pentru persoanele mai mici de 18 de ani sau mai mari de 64 de ani)

C3. Care este nivelul dvs. educațional (cel mai înalt absolvit)?

Fără școală absolvită 1

Școală primară 2

Școală gimnazială 3

Școală profesională și de ucenici 4

Liceul 5

Postliceal/maiștri 6

Învățământ superior 7

Refuz 99

C4 Care este mediul dumneavoastră de rezidență?

1 Urban

2 Rural

loc Care este localitatea dumneavoastră de rezidență? _________

jud Care este județul dumneavoastră de rezidenţă? _________

C5 Care este statutul dumneavoastră marital?Alegeţi un singur răspuns:


69

Singur/ă 1

Uniune consensuală / într-o relație 2

Căsătorit/ă 3

Divorțat/ă 4

Văduv/ă 5

Refuz 99

C6 Care dintre următoarele statusuri descriu cel mai bine activitatea dvs.din ultimele 12

luni?

Muncitor necalificat 1

Ocupație cu studii medii 2

Ocupație cu studii superioare 3

Elev/ă, student/ă 4

Pensionar/ă 5

Casnic/ă , fără ocupație 6

Independent/ă (liber profesionist/ă, patron) 7

Șomer/ă 8

Altele. Care?_________ 9

Refuz 99

C7Câte persoane de peste 18 ani, incluzându-vă și pe dvs, trăiesc in gospodăria

dvs?_________

C8 Aveți copii sub 18 ani?

1 Da (treci la C8.1)

2 Nu

C8.1 Câți?_________

C9Luând in calcul anul trecut, puteți să-mi spuneți care a fost câștigul/ venitul mediu (în

RON) pe lună din gospodărie?_________

I Care este înălțimea dumneavoastră în centimetri?_________ cm

G Care este greutatea dumneavoastră corporală în kilograme?_________ kg


70

I. Istoric medical

H1 Ați avut vreodată măsurată tensiunea arterială de un doctor sau asistent medical ?

1 Da (treci la H2a)

2 Nu (treci la H6)

H2a Vi s-a spus vreodată că aveți tensiune arterială crescută sau hipertensiune, de către un

doctor sau asistent medical ?

1 Da (treci la H2b)

2 Nu (treci la H6)

H2b Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?

1 Da

2 Nu

H3 Ați luat medicamente prescrise de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru

tratarea tensiunii arteriale crescute, în ultimele două săptămâni?

1 Da

2 Nu

H4 Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional al tensiunii arteriale crescute sau al

hipertensiunii?

1 Da

2 Nu

H5 Urmați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru tratarea

tensiunii arteriale crescute?

1 Da

2 Nu

H6 Ați avut masurată vreodată glicemia?

1 Da (treci la H7a)

2 Nu (treci la H12)


71

H7a Vi s-a spus vreodată că aveți glicemie crescută sau diabet de către un doctor sau un alt

lucrător din sănătate ?

1 Da (treci la H7b)

2 Nu (treci la H12)


1 Da

2 Nu

H8 Ați luat medicamente prescrise de un doctor pentru diabet, în ultimele două

săptămâni?

1 Da

2 Nu

H9 Urmați în prezent tratament cu insulină prescris de un doctor pentru diabet zaharat?

1 Da

2 Nu

H10 Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional pentru diabet sau glicemie

crescută?

1 Da

2 Nu

H11 Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru tratarea

diabetului?

1 Da

2 Nu

H12 Ați efectuat vreodată o analiză pentru determinarea colesterolului (nivelul de grăsime

din sânge) la un laborator de analize medicale ?

1 Da (treci la H13a)

2 Nu (treci la H17)

H13a Vi s-a spus vreodată ca aveți valori crescute ale colesterolului de un doctor sau alt

lucrător din sănătate?

1 Da (treci la H13b)

2 Nu (treci la H17)


72


1 Da

2 Nu

H14 Ați luat vreun tratament prescris de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru

valori crescute ale colesterolui, în ultimele două săptămâni?

1 Da

2 Nu

H15 Ați apelat vreodată la un vindecător tradițional pentru valori crescute al

colesterolului sanguin?

1 Da

2 Nu

H16 Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru valori

crescute ale colesterolui sanguin?

1 Da

2 Nu

H17 Ați avut vreodată un atac de cord sau dureri în piept din cauza bolilor de inimă

(angină) sau un accident vascular cerebral?

1 Da

2 Nu

H18 Luați în prezent, în mod regulat, aspirină sau alt medicament pe bază de aspirină

pentru a preveni sau trata boli de inimă?

1 Da

2 Nu

H19 Luați în prezent statine (Lovastatin/Simvastatin/Atorvastatin sau orice alta statina) în

mod regulat, pentru a preveni sau trata boli de inimă?

1 Da

2 Nu


73

H20În ultimii 3 ani v-a sfătuit un medic sau un farmacist să…

Să renuntați sau să nu începeți să fumați 1 Da 2 Nu

Să reduceți sarea din dietă 1 Da 2 Nu

Să mâncați în fiecare zi cel putin cinci porții de fructe

și/sau legume

1 Da 2 Nu

Să reduceți grăsimea din dietă 1 Da 2 Nu

Să începeți sau să faceți mai multă activitate fizică 1 Da 2 Nu

Să menţineţi o greutate corporală sănătoasă sau să scădeţi

în greutate

1 Da 2 Nu

Să reduceţi consumul de zahăr din dietă 1 Da 2 Nu

II. Activităţi fizice

P1 Munca dumneavoastră implică activitate fizică intensă de tipul transportului sau

ridicării de greutăți, săpat sau muncă în construcții?

1 Da (treci la P2)

2 Nu (treci la P4)

P2 Câte zile pe săptămână realizați astfel de activități ?_________ zile

P3 Câte minute realizați astfel de activități fizice intense într-o zi obișnuită ?_________ min

P4Implică munca dumneavoastră activități de intensitate scăzută ce provoacă creșteri mici

ale respirației sau frecvenței cardiace timp de cel putin 10 minute continuu, cum ar fi

mersul pe jos (sau transportarea de încărcături ușoare)?

1 Da (treci la P5)

2 Nu (treci la P7)

P5 Câte zile pe săptămână faceți activități de intensitate scăzută, ca parte a muncii

dumneavoastră?_________ zile

P6 Câte minute petreceți la muncă făcând activități de intensitate scăzută într-o zi

obișnuită?_________ min

Întrebările următoare exclud activitățile fizice de la munca pe care le-ați menționat deja.

Acum aș dori să vă întreb despre modul obișnuit în care vă deplasați dintr-un loc în altul,

ca de exemplu la munca, la cumpărături, la piață, la un lăcaș de cult..


74

P7 Mergeți pe jos, sau folosiți o bicicletă cel putin 30 minute pe zi?

1 Da (treci la P8)

2 Nu (treci la P10)

P8 Câte zile mergeți pe jos sau pe bicicletă într-o săptămână obișnuită, timp de 30

minute?_________ zile

P9 Câte minute petreceți mergând pe jos sau pe bicicletă pentru a vă deplasa, într-o zi

obișnuită?_________ min

Întrebările următoare exclud activitățile de muncă și transport pe care le-ați menționat

deja.

Acum aș vrea să vă întreb despre sport, fitness si activități recreative (timp liber)

P10 Faceți vreun fel de sport sau activități recreaționale de intensitate crescută sau medie

(în timpul liber) ce provoacă creșteri ale respirației sau frecvenței cardiace timp de 10

minute continuu, cum ar fi alergat, sau fotbal?

1 Da (treci la P11)

2 Nu (treci la P13)

P11 Câte zile faceți aceste activități într-o săptămână obișnuită?_________ zile

P12 Câte minute petreceți făcând aceste activități într-o zi obișnuită?_________ min

P13 Care credeți că este durata minimă recomandată pentru practicarea activităților fizice

pentru un adult?

10 minute pe zi 1

30 de minute pe zi 2

75 de minute pe săptămână 3

150 minute pe săptămână 4

Nu ştiu 99

P14 Care dintre următorii factori este cel mai important pentru dumneavoastră în

practicarea activităților fizice?

Motivaţia personală 1

Existența unei game largi de oportunități de practicare a activităților

fizice

2

Existența în apropierea locuinței a unei infrastructuri adecvate pentru

practicarea activităților fizice (de ex. parcuri, săli de sport, etc.)

3

Disponibilitate de timp și bani 4

Sprijinul familiei și al prietenilor 5

Nu ştiu 99


75

P15 Care dintre următorii factori vă motivează cel mai mult în practicarea activităților

fizice?

Aspectul fizic 1

Menţinerea sănătăţii 2

Starea de bine/plăcerea 3

Competiția 4

Scăderea în greutate 5

Nu ştiu 99

P17 Câte minute petreceți stând pe scaun sau culcat într-o zi obișnuită (exceptând

dormitul)?_________ min

III. Dietă

D1 Câte porții de fructe si legume credeți că sunt recomandate a fi consumate zilnic?

Răspundeti la această întrebare știind că, de exemplu: O porție de fructe = un măr / o banană / o

portocală / o pară / o nectarină / 2 prune / 2kiwi / 3 caise / 7 căpșuni / 14 cirese ; o porție de legume

= 2 broccoli / 4 linguri de spanac sau fasole / 1 castravete / o roșie medie / 7 roșii cherry

1 porţie 1

3 porţii 2

5 porţii 3

7 porţii 4

Nu ştiu 99

D2 Câte porții de fructe și legume mâncați în medie într-o zi obișnuită?

(77=NS/NR)_________ porţii

Din următoarele întrebări, am dori sa aflăm mai multe despre sarea din dieta dumneavoastră. Vă

rugăm să răspundeți la întrebări, chiar dacă considerați că aveți o dietă săracă în sare.

D3 Cât de des adăugați sare sau un alt produs cu sare în mâncare chiar înainte de a o mânca?

Întotdeauna 1

Des 2

Uneori 3

Rar 4

Niciodată 5

Nu ştiu 99


76

D4 Cât de des este adaugată sare, condimente sau un sos sărat în timpul gătirii sau

preparării mâncărurilor din gospodăria dumneavoastră?

Întotdeauna 1

Des 2

Uneori 3

Rar 4

Niciodată 5

Nu ştiu 99

D5 Cât de des mâncați mâncare procesată bogată în sare cum ar fi snacks-uri, conserve,

murături, alimente sărate preparate într-un restaurant fast-food, brânză, bacon si carne

procesată ?

Întotdeauna 1

Des 2

Uneori 3

Rar 4

Niciodată 5

Nu ştiu 99

D6 Cum evaluați consumul dumneavoastră de sare?

Mult prea multă 1

Prea multă 2

Doar cantitatea adecvată 3

Prea puţină 4

Mult prea puţină 5

Nu ştiu 99

D7 Care este cantitatea maximă de sare adaugată recomandată consumului zilnic al unui

adult?

O linguriță și jumătate 1

Trei sferturi de linguriță 2

Mai puțin de o linguriță 3

Nu ştiu 99

D8 Care dintre următoarele tipuri de grăsimi sunt, în opinia dumneavoastră, benefice

pentru organism?

Mono-nesaturate (măsline, avocado, nuci, semințe de dovleac, floarea

soarelui, etc.)

1

Saturate (carne de porc, carne de vită, carne de pui) 2

Polinesaturate (carne de pește) 3

Trans ( margarină, semi-preparate congelate precum pizza sau paste) 4

Nu ştiu 99


77

D10 În ce mod controlați, de obicei, consumul dumneavoastră de sare?

Consum limitat de alimente procesate 1 Da 2 Nu

Vă uitați pe etichetele produselor alimentare la conținutul

de sare sau sodiu

1 Da 2 Nu

Cumpăraţi sare fără sodiu 1 Da 2 Nu

Utilizați alte condimente în afară sării atunci când gătiți 1 Da 2 Nu

Evitați să consumați alimente pregătite în afara casei 1 Da 2 Nu

Altele. Care? _________

D11Ce tip de ulei sau grasime este folosit cel mai des in gospodaria dumneavoastra pentru

pregatirea mesei?

Uleiul vegetal 1

Untură sau seu 2

Unt 3

Margarină 4

Altul. Care? _________ 5

Nu ştiu 99

D12Cât de multe mese care nu sunt pregătite acasă mâncați în medie pe săptămână? Prin

masă se întelege micul dejun, prânzul și cina. (77=NS/NR)_________ mese.

D13 Cât de des în ultima săptămână ați consumat următoarele?

1-2 ori 3-5 ori 6-7 ori Niciodat

ă

Cartofi fierţi 1 2 3 4

Cartofi prăjiţi 1 2 3 4

Orez sau paste 1 2 3 4

Cereale (fulgi etc) 1 2 3 4

Brânză 1 2 3 4

Pui, curcan 1 2 3 4

Peşte 1 2 3 4

Carne(alta decât pui, curcan, peşte) 1 2 3 4

Produse din carne 1 2 3 4

Produse de cofetărie, patiserie 1 2 3 4

Dulciuri (bomboane, ciocolată) 1 2 3 4

Băuturi îndulcite (sucuri) 1 2 3 4

Ouă 1 2 3 4

Cafea 1 2 3 4

Legume 1 2 3 4

Fructe 1 2 3 4


78

D14 Ați dori să faceți modificări în dieta dumneavoastră?

1 Da (treci la D14)

2 Nu (treci la IA1)

3 Nu ştiu

D15 Ce modificări ați dori să faceți în dieta dumneavoastră? (Răspuns multiplu)

Mai puțin zahăr 1 Da 2 Nu

Mâncare mai de calitate 1 Da 2 Nu

Mâncat regulat 1 Da 2 Nu

Evitarea gustărilor hipercalorice 1 Da 2 Nu

Alimente mai naturale 1 Da 2 Nu

Mai multă varietate 1 Da 2 Nu

Mâncare mai puțin procesată 1 Da 2 Nu

Mai puține grăsimi 1 Da 2 Nu

Mai multe vegetale (inclusiv salate) 1 Da 2 Nu

Mai multe fructe 1 Da 2 Nu

Mai puțină sare 1 Da 2 Nu

Mai puține alimente semipreparate/fast-food 1 Da 2 Nu

Nu ştiu 99

D16 Ce piedici întâmpinați în încercarea de a avea o dietă mai sănătoasă?

Lipsa abilităților de a găti 1 Da 2 Nu

Lipsa cunoștințelor cu privire la alimentația

sănătoasă

1 Da 2 Nu

Opiniile diferite ale experților cu privire la

componentele unei alimentații sănătoase

1 Da 2 Nu

Stilul de viață aglomerat 1 Da 2 Nu

Preferințele alimentare ale membrilor familiei 1 Da 2 Nu

Lipsa voinței personale 1 Da 2 Nu

Nu vreau să renunț la mâncărurile care îmi

plac

1 Da 2 Nu

Prețul ridicat al alimentelor sănătoase 1 Da 2 Nu

Nu întâmpin nici o dificultate în încercarea de

a avea o dietă mai sănătoasă

1 Da 2 Nu

Nu doresc să îmi schimb obiceiurile

alimentare

1 Da 2 Nu

Alt motiv. Care? _________ 1 Da 2 Nu

Nu ştiu 99


79

IV. Igiena alimentară

IA1 În baza a ceea ce cunoașteți sau ce credeți, produsele alimentare trebuie

achiziționate…

Din magazine specializate și piețe organizate 1 Da 2 Nu

Direct de la producător 1 Da 2 Nu

Din orice loc sau de la orice persoană care

comercializează astfel de produse

1 Da 2 Nu

IA2 Transportul alimentelor spre domiciliu se efectuează…

Împreună, indiferent de tipul și originea

alimentelor

1

Separat alimentele de origine animală de

fructe și legume

2

Ambalat separat fiecare produs 3

IA3 Care sunt regulile de păstrare a curățeniei pe care le respectați pentru siguranța

alimentației?

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Spălatul pe mâini înainte de manevrarea

alimentelor dar și în timpul preparării lor

1 2 77 88

Spălatul pe mâini după folosirea toaletei 1 2 77 88

Spălatul și dezinfectarea la fiecare folosire a

suprafețelor și a ustensilelor utilizate pentru

prepararea hranei

1 2 77 88

Protejarea bucătăriei și a zonelor de gătit

împotriva insectelor, paraziților și animalelor

1 2 77 88

IA4 Cum se previne apariția contaminării încrucișate a alimentelor?

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Prin separarea cărnii crude și a fructelor de

mare de celelalte alimente

1 2 77 88

Prin folosirea unor echipamente și ustensile

separate pentru manipularea alimentelor crude

1 2 77 88

Prin depozitarea alimentelor în cutii pentru

evitarea contactului dintre alimentele crude și

cele preparate

1 2 77 88


80

IA5 Cum trebuie gătite alimentele pentru a putea fi consumate în siguranță?

Gătirea la cel puțin 30 gradeC 1

Gătirea la cel puțin 70 gradeC 2

Reîncălzirea la peste 60 grade C 3

IA6 Cum se poate asigura siguranța materiilor prime alimentare?

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Prin alegerea unor alimente proaspete și

sănătoase

1 2 3 99

Prin alegerea unor alimente procesate, precum

laptele pasteurizat

1 2 3 99

Prin spălarea insistentă a fructelor şi a

legumelor, în special dacă sunt consumate

crude

1 2 3 99

Prin neconsumarea alimentelor după data de

expirare

1 2 3 99

Nu sunt necesare reguli de siguranță a

materiilor prime

1 2 3 99

IA7 Temperatura adecvată de păstrare a alimentelor într-un frigider casnic este de…

Sub 8 grade C 1

Sub 5 gradeC 2

Sub 0 grade C 3

Peste 10 grade C 4

IA8 Cum ar trebui păstrată carnea crudă?

Pe raftul superior al frigiderului 1

Pe raftul inferior al frigiderului 2

În congelator 3

IA9 Ce surse de apă folosiți la pregătirea alimentelor?

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Apă de robinet 1 2 3 99

Fântână proprie 1 2 3 99

Apă de izvor 1 2 3 99

Apă din râu 1 2 3 99

Apă plată 1 2 3 99


81

IA10 Cât de frecvent analizați sau vă informați despre calitatea apei utilizate pentru

pregătirea alimentelor?

Lunar 1

La 3 luni 2

La 6 luni 3

La un an 4

Niciodată 5

La mai mulţi ani-precizaţi _________

6

IA11 În baza a ceea ce știți sau credeți, nerespectarea regulilor pentru siguranța

alimentelor poate cauza

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Diaree simplă 1 2 3 99

Diaree infecțioasă 1 2 3 99

Toxiinfecție alimentară 1 2 3 99

Parazitoze intestinale 1 2 3 99

Intoxicaţii cu substanţe chimice 1 2 3 99

Febră tifoidă 1 2 3 99

Dizenterie 1 2 3 99

V. Igiena personală

IP1 De câte ori pe săptămână faceți duș/baie?

De două ori pe zi 1

Zilnic 2

Din două în două zile 3

Săptămânal 4

Mai rar 5

IP3 Cât de des vă spălați pe păr?

Zilnic 1


Săptămânal 3

Mai rar 4


82

IP5 Cât de frecvent vă spălați pe dinți?

După fiecare masă 1


Zilnic 3


Nu mă spăl pe dinţi (treci la IP10) 5

IP6 Ce produse folosiți atunci când vă spălați pe dinți?

Da Nu

Periuţă şi pastă de dinţi 1 2

Aţă dentară 1 2

Apă de gură 1 2

Alte produse. Care? 1 2

IP7 În ce moment al zilei vă spălați pe dinți?

Da Nu

Dimineaţa 1 2

La prânz 1 2

Înainte de a merge la culcare 1 2

După fiecare masă sai gustare 1 2

IP8 Cât timp vă periați dinții?

Mai puţin de un minut 1

Un minut 2

Două minute 3

3-5 minute 4

IP10 Când ați fost ultima dată la dentist?

Acum 6 luni 1

În ultimele 6-12 luni 2

În ultimii 1-5 ani 3

Acum mai mult de 5 ani 4

IP 11 Care a fost motivul ultimei vizite la dentist?


83

Control de rutină 1

Detartraj 2

Durere de dinţi 3

Sfatul familiei şi al prietenilor 4

Tratament medical 5

Control de rutină 6

Detartraj 7

Durere de dinţi 8

Sfatul familiei şi al prietenilor 9

Tratament medical 10

IP 12 Cât de des vă schimbați periuța de dinți?

La 3 luni 1

La 6 luni 2

Anual 3

Nu o schimb niciodată 4

IP14 Vă spălați pe mâini înainte și după fiecare masă?

1 Da

2 Nu

IP15 Vă spălați pe mâini după ce mergeți la toaletă?

1 Da

2 Nu

IP17 Cum procedați atunci când tușiți sau strănutați?

Îmi acopăr nasul/gura cu mâna 1

Îmi acopăr nasul/gura cu o

batistă

2

Nu-mi acopăr nasul/gura cu

nimic

3

IP18 La ce interval de timp vă schimbați lenjeria intimă și ciorapii?


Zilnic 2

La 2 zile 3

La 3-7 zile 4

Mai rar 5

De câte ori e nevoie 6


84

VI. Practici şi comporamente violente

CV1 În ultimele 30 de zile, în câte zile ati purtat o armă, cum ar fi spray, cuţit sau bâtă sau

altceva, pentru a te apăra?

Nici o zi 1

O zi 2

2-3 zile 3

4-5 zile 4

6 zile sau mai multe 5

CV2 În ultimele 30 de zile, în câte zile nu v-ati simţit în siguranţă pe stradă?

Nici o zi 1

O zi 2

2-3 zile 3

4-5 zile 4

6 zile sau mai multe 5

CV3 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a ameninţat sau rănit cineva cu o armă, cum ar fi

cuţit sau bâtă/ altceva ?

Niciodată 1

O dată 2

2-3 ori 3

4-5 ori 4

6-7 ori 5

8-9 ori 6

10-11 ori 7

12 sau mai multe ori 8

CV4 În ultimele 12 luni, de câte ori v-a furat sau stricat cineva în mod intenţionat bunurile

personale, cum ar fi maşina, hainele sau alte obiecte?

Niciodată 1

O dată 2

2-3 ori 3

4-5 ori 4

6-7 ori 5

8-9 ori 6

10-11 ori 7

12 sau mai multe ori 8


85

CV5 În ultimele 12 luni, partenerul sau partenera v-a lovit, pălmuit sau rănit vreodată în

mod intenţionat?

Da 1

Nu 2

Nu ştiu 3

Refuz 4

VII. Comportamente de risc pentru răniri accidentale

RA1 Când ati mers cu bicicleta în ultimele 12 luni, cât de des ati folosit cască?

Nu am mers cu bicicleta în

ultimele 12 luni

1

Nu am folosit casca 2

Am folosit rar casca 3

Am folosit uneori casca 4

Am folosit casca de cele mai

multe ori

5

Întotdeauna am folosit casca 6

RA2 Cât de des folositi centura de siguranţă când călătoriți într-o maşină condusă de o altă

persoană?

Niciodată 1

Rar 2

Uneori 3

De cele mai multe ori 4

Întotdeauna 5

VIII. Consumul de alcool

Notă: 1 bautura alcoolica = 1 unitate standard de alcool pur = 1 bere (330 ml)=1 pahar de

vin (125 ml) = 1 tarie (40 ml)

A1 Ați consumat vreodată alcool de orice fel, cum ar fi bere, vin, spirtoase, sau de alte

feluri?

1 Da

2 Nu


86

A2 Ați renunțat să beți pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp din cauza

unor motive de sănătate, cum ar fi un impact negativ asupra sănătății dumneavoastră, ori

la sfatul doctorului dvs. sau al altui lucrator din sanatate?

1 Da

2 Nu

A3 Ați consumat alcool de orice fel in timpul ultimelor 12 luni?

1 Da (treci la A4)

2 Nu (treci la A13)

A4 Cât de des ați consumat pe parcursul ultimelor 12 luni cel putin o bautură alcoolică?

Zilnic 1

5-6 zile pe săptămână 2




Mai puţin de o dată pe lună 6

A5 Cât de des ați simțit nevoia sa beți la prima ora dimineața, pentru a vă reveni dupa un

consum exagerat de alcool, pe parcursul ultimelor 12 luni?

Zilnic sau aproape zilnic 1

Săptămânal 2

Lunar 3

Mai puţin decât lunar 4

Niciodată 5

A6 Ați consumat alcool de orice fel pe parcursul ultimelor 30 de zile?

1 Da (treci la A7)

2 Nu (treci la A13)

A7 De câte ori ați avut ocazia sa consumați o băutură alcoolică pe parcursul ultimelor 30

de zile? (NS/NR = 77)_________

A8Când ați băut alcool, câte băuturi conținând o unitate de alcool standard pur în medie

ați consumat într-o singură ocazie, în timpul ultimelor 30 de zile? (NS/NR = 77)_________

băuturi.

A9 Care a fost cel mai mare număr de băuturi conținând o unitate standard de alcool pur

pe care le-ați consumat într-o singură ocazie, luând in calcul toate tipurile de băuturi

alcoolice laolaltă, în timpul ultimelor 30 de zile? (NS/NR = 77)_________ băuturi.


87

A10 De câte ori ați consumat șase sau mai multe băuturi conținând o unitate standard de

alcool pur, într-o singură ocazie de a bea, pe parcursul ultimelor 30 de zile ?

(NS/NR=77)_________ ori.

A11 Ați consumat orice fel de alcool făcut acasă pe parcursul ultimelor 7 zile?

1 Da (treci la A12)

2 Nu (treci la A13)

A12 Ce număr de băuturi conținând o unitate standard de alcool pur ați consumat în

timpul ultimelor 7 zile, în medie, dintre următoarele?

Spirtoase făcute acasă (ţuică, palincă, rachiu) _________

Bere făcută acasă _________

Vin făcut acasă, de struguri sau din alte fructe _________

Alcool care nu este destinat pentru a fi băut

(alcool bazat pe medicamente, parfumuri,

loţiuni de după bărbierit)

_________

A13 Ce părere aveți cu privire la introducerea avertismentelor pe recipientele cu băuturi

alcoolice, în scopul avertizării femeilor gravide, minorilor și a conducătorilor auto cu

privire la pericolele consumului de alcool?

Sunt total de acord 1

Sunt de acord 2

Sunt împotrivă 3

Sunt total împotrivă 4

Nu ştiu 99

A14 Care credeți că este numărul maxim de unități standard de alcool pe care le poate

consuma zilnic un bărbat fara a fi in pericol?

2 unităţi 1

3 unităţi 2

6 unităţi 3

Nu ştiu 99

A15 Care credeți că este numărul maxim de unități standard de alcool pe care le poate

consuma zilnic o femeie fara a fi in pericol?

O unitate 1

3 unităţi 2

4 unităţi 3

Nu ştiu 99


88

A16 Consumul excesiv de alcool poate determina..

Boală de ficat 1 Da 2 Nu

Pancreatită 1 Da 2 Nu

Ulcere gastrice (ale stomacului) 1 Da 2 Nu

Creșterea presiunii arteriale 1 Da 2 Nu

Creșterea riscului de cancer de sân la

femei

1 Da 2 Nu

Creșterea riscului de cancer de colon 1 Da 2 Nu

Afectarea sistemului nervos 1 Da 2 Nu

Interacțiuni cu anumite medicamente 1 Da 2 Nu

A17 Care sunt sursele dvs. de informare referioare la sanatate, alimentatie si igiena?

Familia 1 Da 2 Nu

Şcoala 1 Da 2 Nu

Prietenii 1 Da 2 Nu

TV 1 Da 2 Nu

Radio 1 Da 2 Nu

Internet 1 Da 2 Nu

Medicul de familie 1 Da 2 Nu

Facebook 1 Da 2 Nu

Alta. Care? _________

IX. Consumul de tutun

T1 În baza a ceea ce cunoașteți sau credeți, fumatul poate cauza…

Da Nu Nu ştiu Refu

z

Accident vascular cerebral (cheaguri de sânge

în creier care pot provoca paralizie)

1 2 3 99

Atac de cord, infarct 1 2 3 99

Cancer pulmonar 1 2 3 99

Cancer de stomac 1 2 3 99

Cancer al cavităţii bucale 1 2 3 99

Paradontoză 1 2 3 99

Osteoporoză 1 2 3 99

Naşteri premature

Disfuncţii erectile, impotenţă


89

T2 Care sunt sursele informațiilor dumneavoastră despre consecințele fumatului asupra

sănătății?

Da Nu

Familia 1 2

Şcoala 1 2

Prietenii 1 2

TV 1 2

Radio 1 2

Internet 1 2

Facebook 1 2

Nu ştiu 1 2

Refuz 1 2

Altele. Care? _________

T3 În opinia dumneavoastră, credeți că expunerea la fumul de țigară are același efect

asupra sănătății ca și fumatul?

1 Da

2 Nu

98 Nu ştiu

99 Refuz

T4 În prezent, fumați zilnic sau mai rar produse din tutun de orice fel, cum ar fi țigări,

trabucuri sau pipe?

1 Da (treci la T5)

2 Nu (treci la T13)

T5 Ce vârstă aveați când ați început să fumați prima oară?_________ ani

T6 Cât de multe dintre următoarele produse le fumați în fiecare zi/săptămână? (NS=77)

Zilnic Săptămânal

Număr de țigări fabricate _________ ________

Număr de țigări și rulate manual _________ ________

Număr de pipe pline cu tutun _________ ________

Număr de țigări de foi, trabucuri _________ ________

Număr de sesiuni narghilea _________ ________

Altele _________ ________


90

T7 Cât de important este ceea ce simțiți când fumați?

Foarte

important

Aprox.

importa

nt

Neimportant

Mă ajută să mă relaxez 1 2 3

Este ceva de făcut când mă plictisesc 1 2 3

Fac față la stress 1 2 3

Îmi place 1 2 3

Este ceva de făcut cu prietenii sau familia 1 2 3

Mă oprește de la îngrășat 1 2 3

Altceva. Care? _________ 1 2 3

T8 Cât de repede după ce vă treziți obisnuiți să fumați prima țigară?

În primele 5 minute 1

Între 6 şi 30 de minute 2

Între 31 şi 60 minute 3

La mai mult de 60 minute 4

Refuz 99

T9 Ați fost sfătuit să renunțati la fumat în timpul oricarei vizite la un doctor sau un alt

lucrător medical, în ultimele 12 luni?

1 Da

2 Nu

3 Nu am fost la medic în ultimele 12 luni

T10 Ați încercat, pe parcursul ultimelor 12 luni, să renunțati la fumat?

1 Da (treci la T11)

2 Nu (treci la T12)

T11 În ultimele 12 luni, ați utilizat oricare dintre următoarele pentru a încerca să vă lăsați

de fumat?

Da Nu Refu

z

Consiliere, inclusiv într-o clinică 1 2 99

Terapie de înlocuire a nicotinei prin plasture

sau gumă cu nicotină

1 2 99


91

T12 Care dintre următoarele ar fi principalele motive pentru care nu doriți să vă lăsați de

fumat?

Da Nu Refu

z

Sunt dependent şi nu cred că voi putea 1 2 99

Cred că fumatul este dăunător pentru

sănătatea mea

1 2 99

Cred că fumatul îmi reduce stress-ul 1 2 99

Cred că fumatul mă menţine vioi 1 2 99

Îmi place să fumez 1 2 99

Mă tem că mă voi îngrăşa dacă mă las 1 2 99

Alt motiv 1 2 99

T13 Ați fumat vreodată zilnic sau mai rar în trecut?

1 Da

2 Nu

T14 A fumat cineva în spatii închise la locul dumneavoastră de muncă sau acasă ,în

ultimele 30 de zile (în clădire, într-o zona de lucru, sau într-un birou anume)?

1 Da

2 Nu

T15 În prezent fumați zilnic utilizând țigara electronică?

1 Da

2 Nu

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Medicament pe bază de reţetă (Zyban,

Champix)

1 2 99

Produse naturiste din plante 1 2 99

Linia telefonică de renunţare la fumat 1 2 99

Acupunctura 1 2 99

Am renunţat fără ajutor 1 2 99

Orice altceva 1 2 99


92

Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu

Autori:

Echipa SC CULT MARKET RESEARCH

Echipa INSP: Dr. Lăcrămioara Aurelia Brîndușe, Dr. Ciprian Ursu, Asis. Ecaterina Scorțan, Ec.

Dana Georgescu.

Editare grafică: Dr. Ciprian Ursu


93

București 2016

ISSN 2559 - 592X

ISSN-L 2559 - 592X

București 2017

Documents

Studiu privind determinanții comportamentali ai stării de ...insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/07/COMPSAN2.pdf · CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII