STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA)

IN IMBATRANIRE

Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc²

¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti

Obiectivele lucrarii:

► Studiul starii de sanatate si al statutusului nutritional in relatie cu preferintele alimentare

► Studiul unor enzime antioxidante eritrocitare : SOD si GPx

► Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici

Material si metode

Loturi:

● Subiecti (nr. = 100) internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie cardivasculara si dismetabolica, cu varste intre 60 – 95 ani (X = 68,6 ani)

● Subiecti (nr. = 54) din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent sanatosi, cu varste intre 18 si 60 ani (X = 41,2 ani)

Ancheta medico-socială a investigat:

Starea de sănătate globală, prin:◙ diagnosticele clinice culese din fişele de observaţie si

evaluari paraclinice ale parametrilor hematologici si biochimici◙ o evaluare prin teste medico-sociale vizand:

♦ autoaprecierea sănătăţii ♦ intensitatea durerii, ♦ mobilitatea, ♦ funcţionalitatea fizică ♦ funcţionalitatea socială

Statusul nutriţional, estimat prin: ● Body Mass Index şi

● Mini Nutritional Assessment - forma lungă

Preferintele alimentare: printr-un chestionar alcătuit după U.S Dietary Guidelines (2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for quantitative and qualitative assessment of dietary habits şi recomandările alimentare pentru prevenirea cancerului publicate de American Cancer Society.

Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor antioxidante eritrocitare, superoxid dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza (GPx)si corelatiile acestora cu statusul nutritional (BMI) si profilul metabolic la subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara si dismetabolica.

Erythrocyte SOD and GPx activities were measured with RANSOD, and RANSEL kits, from Randox, UK. Calculation of the enzymes activities SOD:

Procentajul de inhibitie al unei probe poate fi utilizat pentru a exprima activitatea enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de dilutie al probei obtinem U SOD/ml. Avand in vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine exprimarea activitatii enzimei in U SOD/g Hb GPx: U/L hemolizate = 8412 x ∆ A340 nm/minuteRezultatul obtinut a fost inmultit cu factorul de dilutie (x 41) pentru a exprima activitatea enzimei in U/L sange total . Pentru o exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar s-a realizat conversia U/L sange total in U/g Hb.Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv Drabkin. Unitati GPx/100 ml g Hemoglobina/100ml = Unitati GPx/g Hb

(∆Asample/min x100)100 -

(∆Asist./min.)% inhibition=

Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor metabolici:

● Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie dismetabolica (dislipidemii si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si antidiabetice orale) au fost selectati (dupa o informare in legatura cu efectele pe care le pot avea fibrele solubile asupra organismului uman si in urma obtinerii acordului scris al acestora) in vederea consumului de paste fainose imbogatite cu inulina 10% (fibra solubila), realizate in Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.

● O parte din subiecti au consumat pastele timp de 30 zile consecutiv, in timp ce altii au continuat consumul de paste pana la 60 zile consecutiv. La sfarsitul experimentului s-au facut determinari ale parametrilor biochimici: glucoza, uree, creatinina, acid uric, colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, proteine totale, transaminaze: AST/TGO si ALT/TGP.

● S-au luat probe de sange pe anticoagulant

- Na-EDTA pentru studii epigenetice

- heparina pentru determinarea homocisteinei

S-adenozil metioninei

S-adenosil homocisteinei

Rezultate si discutii

Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan

Graficul 1: Patologia cronică

Prevalenta patologiei cronice in lotul pacientilor INGG (n=100)

4,10

9,59

10,96

20,18

31,51

41,10

97,30

190,41

190,20

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

B.respir

B.mintale

B.digestive

B.neurologice

B.SN, analizatori

B.uro-genitale

B.nutritie.metab

B.reumatice

B.cardio.vasc

%

Graficul 2: Încărcătura patologică în lotul vârstnicilor

DISTRIBUTIA POLIPATOLOGIEI IN LOT

N.BOLI

1310987654321

Fre

qu

en

cy

30

20

10

0

Clinical characteristics of the subjects under study

Lot /Parameters

Controlgroup

Cardiovascular disease group

Cardiovasculardisease with type

II diabetes group

Type II diabetes group

Subjects number 15 35 32 18

Gender W/M(%) 90/10 80/20 75/25 60/40

Age (years) 65 ± 11 67 ± 8 72 ± 9 60 ± 2

Body weight (kg) 63, 50 ± 11,00 78,54 ± 15,41 p = 0,004 vs Ctrl

74,20 ± 14,38p = 0,004 vs Ctrl

85,60 ± 20,00p = 0,014 vs Ctrl

Height (m) 1,60 ± 0,07 1,63 ± 0,10 1,62 ± 0,08 1,60 ± 0,07

BMI (kg/m2) 24,84 ± 4,00 29,28 ± 4,24p = 0,003 vs Ctrl

28,20 ± 3,60p = 0,003 vs Ctrl

33,01 ± 6,18p = 0,006 vs Ctrl

p = 0,039 vs CVD+DZ II

Waist circumference (cm)

83,36 ± 12,61 101,05 ± 8,51p = 0,001 vs Ctrl

100,00 ± 7,30p = 0,016 vs Ctrl

98,20 ± 18,06

Systolic BP (mm Hg)

117 ± 10 140 ± 20p = 0,001 vs Ctrl

144 ± 17p = 0,001 vs Ctrl

126 ± 11p = 0,039 vs CVD+DZ

II

Diastolic BP (mm Hg)

68 ± 6 81 ± 9p = 0,001 vs Ctrl

83 ± 11p = 0,0003 vs Ctrl

74 ± 5

Control Cardiovascular disease Cardiovasculardisease associated with

Type 2 diabetes

Type 2 diabetes

Subjects (number) 15 35 32 18

Age (years) 64,92 ± 10,10 72,68 ± 8,02 70,52 ± 10,72 69, 85 ± 14,56

Glucose (mg/dl) 92,9 ± 7,82 97,375 ± 9,29 P = 0,167

127,56 ± 28,14P = 0,00092

174,4 ± 47,33 P = 0,0001vs Ctrl P = 0,0001 vs CV P = 0,012

Creatinine (mg/dl) 0,83 ± 0,13 0,89 ± 0,14 0,95 ± 0,16p = 0,05 vs Ctrl.

0,83 ± 0,14

Urea (mg/dl) 28,4 ± 4,24 39,00 ± 10,90

p=0,0048vs Ctrl

42,12 ± 11,96p=0,0011 vs Ctrl

32 ± 5

Uric acid (mg/dl) 3,76 ± 1,29 4,98 ± 0,97 p=0,0017vs Ctrl

5,43 ± 1,98p=1,0017 vs Ctrl

5,54 ± 1,16p = 0,02 vs Ctrl

Total cholesterol (mg/dl)

212,50 ± 39,47 221,72 ± 38,50 204,25 ± 46,20 252,6 ± 70,41

HDL cholesterol (mg/dl)

55,92 ± 6,75 58,74 ± 14,76 57,18 ± 10,56 54,76 ± 20,02

LDL cholesterol (mg/dl)

136,45 ± 29,07 147,85 ± 32,53 131,21 ± 37,50 160,20 ± 52,18

Triglyceride (mg/dl)

90,7 ±17,52 124,35 ± 48,71 P =0,037

123,37 ± 38,41P = 0,018

299,80 ± 122,65P = 0,008 vs CtrlP = 0,0001 vs CVP=0,0046vs CV+DZ

ALT (U/L) 23,10 ±14,23 22,07 ± 10,01 26,00 ± 13,41 28,80 ± 11,69

AST (U/L) 24,6 ± 8,40 22,55 ± 9,74 26,12 ± 12,23 23,20 ± 9,62

Metabolic characteristics of the studied subjects

Lot VSH (mm/h) Hb (g/dL) Ht (%) Leucocyte nr. /mm3

Fibrinogen (mg/dl)

Control groupn = 15

15,44 ± 8,44 12,71 ± 3,95 40,55 ± 3,95 5950 ± 1442 358 ± 79

Cardiovascular disease group

n = 35

20,60 ± 13,68 13,20 ± 0,97 41,1 ± 2,94 5891 ± 1371 427 ± 100

Cardiovascular disease with type 2 diabetes group

n = 32

18,00 ± 9,25 13,69 ± 1,24P = 0,048 vs Ctrl.

42,95 ± 3,09 7464 ± 998P = 0,01 vs CtrlP = 0,001 vs CVDP = 0,359 vs DZ

420 ± 111

Type 2 diabetes group

n = 1819,60 ± 14,00 12,98 ± 0,85 40,7 ± 2,03 6860 ± 1543

P = 0,155 vs CVD412 ± 122

Hematologic characteristics in old patients under study

Autoevaluarea starii de sanatate reprezinta un indicator valoros al starii de sanatate, mai ales in studiile epidemiologice.

Graficul 3: Autoaprecierea sănătăţii de către subiecţii celor două loturi: bolnavi vârstnici (60 ani şi peste, n=100) şi adulti considerati sanatosi (18 – 59 ani, n = 54)

40

23

37

16,67

64,81

18,52

0

20

40

60

80

100

%

Varstnici Adulti

Autoevaluarea starii de sanatate comparativ cu a altora

San.mai putin buna

Sanatate la fel de buna

Sanatate m.buna

Deşi polipatologia cronica a vârstnicilor este bogata, 40 % dintre ei considera ca au o sănătate mai bună decât a altor persoane

”Un bun status nutriţional este markerul unei îmbătrâniri sănătoase şi presupune o capacitate optimă de recuperare după boală”. (Vetta et al. 1999

Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului nutritional al varstnicilor a fost aratata, de studiul lui Margetts (2003,), (varstnicii erau predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea cand aveau un risc crescut de subnutritie).

Evaluarea starii nutritionale

Screening nutritional prin BMI

2 3,719

53,743

31,536

11,1

0

20

40

60

80

100

120

Varstnici bolnavi Adulti "sanatosi"

%

Obezi

Supraponderalii

Normoponderali

Subponderali

►Screeningul statusului nutritional prin BMI a relevat in randul varstnicilor o pondere mai mare a sumei : supraponderali plus obezi (79%) fata de valoarea acelorasi categorii in cazul adultilor (42,6%)

Graficul 4

►Compararea scorurilor MNA a aratat procente apropiate intre riscurile de subnutritie: la varstnici – 39,4% si la adulti 37,5% , ceea ce evidentiaza un comportament alimentar nesanatos al subiectilor adulti aparent “sanatosi”.

Graficul 5

0

39,4

60,6

0

37,5

60,4

0

10

20

30

40

50

60

70

%

Varstnicii(n=100)

Adulti "sanatosi"(n=54)

Evaluarea starii nutritionale prin MNA

Malnutritie

Risc malnutritie

Absenta riscului.

Evaluarea prin Scorul de Alimentatie

►Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea preferintelor alimentare, raportate la un chestionar U.S. Dietary Guidelines (privind consumul de grasimi totale, colesterol, sare, alcool si fibre), cat si la dieta respectata de subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare date in conformitate cu Piramida Alimentelor si cele ale American Cancer Society.

Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa fie alcătuită din alimente situate in jumătatea inferioară a piramidei, iar consumul de alimentelor din vârf să fie limitat!

Indicatiile de alimentatie sanatoasa dupa care se orienteaza scorul sunt: „Dacă doriţi sa fiţi sănătoşi şi longevivi, consumaţi o varietate mare de alimente cu conţinut redus de grăsimi, evitati grăsimile saturate (de origine animală) şi alimentele bogate in colesterol. Consumaţi din belşug fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale, dar cantităţi minime de zahar, sare şi alte alimente rafinate. Nu consumaţi alcool.”

►Investigati prin acest chestionar, scorul alimentar a impartit subiectii in 4 grupe, conform legendei scorului alimentar, de la cei cu obiceiuri alimentare excelente, la cei care necesita ajutorul unui nutritionist

Legenda scorurilor de alimentatie

(5) 13 – 14 Obiceiuri alimentare excelente

(6) 10 – 12 Bine, per total, dar este loc de mai bine

(7) 8 – 10 Alimentatia dvs trebuie imbunatatita

(8) 5 – 7 Va hraniti nesanatos. Actionati rapid si decisiv!

(1) 0 - 4 Pericol! Aveti nevoie de ajutor!

Graficul 6: Reprezentarea scorului de alimentatie

2,11/ns

17.89

51.58

28.42

0 20 40 60

B in e p e r to ta l d a r e lo c d e ma i b in e

A lime n ta tia d v s. tre b u ie imb u n a ta tita

V a h ra n iti n e sa n a to s. A c tio n a ti ra p id si d e c isiv

N e v o ie d e a ju to r d e sp e c ia lita te

18.37

32.65

38.78

10.20

0 10 20 30 40 50

Bine per total dar e loc demai bine

Alimentatia dvs. trebuieimbunatatita

Va hraniti nesanatos !Actionati rapid si decisiv

Nevoie urgenta de ajutorde specialitate !

VARSTNICI ADULTI

In studiul de fata , scorurile intre 13 – 14 nu exista!!

In grupul adultilor “sanatosi” 49% se hranesc nesanatos, trebuind sa-si scimbe urgent stilul de alimentatie

- 32,7% trebuie sa-si imbunatateasca alimentatia

-- 18,4% au o alimentatie relativ corecta

In lotul varstnicilor bolnavi, apar scoruri de alimentatie mai bune, fapt explicat prin complianta la regimul igieno-dietetic prescris in bolile de care acestia sufera.

-La 18% li se indica schimbarea dietei

-- 51,58% trebuie da-si imbunatateasca alimentatia

- 28,42% se hranesc sanatos%%

Comportamentul alimentar si patologia dismetabolica la subiectii varstnici

Graficul 7: Relatia dintre scorul alimentatiei (evaluat dupa indicatiile date in “Piramida alimentelor”) si starea de nutritie (BMI)

43,5

20

43,3

30,8

39,1

17,4

36,7

15,4

53,8

0

10

20

30

40

50

60

Alimentatienesanatoasa

Alim. trebuieimbunatatita

Alimentatie ingeneral buna

Greutate normala

Supraponderali

Obezi

coeficient de corelatie r

p

Consum de cereale, in special rafinate

r = 0,233 p = 0,047

Consum de leguminoase uscate (fasole, naut)

r = 0,369 p = 0,001

Tabel 1 Corelatia dintre BMI si consumul de cereale, leguminoase si alcool

coeficient de corelatie r

p

Cantitatea de alcool r = 0,279 p = 0,023

Concentratia de alcool r = 0,295 p = 0,016

Portii cereale consumate PORTII PAINE, CEREALE

4

3

2

1

Nr.ord

Nr.portii %

1 1-2 portii 20,5

2 3 - 4portii 50,7

3 5-6 portii 13,7

4 7-8 portii 15,1

Total 100,0

Graficul 8: Cantitatea de celeale consumate (portii)

Paine neagra, cereale integrale

25,8%

34,8%

21,2%

18,2%4

3

2

1

Frecventa consumului de paine integrala in loc de paine alba si cereale

rafinate?

%

18.2 ▪ Intotdeauna cereale integrale ... / paine integrala

21.2 ▪de obicei paine integrala si ...

34.8 ▪de obicei paine alba, cereale rafinate

25.8 ▪intotdeauna paine alba, cereale rafinate

Graficul 9: Consumul de cereale in special rafinate

Corelatii intre: COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

(1) Omisiunea micului dejun

si PATOLOGIE: r = p =

Dislipidemie mixta .204 .042

Disproteinemie .311 .002

Nevralgii .278 .005

Nevroze –depresive/ anx. .210 .036

(2) Consumul alimentelor grase

Hipoacuzie .291 .003

(3) Consumul alimente bogate in colesterol

Afectiuni renale (litiaza-infectii ur) .214 .033

Hipoacuzie .228 .022

Tulb. circulatorii vertebro-bazilare .195 .050

(4) Adaosul de sare in alimente

Nevralgii .240 .016

Polineuroatie .198 .049

B.respiratorii .199 .047

Osteoporoza Se apropie de semnificatie ... .191 .057

(5)Consumul de paine /cereale integrale

Litiaza si infectii renale .207 .039

Boala cardiaca ischemica .197 .050

Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie

(6) Consumul de bauturi alcoolice

Frecventa consumului:

Reumatism degenerativ .200 .046

Cantitatea consumata

Reumatism degenerativ .196 .051

Obezitatea .239 .047

Boli endocrino-metabolice .227 .023

( mai ales Obezitatea .262 .008

Concentratia alcoolului

Boli renale (litiaza, infectii) .266 .026

Obezitatea .239 .047

B.neurologice –.243 0.43

Ateromatoza carotidiana –.270 .024

(7) Consumul de cafea

Reumatism degenerativ .335 .040

Boala ulceroasa duodeno-gastrica –.131 .052

Boli endocrino-metabolice .454 .007

mai ales, dislipidemia mixta .352 .041

Nevralgii –.355 .040

Numar cesti cafea / zi

Nevroze anxioase-depresive .357 . .038

Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie

continuare

Corelatii intre : COMPORTAMENTUL ALIMENTAR si

VALOAREA PARAMETRILOR METABOLICI:

r= p=

(1) Omisiunea micului dejun

Colesterol total .261 .007

LDL - c ( Tinde spre semnificatie ) .189 .082

Trigliceride ( Tinde spre semnificatie ) .182 .064

(2) Consumul alimentelor grase

Acidul uric .216 .027

(3) Consumul alim. bogate in colesterol

Trigliceride .194 .049

(3) Adaosul de sare in alimente

Creatinina ( Tinde spre semnificatie ) .183 .063

Colesterol total .271 .005

LDL - c .309 .004

(4) Consumul de bauturi alcoolice

Cantitatea consumata

Acid uric .203 .039

Colesterol total .222 .023

LDL - c .253 .019

Concentratia alcoolului

Creatinina .291 .011

(5) Numar cesti cafea / zi

LDL -c Se apropie de semnificatie ... .302 .070

Tabel 3: Corelatii intre obiceiurile alimentare si indicatorii metabolici

Complianta varstnicilor bolnavi la regimul igieno-dietetic

Consumul cantitativ de dulciuri in lot, la pacienti cu diabet zaharat

63,2

0

56,6

36,832,1

11,3

0

10

20

30

40

50

60

70

0 1 2

Numar portii de dulciuri

%

Cu DZ

Fara DZ

15

Graficul 11

Analizand consumul de glucide ale varstnicilor, am constatat ca subiectii diabetici si obezii respecta in general dieta hipoglucidica.

Consumul de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu prezenta diabetului zaharat (r = -0,498; p = 0,001) si a obezitatii (r = -0,317; p = 0,007), indicand complianta acestor pacienti la regimul hipoglucidic impus.

0 2 5,910,2

23,5

63,370,6

24,5

0

20

40

60

80

%

1 2 3 4

Frecventa consumului de alimente grase, la pacientii cu diabet zaharat

Pacienti CU DZ

Pacienti FARA DZ

Graficul 12A

Consumul de alimente bogate in grasimi:

1. La fiecare masa sau aproape la fiecare masa2.  La majoritatea meselor 3.  Numai ocazional4.  Rareori sau niciodata

Frecventa consumului de alimete grase la pacienti cu obezitate

61,54

1,899,43

37,7430,77

7,69

0,00

50,94

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4

%

Obezi

NE-obezi

Graficul 12B

Regimul hipolipidemic impus este respectat de diabetici (r = 0,353; p = 0,004 la corelatia regim hiperlipidic-prezenta DZ si pentru corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile glucozei sanguine: r = 0,247 ; p = 0,049) (grafic 12A).

Si obezii respecta regimul hipolipidic, dupa cum apare in graficul 12B

Nici regimul bogat in grasimi, in general, si nici consumul frecvent de alimente bogate in colesterol NU coreleaza cu cresterea colesterolului seric, conform analizelor de corelatie efectuate.

30

ns 10

0

23.3

32.436.7

61.8

0

10

20

30

40

50

60

70

Col.T.<175 mg/dl Col.T.≥175 mg/dl

adaus sare zilnic

adaus sare frecv

…sare ocazional

... sare foarte rar

2527,3

38,1

30

72,7

0

28,633,3

45

0

10

20

30

40

50

60

70

80

LDL.optim LDL la limita LDL crescut

adaus sare frecvent

adaus ocazional

adaus sare f .rar

Graficul 13: Relatia dintre consumul de sare si valorile colesterolului total seric

Graficul 14: Relatia dintre consumul de sare si valorile LDL-colesterolului

LDL -Col <100100–129

130–159

160>

= Optim= Normal crescut= La limita (superioară)= Crescut

Au fost evidentiat corelatii semnificativ pozitive ale Colesterolului total si LDL-colesterol cu ingestia de alimente sarate: r = 0413; p = 0,001 (pt. colesterol total) si r = 0,367; p = 0,003 pentru LDL-colesterol

CONCLUZII

• Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici este factor determinant al patologiei dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri insa, studiind alimentatia varstnicilor bolnavi, spitalizati, am constatat prezenta compliantei la regimul recomandat de medic, ei respectand dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai sanatos decat adultii investigati in afara spitalului, ce se considera „sanatosi”.

• De aceea, sustinem ca evaluarea nutriţională trebuie să devină o activitate de rutină în practica medicala, in general, nu numai geriatrica. Totodată, schimbarea alimentaţiei greşite, ca metodă profilactică a patologiei dismetabolice şi cardiovasculare, reprezintă o urgenţă şi impunandu-se la toate vârstele.

***• OMS a lansat în 2004 o “Strategie globală asupra dietei, activităţii fizice şi sănătăţii”,

care subliniază importanţa: (1) „dobândirii unei diete echilibrate, prin reducerea consumului de grăsimi, zahăr rafinat şi sare, a creşterii aportului de fructe, legume, cereale şi nuci, şi (2) efectuarea de activităţi fizice moderate de cel puţin 30 de minute zilnic”.

Lot Superoxide dismutase (SOD)

% inhibition U/ml U/g Hb

Control group 54,71 ± 4,19 224 ± 17 1774 ± 281

Cardiovascular disease group

53,87 ± 7,14 221 ± 30 1649 ± 216

Cardiovascular disease + type2 diabetes

group

52,81 ± 4,64 220 ± 27 1616 ± 231

Type 2 diabetes group

44,00 ± 2,88P = 0,012 vs CtrlP = 0,028 vs CVP = 0,027 vs CV-DZ

180 ± 12P = 0,013 vs CtrlP = 0,031 vs CVP = 0,036 vs CV-

DZ

1426 ± 70P = 0,021 vs Ctrl

0

10

20

30

40

50

60

SO

D (

% I

NH

IBIT

IE)

Serie1 54,71 53,87 52,81 44

Control CVD CVD + DZ DZ

0

500

1000

1500

2000

SO

D (

U/g

Hb

)

Serie1 1778 1649 1616 1426

Control CVD CVD + DZ DZ0

50

100

150

200

250

SO

D (U

/ml)

Serie1 224 221 220 180

Control CVD CVD + DZ DZ

Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the studied old subjects

٭

٭٭

LOTGlutathione peroxidase

U/L whole blood U/g Hb

Control group 8759 ± 1122 70,42 ± 8,98

Cardiovascular group 9018 ± 1809 67,67 ± 11,60

Cardiovascular disease with type 2 diabetes

group

8552 ± 2187 63,28 ± 13,96

Type 2 diabetes group 7303 ± 1281P = 0,041 vs Ctrl

59,09 ± 10,42P = 0,047 vs Ctrl.

52

54

56

58

60

62

64

66

68

70

72

Glu

tati

on

per

oxi

daz

a (U

/g H

b)

Control CVD CVD + DZ DZ

Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in the studied old subjects

٭

Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala si BMI

Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala diastolica si sistolica

y = 1.635x + 57.935R2 = 0.0338r = 0,1838

p > 0,05; NS

010

2030

405060

7080

90100

0 2 4 6 8 10 12

Acid uric (mg/dl)

Glu

tati

on

per

oxi

daz

a (U

/g H

b)

y = -0.0527x + 71.407R2 = 0.0131r = 0,1144p>0,05; NS

0102030405060708090

100

0 50 100 150 200 250

Glucoza (mg/dL)

Glu

tati

on

per

oxi

daz

a (U

/g H

b)

y = -1.7605x + 1870.5R2 = 0.0814r = 0.2838p < 0,02

0

500

1000

1500

2000

2500

0 50 100 150 200 250

Glucoza (mg/dL)

SO

D (

U/g

Hb

)

y = -19.749x + 1777.3R2 = 0.0232r = 0.1523

p > 0.05; NS

0

500

1000

1500

2000

2500

0 2 4 6 8 10 12

Acid uric (mg/dL)

SO

D (

U/g

Hb

)

y = 0.0132x + 3.5126R2 = 0.077r = 0.2774p < 0.02

0

2

4

6

8

10

12

0 50 100 150 200 250

Glucoza (mg/dL)

Ac

id u

ric

(m

g/d

L)

Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al glucozei si acidului uric

0

1

2

3

4

5

6

Aci

d u

ric

(mg

/dl)

Serie1 3,76 4,98 5,43 5,54

Control CV CV+DZ DZ

► There was a significant reduction of the protection capacity of the both antioxidant enzymes in Type 2 diabetes group compared with the other studied groups.

► SOD activity evidenced a significant negative correlation with BMI, serum glucose content, but there was no correlation between SOD and serum uric acid level.

► There was no significant correlation between GPx activity and serum glucose concentration , or GPx and serum uric acid.

► The reduction of the erythrocyte antioxidant enzymes, SOD and GPx , could contribute to the increase of the oxidative stress.

► The mechanisms wich could alters the activities of the two enzymes are numerous, but in the light of our results we suggest the posibility that the high level of glucose to affect the enzymes structure, directly by glycation, or indirectly by glucose autooxidation (formation of superoxide radical).

► Acidul uric este considerat un antioxidant extracelular important , dar semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul sau metabolic (produs final al catabolismului purinelor - care se intensifica in conditii patofiziologice precum: hipoxie, ischemie, ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si ca factor de risc pentru patologia cardiovasculara (se poate depune pe vasele de sange,..)

CONCLUSIONS

Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici a subiecti varstnici cu patologie dismetabolica

25

8

17

0

5

10

15

20

25

nu

mar

su

bie

cti

Total fara Hipol cu Hipol

3

15

1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

nu

mar

su

bie

cti

Fibrati Statine Fibrat + Statina

18%

88,00%

5,88%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Fibrati Statine Fibrat + Statina

LOT EXPERIMENTAL

● Subiectii au fost informati in legatura cu actiunea fibrelor solubile, in special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a metabolismului glucidic si lipid. Informatiile au fost culese din literatura de specialitate( reviste-publicatii).

● Au fost inclusi in lotul de testare subiecti care au avut stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu hipolipemiante.

● Subiectii au mentinut dieta si tratamentul recomandat de medic (inainte de internare, in ti,pul internarii si dupa externare in toata perioada cat s-a desfasurat experimentul = 60 zile consecutiv)

0,65 0,6

39,8235,33

5,06 5,28

0

5

10

15

20

25

30

35

40

mg

/dl

creatinina uree acid uric

mg

/dl

*

*