Subiecte Rezolvate CECCAR an I, Semestrul I

8/16/2019 Subiecte Rezolvate CECCAR an I, Semestrul I

1/36

CATEGORIA I - ELABORAREA SITUAŢIILOR FINANCIAREANUALE

CATEGORIA XI - ŢINEREA CONTABILITĂŢII UNEI

ENTITĂŢI

1. O societate prezintă următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 134.000 lei;cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniţial clienţi 8.000 lei; sold final clienţi 2.400 lei;sold iniţial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniţial furnizori 2.400 lei;furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de plătit 1.200 lei. Cheltuielile cu dobânzileau fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost plătiţi în cursul perioad ei. Tot în cursulperioadei s-au plătit 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu dobânzile ale perioadei precedente.Au fost încasaţi din emisiunea de acţiuni 1.400 lei şi din împrumuturi pe termen lung 1.300lei. De asemenea, au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 10.200 leişi s-au încasat 9.200 lei din vânzarea unui utilaj. Care este mărimea fluxurilor de

exploatare, investiţii şi finanţare?

Rezolvare:

Pentru calculul fluxurilor de trezorerie se va folosi metoda indirectă. Fluxul din trezorerienet este determinat prin ajustarea profitului sau pierderii cu :

- efectele modificărilor survenite pe parcursul perioadei , în stocuri si în creantele si datoriile dinexploatare;

- elementele nemonetare, cum ar fi amortizarea, ajustăr ile, provizioanele, impozitele amânate, pierderile si câstigurile asociate valutelor;

- tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile din investitii sifinantare.

Dobânda plătită, dobânda si dividendele încasate , desi trebu ie prezentate separat însituatia fluxurilor de trezorerie (conform IAS 7), sunt clasificate de institutiile financiare dreptfluxuri de trezorerie din exploatare. În plus si dividendele plătite pot fi considerate drept

compomentă a fluxurilor de trezorerie în activităti de exploatare. Dobânda plătită cât şi dobândaşi dividendele de încasat pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoareceintră în calculul rezultatului net. Ca alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi clasificate drept fluxuri de finanţare şi respectiv de investiţii, deoarece elereprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor.


2/36

Fluxurile din impozitul pe profit trebuie prezentate separat, dar vor fi clasificate dreptfluxuri de trezorerie din activităti de exploatare .

EXPLICATIEValoare

Fluxurilenete

denumer

ar pentruactivităţilede

Exploatare Investitii Finantare

profit net înainte de impozitare 134.000 134.000 - -

cheltuieli cu amortizarea 3.000 3.000 - -

diminuarea creanţei clienţi 5.600 5.600 - -

cresterea stocurilor 3.600 -3.600 - -

creştere datorii furnizori 31.200 31.200 - -

dobanzi platite 2.700 -1.700 - -

incasari din vanzarea unui utilaj 9.200 - 9.200 - plăţi privind achiziţia de terenuri 10.200 - -10.200 -

incasari din emisiunea de actiuni 1.400 - - 1.400

incasari din imprumuturi pe termenlung 1.300 - - 1.300

TOTAL 168500 - 1.000 2.700

1. Flux de numerar din activitatea de exploatare Rezultat inainte de impozit 134.000(+) Cheltuielile cu amortizarea + 3.000(-) Cheltuielile cu dobanzile - 1.700(-) Variatia stocurilor - 3.600(+) Variatia creantelor din exploatare + 5.600(+) Variatia datoriilor din exploatare + 31.200 (=) Flux net de trezorerie din exploatare 168.500


3/36

2. Flux de numerar din activitatea de investitii (+) incasari din vanzarea imobilizarilor corporale + 9.200(-) plati catre furnizorii de imobilizari - 10.200 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de investitii - 1.000

3. Flux de numerar din activitatea de finantare (+) incasari din emisiunea de actiuni + 1.400(+) incasari din imprumuturi pe termen lung + 1.300 (=) Flux net de trezorerie din activitatea de finantare + 2.700

2. Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 400.000 lei; plăţi că trefurnizori 30.000 lei; plăţi către angajaţi 5.000 lei; dobânzi plătite legate de activitatea deexploatare 200 lei; impozit pe profit plătit 12.000 lei; plăţi privind: achiziţii de terenuri200.000 lei, achiziţii instalaţii 800.000 lei; încasări din vânzarea echipamentelor 100.000 lei;dividende încasate 240.000 lei; încasări din creşteri de capital social 14.000 lei; încasări din

împrumuturi pe termen lung 3.000 lei. Să se determine prin metoda directă fluxurile denumerar din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Ştiind că trezoreria la începutul exerciţiului era de 200.000 lei, să se determine trezoreria de la sfârşitulexerciţiului.

Rezolvare:

Conform metodei directe, se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar, pe total şi pe ti puri deactivităţi (exploatare, investiţii şi finanţare). Încasările în numerar sunt afectate cu semnul +, iar plăţile efectuate în numerar pentru aceleaşi activităţi sunt afectate cu semnul - .

FLUX DEEXPLOATARE

FLUX DEINVESTITII

FLUX DEFINANTARE

INDICATOR VALOARE(Ron)

INDICATOR VALOARE(Ron )

INDICATOR

+ ncasãri clenti 400.00 - platã achizitiiteren

200.000 + încasãrimajorare capitalsocial

- plãti furnizori 30.000 - platã achizitiiinstalatii

800.000 + încasãriîmprumut petermen lung

- plãti angajați 5.000 + încasãri vânzareechipamente

100.000 -

- plãti dobânziexploatare

200 + încasãridividende

240.000 -

-platã impozit profit

12.000 - - -

Total 352.800 Total -660.000 Total


4/36

Total Fluxuri : 352.800 - 660.000 + 17.000 = -290.000

Trezoreria la sfârsitul exercitiului : 200.000 – 290.000 = - 90.000

3. În decembrie 2014, o entitate a achiziţionat un utilaj, valoarea de intrare fiind de 100.000

lei, TVA 24%. Durata normală de utilizare a activului este de 10 ani. Costurile dedemontare şi mutare a activului sunt estimate şi actualizate la nivelul sumei de 44.000 lei.Presupunem că la sfârşitul duratei de viaţă utilă a activului (ianuarie 2025), acesta trebuiedemontat şi mutat în alt loc, valoarea cheltuielilor efective de demontare şi mutare aactivului fiind facturată de o firmă specializată la nivelul sumei de 48.000 lei, TVA 24%.Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitate în perioada 2014-2025 şi explicaţicare este regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea în contextul dat.

Rezolvare:

Cheltuielile cu demontarea si mutarea unui activ industrial, precum și cele cu restaurarea

terenului pe care a fost acesta amplasat, reprezinta costuri viitoare, a caror valoare și exigibilitate

este incertă la începutul perioadei de viața utila a unui mijloc fix. Astfel de cheltuieli suntdenumite generic "costul viitor al dezafectării activelor".

O.M.F.P. nr. 3.055/2009 prevede referitor la evaluarea initială a imobilizărilor corporale,la punctul 105, că "în costul unei imobilizări corporale sunt incluses si costurile estimate initialcu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurareaamplasamentului pe care este pozitionată imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate

credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizării corporale si derefacere a amplasamentului. "

Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizării corporale, precum si cele curestaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondentă cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiunisimilare legate de acestea").

La realizarea cheltuielilor efective cu demontarea si mutarea activului, provizionulconstituit rămâne fără obiect si va fi anulat pe seama veniturilor.

În valoarea de intrare a activului au fost incluse costurile estimate pentru demontarea şimutarea activului, astfel:

La 01.12.2014- recunoaşterea imobilizării la valoarea de achiziţie plus valoarea estimatăa costurilor pentru demontarea şi mutarea activului, astfel:

% = 404 124.000. lei100.000 lei 2131 (Furnizori de imobilizări)


5/36

(Echipamente tehnologice)

24.000. lei 4426

(Tva de plată)

44.000 lei 2131 = 1513 44.000 lei(Echipamente tehnologice) (Provizioane pentru dezafectare imobilizări)

Înregistrarea amortizării anuale în valoare de 14.400 lei (144.000 lei/10 ani):

Lunar se va înregistra o amortizare de 14.400/12 luni = 1.200 lei

1.200 lei 6811 = 2813 1.200 lei

(Cheltuieli privind amor tizarea (Amortizarea instalaţiilor)

imobilizărilor)

La 01.01.2025 în bilanţ avem următoarele elemente:

- provizionul constituit este de 44.000 lei;

- utilajul este complet amortizat [144000 – (10 x 14.400)] = 0

Efectuarea în anul 2025 a cheltuielilor cu demontarea, mutarea activului şi cu restaurareaamplasamentului, în sumă efectivă de 48.000 lei.

% = 401 59.520 lei

48.000 lei 628

(Cheltuieli cu serviciileexecutate de terti)

11.520 lei 4426(TVA de plata )

Anularea provizionului înregistrat în valoarea iniţială a activului

44.000 lei 1513 = 7812 44.000 lei


6/36

(Provizioane pentru dezafectare (Venituri din provizioane)

imobilizări corporale)


7/36

4. În luna mai N, entitatea X, deţinătoare a unui teren construibil, şi entitatea Y,deţinătoarea unor imobile, au încheiat un contract de schimb la un birou notarial public,prin care entitatea X cedează 10.000 m² de teren în schimbul primirii a 5 apartamente cu 3camere în imobilele deţinute de entitatea Y. Costul terenului deţinut de entitatea X este de1.060.000 lei, iar apartamentele primite vor fi închiriate terţilor pe termen lung. Pentru

entitatea Y, apartamentele reprezintă produse finite costul lor de producţie fiind de 680.000lei. Prin contractul încheiat s-a stabilit că preţul realizării tranzacţiei este de 1.400.000 lei,TVA 24%, fără ca vreuna dintre părţi să suporte o sultă. Prezentaţi înregistrările contabileefectuate de cele două entităţi atât conform OMFP nr. 3055/2009, cât şi în conformitate cuIAS 16 „Imobilizări corporale”.

Rezolvare:

I. Conform punctului 45 din OMFP 3055/2009 schimbul de active se evidentiază distinct, atâtoperatiunea de vânzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenţă.

Astfel, în contabilitatea entităţii X se fac următoarele înregistrări:

- vânzarea terenului către societatea Y:

1.736.000 461 = % 1.736.000

(Debitori diversi) 7583 1.400.000

(Venituri din vânzarea activelor

şi alte operatiuni de capital)

4427 336.000

(TVA colectata)

- scoaterea din evidenta contabilă a terenului:

1.060.000 6583 = 2111 1.060.000

(Cheltuieli privind activele cedate (Terenuri)

si alte operatiuni de capital)

- înregistrarea achizitiei imobilelor de la societatea Y:


8/36

1.736.000 % = 404 1.736.000

1.400.000 212 (Furnizori de imobilizari)

(Constructii)

336.000 4426

(TVA de plata)

- închirierea apartamentelor terţilor:

4111 = 706

(Clienti) (Venituri din redevente, locatii de gestiune

si chirii)

Iar, în contabilitatea entităţii Y se fac următoarele înregistrări:

- vânzarea imobilelor către societatea Y:

1.736.000 4111 = % 1.736.000

701 1.400.000

(Venituri din vânzarea produselor finite)

4427 336.000

(TVA colectata)

- descarcarea din gestiune a produselor finite:


9/36

680.000 711 = 345 680.000

(Venituri aferente costurilor (Produse finite)

stocurilor de productie)

- înreg achiziţiei terenului construibil de la societatea X:

% = 404 1.736.000

1.400.000 2111 (Furnizori de imobilizari)

(Terenuri)

336.000 4426

(TVA de plata)

II. Conform IAS 16 costul noului activ este reprezentat de valoarea justa a activului cedat plătindu-se doar diferenta, fiind recunoscuta in contabilitate ca si cheltuiala, in contul de profit si pierdere.Valoarea justă reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie

între două părti aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii în care pretul estedeterminat obiectiv.

5. Entitatea X SA achiziţionează de la un producător intern un autoturism la preţul total de66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaţia faţă de furnizor se achită dintr-un credit bancar petermen lung. Autoturismul se transmite în regim de leasing financiar către SC Y SRL.Avansul plătit este de 4.000 lei, iar dobânda aferentă contractului de leasing este de 4.320lei. La scadenţa unei rate contractuale, se facturează către client principalul în sumă de1.800 lei, dobânda asociată în sumă de 144 lei şi TVA 24%. La expirarea contractului deleasing, odată cu facturarea valorii reziduale, în valoare de 2.000 lei, se consemnează şitransferul dreptului de proprietate. Prezentaţi fluxul înregistrărilor contabile specifice atât în contabilitatea locatorului, cât şi în cea a locatarului în conformitate cu OMFP nr.3055/2009.

Rezolvare:

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 în contabilitatea locatorului X sunt:


10/36

- achizitia autoturismului:

66.960 % = 404 66.960

54.000 (66.960/1,24) 2133 (Furnizori de imobilizari)

(Mijloace de transport)

12.960 4426

(TVA de plata)

- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:

66.960 404 = 1621 66.960(Furnizori de imobilizari) (Credite bancare pe termen lung)

- transmiterea autoturismului în regim de leasing financiar:54.000 2678 = 2133 54.000

(Alte creante imobilizate) (Mijloace de transport)

- facturarea principalului si a dobânzii la scadenta unei rate:

2.410,56 461 = % 2.410,56

(Debitori diversi) 2678 1.800

(Alte creante imobillizate)

766 144

(Venituri din dobanzi)

4427 466,56

(TVA colectata) ((1.800 + 144)*24%)

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 în contabilitatea locatarului Y sunt:

- înregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat în leasing financiar:

4.960 % = 404 4.960


11/36

4.000 409 (Furnizori de imobilizari)

(Furnizori – debitori)

960 (4.000 * 24%) 4426

(TVA de plata)

- înregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:54.000 2133 = 167 54.000

(Mijloace de transport) (Alte imprumuturi si datorii asimilate)

Si dobânda evidentiată în conturi extrabilantiere pentru total:

Debit 8051 Dobânzi de plătit 4.320 lei

- înregistrarea facturii la scadenta unei rate contractuale:

2.410,56 % = 404 2.410,56

1.800 167 (Furnizori de imobilizari)

(Alte imprumuturi si datorii asimilate)

144 666Cheltuieli privind dobanzile

466,56 4426

Concomitent, se diminuează dobânzile evidentiate extrabilantier:

Credit 8051 Dobânzi de plătit 144 lei

- transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduală:

2.000 167 = 404 2.000(Alte imprumuturi si datorii asimilate) (Furnizori de imobilizari) 6. În luna aprilie N, entitatea X (locatar) a încheiat un contract de leasing operaţional pe 5ani cu entitatea Y (locator), prin care a închiriat o clădire. Din conţinutul contract uluireiese faptul că valoarea contabilă a construcţiei este de 600.000 lei, iar chiria lunară estede 20.000 lei, plus TVA 24%. În luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrări prin carea modernizat clădirea, suportând următoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei şicheltuieli cu forţa de muncă 12.000 lei. La începutul lunii iunie N, lucrările efectuate au fost


12/36

recepţionate în baza unui proces verbal de recepţie întocmit la nivelul entităţii. La sfârşitulcontractului de închiriere clădirea va fi predată proprietarului, împreună cu investiţiarealizată. Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de societatea X.

Rezolvare:

Conform IAS 17 înregistrările contabile sunt:

- în luna aprilie N se înregistrează în extrabilantier valoarea de inventar a clădirii si valoareatotală a chiriei aferentă contractului de leasing operational.

Debit 8031 Imobilizări corporale luate cu chirie 600.000 lei

Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 1.200.000 lei

- înregistrarea chiriei lunare aferente contractului de leasing operational:

24.800 % = 401 24.800

20.000 612 (Furnizori)

(Cheltuieli cu redeventele, locatiile

de gestiune si chiriile)

4.800 4426

Concomitent, lunar:

Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 20.000 lei

- în luna mai N se inregistreaza cheltuielile cu modernizarea clădirii:

52.000 231 = 404 52.000

(Imobilizări corporale în curs de executie) (Furnizori de imobilizari)

- în luna iunie N se pune în functiune modernizarea efectuată la clădire:

52.000 212 = 231 52.000

(Constructii) (Imobilizări corporale în curs de executie)


13/36

- amortizarea lunară a cheltuielilor cu modernizarea clădirii pe durata rămasă a contractuluide leasing (iunie N – martie N+4):

896,55 lei 6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei

(Cheltuieli de exploatare privind (Amortizarea constructiilor)

amortizarea imobilizarilor)

- la finalizarea contractului se predă proprietarului investitia:

52.000 2812 = 212 52.000

(Amortizarea constructiilor) (Constructii)

Concomitent, se scoate din extrabilantier valoarea clădirii:

Credit 8031 Imobilizări cor porale luate cu chirie 600.000 lei

7. La data de 31 decembrie N o entitate efectuează inventarierea tuturor elementelor denatura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Cu ocazia inventarierii imobilizărilorcorporale se constată următoarele:

Nr.crt. Explicaţii Valoare contabilă netă Valoare de inventar

1. Clădire 1 520.000 480.000

2. Clădire 2 340.000 530.000


14/36

3. Strung CNUM 125 52.800 46.800

4. Sistem de calcul Asus 54 5.600 5.600

5. Freză PE456 8.000 9.800

Comisia de inventariere mai cunoaşte în plus următoarele elemente cu privire la activele încauză: clădirea 1 este parţial distrusă, clădirea 2 nu este utilizată la capacitatea normală,iar strungul CNUM 125 este uzat moral. Explicaţi cum se soluţionează din punct de vederecontabil problematica deprecierii celor cinci active, în contextul OMFP nr. 3055/2009.

Rezolvare:

Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societăţii în vederea aprobăriişi înregistrării deprecierilor în contabilitate. Astfel, în situaţiile financiare anuale imobilizărilecorporale se prezintă la valoarea pusă de acord cu cea rezultată la inventariere. Acolo undevaloarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul rezultat nu se înregistrează.

Pierderile din depreciere se înregistrează individual la activele imobilizate la carevaloarea contabilă netă depăşeşte valoarea de inventar.

Ca modalitate de înregistrare, deprecierile ireversibile se înregistrează în contabilitate pe

seama amortizării, iar deprecierile reversibile pe seama ajustărilor pentru depreciere.

Astfel, rezultă următoarele înregistrări:

a) Înregistrarea deprecierilor reversibile:

- Strung 03:

6.000 lei 6813 = 2913 6.000 lei

( Cheltuieli de exploatare (Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor,)

privind ajustările)

b) Înregistrarea deprecierilor ireversibile:

- Clădire 1 9


15/36

40.000 lei 6811 = 2812 40.000 lei

(Cheltuieli de exploatare (Amortizarea construcţiilor)

cu amortizarea)

8. La sfârşitul exerciţiului N-1 se achiziţionează un utilaj al cărui cost este de 820.000 lei,amortizat liniar în 10 ani. La finele exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de 660.000lei, iar la sfârşitul exerciţiului N+4 de 466.000 lei. Explicaţi care este tratamentul contabil aldeprecierii utilajului în conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

Cost = 820.000 lei

Amortizare anuală = 820.000 lei/ 10 ani 82.000 lei

Amortizare cumulată pe 2 ani (N si N+1) = 164.000 lei

Valoare netă contabilă la finele exercitiului N+1 = 656.000 lei (820.000 – 164.000)

Valoarea recuperabilă la finele exercitiului N+1 = 660.000 lei

La finele N+1 utilajul nu este depreciat întrucât valoarea recuperabilă este mai mare decât

valoarea netă contabilă.

Amortizarea cumulată pe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) = 246.000 lei

Valoare netă contabilă la finele exercitiului N+4 = 410.000 lei (820.000 – 410.000)

La finele N+4 utilajul nu este depreciat întrucât valoarea recuperabilă este mai mare decâtvaloarea netă contabilă. Prin urmare, nu trebuie să se constituie nicio ajustare pentru depreciere.

9. Există indicii că un echipament tehnologic a cărui valoare contabilă netă este de 700.000lei s-a depreciat. Acesta face parte din aceeaşi UGN împreună cu un teren, a cărui valoarecontabilă este de 200.000 lei şi o clădire cu o valoare contabilă netă de 1.100.000 lei.Valoarea de utilitate a UGN este estimată la 1.400.000 lei, iar valoarea justă netă la1.000.000 lei. Nu există fond comercial care poate fi ataşat raţional acestei UGN. Să se


16/36

determine şi să se înregistreze în contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic înconformitate cu tratamentele specifice IAS 36.Rezolvare:

Conform IAS36 valoarea recuperabilă a unui activ este definită ca fiind cea mai mare valoaredintre valoarea justă a unui activ minus costurile generate de vânzare si valoarea sa de utilizare.

Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 leiValoarea justă netă a UGN = 1.000.000 lei Valoarea recuperabilă a UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 leiValoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + clădire

1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000Valoarea recuperabilă a echipamentul tehnologic = 1.400.000 – 200.000 – 1.100.000 = 100.000Valoarea contabilă netă a echipamentului tehnologic = 700.000 lei Valoarea recuperabilă < valoarea contabilă netă ceea ce determină o depreciere a echipamentuluitehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 – 100.000)

10. În data de 15.06.2014, entitatea X a achiziţionat şi a pus în funcţiune o instalaţie pentrucare se cunosc următoarele informaţii: preţ facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale26.000 lei, cheltuieli de transport pe parcurs extern şi intern 16.000 lei, cheltuieli deinstalare şi asamblare 8.000 lei şi cheltuieli de instruire a personalului în vederea utilizăriiinstalaţiei 10.000 lei. Entitatea a dat în folosinţă activul în data de 26.06.2014 şi a optatpentru o durată de utilizare de 3 ani, însă nu a luat o decizie cu privire la metoda deamortizare care ar trebui aleasă. Astfel, aceasta poate alege între metoda liniară, acceleratăsau cea în funcţie de numărul de unităţi produse, estimat la: 10.000 buc. în anul 2014;50.000 buc. în anul 2015; 40.000 buc. în anul 2016; 20.000 buc. în anul 2017. În data de14.01.2017, instalaţia este vândută unui terţ la preţul de vânzare de 280.000 lei, TVA 24%.Determinaţi valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite,conform celor trei metode de amortizare şi stabiliţi impactul vânzării instalaţiei asuprarezultatului aferent anului 2017.

Rezolvare:

Costul de achiţie a instalaţiei = preţ facturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale(26.000 lei) + cheltuieli de transport pe parcurs extern şi intern (16.000 lei) + cheltuieli de

instalare şi asamblare (8.000 lei) + cheltuieli de instruire a personalului în vederea utilizăriiinstalaţiei (10.000 lei) = 660.000 lei

Înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009 sunt:

- achiziţia instalaţiei la data de 15.06.2014:

660.000 2131 = % 660.000


17/36

(Echipamente tehnologice 404 600.000

maşini, utilaje şi instalatii de lucru) (Furnizori de imobilizari)

446 26.000

(Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate)401 34.000

(Furnizori)

a) METODA LINIARĂ:

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2014 (660.000/3 ani*6/12luni):

110.000 6811 = 2813 110.000

(Cheltuieli de exploatare privind (Amortizarea instalatiilor si

amortizarea imobilizarilor) mijloacelor de transport)

Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul 2014 este660.000 lei – 110.000 lei = 550.000 lei

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2015 (660.000/3 ani):

220.000 6811 = 2813 220.000



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul 2015 este

660.000 lei – (110.000 lei + 220.000 lei) = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării liniare în anul 2016 (660.000/3 ani):

220.000 6811 = 2813 220.000


18/36



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul 2016 este660.000 lei – (110.000 lei + 220.000 lei + 220.000) = 110.000 lei

- vânzarea instalaţiei în 14.01.2017:

347.200 461 = % 347.200


(Venituri din vânzarea activelor şi alte operatiuni de capital) 4427 67.200

(TVA colectata)

- scoaterea din gestiune a instalaţiei vândute:

660.000 % = 2131 660.000

550.000 2813 (Echipamente tehnologice)

(Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport)

110.000 6583

(Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital)

Impactul vânzării instalaţiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta încontul de profit şi pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr -un câştig de 170.000 lei(280.000 lei – 110.000 lei) rezultat din această tranzacţie.

b) METODA ACCELERATĂ:

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2014 (660.000*50%):

330.000 6811 = 2813 330.000


19/36



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul

2014 este 660.000 lei – 330.000 lei = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2015 după regimul liniar ((660.000-330.000)/2 ani):

165.000 6811 = 2813 165.000



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul2015 este 660.000 lei – (330.000 lei + 165.000 lei) = 165.000 lei

- înregistrarea amortizării accelerate în anul 2016 ((660.000-330.000-165.000)/1 an):

165.000 6811 = 2813 165.000



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul 2016 este660.000 lei – (330.000 lei + 165.000 lei + 165.000) = 0 lei


347.200 461 = % 347.200


(Venituri din vânzarea activelor şi alte operatiuni de capital)

4427 67.200


20/36

(TVA colectata)


660.000 2813 = 2131 660.000

(Amortizarea instalatiilor si (Echipamente tehnologice)

mijloacelor de transport)

Impactul vânzării instalaţiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta încontul de profit şi pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr -un câştig de 280.000 lei(280.000 lei – 0 lei) rezultat din această tranzacţie.

c) METODA ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL DE UNITĂŢI PRODUSE:

- înregistrarea amortizării în anul 2014 (660.000/120.000 u.p * 10.000u.p.):

55.000 6811 = 2813 55.000



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul2014 este 660.000 lei – 55.000 lei = 605.000 lei

- înregistrarea amortizării în anul 2015 (660.000/120.000 u.p * 50.000 u.p.):

275.000 6811 = 2813 275.000




21/36

Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul2015 este 660.000 lei – (55.000 lei + 275.000 lei) = 330.000 lei

- înregistrarea amortizării în anul 2016 (660.000/120.000 u.p * 40.000 u.p.):

220.000 6811 = 2813 220.000



Valoarea la care activul trebuie prezentat în situaţiile financiare întocmite pentru anul2016 este 660.000 lei – (55.000 lei + 275.000 lei + 220.000 lei) = 110.000 lei


347.200 461 = % 347.200


(Venituri din vânzarea activelor şi alte operatiuni de capital)

4427 67.200

(TVA colectata)


660.000 % = 2131 660.000

550.000 2813 (Echipamente tehnologice)

(Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport)

110.000 6583

(Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital)


22/36

Impactul vânzării instalaţiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta încontul de profit şi pierdere, la poziţia “Alte venituri de exploatare” printr -un câştig de 170.000 lei(280.000 lei – 110.000 lei) rezultat din această tranzacţie.


23/36

CATEGORIA II - AUDITUL STATUTAR ŞI ALTE MISIUNIDE AUDIT ŞI CERTIFICARE

1. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul

etic? Principiile fundamentale sunt:

1. Integritatea: un auditor financiar trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale.

2. Obiectivitatea un auditor financiar trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie caobiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe externe.

3. Competenţa profesională şi atenţia cuvenită: un auditor financiar trebuie să desfăşoareserviciile profesionale cu atenţia cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate, şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar

pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică, legislaţie şi tehnici. 4. Confidenţialitatea: un auditor financiar trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor

dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să folosească sau sădezvăluie nici o astfel de informaţie fără o autorizare corespunzătoare şi specifică, cuexcepţia situaţiilor în care există un drept sau o obligaţie legală, sau profesională careimpune dezvăluirea acelor informaţii.

5. Conduita profesională: un auditor financiar trebuie să acţioneze într -o manierăcorespunzătoare reputaţiei profesiei şi trebuie să evite orice comportament care ar puteadiscredita profesia. Obligaţia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesia impune organismului membru să ia în considerare, în momentul în care

elaborează cerinţe etice, responsabilităţile auditorilor financiari faţă de clienţi, terţe părţi,alţi membri ai profesiei de auditori financiari, personal, angajatori şi public în sens larg. 6. Standarde tehnice: un auditor financiar trebuie să desfăşoare servicii profesionale în

concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante. Auditorii financiari audatoria de a îndeplini cu grijă şi competenţă instrucţiunile clientului sau angajatorului,atâta vreme cât corespund cerinţelor de integritate, obiectivitate şi, în cazul auditorilorfinanciari în practică publică, de independenţă. În plus, aceştia trebuie să se conformezestandardelor tehnice şi profesionale promulgate de:

- IFAC (de exemplu, Standardele Internaţionale de Audit); - Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate; - Organismele profesionale membre sau alte organisme cu atribuţii de reglementare; şi

- Legislaţiei relevante


24/36

2. Structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România

Rezolvare:

Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita

pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate decatre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili dinRomania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sauca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa intotdeauna respectat.

Structura Codului se prezinta astfel:

Partea A „ Aplicarea generala a codului ” ce cuprinde:

Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale. Secţiunea 110 Integritate Secţiunea 120 ObiectivitateSecţiunea 130 Competenţă profesională şi prudenţă Secţiunea 140 Confidenţialitate Secţiunea 150 Conduită profesională (profesionalismul)

Partea B – „ Profesionistii contabili in practica publica ”

Secţiunea 200 Introducere Secţiunea 210 Numirea profesională Secţiunea 220 Conflicte de intereseSecţiunea 230 Alte opinii

Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remunerareSecţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitateSecţiunea 280 Obiectivitate – toate serviciileSecţiunea 290 Independenţă – misiuni de audit şi examinareSecţiunea 291 Independenţă – alte misiuni de certificare

Partea C - „ Profesionistii contabili angajati ”

Secţiunea 300 Introducere Secţiunea 310 Conflicte potenţiale

Secţiunea 320 Întocmirea şi raportarea informaţiilorSecţiunea 330 Acţionarea cu suficientă experienţăSecţiunea 340 Interese financiare Secţiunea 350 Stimulente


25/36

3. Structura dosarului exerciţiului – exemplu

Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea

sa.În general se foloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:

EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”; EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”; EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”; ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”; EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”; EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”; EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”; EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;

EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”; EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”.

4. Structura dosarului permanent – exemplu

Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelorşi consultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr -un despărţitor comportând unsumar al conţinutului. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introduceriidocumentului.

Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional, după cum urmează:

PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”; PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”; PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind

exerciţiile precedente”; PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”; PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”; PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”; PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”;


26/36

5. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoareleelemente de bază:

titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l

distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane; destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de

administratie. paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare

auditate; responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa precizeze ca

cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilorfinanciare in conformitate cu cadrul general aplicabil;

responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitateaauditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;

paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului

daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelorobtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraf poate avea urmatoarele forme:

opinia fara rezerve (curata); opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii; opinia cu rezerve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia defavorabila. alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare,

acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei;

semnătura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertizacontabila insotita de semnatura auditorului;

data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;

adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.


27/36

CATEGORIA III - EXPERTIZE CONTABILE

1. Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate:

I. Dupã scopul principal în care au fost solicitate, în:a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedurã civilã; Codul de procedurã penalã; alte legi speciale; b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probã în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentrusolicitarea de cãtre pãrţi a administrãrii probei cu expertiza contabilã judiciarã sau pentrurezolvarea unor litigii pe cale amiabilã.

II. Dupã natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referã, în:

a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile; b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşatelitigiilor penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale; d)expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciaresolicitate de cãtre clienţi.

III. În funcţie de natura juridicã, expertizele contabile pot fi: – civile; – penale;

– extrajudiciare.

2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertuluicontabil?

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinereaunei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala

Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare saude alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu

altii. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil

demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o manieraobiectiva si corecta.


28/36

Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):

- stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fieafectatã judecata profesionala;

- ea presupune integritate si obiectivitate.

2. Independenta in aparenta:- reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost

limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;

- este componenta fundamentala a independentei.

Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil esteincompatibila cu orice alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor

profesionisti1or contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil.

3. Ce întelegeti prin calitatea expertizelor contabile?

Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentruasigurarea în interes public cã aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuseauditului de calitate potrivit reglementãrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sã fie utilecelor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probã ştiinţificã. În elaborarea lor, expertulcontabil trebuie sã foloseascã metode specifice ştiinţei contabilitãţii. Concluziile expertuluicontabil trebuie sã fie fundamentate numai pe documente care atestã evenimente şi tranzacţiicare fac sau trebuie sã facã obiectul recunoaşterilor, evaluãrilor, clasificãrilor şi prezentãrilorcontabile. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care princalitatea lui procesualã contribuie la stabilirea adevãrului de cãtre organele de drept.

Raportul de expertizã contabilã judiciarã are caracter de proba ştiinţifica care trebuie sa prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţificã a rapoartelor de expertizã contabilã judiciarã potfi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertuluicontabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacã în aceeaşi cauzã s-a dispus o nouãexpertizã contabilã care ajunge la concluzii diferite faţã de prima, din cauza utilizãrii altor criteriişi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o considerã mai fundamentatã sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bunã calitate. Niciexpertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sã facã rabat din punct de vedere al calitãţii.

Independenţa şi competenţa profesionalã a expertului contabil trebuie sã asigure odocumentare şi o fundamentare ştiinţificã şi expertizelor contabile extrajudiciare. Expertizelecontabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate alserviciilor contabile prestate de membrii Corpului.


29/36

4. În ce consta secretul profesional si confidentialitatea expertuluicontabil?

Expertul contabil trebuie sã respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor lacare a avut acces şi de care a luat cunoştinţã cu ocazia efectuãrii expertizelor contabile, trebuind

sã se abţinã de la divulgarea lor cãtre terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres înacest scop sau dacã are obligaţia legalã sau profesionalã sã facã o astfel de divulgare.

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pãrţi nu trebuie sã prezintemai mult decât se cere. El trebuie sã invoce în raportul sãu de expertizã contabilã judiciarã numaiacele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile careau o legãturã cauzalã cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ã) de organul în drept care adispus expertiza contabilã judiciarã.

Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pãrţi într -o cauzã justiţiarãtrebuie sã se abţinã de la divulgarea conţinutului raportului de expertizã contabilã judiciarã şi aconcluziilor sale direct pãrţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie sã depunãraportul sãu, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilã judiciarã, de

unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pãrţi într -o cauzã justiţiarã trebuiesã se abţinã de la contactarea pãrþilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevãzutede lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacã este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi fãcutã decât dupã citarea pãrţilor cu confirmare de primire, arãtându-li-se zilele şi orelecând încep şi se continuã lucrãrile expertizei contabile.

În procesele penale expertul contabil poate lua legãtura cu inculpaţii numai cuîncuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmãrire penalã sau de instanţa de judecatã.În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu pãrţile implicate în actul justiţiar trebuie sã rãmânã confidenţiale.

5. Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea înexpertiza contabila?

Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi selimiteazã strict la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele (întrebãrile, punctele)fixate expertului(ţilor) contabil(i) de cãtre organul în drept sã dispunã expertiza contabilã judiciarã, prin Încheiere de şedinþã (în dosarele civile) sau ordonanţã a organului de urmãrire şicercetare penalã (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertizaextrajudiciarã.

Dosarul de lucru al expertului contabil , în ceea ce priveşte documentarea expertizelor

contabile, trebuie sã cuprindã, dupã caz:1. Încheierea de şedinta (în cauze civile), ordonanţa organului de urmãrire şi cercetare

penalã (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabileextrajudiciare;

2. Raportul de expertizã contabilã – exemplarul expertului contabil care justificãîndeplinirea misiunii;


30/36

3. Eventuala corespondenţã, rãspunsurile la întrebãri suplimentare sau suplimentele deexpertizã contabilã solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizeicontabile;

4. Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuãrii expertizei

contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie

redactãrii raportului de expertizã contabilã, fie urmãririi bugetului de timp şi decontãriilucrãrilor de expertizã contabilã cu beneficiarii acestora


31/36

CATEGORIA IV - EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR

1. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de3.000 lei, iar rata neutra de 20%. Cat reprezintă superprofitul afacerii ?

Superprofitul reprezinta diferenta dintre capacitatea beneficiara si profitul care ar figenerat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea activului netcorijat.

Superprofit = CB – ANC X i = 3000 – 22.000 x 20% = -1400 lei.

2. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000 miilei. Care este valoarea substantiala bruta a întreprinderii ?

VSB = 425.000 + 105.000 - 75.000 = 455.000 mii lei

3. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitateabeneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata deactualizare (c) este de 25%. Care este valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pegoodwill?

Vg = ANC + GWGW = CB-(ANC x i)/t = (1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480Vg = 8.000 + 480 = 8.480

Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 leiRenta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 leiActualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare:| = 25%|120 x 25%= 480Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net;i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara;

ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderiiCB – ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill


32/36

4. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei întreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv: stabilirea valorii de piaţa; a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor;

el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic altarii. Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele

schimbări semnificative cum sunt: modificări in mărimea si structur a capitalului social; modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor; actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje); in cazul tranzacţiilor comerciale; cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de

piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste.

5. Care sunt tehnicile de actualizare?

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul paramet riloreconomici si al indicatorilor financiari.

1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor, se aplica regulacapitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;

suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma Xo amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n.

2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor – prezent - trecut se aplica tehnica

de actualizare numita si regula de actualizaresuma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” dacasuma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n.


33/36

CATEGORIA IX - CONSULTANŢĂ FISCALĂ ACORDATĂCONTRIBUABILILOR

1. Contribuabilul X realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m.si unul de 3.500u.m., care se impoziteaza separat dupa urmatoarele cote de impunere:Transa de venit (u.m.) Cota (%)Pana la 1.500 u.m. 10%1.501.-2.500 u.m. 150 u.m.+15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m.2.501.-4.000 u.m. 300 u.m.+25% pentru ceea ce depaseste 2.500 u.m.Peste 4.000 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X.

Impunerea venitului de 1000 um=1000 x 10%=100 umImpunerea venitului de 3500um=300 +(3500-2500) x25%=550umImpozit total=100 + 550 =650 um

2. Contribuabilul Y realizeaza doua venituri impozitale, unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500u.m.,care se impoziteaza global dupa urmatoarele cote de impunere :Transa de venit (u.m.) Cota (%)Pana la 1.500 u.m. 10%1.501.-2.500 u.m. 150 u.m.+15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m.2.501.-4.000 u.m. 300 u.m.+25% pentru ceea ce depaseste 2.500 u.m.Peste 4.000 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.

Impunerea venitului de 1000 um=1000 x 10%=100 umImpunerea venitului de 3500um=300 +(3500-2500) x25%=550umImpozit total=100 + 550 =650 um

3. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru alanului 2013 venituri totale în sumă de 50.000 lei din care 40.000 lei sunt venituri realizatedin activitatea unui bar de noapte. Suma totală a cheltuielilor deductibile efectuate deagentul economic este de 35.000 lei, dintre care 28.000 lei sunt aferenti activitatii de bar denoapte. Determinaţi cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I .Stiind căagentul economic a constituit şi plătit la sfârşitul primului trimestru al anului 2013 impozitpe profit în sumă de 4.000 lei determinaţi cât este cuantumul impozitului pe profit de platăaferent trimestrului II 2013.

Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi:

Pentru bar de noapte:Venituri = 40.000 leiCheltuieli = 28.000 lei


34/36

Pentru celelalte activităţi

Venituri = 50.000 – 40.000 = 10.000 leiCheltuieli = 35.000 – 28.000 = 7.000 lei

Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:

16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulteriorcare este suma de plată.

Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (40.000 – 28.000) = 1.920 leiCu cota de 5%: Impozit = 5% x 40.000 = 2.000 lei

Impozitul pe profit datorat pentru semestrul I din activitatea barului de noapte = 2.000 lei Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi Pentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la

profitul impozabil.

Impozitul pe profit datorat pentru semestrul II pentru alte activităţi: 16% * (10.000 – 7.000) = 480 lei

Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul I

Impozit datorat = Impozit bar + Impozit alte act. = 2.000 + 480 = 2.480 lei

Pas 5. Determinarea impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II

Impozit pe prof it plătit în trimestrul I = 4.000 lei Impozit pe profit datorat cumulat de la începutul anului pentru semestrul I = 2.480 lei.


35/36

4. O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2012:

- venituri din cotizaţiile membrilor = 5000 lei - venituri din donaţii şi sponsorizări = 15.000 lei - venituri din finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană = 30.000 lei

- venituri din activităţi comerciale = 10.000 lei Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele cheltuieli: - cheltuieli aferente activităţii non-profit = 48.000 lei;- cheltuieli aferente activităţii comerciale = 7000 lei

Determinaţi impozitul pe profit datorat de această organizaţie non-profit pentru activităţile desfăşurate în cursul anului 2012, dacă cursul de schimb este 4,4 lei/euro.

Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile

a) Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări nerambursabilede la Uniunea Europeană organizaţia non- profit este scutită de plata impozitului pe prof it.

b) Organizaţiile non- profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activităţieconomice ce nu depăşesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite dela plata impozitului pe profit.

Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre 15.000 euroşi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit, respectiv:

15.000 euro = 15.000 x3.65 = 54.750 lei10% (5000 + 15000 + 30000) = 5.000 lei

veniturile din activităţi economice sunt scutite în limita a 5.000 lei, pentru restul de 5000 leidatorându-se impozit pe profit.

Pas 2. Determinarea profitului impozabil

Organizaţia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespundecuantumului veniturilor impozabile.

Profitul activităţilor economice = Veconomice – Ch.economice = 10.000 – 7000 = 3000lei.

Profitul aferent veniturilor impozabile = 3000 x (5000/10000) = 1500 lei

Pas 3. Determinarea impozitului pe profit

Impozit pe profit = 16% x 1500 = 240 lei


36/36

5. O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente trimestrului I2013:

- venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei; - venituri din prestări servicii: 20.000 lei; - venituri din dividende primite de la o societate comercială română 1.000 lei;

- cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei; - cheltuieli cu serviciile de la terţi: 10.000 lei; - cheltuieli de protocol: 1.000 lei;- cheltuieli salariale: 2.000 lei;- cheltuieli cu amenzile dator ate autorităţilor române: 3.000 lei; - cheltuieli cu tichetele de masă: 800 lei, din care 200 lei peste limita legală.

Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.

Pas 1. Determinarea veniturilor impozabileVenituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii = 50.000 +20.000 = 70.000 lei

Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibilePentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuială în parte:

cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 30.000 lei

cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 10.000 lei

cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitatLimita = 2% x (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele

decât cele cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% x (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000 – 800) = 24.200 lei x 2%= 484 lei

şi chelt neded = 516 lei. cheltuielile salariale sunt integral deductibile

Chelt. Ded. = 2.000 mil. Lei cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile

Chelt. Neded. = 3.000 mil. Lei cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale

Chelt. Ded. = 600 mil. lei şi Chelt. Neded. = 200 mil. Lei. Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 lei

Pas 3. Determinarea profitului impozabil

Profit impozabil = 70.000 – 43.084 = 26.916 lei

Pas 4. Determinarea impozitului pe profit

Impozitul pe profit = 26.916x 16% = 4.307 lei.

Documents

Subiecte Rezolvate CECCAR an I, Semestrul I