Embed Size (px)
Citation preview
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
Sunteti supraponderal sau obez si trebuie sa slabiti ?
Va propun o solutie !
INTRODUCERE
Motto: “Mai intai a fost Verbul”: Biblia, cap I°
“Verbul” adica cuvantul, gandul, softul … deci intelegerea!
Cum sa faceti?
Va propun sa cititi acest punct de vedere, si poate ca veti reusi sa va modificati mai usor felul de a manca. Si astfel greutatea. Cele cateva sfaturi pe care le veti gasi in randurile care urmeaza s-ar putea sa nu corespunda decat in parte sau deloc cu ceea ce stiti, cititi sau auziti in mod curent despre diete si hrana.
Aceste sfaturi au la baza insa experienta acumulata la patul bolnavului in aproape 20 de ani de ingrijire a mii si mii de bolnavi operati pe cord deschis. Multi dintre acestia erau bolnavi gravi, diabetici si adeseori obezi. Iar daca veti avea timpul si curiozitatea sa cititi mai mult prin literatura, veti vedea ca aceasta tendinta nu este promovata doar de noi si ca este impartasita de multi alti specialisti de profil.
Nu e de ajuns sa pornim doar de la caloriile alimentelor pe care le consumam, ca sa gandim o dieta corecta!
Este nevoie sa intelegeti cateva concepte, (pentru unii dintre D-vs concepte noi, pentru altii deja cunoscute), ca sa puteti astfel patrunde sensul si mesajul acestor sfaturi privind modul oarecum divers, dar corect zicem noi, de a manca. Cum ar fi de exemplu conceptul referitor la antioxidanti sau cel care priveste radicalii liberi, sau “hidrocarbonatii rapizi si lenti”. Sau acela de “grasimi esentiale”, adica acele grasimi care desi formeaza pana la 70% din creierul D-vs, contin “acizi grasi esentiali” pe care ficatul uman nu a fost programat si nu este capabil sa-i produca. De aceea ei au fost dintotdeuna furnizati “din afara” corpului uman, adica din natura si nu din supermarket! In schimb, ficatul uman este proiectat sa garanteze o productie zilnica de colesterol, sintetizat EXCLUSIV din alimente vegetale: legume, fructe si verdeata. Pentru sinteza colesterolului la om nu s-a luat in calcul folosirea hranei de origine animala: carnea, laptele, etc! Fara sa intelegem semnificatia profunda acestor principii, credem ca va fi greu sa acceptati sugestiile noastre privind dieta. De aceea veti gasi diverse explicatii in textul care urmeaza: “Verbul” acela din Motto.
Arderea hranei in corpul uman, metabolismul si “carburatorul” din dotarea masinii umane.
Ca sa ne putem misca, gandi si lucra, in fiecare moment masina care v-a fost data in dotare trebuie sa arda calorii, tot asa cum trebuie sa arda benzina masina cu care mergeti la servici. Cand luam masina sa mergem la servici, ajungem ce este drept mai repede, dar stim ca arderea benzinei produce poluarea atmosferei cu pulberi fine asa cum prin extrapolare, arderea hranei in corpul uman produce poluare, prin eliberarea de ceea ce numim “radicali liberi”. Numai ca masina umana este extrem de bine construita, si reuseste singura sa se detoxifice si sa distruga radicalii liberi poluanti, prin combinarea si neutralizarea acestora cu ceea ce numim “antioxidantii”.
Se numesc asa deoarece arderile metabolice din corpul uman sunt procese chimice de oxidare care produc substante instabile dpdv chimic - “radicalii liberi” (cum sunt radicalul peroxidic, radicalul hidroxil, superoxid dismutaza, etc). Toate fiintele vii, plante si animale au la baza acest proces biochimic; toate ard calorii si toate se oxideaza adica “ruginesc” atunci cand “mananca”, in sensul chimic al problemei. Numai ca starea noastra de sanatate este direct influentata de nivelul radicali liberilor din sange. Cu cat concentratia acestora este mai mare, cu atat suntem mai vulnerabili la boli: de la ateroscleroza, la imbatranire, la simpla oboseala, depresie sau cancer. De aceea, pentru a putea sta in echilibru si a fi sanatoase, fiintele vii (plante si animale) au fost dotate cu acest sistem complex de protectie care sunt antioxidantii. Radicalii liberi agresioneaza toate celulele, dar mai ales vasele de sange, arterele primul rand, deoarece radicalii liberi se concentreaza in sange, intrand astfel in contact direct cu arterele organismului uman prin intermediul endoteliului vascular - membrana interna a vasului. Care este agresionata, “arsa” daca vreti de acestia.
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
Toate sistemele vii, plante si animale, sunt programate genetic sa sintetizeze din ce in ce mai multi antioxidanti atata vreme cat sunt tinere sau in perioada de crestere, si nu au atins inca varsta maturitatii.
Odata ajunsa faza de maturitate a organismului, programul de sinteza a antioxidantilor incepe sa devina mai lent si mai ineficient, iar noi incepem sa avem mai putin randament, sa ne imbolnavim mai usor si sa fim mai fragili. Corpul nostru, hardul, incepe sa imbatraneasca… Dar mai avem softul, verbul acela, nu?
Sfaturi dietetice pentru boli cardiovascolare si/sau obezitate / diabet. Premize.
Randurile care urmeaza sunt o incercare de a transpune in scris experienta de cardiolog in chirurgie
cardiaca acumulata in circa 20 de ani de activitate, dar si aceea de “dietolog fara voie”, fiind rezultatul ingrijirii cardiopaticilor obezi si/sau diabetici, mai ales cand acestia au trebuit sa infrunte sala operatorie.
Acest eveniment din viata unui bolnav supraponderal/obez, diabetic sau nu, a reprezentat “campul de batalie” care ne-a invatat cum trebuie abordata problema hranei la bolnav de asa maniera incat sa il putem hrani si sa il facem sa piarda in greutate, fara sa il denutrim insa. Si poate cel mai important, fara sa ii fie foame! Aveam de pregatit pentru sala operatorie sau de tratat o persoana operata pe cord care trebuia nutrita corect si complet. Sala operatorie fiind uneori unica sansa de viata pentru unii dintre acesti pacienti, folosind aceasta pregatire perioperatorie prin dieta, am vazut ca “reteta” era valabila si ca functiona! Asa am ajuns, medici si pacienti, incet-incet sa descoperim impreuna, “verbul” acela din Motto…
Foarte probabil ca unele din conceptele care urmeaza sa va surprinda, si sa fie greu (imposibil?) de aacceptat, dar ceea ce vi se propune pana la urma este sa cititi acest text pana la capat, sa incercati sa il intelegeti, si, cel mai important SA APLICATI aceste sfaturi pentru minim 2 luni, ca sa nu zicem trei. Carburatorul uman (numit metabolism), nu se modifica mai devreme de cateva luni de “tratament”.
Dintre cele trei principii alimentare de baza – zaharuri (glucidele sau polizaharidele), proteinele si grasimile, voi incepe prezentarea si imi voi focaliza atentia asupra glucozei sau glucidelor, deoarece zaharurile sunt sursa principala de producere a masei grase si sunt inseparabil legate de senzatia de foame.
Relatia foame–>tesut gras ne intereseaza in mod special, mai ales atunci cand vrem sau cand trebuie sa pierdem in greutate. Detalii privind grasimile, metabolismul si rolul acestora vor fi discutate cu alta ocazie.
INDICELE GLICEMIC. Ce este Indicele Glicemic (IG)? De ce este important sa stim ce IG are alimentul din fata noastra, mai ales cand trebuie sa slabim? Absolut toata lumea stie ca “dulciurile ingrasa!” Este, am putea zice, un adevar universal! Dar daca am renuntat deja la ele si totusi nu slabim? Ce este de facut? Sa incercam sa intelegem mai intai problema, apoi vom vedea practic CUM sa procedam. Ca idee generala cine trebuie sau vrea sa slabeasca, NU trebuie sa consume alimente care au zahar
concentrat sau "zahar ascuns" in continutul lor. Pentru ca zaharul este “ingredientul” de baza din care “se construieste” grasimea. De principiu insa, aproape ca nu exista alimente fara glucoza (sau hidrocarbonati) in continutul lor, dar nu trebuie uitat ca unele alimente sunt adevarate “depozite de zahar”. Aceasta caracteristica a alimentelor de a avea “zahar depozitat” in interior, influenteaza direct si extrem de puternic metabolismul uman si este exprimata de un indice, numit INDICELE GLICEMIC. Desi problema de baza veti vedea ca in final nu este DEPOZITUL! Dar in faza acesta a discutiei putem simplifica prezentarea in acest fel.
DEFINITIE: Indicele glicemic (IG) exprima rapiditatea (sau dinamica de absorbtie) cu care zaharul dintr-un aliment oarecare este absorbit/transferat din intestin in sange. Este daca vrem, un interval de timp. Se foloseste ca etalon viteza de absorbtie a glucozei pure, care are valorea standard de 100 de unitati.
NB [Pentru detalii suplimentare cititi deci daca aveti timp pe internet si alte explicatii si definitii ale INDICELUI GLICEMIC (sau din diverse carti; de exemplu din “Dieta Zona” de Barry Sears)]. Atentie ca veti gasi tabele cu valori diverse de la un autor la altul! In esenta insa exista trei mari categorii ale IG: IG redus: <35, mediu: 35-50 si ridicat: >55. Pentru cine stie italiana cititi si site-ul: http://www.toptraining.it/cms/content/view/810/95/.
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
De aici rezulta ca cine este obez si vrea sa piarda in greutate, trebuie sa evite pe cat posibil alimentele cu indice glicemic mare: sa zicem mai toate alimentele cu IG ridicat (>60-70) si sa controleze cu atentie cantitatea de alimente cu IG mediu, cuprins intre 40 si 50. Va trebui sa stiti deci IG al alimentelor, chiar mai bine decat caloriile lor! E bine chiar sa aveti la indemana in bucatarie un tabel al acestora pe cele trei grupe: IG redus (5-35; imprimat in culoarea verde), mediu (35-50; in portocaliu) si ridicat (>55, in rosu).
De ce ar trebui tinut cont de acest detaliu tehnic?
Deoarece alimentele cu IG mare, fiind caracterizate de absorbtia rapida a zaharului din intestin in sange, cer in mod reflex eliberarea de la nivel pancreatic de multa insulina. Multa insulina insa determina automat transferul intens al zaharului din sange in tesutul gras. Adica bolnavul gras se va ingrasa si mai mult! Pentru ca glucoza este transformata in tesut gras. In loc sa fie arsa, este depozitata datorita nivelului crescut de insulina. In plus, insulina determina tot automat scaderea nivelului de zahar din sange, ceea ce declanseaza senzatia de FOAME. Din punct de vedere tehnic-metabolic, unele din aceste persoane sufera alterari importante de metabolism, care nu se pot controla doar prin simpla vointa de a nu manca. Cresterea insulinei in sange (hiperinsulinemismul) produce un cerc vicios metabolic, extrem de greu de controlat doar prin disciplina sau vointa. Mai trebuie inca ceva: poate “Verbul” de la inceputul articolului?
Care sunt din punct de vedere practic alimentele cu INDICE GLICEMIC ridicat?
In principiu este vorba de faina -> fainoase, orez si cartofi, alimente care asa cum stim contin mult amidon. Si evident, de DULCIURI si de SUCURI! Nici mamaliga nu face exceptie insa! Amidonul este format din foarte multe molecule de GLUCOZA sudate, legate intre ele. Cu alte cuvinte am ajuns la ce stiam deja: ca painea ingrasa, ca si dulciurile sau cartofii! Veti zice ca nu era nevoie sa cititi toata teoria asta, ca sa aflati ce stiati deja! Corect! Si totusi obezitatea este in crestere in toate lumea: in occident, ca si in lumea a treia. Ne lipseste inca ceva ca sa putem stapani fenomenul! Poate procesul intim de metabolizare? Unde este cheia?
Tehnic vorbind putem spune ca atunci cand mancam paine (alba mai ales) sau cartofi, orez, etc, mancam de fapt ZAHAR! Putem sa-i spunem ZAHAR ASCUNS daca vreti! Asta pentru ca daca o sa va duceti sa cautati pe tabelele de INDICE GLICEMIC, veti vedea ca aceste alimente au valori ale IG de peste 70, 80 sau chiar 90. Fata de zaharul sintetic, acela din fabrica, care are un IG de 100, va dati seama ca nu exista o prea mare diferenta pentru carburatorul uman (asa zisul nostru metabolism). El se va comporta ca atare!
De ce se intampla asta? Cum se poate explica acest comportament metabolic?
Ca sa intelegem de ce stau lucrurile asa, este nevoie sa ne intoarcem inapoi in timp, si sa vedem cum s-a dezvoltat de-a lungul vremii “carburatorul uman”. Nu putem intelege fenomenul altfel.
Se considera ca specia umana ar exista pe Pamant de circa 3 milioane de ani. In acest interval de timp, “animalul-om” a trait liber in natura (adica nu avea nici casa, nici aragaz si nici alimentara la coltul strazii…) si a mancat alimente crude, radacinoase, ierburi, fructe, samburi si seminte, si numai rareori carne sau peste, ca sa nu mai vorbim de lactate... Nu existau pe vremea aceea alimente hipercalorice (gen cartofi, orez sau grau), pentru ca societatea umana s-a organizat si s-a impartit in agricultori si crescatori de animale foarte tarziu: sa zicem cu aproximativ 25.000 de ani in urma. Asta ma obliga sa va intreb: ce credeti ca inseamna pentru un sistem biologic 25.000 de ani, fata de 3 milioane de ani? Cred ca sunteti de acord ca nu inseamna NIMIC! Adica in 25.000 de ani nu s-au produs acele adaptari metabolice necesare omului ca sa arda alimente foarte bogate in zahar fara sa se oxideze in mod excesiv, “scaldandu-se” in radicali liberi.
Asadar carburatorul uman este proiectat sa manance toata ziua, foarte probabil nu putine calorii: poate peste 1000 calorii/zi... Alimentele erau crude insa, si aveau un continut relativ redus de zahar, sau chiar atunci cand era prezent, era zahar LENT absorbabil, cu indice glicemic redus. Marul de exemplu, sau morcovul ori varza, desi contin cum se stie mult zahar, au un IG mic, de aproximativ 20-25. La alimentele cu IG redus zaharul se transfera lent din intestin in sange si pe masura ce acesta ajunge in sange este consumat progresiv de catre celule. Nefiind absorbit rapid, nu crestere semnificativ glucoza din sange, nu se elibereaza multa insulina, si desi din punct de vedere caloric nu a fost consumata o cantitate importanta de hrana, nu exista senzatia de foame! Si nici radicalii liberi din sange nu cresc, pentru ca glicemia va ramane mereu joasa! Gradul de “oxidare / ruginire” al masinii umane produs de aceste alimente este deci redus.
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
Se stie ca atunci cand glicemia depaseste in sange 120-130mg%, nivelul de radicali liberi creste progresiv atat de mult incat la valori de 180mg% circa, rinichiul intervine automat si “arunca zaharul peste bord”, in urina, incercand sa protejeze restul “masinariei umane” de oxidarea excesiva prin radicali liberi.
Vreti sa incercati daca acest concept este adevarat si functioneaza? Este foarte simplu!
Mancati salata, multa, dar multa cu adevarat (cu ceva ulei in ea, ca sa fie mai placuta, si lamaie daca va place), si vedeti daca veti simti foamea. Va garantez ca nu veti avea foame, desi o galeata plina cu salata nu are mai mult 500 de calorii! Desi NIMENI nu va putea manca o galeata de salata, pentru ca se va plictisi si il vor durea falcile de atata mestecat… Si cu toate ca nu veti reusi sa mancati o galeata de salata de maxim 500 de calorii, nu veti avea foame. In schimb mancati o singura portie de cartofi fierti sau macaroane sa zicem. O portie buna contine cam 4-500 de calorii.
Paradoxul este ca desi ati mancat 500 de calorii, la numai cateva ore dupa masa veti simti foame!
* * * *
Sa trecem acum la practica. Gata cu teoria! Cum sa porcedati?
Va trebui sa mancati cel putin 5 mese pe zi: 3 mese standard (mic dejun, pranz, cina) + 2 gustari, pe la ora 11 si pe la ora 17 circa, FARA FAINOASE, FARA CAROFI, FARA OREZ, sau DULCIURI! Cred ca stiti de ce, nu? Nu uitati ca avem un carburator dresat sa manace toata ziua, sa zicem cam 100 calorii/ora, ceea ce asigura un nivel constant al zaharului in sange, sa zicem de 90-100mg%. De aceea trebuie sa mancati PUTIN si DES! Deci pentru om NU ar fi chiar ideal sa consume doar trei mese pe zi. Ca sa nu mai vorbim de una sau doua!
Iar acest detaliu implica schimbarea profunda a STILULUI D-vs DE MASA!
Deoarece va trebui sa renuntati la paine (si cartofi si orez), caloriile importante care veneau de aici trebuie inlocuite cu alte calorii care provin din alimente consistente dpdv caloric, DAR de origine vegetala. Alimente vegetale deoarece animalele nu se lasau vanate cu una cu doua, iar untul si carnatii nu se gaseau pe atunci la vanzare… Acestea sunt alimentele bogate in grasimi vegetale, acelea numite “esentiale”: nuci, alune, migdale, semnite de floarea soarelui, in, susan, de dovleac, etc. Va rog sa nu va mirati! Veti vedea ca asa TREBUIE si ca FUNCTIONEAZA! In fond nu vi se cere altceva decat da incercati, nu? Si carnatii sau untura, untul sau slanina “tin de foame”, cum se zice (pt ca nu au nevoie de insulina pentru carburare!), dar din pacate au mult colesterol si favorizeaza ateroscleroza. Plantele NU sunt capabile sa sintetizeze colesterol, si de aceea nu sunt aterogene. Mare avantaj! Nu este bine sa mancati insa margarina! Aceasta contine grasimi hidrogenate, greu de metabolizat de ficat si “poluante” pentru masinaria umana. Se comporta in corpul uman tot asa cum se comporta o punga de plastic lasata sa se degradeze in natura: are nevoie de cateva sute de ani ca sa fie “metabolizata” de mediul inconjurator. Pentru ca nici natura nu a mai avut de-a face cu asa ceva pana acum, asa cum nici ficatul uman nu a “cunoscut” in ultimele 3 milioane de ani grasimile hidrogenate…
Masa de baza, inclusiv cea de seara trebuie sa fie salata asortata (cu tot ce va place si este mai proaspat si mai bun ca zarzavaturi si legume), cu peste sau in alternativa cu carne alba (de pasare, de iepure, etc).
La mic dejun: ceai sau cafea si UN SINGUR fruct proapat: de ex un mar, impreuna cu nuci, alune, migdale, pinoli, etc. (un singur pumn!). NU biscuti, NU cereale, NU briose pt ca au IG prea mare!
GUSTAREA (de la h 11 sau de la h 17): un fresh de grepfruit / portocale de ex, un iaurt, sau un alt fruct (mar sau un SINGUR pumn de strugruri, cirese, prune, etc), cu sau fara nuci, alune, migdale, etc.
Pranzul si cina: SALATA ENORMA + peste sau carne alba (cata vreti!). La salate insa puneti ulei extravirgin de masline din belsug, pt ca este antioxidant, aduce multe calorii, dar nu cere insulina pt a fi "ars" din punct de vedere metabolic. Salata singura fara ulei este hipocalorica, iar un bolnav obez si activ, are nevoie de calorii la greutatea pe care o are, altfel risca sa cada pe strada de foame si de hipoglicemie.
Se poate UN pahar mare de vin seara (are ceva calorii insa: 1L vin~1000cal circa). NU bere! IG >100. Se poate o cafea, mai bine fara zahar. Zahar = eliberarea de insulina in mod gratuit... Si asta costa!
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
Singurul DULCE permis este CIOCOLATA AMARA peste 80/85% cacao. Si mierea, cam 1-2 linguri/zi.
SA NU UITATI CA HORMONUL OBEZITATII ESTE INSULINA!
CU CAT AVEM MAI PUTINA INSULINA IN CIRCULATIE, CU ATAT PUTEM CONTROLA MAI BINE FOAMEA SI OBEZITATEA.
DACA BOLNAVUL NU MANACA DULCIURI, FAINA, OREZ, CARTOFI, FRUCTE IN EXCES, NU FOLOSESTE INSULINA Si NU ARE FOAME. NU UITATI CA TOATE GRASIMILE DIN NUCI, ALUNE, MIGDALE, ULEI, SAMBURI, ETC, NU AU NEVOIE DE INSULINA CA SA FIE METABOLIZATE! DE ACEEA BOLNAVUL NU ARE FOAME SI SE POATE ABTINE!
SLABESTE SI NU SUFERA DE FOAME !!
Cautati daca gasiti DIETA ZONA de Barry Sears, nu pentru ca sa o urmati ca dieta, ci ca sa intelegeti mai bine cum este gandit carburatorul uman / metabolismul nostru. Sau cautati in internet: scrieti in Google “indice glicemic” si cititi un pic sa vedeti cam ce se spune. Nu toate site-urile sunt suficient de explicite (gasiti diverse valori pt IG!) dar va vor ajuta sa va faceti o idee mai concreta. In orice caz indicele glicemic reprezinta totdeauna o valoare medie, dependenta de gradul de maturizarea al alimentului, de gradul de hidratare sau de coacere, de varietatea biologica, etc.
Ultimul aspect: Cum sa va “gatiti” salata mixta.
Mai intai stoarceti o lamaie (sau chiar doua daca va place, sau daca gatiti pentru mai multe persoane). Apoi taiati foarte, foarte fin o ceapa (de preferinta rosie ca are mai multi antioxidanti). Ceapa se taie imediat dupa lamaie pentru ca aciditatea din lamaie ii va reduce mult din mirosul specific. Ea va da gust salatei, contine aceeasi catitate de Vit C ca si o lamaie dar are in plus antibiotice specifice naturale si desigur antioxidanti. Evident ca ceapa nu este obligatorie… Dar cred ca merita! Apoi adaugati uleiul de masline, mult, extravirgin si de cea mai buna calitate! Costa, dar in mod sigur merita! Progresiv adaugati apoi tot ce mai aveti la dispozitie: salata, rosii, ardei, morcovul, varza, telina, etc, etc, cat mai proaspete posibil: adica cu cat mai multi antioxidanti in interior. Pentru ca noi de aici luam antioxidantii “cu imprumut”, mai ales atunci cand nu mai suntem tineri. Conservarea ca si gatitul distruge / reduce catitatea
de antioxidanti. “Animalul-om”, NU avea nici aragaz si nici microunde. Un singur exemplu: morcovul CRUD are un IG ≈25, FIERT insa are un IG mult mai mare, de ≈75, plus ca prin fierbere isi pierde antioxidantii. Nu merita deci sa il fierbeti! Mestecam progresiv “compozitia” pentru ca asta ii va da gustul aromat si bun. De aceea se si pune uleiul de la inceput. Si inca ceva important: salata se face intr-un bol mare de sticla, pentru ca sticla ii garanteaza gustul! Daca aveti (si e bine sa aveti), adaugati nuci si/sau o lingura de seminte de in, susan, de floarea soarelui sau de dovleac: contin “acizi grasi esentiali” si proteine – in medie cam 20% proteine! Cum stiti (cred) carnea sau branza NU au o concentratie mai mare de proteine! Dar proteinele vegetale NU au hormoni,NU au antibiotice si NU au colesterol in ele. Eu zic ca merita, nu credeti? Daca va place adaugati la final ardei iute, chiar si uscat: este antioxidant, antiparazitar si da gust. NU se pune sare! Daca vreti si va place, puneti hrean, si/sau cimbru, busuioc, etc.
Apoi aduceti la masa pestele, chiar si cel conservat! Este prima alegere in ceea ce priveste selectia de proteine animale pentru om. Are grasimi esentiale! Adica acelea din creier. Va mai aduceti aminte ce spunea Iisus in Biblie? Sau, pentru cine nu iubeste pestele, poate consuma in schimb carne alba, de pasare de ex. Pofta buna!
Inca ceva:
Pentru ca “dieta” sa fie completa, aveti nevoie de un cantar digital, foarte bun si foarte precis. Este nevoie sa va cantariti, sa nu zicem zilnic, dar oricum destul de des. Mai bine dimineata. Cantarul va fi DIRIJORUL ORCHESTREI, cel care va va tine informati cum merge carburatorul D-vs, pe care v-ati propus sa il “disciplinati”. Fara foame si cu greutatea in scadere, va asigur ca TOTUL va fi OK!
Mult succes! Aveti incredere va rog: F U N C T I O N E A Z A !!
Nota Bene: o zi pe saptamana aveti un “bonus” si puteti manca ce si cum va place! Desi nu ar fi corect, am vazut ca la inceput cel putin, bolnavul are nevoie de aceasta gratificare.
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
ALIMENTE SI PRODUSE CU I.G. SCAZUT
Fasole japoneza (Azuki) 35 Fasole Cannellini 35 Cassoulet (un fel de mancare din carne si fasole) 35 Naut (conserva) 35 Fasole alba mare 35 Fasole neagra 35 Fasole rosie 35 Falafel (naut) 35 Faina de naut 35 Fico (fructe proaspete) 35 Inghetata de frisca (cu fructoza) 35 Floarea soarelui (seminte) 35 Iaurt** 35 Drojdie 35 Drojdie de bere 35 In, susan, mac (seminte) 35 Porumb indian 35 Gutuie (fructe proaspete) 35 Mela-cannella, graviola, guanabana 35 Rodie (fructe proaspete) 35 Mere (piure, neindulcite) 35 Mere (fructe proaspete) 35 Mere uscate 35 Paine Esseno (de cereale incoltite) 35 Piersici (fructe proaspete) 35 Nectarine (albe/galbene; fructe proaspete) 35 Mazare(proaspata) 35 Mazare (proaspata) 35 Rosii uscate 35 Prune (fructe proaspete) 35 Piure de migdale alb (neindulcit) 35 Quinoa 35 Orez salbatic 35 Sos / bulion de rosii, (neindulcit) 35 Radacina de telina cruda 35 Mustar 35 Suc de rosii 35 Paste de “grano duro” 35 Biscuiti dietetici Wasa™ fibra (24%) 35 Iaurt de soia (cu arome) 35 Usturoiul 30 Caise (fructe proaspete) 30 Sfecla (cruda) 30 Morcovi (cruzi) 30 Naut 30 Fasole 30 Branza proaspata, urda** 30 Fructe zaharisite (neindulcite) 30 Fructul pasiunii, maracuja 30 Lapte de migdale 30 Lapte de soia 30 Lapte de ovaz (nefiert) 30 Latte proaspat/praf** 30 Lapte** (degresat si nedegresat) 30 Linte 30 Linte galbena 30 Mandarine, clementine 30 Marmelada (neindulcita) 30 Pere (fructe proaspete) 30 Rosii 30 Grapefruit (fructe proaspete) 30 Gulie (crude) 30 Coacaze rosii 30 Fidea de soia 30 Cirese 25 Ciocolata neagra (>70% cacao) 25 Fasole mungo (soia) 25 Fasole pitica 25 Faina de soia 25 Capsuni (fructe proaspete) 25 Hummus (crema de naut) 25 Zmeura (fructe proaspete) 25 Linte verde 25 Afine negre 25 Mure 25 Arpacas 25 Unt de arahide (neindulcit) 25 Mazare uscata 25 Piure de migdale integrale (neindulcit) 25 Piure de alune integrale (neindulcit) 25 Ribes 25 Seminte de dovleac 25 Agrise 25 Cacao pulbere (fara zahar) 20 Anghinare 20 Cirese de Antille 20 Ciocolata neagra (>85% cacao) 20 Inima de palmier 20 Fructoza 20 Muguri de bambus 20 Vinete 20 Ratatouille (legume firte amestecate) 20 Sos tamari (fara adaos de zahar sau indulcitori) 20 Soia de gatit 20 Suc de lamaie (neindulcit) 20 Iaurt de soia (natural) 20 Agave (sirop) 15 Alchechengi comune 15 Anacardi 15 Arahide 15 Sparanghel 15 Sfecla 15 Brocoli 15 Conopida 15 Varza de Bruxelles 15 Varza 15 Castraveti 15 Castraveti murati, muraturi 15 Ceapa 15 Varza murata 15 Tarata (de grau, de ovaz...) 15 Stevie 15 Fasole pastai 15 Faina de roscove 15 Fenicul 15 Ciuperci 15
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
All Bran™ 50 Ananas, suc de (neindulcit) 50 Baton energizant cu cereale (neindulcit) 50 Orez Basmati 50 Biscuiti (Faina integrala, neindulciti) 50 Cachi 50 Chaiote (piure) 50 Kiwi* 50 Litchi (fructe proaspete) 50 Macaroane (faina de grau dur) 50 Mango (fructe proaspete) 50 Muesli (neindulcit) 50 Paine pe baza de quinoa (cca 65 % quinoa) 50 Paine din faina spelta 50 Paste integrale (grau integral) 50 Cartofi dulci 50 Orez integral 50 Suc de mere (neindulcit) 50 Suc de afine (neindulcit) 50 Surimi 50 Topinambur, anghinare de Ierusalim 50 Wasa light ™ 50 Ananas (fructe proaspete) 45 Banana verde (cruda) 45 Banana verde (cruda) 45 Banane (necoapte) 45 Baton de cioccolato (fara adaos de zahar tipul Montignac®) 45 Grau Bulgur, grau bulgur integral grau copt) 45 Fidea 45 Cocos, nuca de cocos 45 Cuscus integral, gris integral 45 Faina de alac (integrala) 45 Faina din grau kamut (integrala) 45 Cereale (tip Ebly) 45 Cereale integrale (neindulcite) 45 Afine 45 Orz 45 Paine de Kamut 45 Paine toast, faina integrala fara zahar 45 Paste Pilpil (de grau) 45 Mazare (conserva) 45 Orez Basmati integral 45 Sos / pasta de rosii (cu zahar) 45 Secara (integrala; faina, paine) 45 Suc de grapefruit (neindulcit) 45 Suc de portocale (neindulcit) 45 Struguri (fructe proaspete) 45 Caise uscate 45 Ovaz 40 Biscuiti (faina integrala, neindulciti) 40 Unt de arahide (fara adaos de zahar) 40 Cicoare (bautura) 40 Fasole rosie (la cutie) 40 Falafel (din fasole verde – fava) 40 Faina de quinoa 40 Grau Farro 40 Faina de grau Farro (integrala) 40 Fasole verde fava (cruda) 40 Smochine uscate 40 Fulgi de ovaz (nepreparati) 40 Jeleu de gutui (neindulcit) 40 Hrisca (integrala; paine din faina) 40 Kamut (grau integral) 40 Lapte de cocos 40 Lactoza 40 Paine 100% integrala din maia naturala 40 Paine nedospita (faina integrala) 40 Paste integrale, al dente 40 Pepino (pepenele para) 40 Prune uscate 40 Pumpernickel 40 Piure de susan tahin 40 Cidru uscat 40 Serbet (neindulcit) 40 Spaghetti al dente (fierte 5 min.) 40 Suc de morcovi (neindulcit) 40
Germeni 15 Germeni de cereale 15 Andive, cicoare 15 Salata (laptuci, scarola, creata, valeriana, ecc,) 15 Lupin 15 Migdala 15 Alune de padure 15 Nuci 15 Masline 15 Ardei iute 15 Ardei gras 15 Pesto 15 Pinoli 15 Fistic 15 Praz 15 Rabarbar 15 Ridichii 15 Coacaz negru 15 Arpagic 15 Frunze de telina 15 Soia 15 Spanac 15 Tofu 15 Ginger 15 Dovlecei 15 Avocado 10 Otet 5 Crustacee (homar, rac, langusta) 5 Condimente, plante aromatice (patrunjel, busuioc, oregano, chimen, scortisoara, vanilie, etc.)
5
ALIMENTE SI PRODUSE CU I.G. MEDIU Ultimo aggiornamento (domenica 23 marzo 2008) © TopTraing.it
CERIN Gheorghe MD, PhD, FESC
www. cardioteam.it www. cardioteamfoundation.org
ALIMENTE SI PRODUSE CU I.G. CRESCUT Ultimo aggiornamento (domenica 23 marzo 2008) © TopTraing.iting.it
Sirop de porumb 115 Berea* 110
Amidon modificat 100 Glucoza 100
Sirop de grau, sirop de orez 100 Sirop de glucoza 100
Faina de orez 95 Amidon de cartofi (amidon) 95
Cartofi la cuptor 95 Cartofi pai 95
Paine alba fara gluten 90 Fulgi de cartofi (istantanee) 90
Orez glutinos 90 Arrowroot, Maranta arundinacea 85
Morcovi (gatiti, fierti)* 85 Cereale (din grau turcesc) 85
Faina alba de grau 85 Orez cu lapte 85
Porumb (amidon din porumb) 85 Paine foarte rafinata, pane feliata (tip Harry's®) 85
Paine pentru hamburger 85 Pastarnac* 85
Pop corn (neindulcit) 85 Varza (gatita)* 85
Orez pentru gatire rapida (prefiert) 85 Orez expandat, prajituri de orez 85
Telina fiarta (gatita)* 85 Tapioca 85
Prajitura de orez 85 Fasole verde Fava (preparata) 80
Piure de cartofi 80 Pepene verde, pepene galben,* 75
Gofra cu zahar 75 Gogosi 75
Lasagne (faina de grau) 75 Orez cu lapte (indulcit) 75
Dovleac (de diferite tipuri)* 75 Dovleac* 75
Amaranto sufleu 70 Covrigi 70
Banana verde 70 Bauturi gazoase, bauturi pe baza de cola (tip Coca Cola®) 70
Biscuiti 70 Briose 70
Cereale rafinate indulcite 70 Ciocolata (cu zahar) 70
Croissant 70 Dattero 70
Faina de porumb 70 Paine prajita 70
Gnocchi (tip de paste fainoase) 70 Melasa, sirop de gatit 70
Mei 70 Paine nedospita (faina alba) 70
Paine alba, Baghete 70 Pine de orez 70
Cartofi fierti, decojiti 70 Cartofi prajiti, chips 70
Mamaliga 70 Mamaliga, malai 70
Ravioli (faina de grau) 70 Orez obisnuit 70
Orez pilaf 70 Napi 70
Special K® (marca de cereale tip Kellog's) 70 Tacos 70
Macaroane, fidea (faina de grau) 70 Zahar alb (zaharoza) 70
Zahar brun (integral) 70 Ananas (conserva) 65
Sfecla (gatita)* 65 Cuscus 65
Corn cu ciocolata 65 Faina semi-integrala 65
Fructe confiate (cu zahar) 65 Fructul de paine (fruit a pain) 65
Jeleu de gutui (cu zahar) 65 Igname 65
Porumb boabe 65 Marmelada (cu zahar) 65
Mars®, Snickers®, Nuts®, etc. 65 Muesli (cu zahar, miere…) 65
Paine de secara (30% secara) 65 Paine integrala 65
Pane neagra 65 Cartofi fierti in coaja (in apa/aburi) 65
Cartofi fierti in coaja (in apa/aburi) 65 Sirop de artar 65
Serbet (cu zahar) 65 Tamarindo (dulce) 65
Coacaze, Stafide 65 Caise la conserva (con zucchero) 60
Banana (coapta) 60 Castane 60
Ciocolata pulbere (indulcita) 60 Faina integrala 60
Inghetata de vanilie (cu zahar) 60 Lasagne (grau) 60
Maioneza (industriala, cu zahar) 60 Pepene galben* 60
Miere 60 Orz perlat 60
Ovomaltina (bautura care are la baza malt de orz) 60 Paine cu lapte 60
Pizza 60 Terci de ovaz 60
Ravioli (grau) 60 Orez de Camargue 60
Orez lung 60 Orez parfumat (Jasmine) 60
Gris de grau 60 Biscuiti Sables (faina, unt, zahar) 55
Grau Bulgur 55 Ketchup 55
Mango, suc de (fara zahar) 55 Manioc (amar) 55
Manioc (dulce) 55 Mosmon 55
Nutella® 55 Papaya (fructe proaspete) 55
Piersici (conservate cu zahar) 55 Orez rosu 55
Sirop de cicoare 55 Mustar (cu adaos de zahar) 55
Spaghetti bine fierte 55 Suc de struguri (neindulcit) 55
Sushi 55 Macaroane (bine fierte) 55
