S`n`tate Remedii bl]ndepentru anemiaferipriv[

PAGINA 5

Noua colec\ie Ineditcombin[ elegan\aclasic[ ;i modernismulFrumuse]e

&

IAnul XVI Nr. 801 Duminic[ 30 septembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

125 de ani de la inaugurarealiniei de cale ferat[Ghilvaci - Ardusad

Sătmarul a fost eliberat de subocupaţie maghiară la 25 octombrie1944. Între 1940 şi 1944, n-a existatîn oraş nicio şcoală cu limbă de pre-dare română. Viaţa civilă începea săintre în normal după eliberarea ulti-melor brazde din glia strămoşească.Şcolile începeau să-şi reia activitatea,dar, spre surprinderea românilor, toa-te doar în limba maghiară. În SatuMare, toată administraţia funcţionadupă vechile structuri din timpulocupaţiei maghiare.

Bianca Roşca a intrat în clubul se-lect al membrilor Mensa, cei mai in-teligenţi oameni de pe planetă, cu uncoeficient de inteligenţă de peste 130.Este o organizaţie internaţională non-profit a oamenilor cu un IQ mult pes-te medie, membrii ei clasându-seprintre primii 2% la testele de inteli-genţă folosite de organizaţie. A fostfondată în 1946 de Roland Berrill, unavocat australian, şi Lancelot Ware,un om de ştiinţă britanic.

Există şi profesori care îşi depăşesccondiţia meseriei lor de buni peda-gogi, devenind autori de lucrări şti-inţifice sau de altă natură, autori decărţi şi articole în diverse publicaţii înţară şi chiar în străinătate. Sunt aceioameni care îşi dedică timpul şi ener-gia pentru a adăuga valoare domeniu-lui în care activează contribuind astfella progresul societăţii. Ei sunt nu doarprofesori de matematică sau de istorie,ci matematicieni sau istorici.

Căile ferate din jurul Sătmarului s-au construit din interese locale, datorită dezvolt[riieconomice a zonei, bogat[ în grâne, păşuni şi livezi, dar şi cu păduri

O lun[ plin[ de muzici alese<Zilele Muzicale S[tm[rene

PAGINA 3

PAGINA 10

PAGINA 4

PAGINA 11

PAGINA 9

O echipă de specialişti a propus încadrul unui studiu o metodă straniepentru salvarea calotei glaciare dinAntarctica. Aceştia doresc construireaunui zid sub stratul de gheaţă pentruprotejarea lui de efectele încălziriiglobale. Michael J. Wolovick şi John C.Moore au publicat o lucrare ce detaliazăutilizarea geoingineriei pentruîncetinirea prăbuşirii calotei glaciare.Acest lucru ar putea furnizacercetătorilor mai mult timp pentrudemararea unui plan de inversare aefectelor încălzirii globale. Încălzireaglobală a provocat prăbuşirea rapidă acalotei de gheaţă din Antarctica şiGroenlanda, fapt ce a dus la creştereanivelului apelor într-un ritm alarmant.Conform NASA, încă din 1993, nivelulmărilor şi oceanelor a început să creascăla o cotă de trei milimetri pe an dincauza topirii calotei şi a gheţarilormontani.  Astfel, Wolovick şi Moore au propusconstruirea unui unui zid sub calota degheaţă. Studiul s-a axat pe gheţarulwaites din Antarctica, unul dintre ceimai instabili care, în cazul topirii, arputea construibui semnificativ lacreşterea nivelului apelor pe tot globul.“waites ar putea declanşa cu uşurinţăun efect în lanţ ce ar duce la topireacalotei glaciare din vestul Antarcticii.În consecinţă, acest lucru ar putea ducela creşterea nivelului apelor cu treimetri”, a declarat Wolovick, din cadrulUniversităţii Princeton, New Jersey. 

Planul “nebunesc”care ar putea ajuta

la salvarea Antarcticii;i a întregii planete

Ştiam deja că trimiterea oamenilorpe Marte este o misiune periculoasă.Acum ştim şi că vor fi expuşi la o dozăletală de radiaţie cosmică. Vestea bunăeste că acum se ştie de câtă radiaţie estevorba, astfel că, până atunci, agenţiilespaţiale se pot pregăti în consecinţă. În 2016, Roscosmos şi ESA au lansatTGO (Trace Gas Orbiter), o sondă înorbita lui Marte care are scopul de amonitoriza atmosfera Planetei Roşii. Deasemenea, TGO a colectat date cu privirela fluxul de radiaţie în călătoria sa de peTerra pe orbita marţiană - aceeaşicălătorie pe care o vor avea astronauţiiîn (probabil) următorul deceniu - aşadar,acum se ştie câtă radiaţie vor întâlni pedrum, scrie Futurism. Conform calculelor cercetătorilor,pe care le-au prezentat recent laEuropean Planetary Science Congress,un voiaj de 12 luni pe Marte va expuneastronauţii la o radiaţie de 600 de mSv,echivalentul a circa 600 de radiografii lazona toracică. Ar fi 60% din limita deradiaţii la care sunt expuşi astronauţiiîn toată cariera lor. Calculele sondei nu au luat înconsiderare expunerea la radiaţii aastronautului în perioada când acestase află pe Marte sau pe orbita planeteivecine, ci doar expunerea în timpulcălătoriei efective.

Astronau\ii carevor c[l[tori pe Martevor fi expu;i la o doz[

letal[ de radia\ie

Carmen Brum[< cum s[ ne alegem corect instructorul personal

PAGINA 8 PAGINA 7

~n 1945, Liceul Mihai Eminescu `;i deschidea

por\ile ca ;coal[ cupredare ̀ n limba rom]n[

O elev[ din Gala\i,printre cei mai inteligen\i

oameni de pe planet[

Profesorul dr. KissSándor - bilan\ bogat

la final de carier[

2 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

În antichitate, mai ales la po-poarele estice, femeia a avut unrol de subordonat. Bărbatul a do-minat net ;i femeia i-a fost subor-donată necondiționat. Cu progre-sul culturii, s-a tot mic;orat dife-rența socială între cele două sexe,;i cultura din vest a făcut din fe-meie o tovară;ă de viață cu drep-turi egale cu bărbatul.

Fără îndoială, femeile chiar merităsă fie a;a, nu merită ;i nu trebuie dis-cutată această chestiune, a;a cum maifac unii, care cred că rolul femeii estedoar să gătească în bucătărie.

Pe de o parte nu se poate contestacă femeia are dreptul să-;i dezvolte ca-pacitățile intelectuale, dar, pe de altăparte, trebuie să ținem cont de tristuladevăr că suntem martorii unei supra-saturații în privința prezenței femeilormai ales pe tărâmul forței de muncăintelectuală prin înmulțirea celor cudiplomă din rândul a;a zisului sex maislab, lucru ce va aduce la ni;te stări cri-tice în viitor.

Cel mai important lucru este să ți-nem cont ;i în această chestiune im-portantă de legile naturii care sunt în-totdeauna cele mai drepte. :i femeia amâncat din fructul pomului din Para-dis, însă sarcina ei naturală este în pri-mul rând să fie mamă. Deci, femeiatrebuie în primul rând să-;i îndepli-nească rolul ei natural ;i să fie femini-nă.

Orice abuz pentru promovareaemancipării în defavoarea feminitățiise va răzbuna, pentru că nu corespundefiziologiei feminine, ;i nu poate aveaun viitor sustenabil.

De ce dorim ca femeiasă se îmbrace ca un bărbat?

Un exemplu elocvent este chestiu-nea îmbrăcămintei feminine, care esteobiectul multor reforme cu care eman-cipatorii se preocupă cu mult entu-ziasm. Femeia are ;i a;a o mare pasiunefață de vestimentație ;i de modă, ;i eucred că această pasiune duce ;i la do-rin\a ei de a se îmbrăca în ținută băr-bătească.

Eu nu cred că ținuta feminină deazi ar fi una ideală. Din punct de vedereal sănătății, sigur nu. Însă chiar dacăeste necesară o reformă în privința ves-timentației feminine, de ce dorim cafemeia să se îmbrace ca un bărbat – ui-tând de feminitatea ei. Asta e tendin-ța.

Cuno;tințele femeii sunt o comoa-ră a națiunii, exact a;a cum sunt ;i celeale bărbaților. Suntem mândri de ele.Însă dacă aceste cuno;tințe duc la con-cluzia că femeia are voie să uite de me-nirea ei naturală ;i va deveni una care`l imit[ pe bărbat maimuțărindu-se,atunci este vorba de ceva disonant, ;inu merită nicio apreciere.

(Szamos, 12. oct. 1899)

Viitorulmeseria;ilor no;tri

Eu am avut timp de 25 de anio prăvălie de produse de piele aiciîn ora;, ;i astfel am avut legăturide afaceri strânse pe un timp în-delungat cu cea mai mare parte atăbăcarilor, cizmarilor ;i panto-farilor no;tri. Cred că am obliga-ția să atrag atenția opiniei publiceasupra decăderii acestor meserii,sperând că voi contribui la reme-dierea situației.

Este un fapt în general recunoscutcă industria fabricilor sugrumă pestetot mica industrie, cele trei meseriiamintite aici au fost distruse la fel decătre industria de fabrică. Dar cel mairegretabil fapt este că nu de către in-dustria autohtonă (aceasta lipsind), cide către industria austriacă, cehă ;i mo-ravă. Tăbăcarii, cizmarii ;i pantofariis-au dezvoltat, mai mult, s-au îmbo-gățit până la sfâr;itul anilor ;aptezeci,până când monarhia noastră a aplicatprotecții vamale în favoarea fabricilorde piele ;i de încălțăminte din Austriacare deja au fost dezvoltate. Au fost sta-bilite taxe vamale uria;e pentru pro-dusele de piele importate din America;i India, ;i pe încălțămintea din Ger-mania, astfel s-a putut dezvolta indus-tria pielii ;i încălțămintei din Austria,a;a că piața din Ungaria a fost umplutăde aceste produse.

Cu această concurență nu a maiputut ține pasul nici tăbăcarul, nicipantofarul de la noi. De atunci, nicifata de la țară, nici servitoarea de laora; nu mai cumpără încălțăminte dela cizmarul nostru, pentru că cea cehăeste mai la modă ;i mai ieftină.

Aceastea sunt cauzele decăderiiacestor trei meserii. Din păcate, mese-ria;ii no;tri nici nu au încercat să con-tracareze acest fenomen, ei nu au fon-dat nicio fabrică cu eforturi comune.

Semnează< Teitelbaum Herman

Nagybánya és Vidéke

Ziarul nostru frate din Baia Maresărbătore;te 25 de ani de existență însala festivă a hotelului de acolo, cu în-cepere de la ora 8 seara cu o cină pu-blică la care sunt a;teptate şi redacțiileziarelor locale. Trimitem colegilor celemai bune urări de noroc până la nuntade aur.

Cânepă pe apă

În urma ploilor abundente, râul So-me; a ie;it în multe locuri din matcă,;i vâltoarea a m[turat lucrurile ie;ite`n cale. A;a au venit ;i cei 24 de snopide cânepă din amonte până la ;trandullui Fink. Snopii au fost sco;i din apă,

;i pot fi preluați de către proprietariiidentificați de la căpitănia de poliție.

Sfâr;itul epidemieide pestă porcină

S-a terminat epidemia de pestăporcină la Botiz, Ru;eni, Hrip ;i Tătă-ră;ti, ;i a fost desființată carantina. Înschimb, epidemia a apărut laMărtine;ti, prin urmare, aici s-a insti-tuit carantina.

Deschiderea cofetăriei

Avem onoarea să aducem lacuno;tința onoratului public că în datade 4 octombrie deschidem cofetărianoastră pe strada Hám János nr. 1 (aziHorea), lângă teatrul oră;enesc, cu mo-bilier adecvat ;i conform epocii noas-tre.

Noi am funcționat ani în ;ir în ca-pitalele interne ;i externe ca furnizoriai firmelor regale, după ce am avutonoarea să oferim serviciile noastrepublicului de aici. Vă oferim cele maidelicioase produse de producție pro-prie ;i torturi. O noutate< invențianoastră proprie tortul Secession.

Solicitându-vă susținerea, cu stimătotală<Gindl. A. ;i asociatul

Pâine vindecătoarepentru sănătate Pâinea Kristyor are un efect benefic

asupra organelor digestive ;i hrăne;teexcepțional. Pentru cei cu afecțiuni lastomac, ea este de neînlocuit ;i estefără pereche pentru cei cu constipație.Se găse;te exclusiv la Szentpéteri Gézadin Satu Mare. Comenzi din provincieprin Müller R. din Arad, str. Kápolna28.(Szamos, 1 oct. 1899)

Moartea farmacistului

Farmacistul Almássy József, caredupă mai multe demersuri ;i după oa;teptare de 3 ani a obținut în anul încurs autorizația de a-;i deschide far-macia la Viile Satu Mare, a murit lângăBudapesta, în localitatea Török Bálint.Am aflat vestea cu mare regret. El a fă-cut toate demersurile pentru deschi-derea farmaciei, a închiriat o locațielângă moara din localitate, a procuratmobila ;i tot necesarul pentru farmaciape care a vrut să o deschidă la 1 no-iembrie, cu care s-ar fi deschis ;i unviitor strălucit pentru regretatul far-macist. Să-i fie țărâna u;oară!(Szamos, 15 oct. 1899)

Traducere< Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Curățarea vitrinelor

Curățarea vitrinelor ;i amenajarealor, este permisă doar până la ora 8 di-mineața. Cei care nu respectă acest ter-men, vor fi sancționați pe baza unui nouordin. Câțiva comercianți au ;i fostamendați deja. Să ia aminte ;i restul.

Mărirea dobânzii

Consiliul general al Băncii Austro-ungare a hotărât mărirea cu 1% a do-bânzilor hârtiilor de valoare de la 6 oc-tombrie, ea fiind 6%. Această măsurăprive;te ;i instituțiile financiare locale,pentru că se va calcula ;i la ele 6% la îm-prumuturi acordate.

TeatruÎn data de 4 octombrie a fost pre-

zentată piesa nemuritoare „Fabricantulde fier” de Ohnet, în fața unei săli aproa-pe goale. În rolul lui Claire am văzut-ope Ardai Ida, care s-a confirmat total înrolul acesta tragic. Ea a prezentat cu unjoc viu, cu un realism captivant carac-terul pasionant al femeii aristocrate în-gâmfate, lupta ei sufletească ;i revenireaei. Partenerul ei Morvai (Derblay Fülöp)s-a străduit, însă declamația nu i-a reu;itde multe ori, ;i nu a putut acorda destulăculoare glasului. El a fost cel mai bun lafinalul cu efect al actului doi, unde a me-ritat pe deplin aplauzele publicului. Soțialui Latabár (în rolul marchizei Beulieu)a colaborat cu o interpretare adecvată,însă se pare că ea este mai bună în roluricomice, a;a cum a demonstrat în serileanterioare. Palugyai Vilma (Athenais) afost un pic monotonă în dicție, însă in-terpretarea ei a fost fără cusururi. Ceicu roluri mai mici s-au străduit ;i ei, însămenționăm că rolul prințului Bligny nueste pentru Saja. El este mai bun în roluricomice, ;i el ar trebui trimis pe scenădoar în astfel de roluri.(Szamos, 8 oct. 1899)

*Miercuri, publicul care a umplut sala

mai mult decât pe jumătate, s-a pututdelecta cu „Povestirile lui Hoffmann”.Această operetă clasică a lui Offenbacha fost o probă adevărată a capacitățilorvocale ale trupei. S-a dovedit din nou,că directorul Rakodczay ;i-a ales cu pri-cepere trupa. Din punct de vedere vocal;i al instruirii, trupa s-a dovedit ca fiinduna bună. Dacă am registrat neajunsuri,ele derivă din faptul că trupa ;i orchestraîncă nu s-au armonizat. Corul a fost maislab în primul act, însă în ultimul a fostdeja bun. Publicul a plecat în generalmulțumit.(Szamos, 15 oct. 1899)

ISTORIEOrice abuz pentru promovarea emancipării în defavoarea feminității se va răzbuna, pentru că

nu corespunde fiziologiei feminine, ;i nu poate avea un viitor sustenabil. Un exemplu elocvent estechestiunea îmbrăcămintei feminine, care este obiectul multor reforme cu care emancipatorii sepreocupă cu mult entuziasm.

1900 - femeie `n pantaloni pentru c[l[rie

Octombrie 1899Chestiunea

femeii

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

30 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIECăile ferate din jurul Sătmarului s-au construit din interese locale, datorită dezvolt[rii eco-

nomice a bazinului râului Someş, din Ţinutul Sătmarului, zonă agrară bogată în grâne, păşunişi livezi, dar şi cu păduri în zona de dealuri.

Căile Ferate Române - CFR, cainstituţie, a fost fondată în 1880,iar prima cale ferată pe teritoriulactual al României a fost deschis[în 1854. Pe actualul teritoriu al Ro-mâniei, prima linie a fost deschisăpe 20 august 1854 şi făcea legăturaîntre Oraviţa (în Banat) şi Baziaş,un port la Dunăre. Având o lungi-me de 62,5 km, linia a fost folosităiniţial doar pentru transportul căr-bunelui. Începând cu 12 ianuarie1855, linia a fost administrată deCăile Ferate Austriece, Banatul fi-ind în acel timp parte a ImperiuluiAustriac.

Relaţia Oraviţa - Baziaş a fost deschisăşi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie1856, după ce au fost efectuate diverse îm-bun[tăţiri tehnice la linie.

Între anii 1864 şi 1880, diverse căi fe-rate au fost construite pe teritoriul Princi-patelor Unite. Compania engleză John Tre-vor-Barkley a început construcţia linieiBucureşti - Giurgiu la 1 septembrie 1865.Bucureşti - Giurgiu fost deschisă pentrutrafic la 26 august 1869 şi a fost prima linieconstruită pe teritoriul românesc din aceltimp.

În septembrie 1866 Parlamentul Ro-mâniei a aprobat construcţia unei linii de915 km, de la Vârciorova până la Roman,care să trecă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău,Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe impor-tante la acea vreme. Costul construcţieiera de 270.000 de franci de aur pe kilome-tru şi construcţia a fost încredinţată con-sorţiului german Strousberg. Linia a fostdeschisă în mai multe etape.

Gara de Nord din Bucureşti a fost in-augurată la 10 septembrie 1868. În ianuarie1880 Parlamentul României a votat pentrutransferul liniei Vârciorova - Roman dinadministrarea privată a consorţiuluiStrousberg în administrare naţională, iarguvernul a înfiinţat instituţia Căilor FerateRomâne.

Concomitent cu existenţa căilor feratede linie normală, necesităţile economicelocale au impus înfiinţarea unor tronsoanede cale ferată îngustă inclusiv la noi în ju-deţ. Detalii privind aceste tronsoane decale ferată îngustă în zona Satu Mare, ne-a prezentat inginerul Lorincz Tiberiu, celcare a şi lucrat în domeniu, iar apoi şi-aîndreptat atenţia şi spre filatelia "ferovia-ră".

4 octombrie - 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale fera-tă îngustă Ghilvaci - Ardusat

Căile ferate din jurul Sătmarului s-auconstruit din interese locale, datorită dez-volt[rii economice a bazinului râului So-meş, din Ţinutul Sătmarului, zonă agrarăbogată în grâne, păşuni și livezi, dar şi cupăduri în zona de dealuri.

Ţinutul Sătmarului este unul de legen-dă, locuit de dacii liberi, dovezile atestând,că pe locul Sătmarului de astăzi a existato cetate, de pământ, Castrum Zotmarum,menţionată de Anonimus, ca domeniullui Menomorut, voievod care s-a opus un-gurilor care doreau s-o cotropească.

Oraşul Satu Mare a fost atestat docu-mentar între anii 1213 – 1221, devine unimportant punct de tranzit comercial, spreUngaria, Austria şi Polonia, ajungând du-pă secolul XVIII un centru puternic al ne-goţului şi meşteşugurilor.

Dezvoltarea căilor ferate din secolulXIX au dus la legarea zonei şi a oraşuluiSatu Mare la reţeua de cale ferată dejaexistentă din Autro – Ungaria. Pe data de2 septembrie 1867 s-a emis un document( aprobare ) pentru construirea liniei ma-gistrale Debrecen - Satu Mare - Sighetu

Marmaţiei. Cei 70 de km de cale ferată,între Debrecen – Valea lui Mihai - Careis-au inaugurat pe data 5 iunie 1871, iartronsonul următor, de 38 de km ̀ ntre Careişi Satu Mare s-a inaugurat doar după apro-ximativ 3 luni , pe data de 25 septembrie1871.

Între anii 1891-1894 Societatea CăiFerate - CF locale Carei - Şomcuta Mare,a construit linia Ghilvaci - :omcuta Mare, linie din care porţiunea dintre Ghilvaci– Ardusad a fost inaugurată la data de 4octombrie 1893.

Linia îngustă (ecartament - 760 mm)porneşte din staţia Ghilvaci (altitudine -116 m) trece prin zona de câmpie a So-meşului, ajungând până în staţia Ardud(altitudine - 131m ), apoi urcă printre de-alurile sătmărene până în staţia Ardusad(altitudine - 166 m ), urcă din nou printredealurile sălăjene traversând linia normalăJibou - Baia Mare pe malul drept al So-meşului pe sub podul de cale ferată înapropiere de staţia Ulmeni - Sălaj şi ajungeîn zona viticolă şi pomicolă Şomcuta Mare(altitudine - 200 m).

Linia iniţial a fost construită cu şină şiramificaţii tip 13,5 montate pe traverse delemn şi a permis un tonaj de 5,5 tone/osieşi o viteză de 20 km /h.

În perioada interbelică, linia a fost re-facţionată cu şină tip 17 şi 22,3 care aupermis acelaşi tonaj, dar o viteză mai marede 25 km/h. Razele minime de curburăau fost de 100 m şi declivităţi maxime de10 mm/m. Între anii 1959 - 1961, linia afost refacţionată cu şină tip 23,6 ; 24,5 şicu şină tip 40 SB (în special în curbe).

În urma inundaţiilor din anul 1970,linia între staţiile Ardusad şi Şomcuta Marea fost închisă , apoi în anul 1990 şi porţiu-nea de linie dintre staţiile Adusad -Crucişor. În anul 1994 , pe data de 1 aprilie,linia a fost închisă complet şi pe zona ra-masă între Ghilvaci - Ardud - Crucişor .Şinele de cale ferată si treavessele de lemnfiind culese de pe teren, fiind vândute șirevalorificate. O parte din locomotive șivagoane au fost transferate pe linia ingustăTurda - Abrud, restul au fost tăiate şi vân-dute ca fier vechi.

Două din locomotivele cu abur careau circulat pe acest segment de cale feratăla începutul secolului XX au ajuns ,,piesede muzeu’’< locomotiva cfi seria 764059este expusă în parcul de agrement ,, Gră-dina Romai ’’ din Satu Mare şi locomotivacfi seria 764410, un timp a fost expusă înfaţa sediului de şcoala personalului la De-poul de Locomotive din Satu Mare, apoiîn anul 2012 a fost achiziţtionată de Pri-măria din oraşul Zlatna şi este expusă încentrul oraşuului.

La construcţia liniei, toate gările aufost dotate cu clădiri de călători, birouride mişcare, cabine de acari, semnale Ba-novici, ulterior înlocuite cu semnale me-

canice. În anul 1975 pe această linie s-aintrodus conducerea centralizată a circu-laţiei, semnalele mecanice fiind înlocuitecu indicatoare fixe a punctului de secţio-nare. Circulatia a fost dirijată de operatorde la Regulatorul de Circulaţie de cale fe-rată îngustă - cfi din Satu Mare.

În staţia Ghilvaci au existat rampe deîncărcare - descărcare, linii de tranzbor-dare îngustă-normală, precum şi o rampăspecială pentru tranzbordarea vagoanelorşi locomotivelor de îngustă care necesitauducerea lor la reparaţii la Aletierul de Zonăşi la Depoul de Locomotive Satu Mare.Tot în staţia Ghilvaci se făcea legătura cutrenurile de călători pe linia nornală Carei- Satu Mare. Remorcarea trenurilor de cã-lãtori şi de marfã s-a fãcut cu locomotivede la Remiza din Ghilvaci, cu locomotivecu abur din seriile 389 ,490, 764, automo-toare, iar între anii 1968 - 1994, cu loco-motive diesel L 45 H.

La Uzina UNIO Satu Mare, începândcu anul 1927, se fabricau vagoane de caleferată normală şi îngustă. Şi după al doileaRăzboi Mondial, preocuparea de bază laUNIO Satu Mare a rămas fabricarea şi re-pararea de vagoane de cale ferată. În anul1945 s-au fabricat deja 351 de vagoane dincare o parte au circulat şi pe căile feratedin jurul Sătmarului.

O menţiune personală, spune interlo-cutorul nostru< ca nostalgic după trenuride odiniară, de cfi și ca om de meserie,inginer de cale ferată. În primii 15 ani deactivitate, am prins această linie în exploa-tare, chiar şi cu locomotive cu abur întreanii 1974 - 1976, ulterior cu locomotivediesel. Călătoria cu trenul în vagoane decălători sau pe platforma unui vagon demarfă pe această linie de cale ferată a fostchiar o plăcere pentru mine, dar şi pentruun călător obişnuit, vara sau iarna se pu-teau admira peisaje de basm… zone cudealuri, livezi, chiar şi cu brazi…zone cuaer curat.

85 de ani de la inaugurarealiniei de cale ferată îngustăde pe Valea Vaserului

Linia de cale ferată îngustă de pe ValeaVaserului a devenit cunoscută în întreagalume ca fiind ultima cale ferată forestierăadevărată, care funcţionează cu locomo-tive cu abur. Funcţionează în adevăratulsens al cuvântului, cu scopul iniţial pentrucare a fost construită, de a transporta lem-nul exploatat în zonă, dar acum şi cu scopturistic. Ea este o bogăţie atât din punct devedere tehnic, cât şi cultural, făcând partedin Parcul Natural ,,Munţii Maramu-reşului“ sub protecţie europeană privindexploatarea şi conservarea forestieră a zo-nei, din punct de vedere ecologic.

Calea ferată forestieră , numită adeseaşi ,,Mocăniţa de Maramureş” sau ,,Mo-

căniţa de pe Vealea Vaserului" se află înnordul României, la graniţa cu Ucraina,care pe un traseu de aproape 60 de km ur-măreşte Valea Vaserului.

Linia cu ecartament de 760 mm a fostconstruită între anii 1932 - 1933, când întoată Europa a fost răspândită construcţiade căi ferate forestiere, cu ecartament în-gust.

Pimul tronson de linie dintre Vişeu deSus ( a427 m) şi Paltin ( a640 m ) în lun-gime de 21,6 km a fost inaugurat la datade 1 octombrie 1933. Inaugurarea s-a făcutîn prezenţa personalităţilor de mare rangdin acea vreme< d-lui Voicu Niţescu, Mi-nistrul Agriculturii şi Domeniilor, a d-luiI. Mihalache fost ministru, Prefectului Ga-vril Iuga, oficialită\i locale şi judeţene şiofiţeri de de la Garnizoana din Sighet. Afost oficiată şi o slujbă religioasă pentrusfinţirea liniei de cale ferată ;i a fabricii decherestea din Vişeu de Sus (inaugurată totatunci). Inaugurarea a fost consemnată pelarg de presa locală din acea vreme.

Linia porneşte din Vişeu de Sus dingara CCF, merge pe lângă un drum neas-faltat presărat cu case, pe cca 8 km, pânăîn halta Delta - Novăţ, unde se formeazăun triunghi pentru bifurcaţie, loc undecale ferată se ramifică la dreapta pe o dis-tanţă de apropape 7 km spre Valea Novăţ,iar la stânga, de-a lungul râului Vaser, con-tinuă traseul spre Comanu. Prin Cozia,Paltin, Botizu, Făina şi până la Comanu,linia ferată trece printr-o regiune specta-culoasă din punct de vedere a peisajului<zone înguste ale defileului, poleite custânci, păduri, văi şerpuitoare, tunele , po-duri şi podeţe peste pâraiele afluenţi ai Va-serului. Peisaje de poveste.

Linia a fost construită cu şina de tip21,1 şi 23,6, pe traverse de lemn de caleferată îngustă (1,20 – 1, 40 m), cu declivităţimaxime de 15 - 18 %, curbe aspre cu razemici (50 – 80 m) …datele tehnice specificefiind ale unui traseu de munte, traseu decale ferată forestieră, care permitea o vitezăde circulaţie de 15 km şi o sarcină de 12t/osie.

110 ani de la inaugurarealiniei de cale ferată îngustăSatu Mare - Ardud

Dorinţa de a lega Transilvania de apu-sul Europei s-a manifestat încă din anul1840 printr-un proiect elaborat de specia-listul maghiar Szécsényi Istvan, supranu-mit şi ahitectul căilor ferate moderne dinUngaria, dar care a rămas nematerializatla acea dată din cauza mişcărilor revoluţio-nare din perioada 1848 - 1949 care au zgu-duit Ungaria.

Primul oraş din Transilvania care afost legat prin cale ferată de capitalele vesteuropene, a fost Oradea, devenind punctde plecare spre centrul Ardealului, spreCarpaţi şi Dunăre şi spre drumurile co-merciale ale Orientului. O altă prioritateîn Transilvania a fost construcţia liniei decale ferată Cluj - Oradea. În Parlamentulde la Budapesta, încă din anii 1832 şi 1836a fost discutată "Legea Căilor Ferate", carela punctul 7 avea prev[zut construirea căiiferate Budapesta - Oradea - Cluj, inaugu-rat[ pe data de 7 septembrie 1870. Liniilesecundare au fost construite ceva maitârziu. Aşa s-a intâmplat ;i cu linia `ntreOradea – Valea lui Mihai, inaugurată la2 iulie 1887 şi linia Debrecen - Valea luiMihai - Carei - Satu Mare, inaugurată la25 septembrie 1871. În acea perioadă, liniafiind pe teritoriul statului maghiar, MÁV-ul (Căile Ferate Maghiare înfinţate în1869) a propus printre primele proiecteconstruirea acestor căi ferate, care pentruguvernul de la Budapesta aveau în primulrând un pronunţat caracter strategic şi eco-nomic, pentru că legau reţeaua căilor feratemaghiare de o serie de localităţi impor-tante din Transilvania.

În jurul "S[tmarului", str[veche a;eza-

re în nord-vestul Transilvaniei, s-a realizatun sistem de căi ferate înguste, în podişulSomeşului, în diferite direcţii< de la SatuMare spre Bicsad, de la Satu Mare spre Ar-dud şi de la Ghilvaci spre Şomcuta Mare.

Linia Satu Mare - Ardud în lungimede 28,9 km a fost construită de către So-cietatea Căilor Locale Satu Mare - Ardud,cu un capital social de 1.640.000 K con-form foi de concesiune nr. 632/93. Pentruconstruirea liniei s-a primit aprobare înc[din luna ianuarie 1899 pentru HermanMihaly, primarul de atunci al Sătmaruluişi inginerul Gerster Bella, antreprenor dinBudapesta. Costruc\ia acestei liniei cuecartament ̀ ngust (760 mm) a durat întreanii 1899 - 1900. Linia a fost deschis[ pen-tru circulaţie pe data de 14 iunie 1900.

Prin conven\iile din 4 martie şi 13 no-iembrie 1926, statul român a cump[ratmajoritatea acţiunilor. Societatea Local[Unit[ Sătmărean[ devenind practic pro-prietarul acestei linii.

După Dictatul de la Viena, între 30octombrie 1940 şi până în toamna anului1944, această linie a fost administrată dinnou de M A V, iar după retragerea tru-pelor străine, linia a intrat în administrareaCăilor Ferate Române.

110 ani de la inaugurarealiniei de cale ferată îngustăSatu Mare - Bicsad

Liniile de cale ferată îngustă au fostconstruite din interese locale, din intereseeconomice, care erau exploatarea şi trans-portul resurselor din zonă. Căile ferate res-pective au ̀ nsemnat şi progres contribuindla dezvoltarea economică, socială şi cul-turală a zonelor respective.

"Ţara Oaşului" - Depresiunea Oaşului- este delimitată de munţii care o incon-joară, M-ţii Oaş şi Gutâi şi ramificaţiilelor. Este o zonă etno-culturală româneasc[cu port popular şi obiceiuri specifice, cuistorie bogată şi personalităţi pe măsură.

Fiind o zonă muntoasă, bogat împă-durită, dispunea de aurul verde, o bogaţiea cărei exploatare a impus legarea ţinutuluide oraşul Satu Mare măcar cu o linie decale ferată îngust[ cu ecartament de 760mm.

Linia a fost construită de către Socie-tatea C.F.I. Satu Mare - Bicsad (antreprenorPallos Armin) între anii 1904 - 1906 înlungime de 51,60 km, cu un capital2.000.000 koroane , conform foii de com-cesiune nr. 13023 / 06, cu cheltuieli de36,30 K/km.

Iniţial linia a fost construită cu şină şiramificaţii tip 13,75 pe traverse de lemn,având curbe cu raze 80-100 m, şi declivi-tatea maximă de 18 mm/m, pentru o sar-cină de 2,5 t/osie şi viteza de 30 km/h. Li-nia a fost refacţionată `n perioada 1937-1938 cu şină tip 23,6, şi ulterior cu şină tip40. Pornirea trenurilor se făcea din PiaţaCentrală a Gării Satu Mare denumită şiGrădina Romei, ulterior s-a mutat ̀ n staţiacfi Sângeni.

Linia pornea din Satu Mare (a = 120m), trecea pe un pod metallic de 9 m des-chidere şi un rambleu numit Dâmbul Bic-sadului, peste liniile normale Satu Mare -Halmeu şi Satu Mare - Baia Mare. Mer-gând paralel cu şoseaua, linia ajungea îngara Botiz trecând înc[ o dată linia nor-mală Satu Mare - Baia Mare, printr-o tra-versare la nivel în unghi drep - I/N. Apoilinia urmărea Valea Turului, mic afluental Tisei, urcând până la staţia Izvor (a =219 m), apoi cobora spre Negreşti - Oaşşi apoi la Bicsad (a = 176 m). Pe traeuerau următoarele opriri în staţii şi hălţi<Sângeni, Botiz, Vânătoreşti, Dumbrăviţa,Livada Nouă, Livada, Tufoasa, Mujdeni,Oraşu Nou, Vama Turului, Izvor, Negreşti- Oas şi Bicsad.

Dezvoltarea căilor ferate din secolul XIX a dus la legarea zonei şi a oraşului SatuMare la reţeaua de cale ferată deja existentă din Austro – Ungaria

125 de ani de la inaugurarea linieide cale ferat[ Ghilvaci - Ardusad

4 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

EDUCA}IE

Scriitorul și profesorul dr.Ovidiu T. Pop pregătește pentrutipar lucrarea intitulată  “O is-torie a învăţământului matema-tic sătmărean”. Cu permisiuneaautorului, de aici am extras unparagraf referitor la dificultățilereluării cursurilor în limba ro-mână după cel de al doilea Răz-boi Mondial, text pe care îl pre-zentăm cititorilor în cele ce ur-mează (adăugându-i doar inter-titlurile).

În perioada de după război, în-văţământul în Satu Mare, a debutatîn condiţii grele< clădiri avariate, lipsacombustibilului, a curentului electric,lipsa cadrelor didactice şi a elevilor.Cu timpul, baza materială a liceuluia fost asigurată de Statul Român,condiţiile fiind destul de bune pentruacea vreme. Trebuia să se rezolve însă,imediat după război, problemele celemai importante ale şcolilor româ-neşti< ale cadrelor didactice, popu-laţiei şcolare şi rechizitelor pentruelevi.

Școlile românești au fostsuprimate între 1940 şi 1944

Sătmarul a fost eliberat de subocupaţie maghiară la 25 octombrie1944. Între 1940 şi 1944, n-a existatîn oraş nicio şcoală cu limbă de pre-dare română. Viaţa civilă începea săintre în normal după eliberarea ulti-melor brazde din glia strămoşească.Şcolile începeau să-şi reia activitatea,dar, spre surprinderea românilor, toa-te doar în limba maghiară. În SatuMare, toată administraţia funcţionadupă vechile structuri din timpulocupaţiei maghiare.

Autorităţile de administraţie ro-mânească nu apăruseră, deoarece co-mandamentul sovietic nu avea niciuninteres în acest sens, iar noul primarMatolcsy, vechi bolşevic şi luptătorîn armata de criminali ai “revoluţio-narului”, de la 1919, din Ungaria şiTransilvania, Bela Kun, a instalatpoliţia civilă, care a avut sarcina săîmpiedice revenirea lucrurilor la fo-ma lor de dinainte de 1940, din tim-pul României Mari. Chiar şi acolo un-de încercau să se organizeze, sub pro-tecţia armatei române, care se rein-stala, autorităţile române au fost su-puse şicanelor, boicotului, izolării şichiar arestării. Singura instituţie carefuncţiona sub îndrumare româneascăera C.F.R.-ul.

Pentru românii din Satu Mare,şcolile în limba română reprezentauuna din marile probleme. Trecuse untrimestru şi încă în ianuarie nufuncţiona aici nicio şcoală româneas-că. Ministerul Învăţământului îl îm-puternicise pe protopopul greco-ca-tolic dr. Ioan Dragomir (viitor epis-cop în clandestinitate), cu redeschi-derea şcolilor româneşti, prin inter-mediul preoţilor greco-catolici, întoate satele judeţului. La sate, dema-rarea activităţii era mai simplă, elevii,sub îndrumarea preoţilor din diverselocalităţi, reluându-şi activitatea.

Inițiativa intelectualilorromâni sătmăreni

La oraş, lucrurile au mers maigreu, din motivele prezentate. Sub în-drumarea propotopului unit, dr. IoanDragomir, toată suflarea româneascădin Satu Mare a hotărât să se facă totce e posibil spre a redeschide măcarLiceul Mihai Eminescu. Un numărde vreo 40 de intelectuali s-au întâlnit,ca într-o conspiraţie, la o consfătuire,în Librăria Şuta, unde au stabilit, custorurile trase şi cu uşa încuiată, ceaveau de făcut.

Au fost prezenţi membrii familieiŞuta< Baciu Mitru Şuta, verişorii lui,dr. Ioan Şuta (avocat) cu fiul lui, dr.Mihai Şuta (avocat), dr. Vasile Şuta(fost prim-pretor, în plasa Ardud),profesorul de latină Francisc Groza,părintele dr. Gavril Bălan, teologulIoniţă Andron, prefectul Ştefan An-dercău, fraţii Tănase şi Vasile Demian(medici), domnişoara Zoe Molnar,româncă ce studiase Filologia (limbafranceză) la Budapesta, pictorul AurelPopp, şeful de gară, un român basa-rabean, Ioan Şuta (nepotul lui Dumi-tru Şuta), care, din anii ’50 până în’80, a servit cultura regiunii, apoi ajudeţului Maramureş, prin difuzareade carte românească şi universală (deliteratură, ştiinţă şi artă).

Recrutarea cadrelor didactice

Acţiunea de organizare a liceelorde la Satu Mare a fost coordonată deprofesorul Francisc Groza.

În privinţa cadrelor didactice, s-a hotărât la acea consfătuire, să se de-mareze anul şcolar cu cadrele exis-tente, făcându-se apel la intelectualiiîn măsură să preia, voluntar, muncala catedră.

Cadrele didactice au fost recrutatedeci dintre avocaţi, medici, ingineri,preoţi, dar şi dintre studenţii care nuse reîntorseseră încă la facultăţi. Pro-fesorul Iuliu Pop, căruia i-a fost în-credinţată conducerea liceului, s-astrăduit să ia toate măsurile, ca, întermen cât mai scurt, totul să reintreîn normal. Treptat, şcoala a fost în-cadrată cu profesori titulari, cadre di-dactice de excepţie, de diverse spe-cialităţi< protopop Herman Vasile (re-ligie), Mihai Basarabescu (lb. româ-nă), Iuliu Pop (istorie), Ioan Dum-bravă (lb. latină), Petru Teleagă (lb.latină), Petru Gherman (biologie),Ioan Silaşi (matematică), GheorghePaziuc (matematică), Ioan Popa-Ci-cău (filozofie), dr. Ioan Sabău (isto-rie), Gabriel Georgescu (lb. română),Ana Popa (fizică, chimie), AlexandruDavidovici (lb. franceză), dr. ErnestHauler (lb. germană), Aloisia Coro-dan (biologie), Angela Silaghi (geo-grafie), Leontin Ghiţescu (geografie),Florica Simu (geografie), Mihai Pe-

rianu (muzică), Victor Marian (ed.fizică), Radu Şoneriu (desen).

Prin activitatea şcolară desfăşura-tă cu asemenea profesori, s-a reluatşi s-a continuat firul tradiţiei din pe-rioada interbelică, liceul redobândin-du-şi prestigiul de dinainte.

Constituirea claselor de elevi

Era necesară apoi formarea unorefective de elevi, pentru câte o clasă,lucru destul de dificil, având în vederecă multe familii cu copii fuseseră re-fugiate sau că unii elevi români frec-ventaseră în anii ocupaţiei maghiare(1940-1944) şcoli cu limba de predaremaghiară, în lipsa celor româneşti.Elevii pentru licee trebuiau recrutaţinu numai de la oraş, ci şi din sate. Lavremea respectivă, după terminareaa patru clase primare, se dădea ad-mitere pentru a intra în clasa I de li-ceu. Cei ce terminau clasa a V-a, aVI-a şi a VII-a puteau susţine exame-ne de diferenţă, pentru a intra în clasaa II-a, a III-a şi a IV-a de liceu. Astfel,la sfârşitul anului 1944 şi la începutulanului 1945, au fost pregătiţi nume-roşi copii de la ţară, printre care măaflam şi eu, pentru diferenţele amin-tite mai sus. Cu aceştia şi cu orăşenii,unii reveniţi din refugiu, s-a redeschisînvăţământul la Liceul “Mihai Emi-nescu”.

Rolul libraruluiBaciu Mitru Şuta

În preocuparea achiziționării re-chizitelor şcolare, au fost implicaţinumeroşi intelectuali români din SatuMare, dar şi o persoană neobişnuităprin virtuţile sale, Baciu Mitru Şuta(librarul Dumitru Şuta, cu prăvăliape strada Cuza-Vodă din Satu Mare).El ocupa un loc aparte printre ce-tăţenii de frunte ai oraşului, iar şi înlibrăria sa se întâlnea nu numai elitanaţionalităţilor municipiului< români,maghiari, evrei şi germani, ci şi oa-meni din întreg ţinutul. Era un co-merciant priceput şi un om de cultu-ră, a cărui viaţă întreagă s-a consumatprintre cărţi şi oameni. Se bucura dedragoste şi cinste, dar şi de o marepopularitate.

Apelativul de “baciu” îi aducea oaură de demnitate străbună, prove-nind din rândul ţărănimii care asigu-ra pâinea naţiunii. Intelectualii cu în-alte studii din oraş, numindu-l „baci”,îi recunoşteau rolul de părinte şi pa-triarh al culturii din oraşul de pe So-meş, încadrându-se în oastea lui pro-tectori, consumatori şi sponsori aiculturii. “Baciu Mitru” făcea totul dinsuflet, din profundă omenie, cum adovedit şi în problema aprovizionăriielevilor de la Liceul Mihai Eminescudin Satu Mare, cu rechizite şi manualeşcolare.

Pentru procurarea acestora eranevoie de capital, de bani, obţinuţiprin organizarea unei chete printreromâni. Librarul Dumitru Şuta urmasă aducă manualele şi rechizitele dela Bucureşti, având bune relaţii cuediturile “Cartea Românească” şi “So-cec”, parteneri comerciali ai acestuiaşi înainte de 1940. Banii trebuind săfie duşi în numerar, librarul şi-a pre-gătit securitatea şi paza pe timpul că-lătoriei, prin personalul ceferist (şefulde tren şi conductorii, instruiţi deşeful de gară, basarabeanul sufletist).

Marfa adusă de la Bucureşti, maimult de o jumătate de vagon, aproxi-mativ 1.300 de colete ce cuprindeaumanualele pentru toate materiile şitoate clasele, au putut fi obţinute şisalvate, pentru că oamenii erau atuncicuraţi la suflet, de cuvânt, demni,cinstiţi, încrezători unii în alţii, cusimţ de răspundere, corectitudine, dela intelectuali, până la ultimul mun-citor ceferist. Niciunul nu s-a dus să“sufle”, la „organele de ordine”, despreadunarea secretă de la librăria Şuta,iniţiată de protopopul Dragomir, des-pre colecta făcută şi despre drumulatât de riscant şi “eroic” al libraruluiD. Şuta (salvatorul) la Bucureşti.

La începutul lui februarie 1945,Liceul Mihai Eminescu, şcoală culimba de predare română, îşi deschi-dea porţile, numărul şcolarilor ajun-gând la o cifră impresionantă în nu-mai trei zile. În anul şcolar următor,1945-1946, s-a deschis şi LiceulDoamna Stanca, din acest oraş. Toţipatrioţii oraşului şi-au trimis copiiila şcoală, ca dovadă că “avem copiiromâni, că avem nevoie de şcoli pen-tru ei”.

A consemnat V. Nechita

Marfa adusă de la Bucureşti, mai mult de o jumătate de vagon, aproximativ 1.300 de colete ce cu-prindeau manualele pentru toate materiile şi toate clasele, au putut fi obţinute şi salvate, pentru că oa-menii erau atunci curaţi la suflet, de cuvânt, demni, cinstiţi, încrezători unii în alţii, cu simţ de răs-pundere, corectitudine, de la intelectuali, până la ultimul muncitor ceferist. Niciunul nu s-a dus să“sufle”, la „organele de ordine”, despre adunarea secretă de la librăria Şuta, iniţiată de protopopulDragomir, despre colecta făcută şi despre drumul atât de riscant şi “eroic” al librarului D. Şuta(salvatorul) la Bucureşti.

~n 1945, Liceul Mihai Eminescu ̀ ;i deschideapor\ile ca ;coal[ cu predare ̀ n limba rom]n[Între 1940 şi 1944, n-a existat în oraş nicio şcoală cu limbă de predare română

La oraș, lucrurile au mers mai greu. Sub îndrumarea propotopului unit, dr. Ioan Dragomir, toată suflarea româneascădin Satu Mare a hotărât să se facă tot ce e posibil spre a redeschide măcar Liceul Mihai Eminescu, cu predare ̀ n limbarom]n[

30 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEProtonicul ac\ioneaz[ ca un detoxifiant, neurotonic, av]nd ;i efecte geriatrice. Datorit[

ac\iunii simbiotice a prebioticelor (inulina) cu probioticele (culturile lactice) acesta are ;ipropriet[\i imunomodulatoare, iar stimularea sistemului endocrin ;i efectul vitaminizant ;imineralizant asupra organismului se datoreaz[ con\inutului `n polen.

~n ultima vreme v[ sim\i\iobosi\i ;i d[r]ma\i mai tot tim-pul? Poate ar trebui s[ lua\i ̀ n cal-cul ;i posibilitatea c[ suferi\i deanemie feripriv[.

Aceasta afecteaz[ aproximativ unudin 20 de b[rba\i ;i de femei aflate lapostmenopauz[, dar este ;i mai co-mun[ la femeile care au ciclu. Femeilecu menstrua\ii abundente sau cele caresunt `ns[rcinate sunt adesea anemice.Anemia feripriv[ poate fi cauzat[ ;i deun ulcer stomacal sau de excesul demedicamente ca aspirina sau ibupro-fenul, care pot deteriora c[ptu;eala sto-macului ;i a intestinelor. Simptomeletipice sunt senza\ia de oboseal[, letar-gie ;i lips[ de motivare, durerile mus-culare ;i istovirea cu u;urin\[ dup[ ac-tivit[\i zilnice precum serviciul ;i tre-burile gospod[re;ti. Dac[ o analiz[ des]nge confirm[ diagnosticul de anemieferipriv[, suplimentele cu fier pot ajutala cre;terea num[rului de celule san-gvine, al[turi de un regim alc[tuit dinalimente bogate ̀ n fier, cum ar fi legu-mele frunzoase de culoare verde-`nchis, varza crea\[ ;i spanacul, legu-minoasele, fructele cu coaja lemnoas[,carnea de culoare `nchis[ ;i fructeleuscate. La unii oameni, suplimentelecu fier prescrise de doctori pot cauzaconstipa\ie sau disconfort stomacal ;iaproape `ntotdeauna dau scaunelor oculoare foarte `nchis[ sau neagr[.

Dac[ nu po\i suporta asta, firmaHypericum v[ ofer[ produse naturalemai bl]nde care cresc nivelul de fier`ntr-un mod mai lent, dar cu maipu\ine efecte secundare. Ambele pro-duse sunt foarte bine tolerate ;i foartebine absorbite. F[r[ efecte adverse tipscaun negru ;i probleme digestive.

Protonic este un supliment ali-mentar func\ional format dintr-ocomponent[ polenic[, una pro-biotic[ ;i una prebiotic[ (i.e. pro-dus simbiotic) cu ac\iune de re-glare a func\iei digestive ;i controlponderal.

Datorit[ bog[\iei ̀ n substan\e active,produsul este util pentru cei cu afec\iunicardiovasculare ;i de prostat[, cei cu bolimetabolice (e.g. obezitate, diabet), cei cuafec\iuni autoimune (e.g. boli inflamatoriiale intestinelor, alergii ;i intoleran\e ali-mentare) ;i pentru cei cu boli degenera-tive. Astfel, produsul ac\ioneaz[ ca undetoxifiant, neurotonic, av]nd ;i efectegeriatrice. Datorit[ ac\iunii simbiotice aprebioticelor (inulina) cu probioticele(culturile lactice) acesta are ;i propriet[\iimunomodulatoare, iar stimularea siste-mului endocrin ;i efectul vitaminizant ;imineralizant asupra organismului se da-toreaz[ con\inutului `n polen.

O caracteristic[ esen\ial[ a produsu-lui este aceea c[ polenul a fost suscepti-bilizat printr-un procedeu enzimaticcresc]nd, astfel, biodisponibilitatea aces-tuia prin distrugerea exinei care `mpie-dic[ asimilarea substan\elor valoroasedin polenul nativ. Mai mult, polenul exi-

nizat a fost stabilizat ;i biodisponibilizat;i mai mult datorit[ atomiz[rii, proces ce`i cre;te rezisten\a `n mediul acid al sto-macului pentru ca substan\ele active s[

poat[ fi absorbite la nivelul intestinelor.Similar, ;i extractul de Topinambur a fostatomizat `n vederea cre;terii rezisten\eifroctooligozaharidelor ;i a celorlal\i com-pu;i `n fa\a ac\iunii sucurilor gastrice.Astfel, o propor\ie mai mare din inulinacon\inut[ ajunge la nivelul colonului un-de sunt hr[nite microorganismele bene-fice.

S[n[tatea noastr[ nu depindenumai de felul cum ne hr[nim, dar;i de modul cum respir[m, spunspeciali;tii. Dup[ Heybrock-Seiff,aproape 70% dintre oameni respir[defectuos datorit[ deforma\iilor to-racelui ;i ale coloanei vertebrale,unor boli pulmonare cronice, sufe-rin\elor mu;chilor care particip[ larespira\ie etc. Pentru remediereaconsecin\elor, speciali;tii reco-mand[ gimnastic[ respiratorie.

Pe de alt[ parte ;i oamenii s[n[to;iprezint[ o respira\ie defectuoas[. Pentru`mbun[t[\irea st[rii de s[n[tate ;i evita-rea unor suferin\e, to\i oamenii trebuies[ `nve\e s[ respire corect. Acest lucrureprezint[ urm[toarele avantaje< `npl[m]ni va fi introdus[ o cantitate maimare de aer, ceea ce `nseamn[ un plusde oxigen, at]t de necesar arderilor celu-lare> `n timpul expira\iei vor fi eliminatemai multe reziduuri rezultate `n urmaarderilor celulare> se vor ̀ mbun[t[\i ven-tila\ia pulmonar[, func\iile inimii, fica-tului, intestinelor, rinichilor, vaselor des]nge etc. Respira\ia corect[ este deosebitde folositoare, arti;tilor, c]nt[re\ilor, gra-videlor, precum ;i persoanelor obeze saucu tulbur[ri de vorbire.

Condiții pentru o respirație corectă

Iat[ condi\iile pe care trebuie s[ le`ndeplineasc[ o respira\ie corect[<- realizarea inspira\iei numai pe nas,

aerul fiind astfel filtrat de impurit[\i>- efectuarea inspira\iei c]t mai lejer, f[r[efort, chiar atunci c]nd este profund[>- efectuarea expira\iei pe nas `n timpuleforturilor mari, pe nas ;i pe gur[>- efectuarea unei respira\ii prelungite,niciodat[ for\at[.

Cu alte cuvinte, o respira\ie corect[`nseamn[ o respira\ie c]t mai profund[,cu mi;c[ri ample ale mu;chiului dia-fragm. Ca urmare, toate organele ab-dominale vor fi deplasate, desigur, foartepu\in, ceea ce echivaleaz[ cu un masajextrem de bl]nd. :i aceasta presupune`mbun[t[\irea func\iilor lor. La "masa-rea" organelor mai contribuie ;i mu;chiiabdominali, de asemenea foarte activi`n timpul respira\iei.

Cei mai mul\i oameni respir[ defec-tuos, ceea ce `nseamn[ introducerea `npl[m]ni a unei cantit[\i reduse de aer.O respira\ie defectuoas[ mai `nseamn[obosirea inimii, solicitarea redus[ amu;chilor abdominali ;i favorizarea de-form[rii coloanei vertebrale.

Exerci\ii de respira\ie f[r[ mi;carea corpului

1. Respira\ie normal[, timp de c]te-va secunde.

2. Inspira\ie pe nas (num[r]nd foar-te rar p]n[ la patru) urmat[ de re\inerearespira\iei (num[r]nd rar p]n[ la trei);i expira\ie lent[ num[r]nd rar p]n[ lapatru)> exerci\iul se repet[ de c]teva ori.

3. Se reia exerci\iul de mai sus, cudeosebirea c[ dup[ expira\ie se face opauz[ cu re\inerea respira\iei(num[r]nd rar p]n[ la doi). Exerci\iulse repet[ de mai multe ori.

4. Inspira\ie pe nas (num[r]nd rarp]n[ la trei) cu re\inerea respira\iei(num[r]nd rar p]n[ la trei), apoi expi-ra\ie prelungit[ (num[r]nd rar p]n[ latrei). Ulterior, fiecare moment sem[re;te progresiv, `n func\ie de stareade antrenament a executan\ilor.

Aceste exerci\ii se execut[ de maimulte ori pe zi, astup]nd din c]nd `nc]nd, una din n[ri cu degetul (astupareadureaz[ un ciclu respirator< inspira\ie,pauz[, expira\ie).

A consemnat :tefania Cri;an

Protonic de la Hypericum, surs[ de vitamine ;i minerale

În data de 29 septembrie se cele-brează Ziua Mondială a Inimii. Scopulacestei zile după cum precizează spe-cialiştii Direcţiei de Sănătate PublicăSatu Mare este acela de a conştientizapericolul reprezentat de bolile cardio-vasculare, inclusiv bolile de inimă şi ac-cidentele vasculare cerebrale. Dorim săvă îndemnăm să faceţi câte ceva în fie-care zi pentru inima dumneavoastră.Stilul de viaţă are o influenţă impor-tantă asupra sănătăţii inimii< viciile, obi-ceiurile proaste sunt dăunătoare, înschimb, adoptarea unui stil de viaţă să-nătos, echilibrat contribuie la protecţiainimii şi aparatului circulator, creştesperanţa de viaţă şi îmbunătăţeşte cali-tatea vieţii.

Anul acesta, atenţia se îndreaptă atâtasupra inimii proprii, cât şi a celordragi, persoanelor de care suntem res-ponsabili, rudelor, prietenilor şi cole-gilor pe care vrem să-i ajutăm să aibăgrijă de inimă şi de sănătate. Prin ur-mare, sloganul pentru anul 2018 este<„Inima mea, inima ta”. Gândiţi-vă bine<e vorbă de inima propriu-zisă, un organvital, nobil, motorul organismului, ceeace înseamnă mult mai mult dec]t de-corurile de pluş şi inimioarele sclipi-toare care simbolizează Ziua Îndră-gostiţilor. Dacă cineva vă este într-ade-văr drag, şi-i vreţi binele, probabil celmai preţios cadou care puteţi să-i oferiţieste protejarea sănătăţii.

Factorii de risc pentru bolile car-diovasculare sunt< nivelul ridicat de co-lesterol, trigliceride şi glucoză în sânge>hipertensiunea arterială> obezitatea,mai ales tip abdominală> fumatul> lipsade mişcare şi viaţa sedentară. Bolile car-diovasculare sunt foarte frecvente, şiocupă primul loc pe lista cauzelor dedeces. Ştim însă că majoritatea lor sepot preveni sau ameliora cu ajutorulunui comportament sănătos!

Septembrie este luna în care Orga-nizaţia Mondială a Sănătăţii atrageatenţia asupra importanţei mobilităţii,care contribuie la prevenirea bolilorcardiovasculare şi ale articulaţiilor, os-teoporozei, obezităţii, diabetului zaha-rat, şi ajută la modelarea corpului. Ideeade a face mişcare, măcar 30 de minutepe zi, ar trebui să fie comună tuturoroamenilor, indiferent de vârstă. A se ri-dica din fotoliu şi a merge pe jos nucostă nimic şi reprezintă un efort fizicacceptabil inclusiv pentru persoanelevârstnice.

Ziua Mondială a Inimii se află lamijloc între Săptămâna Mobilităţii şiZiua Vârstnicului (1 oct.), şi toate acestepriorităţi se leagă între ele< prin mişcareputem să ne păstrăm inima sănătoasă,care va servi la atingerea scopului de aavea o viaţă lungă şi de a fi sănătoşi şimulţumiţi chiar şi la vârste înaintate.

Mi;carea \ine inima s[n[toas[

mai mult timp

Aproape 70% dintre oameni

respir[ defectuosRemedii bl]nde pentru

anemia feripriv[

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

RE}ETE

Chec cu piersici

Pui la cuptor cu l[mâieă;i usturoi

Mod de preparare<

Pentru aluat< Amestecați făină, za-hărul, praful de copt și sarea. Tăiați un-tul cubulețe mici și adăugați în ames-tecul de ingrediente uscate. Frământațicu degetele până când obțineți un aluatcu textura grunjoasă. Adăugați oul bă-tut ușor și continuați să amestecați pâ-nă când se va încorpora bine în aluat.Așezați cu mâna jumătate din aluat la

baza unei tăvi rotunde sau pentru checși presați puțin. Puneți restul de aluatîn frigider cât pregăti\i umplutura.Stropiți piersicile tăiate cubulețe cu su-cul de lămâie și adăugați peste ele făină,zahărul, sarea și mirodeniile ameste-cate în prealabil. Amestecați bine și în-tindeți toată umplutura peste aluatuldin tavă. Fărămițați restul de aluat pestestratul de piersici. Dați tava la cuptorulpreîncălzit la 220 grade C. Coace\i pră-jitura 45 de minute și l[sa\i-o să se ră-cească bine înainte să o tăiați.

Ingrediente<

Un pachet de unt, puțină sa-re, un plic de praf de copt, 200 gde zahăr, 300 g de făină, un ou.Pentru umplutură< 7-8 piersicimari curățate de coajă și tăiateîn cubulețe, 2 linguri de suc delămâie, 50 g de făină, 200 g dezahăr, puțină sare, scorțișoarăpudră și un vârf de cuțit de nuc-

șoară

Mod de preparare<

Încingeți cuptorul la 160ºC. Ungețicu unt o tavă mare, apoi ungeți puţinşi puiul pe toată suprafaţa sa. Aşezațipuiul în tavă şi puneți cartofii (curățați,spălați și tăiați în prelabil) împrejurullui. Puneți bucățile usturoi în tavă, tur-nați peste ele supa şi vinul, apoi aco-

periți totul cu folie de aluminiu şi dațitava la cuptor. Lăsați-le timp de o oră,apoi îndepărtați folia şi întoarceți car-tofii. Presărați ierburile aromate şi fe-liile de lămâie şi dați tava la cuptor încă50 de minute. Măriți temperatura cup-torului la 220ºC și lăsați puiul să se ru-menească încă 10-15 minute, apoiscoateți totul din tavă și așezați-le peun platou. Acoperiți puiul cu o folie dealuminiu şi lăsați să se odihnească celpuţin 10 minute, înainte să-l porţionați.Farfuria se poate orna cu roșii cherysau verdețuri. Se servește cu salată decrudități sau cu sos de usturoi.

Ingrediente<

50 g de unt (pentru uns),un pui întreg de circa 1,5 kg, 1kg de cartofi, 2 că\ei de usturoi,tăiați în jumătăţi pe orizontală100 ml de vin alb, demisec, 100ml supă de pui sau de legume,2 fire de rozmarin, 6 frunze de

dafin, o lămâie, feliată.

Salat[ăcu ;unc[ă

Mod de preparare<

Ingredientele se vor așeza într-unrecipient mai adânc de formă pătrată,dreptunghiulară sau rotundă, unde varămâne până în momentul servirii,când salata va fi răsturnat[ pe un pla-tou. Primul strat e format din ghebelescurse de apă și mărunțite (dacă nusunt destul de mărunte). Urmează stra-tul de ceapă verde și un strat subțire de

maioneză. Al treilea strat este compusdin șuncă sau baconul tăiate cubulețe,urmat, desigur de un nou strat de ma-ioneză. Următorul strat este format dincartofii fierți în coajă, curățați și tăiațicubulețe acoperiți din nou cu puținămaioneză. Ultimul strat va fi formatdin cubulețe de ouă fierte tari și o pe-licul[ subțire de maioneză. Dăm salatala frigider pentru cel puțin 8 ore, iarînainte de a o așeza pe masă o răstur-năm pe un platou, ungem cu un stratde maioneză și o ornăm cu zarzavaturi,ciuperci, cașcaval răzuit, sau orice al-tceva ce se potrivește la gust (bobițe decrutoane, bucăți de alune, miez de nu-că, ouă fierte, murături, etc).

Ingrediente<

Un borcan de ghebe mu-rate, o legătură de ceapă verde,300g de șuncă sau bacon,3 car-tofi fierți în coajă, 3 ouă fiertetari, un burcan de maioneză,sau maioneză preparată acasă

dintr-un gălbenuș de ou.

Sup[ăcrem[de cartofi cu praz

Mod de preparare<

Partea albă a prazului se taie ron-dele. Într-o cratiță încăpătoare, topimuntul, adăugăm uleiul de măsline și că-lim prazul și usturoiul răzuit sau pisat,cu puțină sare, până când se înmoaie.Adăugăm și cartofii și îi călim împreu-nă cu prazul 2-3 minute, la foc mare,amestecând în continuu. Turnăm apoisupa de pui, jumătate din cantitate laînceput (vom mai ad[uga pe parcurs

dacă e nevoie), adăugăm cimbru și foilede dafin și lăsăm să fiarbă la foc mediu,până cartofii sunt fierți. Dacă încă nuau fiert cartofii, dar lichidul a scăzutaproape de tot, mai adăugăm supă. Lafinal, adică după 20-25 minute, cartofiitrebuie să fie fierți și lichidul trebuiesă acopere totul cam de 1 deget. Înde-părtăm cimbrul și foile de dafin și dămtotul prin blender până obținem o cre-mă. Punem smântână dulce, ameste-căm din nou, potrivim la gust de sareși piper și lăsăm să mai dea un clocot,la foc mic. Se poate servi cu bacon saucârnați prăjiți, cu crutoane, ori presă-rată cu cașcaval ras sau frunzele de prazmărunțite.

Ingrediente<

3 linguri de ulei de mă-sline, 50 g de unt, 2 fire depraz, un cățel de usturoi, 2 cartofi albi, curățați și tă-iați cubulețe, 500-700 mlsupă de legume sau de pui,200 ml de smântână dulce,sare și piper după gust, câ-teva crenguțe cimbru us-

cat, 2-3 foi de dafin

Nu de puţine ori, mai ales în pe-rioada de toamnă - iarnă, ne con-fruntăm cu o serie de afecţiuni res-piratorii, tuse, mai mult sau maipuţin rebele, situaţie încare ne ve-dem siliţi a apela la diverse tablete,iar cei care preferă tratamente na-turiste, iată că au la îndemână o se-rie de plante cu efecte terapeutice.De această dată vă prezentăm câ-teva remedii folosind scaiul vânăt.

Scaiul vânăt este o plantă erbaceedin familia Apiaceae, cunoscută sub maimulte denumiri< buruiană de cârtiţe, mă-răcine, scai albastru, spin vânăt, buruianazmeului, spin de mucedă, spinul vântu-lui. Scaiul vânăt este o plantă erbacee,perenă, înaltă de 50–60 cm, cu flori vio-lacee dispuse în capitule ovale> răspân-dită în flora spontană din întreaga ţară(în fâneţe, pășuni, locuri nisipoase, înlocuri necultivate, la marginea, drumu-rilor și a căilor ferate). Înflorește în lunileiulie și august, dar și în perioada detoamnă veţi găsi scai vânăt înflorit. Înscopuri medicinale se recoltează părţileaeriene ale plantei, în perioada înfloririi,prin tăierea de la bază în vederea obţine-rii unui produs cu frunze bazale.

Saponozoide, printre care sanicula-saponozida B, care prin hidroliză puneîn libertate glucoză și saniculagenol A,eringiumgenol A, B, C, D, barringtoge-nol C și ringinol A. Proprietăţile acesteiplante sunt< fluidifiant al secreţiilorbronșice> espectorant și antisepticbronșic> diuretic. Indicaţiile terapeutiucese referă la< Intern în bronșite și tuse con-vulsivă, iar extern, în combaterea artriteiși a dermatofitozei (infecţii ale pielii ca-pului, la copii).

Specialiștii în terapii alternative re-comandă utilizarea cu succes a decoc-tului de scai vânăt.

Decoct de scai vânăt - 10 g de plantăla 200 ml de apă rece< se iau 3-4 linguripe zi, asociat cu frunze de pătlagină șicimbrișor. Este calmant în tusea convul-sivă. Decoctul părţilor aeriene se foloseacontra nădușelii astmatice, iar extern, labăi în combaterea artritei și a infecţiilor(dermatofitoze) de pe capul copiilor.Ceaiul se mai folosea în retenţie de uri-nă.

Ceai de scai vânăt

2 linguriţe de scai vânăt mărunţit sevor pune la 250 ml apă rece. Se va punepe foc apoi se fierbe timp de 5 minutedupă care se strecoară. Se poate folosicâte 2-3 ceaiuri pe zi. Este foarte binedacă se folosește în combinaţie cu alteplante medicinale, acţiunea fiind maiputernică așa. În cazul paradontozei, seva ţine local mai mult timp făcând gar-gară cu acest decoct. Extern se poate fo-losi o cantitate mai mare de scai vanatsau se pot face asocieri cu alte plante.

Scaiul vânăt în tradiţiapopulară

Ceaiul sau decoctul tulpinilor flori-fere a fost un leac obișnuit, în multe zonecontra tusei convulsive. Cu fiertura descai albastru se spălau bubele dulci șialte bube. Se mai punea la băile contrareumatismului și în cele făcute copiilordebili.

Dacă cinevaa dorește să cultiveaceastă plantă în scopuri medicinale, lu-crurile sunt deosebit de simple. În-mulţirea se face prin seminţe, în perioa-da martie și iunie, în vase de flori sau di-rect în grădină. Germinează după douăsăptămâni. În grădină se plantează într-un loc definitiv, schimbarea locului poa-te dăuna sănătăţii plantei.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din scaivân[t, bine de \inut

aproape `n sezonul rece

Scaiul vânăt este o plantă erbacee din familia Apiaceae, cunoscută sub mai multe denumiri<buruiană de cârtiţe, mărăcine, scai albastru, spin vânăt, buruiana zmeului, spin de mucedă, spinulvântului. Scaiul vânăt este o plantă erbacee, perenă, înaltă de 50–60 cm, cu flori violacee dispuse încapitule ovale; răspândită în toate în flora spontană din întreaga ţară (în fâneţe, păşuni, locurinisipoase, în locuri necultivate, la marginea, drumurilor şi a căilor ferate).

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

30 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Colec\ia propusă de Inedit pen-tru sezonul toamnă-iarnă2018/2019 emană o elegan\ă clasi-că, împrospătată cu elemente spe-cifice ultimelor tendin\e ale mo-mentului.

Materialele predominante sunt stofa;i \esăturile de lână sau de tip tweed.Confortabile ;i adecvate temperaturilorîn scădere aceste \inute vă vor propulsaîn centrul aten\iei conferindu-vă un as-pect rafinat ;i impecabil.

Piesele principale sunt paltonul, cos-tumul office cu pantalon sau fustă, ro-chiile.

Croiurile clasice, care pun în valoaresilueta, sunt personalizate ;i proiectateîn sfera modei actuale prin intermediuldetaliilor – destructurări, catarame, in-ser\ii de blană sau de inspira\ie etno.Costumul feminin este mai complex de-cât tradi\ionalul deux pieces.

Astfel, sacourile tip vestă cambratăpot fi asortate atât cu pantaloni, cât ;i curochia office sau cu fusta tip creion, ex-tinzând posibilitatea combina\iilor în

func\ie de ocazie ;i dispozi\ie. Paltoanelesunt prezente în variantele scurtă ;i midi;i se disting prin bogă\ia cromatică ;ielementele ce le personalizează – gulere;i buzunare cu inser\ii de blană, cordoa-ne de piele sau cu catarame decorative,broderii ;i materiale texturate tip bucle.În ceea ce prive;te cromatica, pieselevestimentare sunt definite de nuan\e ne-utre de gri, bleumarin ;i culori specificesezonului cum ar fi brunul, marsala sauvioletul aubergine. Accentele de somo-niu pastelat rup monotonia tonurilor in-vernale ;i conferă un aspect vioi \inutelor

sobre. Sunt prezente degradeurile, gra-fismele, caroiajele ;i imprimeurile geo-metrice de inspira\ie etno.

În ton cu \inutele dedicate sexuluifrumos, sacourile, costumele ;i paltoa-nele bărbăte;ti se înscriu în sfera cro-matică neutră cu accente pastelate ce de-fine;te colec\ia. Costumele sunt prezenteîn varianta clasică, dar ;i cu sacoul dintweed sau în nuan\e pastel ;i cu caroiaje,potrivit pentru o \inută casual.

Linia de croi eviden\iază umerii ;iare o u;oară cambrare pentru a accentuaatributele fizice specific masculine.

Piesele dedicate reprezentantelor se-xului frumos, c]t ;i cele pentru bărba\i,se eviden\iază printr-un stil inconfun-dabil, discret ;i rafinat, completat prindesăvâr;irea aspectelor func\ionale ;ipreocuparea constantă pentru confort;i calitate.

Vă a;teptăm în magazinul Inedit depe str. Vânătorilor nr. 11, dar ;i onlinela www.ineditfashion.com pentru a văconvinge că temperaturile scăzute nuconstituie un impediment atunci cândoptăm pentru o apari\ie plină de elegan\ă;i stil.

Croiurile clasice, care pun în valoare silueta, sunt personalizate ;i proiectate în sferamodei actuale prin intermediul detaliilor – destructurări, catarame, inser\ii de blană saude inspira\ie etno. Costumul feminin este mai complex decât tradi\ionalul deux pieces.Sacourile tip vestă cambrată pot fi asortate atât cu pantaloni, cât ;i cu rochia office saucu fusta tip creion, extinzând posibilitatea combina\iilor în func\ie de ocazie ;i dispozi\ie.

Noua colec\ie Inedit combin[ elementede elegan\[ clasic[ ;i modernism

8 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

DIET~Instructorul trebuie să stea aproape tot timpul lângă tine atunci când lucrezi, pentru a se

asigura că execuţi corect exerciţiile şi că nu te accidentezi. Dacă în timpul unui exerciţiu simţidureri, e bine să te opreşti, indiferent de ce va spune instructorul. Dacă e profesionist, te vasfătui şi el acelaşi lucru.

Dacă nu ai disponibilitatea şitimpul necesar pentru a învăţasingură să faci sport sau pentru aînvăţa cum se realizează corectexerciţiile, atunci instructorul de-vine o persoană foarte importan-tă pentru tine, iar alegerea lui unadificilă. De ce?

Pentru că, teoretic, un instructor pro-fesionist, pe lângă pregătirea de specia-litate, ar trebui să aibă cunoştinţe de ki-netoterapie, nutriţie şi psihologie.

În cartea sa, Carmen Brumă susţinecă nu este suficient ca antrenorul perso-nal pe care îl alegi să fi făcut sport deperformanţă, să fi absolvit ANEFS (Aca-demia Naţională de Educaţie Fizică şiSport) sau un curs de instructori. Trebuiesă fie la curent în permanenţă cu ultimeletendinţe, să meargă la conferinţele orga-nizate pe această temă, să fie capabil săle facă programe personalizate clienţilorsăi, să fie creativ şi să-i placă ce face.

Atunci când începi colaborarea cuun instructor, acesta trebuie să îţi facă oevaluare corectă şi realistă. Dacă îţi pro-mite rezultate spectaculoase în 2-3 luni...te păcăleşte. Programul de sport întocmiteste obligatoriu să ţină cont de capaci-tăţile tale fizice, orarul zilnic, situaţia me-dicală, obiectivele propuse şi regimul ali-mentar.

Aten\ie la greut[\ile foarte mari

Instructorul trebuie să stea aproapetot timpul lângă tine atunci când lucrezi,pentru a se asigura că execuţi corectexerciţiile şi că nu te accidentezi. Dacăîn timpul unui exerciţiu simţi dureri, ebine să te opreşti, indiferent de ce va spu-ne instructorul. Dacă e profesionist, teva sfătui şi el acelaşi lucru.

Renunţă la instructorii care te forţea-ză să lucrezi cu greutăţi foarte mari, pecare de abia le poţi ridica. Dacă suferi deafecţiuni ale coloanei vertebrale, nu tre-buie să foloseşti greutăţi foarte mari, iarpoziţiile în care lucrezi trebuie să îţi izo-leze spatele.

Un instructor care e nemulţumit me-reu de performanţele tale, care nu re-marcă niciodată progresele făcute, tepoate demoraliza şi forţa să renunţi. Maibine schimbă instructorul!

Pe de altă parte, dacă îţi spune în-

continuu cât de minunată eşti atuncicând te îngraşi în loc să slăbeşti şi vii rarla sală, iar nu e bine. Un instructor bunşi cu experienţă va şti întotdeauna să gă-sească echilibrul între aceste două atitu-dini.

Sunt cazuri în care instructorul re-comandă să nu se bea apă sau alte lichideîn timpul antrenamentului şi încă treiore după. Nu renunţa la apă în acest caz,ci la instructor!

Există, de asemenea, antrenori per-sonali care te sfătuiesc să iei diverse su-plimente nutritive dubioase, pe bază deefedrină, care blochează absorbţia gră-similor, taie pofta de mâncare şi te ajutăsă slăbeşti. Efedrina este periculoasă, in-diferent de ce îţi spune instructorul, pen-tru că măreşte pulsul, tensiunea arterială,provoacă palpitaţii, deshidratare şi acci-dente vasculare. În America au fost per-soane care au murit din această cauză!Nu lua de bune sfaturile unui instructornumai pentru că acesta este angajatulunei săli de sport şi presupui că este unprofesionist şi „ştie despre ce vorbeşte”.

Verifică mai multe surse!

Imaginea unui instructor este o carte de vizită

De asemenea, dacă antrenamenteletale sunt aceleaşi de peste 6 luni, fără săse schimbe ceva în structura sau ordineaexerciţiilor, nu e semn bun. Organismulse obişnuieşte şi nu mai reacţionează da-că antrenamentele sunt trase la indigo.

Un instructor care îţi promite că nuvei mai avea burtă dacă faci mii de ab-domene, fără să îţi amintească despreimportanţa exerciţiilor cardio şi a ali-mentaţiei în acest caz, este un amator.

Chiar dacă pare o abordare superfi-cială, imaginea unui instructor este o car-te de vizită pe care n-ar trebui să o trecicu vederea. Colăceii şi musculatura ne-tonifiată nu-l recomandă pe posesor pen-tru poziţia de antrenor personal.

De ce n-a aplicat în cazul lui ceea ceare pretenţia că te va învăţa pe tine? Oarenu cumva metodele lui n-au funcţionat?

Carmen Brum[ ne sf[tuie;tecum s[ ne alegem corect

instructorul personal

Nu lăsaţi să treacă vara fără săpreparaţi suc de ro;ii şi roşii înbulion. În felul acesta, veţi con-suma toată iarna o variantă a sa-latei proaspete.

Roşiile prelucrate termic conţin ocantitate mare de licopen, un antioxi-dant cu efect dovedit împotriva can-cerului.

Consumaţi roşii din belşug în plinsezon! 100 de grame au doar 18 kilo-calorii şi reprezintă un remineralizantideal. Alegeţi roşiile de gr[dină, cres-cute f[ră îngrăşaminte de sinteză. Aces-tea merită să fie conservate şi pentruiarnă. Ro;iile cherry spre exemplu potfi perfect congelate. Pot fi de asemeneauscate şi devin astfel delicatese.

Ele se trec printr-o baie de aburicare accelerează într-un fel pătrunde-rea un cantităţi mai mari de apă, dupăcare se aşază într-un loc umbros, cu otemperatură relativ constantă spun

nutriţioni;tii.

Cum le puteţiconsuma

Roşiile us-cate pot ficonservateşi în ulei demasline.Masa grasă

stimuleazăabsorbţia lico-

penului, sub-

stanţa activă din roşii. :i potenţeazăcapacitatea acestuia de prevenire a can-cerelor. Studiile au dovedit că persoa-nele care consumă cantităţi constantede licopen îşi reduc riscul canceruluide prostată şi de sân.

Sucul de roşii are avantajul că elconcentrează o cantitate mai mare deantioxidanţi chiar decât roşia în sine,s-a constatat acest lucru, spunspeciali;tii.

Aşadar, faceţi suc de rosii şi consu-maţi-l din abundenţă iarna. Se fierbecu 0,5 % sare. Dar în coajă se găseştecea mai mare cantitate de licopen. Deobicei, aceasta se înlătură în timpulpreparării sucului de roşii. De aceea,conservaţi şi roşii întregi în bulion. Sautăiaţi-le în cuburi mici şi conservaţi-le

în suc de roşii. Folosiţi-le în orice mân-care gătită!

Spre deosebire de un preparat careare la bază ulei şi alte rântaşuri, dife-renţa este foarte mare în ceea ce pri-veşte valoarea calorică finală. Sucul deroşii are o valoare calorică extrem deredusă în timp ce uleiul aduce sute dekilocalorii.

Roşiile proaspete de seră

Chiar dacă am putea să cumpărămdin supermarket din export nu se com-pară cu o roşie crescută natural, statăsub soare ceea ce înseamnă că acumu-lează o cantitate mult mai mare de nu-trienţi. Un pahar pe zi este suficientpentru un adult.

Sucul de ro;ii este plin de antioxidan\i

Aceste produse le g[si\i la ATOMEDICAL VEST, `n Satu Mare, pe str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap. 28, l]ng[ Poli\ie,

`ntre farmacie ;i Policlinica Veche.Program de lucru< de Luni p]n[ Vineri `ntre orele 8<00 - 16<00

Informa\ii la 0261.726101

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

Gama de produse PsoriodermPsorioderm Sensitive

Pielea uscată, iritată, dar și cea eczematoasă și atopică, necesită îngrijirespecială. Produsele Psorioderm® SENSITIVE au fost concepute astfel încâtsă asigure îngrijire adecvată bebelușului, copiilor și adulţilor, a pielii uscate,iritate, eczematoase sau atopice, dar și a pielii psoriatice și seboreice în cazulpersoanelor care nu tolerează acidul salicilic. Produsele liniștesc pielea,calmează placa psoriatică și seboreică.

Gama de produse Psorioderm® SENSITIVE hrănește, hidratează,revitalizează, calmează și îngrijește pielea deshidratată. Fiecare produs alacestei game a fost îmbogăţit cu unt de cocos, ulei de măsline, nucă de cocos,germeni de grâu, avocado, levănţică, borago, black currant, calendula, aloevera, vitamina A cu supliment de miere, extract de ulei de jojoba, vitamina Eși unt de shea pentru o îngrijire mai blândă. Produsele au fost testatedermatologic. Produsele nu conţin acid salicilic, parabeni, steroizi, sulfuri șicoloranţi artificiali, iar parfumul nu conţine alergeni. Gama de produsePsorioderm® SENSITIVE a obţinut Premiul de Calitate în Ungaria 2013!

30 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Cu toţii cunoaştem profesoride vocaţie, care ne-au făcut să în-drăgim materia predată de ei şitotodată au reuşit, cu minimumde măsuri coercitive, să se facă eiînşişi îndrăgiţi şi respectaţi deelevi. (Lucru deloc uşor, întrucâtîn matematică trebuie să pui osulla muncă, aşa cum spune ardelea-nul. Sau, ca să-l parafrazăm pe Eu-clid, „În geometrie nu există dru-muri speciale pentru regi”, adicădrumuri uşoare, fără eforturi).

Cu toate acestea, singura sursă a res-pectului tinerilor faţă de unii profesorisunt calităţile lor umane şi intelectuale.Ei îi orientează pe elevi în itinerarul şcolarşi în profesie şi tot lor cei maturi le dato-rează, cel puţin în parte, reuşita în viaţă.

Un profesor - cercetătorştiinţific

Există însă şi profesori care îşi de-păşesc condiţia meseriei lor de buni pe-dagogi, devenind autori de lucrări şti-inţifice sau de altă natură, autori de cărţişi articole în diverse publicaţii în ţară şichiar în străinătate. Sunt acei oameni careîşi dedică timpul şi energia pentru a adău-ga valoare domeniului în care activeazăcontribuind astfel la progresul societăţii.Ei sunt nu doar profesori de matematicăsau de istorie, ci matematicieni sau isto-rici.

Un astfel de profesor, care aduce plus-valoare ştiinţei matematicii, este şi KissSándor, sau Nagydobai Kiss Sándor, cumse semnează el în lucrările sale ştiinţifi-ce.

Prin natura preocupărilor, am ajunssă-i cunosc pe cei mai performanţi pro-fesori sătmăreni, mai cu seamă pe cei careau publicat diferite articole sau cărţi. Totcu prilejul unei lansări de carte (...) aveamsă fac cunoştinţă şi cu Kiss Sándor. Dara fost nevoie să vină vârsta pensionăriisale pentru a afla mai multe despre im-presionantul său palmares ştiinţific şi pro-fesional, pe care o să-l prezentăm în celece urmează. Aşa ne-am dat seama că eleste omul care tace şi face, cum spune ozicală din popor. Adică nu este lădăros.

Curriculum vitae

S-a născut la 10 iunie 1953, în locali-tatea Doba Mare, judeţul Sălaj. A absolvitFacultatea de Matematică-Mecanică laUniversitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Na-poca (1976). Profesor de matematică laSatu Mare< Liceul nr. 3 (1976-1981), Li-ceul nr. 4 (1981-1998), Liceul TehnologicConstantin Brâncuşi (1998-2018). Esterecenzor (reviewer) la revista internaţio-nală Zentralblatt MATH.S

Activitatea ştiinţifică

În anul 2010 a obţinut doctoratul înmatematică la Universitatea din Debrecen(Ungaria), titlul tezei de doctorat fiindKoordinátageometriai módszerek össze-hasonlító elemzése és különböző szintűalkalmazásaik (Analiza comparativă ametodelor de geometrie analitică şi mo-durile lor de aplicare).

A participat la seminarii, simpozioa-ne, conferinţe ştiinţifice, academii de vară,congrese şi conferinţe internaţionale dematematică şi didactică, desfăşurate la<Budapesta, Komarno, Salzburg, Debre-cen, Szeged, Târgu Mureş, Miskolc, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe. Premii< Apác-zai-díj (2008), Diplomă de merit din par-

tea Consiliului Judeţean Satu Mare(2008). Membru al Asociaţiei de Cultivarea Matematicii Radó Ferenc, al SocietăţiiMuzeului Ardelean, al Uniunii CadrelorDidactice Maghiare din România. A pu-blicat aproximativ 40 de articole de spe-cialitate şi mai mult de 120 de problemede matematică.

Colaborări

A colaborat la ziare şi reviste de spe-cialitate< Szamos, Erdélyi Napló, Mate-matikai Lapok, A Matematika Tanítása,KöMal, Matlap, Octogon. MathematicalMagazine, Teaching Mathematics andComputer Science, Forum Geometrico-rum, International Journal of Geome-try,Global Journal of Advanced Researchon Classical and Modern Geometries,etc. Cele mai importante articole de spe-cialitate< Grupuri cu clase de elementeconjugate finite> Didactica matematicii,vol. 3, 1986-1987, Cluj-Napoca, p. 132-140> About Morgan’s theorem, Octogon,Vol. 8., Nr.1., April 2000, pp. 60-69> Metriccharacterization of Torricelli-shapes, Oc-togon, Vol. 8., Nr. 2., October 2000, pp.415-423> Collinear points and concurrentlines in the convex pentagon, Octogon,Vol. 9, No.1A, April 2001, pp. 324-327>Concurrent lines in connection withMorley’s triangle, Octogon, Vol. 9., No.2.,October 2001, pp. 846-851> A new proofand generalizations of Malfatti’s pro-blem,Octogon, Vol. 10. Nr. 1. April 2002.pp. 117-125> The Orthic-of-Intouch andIntouch-of-OrthicTriangles, Forum Geo-metricorum6 (2006) pp. 171-177> Thesum and difference of the areas of Napo-leon triangles,Teaching Mathematics andComputer Science, 1 (2007), p. 99-108>The metric characterization of the gene-ralized Fermat points, Global Journal ofScience Frontier Research, Mathematicsand Decision Sciences, Volume 13 Issue10 Version 1.0 Year 2013> The tou-chpoints triangles and the Feuerbach hy-perbolas, Forum Geometricorum, Vol.14 (2014), 63 - 86.http<//forumgeom.fau.edu/FG2014volu-me14/FG2014index.html> The equationsof the conics in oblique coordinates sys-tems, International Journal of Geometry,Vol. 3 (2014), No. 1, 29 – 36. http<//ijgeo-

metry.com/wp-content/uploads/2014/03/3.pdf> (CoautorOvidiu T. Pop) About a construction pro-blems, International Journal of Geometry,Vol. 3 (2014), No. 2, 14–19. http<//ijgeo-metry.com/wp-content/uploads/2014/10/2.pdf> (CoautorOvidiu T. Pop) On the four concurrentcircles, Global Journal of Advanced Re-search on Classical and Modern Geome-tries, Vol.3, (2014), Nr. 2, 91-101.http<//gjarcmg.geometry-math-journal.ro/> Properties involving pedaltriangles, Global Journal of Advanced Re-search on Classical and Modern Geome-tries, Vol.4, (2015), Nr. 1, pp.44-54.http<//gjarcmg.geometry-math-journal.ro/> On the Wittenbauer type pa-rallelograms, International Journal ofGeometry, Vol. 4 (2015), No. 1, pp. 27 –36. http<//ijgeometry.com/volumes/vol-4-2015-no-1-april/> The Poncelet pencil’shyperbolas as locus geometric and theirequations in barycentric coordinates,Global Journal of Advanced Research onClassical and Modern Geometries, Vol.4, (2015), Nr. 2, pp.106-115. Equal areatriangles inscribed in a triangle,Interna-tional Journal of Geometry, Vol. 5 (2016),No. 1, pp. 19 – 32. (Coautori Ovidiu T.Pop, Nicuşor Minculete) Cyclic quadri-laterals corresponding to a given Varig-non parallelogram, International Journalof Geometry, Vol. 5 (2016), No. 2, pp. 5– 21. (Coautor Zoltán Kovács) Isogonalconjugacy through a fixed point theorem,Forum Geometricorum, Vol. 16 (2016)171-178. A Distance Property of the Feu-erbach Point and Its Extension, ForumGeometricorum, 16 (2016) 283 – 290.Distances Among the Feuerbach Points,Forum Geometricorum, 16 (2016) 373 –379. (Coautor Paul Yiu) On the TuckerCircles, Forum Geometricorum, 17(2017) 157 – 175.

Opera

Este autor al lucrărilor< A háromszögnevezetes körei. Háromszögmértan fer-deszögű koordinátákkal (Cercuri remar-cabile ale triunghiului. Geometria triun-ghiului cu coordonate nerectangulare)(Cluj-Napoca, Erdélyi Tankönyvtanács,1999)> Matematikus a XX. század viha-

raiban. Maurer Gyula életpályája (Un ma-tematician în vâltorile secolului XX. Bio-grafia profesorului universitar MaurerGyula) (Târgu Mureş, Ed. Appendix>Cluj-Napoca, Erdélyi Múzeum Egyesület,2003)> Analitikus geometriai módszerekkomparatív vizsgálata (Analiza compa-tivă a metodelor de geometrie analitică)(Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică,2008)> A Bolyaiak vonzásában. WeszelyTibor matematikus életpályája (Sub vrajacelor doi Bolyai. Biografia matematicia-nului Weszely Tibor), (EuroPrint, Szat-márnémeti, 2011)> Szatmárnémetitől avilághírig. Bodor Miklós kémikus és gyó-gyszertervező életpályája (Din Satu Marela faimă mondială. Biografia chimistuluişi cercetătorului Bodor Miklós (Euro-Print, Szatmárnémeti, 2011)

Opinii ale unor colegide breaslă

Dr. Atyim Paul, profesor, inspectorşcolar< Există două categorii de dascăli<lucrător simplu şi muncitor profesionist.Prietenul meu dr. Kiss Sándor face partedin ultima categorie. Profesionalismul luieste determinat atât de afirmaţiile şi stă-ruinţa generaţiilor de elevi pe care i-apregătit de-a lungul anilor cât şi de dra-gostea sa faţă de matematică pe care aslujit-o cu devotament o viaţă întreagă.Este un om realizat atât din punct de ve-dere profesional cât şi familial. Chiar şifiului său a reuşit să-i insufle spiritul ma-tematicii, care aplică cu prisosinţă de-prinderile acestei discipline în cariera sa.Este un om generos care n-are linişte dacăzilnic nu se frământă cu vreo problemădin enigmele acestei ştiinţe. Dacă existăprofesori tineri, dornici de perfecţionareîn urma bilanţului deceniilor muncii dela catedră, cu mult drag le-ar împărtăşiîn continuare tainele matematicii, ceeace pentru el înseamnă viaţa însăşi.

Dr. Ovidiu T. Pop, profesor, preşedin-tele Societăţii de Ştiinţe Matematice, fi-liala Satu Mare< Prin rezultatele obţinutela catedră de-a lungul anilor, Kiss Sándora demonstrat că este... profesor de mate-matică. Dar el nu este doar profesor dematematică, ci este şi matematician. Casă fii matematician, trebuie să faci cerce-tare în matematică şi să participi la ma-nifestări matematice (simpozioane, con-ferinţe, sesiuni de comunicări). Kiss Sán-dor are articole ştiinţifice publicate în ţarăşi străinătate şi a participat la manifestărimatematice. Din acest motiv, el este cuadevărat matematician. Prin volumelemonografice publicate, Kiss Sándor esteşi om de cultură. Ca om, este prietenos,sincer, deschis, cinstit...

Radu David, profesor de istorie la Co-legiul Naţional “Ioan Slavici” Satu Mare<Pe domnul profesor Kiss Sándor îl cunoscdin septembrie 2003, când eu m-am mu-tat din Oradea la Satu Mare. Am fost co-legi de serviciu timp de opt ani şi tot în-cerc să-mi dau seama cum ne-am apro-piat. Puteam să fim doi vecini de cance-larie, care se salută zilnic, dar care nu ştiunimic unul despre altul. Toate datele pă-reau a fi potrivnice unei prietenii. În pri-mul rând eu sunt mult mai tânăr, des-părţindu-ne mai bine de două decenii.Apoi, eu sunt profesor de istorie, domnulKiss predă matematică. Diferenţe greu desurmontat, la o primă vedere. Şi totuşi...Destul de repede am descoperit că aveminterese comune, că amândoi considerămcă un profesor nu este complet dacă nurealizează cercetare în domeniul său şi căne situăm de aceeaşi parte a baricadeimoralităţii. Am realizat că am în faţă unom extrem de dedicat matematicii, dar şiculturii şi ştiinţei în general, un cetăţeanpreocupat de problemele cetăţii, care nu

se dă deoparte când i se cere părerea cuprivire la mersul societăţii, incisiv şi in-transigent cu cei care se mulţumesc cujumătăţi de măsură, cu lucrul făcut demântuială.

În timp, am ajuns să-i cunosc preo-cupările ştiinţifice, atât cât pot eu săînţeleg din profunzimile matematicii şisă-i admir capacitatea extraordinară demuncă. Domnul profesor Kiss are con-tribuţii esenţiale în domeniul geometrieişi publică în reviste occidentale presti-gioase, inclusiv din SUA, care sunt pro-babil greu accesibile pentru mulţi uni-versitari români, din domeniul matema-ticilor. Este recenzent pentru una dintrecele mai prestigioase publicaţii matema-tice europene (Zentralblatt für Mathe-matik). A publicat valoroase monografiidespre viaţa şi activitatea unor reputaţioameni de ştiinţă, unii foşti profesori de-ai săi, precum Radó Ferenc. Ce dovadămai mare de altruism şi generozitate dinpartea unui om, decât să dedice timp pen-tru a face cunoscută şi altora viaţa şi per-sonalitatea celor care l-au format.

Domnul profesor nu doar rezolvăprobleme încurcate de matematică, ci sepricepe de minune să formuleze între-bări-problemă care fac referire la istorie,la mersul societăţii în general. M-a sur-prins întotdeauna gândirea sa limpede şicapacitatea de a distinge esenţialul dintr-un noian de fapte, aparent fără legătură.Citeşte foarte multă istorie, urmăreşte do-cumentare pe această temă, astfel că pro-babil ştie mai multă istorie decât mulţiprofesori de specialitate sau oricum,înţelege mai mult decât cei care se limi-tează la simpla transmitere a informaţiilordin manual.

Deşi din punct de vedere cronologicnu mai este tocmai tânăr, intelectul săupare a fi rămas la vârsta tinereţii, fiindmăcinat în continuare de întrebări şi cu-riozitate.

Acesta este profilul unui intelectualpursânge, al unui om îndrăgostit de idei,profil care se potriveşte atât de bine şidistinsei sale soţii Imola. Cei doi formeazăo solidă familie de intelectuali, cum ne-am dori cât mai multe în Sătmar şi nudoar aici.

Marcarea momentuluipensionării

Există un obicei adânc înrădăcinatprintre numeroşi trăitori ai vremurilornoastre - acela de a-şi încheie cariera cuun chef zdravăn. Cum altele sunt preo-cupările unui om dedicat activităţii aca-demice, ce gest mai semnificativ la finalde carieră, cu prilejul trecerii în pensie,putea să facă Kiss Sándor decât organi-zarea unui simpozion la care au prezentatcomunicări de înaltă ţinută ştiinţifică ală-turi de iniţiator, alţi zece colegi de-ai săi?Astfel, marcând momentul pensionăriisale, în 6 septembrie 2018, în amfiteatrulLiceul Tehnologic Constantin BrâncuşiSatu Mare, au susţinut interesante lucrăriştiinţifice< dr. Ovidiu T. Pop, profesor dematematică, preşedintele Societăţii de Şti-inţe Matematice, filiala Satu Mare> dr.Doina Muntean (inspectoare, profesoarăde matematică)> dr. Átyim Pál (inspector,profesor de chimie)> Radu David (profe-sor de istorie)> dr. Petru Braica > KirályIldikó (profesoară de chimie)> AureliaGrad (profesoară de matematică)> ing.Traian Tămîian (profesor de matematică)>ing. Adrian Mureşan (profesor de disci-pline tehnologice)> dr. Kiss Imola (con-silier patrimoniu)> dr. Kiss Sándor (pro-fesor de matematică - Nagydobai KissSandor fiind semnătura de autor în lu-crările sale ştiinţifice).

A participat la seminarii, simpozioane, conferinţe știinţifice, academii de vară,congrese și conferinţe internaţionale de matematică și didactică, desfășurate la<Budapesta, Komarno, Salzburg, Debrecen, Szeged, Târgu Mureș, Miskolc, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe

Profesorul dr. Kiss Sándor - bilan\bogat la final de carier[

PERSONALIT~}IExistă şi profesori care îşi depăşesc condiţia meseriei lor de buni pedagogi, devenind

autori de lucrări ştiinţifice sau de altă natură, autori de cărţi şi articole în diverse pu-blicaţii în ţară şi chiar în străinătate. Sunt acei oameni care îşi dedică timpul şi energiapentru a adăuga valoare domeniului în care activează contribuind astfel la progresulsocietăţii. Ei sunt nu doar profesori de matematică sau de istorie, ci matematicieni sauistorici.

10 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

CULTUR~

Joi seară, cu un foarte aplaudatconcert dirijat de Tiberiu Soare,s-a deschis în sala Filarmonicii”Dinu Lipatti” ediția cu numărul41 a Festivalului Internațional”Zilele Muzicale Sătmărene”. Aurmat vineri seară recitalul De-bussy și Beethoven al pianistuluimureșean Abram Endre. Progra-mul continuă timp de aproape olună.

Concertul simfonic inaugural a pre-zentat varianta pentru flaut a Concertuluipentru vioară de Aram Haciaturian, rea-lizată de Jean-Pierre Rampal și interpre-tată, îngrijit și sensibil, de flautistul ma-ghiar Janos Balint, emoționant mai alesîn pasajele lente, care ne-au amintit deinstrumentul tradițional armean de su-flat, acel tânguitor și exotic duduk. A ur-mat eleganta suită de balet ”Romeo și Ju-lieta” de Serghei Prokofiev.

Festivalul oferă multe surprize< o sea-ră de operă, un recital de trio cu VladRăceu, un concert simfonic de muzicăamericană, un alt concert simfonic demuzică rusă, un interesant recital de pianla patru mâini, obișnuitul concert dedicatde Rudolf Fatyol memoriei maestruluiȘtefan Ruha, un inedit recital al chitariș-tilor clujeni, iar la final un mare concertdedicat Centenarului Marii Uniri, cu pu-ternică tentă patriotică.

Programul completal festivalului

Spectacolele au loc la Sala Filarmo-nicii, cu câteva excepții găzduite de locațiidin Carei.

Miercuri, 3 octombrie, ora 18.00,

Teatrul din Carei

Joi, 4 octombrie , ora 18.30Gală de operăLadislau Rooth – dirijor, Nicoleta Col-ceiar – soprană, Gabriela Varvari – mez-zosopranăArii și duete din ”Carmen” de Bizet,“Lakmé” de Delibes, ”Cenușăreasa” și“Tancredi” de Rossini, ”Bal mascat”, “For-ța destinului” și ”Aida” de Verdi, “Dama

de pică” de Ceaikovski

Joi, 4 octombrie, ora 18, Castelul dinCarei

Vineri, 5 octombrie, ora 18.30

Concertul Orchestrei de cameră Sza-bolcsi din NyíregyházaIn memoriam Ștefan Ruhadirijor< Szabó Soma

conducerea artistică< Nagy Gyulasolist< Fátyol Rudolf – vioarăAntonio Vivaldi< L‘Estro Armonico op.3 (Concertul nr. 6 în la minor RV 356,Concertul nr. 9 în Re major RV 230, Con-certul nr. 11 în re minor RV 565, Con-certul nr. 12 în Mi major RV 265)

Marți, 9 octombrie, ora 18.30

Recital trio cu pianAurelia Vișovan – pian, Vlad Răceu –vioară, Octavian Lup – violoncelP.I. Ceaikovski< Trio cu pian în la minorop. 50G. Enescu< Trio cu pian (primă audiție)

Joi, 11 octombrie, ora 18.30

Concert simfonicNicolas Waldvogel – dirijorAnn Miller – vioarăJ. Russell> Unhinged Carnival (premierăeuropeană)S. Barber< Concert pentru vioară op. 14Ch. Ives< Întrebarea fără răspunsG. Gershwin< Un american la Paris

Marți, 16 octombrie, ora 18.30

Concertul Ansamblului de chitare alAcademiei de Muzică ”Gheorghe Dima”Cluj-NapocaConducerea muzicală< Constantin An-dreiÎn program lucrări de A. Andrei, G. Ph.Telemann, J. Gauffriau, F. Schubert, L.Lévesque, S. Rak, G. Montaña, M. Pe-nella

Joi, 18 octombrie, ora 18.30

Concert simfonicAlexandru Mija - dirijorAlexei Nabiulin – pianA. Scriabin< Concertul pentru pian în fa

diez minor op. 20P.I. Ceaikovski< Simfonia a 5-a în mi mi-nor op. 64

Vineri, 19 octombrie, ora 18.30

Recital de pian la patru mâiniBrezóczki-Wedewardt Gabriella, Czum-bil BernadetteÎn program lucrări de Mozart, Schubert,Brahms, Debussy, Bizet și Dvorak

Joi, 25 octombrie, ora 18.30

Vineri, 26 octombrie, ora 18.00, Teatruldin Carei

Concert vocal –simfonic extraordinar deînchidere al Festivalului internațional“Zilele Muzicale Sătmărene” dedicatCentenarului Marii Uniri, organizat deEpiscopia Ortodoxă a Maramureșului șiSătmaruluiRăsună Centenarul Românieidirijor - Ștefan Novakdirijor cor - pr. dr. Petrică Aurelian Co-vaciuparticipă Corala ”Arhanghelii” a Episco-piei ortodoxe a Maramureșului și Săt-marului

În program<

Alexandru Ștefan Murariu - UverturaFestivă dedicată Centenarului MariiUniri

Adaptări orchestrale< “Măi române, sunăgoarna”, “Pui de lei”, ”Mult e dulce și fru-moasă”, ”Drum bun”, ”Doamne, ocroteș-te-i pe români”, Imnul regal, ”Eminescu”,”Deșteaptă-te, române!”, ”Hora unirii”,”Cântec patriotic”, ”Pe-al nostru steag escris Unire”, “Tu, Ardeal”, ”Eroii de peSomeș”, ”Marșul lui Iancu”.

A consemnat V.A.

“Re\eta perfecțiunii în foartemul\i pași care nu duc nicăieri”constă în sfaturi utile pentru agândi “eco” și a trăi “bio”, pentrua fi “fit” și a ajunge “the best”. Unspectacol de teatru fizic bazat pe“groove” pentru a deveni “zen”.Așa își descrie actrița și coregrafaAndrea Gavriliu noua producțiecare a deschis de curând stagiuneasecției române a Teatrului deNord.

Prezentarea spectacolului detaliazăpremisa, să-i spunem filosofică, astfel<

“În funcție de perioada istorică, re-giune geografică, statut social, educație,oamenii și-au conceput adevărate rețe-tare de fabricare a fericirii. Unii au deve-nit atât de pricepuți încât au ajuns să îiînvețe și pe ceilalți. Astfel că, urmând câ-țiva pași simpli, poți ajunge să fii fericitîn orice domeniu. Acasă, într-o relație,în societate, la serviciu... Numai că fireacompetitivă și mereu nesatisfăcută aomului a făcut ca numărul acestor pașisă crească foarte mult și cu o viteză mare,iar omul contemporan s-a trezit într-ocursă maraton cu obstacole pentru atin-gerea fericirii.

Standardele au fost ridicate atât demult, încât fericirea echivalează cu per-fecțiunea. Trebuie să fii perfect sănătos,

să ai corpul perfect, job-ul perfect, par-tenerul perfect, casa perfectă, mașinaperfectă, vacanța perfectă... Spectacoluleste un eseu despre încercarea disperatăa omului actual de a-și găsi fericirea, măr-ginit fiind de toate rigorile societății în

care trăiește. Încercând să fie fericit prina fi perfect. Deoarece imperfecțiunea în-seamnă vulnerabilitate. Iar iluzia perfec-țiunii îl menține într-o cursă perpetuă,chiar dacă nu există finalitate”.

Chiar primul tablou al acestui “teatru

fizic” sugerează infinitul acestei cursespre neant, în care protagoniștii bat pasulpe loc la propriu, pe banda automată carele numără pașii, și se laudă în gura marecu performanțele lor atletice. Scenariulne poartă în lumea obsedaților de dez-voltare personală, fiind presărat la totpasul cu slogane și clișee atât de cunos-cute omului modern, care însă prin re-petarea neîncetată își divulgă absurdita-tea și, până la urmă, precaritatea. Efortulfrenetic de autoperfecționare, până laepuizare, vocile mieroase ale “antreno-rilor” care vând rețete de sănătate fizicăși mentală pe bani grei, lasă loc, din locîn loc, epuizării.

Cei opt actori implicați în spectacolsusțin un adevărat antrenament cu pu-blic, în care banda de mers alternează cuexerciții cu mingea, contorsionări, rit-muri felurite de alergare. Este un recitalactoricesc și sportiv demn de toată ad-mirația, mai ales că acest tip de teatru nus-a prea pus în scenă la Satu Mare pânăacum. Dar Andrea Gavriliu, renumităpentru curajul și imaginația din specta-colele sale, scoate realmente untul dintrupa pe care o pregătește, încât IoaneiCheregi i se formează, până la urmă, oinimă din sudoare, pe tricou, chiar în lo-cul anatomic potrivit. Am putea spunecă actorii lucrează aici de le sare inimadin piept. Mesajul drumului spre o îm-plinire niciodată deplină e transmis atâtde percutant, încât devine de un comic

absurd savuros. Nici n-am numi specta-colul o parodie, pentru că realitatea aces-tor grupuri de maniaci ai împlinirii desine depășește cu mult orice tentativă deumor. Iar scena finală apoteotică, în caregrupul întâlnește proiecția grotescă aidealului de putere, sănătate, lumină șiorice mai vreți voi, spune foarte multedespre capacitatea omului de a se visadeasupra realității sale prozaice și, pânăla urmă, naturale. Păcat că nu a fost in-trodus un ”memento mori” dezumflantla final. Ar fi trimis și mai intens mesajulcătre public.

Spectacolul poate fi (re)văzutvineri, 5 octombrie

Scenografia este semnată de Alexan-dru Petre, iar ilustrația muzicală de MihaiDobre. Asistent de coregrafie a fost Ro-xana Fânață, tânăra actriță având expe-riența unor spectacole de acest gen (depildă “Eteroclit”, prezentat și la Satu Ma-re). Designul de lumini, foarte importantaici, l-au conceput Lucian Moga și Ale-xandru Dancu. Evoluează în spectacol –cu abnegație și devotament - Roxana Fâ-nață, Cristian But, Andrei Stan, RalucaMara, Vlad Mureșan, Ioana Cheregi, An-drei Gîjulete, Crina Andriucă. Spectaco-lul poate fi (re)văzut vineri, 5 octombrie,în cadrul programului Tranzit Feszt.

Vasile A.

Teatrul de Nord a deschis stagiunea cu o parabol[ a obsesiei perfec\iunii

O lun[ plin[ de muzici alese<Zilele Muzicale S[tm[rene

Concertul simfonic inaugural a prezentat varianta pentru flaut a Concertuluipentru vioară de Aram Haciaturian

Festivalul oferă multe surprize< o seară de operă, un recital de trio cu Vlad Răceu,un concert simfonic de muzică americană, un alt concert simfonic de muzică rusă, uninteresant recital de pian la patru mâini, obişnuitul concert dedicat de Rudolf Fatyolmemoriei maestrului Ștefan Ruha, un inedit recital al chitariştilor clujeni, iar la finalun mare concert dedicat Centenarului Marii Uniri, cu puternică tentă patriotică.

Standardele au fost ridicate atât de mult, încât fericirea echivalează cu perfec-țiunea. Trebuie să fii perfect sănătos, să ai corpul perfect, job-ul perfect, partenerulperfect, casa perfectă, mașina perfectă, vacanța perfectă...

30 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Un mic robot ce seamănă cu o omidăar putea fi utilizat să transporte medica-mente în interiorul corpului uman. Cer-cetătorii din spatele acestei creaţii susţincă robotul are o forţă cât cea a unui omcare ar putea ridica un microbuz cu 26 delocuri. Robotul se poate adapta mediilordificile și se poate deplasa cu eficienţă de-a lungul suprafeţelor chiar dacă există flui-de precum sângele sau mucus. Însă „mili-robotul” iese în evidenţă prin faptul că aresute de mici picioare ce seamănă cu firelede păr. 

Mail Online notează că autorul stu-diului a realizat sutele de picioare ale ro-botului pentru ca acesta să se poată deplasafără a avea contact total cu suprafaţa. Tes-tele de laborator au arătat că robotul pro-duce cu 40% mai puţină fricţiune decâtun robot fără membre. În cadrul testelor,robotul și-a demonstrat capacitatea detransportare a unei încărcături de 100 deori mai grea decât el, putere comparată cucea a unei furnici, cea mai puternică vietatedin natură. Cercetările anterioare pe roboţiasemănători cu omizile au propus ca pa-cienţii să înghită dispozitivul sau să fie in-trodus printr-o cavitate a corpului. 

Cercetătorii au dezvoltat robotul pen-tru a fi utilizat în regiuni ale corpului greude accesat. Echipa de cercetători din cadrulUniversităţii din Hong Kong a studiatstructura membrelor animalelor de la sol,inclusiv cele cu două, patru, opt sau maimulte membre. Corpul robotului are ogrosime de 0,15 milimetri, fiecare piciorconic măsurând 0,65 de milimetri, iar goluldintre membre fiind de 0,6 milimetri. 

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O elevă în vârstă de 13 ani dinGalaţi a fost selectată, anul trecut,în clubul select al celor mai inteli-genţi oameni de pe planetă, cu uncoeficient de inteligenţă de peste130. Bianca Mayer Roşca (13 ani)este elevă în clasa a VII-a la Cole-giul Naţional “Vasile Alecsandri”din Galaţi şi a câştigat până acumolimpiadele judeţene de Matema-tică şi Lingvistică, obţinând şi omedalie de bronz la OlimpiadaNaţională de Matematică.

A intrat în clubul select al membrilorMensa, cei mai inteligenţi oameni de peplanetă, cu un coeficient de inteligenţă depeste 130.

Bianca Mayer Roşca, elevă în clasa aVII-a la Colegiul Naţional “Vasile Alec-sandri” din Galaţi, este pasionată de cândse ştie de Matematică.

În clasa a VI-a puncta deja la primacompetiţie naţională la care participa,obţinând medalia de bronz la OlimpiadaNaţională de Matematică. Recunoaşte râ-zând că se descurcă mult mai bine la Al-gebră, decât la Geometrie.

Este îndrăgostită şi de Lingvistică, omaterie unde se regăseşte prin pasiuneapentru limbile unor popoare dispărute demultă vreme.

“Mi-a plăcut de prima dată Lingvistica,pentru că trebuie să faci tot soiul de con-exiuni şi într-un fel îmi pune inteligenţa laîncercare. Sunt, spre exemplu, limbi vorbitede doar 1.000 de oameni”, explică Bianca.

A câştigat Olimpiada Judeţeană deLingvistică, iar la naţională s-a ales, de-ocamdată, doar cu experienţa. Îi place lafel de mult şi germana, obţinând locul doila olimpiada judeţeană la această materie

în 2016.Îşi doreşte ca la ore să existe o mai

mare interacţiune între elevi şi profesori,pe ideea că astfel tinerii ar înţelege multmai bine materiile care li se predau, iarunele dintre ele ar ajunge să le şi placă întimp. Tânăra îşi doreşte ca pe viitor să seaxeze pe o profesie care să îi dea ocazia săcălătorească, lucru pe care îl va face cuocazia studiilor superioare, pe care in-tenţionează să le realizeze în străinătate,probabil în SUA şi Marea Britanie.

A promovat examenul Cambridge, re-cunoscut de şcoli, universităţi şi angajatoridin sectorul public şi privat din toate ţările

vorbitoare de limba engleză.Succesul obţinut în urma susţinerii

unui examen Cambridge English îi oferăBiancăi un certificat recunoscut internaţio-nal, ce demonstrează nivelul său de limbaengleză, dar o scuteşte şi de testul de profilla susţinerea examenului de Capacitate.

Acceptată de la gimnaziuîntr-un proiect educaţionaldestinat liceenilor

Olimpica a luat parte în acest an laGalMUN, un proiect unic la nivel naţional,care formează tinerii pe mai multe zone,pornind de la comunicare, lucru în echipăşi până până la acţiuni în condiţii de stres.

Decizia organizatorilor de a accepta oelevă de gimnaziu spune multe despre ca-pacităţile Biancăi, ţinând cont că pânăacum au fost acceptaţi doar tineri de la li-ceu.

GalMUN are şase comitete, printrecare se numără Ȋnalta Curte de Casaţie şiJustiţie, Drepturile Omului şi ConsiliulEconomic şi Financiar (ECOSOC). Cole-giul Naţional “Vasile Alecsandri” din Ga-laţi organizează anual conferinţa educaţio-nală “Galaţi Model United Nations” – Gal-MUN, o simulare academică a comitetelorOrganizaţiei Naţiunilor Unite şi a unor in-stituţii ce ţin de domeniul Dreptului In-ternaţional, precum Uniunea Europeanăsau NATO.

Conferinţa GalMUN este deschisă ex-clusiv elevilor de liceu şi se desfăşoară doarîn limba engleză. Ea include şase comitete,printre care ICJ (Ȋnalta Curte de Casaţie şiJustiţie), HRC (Drepturile Omului) şiECOSOC (Consiliul Economic şi Finan-ciar). Organizată anual în luna aprilie, Gal-MUN adună sute de participanţi.

Fiecare participant joacă rolul unui di-

plomat al unei ţări şi susţine poziţia ţăriireprezentate în conformitate cu proble-mele internaţionale dezbătute. Delegaţiiau obligaţia de a respecta o structură binedefinită, de la reguli de adresare şi proce-duri pentru dezbatere, până la o ţinută for-mală şi un comportament exemplar.

Admiterea în Mensa, o joacă

GalMUN ajută practic elevii să înveţecum să se informeze, să discute într-unmediu formal despre probleme majore aleomenirii, să relaţioneze bazându-se pepoziţia ţării în detrimentul părerii perso-nale şi să reuşească să fie convingători şiîn momente de stres extrem.

Conceptul de MUN este intâlnit pre-tutindeni în lume, conferinţe de acest tipfiind organizate la Galaţi, Bacǎu, Bucu-reşti, Iaşi ;i Botoşani. Bianca şi-a ales înacest an comitetul care se ocupă cu pro-bleme economice şi sociale, reprezentândîn această simulare Japonia, despre care avorbit vizavi de problema multinaţiona-lelor. La 12 ani, olimpica din Galaţi era ad-misă în Mensa, o organizaţie internaţio-nală non-profit a oamenilor cu un IQ multpeste medie, membrii ei clasându-se prin-tre primii 2% la testele de inteligenţă folo-site de organizaţie. A fost fondată în 1946de Roland Berrill, un avocat australian, şiLancelot Ware, un om de ştiinţă britanic.

Scopul a fost de creare a unei organi-zaţii apolitice a oamenilor inteligenţi, fărăsă se facă diferenţieri sociale, rasiale, reli-gioase sau de altă natură. Mensa numărăîn prezent peste 100.000 de membri, gru-paţi în 50 de organizaţii naţionale.

“Citisem despre Mensa şi ştiam că nueste neaparat o organizaţie formată dinoameni foarte inteligenţi, ci mai degrabăcare au capacitatea să vadă anumite lucruri,iar asta mi s-a părut foarte interesant.

A intrat în clubul select al membrilorMensa, cei mai inteligenţi oameni depe planetă, cu un coeficient de inteli-genţă de peste 130

O elev[ de 13 ani din Gala\i a fostselectat[ în grupul celor mai inteligen\i

oameni de pe planet[

A fost creat robotul ce poate transporta

medicamenteîn corpul uman

Consiliul Local din Paris a decis ca ac-tele oficiale de stare civilă să țină cont și de“familiile homoparentale”. Măsura a fostadoptată în unanimitate de consilierii pre-zenți, scrie “Le Parisien”. Ea prevede înlo-cuirea formulei tradiționale “tată” și “ma-mă” cu “părinte 1” și “părinte 2”. Canadaa luat deja această măsură, dar Parisul esteprimul oraș francez care adoptă acest tipde documente oficiale.

Decizia a fost luată pentru a pune capăt“discriminării cuplurilor homosexuale, ca-re reprezintă în prezent doar puțin peste3% din uniunile din Franța. În motivareadeciziei se arată că “e anormal ca platformaadministrației să nu permită părinților caretrăiesc în cupluri de același sex să facă ce-reri administrative, ca și ceilalți părinți”.

“Cuplurile de același sex care dorescsă facă demersuri administrative legate depaternalitate nu dispun de formulare adap-tate situației lor, pentru că pe actele de starecivilă în care sunt menționați părinții, ru-bricile existente indică doar «tatăl» și «ma-ma». În unele municipalități însă, docu-mentele școlare sau extrașcolare (cantina,after school, etc.) s-au schimbat deja, fiindcompletate cu «părintele 1» și «părintele2». La fel ca la SNCF (n.r. – Căile Feratefranceze) unde formularele de carduri pen-tru întreaga familie conțin, din 2010, cu-vintele «părinte 1» și „părinte 2»”, preci-zează Le Parisien. După ce Primăria Pari-sului a adoptat această decizie fără să facăprea multă vâlvă în jurul ei, societatea fran-ceză a reacționat. “După părinte 1 și părinte2,  urmează numerotarea copiilor?”, se în-treabă psihanaliștii Monette Vacquin, Jean-Pierre Winter și Michel Gad Wolkowicz,într-un articol publicat de “Le Figaro”.

Parisul va înlocuiformula “mam[

;i tat[” cu “p[rinte 1 ;i p[rinte 2” în

actele de stare civil[

Valurile de căldură vara suntîn creștere de la an la an și acest fe-nomen se va amplifica în viitor pefondul încălzirii globale, în Româ-nia putându-se înregistra, în zonade sud, și temperaturi de 50 de gra-de, atrag atenţia specialiștii în do-meniu.

“M-am uitat pe unele experimentenumerice și unul dintre acestea, încondiţiile unui scenariu pesimist pentruperioada 2021 - 2050, deci nu foarte de-parte, a simulat temperaturi care au ajuns,e adevărat, de puţine ori, chiar la 50 degrade Celsius în sudul ţării. Atenţie, estevorba de o probabilitate mai mică de pro-ducere. O maximă zilnică care se regăseșteîn datele simulate o dată sau de două ori,dar, totuși, faptul că modelul ne arată oastfel de temperatură trebuie să ne punăpe gânduri...Trebuie să privim aspectulacesta< cum putem în condiţiile respectivesă trăim totuși bine și să ne dezvoltăm? Sepoate, cu știinţă”, a afirmat Roxana Boja-riu, director al Departamentului de Cli-matologie din cadrul ANM, prezentă laconferinţa de presă a Bucharest ScienceFestival.

Referitor la schimbarea vremii care s-a produs la începutul săptămânii în ţaranoastră, Roxana Bojariu a precizat că, luni,în România au fost mai multe anotimpuri

într-o singură zi. “Am avut o zi extraordi-nară, am avut temperaturi de 33,4 gradeC în zona sud estică și am avut apoi, pestecâteva ore, la Arad, în vest, temperaturide 1-2 grade. Am avut practic o împărţirea ţării în mai multe anotimpuri într-o sin-gură zi. Asta arată și complexitatea climeiRomâniei... Noi nu suntem ca Olanda, ozonă joasă, lângă ocean, unde lucrurilepot fi ușor moderate. Avem lanţul carpaticcare este o barieră în aceste circulaţii at-mosferice, avem vecinătatea mării, avemun sistem foarte divers de soluri, ori avemnevoie de mult mai multe experimentenumerice și de cercetare mult mai susţin-ută”, a atras aceasta atenţia, adăugând căsunt necesare mai multe fonduri pentrususţinerea cercetării în România,  pe toatepalierele.

Anotimpurile nu maisunt precum cele de acumcâteva decenii

Întrebată de posibila modificare aanotimpurilor, climatologul a spus că înRomânia anotimpurile vor rămâne ace-leași, precizând că mersul lor este deter-minat de poziţia României pe glob, pe de-o parte, și pe de altă parte de înclinareaaxei Pământului pe planul orbitei în jurulSoarelui care se modifică la câteva zeci demii de ani. Structura și caracteristicile

anotimpurilor sunt, însă, într-o modifi-care faţă de ceea ce erau verile, primăve-rile, toamnele și iernile de acum câtevadecenii. “Există o tendinţă care se vededeja în statisticile noastre de declanșaremai timpurie a primăverii... Nu în fiecarean se întâmplă așa, dar din ce în ce maifrecvent primăvara devine mai timpurie,vara se lungește în septembrie și avem otendinţă de creștere a temperaturii în toateanotimpurile, mai puţin toamna, unde în-că zgomotul este mare și semnalul încănu trece zgomotul natural, dar experi-mentele numerice arată că, în următoriiani și decenii, și toamna vom avea la ni-velul României tendinţe de creștere a tem-peraturii”, a adăugat directorul Departa-mentului de Climatologie din cadrulANM.

Roxana Bojariu a atras atenţia și asu-pra problemei pe care o vor reprezentainundaţiile rapide. „La munte, intensitateaprecipitaţiilor va crește mai mult în dece-niile care vin, ori noi acolo tăiem pădurile,exact invers de cum ar trebui să facem.Pentru că pădurile ţin o parte din aceastăcurgere de suprafaţă, ţin solul în prag deeroziune și, evident, au și un rol microcli-matic local prin îmblânzirea condiţiilorextreme de temperatură. Totodată, resur-sele de zăpadă vor descrește”, a mai prog-nozat aceasta, dând asigurări, totodată, căRomânia nu se află în viitor în calea ura-ganelor a căror intensitate este în crește-

re.Creșterea temperaturilor și modifica-

rea structurii anotimpurilor au loc pe fon-dul încălzirii globale, însă directorul De-partamentului de Climatologie din cadrulANM afirmă că acestea vor duce la crește-rea sezonului pe litoral, lucru de pe urmacăruia România ar trebui să profite. “S-agândit cineva în perspectivă cum să facăsă atragă turiștii de la Mediterana, undecondiţiile vara vor deveni insuportabilepentru  turism? În schimb, la latitudineanoastră, chiar dacă crește temperatura,vom avea noi oportunităţi”, a mai spusaceasta, menţionând că există soluţii carear putea minimiza efectele acestor schim-bări climatice, însă aceste soluţii ţin defactorii decidenţi din România.

Datele statistice, înregistrate de staţiileANM încă din 1961, arată că numărul dezile cu valuri de căldură a crescut, maiales în zona sudică, sud-estică și în vestulextrem. Această modificare se va ampli-fica, din păcate, pe termen mediu și lung,cu cât semnalul încălzirii globale va fi maiputernic, a spus climatologul. Anterior,aceasta a anunţat că< “luna Iunie 2018 afost, la nivelul României cu 1,7 C mai cal-dă decât media lunilor Iunie din intervalulde referinţă 1961-1990. La precipitaţii, lanivelul României, a fost depășită mediavalorilor lunare de precipitaţii pentru lu-nile Iunie din intervalul 1981-2010 cu pes-te 74%”.

Cum va fi vremea în România în urm[torii ani.Climatolog< Structura anotimpurilor se va schimba

La 12 ani, olimpica din Galaţi era admisă în Mensa, o organizaţie internaţională non-profit aoamenilor cu un IQ mult peste medie, membrii ei clasându-se printre primii 2% la testele de inte-ligenţă folosite de organizaţie. A fost fondată în 1946 de Roland Berrill, un avocat australian, şiLancelot Ware, un om de ştiinţă britanic. Scopul a fost de creare a unei organizaţii apolitice a oa-menilor inteligenţi, fără să se facă diferenţieri sociale, rasiale, religioase sau de altă natură. Mensanumără în prezent peste 100.000 de membri, grupaţi în 50 de organizaţii naţionale.

12 Informa\ia de Duminic[/30 septembrie 2018

Rihanna a fost numită oficialambasadoare a Barbados, ţara sade origine, de către guvernul dinacest mic stat insular, urmând săse ocupe de încurajarea turismu-lui, a educaţiei şi a investiţiilor peinsulă. "Sunt foarte mândră deacest titlu în ţara mea de origine",a reacţionat "ambasadoarea Fen-ty".

Rihanna, în vârstă de 30 de ani, atrăit în Barbados până la vârsta de 16ani, înainte de a-şi începe cariera in-ternaţională. „Sunt nerăbdătoare să lu-crez cu prim-ministrul Mottley şi echi-pa sa pentru a gândi o nouă viziunepentru Barbados”, a mai spus Rihanna.Guvernul a anunţat într-un comunicatcă Robyn Rihanna Fenty, pe numelesău complet, a fost numită ambasadoa-re extraordinară şi plenipotenţiară, fărăa fi trimisă totuşi într-o altă ţară. „Ri-hanna are o dragoste profundă pentruaceastă ţară, care se reflectă în filan-tropia sa, în special în domeniile sănă-tăţii şi educaţiei”, a comentat prim-mi-nistrul Mia Amor Mottley.

„Ea îşi arată patriotismul şi în mo-

dul în care dă înapoi ţării sale şi con-tinuă să preţuiască insula care rămânecasa ei”, a adăugat ea.

Guvernul din Barbados a avut, deasemenea, numai cuvinte de laudă laadresa cântăreței, Fenty lăudând laturafilantropică a acesteia.

A început să cânte de la 7 ani

Rihanna este o cântăreaţă ameri-cană, devenită celebră cu piese ca Un-faithful şi Umbrella.

Câştigătoare a zeci de premii, Ri-hanna este idolul a milioane de ado-lescenţi, fashion-icon, filantropistă şiambasador al multor firme în lume.

Robyn Rihanna Fenty s-a născutîn 20 februarie 1988, în Saint Michael,Barbados, într-o familie modestă. Ma-ma sa este nativă din Guyana, iar tatălsău din Barbados, cu descendenţă ir-landeză.

Rihanna are doi fraţi mai mici, Ror-rey şi Rajad Fenty şi a început să cântede la 7 ani. Copilaria sa a fost afectatăde dependenţa tatălui sau de cocainaşi de divorţul părinţilor când ea aveadoar 14 ani.

În 2003, produc[torul Evan Rogers

a ascultat-o pe Rihanna cânt]nd întimp ce era într-o vacanţă în Barbados.Efectul a fost că la 16 ani, Rihanna s-amutat în Statele Unite, acasă la familiaRogers.

Împreună, au realizat o casetă de-mo, în care artista interpreta diversecover-uri, însă înregistrările au durataproape un an, deoarece Rihanna şi-acontinuat studiile.

Demo-ul ei a ajuns la Def Jam, ocompanie deţinută de Jay-Z, care asemnat imediat un contract cu Rihan-na. Single-ul ei de debut, “Pon de Re-play”, a văzut lumina rampei în 2005 şia ajuns direct pe locul 2 în BillboardHot 100.

Primul ei album, “Music of theSun”, s-a vândut în 69.000 de exemplareîn primul weekend şi în peste 2 mi-lioane de copii în întreaga lume, pri-mind un certificat de aur din parteaRecording Industry Association ofAmerica. La o lun[ după lansarea pri-mului album, Rihanna a început să lu-creze la cel de-al doilea şi îşi promovapiesele în deschiderea concertelor luiGwen Stefani.

“A Girl Like Me” s-a lansat în 2006,a ajuns pe locul 5 în Billboard şi a pri-

mit discul de platină.Hiturile “SOS”, “Unfaithful” şi

“Break It Off ” featuring Sean Paul aufacut înconjurul lumii, clasând-o peRihanna printre cele mai bune cântă-re\e ale noii generaţii. Rihanna a înce-put primul ei turneu, “Live in ConcertTour”, iar din noiembrie 2006 până înfebruarie 2007 a concertat alături dePussycat Dolls. Vedeta a debutat şi încinematografie, într-un rol mic în fil-mul “Bring It On< All or Nothing”.

Nominalizată la 6 premii Grammy în 2008

În 2008, Rihanna a fost nominali-zată la 6 premii Grammy şi a câştigatprima sa statuetă pentru BestRap/Sung Collaboration. Tot atunci în-cepe şi al doilea turneu mondial, “TheGood Girl Gone Bad Tour”, şi cântă-reaţa primeşte titulatura de “Diva anu-lui”.

Un an mai târziu, spectacolul Ri-hannei de la Grammy Awards este anu-lat, iar iubitul ei de atunci, ChrisBrown, este arestat pentru asalt şi in-tenţii criminale.

Fotografii au obţinut dovezi de la

poliţie în care Rihanna apare bătută,iar Chris Brown şi-a recunoscut faptaşi a primit 5 ani de închisoare cu eli-berare, dar şi interdicţia de a se apropiade artista. În 2010, Rihanna a lansatsingle-ul “Love the Way You Lie” îm-preună cu Eminem, piesă care a bătuttoate recordurile de audienţă, ea fiindnominalizată şi la premiile Grammyde anul acesta. Diva a pus bazele primeiei companii, “Rihanna Entertainment”.A lansat al cincilea album, “Loud”, în

noiembrie 2010. Single-ul de debut,“Only Girl (In the World)”, a ajuns ime-diat pe prima pozitie în Billboard.

Implicată în proiecte filantropice

Rihanna lupt[ pentru mai multecauze, cum ar fi bolnavii de HIV saucopiii grav afectaţi de sărăcie.Vedeta este imaginea a numeroase fir-me, printre care diverse case de modă.

Şi-a lansat propriul parfum, a apă-rut în mii de reviste glamour, iar ta-tuajele ei (13) au atras atenţia preseiinternaţionale.Motto-ul artistei Rihan-na este< “Never a failure, always a les-son”.

Rihanna, numit[ oficial ambasadoare a statului Barbados