Tierea pomilor fructiferi1Tierea pomilor
fructiferiDe-alunguliimpului,imporianaiierii pomilor era apreciai
in mod diferii. De-seoriuniivarsinicisusinc:pevremuri
nuamiiai,nuamsiropiipomii,iioiuiinioi-deaunaddeauroade!nir-adevraaesie,ins
nu irebuie uiiai fapiul, c deoarece aceii pomi nu erau proiejai
impoiriva bolilor i duniorilor, i din acesi moiiv probabil
caliiaiea acesior roade nu ar corespunde siandardelor de azi.
Probabilmuliauconsiaiai,cinuniianipo-mii suni plini de frucie mici,
iar in ali ani fruciele suni muli mai puine dar mai bine
dezvoliaie. Spe-cialiiiinumescacesifenomenrodiresecvenial
(aliernan). Moiivul principal al acesiui fenomen
(pelangmuliealiele)esieneefeciuareaiierilor regulaie. Deci prin
iierile regulaie:se poaie obine forma dorii a coroanei (iiere de
formare);cremimeninemechilibrulrecoliei.Prin aceasia inelegem
dezvoliarea unor noi ramuri rodiioare in fecare an, care in afara
alior fac-iori(polenizare,vreme,nuiriie,eic.)garan-ieaz o recoli
consiani;prin iierea excesului de coroan (iiere de
r-rire)facemposibilcacoroanasprimeasc
caniiiaieanecesardelumin,sfeaerisii,
darprinasiaconiribuimilaefcieniizarea proieciei planiei. Pe
parcursul iierilor efeciu-aie aiai in perioada de repaus cai i in
perioada vegeiaiiv, avem oporiuniiaiea de a indepria
idisirugeprilerniie,bolnaveiinfeciaie ale pomilor. Nu esie necesar
s apucm siropi-iorul imediai ce apare un lsiar sau o creang
infeciai;esiemulimaiuoarieconomi-coasindepriarealorpriniiere.Proiecia
planielorpriniiereesieunprocesdelucru
obligaioriuinculiivareainiegrai,culiivarea bio i in cazul planielor
bacifere;puieminiinericrengilerodiioare,iincazde nevoie i coroana
pomilor (iiere de
iniinerire);puiemlimiiainiindereaplaniei,psirandu-i proporiile i
dimensiunile indicaie. Acesi fapi
esieimporiani,penirucinscopulingrijirii planielor i a solului,
inir-o anumii suprafa deculiivareirebuiesmeninemplaniele.
Cellalimoiivesiedespuiereainsus.Aceea
coroanaesiefolosiioare,acreiramuride
siruciursuniplinecucrengirodiioare,por-ninddelairunchiiierminandinvarf,inu
cea care rodeie numai in
varf.Praciiciiereasepoaierealizaprindoume-iode:priniieredeformare,iiierederrire.
Efeciele celor dou procedee de iiere esie diferii. Tierea de
formare siimuleaz creierea lsiarilor,
deoareceprinindepriareamugurilordevarf,se
eliminicompuiichimiciproduideei,care impiedic creierea mugurilor
poziionai mai jos. Drepi rezuliai coroana se indeas, ceea ce poaie
fi nefavorabil in perioada de rodire, ins in perioada de formare
esie necesar in mulie cazuri. Desigur nu esie ioiuna caniiiaiea
iiai din coroan. Cre-ierea de aiepiai a ramurii veriicale, in
funcie de iiere, esie ilusirai in Fig. nr. 1Pe ramurile neiiaie,
sau iiaie puin vor creie relaiiv mai puini lsiari lungi, lsiarii
inferiori vor f scuri i vor deveni pri rodiioare. Cu cai iierea
esie mai puiernic, cu aiai va f mai puiernic for-marea de lsiari (i
din aceasi cauz esie incoreci
iiereapreaacceniuaianuielelorsuperioare,in scopul limiirii
inlimii). Tierea ramurilor la cioi esie ieoreiic cea mai drasiic
soluie, ioiui lsiarii crescui vor f puini i slabi, deoarece mugurii
in-feriori conin in cea mai mare caniiiaie subsianele
careimpiediccreierea,respeciivlsiariinoivor puiea rsri numai din
muguri ascuni. Conform luiMohcsy Miys iierea pomilor fruciiferi
este o operaiune de cultivare prin care se taie napoi unele pri
verzi sau lemnoase ale plantelor fructifere, sau chiar ramura n
sine, i se fac mici incizii, rniri pe suprafaa ramurilor, n
interesul scopului de cultivare. (MouLcsv i comv., 1o8) Fig. nr.
1Creterea de ateptat a nuielei verticale n cazul diferitelor tieri
(Sursa: Sipos, 2009) Tierea pomilor fructiferi2Tierea de rrire
inseamn indepriarea ioial a prii de coroan respeciive; acesia se
poaie face ipanlaiulpin.Fundamenialaceasimeiod
deiiereesiefolosiimaialeslaplanieleajunse la varsia de rodire.
Conirar cu iierea de formare deoarece efeciul de moderare al
creierii mugu-rilor superiori rmane nu acceniueaz creierea
lsiarilorlungi,maidegrabsprijindezvoliarea de pri
rodiioare.Puiereadersrireamugurilornuielelornu esie deierminai
numai de lungimea nuielelor, de meioda de cresiare aplicai eic., ea
esie infuenai si de unghiul nuielei fa de veriical, ilusirar in
Fig. nr. 2Nu se recomand creierea ramurilor de siruciur in unghi
orizonial deoarece, aa cum esie ilusirai
iinfgur,labazaacesiorramuriviiioarevor
creielsiari(nuiele)puiernici,iarinvarfprile
rodiioarevorfscurie.Dinaceasicauzsein-iampl deseori, ca ramura de
siruciur s nu poaie f dezvoliai mai deparie. Acesi unghi esie
poirivii penirudezvoliareadeasifeldecrengirodiioare, care in iimp
vor f schimbaie pe nuiele mai joase, sau vor f iiaie de
ioi.Curbareaveriicalinjosesiespecifcaanumi-iei iieri de creang lung
singular (cu mugur in varf).Subgreuiaieafruciuluicreangaseindoaie
formandunarc,de-alungulluiaparniielsiari iari, care in iimppoi s
preia funcia rodiioare a crengii iniiale. Pe aceasi irsiur se
bazeaz ii-erea folosii la piersic,soc negru, dar praciic aa irebuie
iiai i semiarbuiii.Tratarea rnilor de
tierePeparcursuliieriiprovocmrniri.Acesierni asigur prin ele
pirunderea bolilor infecioase in pom. Cel mai des afeciai suni
pomii samburoi in primul rand piersicul i caisul care poi suferi de
uscarea crengilor, de cele mai mulie ori cauzaie de bacieriile
Pseudomonasos i Leukosis; dar aici se
incadreazicancerulnecirial(Nectriagalligena) la mr (mai rar la pr),
i alie boli ale prilor lem-noase.
Ceamaicomun,iceamaigravesieusca-reacrengilorsamburoilor.Aceasiboalpoaie
fi cauzai de dou bacierii, separai sau impreun.
AcesieasunibacieriaPseudonomassyringaepv. syringae i ciuperca
Leucostoma (Cytospora) cinta,
comporiameniul,consiruciabiologiciprefe-rinele de mediu ale celor
dou find asemnioa-re. Cei mai expui acesior infecii suni piersicul
i caisul, ins ele poi afecia i ceilali samburoi.Simpiomele infeciei
apar prima dai primva-ra, sau la incepuiul verii. La incepui
frunziul de-vineverdepalid,maiincepeaseofli,dupcare
seusuc.Seusucinireagaramur,iarinunele
cazurimaigravemoareinsuipomul.Peprile
muribundepoiaprearnicanceroase,chiari rin. n prile de sub creanga
moari rsar ls-iari,iarincazulmoriipomuluilabazaiulpinii.
Peprilemaigroaseapariiaunorproiuberane
pesuprafaascoareisemnalizeazprezenain-feciei (a ciupercii),
proiuberana find cauzai de inmulireainfecieisubscoar.Ageniipaiogeni
seinmulescinzileledeioamna,daioriivremii rcoroase i a
precipiiaiilor. Peniru infeciare esie
nevoiedernire,acesiernisunicauzaiedecele
maimulieorideunelieledeculiivare,deiiere,
darpoiapreaidaioriirosuluianimalelorsau de gelivur, care creeaz
condiii prielnice pirun-deriiagenilorpaiogeni.Deasemeneaimugurii
derod(maialeslacais)ingheaiiarna,iczui primvara iimpurie poi f
surse de rnire.
nconiinuareseincepeoprocedurdeauio-inducie.Ageniipaiogeniconsumrezervelede
glucide a pomilor, i asifel pomii devin mai sensi-bili la ger, se
deierioreaz, slbeie. n pomul slbii
dunareaseiniensifciserspandeierepede. Infecia disiruge esuiul de
foem i cambiul, prin aceasia se opresc funciile viiale ale pomului,
i ca urmare se incepe oflirea rapid i uscarea. Agenii
paiogenisupori,chiaragreeaziemperaiurile
reduse,peniruainfeciaauneaprainevoiede precipiiaii, respeciiv de
umezeal. Din iarn pan in primvar copacii suni inir-o siare de
repaus, i capaciiaiea lor de aprare esie mai sczui.
Prinurmare,unadiniremeiodeledeaprare
impoirivainfeciiloresiealegereacoreciaperi-oadei de iiere. Tierea
irebuie efeciuai
primva-ra,inpreajmasauchiardupinmugurireapo-milor,darinainieainfoririilor.Dinpcaieacesi
iniervaldeiimpesiefoariescuri,iinplusluc-randincoroan,sauindepriandcrengileiiaie,
exisirisculdearupemulimuguridefoare.n orice caz, dup iiere rnile
produse irebuie inchi-secusubsianedeiraiarearnilor.Peparcursul
iierii s nu uiim s indeprim i rnile
cance-roase.Siropireadesplareaapomilorcusoluii cu coninui de cupru
poaie f efcieni dup desf-runzire, respeciiv primvara, in perioada
care pre-cede inmugurirea.Deoareceiierileefeciuaieinperioadade
repausaremuliedezavaniajedinpuncidevede-Fig. nr. 2Rsrirea de
aiepiai la nuiele neiiaie, afaie in unghiuri diferiie (Sursa:
Sipos, 2009) Tierea pomilor fructiferi3re al sniii planiei, esie
recomandai efeciuarea acesior aciiviii la sfariiul verii, sau la
incepuiul ioamnei.PLANIFICAREA TIERILORPerioada de repaus
vegetativMaidemuliperioadaderepauseraconsideraica
perioadopiimpeniruefeciuareaiierilorpomi-lor. Aceasi operaiune se
poaie efeciua de la desf-runzire pan la inmugurire cu condiia ca
iempera-iura s fe pesie -3 oC. De la cldura mainii suprafaa crengii
se inclzeie i prin urmare poi aprea peie
deger.nperioadaderepaussepoaiesiabilimai precis msura creierii
lsiarilor, inmulirea prilor rodiioare i densiiaiea
coroanei.Tieriledeiarnrespeciivdesfariideiarn
lapomaceesepoiefeciuapanlainmugurire,
celpuininsiiuaia,candiiereaafecieazioaie
prilepomului.Laiierileiarzii,avandaceeai
msurimeiodnepuiemaiepialascderea anselor de formare a frucielor i
la o caniiiaie mai mare de frucie
czuie.Pomiisamburoiauoreaciemaipuinnefa-vorabil la iierea iarzie. n
cazul unora, (precum piersicul i caisul) din moiive de sniaie a
planiei, esie de dorii iierea inire perioada de inmugurire i cea de
inforire. Tierea in verde cuprinde diferiie iniervenii de iiere
efeciuaie in perioada devegeiaie. Tierile principale in verde suni:
iierea de dup inmugu-rire, dup cderea peialelor, selecia de lsiari
in a doua parie a lunii iulie,scuriarea lsiarilor, iierea de var i
iierea efeciuai dup recoliare.Tierea de dup
nmugurireEsierecomandailaiieriledeformareacoroa-nei pomilor iineri.
n cazul pomilor rodiiori, acesi
iipdeiierepoaiefbenefcinaceiani,cand planiaiile au fosi afeciaie de
geruri puiernice, care au dus la moariea esuiului cambial. n acesie
ca-zuri,iniarziereaiieriipoaieajuialaregenerarea esuiului cambial,
daiorii efeciului de furnizare a auxinului mugurilor. La pomacee
aceasi operai-une se poaie efeciua pan ce muguri suni verzi, la la
ceilali pan in faza de
imbobocire.Operaiuniledeiierenusunirecomandaie in starea de plin
norire la nici o specie de pom fruciifer, deoarece pot avea efecte
grave asupra for-mrii fructelor.Tierea dup cderea petalelorTierile
de limiiare a inlimii, efeciuaie la 1-3 sp-tmni dup cderea
petalelor(in cazul pomilor la care inlimea ajuns prea mare),
inseamn iierea de dimensiuni de unu sau doi ani, respeciiv in
ca-zulplanielor ajunse lavarsia de 3 ani, la inlimea
defniiiv.Tierilefcuieinaceasiperioadduc la reaciile de cretere cele
mai reduse. Selecia de var a
lstarilorPraciicdeaceasicaiegorieaparineifreciona-rea sau orbirea
(reducerea capaciiii de rsrire a mugurilor). n cadrul acesiei
operaiuni esie
reco-mandaifrecionareaprimilor4muguridecre-iereafaisubramuraprincipalapuieilorafai
sub formare. Execuiarea cai mai devreme a acesiei operaiuni ajui la
dezvoliarea i foriifcarea axei i a ramurii principale de siruciur,
pe cand unghiul lstarilor care rsar sub aceti muguri orbii
vaap-ropiat de un unghi orizontal
dorii.Selecialstariloriindepriareauneipria
lsiarilorinexcesrepreziniopariedintierea
deformare.Lapomiiseminoi(pomacee)acea-sioperaiuneesierecomandaiinadouaparie
aluniiiuniedeoareceinaceasiperioadmugu-rii laierali ai lsiarilor
psirai suni mai generaiivi decai in alie
perioade.Conformunorexperimenieincazulmrului,
iierealsiarilorinpreajmalui20iunieesiecea mai efcieni peniru
inceiinireavolumului creie-rii. La pomii rodiiori aceasi operaiune
reduce i mrimearoadelor,deaceeaesieindicaianaliza-rea necesiiii
aplicrii acesiei operaiuni. n cazul pomilor samburoi, iierile de
selecie suni opiime lalsiariiculungimeade20-23cm.Peparcursul
acesiei munci se poi indepria lsiarii gemeni, sau lsiarii dei de
sub ramurile de siruciur.Scurtarea (ciupirea) lstarilor, poate avea
ca re-zultat forarea ramurilor pentru bifurcare la speciile
carenusuntpredispuselabifurcrifavorabile,iar in cazul pomaceelor
afeciai de ger, sioparea cre-ierii lsiarilor poaie f benefc in ceea
ce priveie reducereacderiifructelornlunaiunie.Ciupirea lsiarilor se
poaie repeia de mai mulie ori.La ni-velul planiaiilor mai mari
aceasi operaiune poa-ie f considerai ca una dinire cele mai
imporianie procese de lucru, aplicaie coniieni.Tierea de varChiar i
dup iierile de formare i de inireinere efeciuaie cu cea mai mare
grij se poi forma lsiari in numr i cu direcii nedoriie. Lsiarii in
poziie perifericimpiedicpirunderealuminiiinco-roan, respeciiv
acoperirea uniform cu lichid de
siropii,deciscadefcaciiaieaproiecieiplanielor. Prin iierile de var
puiem reduce acesie efecie ne-favorabile, puiem imbunii asifel
caliiaiea fruc-ielor.Efeciuareaacesiorprocedurilamr,pripi-ersic
esie recomandai in anii in care caniiiaiea de frucie esie sub cel
armonic. Condiiaimportantaexecutriiacesteitieri este ca starea de
sntate a frunziului s e
excelen-t.Tieriledevarefeciuaieasuprafrunziului, Tierea pomilor
fructiferi4coniinuareascuririieipriniiere,dincauza
excesuluidefrucie,alseceieisaualeveniualilor
dunioriauunefecinegaiivaiaiasupracaliiii
frucielor(asupramrimii)caiiasuprarecoliei anului urmior.Tierile de
var, in afar de inliurarea
lsiari-lorlacomineindepriaimaidevreme,respeciiv
allsiarilorperifericiveriicali,serefernumaila tierea respectiv
rrirea crengilor tinere, de 1-2 ani.
ndepriareacrengilormaivechipoicauzaredu-cerea caniiiii de roade
(Figura nr. 3). Cu cai pomii iiai prezini creieri mai puier-nice,
cu aiai irebuie s avem o grij mai mareca
siiemcrengilepanlacioi.Laasifeldepomi, coiiurile de var, sfariiul
verii mai ales cele gro-ase vor reprezenia focarele de rsrire a
lsiarilor (lacomi) din anii viiiori. Lstarii se rresc doar. S nu
efectum nici o alt operaiune de tiere n cursul verii.
Perioadaoptimpentruexecutareatieriide
varncepeatunci,cndmajoritatealstarilor
dezvoltmuguriterminali.Aceasiperioaddi-fer,depindedeforadecreiere,respeciivde
predispoziie de dezvoliare a mugurilor de varf, la diferiiele
soiuri de pomi
fruciiferi.ngeneralsepoaieformula,ciiereapru-luiserecomandaseexecutanadouajumtate
a lunii iulie, a mrului depinzand de soi de la
sfritulluiiuliepnlanceputulsaumijlocullui septembrie, a pomilor
samburoi, mai ales a
cireu-luiiviinului,imediatduprecoltare,alsiarilor mai puiernici ai
prunului ntre iulie i august, iar a piersicul pe la sfritul lui
iunie, nceputul lui iulie, eventual n luna august.Tierea de var
execuiai in perioada, msura siinmodulopiimincazulpomilorseminoi
prin imbuniirea pirunderii luminii in coro-an, la fruci, i prin
inceiinirea procesului de coa-cere a acesiora:imbunieie caliiaiea
de depoziiare a
fruciului,mreieraporiulfrucielorcoloraiecorespun-zior,inanumiianiimbunieiecapaciiaiea
funcionalaforilor,asifelconiribuindla creierea ansei de formare a
frucielor, i pan la urm mreie sigurana roadelor,
reducecreiereadelsiarianulviiior,deoa-rece inchiderea lsiarilor in
muguri ierminali se peirece mai
devreme,imbunieiecondiiiledesiropii(acoperi-rea cu subsiana de
siropii).Experimeniele fcuie la plantaiile de viini i cirei
auariaiciierileefeciuaieduprecoliarela sfariiul lui iunie i
incepuiul lui iulie au avui ca rezuliai dezvoliarea mai mulior
muguri forali i a unei caniiii mai mari de frucie in anul urmior.n
cazul soiurilor de prun care au o creiere
ac-ceniuai,indepriareacrengilorinsurplusinc
dinlunileiulieajuilaomaibunadezvoliarea mrimii i culorii frucielor,
i reduc caniiiaiea de lucru necesar in anul urmior.Tierea de var a
caisului esie ideal in luna iu-lie; aceasi meiod de iiere era
cunoscui in de-ceniile precedenie sub numele de Tiere-Siii , ins in
uliimii s-a uiiai de ea complei.Tierea de var a soiurilor de plante
bacifere este recomandat a se face ct mai devreme, direct dup
recoltare. Tierea seminoilor (pomaceelor) dup recoltare La prul, i
mrul cu creieri puiernice, cu o durai de vegeiaie indelungai, care
dezvoli mugurii de varfpreaincei,sepoaieaplicaiieredeiarnio-ial. Se
recomand execuiarea acesieia de la
jum-iaieaadouaaluniiaugusipanlaincepuiullui ociombrie. Aceasi
perioad se poaie folosi numai in primii 3-4 ani ai planiaiei,
scopul principal f-ind inceiinirea forei de creierii.n cazul
planiaiilor mai in varsi de pairu ani, ac-iiviiaiea vegeiaiiv
exagerai poaie f conirabalan-sai i prin alie iniervenii de reducere
a creierii.Laplaniaiileiniensivedeiipnou,cupomimai numeroi i mai
scunzi, imporiana i funcia ii-erii s-a schimbai. La acesie
planiaii, iierea are o funcie de conirol in crearea unei armonii
muliidirecionale. Dimen-siunile mai mici ale pomilor fac posibil
mai buna vizibiliiaie. NOIUNILE DE BAZ MAI IMPORTANTE PRIVIND
TIEREACopac de
formFormdecoroancaresemnacuoformgeo-meiric(cub,piramid,cilindrueic.)saucuun
obieci de folosin (mai ales candelabru). Crearea acesior forme
necesii muli experien i rbda-Fig. nr. 3Tiere de var(Sursa: Papp,
2003) Tierea pomilor fructiferi5re. De aceea in irecui aceasi meiod
de iiere era privii ca aria culiivrii.Tierea de
formareTiereaexecuiaiinperioadanerodiioareasupra formei coroanei.
Ea are ca scop crearea cai mai ra-pid a formei coroanei. n acesi
scop in general se uiilizeaz iieri cu diferiie iniensiii.Ax central
fals Axa principal se iaie pan la un lsiar sau o nuia concureni.
Scopul esie siimularea rsririi de
ls-iariinprilecheliie.Trebuielsaicaaxfals numai concureniul care se
inal perpendicular.Tierea la ciot (Pillar)Esie un procedeu de iiere
care serveie la
innoi-rea(veziiniinerire)coroanei,respeciivlaschim-bareacrengilorrodiioareincazulcoroanelorde
iip fus (Fig. nr. 4). Crengile rodiioare de 3-4 ani suni iiaie
regulai la un cioi de 4-3 cm. Din lsiarii rsrii din mu-gurii ascuni
ai cioiului suni lsai doar cei orizon-iali, care vor deveni noile
pri rodiioare. n cazul pomilor samburoi, cioiurile poi f i mai
lungi, de aproximaiiv 30-40 de cm.Mugurii de vrf
Esieuliimulmugurulafailacapiul,varfulls-iarului, sau a crengii.
Acesia poaie f mugur mixi, mugurdelsiar,sauincazexcepionalchiari
mugur de foare.Chelirea copacului (bici)Prinire mugurii laierali ai
nuielei suni foarie pui-ni,saunuexisidelocmuguridelsiar,deaceea
nusecreeazlsiarilaierali.Acesifenomenesie specifc unor soiuri de
cire i viin.Tierile de rdcinEsie uiilizai peniru moderarea creierii
de lsiari. Se aplic la acele forme de coroan, care prezini creiere
puiernic. Tierea se efeciueaz cu un disc
delimemare,saucuuncuii,laadancimeade 40-30 cm i la o disian de
40-60 cm de la irunchi, in ambele pri ale irunchiul.Schimbarea
poziiei lstarului (legare, agare de
greuti)nscopulaccelerriiformriiprilorrodiioare,
respeciivpenirumeninereaunghiuluidoriial
ramurilordesiruciurdeseoriirebuiesschim-bmunghiuloriginalallsiarilor,nuielelor.S-au
rspandiimaimulieprocedee,isuniilusiraiein
imagineaaliurai.nioaiecazurileirebuieavui grij ca pariea legai s nu
se indoaie arcuii. Acea-si operaiune poaie f execuiai de la
mijlocul lui augusi sau in primvar (in mariie) cand nuielele suni
pe jumiaie lemnoi, i poi f indoii cu uu-rin (Fig. nr. 5).Selecie de
lstariTiere folosii mai ales in perioada iierii de for-mare, prin
care puiem accelera formarea coroanei. n iimp de rodire aceasi
operaiune ajui la pi-runderealuminii in coroan. Prin procesul de
se-lecie indeprim lsiarii care nu suni folosiiori in formarea
coroanei:lsiarii muli prea inferiori,lsiarii lacomi,lsiari de baz
(doar la pomii dezvoliai),lsiariiaccideniaisauinfeciai(deex.arsur
bacierian la pomacee),Fig. nr. 4Lsiar rsrii din cioi(Foio: Sipos,
2009)Fig. nr. 5Schimbarea poziiei lsiarului prin legare respeciiv
prin agare de greuiaie(Sursa: Sipos, 2009)Tierea pomilor
fructiferi6lsiarii crescui abrupi din crengi de siruciur,lsiarii
concureni.Depinzanddescopuliierii,efeciuarealucrrilor se poaie face
in perioade diferiie.Dac dorim s indeprim devreme lsiarii
ne-dorii,muguriipoziionaiinsus,sauinjos,sau
muguriiconcurenideperamuriledesiruciur, puiem s frecionm i lsiarii
de 1-2 cm. Aceasi munc se poaie face foarie repede. Poziia
lsiari-lor rmai pe laiurile nuielelor esie ideniic cu cea
aoaselorpeieluipecoloanaveriebral,deaceea
mainumimaceasiconsiruciedesiruciuri siruciur de coasi de
peie.Execuiarea seleciei lsiarilor poaie f in funcie de lungimea
acesiora, saude perioade. De obicei
acesieiieriseefeciueazinmaisauiunielals-iariide20-23cm.Seleciadelsiarimaiiarzie
(augusi, sep iembrie) se poaie face peniru
accelera-reaformriicoroanei,saupeniruimbuniirea, iniensifcareaco
loriiuluifrucielor.nacesiuliim caz indeprim numai acei lsiarii mai
lungi (sau ii iiem mai scuri), care umbresc fruciele. Aceasi munc
nu irebuie execuiai nechibzuii, peniru c poaie f i pgubiioare. n
anii in care numrul or-elor insoriie esie mare, suni dese zilele
caniculare icreieiniensiiaiearadiaiilorUV.Pesuprafaa
frucielorexpusebruscluminiipuiernicemai ales la soiurile merelor de
iarn poi aprea peie de arsuri de soare. Acesie peie la incepui au o
culo-are albicioas i apoi devin maro. Acesie mere suni nepoiriviie
consumului in siare proaspi.Ciupirea lstarilor Cu aceasi iniervenie
se poaie inceiini iniensiiaiea
creieriilsiarului,respeciivcueapuiemselecia lsiarii dorii din cei
rsrii din cioi. De obicei se aplic la iierile de formare a
coroanelor iniensive.Peniruoprireaiemporaracreieriilsiarilor ciupim
doar pariea de varf (vela) a lsiarului. Dac lsiarul esie ciupii
(scuriai) pan la a 3-4-a frunz inferioar, din mugurii de subsuoar
ai frunzelor vor rsri noi lsiari, care in mare parie vor deveni pri
rodiioare (Fig. nr. 6).ntinerire Consi in iierea puiernic a prii de
coroan mai biran la ramifcaii mai joase sau la cioi, in inie-resul
formrii mai iniensive al lsiarilor. Varianie-le
operaiunii:iniinerirea prii rodiioare: de exemplu iierea
nodurilorrodiioarealemruluiialeprului la un inel
inferior;iniinerirea ramurilor rodiioare: iierea la nuia, creang,
sau la cioi (meioda Pillar) ;iniinerirea parial a coroanei: rrirea
parial acrengilor,maiapoiiiereacelorrmasela ramifcaii
inferioare;iniinerireacomplei:rrirearamurilorde
siruciuralecoroanei,iiiereacelorrmase la cioiuri de 1-1,3 m.Rdcin
accesorieEsie rdcina caracierisiic planielor inmuliie nu
prinsman,ciprinalieprideplani(lsiar, creang, rdcin sau frunz).
Acesie planie nu au o rdcin principal, ci numai rdcini secundare.
Lstari concureniLsiariisaunuielelecrescuieabrupisubramura
principal.Esieiipiccireilor,casubramuraprin-cipalsexisiealie3-4ramuriconcurenie(ramif-caie
asemnioare cu piciorul de gin). De obicei aceii concureni suni
indepriai, dar in caz de ne-voie se poi creie din ei noi ramuri
principale sau ra-muri secundare din ele. Dac lsiarul concureni are
dimensiunea de o palm, nu esie necesar indepr-iarea acesiuia
deoarece scuriand-o la a 3-4-a frunz inferioar, lsiarii rsrii din
cioi nu vor concura cu ramura principal, i de regul vor deveni
rodiiori.Forma coroaneiFormanaiuralsauariifcialacoroaneiplaniei
fruciifere. Formacoroanei esie infuenai de mai muli
faciori:puiereadecreiereaporialioiuluiiasoiului nobil,iipul de
ramifcaie a nobilului,prezena sau absena irunchiului, i lungimea
acesiuia,prezenasauabsenaramifcaiei(axei)prin-cipale,numrul,poziiaunghiulariaranjareara-murilor
de siruciur.Tierea n coroanei Tiereavergiicu4-6muguripesieinlimeade
doriialirunchiului,sauiiereaaxuluiprincipal pesie primele ramuri de
siruciur. Altoiul cu
coroanEsieunalioicuunnumrderdciniiaranja-redeierminaie,respeciivcucelpuinireinuiele
Fig. nr. 6Varianie ale iierii de cupire(Sursa: Sipos, 2009)Tierea
pomilor fructiferi7maiure. Caracierisiicile lui suni coninuie in
sian-darde.Tierea de ndoireTierea prilor de coroan (lsiar, nuia,
creang) laopoziieinferioarilaununghimaiplai.n aceasi caiegorie se
mai poi include: iierea mugu-rilor de varf i iierea mrului dup
meioda Nagy Sndor.Planul de tierePlanul de iiere esie suprafaa
iiai. Poziia aces-ieiafademugurulprincipalsauramifcaia
psiraiesieimporianimaialeslaformareaco-roanei (Fig. nr.
7).Inciziile deasupra
muguruluinunelecazuriampuieaaveanevoiecaanumii
mugurisrsar,deex.launelesoiuridemri
pr.Prinacesieinciziipuiemprovocarsrirea lsiarilor, ilusirai in Fig.
nr. 8.Tratarea rnilorMarginile rnilor mai mari provocaie de
foarfeci de iiere a ramurilor, de fersiraie, sau de rupere au
marginile deierioraie, din cauza aceasia se vin-dec greu. Primul
pas in iraiarea acesior rni esie neiezirea acesiora cu o foarfece
de iiere ascuii, cuii de alioii sau cu cuiiul cu lam curbai, creai
special peniru acesi scop. Dup aceasia planul de
iiereirebuieunscusoluiedeiraiarearnilor. Exisi o gam larg de
produse de acsi fel in maga-zine, darele se poi prepara i acas.
Subsiana cea mai bun esie cea care poaie f iniins pe suprafaa
rniichiarilaiemperaiurireduse,iimpiedic
pirundereaagenilorpaiogeniiaduniorilor in ran. (Fig. nr.
9).VargaAlioi in varsi de un an fr ramifcaii.Caracie-risiicile lui
suni coninuie in siandarde.Modul de executare a inciziilor deasupra
mugurilorRrirea de roade Rodireapoaiefreglainunumaipriniiere,ci
iprinrrireaderoade,incazulincaredorim
screiemmrimeafrucielor,saudacsuniprea
mulieroadepeplani.Deobiceiseexecuila
soiuricufruciemariicareseconsumproas-pi(mr,piersic,par,prune,cais),darinmai
mulie ri suni rriie i cireele (ex. Spania, Turcia, Chile). Rrirea
poaie f efeciuai manual, cu
ajuio-rulunorchimicale,cumaini,saucucombinaia
acesiora.Perioadapoiriviipeniruefeciuareaacesiei operaiuni esie dup
aa numiia cdere naiural a frucielor. n cazul merelor i perelor pan
ce dia-meirulfrucielorajunglamaxim2cm.ncazul
piersiciloroperaiuneapoaiefefeciuaicure-zuliaipancandparieasamburoasesiemoale,
i fruciul poaie f sirpuns cu un ac. Aciunile de
rrireirebuieefeciuaiediniimp,alifelvoravea un efeci nesemnifcaiiv
asupra mrimii frucielor rmase.Gradul de rrire necesar poaie f
siabilii pe baza densiiii forilor (ramurile de siruciur, ramurile
rodiioare i irunchiul). Rezolvarea cea mai simpl esie ca inire dou
frucie s rman un spaiu aiai delargincaispermiiocreierecaimaimare
(exira), de clasa iniai, a frucielor (Fig. nr. 10).Fig. nr. 7Fig.
nr. 8Modul de a face incizii deasupra mugureluiFig. nr. 9Traiarea
rnilor cioiurilor(Sursa: Sipos, 2009)Tierea pomilor
fructiferi8Intrarea n rod Anul inirrii in rod se poaie considera
anul in care d rod in proporie de 1/3 din capaciiaiea ioial.Tierea
de maturizareProceduradeiierecareurmeazdupiiereade formare, cand
deja scopul esie psirarea crengilor, i a prilor rodiioare, in
general prin iiere de rrire. Tierea de iarn (tiere lemnoas
efectuate n timp de repaus)Esie iierea efeciuai de la desfrunzire
pan la in-mugurire. Are avaniajul perioadei lungi in care se poaie
execuia, ins care poaie f scuriai in funcie de siarea vremii.
Dezavaniaje:nusunirecomandaieiierileefeciuaiesub
iemperaiurimaijoasede-3-4 oC,deoarece
pesuprafeeledeiieresepoiformarnide degerare, iar lamele foarfecelor
poi s se rup;mainiledeiierepneumaiicedeseorisepoi sirica deoarece
vaporii din iuburile de aerisire poi inghea;rnile de iiere se
vindec mai greu;invremecuninsoareicunoroicreieriscul de
accideniare;produce formare de lsiari muli mai puiernic decai
iierile de
var;iieioriiincepiorideseorisupraincarcpo-mii,deoarecevdcoroanelecafindprea
rare.Tiere prin rupereEsie un procedeu efeciuai in vegeiaie in
perioada formrii coroanei in siadiul de repaus sau la varsia de
rodire. Esie un procedeu recomandai in primul
randpeniruindepriareaconcurenilor,lsiari-lorlacomi.Areavaniajulcdaioriieiserupei
mareaparieamugurilorafailabazalsiarului
(nuielei),iprinaceasiascadeipredispoziiala
formareadelsiarelacomi.Serecomandnumai acolo, unde se acord o
aienie deosebii proieciei planielor, deoarece pericolul de
infeciare prin rani esie mare (Fig. nr. 11).Tierea la trunchi,
strngere Suni proceduri aplicaie la pomii cu o creiere
pu-iernicsaucareinirinrodiarziu,cuscopulde a iempera creierea
lsiarilor. Cresirile blocheaz
circulaiasubsianelornuiriiivecirerdcini,i
aucaurmarereducereacreieriilsiarilorlungi. La iierea in irunchi
(inelare) scoara irunchiului
esieindepriaipejumiaie-ireisferiuridecerc,
infaiide3-4mm.Acesieiieiurisepoifacein mai mulie locuri in prile
opuse ale irunchiului.Peniru sirangerea copacului se foloseie o
sar-mgroas(2-3mm),cucareseinfoarimpre-jurulcopaculuiprinfebruarie,inainieainceperii
circulaiei fuidelor. Sirangerea irebuie slbii din
candincand,peniruaprevenipirundereasar-meiinirunchi.naugusisarmaseindeprieaz
defniiiv. Sefaciierialungiiede-alungulirunchiului, care se poi face
cu cuiiul sau cu ioporul.Prinacesieproceduricuexcepiasirangerii
provocmrnigravepesuprafaairunchiului, prin care pomii poi f uor
aiacai de duniori sau boli, de aceea acesie iieiuri irebuie neaprai
ira-iaie cu subsiane de iraiare a rnilor.Muguri terminaliPrimul
mugur de sub planul de cresiare. Dar esie numii la fel i primul
mugur de sub varful de cre-ang deieriorai.Lstarul lacomEsie lsiarul
care aneie puiernic in sus in coro-an, i care esie muli mai lung
decai ceilali. De obi-cei esie mai deschis la culoare decai cei
scuri, i pe elgsimfrecvenilsiarideordinuldoiformai
vara.Lsiariilacomimaisubiripoifpsiraica crengi de rod, iar cei mai
groi suni poirivii peni-Fig. nr. 11Ran produs prin rupere vopsii,
respeciiv ran in proces de cicairizare de pe nuia.(Sursa: Sipos,
2009)Fig. nr. 10Meiode de rrire a frucielor(Sursa: Sipos,
2009)Tierea pomilor fructiferi9ru creierea de noi ramuri de
siruciur. Formarea puiernic a lsiarilor lacomi indic iieri iniense;
acesi fenomen esie des inialnii la piersici. METODE DE TIERE MAI
IMPORTANTEPeparcursulisiorieiculiivriifrucielors-aufor-mai mulie
asemenea meiode de iiere, care poari
numeleunorspecialiii(NagySndor,Brunner
Tams,ClausJozsef,DuBreuil,Loreiie,Pillar,
Peirov,Gaucher,Zahn,Siiiialii).Majoriiaiea
meiodelordeiierejoacunroliniieriledin
iimpulrodiriipomilor.Opariedinacesiemeio-de suni deja invechiie, de
aceea ne vom ocupa mai amnunii numai cu cele mai imporianie. Tierea
mrului prin metoda Nagy Sndor NagySndor(1903-1970)grdinarprimardin
Szabolcs,disiinscupremiulKossuih,i-acreai meioda bazandu-se pe
soiul Jonaihan. Meioda ia in considerare predispoziia soiului la
finare i la avaniajele ramurilor poziionaie orizonial.Esena acesiei
meiode de iiere: la cel inferior, la cel lung!Aceasia inseamn c
crengile rodiioa-re suni iiaie la nuiele inferioare cai mai
orizonia-le,iarparieadenuiainfeciaicufinareesiein-depriai. Pe
parcursul iierii ioaie nuielele lungi
isemilungierauiiaieindiferenidacaveauin varf muguri de rod sau dac
nu au fosi infeciaie.Aceasi meiod s-a rspandii aa de muli, incai
aproape fecare specie de pom fruciifer de
mul-ieoriiinzilelenoasireeraiiaieinacesifel,
compleiandcugreealacdemulieoricrengile erau iiaie muli prea iare,
ceea ce de regul nu esie o soluie prea bun.Tierea de muguri
superiori i sectorial prin metoda Brunner Tams (dup BRUNNER
T./1990) Maidemuli,iniimpuliieriicoroanei,crengile
erauiiaiepanlamuguriiinferioripenirupo-ziie coreci, zicand c
lsiarii rsrii din aceasi poziievorcreiemaiorizoniali.Acesifenomen
s-apeirecuiincelemairaresiiuaii,deoarece
lsiariiaucrescuiinsus,indoindu-seindirecia luminii, iar aceii
lsiari irebuiau iiai in anul ur-mior pan la o creang inferioar,
care in sfarii a crescui in direcie
coreci.Tiereamuguruluisuperiorconsiiniie-reacrengiicrescuieinir-odireciegreiipanla
celde-aldoileamugur,poziionaiinsus,inula mugurul inferior poziionai
coreci. Prin aceasi meiod, lsiarul rsrii din acesi mugur va creie
in sus, iar cel din mugurul inferior va creie de re-gul in direcia
dorii. La sfariiul lunii augusi sau primvara urmioare se iaie
lsiarul (pe jumiaie lemnos) crescui in sus.Tierea cu numr redus de
nuiele dup metoda PetrovAcesiiipdeiieres-arspandiidinBulgaria.
ncrcarea pomilor cu roade se bazeaz pe nuielele cu valoare inireag,
pe cai posibil psirm numai din ele caie 40-100 de buci per copac.
Caniiiaiea nuielelor depinde de mai muli faciori
(caracieris-iicilesoiului,varsia,siareadesniaieipuierea
pomului).Nuielelevorflsaieneiiaiela23-30cmdis-ian una de cealali.
Sub greuiaiea frucielor nui-aua se indoaie in jos, creand un arc
deasupra cru-ia se formeaz lsiari puiernici. La acesi procedeu de
iiere rrirea roadelor esie indispensabil,
deo-arecedeexempluonuiaculungimeade30cm
poaieaveachiaripanla20defrucie,dincare poi f lsaie doar 3-6
buci!ncazulincareinanulurmiorpenuiaapar noi lsiari, rsrii din
muguri ascuni care poi de-veni i ei nuiele, creanga irebuie
indepriai de la baz.Dacnuavemdesiulenuielerodiioarenoi,
aiuncilabazacrengiiinfunciedelungimeai
grosimeaacesieialsmaproximaiiv1-3buci de nuiele de valoare
inireag.Piersiculsepoaieiiafoarierepedeuiilizand
aceasimeiod,chiarifraaveaomareexpe-rien. Dac nu suni desiule
nuiele, poi f lsaie i alie crengi sau crengue (Fig. nr. 12).Tierea
Pillar Acesiprocedeudeiiereseuiilizeazlapomii de mr i pr in cazul
unei iieri in form de fus subiai. Cele mai frumoase roade ale
acesior pomi crescpecrengilerodiioareinvarside2-3ani.
Prinaceasimeioddeiiereserreiecoroana i crengile rodiioare de pesie
4 ani afaie pe nuie-le i ramurile de siruciur, care for f iiaie la
un cioi de 3-4 cm. Dinire lsiarii rsrii din mugurii ascuni ai
cioiului suni lsai doar cei mai
dezvol-iai,cuopoziiecaimaiorizonial.Aceiiavor deveni noile crengi
rodiioare pe parcursul urm-iorilor 3-4
ani.Conformexperieneicrengilerodiioarebira-neirebuieiiaiepanlacioiuride3-4cm,deoa-Fig.
nr. 12Tierea cu numr redus de nuiele(Sursa: Sipos, 2009)Tierea
pomilor fructiferi10rece din cele mai scurie nu obinem lsiari cu
pu-iere adecvai.Tierea caisului dup metoda SittCerceiiorul fosiei
Uniuni Sovieiice a observai c in cazul caisului indifereni de
poziia ocupai in coroanforileaparcelmaidevremepeprile
rodiioarescurie(epi)alepomului,dupcarepe nuiele, i cel mai iarziu
pe prile secundare ale ra-murilor
lacome.Aceasiinforiremaiiarziecareraporiaila
epipoaiefiospiman-inseamncgeru-rile de primvar iarzii afecieaz
foarie puin fo-rilenuielelorlacomi.Siiiexecuiaiieripuiernice
asupracaiilorpeniruamricaniiiaiealsiarilor lacomi, iar pe ei lsiari
secundari, iar vara erau ii-ai pe jumiaie, peniru ca i aceiia la
randul lor s creasc lsiari secundari.Aceasi meiod s-a dovedii a f
bun, ins nece-sii muli munc, ins asizi cu ajuiorul aparaiel-or de
iiere de coniur acesie lucrri poi f efeciua repede i
efcieni.CARACTERISTICILE CARE DEFINESC FORMELE DE
COROANFiecarepomfruciifersecaracierizeazprinir-o
creierenaiural,formare,deciocoroanspecif-c. Formele naiurale de
coroan corespund numai in cazurile cele mai rare cerinelor. n parie
ocup muli spaiu, se chelesc repede i se poi inireine cu greuiaie.
Acesie caracierisiici nefavorabile le schim-bm prin formarea
ariifcial a formei de coroan. Peniru culiivarea frucielor de
caliiaie, care se con-sum proaspeie, cele mai poiriviie suni
formele de coroan scunde i mai apropiaie omului. Acesi iip
decoroanesiecelmaiadecvaipeniruefeciuarea
lucrrilorfioiehnicemanualereglareacaniiiii de roade, rrirea
frucielor eic. prin care se poaie creie raporiul frucielor de o
caliiaie exceleni.Formacoroaneiesiedeierminaidepuierea de creiere a
soiul i a pomului respeciiv, numrul
ipoziionarearamurilordesiruciur,inlimea irunchiului i respeciiv
inlimea iniregului pom.La pomii fruciiferi cele mai des uiilizaie
mri-mi de irunchi suni:Trunchiscund: 40-60 cm mr, pr, guiui,
piersic.Trunchi semi-nalt: 80-100 cm:cire,viin,cais,prun,renclod,
pr pe porialioi slbaiic, bacifere cu irunchi.Trunchi nalt:120 cm i
pesie:nuc,casian,socnegruico-roanele de pe care se recolieaz
mecanic.Laurmaurmeifecareformdecoroanpoaief
realizaicuinlimeairunchiuluicorespunzio-arescopului,deex.dacdorimcacoroanasfe
informdevaz,penirurecoliarecuaparaide
scuiurai,mrimeaadecvaiairunchiuluiesiede 100-120 cm, dar in cazul
recolirii manuale aceas-ia ajunge s fe de 60 cm.Disianele dinire
irunchiuri se poi modifca in mare msur in funcie de iipul de sol,
de nivelul iehnologiei de culiivare, de soi i de
porialioi.Disianadinireramuriledesiruciuridis-iana eiajrii
ramurilor de siruciur la pomii ma-iuri esie de minim 60-80 cm, i
100-120 cm in ca-zul nucului.Porialioiulinfueneazinprimulrand
creierea nobilului, dar are infuen i momeniul inirrii in rod i
perioada coacerii frucielor. Cre-iere a pomilor in cazul
alioiurilor esie deierminai in primul rand de porialioi, dar esie
un facior de limiiare a creierii i inlimea ochiului, iipul
solu-lui, adancimea de planiare eic.Coroan cu proiecie de baz n
form circularEsie o form de coroan combinat. n zilele noasi-re la
pomii de mr se formeaz foarie rar aceasi form de coroan, la alie
specii de pomi fruciiferi esie ins desiul rspandii. Esie forma de
coroan inprimulrandlaspeciiisoiurialioiipepori-alioiuri mai
puiernice: cire, viin, cais, prun, pr. nlimea irunchiului esie de
80-120 cm, inlimea pomului aiinge sau depeie 3-6 m. Nevoia peni-ru
suprafaa de culiivaie esie de 60-70 m2 pe
pom.Acesiiipdecoroanesienumiicoroan combinai deoarece esie pornii
ca o coroan de ax, ins pe deasupra uliimei ramuri sau uliimului
grupderamuridesiruciuraxulesieindepriai. Deosebim dou
iipuri:Caracierisiicile coroanei combinaie cu grupuri de crengi
suni ramurile de siruciur care formeaz eiaje, disiana dinire acesie
eiaje esie de 60-80 cm (Fig. nr. 13).Fig. nr. 13Mr alioii pe
porialioi slbaiic, avand form de coroan combinai(Surs: Papp,
2003)Tierea pomilor
fructiferi11Ramuriledesiruciuralecoroaneicombinaie mprtiate suni
aezai in spiral fa de axa
prin-cipal,disianadinireramuriledesiruciurpe veriical esie de 60-70
cm.Coroana in form de sfer. Esie una din formele naiurale a
coroanei, specifc nucului i casianului.
Indiferenidefeluliieriiacesiorainiineree,cu iimpul coroana acesior
pomi va deveni f sferic.Coroanainformdecldare.Esieinprimul
randformadecoroanapiersicului.nlimea irunchiului esie de 40-60 cm,
iar inlimea copacu-lui de 2-3 m. Suprafaa de culiivare necesar esie
de 13-24 m2/pom. Nu are ax, esie o form de coroan alciuii din 3-4
ramuri de siruciur, ramifcaie o
daisaudedouori,launsingurnivel.Unghiul ramurilor de siruciur esie
de 33-40o (Fig. nr. 14).Coroana in form de vaz (plnie). Praciic ioi
pomiicuirunchipoifmodelaiepeniruaceasi form de coroan. Esie ideal
mai ales peniru so-iurilecarenecesiimulilumin,daresieforma
uiilizaicelmaidesilarecoliareacumainide scuiurai.
Diferenadinireacesiiipdecoroanicelde
cldareconsiinfapiul,cramuriledesiruciur siau inir-un unghi mai
abrupi (60-70o ), pe acesie ramuriseformeazaa-numiieramurideguler,
iarramuriledesiruciurnuseramifcdemai mulie ori. nlimea irunchiului
in cazul recolirii manuale esie de 40-60 cm, iar la cea mecanic de
100-120 cm (Fig. nr. 15).Fuscubraederod.Esieoformdecoroan rspandii
de Fejes Sndor.Acesi mod de iiere se praciic in primul rand la mrul
cu creiere semi-puiernic.Darsepoaieuiilizaiincazulprului
saulaunelespeciidepomisamburoi.nlimea
irunchiuluiesiede30-60cm,iarinlimeaioial a pomului de 3,0-3,3 m.
Suprafaa de culiivare ne-cesar esie de 23-30 m2/pom. Braele de
siruciur seplaseazde-alungulaxului,impriiaiesauin grup . Unghiul
lor difer in funcie de specie i soi, variaz inire 20-30o . Axul
ceniral se leag deasup-ra uliimului bra de siruciur sau se
indeprieaz. Fusliber.Diferdeformadecoroanprece-deni prin fapiul, c
la creierea ei unghiul ramu-rilor de siruciur se asigur in primul
rand nu prin legare sau cu greuii, ci prin iiere. n afara mru-lui
esie o form de coroan, care poaie f uiilizai la cais, viin, prun i
pr.Fus zvelt. Form de coroan modern i uor de
inireinui.Esiemairspandiilamr,maipuinla pr. Se poaie uiiliza i in
cazul samburoaselor. nli-mea irunchiului esie de 30-60 cm, inlimea
ioial a pomului esie de 2-2,3 m. Esie o form de coroan cu
sisiemdesusinere:reazmulpoaiefunrusau
cabluiniins.Suprafaadeculiivarenecesaresiede 4-8m2/pom.
Caracierisiica coroanei de fus zveli esie c la baza irunchiului se
af 3-4 ramuri de siruciur mai puiernice, resiul coroanei find
formai din ra-muri i crengi rodiioare de diferiie varsie (Fig. nr.
16).REGULILE DE BAZ ALE TIERII PENTRU FORMAREA COROANEI 1.De pe
alioiurile cu coroan, pe care nuielele se af prea sus sau prea jos,
ele irebuie indepr-iaieialioiulirebuieiraiaicaovarg.ncaz Fig. nr.
14Coroan in form de cldare(Surs: Papp, 2003)Fig. nr. 15Coroan in
form de vaz(Sursa: Papp, 2003)Fig. nr. 16.Form de coroan iip fus
zveli la mr, cu insialaie de susinere prin rui(Sursa: Papp,
2003)Tierea pomilor fructiferi12conirarexisirisculcairunchiulsdevin
prea scuri sau, ce e i mai ru, prea lung.
2.Lsiariiceimailungirsarinioideaunadin mugurii superiori, de aceea
nuiaua principal irebuieiiaiinioideaunaacolocupsira-rea a 4-6
muguri unde dorim formarea noii ramurisauanouluieiajderamuri.Regula
aceasia esie valabil i in cazul siabilirii inli-mii irunchiului,
care esie numii iiere in co-roan.3.Peniru creierea ramurilor de
siruciur, cren-gile slabe i cu lungimea de circa 20-30 cm ire-buie
iiaie pan la 3-3 muguri, iar cele puier-nice (de 40-30 cm) numai
moderai, sau nici nu irebuie iiaie. n acesi uliim caz vorbim despre
creierederamuridesiruciurdinmuguri ierminali.4.n cazul pomilor
samburoi, dac coroana esie crescuidinmugurdevarf,aiunciforilede pe
nuiele vorirebui indepriaie, deoarece gre-uiaiea frucielor in
dezvoliare ar puiea schimba unghiul
ramurilor.3.Peparcursulformriicoroaneisrespecim
principiulideniiiii:daciiemnuielelela-ierale,aiunciiaxulirebuieiiai,iinvers.
Tierile mixie vor rezulia rsrire dispropori-onai.6.Tierea nuielelor
laierale principale laierale se execuiaiprinaanumiiaiiereamugurilor
de varf, prin care obinem un efeci de indoire, noua nuia principal
va avea o poziie apropi-ai de cea
orizonial.7.ncazuliieriivergiiprincipaleirebuieavui grij ca mugurul
ierminal (primul mugur aat sub planul de tiere) s fe inir-o poziie
opus cu direcia obinuiia vaniului, deoarece noul
lsiarprincipalpoaiefrupicuuurinde
acesia.8.Peaxsnulsmosingurnuiacuscopul de a-l creie ca ramur de
siruciur, deoarece aceasia ori poaie prelua funcia principal, ori
coroanavafcuosingurparie.Doupoif ins lsaie, dac ele suni asemnior
de puier-nice.9.Peniru creierea de grupri de crengi, irebuie alese
inioideauna nuiele cu puiere (grosime i lungime) aproape ideniice.
10.La formele de coroan cu grupuri de creang
(cldare,vaz,combinaieic.)esieinierzis
creierearamifcaiilordinir-unsingurloc, deoarece mai iarziu ramurile
de siruciur ale
pomilorsepoirupeuor.Lasoiurilepredis-puseruperiiramurilordesiruciurnuesie
indicai creierea acesiora din muguri iermi-nali, la ei esie muli
mai sigur meioda iierii (cais de Budapesia, cire de Erd, prun,
rinclod eic.).11.Laformeledecoroancugrupuridecreang nu esie indicai
psirarea mai muli de 3-4 de nuiele inir-un grup. Nuielele psiraie s
aib o poziie proporional in spaiu, i dac esie
po-sibil,nuielelegrupuluidecreangsuperioar s nu fe aezaie deasupra
grupului inferior, ci sfeinierimare,inscopulfolosiriimaibune
aluminii.Aceasimeiodpoaiefuiilizai
doarlacoroanelecuproieciecircular,nui la gardurile
fruciifere.12.Dac ramurile de siruciur suni crescuie din muguri
ierminali, aiunci in cazul speciilor cu muguri micii (mre, pr, nuc
eic.), mugurii
devarfirebuieiiai,saufoareairebuieci-upiidupinforire.Aceasiproceduresie
necesar deoarecein cazul in care aceii
mu-guridauroade,inceiinesccreierea,iargre-uiaieafrucielorpoischimbaunghiulramu-rii.
Aceasi regul esie deosebii de valabil la nucul alioii. Dac in
iimpul formrii coronei nuiiemmuguriimiciidinvarfulnuiele-lor
principale ale nucului, roadele inceiinesc
mulicreierea,pomulvarmaneinpoziia
ezui.13.Primvardupplaniareirunchiulpuieiului de nuc irebuie iiai
puiernic (la o disian de 40-60cmdesol).Dinirelsiariirsriidin cioi
ii psirm doar pe cel mai puiernic, resiul
irebuieindepriailasfariiulluimai.Lsia-rul rmas va avea o creiere
puiernic muli mai puiernic decai dac irunchiul nu ar f fosi
iiaiaadebruscdeaceeaesieindicai legarea acesiuia de un par peniru a
preveni ru-perea lui de cire
vani.14.Penirurealizareacaimairapidaformeide coroan, inioideauna
irebuie execuiai selecia lsiarilor. Cu aceasi ocazie se indeprieaz
i lsiariilungicrescuiabrupi,lsiariiconcu-reni i lsiarii crescui din
irunchi, in cazul in care nu dorim s folosim iniriiori de irunchi.
Primelelucrrideseleciesepoiefeciuadeja la lsiarii de 1-2 cm, dare
irebuie neaprai exe-cuiaie la cei de 20-23 cm.
13.Ramuriledesiruciurirebuiecrescuiecon-formunghiuluicorespunziorpeniruforma
decoroan.Unghiuldoriialnuielelorial lsiarilor se obine de obicei
prin proceduri de legare.Perioadaacesiuiaesielainmugurire, sau la
sfariiul lui augusi, in siare
semi-lemno-as.Laefeciuarealegriiesieinierzissiran-gerea
maierialului de legare pe nuia, deoarece acesia poaie iia in lsiar,
iar aceii lsiari suni uor rupi de vani.16.nlimea axului ceniral (i
a copacului)poaie f resiricionai prin indepriarea nuielei de ax sau
prin legarea
ei.17.Dacvremcabaciferelescreascinir-ofor-mdearbuii,aiuncinuielelesfepuiernic
iiaie,inscopulformriimaibuneaiufei. Tierea pomilor
fructiferi13Coaczuliagriulirebuieiiaipanla3-4
muguri,iniimpcezmeurulimurulla3-10 cm de sol. n caz conirar
nuielele vor da roade, idinpmaninuvorrsrilsiarideiulpin
innumrsufcieniicuforsufcieni,care ajui reinnoirea i formarea
iufei.18.Laformareasiruciuriicoroaneisrespecim regulile lui
Zahn.TIEREA DE REALIZARE A FORMELOR DE COROANCoroan combinatEsie
forma de coroan rsfrai sau cu grupri de
ramuri,carepoaiefcrescuilasoiurideplanie
fruciiferelemnoase,alioiiepeporialioipuiernic.
Maidemuliaceasiformdecoroaneraobin-ui prin iieri puiernice spunand
c esie nevoie de ramuri de siruciur rezisienie care a avui ca
rezuliaisiiuaiacainirareainrodssepeireac numai pesie 8-10 ani.
Puieiul planiai se iaie conform inlimii irun-chiului. Dinire
lsiarii rsrii vara ii psirm doar
peceinecesaripenirudezvoliareacoroanei(ax,
lsiarilaieraliprincipali).naugusipuiemsfa-cem din nou selecie de
lsiari, aiunci facem rrire dinire lsiarii de ordin
secundar.nprimvaraceluide-aldoileaan,nuiauade
axirebuieiiailainlimeaurmioruluieiajde
ramur,iarnuielelelaieraleprincipaleseiaiein
funciedelungimesauselas.ncazulincare acesie nuiele nu cresc in
unghiul i poziia dorii, problema se poaie rezolva prin legare
lor.Laincepuiulilasfariiulveriiexacicain
primulanseefeciueazlucrrideseleciea lsiarilor. Lsiarii scuri cu
ierminaie in muguri ierminalinuirebuieindepriaideoareceexisi
omareanscadinaceiiasseformezepri rodiiori.Dinire lsiarii rsrii pe
ax inire dou niveluri de ramuri in principiu se las iemporar
caieva, cu funcie de umplere a golului. Arcuirea orizonial sau
veriical a acesiora ajui la reducerea perioa-dei de inirare in rod
a pomului. Dup unul sau doi ani rodiiori acesie crengi de umplere a
golului se indeprieaz din
baz.Dacplanimalioiuricucoroan,aiuncidin-ire nuielele de coroan s
selecim cele poiriviie s fe ramuride siruciur, celelalie in afara
axului vor f indepriaie.Tierea din cel de-al treilea an necesii cea
mai mareaienieiexperien,deoarecelaprimul
niveldecoroan(infunciedespecie)nepuiem aiepia la roade mai mulie
sau mai puine. Primvar axul i nivelul superior de coroan irebuie
iraiaie conform varsiei acesiora. La
ramu-rileinferioareiniensiiaieaiieriiirebuieredus,
nuieleleprincipaleseiaienumaiincazurimoii-vaie. La speciile i
soiurile sensibile la indoire i la rupere (viinul Cigny i Pndy,
caisul, prunul i renclodul, respeciiv i unele soiuri de mr, cire i
pr)esierecomandaiscuriareamoderaianu-ielelor
lungi.Lsiariicrescuiabrupiinsus,ceiconcureni
irebuieindepriaiinioideauna,darfrsne
aiingemdeprilerodiioare.Dacinaniiprece-deni am efeciuai de dou ori
lucrrile de seleciare a lsiarilor, aiunci primvara in coroan vom
gsi doar caieva nuiele lungi. Selecia de lsiari irebuie efeciuai i
in acesi an conform puncielor de vedere descrise mai
inainie.nalpatruleaaninsiiuaiefavorabili-iereadeformarecombinaiacoroaneisepoaie
iermina deoarece nu esie recomandai creierea a mai muli de 9 ramuri
de siruciur.Tieriledeformarelaprilesuperioareale
coroaneiseconiinuincvreo2-3ani,findcla
varsiade4aniapomuluiacesieramuriaudoar 1-2
ani.Peparcursuliieriideiarnaxulceniralse iaie la inlimea uliimului
nivel de ramur, dife-riieleniveledecrengivorfiiaieinfunciede varsia
lor.Laramuriledesiruciurcelemaijoaserami-fcaiile de gradul doi i
irei vor f iiaie conform
puieriidecreiereiniveluluidechelireacopa-cului. Selecia de var a
lsiarilor s fe execuiai peinireagacoroan.Peparcursulacesieimunci
inlimea fnal a pomului se formeaz prin inde-priarea sau legarea
lsiarului de ax.Cazurile speciale ale formrii combinate a
coroaneiTrebuieeviiaiiiereapreaacceniuaiapomilor iineri care
prezini o for de creiere puiernic i formare de coroan deas (ex.
vaniul romanesc). Se poaie face, ca in primii ani primvara s iiem
numai axul, i s facem lucrri regulaie de selecie a lsiarilor. Forma
defniiiv a coroanei va f creai doar in anii 3-4. Nuiaua de ax nu
esie sufcieni de lung, ca s fe
iiailainlimeaurmioruluiniveldecoroan.
naceasisiiuaieformareaniveluluidecoroan irebuie amanai cu un an.
Crearea unei coroane regulaie in cazul caisu-lui esie exirem de
grea, deoarece pariea superi-oar a lsiarului cade, iar lsiarul (i
nuiaua) se iermininmugurierminalinuinmugurde varf. Primvara de
obicei nu din mugurii iermi-nali se dezvoli lsiarul cel mai
puiernic, ci din vreunul inferior acesiuia. Daiorii acesiei
carac-ierisiici,peparcursulformriicoroaneicaisu-lui, selecia de
lsiari are o imporian deosebii (Fig. nr. 17).Tierea pomilor
fructiferi14Fus cu bra
roditorLacreiereafusuluicubrarodiior,braelerodi-ioare(ramuriledesiruciur)irebuieformaiecu
cele mai mici iniervenii de iiere posibile. Poziia
unghiularcorespunzioareabraelorrodiioare se obine prin legare sau
folosire de greuii. Gra-dulacesiuia depinde de fora de creiere a
soiului. Cucaisoiulareofordecreieremaimare,cu aiai nuielele de brae
se leag inir-o poziie cai mai plan, care ins s nu fe sub 20o. Nu se
recomand ca inir-un an s creiem mai muli de 3-4 brae de rod.n
primul an, in cazul planirii puieiului, iie-rea se face pan la
inlimea irunchiului, iarvara
seefeciueazseleciadelsiari.Lsiariilsaise leag in
augusi.ncazulplaniriialioiuluicucoroan,nuiele-ledesubinlimeairunchiuluiseindeprieaz,
dinirecelermasesselecim3-4nuielecudez-voliare ideniic, resiul cu
excepia axului - se in-deprieaz. Selecia de lsiari de var nu-o
puiem neglija nici de daia aceasia.
Dacnuieleledecoroansunislabdezvoliaie, dar dinire ele puiem selecia
un numr corespunz-ior i cu o poziie corespunzioare, aiunci acesiea
vor f cele iiaie scuri. Lsiarii rsrii din nuielele iiaie primvar s
se lege in augusi. n cel de al doilea an, la iierii efeciuaie la
sfari-iuliernii,lsiariicrescuimuliprealungi,icare
seaiarninjos,seiaieuorsauseleag.Dup pornirea circulaiei fuidelor,
nuielele afaie pe axa principalsefxeazinunghiuldorii.Seleciade
varalsiarilorsevafaceinperioadeledejacu-noscuie. Dac se face
selecie de lsiari i in augusi, esie indicai i efeciuarea imediai a
legrii acesiora. naniitreiipatruformareacoroaneideiip
fuscubraerodiioareseconiinuasemnior
anilorprecedeni.Trebuieavuimaregrijde braele rodiioare inferioare,
deoarece acesiea poi da un volum semnifcaiiv de roade deja din al
ire-ilea an. Ramifcaiiledegraduldoiiireialesoiurilor
predispuselaindoireinjossaulachelireirebuie iiaie dup
necesiii.Nuielelesoiurilormaipuinpredispusela
ramifcareirebuiescuriaiemaiacceniuai(pr Blosk kobak, mr Glosier)
(Fig. nr. 18).Fig. nr. 18Formarea coroanei cu bra rodiior(Sursa:
Sipos, 2009)Fig. nr. 17Formarea coroanei combinaie in anii
1-4(Sursa: Sipos, 2009)Tierea pomilor fructiferi15Fus liber
Diferenadinireacesiiipdeformareacoroaneii cel de mai inainie consi
in fapiul, c formarea
ung-hiuluipoiriviialramurilorseobinepriniiere,i
nuprinlegaresaucugreuii.Speciiledefruciela
caresepoaierealizaformadecoroanfuscubra rodiior se poaie realiza i
aceasi form, dei in cazul pomilorcareaupredispoziiadeacreieabrupiin
sus obinerea acesiei forme de coroan esie mai grea.Fus zvelt Esie
una din cele mai rspandiie forme de coroan iniensiv, deoarece esie
poirivii aproape oricrei specii(Fig.nr.19).Maiiniailaaceasiformau
fosi crescui porialioiuri de mr slabe in Olanda i Anglia, dar in
zilele noasire se inialneie frecveni i in planiaiile
dese.Secunoscmaimulievarianie(Pillar,ax
franuzeasc,ax-X,fus-Vogel,fus-Zahn,So-lax,eic.).Ceamaisimplmeiodesiefusulzveli
original, cu un singur nivel de ramuri de siruciur, care poaie f
formai mai uor la puiei, cu ioaie c alioiurile cu coroan ramifcaie
corespunzior ar f mai nimeriie acesiui
scop.nprimulansefacedoariiereaincoroan.
Varairebuieexecuiaieneaprailucrriledese-lecie i de legare a
lsiarilor. Peparcursulselecieiinverde,deasupra
irunchiuluiirebuiealei3-4lsiaripecaiposibil
cuforasemnioare,poziionaiproporional in spaiu. Aceiia vor deveni
ramurile de siruciur alepomului.Unghiuldelegarealramurilorde
siruciur irebuie s fe de 30-33o. De-a lungul verii
surmrimcuaieniecreiereaaxuluiceniral,i dac irebuie, s se leag mai
slbii i de mai mulie de sialpul sau de sarma de susinere.De mulie
ori se iniampl ca mugurul ierminal
alaxuluiceniralsfemugurmixi,iinforeie.
Acesieforiirebuieindepriaiedejadinfazade boboc verde, deoarece
reduc creierea axului, i in plus lsiarul care rsare nu va creie
drepi!Dacesienecesar,nprimvaraceluide-al
doileaansepoiscurianuieleledebaz,prinii-ereamugurilorsuperiori.Peparcursullucrrilor
deselecionareindeprimdeioilsiariiconcu-reni respeciiv lsiarii lungi
crescui abrupi in sus, rsrii din ramurile de
siruciur.Lsiariiprincipaliseleciai,vorfinioideauna
ceicaresiauinceamaibunpoziie.Lsiariila-ieraliaiaxuluiseleagorizonial.Aceiianuvor
deveniramuridesiruciur,cinumaicrengide
rodcare,ajunsela3-4ani,vorfschimbaieprin iiere la cioi.
nirebareaceniralinformareaacesiuiiipde coroan esie iraiarea axului
cenira i psirarea for-mei piramidale, ceea ce inseamn c raporiul
dini-re inlimea pomului i diameirul coroanei esie de 2:1. Exisi mai
mulie meiode de iiere la fus zveli, dinire ele ne vom ocupa doar
acelea, care deja s-au confrmai in praciic.Tierea de primvar a
axului centralnfunciedeforadecreiereaxulceniralseiaie la jumiaie
sau la irei sferiuri din lungime. Ca ur-mare a acesiei iieri, din
pariea lui superioar vor rsri lsiari puiernici, cei afai mai jos
vor f mai scuri, iar pariea inferioar de regul cheleie. Tierea
axului central dup norirePeparcursuliieriideprimvaraxulnuseiaie,
numaidupperioadainforirii.Areavaniajul,c in iimpul iierii se vd
mugurii neinforii in josul axului, deci gradul de chelire.Gradul de
iierea al axului ine coni de gradul de chelire. Ax central fals n
timpul primveriincursulacesieiiieriefeciuaieprimvar,nu nuiaua de ax
se iaie pan laun mugur, ci iniregul ax la o nuia inferioar,
respeciand regulile de ii-ere in ax fals.Aceasi meiod de iiere se
poaie aplica aiun-ci, cand nu am efeciuai vara lucrrile de selecie
a lsiarilor,ipeaxulceniralavemlsiariadecvai peniru a f axe
false.Fig. nr. 19Paii de formare ai fusului zveliTierea pomilor
fructiferi16Ax fals n verdeAxulceniralneiiaiprimvaraseiaieinaxfals,
cand lsiarii ajung la o lungime de 20-30 cm.Creterea axului central
prin ndoireLaaceasimeiodaxulnuseiaiedeloc,ciesie
crescuiprinarcuire,aacumesieprezeniaiin Fig. nr.
20:Primvara,cands-aincepuicirculaiafuidel-or, i nuielele se poi
bine indoi, axul se leag inir-o poziie aproape orizonial, fe de
cellali pom, fe de insialaia de susinere. Axul esie lsai in
aceas-ipoziiepanlaformareamugurilordevarf(in
generalmijloculluiiunie).Dupaceasiaoperai-uneaesierepeiai,darindirecieopus.Scopul
esie crearea de pri rodiioare in pariea inferioar.
Axulesielsaiinaceasipoziiepanlaincepu-iul lui augusi, cand se fxeaz
in poziie veriical. Proceseleacesieadeindoireserepeipancand pomul
aiinge inlimea fnal.n cazul creierii coroanei de fus zveli la mr
indifereni de meioda de creiere a axului -lsiarii lungi crescui
abrupi in sus irebuie legai in orice siiuaie inir-o poziie cai mai
orizonial!Tieriledeformaredinaltreileaansunimai
mulisaumaipuinideniicecuceleefeciuaiein anul precedeni. Nuielele
laierale i principale dac suni prea
lungialeramurilordesiruciurseiaieuor,i
axulceniralseformeazprinmeiodadecreiere
aleas.Snuneglijmiierileinverde,deoarece
acesieasuniaproapeindispensabilelaformarea coroanei de iip fus
zveli.ncazulcelmaibunformareadecoroanse
ierminaiciipomulpoaieajungelainlimea de 2-2,3 m. n acesi caz nuiaua
de ax ori se leag, ori se iaie la o ramifcaie crescui orizonial,
ori se creie mai in sus.naniiurmtoriiierilecoroaneideiipfus zveli
suni relaiiv simple i schemaiice.De pe axul ceniral i de pe
ramurile de siruciur primvara se iaie 3-4 ramuri de rod mai vechi
la un cioi de 3-4 cm.niimpullucrrilorinverdelegmioiaiaia
lsiari.Dinlsiariirsriidincioisepsireaz doar unul singur, de
preferin cel cu o poziie cai mai orizonial. VazAceasi form de
coroan esie recomandai mai ales la speciile care necesii muli lumin
(caisul, piersicul, nucul, migdalul), dar se poaie uiiliza in
cazuloricruipomfruciifercuiulpin.Peniru
obinereaacesieiformedecoroansplanim
puieisaualioicarecorespundeformeidecoro-an.
Laformareacoroaneidevazsecomiiedese-origreealacaaxulpomuluisseiaiedevreme.
Consecinaei:ramuriledesiruciurseinchidin
mijloc,ipomulnuvafcorespunziordeschis
formei.Tiereaaxuluiformeidecoroaninvaz
sepoaieefeciuadoaraiunci,candramurilede
siruciuriimenininiriieunghiuldeformare; esie posibil ca s ireac 4-3
ani de la planiare pan ce aceasia se peirece! Se poaie efeciua i o
aseme-nea iiere, prin care axul ceniral se iaie la o ramur
inferioar bine poziionai, i aceasia va f cea de-a paira ramur de
siruciur.Tierea din primul an ncepe primvara cu ii-erile efeciuaie
in coroan. Puieiul se iaie deasupra
irunchiuluila6-8muguri.Seleciiledevarale
lsiarilorirebuieexecuiaiedeparcamfplaniai alioi cu
coroan.ncazulalioiurilorcucoroansalegem3
nuieleiaxedeasuprairunchiului,cuopoziie proporional in spaiu, de
preferin rsriie din muguri mai indepriai unul de cellali. Celelalie
sfeindepriaie.Nuiauadeaxnuiaie!Nuielele
(lsiarii)alesepeniruadeveniramuridesiruc-iur se fxeaz inir-un unghi
de 60-70o. n scopul creieriiuneiformedecoroanfrumoasemerii s baiem
un ru de susinere lang pom, cu lun-gimea de 2-2,3 m. Trunchiul i
axul ceniral vor f legaie de el.
nprimvaraceluide-aldoileaannuielelede
ramur,infunciedemrimealor,vorfiiaie
priniiereamugurilorsuperiori.Dacesiene-cesar axul ceniral poaie f
scuriai cu cel puin 20-30cmdeasupraplanuluinuielelordesiruciur
principale!Lacreiereaaxuluisrespecimre-gula celor 2/3! La
seleciarea lsiarilor s psirm ca principali inioideauna acei
lsiarii, care in cel maibineunghiuldeinclinare.Lsiariicarese
direcioneazspreinieriorulcoroaneinuirebuie iiaie, mai bine s fe
ciupiie la form de cunun de frunzi. n anii urmtori scopul esie
creierea i ramif-carea ramurilor de siruciur. Aceasia se refer la
creierea ramurilor de guler respeciiv la o singu-Fig. nr.
20.Procesul de creiere al axului zveli prin indoire(Sursa: Sipos,
2009) Tierea pomilor
fructiferi17rramifcaiearamurilordesiruciur.Primele ramuri de guler
se cresc pe ramurile de siruciur la inlimea de 130-160 cm, iar
ramifcaia ramu-rilor de siruciur irebuie execuiai la o inlime de
circa 2 m. Axul ceniral irebuie indepriai dea-supra ramurilor de
siruciur in al 4-3-lea an! nlegiurcuformareacoroaneideiipvaz
(palnie)airagemaieniaasupraunorreguliim-porianie de iiui:Nu esie
permis ramifcarea crengilor
(ramu-rilor)desiruciurdinpuncieapropiaie,deo-arece mai iarziu
copacul poaie s se rup sub greuiaieafrucielor.ncazulpomilorinirai
inrodrupereapoaiefpreveniiprinlegarea impreun a ramurilor de
siruciur cu ajuiorul unormaierialedelegairezisienie(banddin
plasiic, cablu mai gros, franghie). n cazul soiurilor predispuse la
rupere, nuiele-le de ramur de siruciur ale acesiora irebuie
formaiecuoiieremaiacceniuai,reducand asifel pericolul de rupere.
ncazulpomilorcuocreierepuiernicnui-elele principale se poi f iiaie
doar foarie puin sau deloc deoarece coroana se poaie indesi re-pede
(ex. vaniul romanesc) (Fig. nr. 21).REGULILE PRINCIPALE ALE TIERI N
STADIUL DE RODIRE, GREELILE CELE MAI DESEn cazul pomilor rodiiori
fa de iierea de formare a coroanei nu prea se poi da indicaii
scrise,
deo-areceinaceasiperioadscopulesiedejameni-nereacaimailungaperioadeiderodire,inu
formareasiruciuriidecoroan.Daccunoaiem
prilerodiioarealesoiurilor,caracierisiicilede formarea acesiora
precum i urmrile iierii, nu vom puiea comiie greeli de iiere
fundameniale. Dinire acesiea airagem aienia asupra celor de mai
jos:Nu este permis tierea prea accentuat a
nuielelor.Unadiniregreelilecelemaideseesieaplicarea aceleiai iieri,
care nu ine coni de specia pomu-lui fruciifer, de exemplu mr,
piersic i vi de vie! Greealaprovineprobabildinfapiulcinirecui, in
zonele de deal, piersicul i via de via erau iiaie
prinaceleaimeiodeprecumiierealaosingur nuia.Acesi lucru nu ar
reprezenia nici o problem. Problemele incep s apar aiunci, cand i
celelalie speciisuniiiaieprinaceasimeiod.ncazul
pomaceeloraceasimeioddeiierepoaiecau-zaopuiernicdecreieredelsiari,concomiieni
cu reducerea caniiiii de roade, nemaivorbind de deprecierea
caliiii.Pe nuielele lungi ale acesior pomi exisi puini
muguriderod(veziprilederodalepomaceel-or),aceiiasevorformapeprilescuriederod
crescuie din mugurii laierali, in cazul in care nui-elele nu au
fosi iiaie puiernic (vezi efeciul iierii).nlimea pomilor nu trebuie
limitat n anii de formarenlimea i fora de creiere a pomilor esie
deier-minaiinainiedeioaiedeporialioi.Dacplania noasir se dezvoli
prea puiernic, aiunci ea s fe iiai doar cai esie neaprai necesar,
pe cai posibil la sfariiul verii.
nlimeapomuluiajungesosiabilimpesie
8-10ani,priniiereaaxuluisaualcrengilormai groase.Fig. nr. 21Primii
irei ani ai formrii coroanei iip vaz(Sursa: Sipos, 2009)Tierea
pomilor fructiferi18Putem pstra i nuiaua
verticalSunimulicareiaieaproapeauiomainuielele veriicale din
coroan. La inirebarea de ce:vor rspundecauciiiiundevacnuesiepermis
psirarealor.Acesirspunsesiefoariedes.Iar
aceasigreealesiecomisdeobiceideceicare nu cunosc prile de rod.
ncazulsamburoaselor,nuieleleveriicalese
poipsirafrnicioproblem,deoareceacesiea suni ioiodai nuiele de rod.
Rodul va irage in jos nuiauaieasevaindoidincoroan.Dacchiar nu avem
nevoie de ele, le puiem indepria in anul urmior, ca crengi ieiie
din rod (Fig. nr. 22).i in cazul pomaceelor se poi psira acesie
nui-ele, dac pe varful lor suni muguri micii, ele suni nuiele de
rod! n general din coroan se iaie doar lsiarii lacomi care cresc
abrupi in sus, in cazul in care chiar esie indicai! Cei mai slabi
poi f psirai inc un an, doi, dup care i ei, la randul lor, vor f
indepriai. Nu se permite tierea de chelire a ramurilor de
structurRecoliaceamaibogaiseobinedepepomul,la
careramuriledesiruciursuniplinecupride
rod,delairunchiipanlavarf.Aceasiasepoaie obine dac iierile se incep
nu de la varful ramurii de siruciur, ci de la baza ei, avansand de
la creang lacreang.Trebuieavuigrijslsmcrengidin 30-40 de cm, i pe
ele nuiele de rod,ioi din 30-40 de cm. Esie foarie irisi priveliiea
acelui pom care seamn mai degrab cu o miur infpi-n pmani. Pariea
inferioar esie complei goal, i doar pe par-iea superioar suni
caieva crengi i nuielede rod.USTENSILE TIERII
Zicalacarespunecpenirumuncabunesiene-voiedeunealibunesiefoarieadevraiinca-zul
iierii pomilor, deoarece cu ele provocm rni
planielor.De-alunguliimpuluiacesieusiensile s-au dezvoliai irepiai,
de la simplul cuii la
auiomo-biledeiiaiimainideconiurare.Acesieusien-sile se poi f impri
in: usiensile manuale, maini acionaie manual, maini acionaie
mecanic. Ustensilele manuale:Foarfece de grdin pentru o singur
mnEsieusiensilamanualfolosiicelmaides,esie deci de foarie mulie
iipuri. Prile componenie ale foarfecii de grdin suni prezeniaie in
Fig. nr. 23. Ce caracierisiici are o foarfec de grdin bun:esie
relaiiv uoar,manereleseadapieazformeimainii(de dreapia, de
sianga),lama ii menine ascuimea,isepoischimbapiesele(lamadeiiere,
lama de susinere, manerele),sedeschideiinchideinsiguraniuor, cu o
singur man,inveliulmanereloresiedinplasiiccarese uzeaz greu i nu
alunec.iaie fr efori crengi cu o diameirul de pan la 1,3-2
cm.Esieochesiiunedeobinuindacmanerulex-ieriorsepoaieroiisaunu.Uniiprefermanerele
care se roiesc, alii pe cele fxe. Cu cele roiaiive se
iaiemaiuor,cucelefxesepoiiiaprilemai
groase.Oparieindispensabilaprocesuluideiiere modern esie
dezinfeciarea periodic a usiensilelor
deiiai,deoareceomarepariedinageniipaio-geni se poi rspandi foarie
bine cu prilejul iierii.
Dinacesipuncidevederepoaieceamaipericu-loasesiearsurabacierian(Erwinaamylovora),
care infecieaz pomaceele. Dezinfeciarea se poaie face cu subsiane
cu coninui de clor, cu benzin,
daricufocul(iniimpuliieriicuajuiorulbri-cheiei).Lameleinoxidabilesunimairezisienie
lasubsianelechimiceipoifcuraiemaiuor,
insrezisimaipuiniimp.Iarcelecusuprafaa inoxidabil mai iefine (ex.
iefon) nu rezisi cum irebuie
uzurii.Pebazaprincipiuluidefuncionarefoarfecele suni de mai mulie
iipuri, la noi cea mai rspandi-Fig. nr. 22Nu esie permis iierea
nuielelor crescuie veriical (Sursa: Sipos, 2009) Fig. nr. 23Prile
foarfecii de grdin(Sursa: Sipos, 2009) Tierea pomilor
fructiferi19Fig. nr. 24Mrimea foarfecii de grdin, aleas s fe
poirivii mainiiFig. nr. 25Foarfec peniru iierea crengilori esie
foarfeca la care lamele se inchid una lang cealali.O inirebare des
inialnii esie mrimea foarfecii de grdin. Cele mai des folosiie
foarfeci suni inire 18-22decm,bineinelessuniunelemaimicisau mai
mari.Mrimeafoarfeciipoiriviiepenirupersoan se poaie defni relaiiv
uor. Foarfeca complei des-chisseaeazinpalminaafel,incaimanerul
inieriorsdepeasccucelmuli1-2cmpalma noasir. Dac cu pariea de varf a
degeiului ari-iorpuiemcuprindemanerulexierior,aiuncidi-mensiune
asie poirivii (Fig. nr. 24).Foarfeca de grdin cu dou mini (de tiat
crengi)Esieusiensilapoiriviipeniruiiereacrengilor mai groase cu un
diameiru de 2-4 cm (Fig. nr. 25).
Peniruuurareaiieriisefolosescdiferiierezol-vriiehnice.Lamelefuncioneazprininchidere
unapesiecealalisauunalangcealali.Lungi-mea manerelor variaz inire
60-100 cm, dar exisi i manere ielescopice. Foarfecele peniru iierea
crengilor suni supuse unor sarcini mari, de aceea nu esie ioiuna
duraia lor de uiilizare. Unele se uzeaz desiul de repede,
alielepoisinchiaraproapeovia,desigur acesi aspeci se oglindeie i
prin preul lor. Caievaproprieii,careajuilaachiziionarea foarfecii
poiriviie:s fe cai mai uoar posibil,cu o foarfec mai lung esie mai
uoar iierea prilor mai groase,disiana dinire lame s fe mare i in
cazul unei deschiderii mici a manerelor,ambele lame s fe
schimbabile.Esie foarie incomod i dureros dac in iimpul iierii
mainile se apropie aa de muli, incai pumnii se lovesc,
moiivpenirucarelacumprareesieindicaiincer-carea fexibiliiii,
rezisienei manerelor. Foarfeca ire-buie sirans cu ioai fora, i in
cazul in care mainile se aiing inire ele, mai bine cumprm o foarfec
mai scump (exisi unele foarfeci de aluminiu de 1kg care nu poi f
siranse nici de brbaii foarie puiernici).FierstraieAriicolele de
specialiiaie mai vechi au descris mai mulie iipuri de fersiraie dup
forma lamei, ma-neridini.Panazis-auformaifersiraiecele
maipoiriviielucrrilordeiiere,inssepoigsi mulie care suni bune doar
peniru iiai lemne ins nu i peniru iierea din pomiculiur.
Dezvoliarea semanifesicelmaibineincaliiaiealamelor,a diniii
ascuirii acesiora.Criierii de seleciare a fersiruluifr ram, numii i
lam de sabie,saibolamdecaliiaiepoiriviipeniru iiere prin
iragere,lama s nu fe mai lung de 23-30
cmmanerulsfeadapiaiformeimainii,is nu alunece.Fiersiraiele care se
poi inchide sau au un ioc suni
foariepraciice.Acesieanuirebuiepusepejos, deoarece cele cu ioc poi
f puriaie la brau, iar cele careseinchidpoifpuseinbuzunar,sauinioc
(Fig. nr. 26).Ceamaiimporianiparieafersiruluiesie lama. La lamele
fersiraielor de caliiaie direcia de iiere esie indicai prinir-o
sgeai. Acesi fapi esie imporiani, deoarece lamele bidirecionale
suni mai groase i mai rigide decai cele care iaie inir-o singu-r
direcie (iragere). Dinii suni formai in aa fel, incai rumeguul s se
indeprieze uor dinire ei, de obicei ascuirea lor fnal esie fcui
prin raze laser. nainiedecumprareirebuieiesiaifexibiliiaiea
lamei.Esierecomandaicumprareafersirului
acruilamiireiaimediaiformainiialdup indoire. Lama care rmane indoii
esie de proasi caliiaie i nu merii cumprai.Fig. nr. 26Fersiru cu
ioc fxabil pe curea
