1. DOMENIU - DELIMITAR I RAPORTURI

L CULTURA POPULAR:k

Este .incontestabila si. din plin dovedita, fara a fi nece­sara vreo argumentare, aser tiunea ca arta populara constituie o cornponenta esent iala a cultur ii populare, a culturii in gene­ral, ale carei caracteristici se cer analizate eu preeadere. .. . Nu intentionam sa ne ang ajarn in in tensa ~r .tnca nere­zolvata discutie, uneori polernica, in privint a sensului, cu pri n­derii si valorii eonceptul ui de cu l turii - unul dintre eoncep­te1e cele mai complexe .sl con tr overs ate - nici sa-l dam 0

noua definitie .' , sau sa-l schitarn macar istoricul sl desfasu­"area ampla, Dorim doar sa ne manifestam optiunea pentru una-din formularile pe care 0 vom da, sintetizind din noianul de opinii, atit de controversate,.derutante si .uneori chiar dia ­metral opuse, spre a ne opri ap oi mai insisten t asupra concep­tului de culturii popularii . Consideram ea toate opiniile atit de diferite ·se datoresc faptului ca se incearca aplicarea acestei notiuni indiferent de situatii, 'de context, de epoca, de multe ori pri n optica strtmta a disciplinei eelor ce 0 analizeaza, fadi a se tine cont de mutatiile suferite in etape diferite.

Astfel, de la sensul da t culturii de catre Cicero de munca agr icola, Ia eel de identificare eu sufletul din evul mediu, la eel echilibrat renascentist, Ia cel volterian si eel contempo-

I Astfel, dupa antropologii americani Alfred Kroeber !?i Clyde Kluckhohn, ar eXista 164 de definilii ale conceptului de cultura (d. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Ed . didactica ~i pedagogica, 1981, p. 42), iar dupa Abraham Moles (Sociodinamica eulturii, Bucu­~ti , 1974, p . 45) ar exista chiar peste 200 de definitH, dar banuim d i aeeasta fara a se l ine cont de bi bliografia romaneasca de specialitate.

8

r an 2, . dupa acceptiile de cultur! arheologiee, tribale ~i genti­lice, .etn ice si 'nationale, -soclo-pclitfee, religioase, spatial-teri­t orl ale ("Kulturkreis"), sensurile ~u capata~ mereu valente diferite, modificindu-se si diferen1iiJ}du:-:~e necontenit.

Vom elimina dintru inceput aeeeptiile care-i limlteaza sensul .doar la domeniul vietil- spirituaIe, .sens restrins apli­cat aeestei n otiuni pentru realita1;i)e zilelor noastre (cult, eul­tivat, .cultura de masa. :cultura. de consurnletc.), sau acele de­finitii care, eronat, confundcii·eultura . en~d.viIizatia sau le in­tervertesc sensurile 3. In societatea"cootetnporana se vehicu­leaza doua notluni ale conceptnhti de ~. Se separa, in epoca noastra, din ~nsarW»W;;l~aIlfqal;,,.~~~ r "",P,rin marea specializare existenta - CIplti~~~lf!ID~~ de ~ ar­tistica. La multi autori sfera ' . . se (Iesp1ca. dupa cum spune Gheorghe Stroia ", in 'culturi.;~. adesea identi­

,L ' ~ .. ~ ! ~ '. .)

ficata eu eivilizatia !?i cultura spirit9al.a" redusa frecvent la creatiile artei, filozofiei, stiintei,.. .olf ·°este pareelata in nu­meroase forme si tipuri de rnanifestare ~~. Dar, tre­buie sa pre cizam, dintru Ineeput, ca optam, in anf'liza noas­t ra pentru conceptia care identificasub speta conceptului cultural toate cuceririle omuIui .in decursul timpului, din momentul procesul ui de antropogeneza, conceptie demons trata 1?i argumen tat a cu profunzime de majoritatea cereetatorilor lumii contemporane,

•Consider am drept formula sehematica eea mai cuprinza­

toar e a culturii aceea propusa de catre C. 1. Gulian : "Totali­tatea aetelor ~i realizarflor de bunuri, valori, incepin d cu bu­nurtle economice ~ :-iehnice, trecind prin institutiile politice si juridi ce, culminind cu manifestarile morale, artistiee si

% Vezi Alexandre Tan as e, Cultur ii $i civilizatie, Bu curesti, Ed. Politic3. 1977, pp. 34 sqq.

'. 3 Aceasta acceptie apartine indeosebi sti inte; germane: civiliza­t ie (progres material ~i tehnie) ; culturii (expresie a spiritului profund a1 comunltatlt), sau culturii: ansamblul valoriIor spirituale ale socie­talii ; civilizatie : cultura materiala, cum sustine de altfel ~i R. Vul­clmescu in al sau Dictionar de etnologie, Bucure!?ti, Ed. Albatros, 1979. Vezi in aceasta problema ~i Aurelian Bondrea, Sociologia culturii. Bucu­ref?ti, 1980, care ofera datele problemei, cit ~i AI. Tanase, Cu1tura $i civilizatie, Bucuref?ti, Ed. Politica, 1977, Mihai Draganescu, Sistem $i civilizatie, Bucure!?ti, Ed. Politica, 1976, p. 442 etc.

• CultuTa $i legile frumosului, in Esteticul i n sfe ra eulturii , Bucuref?ti, 1976, p . 12.

,

t8A~"!: . 'Ea' poate fi completa ta cu aceea 'a lui Aurelian Bondrea : "Cultura poate fi de finita .ca totali tatea de valorl materiale ~i spirituale ale omenirii aj unse pe un an umit prag al dezvoltarii, produse ale ounoasterii si practicii umane (create, transmise ~i asi milate in procesul social-istor ic)" 6 .

Foarte clar defineste G. G. Karpov 7 cultura dr ept "ansam­blu l ide valori materiale ~i spirituale care reprezinta rezulta­t ul aCtivita~i social-istorice a umanitatli, caci, dupa cum afirma AI. Tanase 8, at it .nevoile omului cit !?i mijloacele de 1a le sa­ti sface depasesc -ordinea naturii. .

P ornind de la aceasta schema ~i analizind multele defi ­nitii propuse vom extrage elementele componente cele mai ca­ra cterist ice ale celor mai importante definitii, atributele cele mal pregnante pen tru completarea calitativa sl spre a le putea apoi fol osi in definirea culturil popular e. .

Dupa Rousseau care afirma pentru pr ima oara, in Con­tractul socioi; ca pr in cult ur a se depasest e st area naturala, Herder a fost acela ca re a formulat conceptul mo dern al cul­turii, sustinind ca aceasta nu con stitute privi legiul anumito r societati, nici 0. proprietate calificatlva, vorbind pentru prima oara de cultu ra tutu r or spatiilor, a t u turor timpurilor , a tu ­turor popoarelor 9. Retinem .pri rnele doua afirmatii importan te , bine intuite de cei doi ginditori : momentul antropogenetic al in ceputur ilor culturii, in di alogul omului eu natura si univer­sa li ta tea culturii.

Momentul aparitiei fenomenului cultural a fost defi n it de ca tre Andre Malraux ca acela in ca re urn anul se despri nde de biologic. Mai circumspect, Cl. Levi Strauss considera ca este ex trem de dificil a spune unde se sfir seste n atura si unde in­cepe cultura 10. Aurelian Bondrea precizeaza judicios : "Cultura cs: !:.' 0 prelungire a n aturii si 0 dimensiune . no ua a univer­sului'" I I , afirrna~ie care coincide cu aceea a lui Tr. Herseni :

5 IntJ'oducere in sociologia culturii , Bucure$t i, 1947, p. 6. 6 Sociologia culturii, Bucure~ti. 1980, p . 29. . 7 0 sovetskoi culture, Moscova, 1962, p . 18. S Cultur a $i civilizatie, Bucure~ti , Ed . Politici:i, 1977, p . 4 l. 9 Vezi Si AI. Tanase, op. cit ., p. 36~3 7. I~· Claude Levi-Strauss, Les structures ele mentaires de la parente ~

PUF, 1949, p . 8-9. 11 A. Bon drea . op. cit" p . 79.

. 10

Cultura trebuie privita ca o prelungire a n aturii, ca 0 poten­" . 1 '''12tare sau ca 0 punere In va oare a ei .

Caci, cultura este un proces continuu, nu un amplu mo­ment de desprindere din biologic cum sustineau Malraux ~i Cl. Levi Strauss.

Iar ideea generoasa a universalitatii -culturii , lansata de Herder, a fost probata de Ralph Linton care afinna ca "nu exista societati aculturale !1i n ici maear -indivizi Iipsiti de cul­tu ra . Orice soci etate are 0 cultura, orieit de simpla ar fi ea si fi ecare fiinta, umaria este culturala, in sensul ca partieipa la o anumita cultura'' J3, teza fundamental anti-rasista. ~

Primul termen indispensabil procesului complex al cu l- ' tur ii este natura. "Natura pusa in valoare este cultural' spu­n ea absolutizind Petr e Andrei 14. Mai precis, AL Tana.se afirma ca "natu ra reprezin ta punctul de plecare, 'substratul prim al oricarui act de cultura" 15. Este cert msa ca. de la inceputuri, cultura a constitui t un proces de' umanizara a n aturii, de mo ­delare a acesteia , cu care omul purtavun permanen t dialog dar eu care era ~i in opoziti e. Prin cultura omul eunoaste si I

valorizeaza n atura, pe car e 0 raporteaza Ia-scopurile ~i nevoile sale. Natura , mediul geomorfologic pune la -dispozitia om ulu i toate m ijloacele de t au rlre a bunurilor culturale .

Omul Iupta eu natura dar, pentru a 0 coceri, trebuie sa o cunoasca si 5-0 si inteleaga. Cueerirea.ei nn a fost un hazard ci tactica ~i str ategie, cu un plan bine organiza~ in cadrul unor oomandamente social e . Ne vine in minte exemplullui Marx cu paralela dintre constructiile albinei ~ cele ale arhitectulu i. , Cultura constituie procesul de~ amului de n atura . Nicio ­data cultura n u exista ind~~t:~ in afara de natura . Ra­porta:re'a naturii ·la culturci este <fe.data mai recenta si Iilo­zorn teeunOse ci la . seama . aceasta cooceP1ie cele mai de c.:In­tJj.b u{1i ·ie-,.au 3dus arheologii =;i-eIDoIogii. 16 _

12 Traian Heneni, in ContempcJll"OJlUl, 48, 1965. 13 Ralph Lintoo. E"tuulameRtII1 a&Uural a l personalitat ii, Bucure~t i \

1968, p . 71. .. , H P . Andrei. evU1lro .socialci ~ politica in $coala, in Politica

cuUurii, 6. 130. IS Vezi , ,AI..Tanase. op..dt., p. 27. 1~ Ibidem., .p . 42.

11

AI doilea termen il constltuie omul si munca sa. Cultura este dupa Bronislaw Malinowski 17 un produs al muncii omu­lui ~i mijloc pentru r ealizarea scopurilor sale. "Principala determinare distinctiva a culturii in raport cu natura, spune AI. Tanase, este deci umanizar ea - cultura fiind un domeniu specific uman." 18 Cultura nu este posibila fara omul car e ..supune ~i modeleaza natura in vederea rezolvarii problemelor fundam entale ale vietii !?i a evolutiei sale sociale. Prin cultura, omul sau imita, amplificind natura (bionica), sau cr deaza, in ­zenteaza obiecte, procese, inexistente in natura. "Modul de

existenta a ornului este cunoasterea !?i actiunea. EI t r ansforma lumea in sine, in lumea pen tr u sine" . Si, in alta parte, AI. Ta­nase preciza : "Faptele culturale sin t , inain te de to ate, fapte de cunoastere" 19, ca ~i de practica, experienta, vom ad auga noi. Valoarea culturala creata de am este rezultatul unui pro­ces de cunoastere !?i de creatie . Dar trebuie precizat ea munca reprezinta raportul dintre om si natura de sfasurat insa in cuprinsul unor relatii soci ale istoric esti determinate 20. Spunea Michelan gelo di "omul care nu-si faure~te unelte propr i! nu va face nici sculptura proprie". Omul este cr eator, beneficiar , pnrtator si t ransrnitator de cultura, De altfel , "asimilar ea cul­turala a Iumii de catr e am consta in studierea Iimbajului ei, in decodarea acestui text si traducerea lui intr-un Iirnbaj ac­cesibil omului" 21.

Omul realizea za bunuri, valor i culturale, prin munca sa , prin creatie . Omul, adaptind natura la necesitatile sale, con ­tr ib uie, in felul acesta, la perfectionarea societatii, devenind un creator. "O da ta eu omul, spunea Lucian Blaga , s-a ivit in cosmos subiectul creator, in aceeptia deplina a termenu­lui." 22 Nu se concepe ideea de cultura decit legata de cea de om . Ca demiurg, omul creeaza forme culturale prin inventil ~i inovatii. Creatia consti tuie factorul cel mai dinamic al pro ­cesului cultural. Deei, n u numai produsul (unealta, obiectul, institutia, obiceiu l, literatura, ar ta etc.) ci ~i creatia (procesul

17 A scientif ic Theorie of Culture, New York, 1960. 18 Gp. cit., p. 41. ; 9 AI. Tanase, Gp. cit., p. 48 ~i 103. ~o Ibidem, p . 45. : ; 1. Lotman, Studii de tipologie a culturii, Bucure!iti, 1974. p. 23. ~: Lucian Blaga, Trilogia cu lturi i, Bucure!iti, 1941, p . 510.

12

creator) acesto ra con stituie cultura , pe baza de experienta ~i p ractice.

Un al t elem en t caracteristic al cultur ii il con sti tuie pro­cesuI de fo rmare, fazele , etapele crearii bunurilor cul turale. Dupa AI. Tanase "cultur a ne apare, m ai Intii, drept cunocstere a eeea ce a fac ut din am altceva deci t ..un accident al uni ­versului-, dupa expresia lui Andre Malraux". 23 Observarea, eunoasterea, experienta repetata a tuturor proeeselor !?i feno­menelor din natura permit elaborarea unor formule culturale Ofiginare sl originale care se perpetueaza, se amplifica, se transforma !?i se alatura altora prin inventii, Inovatii, creatii ~ re-ereari, difuziuni, imprum uturi, integrari, fenomene de aeulturatie, intr-un amplu, permanent !?i universal proces cUltural.

Drept structura in terna a culturii se poate lua in ~edere parerea lui J . Sozcepanski 24 care considera ca es te eonsti ­tuita din: a . elemente culturale ; b. complexe culturale ~ c. configuratii cu lturale, Elementele culturale ar fi obiectele folosite In activitatea de productie pentru dobindirea mijloa­celor de satisfa cere a nevoilor, pentru organizarea economic! si politiea sl pen tru desfasurarea vietii culturale, religioase sau ar t isti ce. Elementele pot fi obiecte, modele de actiuni sau idei etc. Un sistem mai larg de obieete, interrelatii sau de r eprezen tar i si idei, legat functional . de ~ anumit element este un complex cultural. Un ele complexe colbirale se unesc In uni tati Iuncti onale mai largi si formeaza configuratil cu l ­t urale 25.

Completind !?i adincind ideea, Ralph Linton afirrna ca conceptul de culturii include fenomene de trei ordine dife­" e : material - adiea produse ale muncii; cinetic - res­

portamentul explicit rmtnJclt implica in mod ne­cesar ~ si p$ihologic - respectiv cunostinte, atitu­dini :ji valeri impbt3~te de membrii unei societati 26.

. Jar «Jllduzi., Traian Herseni preciza : "Cultura n u consta nwnai din asoedei'e...ei t~ ecooomice. tehnice, .politiee,

elementare de sociologie, Bucure!iti,

13

~ procesele de aculturatie, cit si cele de asimilare a unor alte valori culturale din ansamblul diversificat al culturii umane. Spunea sl G. Ibraileanu ca in constituirea culturilor nu se poate face abstractie de "cultura Influentslorv sau cul­turile de contact.

Cultura cunoaste sensibile diferentierl, modele culturale, structuri variate - de la indepartatele sale origini ~e antro­pogenezei pina in zilele noas tre - in functie de conditionarile geomorfologice, de epoci, de orinduiri, care determina toate variabili tatea elementelor date, componente ale eouatiei cul­turale. Omul este peste tot acelasi !?i cultura are valoare de unita te unive rsala, ia r me diul natural, geomorfologic nu con­str inge ci este doar re strictiv. Apar totusi diferente intre va­riate forme culturale, in condit ii geom orfologice identice, da­torita unui anumit compor tamen t al omului in cadrul grupulu i social respectiv cu specifice caract ere etnice. Nu trebuie to­tusi ornisa im por tanta mediului natur al geografic !ii a facto­rului demografic in vi ziunea social deterrninista a culturii. 3s

Deci nu t rebuie omise nici Iden titati le unor valori culturale care apar datorita tocmai acelorasi oonditil, ace lu iasi mod de viata , acelorasi materii prime !}i tehnici, in ultima analiza, unei aceleiasi conceptii universal umane.

Farmele definitarii ale unei culturi sint datorate caracte­relor specific etnice, nationals, de la cele manifestate in cadrul triburilo r , al gintilor 1?i pina la configuratiile evoluate nationale. Deci cultura universals fiind definitorie pentru existenta umaria, capata, dintru inceput, un pronuntat caracter etnic, consideri nd drept formatiuni etnice chiar cele mai in a­poiate grupari ale omenirii, in truclt este cert ca oricare din acestea s-a diferentiat de la inceputuri si apai t ot mai mult datorita unor diferite moduri de t rai in cond itii variate care au determinat comportamente diferite in dialogul eu natura si au generat m odele culturale diferentiate. Din aceasta cauza precizam - intr-o paranteza pe plan metodologio - ca fiecare cultuta trebuie anali zata diferentiat , 1n functie de coordonatele sale istorice, economice, sociale, geomorfologice , etnice specifice ~ nu se poate generaliza 0 formula teoretica unitara pentru toate cazurile. Cad, concluziile analizelor culturii - ca de alt­

3> vezi AI. Tanase, op . cit ., p. 45-46.

I cele etnografice si de arta populara - nu pot fi generali­te, nici axiologic, nici praxiologic, asa cum Incearca unii

tEoreticieni, ci se in divi dualizeaza de laetnie la etnie, in funetis de realitat ile socio-isto rice, etnografice care Ie slnt proprii. Nu poti aplica grile sau stabili tabele mendeleeviene,

eare sa 'adaptezl date dlferentiate dupa chiar ceea ce consti­ie specificul culturii etnice, dupa cum lncearca, de pilda,

G.P. Murdock .tn ale sale Huniati Relations Area File (apud SoCial Structure, New York 1949). . , Astfel - insistind asupra caraoterului unitar ~i complex

aF "Unei'culturi care nu poate fi tnsa definita dupa t eza "cerc11­

mar"'cultur ale" pe baza unui element oarecare de cultura : arcuI sau chiar vasta arie de Intlndere a ceramicii cucuteniene

ima in China, trecind prin Tripolje - s-au manifestat, de-a Iunguf' tirn purilor, variate culturi de la cele arheologice, la grupa'ri ' pe plan geografi c spatial : andine, mediteraneen e, egeo-asianice etc. , la delimitari polit ico-statal e : romana, daco­getica; blzantina, chiar si austro-ungara sl pina la forme cultu­rale 'etnice, in dif erent pe ce stadiu de dezvoltare s-ar afla, din once ' r egiune a globului . "Cu ltura fi ecarui popor, spune D.· 'Gh ise 36, matricea sau profilul sau spi ri tual. reprezinta 0

~litat e incontestabila, rod al dezvo ltari i sale istorice si sociale deosebite de a altar popoare si, totodata, in contex t cu ele ."

Dar, pe Iinga aceste grupari si formatiuni culturale ex ista , in cadrul unei aceleiasi etnii - in canditiile orinduirilor sociale en clase diferentiate :..-..- manifestarea pregnant sociala a doua colturi: culturile celor doua clase, da r cu aoelasi specific ~ Este verba deci de culturi etnice dar eu diferentieri

snrialP -datorate apartenentei diferite, dar eu radacini comune. a, ulterior, orientari diferite, prin coneeptii, interese

nr::a::dliii diferite. Diferentierile devin aut de marcante incit _" 5" aDiotomie, fara sa dud la a ruptura totala ~i perrni­lutederblte a dus la C'f'ista1i.mre9 a dooa Iumi cultural e disti~ Qdtura claselor dominate incepe sa se manifeste

fJilenar !ii foarte'diferentiat indeosebi in evul mediu. in con­cmme feudaJismtilui. dar cu radadni mult mai adinci, pina la

is!inL Ea ~-' dezvolta indeosebi in mediul rural, dar ~i in .e pi~ ale mediului ur~ in titguri. in ateliere manasti­

eulturti , Bucure~ti ,

17 16

~. Ia cnrtile domnesti :si boierestj ~i' are 0 mai marcata personalitate etnica. 0 al ta caracteristiea a sa consta "in faptul ca este autoproducatoare, spre deosebire de cultu r a c1aselor dominante ca re este indeosebr-consumatoa-» . "

Precizam, in acest :context, ca in ve derea celor enuntate aid ne vom ocupa in :acest .studiu in principal de cultura populara romaneasca specifica ,- cu toate cornponentels sale _ incepind cu per ioada evului rnediu sl pina in zilele n:oastre, eu permanente referiri 1a perioadele anterioarb ale rada­cinilor, ale orlginilor.

. P entru aceasta cultura s-au propus diferiti termeni: cul ­tura primitiva, cultura taraneasca, cultura etnografica, cultura populara, termeni care denotasi conceptit diferite.

P ornind de la concepti! depa~ite care, pe de 0 parte opuneau culturii "superioare" cultu ra "primitiva" a popor ulu i si care a cu lminat cu teor ia lui Hans Neumann a "eulturii de­cazute'' ("Gesunkenes K ulturgut") ~i pe de alta par te at r ib u iau popula t iilo r . "pri m itive" inca pacitate s biologica , psihologica , mentala de elaborare a unor forme cu lturale superioare (vezi mentalitatea pr imit iva, men talit atea pr elogica etc.), unii cerce ­ta tor ii au propus adoptarea terrnenului de cult ur a pr irni t iva . P? Nu pu tem fi de aeor d cu aceasta t eza, in primul rind pen t ru ca negarn teoria mentalita tii primitive, prelogics si de ci sl a unei culturi primitive in sensul in care i se atribuie. In al doilea rind n u sintemde acord eu calificativul de prim itivitate atri buit poporului . "Un popor pri mitiv , sustine Claude Levi Strauss 38, nu este un popor arierat sau rarnas in urrna ; el poat e da dovada, intr-un dorneniu sau altul , de un spirit inventiv ~i de realizare , care sa lase in urma lui succesele popoarelor civilizate. 44 De altfel , mai precis in aceasta paralela, se pronun1;a ~i G . Koch 39, care spune : ,,'far anul nu e delo e pri mitivul, omul naturii [sic], ci reprezentantul unei culturi a mundi cu vechime de mii de ani, severa ~i staruitoare, 0

cultura voluntara ~i r ationala". De altfel , cultura "primitiva" a lui E . B. Taylor sau chiar a lui Br. Malinow~ki _ . conside­

37 Vezi Hoffmarrn-Krayer, A . Bastian , W. Wundt, H~ Spencer, L . Levy-Bruhl etc.

38 Antropologia structuralli, Bucure$ti, Ed. Politica, 1978, p . 121. 3~ Bauernkultur, in Hessische Blatter filr Volkskunde, 1924, apud

.-\1. Dima, Arta popularli $i relatWe ei, Bucure$ti, Ed . Minerva, 1971, p . 113.

rnparativcu stadiul avansat de evolutie al altor etnii ­te fi extinsa.vlnapoindu-nemult; in timp, la cultura pr imi­aetniiloreomponente aleprocesului etnogenetic al actuale­

popoare evoluate.'-· . " ' : . :DiI1 ( aceste considerente -rru opinarn pentru termenul de

furi .primitlva pe' care unii incercau s-o vatr ibuie culturii late: Termenul .de cultura t~raneasca, sau~ pentru opteaza unii cercetatori, DoU poate i i luat in considerare,

. d ri1ult prea limitativ -ca posThili tate decuprindere.dntrucit , C11n1 am 'mai . spus, .existau creatori .de valori .culturale

~e, specifio 'etnice, nu numai 1a sate ci sl in tirguri !?i i~ ;manastir. el?ti ; boieresti, domnesti , iar cu1tura populara i'!iiij:)orana, de paseste mult granitele colectivitatilor rurale. Mai adecvat consideram termenul de ~.!!lt \J..La etn.9~i~ .

lDu--a~e'\7ar, acesta acepera, in timp, toa te ca tegoriile de crea­. ~l!:-:'bUhuri cult uraledin rindul claselor domin a te. cit ~ din

jjl!riOcf'~Ie.anterioare,. indiferent ca este vorbade t r ibu ri , ginti ~'apq~b :pbpoare ~f n atiuni. De asemenea termenul cu pr inde tfri 'eleme'iJ.'t ·esential axiologic al conceptul ui pe care n studiem ~ anume-constituarrta- de spe cific etnic. In , afara de aceasta. probifuta" pentfu valoarea sa -gnose ologica este !?i similitudinea ~ cu cultu re. arheologica, -cultura fo lclor ica etc. ­. .: :~otu~i , tlnindcont di -este yo rba, in pr incipal, de 0 cultura

a -maselor pepularevchiar dacade aceasta se ocupa ca 'l?tiint-el in' priflciIMI, etnologia, chiar daca Iundamentarea sa esentiala cimsta ·in speciiicu; etnic, sustinern t er menul de cttlturii popu­

- ifmhspeta apartenen tei sale la urnan ita tea, in totalitatea ei . tOare'lde bunuri si valori .

ai vehiculeaza !?i termenul de cultura populari tradi­pma..... .:Anticipind, un capitol in care ne vorn -ocupa in mod ~~-tradi1;ie.sustinem ca termenul poote fi uzitat numai Q .:leUDtiitcomparativ prin ·raportarea Ia realitatea zilei de azi. ....8 itnJui m~reu in deven ire , intrucit traditia se constituie

Siufe~uind~cterUl specific crl culturlj in evolutia tim pu­. : iIlitial; a eXistat 0 'CUltora a unor grupari

i dase. dar eli trasAturi etniC'e care se difer en ti au W-=ri1iIi -1DfiIto~. poate .cdRstitui WI .prototip a1 cuIturilor

iifij "ih :forme piirn.iJTe. etnografica ~i nu primi ~·~""1jjeAoada ulterioari.c sdavii erau producatorii

".lbFi dtlt.br"'~dar ~i ·alawft .cJe 1IIIeIe categorii de oameni

19 III

liberi, intr-o strInsa complexitate etnica simbiotica, Structura soeial-economica a evului m ediu a diferentiat mai m ult cu1­turile eelor doua clase, cristallzind 0 ampla ~i puternica struc­tura culturala a clasei dominate cu 0 forma specific etnica marcanta ~i ou valente care se perpetueaza .pina in. zi1ele noastre. In tot cursul aeestui ciolu evolutiv au existat puter­nice procese de interferenta mtre structurile oulturale ale celor doua clase, clasa dominanta pastrind l?i ea forme specific etnice, dar fiind mai sensibila la influente, mai receptiva proceselor de aculturatie, mai putin traditional-conservatoare sub aspectu1 formelor determinant etnice, mai eosmopolita. Pentru toate aceste structuri culturale, de la aeeea primara pina in zilele noastre, sustinem termenul de culturii populara, subliniind put~l caraoter etnie al acestei culturi.

\~ ?nceptul de cultura populara aeopera r ea litatile tuturor valorilor culturale al e poporului, ale maselor produoatoare, Omul !?i-a creat, la inceput singur , apoi pr in specialisti, in procesul amplu" al vietii sociale mereu mai complexa, toate bunurile necesare m ult iplelor aspeete a le vietii . Inven tii , in o­vatii, imbunatatirl, perfectionar i t ot mai n umeroase due la crearea de valori cultu rale. Acestea se refer a la toate marile capitole ale vietii omului fauritor l?i integrat soeietatii. In Iupta sa de adaptare si supunere a naturii, in dialogul sau de in te ­grare in natura, ornul ~i-a as igurat bunurile n aturii , culegind toate ro ad ele sale si cultivind apoi sistematic pamintul in acest sens, creind unelte, instalatii ~i sisteme de prelucrar e a acestor roade l?i produse ; a folo sit bunurile faunistice utilizind arme, curse , capcane , trecind apoi la imblinzirea si domesticirea animalelor ; si-a confectionat vestminte adecvate conditrilor va riate, diferentiate apoi mult pe diverse criterii funetionale, podoabe : si-a asigurat adapost de intemperii, ~i-a alcAtuit a.<?ezari de eolectivitati tot mai complexe ; i-a smuls pammtului materii prime pe care le-a pr elucr at in variate forme, prin tehnici tot mai iscusite; 1?i-a asigurat mijloace de transport adecvate, dr um uri, podur i, produse mel?te~ugare 1?ti ;;i muIte altele, l?i-a creat, intr-un cuvint, cadrul vietii materiale, cultura sa materiala.

Dar , toate acestea erau legate de forme variate de practiei care sa asigure eficienta actiunilor sale: practici magice , obi­ceiu ri, ceremonii , rituri, credin~e !?i superstitii intovara1?ind !?i in lesni nd mune a ;;i toata ac tivitatea sa, intovara;;indu-i v iata

-vidua1a si colectiv-sociala, pentru a se transforma apoi in ule de viata sociala si artistica. Totul depindea ~i de

~rienta sa, cunostin tele stiintifice (meteorologice, astrono­mice, medicale, met rologice, chimice, zoologice, botanice etc.), djn ce in ce mal evoluate. Oblceiuri juridice, cutumiare, com­portamente morale, etiee, relatil interpersonale sl interfami­- Ie, regizau viata sa sociala. Iar imperativul estetie, impulsul

e, folia benefica a verbului, gestului, sunetului ~i semnului gra6~ ~ cromatic, cit ~i p~?tonomia artei prezenta ab initio

vhrt.a .sa, creativitatea mascuta omului in toate domeniile. asigora prezenta artei ~i a vietii spirituale pe toate planurile, intr-un sincretism simbiotic perfect eu cultura materiala ~i 0

hiterdep~denta l?i interferenta organlca, structurala, In pa­l dar ca rezultat fi n al, omul si-a faurit 0 concepti e filozo­

~ asupra lumii l?i vietii, 0 conceptie estetica, eti ca, sociala - morala.

• . ,I Deci, in ansarnblul ei, cultura populara const ituie un tot mk~c perfect sudat in toate oom partimen tele, articulatiile ~e ~i ax ele de m anifestare materiale, sociale sl spirituale . .. . ~. Cultura populara cuprinde deci , in sfer a manifes tarilor sale, toate fenomenele si procesele etnografice, toate valorile ~. manifestarfle folclorului si artei popula re, dar intr-o co­nexiune unitara, fara dihotomie intre cultura materiala ~ cea spirituala . Ins istam asupra adevarului ea in cultura populara, 'ftJ"ltIlTa materials sl aceea spirituals sint p rofund interferate.

P§"lden"te. - S~ deoscliire de Andre Malraux care sustinea cii orice aI1IiIri se cucereste si nu se mosteneste, afirmam cii valori le

populare, specific etnice, se rnostenesc sub form a t:raIi\'iiiw populare !?i se pastreaza indelungat, aUt datorita

specifiee de viata ale poporului., In autUnite pe­cit ~ datorita ereditatii sociale a eulturii. dator ita

·

:!nndnIai de gene culturale l?i apoi se cucere¥e. in continuare, .Traditia, spune pe drept CQvlnt Vasile GOlban .to,

o constanta in procesul de faurire a culturii ~i civilizatiei. ToIDdatB. o sana de valeri ee se insumeaza. in chip diferentiat,

CQltinuu, in realitatea vietti colectivitalilor ~i a individ u­

_ _ ~lului social ' ~.....•~Estetinr . an ~.-- .. Bucure~ t i ,eoc:idopedic:a. 1983, p. 9. Ed . $ tii n­

2l 20