Tarde Gabriel - Opinia Si Multimea

comunicare (•) ro cultura comunicării

G A B R I E L

TARDE

Opinia si mulţimea

T r a d u c e r e ş i p r e f a ţ ă d e N i c o l e t a C o r b i i

comunicare (•) ro

R e d a c t o r : C e c i l i a Ş t e f ă n e s c u

C o p e r t a c o l e c ţ i e i : R a d u G â r m a c e a

T e h n o r e d a c t o r : O l g a M a c h i n

I l u s t r a ţ i a c o p e r t e i : H o n o r e D a u m i e r , O z i d e

paradă ( d e t a l i u )

L'Opinion et la foule

P r e s s e s U n i v e r s i t a i r e s d e F r a n c e , 1 9 8 9

T o a t e d r e p t u r i l e a s u p r a a c e s t e i e d i ţ i i

a p a r ţ i n E d i t u r i i C o m u n i c a r e . r o , 2 0 0 7

S N S P A , F a c u l t a t e a d e C o m u n i c a r e

ş i R e l a ţ i i P u b l i c e

S t r a d a P o v e r n e i n r . 6 , S e c t o r 1 , B u c u r e ş t i

T e l . / f a x : ( 0 2 1 ) 3 1 3 5 8 9 5

E - m a i l : d i f u z a r e @ c o m u n i c a r e . r o

w w w . e d i t u r a . c o m u n i c a r e . r o

D e s c r i e r e a O P a B i b l i o t e c i i N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i

T A R D E , G A B R I E L

O p i n i a ş i m u l ţ i m e a / G a b r i e l T a r d e ; t r a d . , p r e f . :

N i c o l e t a C o r b u . - B u c u r e ş t i : C o m u n i c a r e . r o ,

2 0 0 7

I S B N 9 7 8 - 9 7 3 - 7 1 1 - 1 2 1 - 0

I . C o r b u , N i c o l e t a ( t r a d . ; p r e f . )

3 1 6 . 6 5

Prefaţă/ 7

C u v â n t î n a i n t e / 1 7

I . P u b l i c u l ş i m u l ţ i m e a / 1 9

II . O p i n i a ş i c o n v e r s a ţ i a / 63

O p i n i a / 6 3

C o n v e r s a ţ i a / 7 6

Cuprins I I I . M u l ţ i m i l e ş i s e c t e l e c r i m i n a l e / 1 3 1

http://Comunicare.ro

mailto:[email protected]

http://www.editura.comunicare.ro

http://Comunicare.ro

D e n u m e l e l u i G a b r i e l T a r d e s e l e a g ă c u r e n t u l p s i h o

l o g i s t î n s o c i o l o g i e , c a r e a r e l a b a z ă c o n s i d e r a r e a psi

h o l o g i e i u m a n e d r e p t f a c t o r s o c i o - g e n e t i c . P o r n i n d

d e l a i p o t e z a c ă i m i t a ţ i a e s t e f a c t o r u l s o c i a l p r i m a r ,

T a r d e e l a b o r e a z ă o a d e v ă r a t ă t e o r i e a p s i h o l o g i e i m a

s e l o r . C u r e n t u l c o r e s p o n d e n t , a l p s i h o l o g i e i m u l ţ i

m i l o r , i a n a ş t e r e ş i s e d e z v o l t ă î n c e p â n d d i n 1 8 8 0 , l a

c o n f l u e n ţ a d i n t r e s e c o l e , ş i e s t e r e p r e z e n t a t î n m o d

e s e n ţ i a l d i n a u t o r i i t a l i e n i ş i f r a n c e z i . D i n t r e a u t o r i i

f r a n c e z i , c e i m a i i m p o r t a n ţ i s u n t G u s t a v e L e B o n ş i

G a b r i e l T a r d e .

A c e s t c u r e n t a p a r e î n t r - u n c o n t e x t s o c i a l ş i p o l i t i c

a p a r t e , l a s f â r ş i t u l s e c o l u l u i a l XTX-lea, î n t r - o p e r i o a d ă

d e m a r i f r ă m â n t ă r i . I n s o c i e t a t e a f r a n c e z ă , e s t e sufi

c i e n t s ă p u n c t ă m c â t e v a e v e n i m e n t e r e l e v a n t e : p r i m a

g r e v ă e x c l u s i v p o l i t i c ă s o l d a t ă c u u n m o r t , î n 1 8 8 6 ,

boulangisme-ul, a t e n t a t e l e a n a r h i s t e d i n 1 8 9 0 , c a r e

d u c l a o l e g i s l a ţ i e d i n c e î n c e m a i r e p r e s i v ă , s a u C o

m u n a d i n P a r i s , c a r e p a r e a f i o p r e f i g u r a r e a r e î n t o a r

c e r i i R e v o l u ţ i e i , ş i , n u î n u l t i m u l r â n d , a f a c e r e a

D r e y f u s . I n a c e l a ş i t i m p , p r e o c u p ă r i l e i n t e l e c t u a l e a l e

v r e m i i r e a d u c î n p r i m - p l a n c u n o ş t i n ţ e l e d e s p r e h i p

n o z ă ş i t e o r i i l e l u i P a s t e u r d e s p r e c o n t a g i u n e ş i t o t o

d a t ă p u n u n p u t e r n i c a c c e n t a n t r o p o l o g i c , i m p r e g n a t

d e p r o b l e m a t i c a m e n t a l i t ă ţ i l o r p r i m i t i v e . î n p l u s , p r o

b l e m a r a s e i ş i a i n f l u e n ţ e i s o c i a l e a a c e s t e i a e s t e a d u s ă

Prefaţă d i n n o u î n d i s c u ţ i e .

8 / Opinia şi mulţimea

P s i h o l o g i a m u l ţ i m i l o r s e n a ş t e p e t e r e n u l fer t i l a l c r i m i n o l o g i e i , c a r e îş i p u n e

p r o b l e m a c r i m e l o r c o l e c t i v e . T a r d e e s t e e l î n s u ş i c r i m i n o l o g , i n t e r e s a t d e p r o

b l e m e l e d e l i n c v e n t e i . î n e p o c ă , p r i n c i p a l a i n f l u e n ţ ă a s u p r a c r i m i n o l o g i e i a fos t

e x e r c i t a t ă d e H y p p o l i t e T a i n e , m a i a l e s p r i n c a r t e a s a Originile naţiunii franceze

(Les origines de la nation francaise), în c a r e , d i s c u t â n d c o n t e x t u l i s t o r i c al R e v o

l u ţ i e i F r a n c e z e , o f e r ă i m a g i n e a a p o c a l i p t i c ă a f a p t e l o r r e v o l u ţ i o n a r e î n c a r e

m u l ţ i m i l e j o a c ă u n r o l c e n t r a l .

I n a c e s t c o n t e x t , î n 1 8 9 5 , a p a r e c a r t e a l u i G u s t a v e L e B o n , Psihologia mulţi

milor (La psychologie des foules), în c a r e s o c i o l o g u l f r a n c e z p u n e b a z e l e t e o r i e i

c o m p o r t a m e n t u l u i c o l e c t i v . A c e a s t ă t e o r i e s e b a z e a z ă p e o c a u z a l i t a t e d e t i p

s t i m u l - c o n t a g i u n e . I n c o n c e p ţ i a l u i L e B o n , m u l ţ i m e a e s t e „ r e u n i u n e a u n o r

i n d i v i z i , i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i t a t e a , p r o f e s i a o r i s e x u l l o r ş i d e î n t â m p l a r e a

c a r e a f ă c u t c a e i s ă s e a f le l a o l a l t ă " * . î n t r - o a s t f e l d e c o m u n i t a t e , p e r s o n a l i t a t e a

i n d i v i d u a l ă e s t e a n u l a t ă , d â n d n a ş t e r e u n u i aşa-zis „ s u f l e t c o l e c t i v " . M u l ţ i m i l e

s u n i c a r a c t e r i z a t e d e l e g i p r o p r i i , d i n t r e c a r e p r i m a e s t e a c e e a a u n i t ă ţ i i m e n -

t a l e , aces t suf let co lect iv , t r a n z i t o r i u , e n t i t a t e c o l e c t i v ă c a r e t r a n s c e n d e i n d i v i z i i ,

a t o m i i c a r e o c o m p u n . M e c a n i s m u l c a r e f u n c ţ i o n e a z ă î n a c e s t c a z e s t e c e l a l

h i p n o z e i , r o l u l - c h e i e f i i n d j u c a t d e c o n d u c ă t o r u l m u l ţ i m i i . O c a r a c t e r i s t i c ă

i m p o r t a n t ă , î n v i z i u n e a l u i L e B o n , e s t e r a s a , a c e a s t ă d o m i n a n t ă a i n f l u e n ţ e i

r a s e i f i i n d o m n i p r e z e n t ă p â n ă î n p r e a j m a c e l u i d e - a l D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l .

L e B o n îşi p r i v e ş t e c o n t e m p o r a n e i t a t e a c a p e u n m o m e n t c r i t i c , î n c a r e g â n

d i r e a u m a n i t ă ţ i i e s t e p e c a l e d e a s e t r a n s f o r m a r a d i c a l . F a c t o r i i a c e s t e i t r a n s f o r

m ă r i s u n t d i s t r u g e r e a c r e d i n ţ e l o r r e l i g i o a s e , p o l i t i c e ş i s o c i a l e ş i c r e a r e a u n o r

c a d r e n o i , g e n e r a t e d e p r o g r e s e l e ş t i i n ţ e i ş i a l e i n d u s t r i e i . î n a c e s t c o n t e x t ,

s i n g u r a f o r ţ ă p e c a r e n u o a m e n i n ţ ă n i m i c e s t e a c e e a a m u l ţ i m i l o r , c a r e s e

b u c u r ă d e u n p r e s t i g i u t o t m a i m a r e ş i c a r e d e f i n e ş t e s f â r ş i t u l d e s e c o l X I X

d r e p t „ e p o c a m u l ţ i m i l o r " . T e o r i a p u b l i c u r i l o r e m i s ă d e G a b r i e l T a r d e v i n e s ă

c o n t r a z i c ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e t r a n ş a n t ă , î n l o c u i n d - o c u o a l ta , l a fel d e a p o d i c t i c ă :

„ t r ă i m î n e p o c a p u b l i c u r i l o r " . N o u l c o n c e p t i n t r o d u s d e T a r d e , p u b l i c u l , e s t e

d i s t i n c t d e i d e e a d e r e u n i u n e f iz ică.

* G u s t a v e Le B o n , Psihologia mulţimilor (La psychologie des foules), t r a d . M a

r i a n a T a b a c u , E d . A n t e t , f a . , p . 9 .

Prefaţă / 9

P u b l i c u l , m u l ţ i m e a , c o r p o r a ţ i a ş i l e g i l e i m i t a ţ i e i

î n t r e 1 8 9 2 şi 1 8 9 9 , T a r d e p u b l i c ă p a t r u a r t i c o l e î n c a r e e l a b o r e a z ă şi dezvolta

n o ţ i u n i l e d e m u l ţ i m e , p u b l i c şi o p i n i e : „ C r i m e l e m u l ţ i m i l o r " ( 1 8 9 2 ) („Le8

c r i m e s d e s f o u l e s " ) , „ M u l ţ i m i l e ş i s e c t e l e d i n p u n c t d e v e d e r e c r i m i n a l "

( 1 8 9 3 ) ( „ F o u l e s e t s e c t e s a u p o i n t d e v u e c r i m i n e l " ) , „ P u b l i c u l ş i m u l ţ i m e a 1 '

( 1 8 9 8 ) ( „ L e p u b l i c e t l a f o u l e " ) , „ O p i n i a ş i c o n v e r s a ţ i a " ( 1 8 9 9 ) ( „ L ' o p i n i o n e t

l a c o n v e r s a t i o n " ) . T r e i d i n t r e a c e s t e a s u n t r e l u a t e î n c a r t e a d e f a ţ ă , a p ă r u t ă î n

1 9 0 1 . D i n p u n c t d e v e d e r e t e m a t i c , p r i m e l e d o u ă s u n t c e r c e t ă r i d e c r i m i n o

l o g i e a m u l ţ i m i l o r p a t o l o g i c e , i a r u l t i m e l e d o u ă s t a b i l e s c c a d r u l s o c i o l o g i c a l

f o r m ă r i i ş i d i f u z ă r i i o p i n i e i î n g e n e r a l ş i a l e o p i n i e i p u b l i c e î n p a r t i c u l a r . P u t e m

o b s e r v a c ă e x i s t ă o r u p t u r ă s a u c e l p u ţ i n o r e o r i e n t a r e a p e r c e p ţ i e i f e n o m e

n e l o r s o c i a l e c ă t r e d i m e n s i u n e a s o c i o l o g i c ă a m u l ţ i m i l o r . A c e s t l u c r u e s t e

e x p l i c a b i l , p e d e - o p a r t e , p r i n f a p t u l c ă , î n d e c u r s u l c e l o r c i n c i a n i c a r e s e p a r ă

c e l e d o u ă p r e c u p ă r i d o m i n a n t e , c r i m i n o l o g i a ş i s o c i o l o g i a , T a r d e d e v i n e p r o

f e s o r u n i v e r s i t a r , c o n s a c r â n d u - s e s t u d i u l u i r i g u r o s a l c e l e i d i n u r m ă , d i s c i p l i n ă

p e c a l e d e a s e a u t o n o m i z a , şi, p e d e a l t ă p a r t e , p r i n a c e e a c ă î n a c e s t r ă s t i m p

v e d e l u m i n a t i p a r u l u i c a r t e a l u i L e B o n , c o n c o m i t e n t c u d e z v o l t a r e a d i r e c ţ i e i

p s i h o l o g i e i c o l e c t i v e î n c e r c e t a r e a f e n o m e n e l o r s o c i a l e .

P r i m u l c a p i t o l a l c ă r ţ i i , „ P u b l i c u l ş i m u l ţ i m e a " , r e l u a r e a a r t i c o l u l u i d i n 1 8 9 8 ,

c o n t u r e a z ă m i n u ţ i o s d i s t i n c ţ i a p r e z e n t ă î n t i d u , î n c o n t e x t u l i n f l u e n ţ e i m a j o r e

p e c a r e o e x e r c i t ă a p a r i ţ i a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a r e î n m a s ă , î n s p e c i a l a zia

r e l o r , î n t r e a g a c o n c e p ţ i e a l u i G a b r i e l T a r d e d e s p r e o p i n i e , o p i n i e p u b l i c ă ,

p u b l i c , m u l ţ i m e s e f o r m e a z ă î n c o n t e x t u l t e o r i e i m a i l a r g i a i m i t a ţ i e i ( d e z v o l t a t ă

în Legile imitaţiei — Les lois de l'imitation—, 1 8 9 0 ) .

C o n c e p t e l e - c h e i e p e c a r e s e s p r i j i n ă a c e a s t ă t e o r i e s u n t c r e d i n ţ e l e ş i d o

r i n ţ e l e : a c e s t e a m o t i v e a z ă î n m o d f u n d a m e n t a l i n d i v i d u l . T o a t e c r e d i n ţ e l e s u n t

m o t i v a n t e , i a r d o r i n ţ e l e s u n t c e l e c a r e l e a l i m e n t e a z ă . S o c i e t a t e a n u a p a r e

d e c â t d a t o r i t ă i m i t a ţ i e i , c a r e p e n t r u T a r d e e s t e f a c t o r u l p r i n c i p a l ş i d e c i s i v a l

l e g ă t u r i l o r s o c i a l e î n t r e i n d i v i z i . I m i t a ţ i a s e r ă s p â n d e ş t e î n u n d e c o n c e n t r i c e ,

î n j u r a i m o d e l u l u i . D e a c e e a , s f e r a s o c i a l u l u i e s t e d e l i m i t a t ă d e g r a n i ţ a d e p r o

p a g a r e a u n d e i i m i t a t i v e , î n t r e ţ i n u t e d e „ c o n t a g i u n e a " f a p t e l o r d e v i a ţ ă c a r e

a u e c o u î n p s i h o l o g i a c o l e c t i v ă ( a v ie ţ i i d e g r u p ) .

I m i t a ţ i a o p e r e a z ă u r m â n d d o u ă l e g i f u n d a m e n t a l e : 1 ) d i n s p r e i n t e r i o r s p r e

e x t e r i o r (ast fe l , c r e d i n ţ e l e , d o r i n ţ e l e s u n t c o p i a t e î n a i n t e a a c t e l o r , a m o d u r i l o r

d e v i a ţ ă ) ş i 2 ) d i n s p r e s u p e r i o r s p r e i n f e r i o r ( c l a s e l e s u p e r i o a r e d e v i n m o d e l

p e n t r u c e l e i n f e r i o a r e , ş i n u i n v e r s ) . N i c i u n p r o c e s i m i t a t i v , î n s ă , n u s e d e r u

l e a z ă f ă r ă r e z i s t e n ţ ă i n d i v i d u a l ă ş i / s a u c o l e c t i v ă . I n o v a ţ i a ş i i n v e n ţ i a a p a r , d e

10 / Opinia şi mulţimea Prefaţă /II

i m b a r m o m e t r u e x c e l e n t , c o n s u l t a t a d e s e a , c a r e a v e r t i z e a z ă r e d a c t o r i i a s u p r a

l i n i e i e d i t o r i a l e şi d e g â n d i r e p e c a r e t r e b u i e s ă o u r m e z e . [...] P u b l i c u l reac

ţ i o n e a z ă u n e o r i a s u p r a z i a r i s t u l u i , d a r a c e s t a a c ţ i o n e a z ă c o n t i n u u a s u p r a

p u b l i c u l u i s ă u " * . N u î n t r e z ă r i m , o a r e , a i c i , p r i m i i g e r m e n i a i c e e a c e m a i târziu

NC va n u m i agenda setting?

P u b l i c u l u n u i z i a r s e f o r m e a z ă , c o n f o r m l u i T a r d e , u r m â n d a c e l e a ş i legi a l o

i m i t a ţ i e i , v ă z u t e î n a c e s t c a z c a i n f l u e n ţ a r e r e c i p r o c ă . C e a m a i c l a r ă e x p r e s i e a

llCestui f a p t e s t e r e l e v a t ă p r i n c o m p a r a ţ i a p u b l i c u l u i c u o c l i e n t e l ă . A ş a c u m o

i Uentelă c o m e r c i a l ă c u m p ă r ă a c e l e a ş i p r o d u s e d i n m a g a z i n e d e a c e l a ş i fel, to t

.istlei c i t i t o r i i u n u i z i a r c u m p ă r ă a c e l a ş i z iar, f i i n d m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n

M U iş t ienţ i c ă a c e s t g e s t r ă s p u n d e n u n u m a i u n e i n e v o i d e i n f o r m a r e , c i şi, î n a i n t e

d e t o a t e , u n e i n e v o i d e a f i c o n e c t a ţ i c u c l a s a s o c i a l ă d i n c a r e fac p a r t e . As t fe l

i i d e v i n s e m e n i c a r e c o n l u c r e a z ă p e n t r u a-şi m e n ţ i n e s i m i l i t u d i n i l e , d i s t a n ţ â n -

ilu-se d e c e e a c e n u e s t e a l lor. C i t i r e a a c e l u i a ş i z i a r c r e e a z ă , d e c i , o e m u l a ţ i e

pozi t ivă, v ă z u t ă m a i d e g r a b ă c a s i m p a t i e r e c i p r o c ă d e c â t c a r i v a l i t a t e , o c o m u

n i u n e d e i d e i r e c i p r o c s u g e r a t e p e c a r e o a m e n i i l e a d o p t ă p r i n i m i t a ţ i e .

I a f l u e n ţ a ş i m a i e v i d e n t ă a t e o r i e i i m i t a ţ i e i a s u p r a g â n d i r i i l u i T a r d e s e r e g ă -

N c ş l e î n C a p i t o l u l I I , a t u n c i c â n d s e v o r b e ş t e d e s p r e e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i d e - a

l u n g u l t i m p u l u i ş i t r a n s f o r m ă r i l e s a l e s u c c e s i v e : „ N i c i n u e s t e n e v o i e s ă r e m a r c ,

mâl. d e e v i d e n t î m i p a r e a c e s t l u c r u , c ă e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i s e c o n f o r m e a z ă

ti'l'ilor imitaţiei, m a i a l e s c e l e i a i m i t a ţ i e i s u p e r i o r u l u i d e c ă t r e i n f e r i o r , r e p u t a t

C U a t a r e ş i f ă c â n d u - s e c u n o s c u t c a a t a r e e l î n s u ş i . [...] M u l t ă v r e m e n o i l e f o r m e

I I n o i l e s u b i e c t e d e c o n v e r s a ţ i e a u p l e c a t d e l a C u r t e , e l i t ă a r i s t o c r a t i c ă , i m i t a t ă

d e c o n a c e l e m a r i l o r o r a ş e ş i d e c a s t e l e , a p o i d e c a s e l e b u r g h e z i e i . " * * I a t ă c o n

f i r m a t e c e l e d o u ă d i r e c ţ i i e s e n ţ i a l e d e p r o p a g a r e a l e i m i t a ţ i e i : d i n s p r e

i n t e r i o r s p r e e x t e r i o r ş i d i n s p r e s u p e r i o r s p r e i n f e r i o r .

T e o r i a d e s p r e c o n v e r s a ţ i e p e c a r e T a r d e o p r o p u n e î n c e l d e - a l d o i l e a

i a p i t o l e s t e f a s c i n a n t ă ş i o r i g i n a l ă , î n s ă p r e a p u ţ i n s u s ţ i n u t ă d e d o v e z i ş t i i n

ţifice. O r i g i n e a c o n v e r s a ţ i e i s-ar af la, c r e d e s o c i o l o g u l f r a n c e z , î n p l i c t i s u l ş i

l i n g u r ă t a t e a o m u l u i p r i m i t i v , l a c a r e s e a d a u g ă p r i m e l e f o r m e d e r e l a ţ i i s o c i a l e .

I n a c e s t c o n t e x t , i n f e r i o r u l îş i v a f a c e o d a t o r i e d i n a-i ţ i n e c o m p a n i e s u p e r i o

r u l u i . I n s ă , p e n t r u a p u t e a î n ţ e l e g e î n c e p u t u r i l e c o n v e r s a ţ i e i , t r e b u i e s ă

111 ( e l e g e m î n p r i m u l r â n d o r i g i n i l e c u v â n t u l u i . L a î n c e p u t , c u v â n t u l a r f i f o s t

m i m a i u n m i j l o c d e t r a n s m i t e r e a o r d i n e l o r s a u a v e r t i s m e n t e l o r ş e f u l u i . P e

l iaza i m i t a ţ i e i , u r m â n d l e g e a d i n s p r e s u p e r i o r s p r e i n f e r i o r , c u v â n t u l î n c e p e

nit fie a d o p t a t d e r e s t u l o a m e n i l o r . D e a s e m e n e a , s e t r e c e d e l a m o n o l o g l a

d i a l o g , c o n f o r m p r i n c i p i u l u i c ă u n i l a t e r a l u l p r e c e d e r e c i p r o c u l .

* Infra, p p . 3 0 - 3 1 .

** Infra, p. 9 6 .

a l t fe l , p r i n t r e c e i c a r e r e z i s t ă ş i r e f u z ă i m i t a ţ i a . P e n t r u a a j u n g e l a i m i t a ţ i e ,

o p o z i ţ i a t r e b u i e s ă f ie u r m a t ă d e a d a p t a r e .

R e v e n i n d l a p r o b l e m a t i c a f o r m ă r i i o p i n i e i , a c e a s t a e s t e s t r â n s l e g a t ă d e i d e e a

d e p u b l i c . P u b l i c u l e s t e o f o r m ă e v o l u a t ă a m u l ţ i m i i , o „ c o m u n i t a t e p u r sp i r i

t u a l ă , c a o d i s e m i n a r e d e i n d i v i z i s e p a r a ţ i f i z i c ş i a c ă r o r c o e z i u n e e s t e p u r m e n

ta lă"* . M u l ţ i m e a n u e r a a l t c e v a d e c â t u n a g r e g a t a n i m a l , î n c a r e a s o c i e r e a e s t e

l e g a t ă d e v i z i b i l i t a t e , i a r c o n t a g i u n i l e p s i h i c e s u n t p r o d u s e d e c o n t a c t e l e f i z i c e ,

î n s c h i m b , p u b l i c u l a c ţ i o n e a z ă l a d i s t a n ţ ă , f i i n d f o r m a t d i n i n d i v i z i c a r e n u s-au

v ă z u t n i c i o d a t ă , î n t r e c a r e s e s t a b i l e ş t e o c o e z i u n e m u l t m a i p u t e r n i c ă , t o t u ş i ,

s a u c e l p u ţ i n m a i s t a b i l ă . C a p i t o l u l d e d i c a t p u b l i c u r i l o r ş i m u l ţ i m i l o r n e a r a t ă

u n b u n o b s e r v a t o r a l v ie ţ i i s o c i a l e , c u o i n t u i ţ i e f i n ă a m o d u l u i î n c a r e s e for

m e a z ă c o n ş t i i n ţ a a p a r t e n e n ţ e i l a p u b l i c ş i a i n f l u e n ţ e i z i a r u l u i a s u p r a p u b l i c u l u i

s ă u . D e a l t fe l , p u b l i c u l z i a r e l o r e s t e l u a t c a e x e m p l u t i p i c a l n o ţ i u n i i d e p u b l i c

ş i a n a l i z a t î n d e t a l i u . T a r d e v e d e î n d e z v o l t a r e a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a r e î n

m a s ă p r e m i s e l e f o r m ă r i i u n e i s o c i e t ă ţ i î n c a r e n a ş t e r e a ş i d e z v o l t a r e a o p i n i e i

l'iiv» i r i z e a z ă t r a n s n a ţ i o n a l i t a t e a ş i u n i v e r s a l i t a t e a . S o c i o l o g u l f r a n c e z se d i s t i n g e

(le C6ntemporanii săi p r i n r e f u z u l u n e i v i z i u n i t r a g i c e a i s t o r i e i şi a m a s e l o r i d e o -

l u g i z a l c . ( I u r e n t e l e d e o p i n i e , a c e s t e „fluvii s o c i a l e " , ţ i n î n p r i m u l r â n d n u d e

a s o c i e r e a î n p i a ţ a p u b l i c ă , c i d e s i m u l t a n e i t a t e a c o n v i n g e r i l o r .

î n a c e s t c o n t e x t , s e p u n e p r o b l e m a „ a c t u a l i t ă ţ i i " . C e a n u m e f a c e c a u n a n u

m i t f a p t s ă f ie c o n s i d e r a t d e a c t u a l i t a t e s a u n u ? „ Z i a r u l d e a s t ă z i " e s t e c e l c a r e

n e p r e z i n t ă „ a c t u a l i t a t e a " . î n s ă a c e a s t a n u ţ i n e d e c e e a c e s e î n t â m p l ă acum,

c i m a i d e g r a b ă d e c e e a c e s u s c i t ă u n i n t e r e s g e n e r a l , c h i a r d a c ă e s t e u n f a p t

m a i v e c h i . E x e m p l u l c e l m a i e l o c v e n t e s t e a f a c e r e a D r e y f u s : „ C â n d a i z b u c n i t

a f a c e r e a D r e y f u s , î n A s i a s a u î n A f r i c a s e p e t r e c e a u l u c r u r i c a r e a r f i p u t u t f o a r t e

b i n e s ă n e i n t e r e s e z e , d a r a m f i zis c ă n u s u n t d e l o c d e a c t u a l i t a t e " * * . A ş a d a r

a c t u a l i t a t e a e s t e u n a d i n t r e m a n i f e s t ă r i l e c e l e m a i e v i d e n t e a l e s o c i a b i l i t ă ţ i i .

P u b l i c u l s e s p r i j i n ă p e influenţarea l a distanţă, d e a c e e a î n t r e c i t i t o r i i o b i ş n u i ţ i

a i a c e l u i a ş i z i a r s e p r o d u c e o a s o c i e r e f o a r t e i m p o r t a n t ă , c r e d e T a r d e , d e ş i p u ţ i n

r e m a r c a t ă p â n ă a t u n c i . L a a c e s t e a s e a d a u g ă o b s e r v a ţ i i l e p r i v i n d i n f l u e n ţ a

r e c i p r o c ă a c i t i t o r i l o r u n u i z i a r ş i a p u b l i c i ş t i l o r : „S-ar p u t e a o b i e c t a c ă c i t i t o r u l

u n u i z i a r d i s p u n e m u l t m a i m u l t d e l i b e r t a t e a s a d e g â n d i r e d e c â t i n d i v i d u l

p i e r d u t ş i a n t r e n a t î n t r - o m u l ţ i m e . E l p o a t e r e f l e c t a l a c e e a c e c i t e ş t e , î n t ă c e r e ,

şi, î n c i u d a p a s i v i t ă ţ i i s a l e o b i ş n u i t e , i s e î n t â m p l ă să-şi s c h i m b e z i a r u l p â n ă c e

î l g ă s e ş t e p e c e l c a r e î i c o n v i n e s a u c r e d e c ă î i c o n v i n e . P e d e a l t ă p a r t e , z i a r i s t u l

î n c e a r c ă să-1 s e d u c ă ş i să-1 r e ţ i n ă . S t a t i s t i c a a b o n ă r i l o r ş i a d e z a b o n ă r i l o r e s t e

* Infra, p p . 1 9 - 2 0 .

** Infra, p. 2 2 .


M a i m u l t d e c â t a t â t , p r o b l e m a t i c a a p a r i ţ i e i c o n v e r s a ţ i e i a d u c e î n p r i m - p l a n

o c o m p a r a ţ i e c u r a j o a s ă , u r m â n d c e e a c e T a r d e n u m e ş t e legea recapitulării: fa

z e l e d e z v o l t ă r i i p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i r e p r o d u c p e s c u r t e v o l u ţ i a s o c i e t ă ţ i l o r

p r i m i t i v e : as t fe l , î n t â i t r e b u i e s ă f i a p ă r u t î n t r e b ă r i l e , m a i a p o i a s c u l t a r e a ( d u p ă

c u m c o p i l u l î n t â i î n t r e a b ă , a p o i a s c u l t ă p o v e ş t i - d e ş i e s t e d i s c u t a b i l d a c ă n u

c u m v a o r d i n e a e s t e i n v e r s ă ) , a p o i a l t e r n a n ţ a a s c u l t ă t o r / n a r a t o r , c a î n f i n a l

s ă a p a r ă o b s e r v a ţ i i l e g e n e r a l e c a r e s u n t , p r a c t i c , e m b r i o n i d e d i s c u r s . D e a i c i

d i s c u ţ i a , a p o i c o n v e r s a ţ i a .

A r g u m e n t e l e p e c a r e s e s p r i j i n ă a c e s t e i p o t e z e , f r a g i l e î n s i n e , ţ i n d e d o m e

n i i l e l i t e r a t u r i i ş i i s t o r i e i . D e p i l d ă , s t a d i u l n a r ă r i i p o v e ş t i l o r d i n d e z v o l t a r e a

c o p i l u l u i a r e c o r e s p o n d e n t î n i s t o r i a l i t e r a t u r i i f a z a e p o p e i l o r , p e r i o a d a î n c a r e

a t r ă i t H o m e r f i i n d o e p o c ă î n c a r e s e d i s c u t a p u ţ i n ş i s e puneau m a i a l e s întrebări.

M a i t â r z i u , î n v r e m e a l u i P l a t o n , c i v i l i z â n d u - s e , o a m e n i i a u î n c e p u t s ă p r i n d ă

g u s t u l d i a l o g u l u i , d u p ă c a r e s-a a j u n s î n c e t - î n c e t l a e p o c a r o m a n e l o r m o d e r n e ,

îii c a r e d i a l o g u l e s t e p r e z e n t î n t r - o p r o p o r ţ i e c o n s i d e r a b i l ă .

D i n c o l o d e n a i v i t a t e a n u a i p o t e z e l o r î n s i n e , c i a s p e r a n ţ e i c ă s e p o a t e a j u n g e

la o teOrie p e r t i n e n t ă a e v o l u ţ i e i c o n v e r s a ţ i e i î n c e p â n d d e l a p r e i s t o r i e p â n ă î n

t i m p u r i l e m o d e r n e , e x i s t ă c â t e v a o b s e r v a ţ i i j u s t e l e g a t e d e o t a x o n o m i e a c o n

v e r s a ţ i i l o r ( c o n v e r s a ţ i a o b l i g a t o r i e / c o n v e r s a ţ i a facu l ta t ivă ; c o n v e r s a ţ i a l u p t ă / c o n

v e r s a ţ i a s c h i m b f i i n d d i s t i n c ţ i i l e c e l e m a i i m p o r t a n t e , d i n c a r e d e r i v ă c e l e l a l t e

v a r i e t ă ţ i ) ş i d e d e z v o l t a r e a f o r m e l o r m o d e r n e a l e c o n v e r s a ţ i e i î n F r a n ţ a . T o t u l

u r m e a z ă , s p u n e T a r d e , a c e e a ş i l e g e a i m i t a ţ i e i , p e n t r u c a r e c o n v e r s a ţ i a e s t e

a g e n t u l „ c e l m a i m i n u n a t " : „ P r o p a g a r e a o n d u l a t o r i e î n t r - u n a n u m e fe l a

i m i t a ţ i e i , a s i m i l a t o a r e ş i c i v i l i z a t o a r e d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , p e n t r u c a r e c o n

v e r s a ţ i a e r a u n u l d i n t r e a g e n ţ i i c e i m a i p o t r i v i ţ i , e x p l i c ă f o a r t e u ş o r n e c e s i t a t e a

d u b l e i t e n d i n ţ e c a r e l a p r i m a v e d e r e v i n e s ă n e d e z v ă l u i e e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i ,

a n u m e , p e d e o p a r t e , p r o g r e s i a n u m e r i c ă a i n t e r l o c u t o r i l o r p o s i b i l i ş i a c o n

v e r s a ţ i i l o r s i m i l a r e r e a l e şi, p e d e a l t a , î n v i r t u t e a p r o g r e s i e i î n s e ş i , t r e c e r e a

d e l a s u b i e c t e l i m i t a t e , c a r e n u i n t e r e s a u d e c â t u n g r u p f o a r t e m i c , l a

s u b i e c t e d i n c e î n c e m a i e l e v a t e ş i m a i g e n e r a l e " .

î n C a p i t o l u l I I I , d e d i c a t m u l ţ i m i l o r ş i s e c t e l o r c r i m i n a l e , p u n c t u l d e v e d e r e

a d o p t a t e s t e m a i d e g r a b ă a l c r i m i n o l o g u l u i , ş i n u a l s o c i o l o g u l u i . T a r d e c o n

s i d e r ă c ă e x i s t ă o î n c l i n a ţ i e n a t u r a l ă s p r e c r i m ă , i n f l u e n ţ e c a r e s e p o t m a t e

r i a l i z a s u b a c ţ i u n e a f a c t o r i l o r s o c i a l i , p u t â n d c o n d u c e f ie l a c r i m i n a l i t a t e a

i n d i v i d u a l ă , f i e l a c e a c o l e c t i v ă . V o r b i m , a ş a d a r , d e s p r e u n s o i d e e r e d i t a t e n e

f a s t ă , î n s ă c a u z e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e , c u a d e v ă r a t d e t e r m i n a n t e , s u n t c e l e

p s i h o l o g i c e ş i s o c i a l e .

Infra, p p . 9 2 - 9 3 .

Prefaţă / 13

I n c e e a c e p r i v e ş t e c r i m i n a l i t a t e a i n d i v i d u a l ă , e x i s t ă d o u ă e t a p e s u c c e s i v e

f i n e c e s a r e p e n t r u a s e a j u n g e l a p u n e r e a î n p r a c t i c ă a i d e i l o r c r i m i n a l e . L a

i i i c e p u t p o t e n ţ i a l u l c r i m i n a l e s t e i n f l u e n ţ a t , i d e e a c r i m e i v e n i n d u - i d i n m e d i u l

socia l p e r t u r b a t d e c o n f l i c t e r e l i g i o a s e , e c o n o m i c e s a u d e a l t ă n a t u r ă . L a a c e s t e a

l e a d a u g ă i n f l u e n ţ a c r e d i n ţ e l o r , a c r e d i n ţ e l o r f a m i l i e i s a l e , a l e p r i e t e n i l o r , a l e

B i e d i u l u i s o c i a l î n c a r e t r ă i e ş t e . P a s u l a l d o i l e a e s t e , d e s i g u r , i m i t a ţ i a . I d e e a

( r i m e i o d a t ă f o r m a t ă , s e p r o p a g ă a p o i î n î n t r e a g a s o c i e t a t e , i a r e x e m p l u l v i n e

(le s u s î n j o s , d e l a c o n d u c ă t o r i s p r e m a s e . E x e m p l e d e a c e s t t i p s u n t b e ţ i a ( c a r e

, i l'ost l a î n c e p u t u n l u x a r i s t o c r a t i c , c a m a i a p o i s ă d e v i n ă u n v i c i u p o p u l a r ) ,

i i l i i iv irea ( f i i n d la î n c e p u t o c r i m ă p o l i t i c ă d i s c r e t ă ş i a p o i o c r i m ă p a s i o n a l ă ) ,

v iolul , f u r t u l . A s t f e l , e x i s t ă î n o r i c e s o c i e t a t e u n d e p o z i t d e i d e i c r i m i n a l e s a u

d e c r i m e î n s e n s u l l a r g a l t e r m e n u l u i . T o ţ i i n d i v i z i i u m a n i s u n t s u p u ş i l e g i l o r

i m i t a ţ i e i şi, c u m s u n t f o a r t e s e n s i b i l i l a i n f l u e n ţ e , d e î n d a t ă c e s e a f lă l a o l a l t ă ,

î n c e p s ă r e p r o d u c ă t o t c e e a c e e s t e m a i r ă u l a v e c i n i i l o r ş i a s t fe l s u n t d e z g r o

p a t e i n s t i n c t e l e p r i m a r e , v i o l e n ţ a c r i m i n a l ă .

( ; r i m i n a l i t a t e a c o l e c t i v ă e s t e ş i m a i i n t e r e s a n t ă . T a r d e d i s t i n g e d o u ă t i p u r i

i l r a s o c i e r i u m a n e c a p a b i l e d e c r i m e c o l e c t i v e : mulţimea ş i corporaţia ( a c ă r e i

« p e c i e p r e d i s p u s ă s p r e c r i m ă p a r e a f i s e c t a ) . M u l ţ i m e a e s t e p r i m u l g r a d d e

Ippc iere a o a m e n i l o r , l e g a ţ i î n t r e e i p r i n t r - o e m o ţ i e c o m u n ă . E x i s t ă o s e r i e

i I c g r a d e i n t e r m e d i a r e p r i n c a r e s e t r e c e d e l a „ a c e s t a g r e g a t r u d i m e n t a r , e fe

m e r ş i a m o r f l a „ m u l ţ i m e a o r g a n i z a t ă , i e r a r h i z a t ă , d u r a b i l ă ş i r e g u l a t ă " c a r e

c s l e c o r p o r a ţ i a .

E x e m p l e l e a l e s e d e T a r d e p e n t r u a i l u s t r a c r i m e l e m u l ţ i m i l o r s u n t i n s p i r a t e

d i n i s t o r i a r e l a t i v r e c e n t ă a F r a n ţ e i (şi, u n e o r i , d i n c e a m a i î n d e p ă r t a t ă ) , i a r

p e n t r u c r i m e l e s e c t e l o r , c u p r e c ă d e r e c r i m e l e a n a r h i s t e ( e x e m p l u p e r f e c t

| i a l i l îcabil, ţ i n â n d c o n t d e a s c e n s i u n e a t o t m a i e v i d e n t ă a a n a r h i s m u l u i î n e p o c ă

ş i d e c o n t e x t u l i s t o r i c a l F r a n ţ e i l e g a t d e C o m u n a d i n P a r i s , d i n 1 8 7 1 ) . T a r d e

«(•dovedeşte u n c r i t i c s e v e r a l a n a r h i s m u l u i , î n c e r c â n d să-i g ă s e a s c ă j u s t i f i c ă r i l e

p s i h o l o g i c e i n d i v i d u a l e ş i c o l e c t i v e .

T e o r i a i m i t a ţ i e i c a f u n d a m e n t a l f e n o m e n e l o r s o c i a l e e s t e a t a c a t ă î n e p o c ă ,

( t i v i r u l e n ţ ă , d e u n a l t î n t e m e i e t o r a l s o c i o l o g i e i , E m i l e D u r k h e i m . A c e s t a s e

Opune i p o t e z e l o r l u i T a r d e , c a r e r e d u c , c r e d e e l , f e n o m e n e l e s o c i a l e l a s i m p l e

l . iple d e i m i t a r e î n t r e m o n a d e . P e n t r u D u r k h e i m , r ă s p â n d i r e a ş i g e n e r a l i t a t e a

i m i m i t o r c o m p o r t a m e n t e n u s e p o t e x p l i c a d e c â t p r i n o r g a n i z a r e a s o c i a l ă î n

( . n e a c e s t e a s e î n s c r i u . M a i s i m p l u s p u s , p o l e m i c a î n t r e c e i d o i s e r e d u c e l a o

i h e s t i u n e d e a l e g e r e : a a c c e p t a , î m p r e u n ă c u D u r k h e i m , c ă i n d i v i d u l n u e x i s t ă ,

1 1 m i m a i s o c i e t a t e a e x i s t ă , s a u , î m p r e u n ă c u T a r d e , c ă n u m a i i n d i v i d u l e x i s t ă ,

ţ)i * >cietatea, n u .


I n f l u e n ţ e ş i p e r s p e c t i v e . T a r d e r e d e s c o p e r i t

D i n c o l o d e l o c u l o c u p a t d e G a b r i e l T a r d e î n i s t o r i a s o c i o l o g i e i , i n f l u e n ţ a a c e s

t u i a s e f a c e î n c ă s i m ţ i t ă u n s e c o l m a i t â r z i u . C i n e ş i d e c e m a i c i t e ş t e a s t ă z i

t e x t e l e l u i T a r d e ? U n p r i m r ă s p u n s î l g ă s i m î n i n f l u e n ţ e l e p e c a r e s o c i o l o g u l

f r a n c e z le-a a v u t a s u p r a d i r e c ţ i i l o r u l t e r i o a r e î n s t u d i u l c o m u n i c ă r i i d e m a s ă ,

î n p r i n c i p a l a s u p r a p r e o c u p ă r i l o r p r i v i n d o p i n i a p u b l i c ă , t e o r i i l e g r u p u r i l o r

s o c i a l e ş i d i f u z a r e a i n o v a ţ i e i .

M e r i t u l p o a t e c e l m a i i m p o r t a n t a l l u i T a r d e e s t e a c e l a d e a f i s u b l i n i a t

i n f l u e n ţ a p e c a r e p r e s a o a r e a s u p r a r e c e p t o r i l o r să i , a r ă t â n d c ă a c i t i z i l n i c

u n z i a r e s t e î n a i n t e d e t o a t e u n f a p t e m i n a m e n t e s o c i a l . P r e s a e d u c ă o p i n i a ,

î n s ă , ş i m a i i m p o r t a n t , e a c a n a l i z e a z ă f l u x u r i l e d e i n f o r m a ţ i e c ă t r e s u b i e c t e

î m p ă r t ă ş i t e d e m u l ţ i indiv iz i , c r e â n d ast fe l a p a r t e n e n ţ a l a u n g r u p . A ş a d a r , p r e s a

n u i z o l e a z ă i n d i v i d u l î n t r - u n a c t s o l i t a r ( l e c t u r a ) , c i î l a r u n c ă î n v i a ţ a s o c i a l ă .

Acest t i p d e a n a l i z ă e s t e r e l u a t a p o i d e i n t e r a c ţ i o n i s m u l s i m b o l i c a l Ş c o l i i

d e l a ( I h i r a g o , î n s p e c i a l e l e R o b e r t P a r k . î n v i z i u n e a l u i T a r d e , e x i s t ă d o u ă f o r m e

d e Influenţă şi d e a c ţ i u n e : a c ţ i u n e a p r i n c o n t a c t ( î n c a z u l m u l ţ i m i l o r ) şi a c ţ i u n e a

l a d i s t a n ţ ă ( p e n t r u p u b l i c u r i ) . M u l ţ i m e a e s t e o f o r m ă d e a s o c i e r e p e r i m a t ă ,

i n c a p a b i l ă d e a s e e x t i n d e ş i c e d â n d l o c u l p u b l i c u l u i , f o r m a e v o l u a t ă a s o c i a -

l i lăţ i i ş i a a s o c i e r i i . O v i z i u n e a n a l o g ă v o m g ă s i î n c a r t e a l u i R o b e r t P a r k , The

Crowd and the Public ( a p ă r u t ă l a t r e i a n i d u p ă c a r t e a l u i T a r d e ) , a c e e a ş i d i m e n

s i u n e e f e m e r ă a c o m p o r t a m e n t e l o r c o l e c t i v e , c o n t a g i u n e a i d e i l o r , a u t o r u l î n t e -

m e i n d u - ş i s o c i o l o g i a i n t e r a c ţ i o n i s t ă p e t e o r i a i m i t a ţ i e i - C e e a c e î l i n t e r e s e a z ă

p e a u t o r u l a m e r i c a n e s t e c a r a c t e r u l e f e m e r a l c o m p o r t a m e n t e l o r c o l e c t i v e , labi

l i t a t e a lor , c a p a c i t a t e a a c e s t o r a d e a i m p u n e s c h i m b a r e a . P a r k î n c e a r c ă s ă î n d e

p ă r t e z e s o c i o l o g i a d e e c o n o m i a p o l i t i c ă , p e n t r u c a r e u n i t a t e a d e b a z ă a

s o c i a l u l u i e s t e i n d i v i d u l c a r e îş i a p ă r ă i n t e r e s u l s ă u e g o i s t , a ş a d a r s ă o s e p a r e

d e p s i h o l o g i a i n d i v i d u a l ă .

O a l t ă d i r e c ţ i e i m p o r t a n t ă î n c a r e G a b r i e l T a r d e p o a t e f i c o n s i d e r a t a n t e -

m e r g ă t o r e s t e c e e a c e s e v a n u m a i m a i t â r z i u d i f u z a r e a i n o v a ţ i e i , t e o r e t i z a t ă

d e E v e r e t t R o g e r s î n 1 9 6 2 , î n c a r t e a s a Diffusion o f Innovations. î n a c e e a ş i d i

r e c ţ i e s e î n s c r i e ş i E l i h u Katz, a l e c ă r u i s t u d i i p r i v i n d d i f u z a r e a i n o v a ţ i e i s e r e v e n

d i c ă d e l a s c r i e r i l e a u t o r u l u i f r a n c e z , m a i a l e s î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n c e p e r e a

s f e r e i p u b l i c e d r e p t o a r e n ă î n c a r e i n t e r a c ţ i o n e a z ă m e d i a , c o n v e r s a ţ i a , o p i n i a

ş i a c ţ i u n e a ( î n t r - u n a r t i c o l a p ă r u t î n 2 0 0 6 , i n t i t u l a t „ R e d i s c o v e r i n g G a b r i e l

T a r d e " ) . K a t z s u b l i n i a z ă i m p o r t a n ţ a l u i T a r d e î n a a n t i c i p a t e o r i a f l u x u l u i

c o m u n i c ă r i i î n d o i p a ş i , d e z v o l t a t ă u l t e r i o r d e P a u l L a z a r s f e l d ş i c o l a b o r a t o r i i

săi ( o b s e r v a ţ i e f ă c u t ă p e n t r u p r i m a d a t ă d e p r o f e s o r u l d e ş t i i n ţ e p o l i t i c e T e r r y

C l a r k , î n 1 9 6 9 ) .

Prefaţă / 15

î n Legile imitaţiei, T a r d e a r ă t a c ă u n i n d i v i d p r e f e r ă u n a n u m i t t i p d e i n o v a ţ i e

a l t o r a d e o a r e c e c r e d e c ă e s t e î n a c o r d c u s c o p u r i l e ş i p r i n c i p i i l e c a r e şi-au găsit

i Icja l o c î n m i n t e a sa.* K a t z c o n s i d e r ă a c e a s t ă o b s e r v a ţ i e d r e p t p u n c t u l n o d a l a l

t e o r e t i z ă r i i p r o c e s u l u i d i f u z ă r i i i n o v a ţ i e i : i d e e a c o m p a t i b i l i t ă ţ i i c o n s t ă î n u ş u r i n ţ a

i i l a l i v ă p r i n c a r e u n e l e m e n t s e p o t r i v e ş t e c u c e l e l a l t e î n s c h e m a d i f u z ă r i i . " M a i

m u l t d e c â t a t â t , l e g i l o r p r o p a g ă r i i i m i t a ţ i e i , d e l a s u p e r i o r l a i n f e r i o r , l e

i ( i i c s p u n d e f a p t u l c ă d i f u z a r e a i d e i l o r p r e c e d e e x p r e s i a l o r m a t e r i a l ă . * * *

< ) a l t ă t e o r i e i m p o r t a n t ă a n t i c i p a t ă d e T a r d e î n c a r t e a d e f a ţ ă e s t e s p i r a l a

Licori i . T a r d e o b s e r v ă c ă n u e x i s t ă n i c i o d a t ă o s i n g u r ă o p i n i e d o m i n a n t ă , c i

cl imă o p i n i i c o n t r a r e , î n l e g ă t u r ă c u o r i c e p r o b l e m ă d e i n t e r e s g e n e r a l : „ S p u

n e m o p i n i e , d a r e x i s t ă î n t o t d e a u n a d o u ă o p i n i i d e f a ţ ă , î n l e g ă t u r ă c u f i e c a r e

I i i i i b l e m ă c a r e s e r i d i c ă . N u m a i u n a d i n t r e c e l e d o u ă a j u n g e d e s t u l d e r e p e d e

i.i 1 1 e c l i p s e z e p e c e a l a l t ă p r i n t r - o r ă s p â n d i r e m a i r a p i d ă ş i m a i s p e c t a c u l o a s ă ,

i.iu p e n t r u c ă , d e ş i m a i p u ţ i n r ă s p â n d i t ă , e s t e c e a m a i z g o m o t o a s ă " . * * * * G ă s i m

I n a c e s t e r â n d u r i i n nuce p o s t u l a t e l e d e b a z ă a l e t e o r i e i d e z v o l t a t e u l t e r i o r d e

Bli labeth N o e l l e - N e u m a n n .

< le rcetăr i le r e c e n t e î n c e a r c ă s ă s tab i lească , p o r n i n d d e l a o b s e r v a ţ i i l e l u i T a r d e

| I I iv ind i n f l u e n ţ a p r e s e i a s u p r a d i m e n s i u n i i s o c i a l e a o m u l u i , o c o r e l a ţ i e î n t r e

I I i n s i u n u l u n e i a n u m i t e c a n t i t ă ţ i d e m e d i a ş i v i a ţ a s o c i a l ă a indiv iz i lor . C h i a r d a c ă

l.i u n a n u m i t m o m e n t o b s e r v a ţ i i l e a u t o r u l u i f r a n c e z p ă r e a u d e p ă ş i t e , a s c e n s i u n e a

te lev iz iuni i p ă r â n d a c o n d a m n a i n d i v i d u l m a i d e g r a b ă l a i z o l a r e d e c â t l a soc ia

l izare, u l t i m e l e s t u d i i a d u c o n u a n ţ a r e e x t r e m d e i m p o r t a n t ă d i n a c e s t p u n c t d e

vei Icre, c a r e v i n e s ă c o n f i r m e i p o t e z e l e lu i T a r d e (la m o m e n t u l î n c a r e scr ia T a r d e ,

| n i n m e d i a s e î n ţ e l e g e a p r e s ă s c r i s ă ) : r e l a ţ i a î n t r e s o c i a b i l i t a t e ş i c o n s u m u l m e -

ili.ilie e s te n e g a t i v ă î n c e e a c e p r i v e ş t e t e l e v i z i u n e a ( î n s p e c i a l ) ş i r a d i o u l ( m a i

l>i i ( in) , c u a l t e c u v i n t e , c u c â t u n i n d i v i d s e u i t ă m a i m u l t l a t e l e v i z o r s a u a s c u l t ă

i , n l inu l , c u a t â t a r e o v i a ţ ă s o c i a l ă m a i s c ă z u t ă ; î n s ă r e l a ţ i a d e v i n e p o z i t i v ă a t u n c i

i . ind e s te v o r b a d e p r e s a s c r i s ă ş i f o a r t e p o z i t i v ă î n c a z u l I n t e m e t u l u i .

I n c o n c l u z i e , s e p o a t e v o r b i , c r e d e m , f ă r ă î n d o i a l ă d e s p r e a c t u a l i t a t e a s c r i e -

i l l n i lui T a r d e , d u p ă m a i b i n e d e u n s e c o l d e l a m o a r t e a sa, n u n u m a i p r i n

(111111 • î i s i u n e a p r o t o c r o n i s t ă a t e z e l o r s a l e , c i î n p r i m u l r â n d p r i n r e i n t r o d u c e r e a

K l u p ă o p e r i o a d ă „a-socia lă" a p u b l i c u r i l o r i n f l u e n ţ a t e d e i m p a c t u l e x t r a o r d i n a r

i i te leviz iuni i ş i r a d i o u l u i ) a vieţ i i m e d i a t i c e a i n d i v i z i l o r în c u r e n t e l e vieţi i s o c i a l e .

Nicoleta Corbu

* G a b r i e l T a r d e , Les lois de l'imitation, S e u i l , P a r i s , 2 0 0 1 , p. 2 0 0 .

* * E l i h u K a t z , „ T h e o r i z i n g D i f u s i o n : T a r d e a n d S o r o k i n R e v i s i t e d " ,

A N N A L S , AAPSS, 5 6 6 , n o v . 1 9 9 9 , p . 1 4 9 .

*** Ibidem, p. 1 5 0 .

**** Infra, p. 6 7 .

S i n t a g m a „psihologie colectivă" sau „psiholo

gie socială" este adeseori înţeleasă într-un sens

misterios, care t r e b u i e î n l ă t u r a t d i n c a p u l

locului . Acesta cons tă în a i m a g i n a un spirit

colectiv, o conşt i inţă socială, un „noi" care ar

exista d i n c o l o de şi d e a s u p r a spiri telor indivi

d u a l e . N u avem absolut de loc nevoie, d i n

p u n c t u l n o s t r u d e vedere , d e această con

cepţ ie mister ioasă p e n t r u a face dist incţia

clară î n t r e ps ihologia ob i şnui tă ş i ps ihologia

socială - pe c a r e am n u m i - o mai d e g r a b ă

inter-spirituală. In t imp ce p r i m a se o c u p ă de

r a p o r t u r i l e î n t r e individ ş i universalitate, cea

de a d o u a studiază, sau ar t r e b u i să s tudieze,

r a p o r t u r i l e î n t r e indivizi, inf luenţele lor uni

laterale şi r e c i p r o c e - m a i întâi uni la tera le şi

apoi rec iproce . Di ferenţa î n t r e cele d o u ă este

cea de la g e n la specie; dar, în acest caz, na tu

ra speciei este atât de a p a r t e ş i de i m p o r t a n t ă ,

încâ t cere a f i s e p a r a t ă de g e n ş i t ra ta tă p r i n

m e t o d e propr i i .

Diversele studii pe c a r e le v o m citi s u n t

f r a g m e n t e de ps iholog ie colectivă în sensul

Cuvânt înainte p e care l-am precizat. î n t r e ele există o strânsă


1. în Revue desDeux Mondes, în d e c e m b r i e 1 8 9 3 , a p o i în Melanges sociologiques

( S t o r c k e t M a s s o n , 1 8 9 5 ) . C e l e l a l t e s t u d i i a u a p ă r u t î n 1 8 9 8 ş i 1 8 9 9 î n Revue

de Paris.

Mulţ imea nu n u m a i că a t rage ş i îşi c h e a m ă în

m o d irezistibil spectatorul , d a r n u m e l e său

exerci tă o inf luenţă deosebi tă a supra citito

rului c o n t e m p o r a n , iar a n u m i ţ i scriitori s u n t

tentaţ i să d e s e m n e z e prin acest cuvânt ambi

g u u tot felul de g r u p ă r i . Este i m p o r t a n t ca

această confuzie să înceteze, şi mai ales, să nu

se p u n ă s e m n u l egal î n t r e m u l ţ i m e şi Public,

v o c a b u l ă suscept ibi lă ea însăşi de diverse

a c c e p ţ i u n i pe care voi î n c e r c a să le precizez.

Vorbim d e s p r e publ icul u n u i teatru, publ icul

u n e i a d u n ă r i o a r e c a r e ; în acest caz, publ ic în

s e a m n ă m u l ţ i m e . D a r acest sens nu este singu

rul ş i nici cel m a i i m p o r t a n t , şi, în t i m p ce

i m p o r t a n ţ a sa scade sau r ă m â n e cons tantă ,

e p o c a m o d e r n ă , de la i n v e n t a r e a t iparului , a

d a t naş te re u n u i t ip de publ ic total diferit,

care nu î n c e t e a z ă să se dezvolte şi a cărui ex

t i n d e r e c o n t i n u ă este u n a d i n t r e trăsături le

cele m a i ev idente ale epoci i noas t re . Am stu

diat ps ihologia mul ţ imi lor ; m a i r ă m â n e să

v o r b i m d e s p r e ps ihologia publ icului , înţe les

I. Publicul î n acest al do i lea sens, ca o c o m u n i t a t e p u r

ffi mulţimea spirituală, ca o d i s e m i n a r e d e indivizi separaţ i

l egătură . Ni s-a p ă r u t n e c e s a r să r e e d i t ă m aici, p e n t r u a-1 p u n e la

locul cuvenit, s tudiu l d e s p r e mulţimi, c a r e f igurează în a p e n d i c e

la sfârşitul vo lumulu i . 1 Publicul, ob iec tu l p red i lec t al s tudiului pr in

cipal, este o m u l ţ i m e dispersată, în c a r e in f luenţa indivizi lor u n i i

a s u p r a celorlalţ i a deveni t o a c ţ i u n e la dis tanţă, u n d e d i s tanţe le

s u n t d i n ce în ce m a i m a r i . în sfârşit, Opinia, r e z u l t a n t a t u t u r o r

acestor acţ iuni la dis tanţă sau directe, este p e n t r u m u l ţ i m i ş i p e n t r u

publ icur i - într-un a n u m e sens - ceea ce este g â n d i r e a p e n t r u corp .

Şi dacă, î n t r e t o a t e aceste ac ţ iuni a c ă r o r r e z u l t a n t ă este, am căuta-

o pe cea m a i g e n e r a l ă ş i m a i constantă, ne-am da seama fără dificul

tate că este a c e a relaţ ie socială e l e m e n t a r ă , negli jată a p r o a p e în

total i tate de sociologi - conversaţia.

O istorie c o m p l e t ă a conversaţiei la t o a t e p o p o a r e l e şi în t o a t e

t impuri le ar l i l u c r a r e a care ar suscita p r o b a b i l cel m a i m a r e inte

res în ştiinţele sociale; şi fără îndoia lă că, dacă, în c iuda dificultăţilor

|)c c u c l e r i d i c ă u n astfel d e subiect, c o l a b o r a r e a î n t r e n u m e r o ş i i

cercetător i ar a junge să le depăşească, d i n a lăturarea faptelor culese

de la rasele cele m a i diverse s-ar d e s p r i n d e un n u m ă r cons iderab i l

de idei g e n e r a l e care ar p u t e a să facă d i n conversaţia comparată o

adevărată ştiinţă, egală cu religia c o m p a r a t ă sau a r t a c o m p a r a t ă -

sau ch iar cu indus t r ia c o m p a r a t ă , altfel spus, cu e c o n o m i a polit ică.

Dar, desigur, nu am avut p r e t e n ţ i a , în câteva pagini , să c o n t u r e z

o a s e m e n e a ştiinţă. In lipsa informaţi i lor suficiente p e n t r u a o schi

ţa măcar , nu am p u t u t d e c â t să î i i n d i c locul în viitor ş i aş f i fericit

dacă, î n t r u c â t r e g r e t a b s e n ţ a ei, aş insufla câtorva t iner i cercetă tor i

d o r i n ţ a de a u m p l e acest m a r e gol.

Mai 1901

Gabriel Tarde


f iz ic ş i a c ă r o r c o e z i u n e este p u r m e n t a l ă . De u n d e î n c e p e publ icul,

c u m ia naş tere, c u m se dezvoltă, varietăţile sale, rapor tur i l e acestuia

cu cei care î l c o n d u c , cu m u l ţ i m e a , cu corporaţ i i le , cu statul, pu

t e r e a sa în b i n e sau în r ă u ş i modal i tă ţ i le în care s imte or i acţio

nează : iată c e n e p r o p u n e m s ă c e r c e t ă m î n acest s tudiu.

I n societăţ i le a n i m a l e cele m a i pr imit ive, a s o c i e r e a c o n s t ă m a i

ales într-o a g r e g a r e m a t e r i a l ă . P e m ă s u r ă c e u r c ă m î n a r b o r e l e

vieţii, re laţ ia socială se spir i tual izează. Dar, d a c ă indivizii se î n d e

p ă r t e a z ă p â n ă î n p u n c t u l î n care n u s e m a i văd sau r ă m â n astfel

separaţi mai m u l t t i m p , ei î n c e t e a z ă să m a i fie asociaţi- D i n acest

pinicl d e v e d e r e , m u l ţ i m e a a r e î n e a ceva a n i m a l i c . N u este o a r e

s u m a u n o r c o n t a g i u n i ps ih ice p r o d u s e î n m o d esenţ ia l p r i n c o n

du le fizice? Dar formele de c o m u n i c a r e de la un individ la altul,

de l.i un spii i i la al tul nu au d r e p t c o n d i ţ i e n e c e s a r ă a p r o p i e r e a

fizică. Această c o n d i ţ i e este î n d e p l i n i t ă d i n ce î n ce m a i p u ţ i n

a l u n e i c â n d a p a r în societăţi le civilizate curentele de opinie. Aceste

11 uvii sociale ' , aceste m a r i mişcăr i c a r e reuşesc să exa l te şi să an

t r e n e z e c h i a r ş i spir i tele cele m a i c a l m e ş i m i n ţ i l e ce le m a i raţ io

n a l e ş i c a r e au d e t e r m i n a t p a r l a m e n t e ş i g u v e r n e să le c o n s a c r e

legi sau d e c r e t e n u a u luat, d e b u n ă seamă, n a ş t e r e p r i n î n t â l n i r e a

o a m e n i l o r p e s t r a d ă sau î n a g o r a . L u c r u c iudat , o a m e n i i c a r e s e

mobi l izează astfel, care se in f luenţează r e c i p r o c sau, m a i d e g r a b ă ,

îşi t r a n s m i t i n f l u e n ţ e u n i i a l t o r a de sus nu se at ing, nu se văd, nici

n u s e a u d : s tau f iecare acasă, c i t i n d acelaşi ziar, r ă s p â n d i ţ i p e u n

te r i tor iu î n t i n s . C a r e este, deci , l e g ă t u r a d i n t r e ei? Aceas tă legă

t u r ă este, î m p r e u n ă cu s i m u l t a n e i t a t e a convinger i i sau a pas iuni i

lor, c o n ş t i i n ţ a faptu lu i - pe c a r e o a r e fiecare - că aceas tă i d e e

sau v o i n ţ ă este î m p ă r t ă ş i t ă î n acelaşi m o m e n t d e u n n u m ă r m a r e

1 . S ă r e m a r c ă m f a p t u l c ă a c e s t e c o m p a r a ţ i i hidraulice a p a r î n m o d n a t u r a l

s u b c o n d e i d e f i e c a r e d a t ă c â n d e s t e v o r b a d e s p r e m u l ţ i m i , c a ş i d e s p r e p u -

b l i c u r i . E l e s e a s e a m ă n ă d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e . O m u l ţ i m e î n m i ş c a r e ,

î n t r - o s e a r ă d e s ă r b ă t o a r e p u b l i c ă , s e d e p l a s e a z ă l e n t ş i a g i t a t , a m i n t i n d d e

u n r â u f ă r ă a l b i e . C ă c i n i m i c n u s e p o a t e c o m p a r a m a i b i n e c u u n o r g a n i s m

d e c â t o m u l ţ i m e s a u u n p u b l i c . S u n t m a i d e g r a b ă c u r s u r i d e a p ă a l c ă r o r r e g i m

n u e s t e î n c ă d e f i n i t .

Publicul şi mulţimea / 21

tir alţi o a m e n i . Este suf icient ca o m u l să ştie acest lucru, fără a ii

ni.i);ar nevoie să-i v a d ă pe ceilalţi, p e n t r u a f i i n f l u e n ţ a t de ei ca

0 i.isă, ş i nu n u m a i de ziarist, sursa de inspiraţ ie c o m u n ă , la r â n d u l

lui invizibil şi n e c u n o s c u t - şi cu a t â t m a i fascinant .

( l i t i torul n u a r e , î n g e n e r a l , c o n ş t i i n ţ a f a p t u l u i c ă este s u p u s

| | estei inf luenţe persuasive, a p r o a p e irezistibile, a ziarului pe care

111 11) şic în m o d obişnui t . Ziaristul nu u i t ă n i c i o d a t ă n a t u r a ş i gus-

luii lc p u b l i c u l u i său, faţă d e care a r e m a i d e g r a b ă b u n ă v o i n ţ ă .

( lititorul c o n ş t i e n t i z e a z ă î n c ă ş i m a i p u ţ i n : n ic i nu-şi p u n e p r o

blema inf luenţei p e c a r e m a s a celorlal ţ i c i t i tor i o a r e a s u p r a sa.

' . i , t i «inşi, aceasta nu este cu n i m i c m a i p u ţ i n incontes tab i lă . Ea

i c exercită î n acelaşi t i m p a s u p r a curiozităţ i i c i t i torului , c a r e devi

n e i u atât m a i apr insă , ş i a s u p r a j u d e c ă ţ i i sale, care î n c e a r c ă s ă

' i p u n ă de a c o r d cu c e a a majori tăţ i i sau a elitei, d u p ă caz. Des-

1 l i ui un ziar pe c a r e î l c r e d de astăzi ş i citesc cu aviditate a n u m i t e

i t u i ; apoi î m i d a u s e a m a că este de a c u m o l u n ă sau de a c u m o

/I ţ i încetează b r u s c să mă m a i in tereseze . De u n d e vine acest dez-

i.ii .t subit? Fapte le p r e z e n t a t e şi-au p i e r d u t cu ceva interesul intr in-

'" i ? Nu, d a r ne d ă m s e a m a că s u n t e m s ingur i i c a r e citesc ş t i rea

i ' ipcctivă ş i acest l u c r u es te suficient. C e e a ce dovedeş te , d e c i ,

• i Bcea cur iozi tate a p r i n s ă care ne a n i m ă ţ i n e de iluzia inconşt i-

l I I i . i că s e n t i m e n t e l e n o a s t r e s u n t î m p ă r t ă ş i t e d e o m u l ţ i m e d e

, i l | i indivizi. Ziarul de ieri sau de alaltăieri, c o m p a r a t cu cel de as-

i, i/ i , este ca u n discurs citit de-acasă faţă d e u n discurs ascul tat î n

mijlocul u n e i m u l ţ i m i i m e n s e .

Alunei c â n d s u n t e m supuşi fără şt irea n o a s t r ă la această conta

ţi, II i II (• i nvizibilă a p u b l i c u l u i d i n care facem p a r t e . s u n t e m încl inaţ i

(I 0 expl icăm p r i n s implul prest igiu al actualităţii. Dacă ziarul de

Htăzi n e interesează d i n acest p u n c t d e v e d e r e , este p e n t r u c ă n u

ne povesteşte d e c â t î n t â m p l ă r i de actualitate, iar prox imi ta tea aces

t u i lapte, ş i nu faptul că le aflăm s imultan cu ceilalţi, nc-ar s târni

pudiunea faţă de c e e a ce citim. D a r să ana l izăm cu a tenţ ie această

vir-Mfw de actualitate a tât d e c iudată şi p a s i u n e a tot mai m a r e p e n t r u

)•,!, care este u n a d i n t r e caracteristicile cele m a i ev idente ale vieţii

22 / Opinia şi mulţimea Publicul şi mulţimea / 23

i v c iluţie m e n t a l ă ş i socială m u l t m a i avansată d e c â t f o r m a r e a u n e i

mulţ imi. I n f l u e n ţ a p u r ideală, c o n t a g i u n e a î n lipsa c o n t a c t u l u i p e

Hire le p r e s u p u n e această g r u p a r e abs t ractă şi, totuşi, reală, accas-

1.1 m u l ţ i m e spiritualizată, ridicată, ca să s p u n e m aşa, la un al( nivel

d e p u t e r e , n u s-a p u t u t naş te d e c â t d u p ă secole înt reg i d e viaţa

locială m a i primitivă, m a i e l e m e n t a r ă .

Nu există nici în lat ină, nici în g r e a c ă un cuvânt care să desem

n e z e ceea ce î n ţ e l e g e m p r i n publ ic . Există cuvinte p e n t r u a de>

|0mna p o p o r u l , a d u n a r e a c e t ă ţ e n i l o r î n a r m a ţ i sau n u , c o r p u l

e l r < loral, t o a t e var iante le d e m u l ţ i m e . D a r ce scri itor d i n Antichi-

Inle s-a g â n d i t să vorbească d e s p r e p u b l i c u l său? Nici u n u l nu şi-a

i i I I 11 iscut n i c i o d a t ă d e c â t auditoriul, în ace le săli î n c h i r i a t e p e n t r u

[jeturi publ ice , î n care poeţ i i c o n t e m p o r a n i lui Plinius cel T â n ă r

.i< liniau o m i c ă m u l ţ i m e favorabilă. în c e e a ce priveşte cititorii răz

leţi a i m a n u s c r i s e l o r cop ia te de m â n ă , real izate în câteva zeci de

exemplare , aceştia n u aveau conş t i in ţa faptului c ă f o r m e a z ă u n

. i L M c g a t social, aşa c u m o a u î n p r e z e n t cititorii aceluiaşi ziar sau,

uneor i , a i aceluiaşi r o m a n l a m o d ă . S e p o a t e vorbi d e u n p u b l i c

u i e p o c a medievală? N u , d a r existau târgur i , pe ler ina je ale u n o r

mulţ imi t u m u l t u o a s e a n i m a t e de e m o ţ i i p ioase sau bel icoase, sen

ii m < • n te de furie sau panică. Publicul a luat naştere abia d u p ă p r i m a

m a t e dezvoltare a t iparului, î n secolul al XVI-lea. D e p l a s a r e a forţei

Iii d is tanţă nu î n s e a m n ă n i m i c în c o m p a r a ţ i e cu d e p l a s a r e a gân

dii i i la distanţă. G â n d i r e a nu este o a r e forţa socială p r i n excelenţă?

< iftndiţi-vă la ideile-cheie a le d lu i Fouillee*. Acolo găsim n o u t a t e a

p r o f u n d ă şi efectele incalculabi le, c i t i rea zilnică şi s i m u l t a n ă a

liccleiaşi cărţi, Biblia, ed i ta tă p e n t r u p r i m a d a t ă î n m i l i o a n e d e

e x e m p l a r e , d â n d mase i u n i t e d e cit itori senzaţ ia c ă f o r m e a z ă u n

i o i p social n o u , d e s p r i n s de Biserică. D a r acest p u b l i c c a r e a b i a

.< -1 îăştea nu era d e c â t o altă Biserică, cu care se confunda, şi t o c m a i

ai c a s t a este inf i rmitatea p r o t e s t a n t i s m u l u i , de a f i fost în acelaşi

* A l f r e d j u l e s E m i l e F o u i l l e e ( 1 8 3 8 - 1 9 1 2 ) , f i lozof f r a n c e z ; a e l a b o r a t o t e o r i e

. i I I l e i l o r - c h e i e : p r i n t e n d i n ţ a l o r d e a s e a u t o r e a l i z a , i d e i l e a r f i a g e n t u l s c h i m -

li .ni i s o c i a l e ( n . t r . ) .

civilizate. C e a n u m e a r e r e p u t a ţ i a d e „actualitate"? N u m a i c e e a c e

tocmai s-a întâmplat? N u , actualitatea este, în realitate, acel fapt care

suscită u n in teres genera l , c h i a r d a c ă este u n fapt m a i vechi. I n

ult imii ani , a fost „de actual i ta te" t o t c e e a ce a ţ i n u t de N a p o l e o n ;

tot c e e a ce este la m o d ă este de actual i tate. Şi nu este „de actua

l i tate" c e e a c e este r e c e n t , d a r negli jat d e a t e n ţ i a p u b l i c ă î n d r e p

tată s p r e altceva. C â n d a izbucni t a facerea Dreyfus, în Asia sau în

Africa se p e t r e c e a u lucrur i care ar f i p u t u t foarte b i n e să ne inte

reseze, d a r am f i zis că nu s u n t d e l o c de actual i tate . Pe scurt, pasiu

n e a p e n t r u actualitate progresează o d a t ă cu sociabilitatea, f i ind u n a

d i n t r e manifestări le e i cele m a i evidente; ş i c u m specificul presei

per iodice, a l prese i c o t i d i e n e m a i ales, este de a nu se o c u p a d e c â t

de subiecte de actual i tate, n-ar t r e b u i să ne s u r p r i n d ă să v e d e m că

iu l ie cititorii obişnuiţ i ai aceluiaşi ziar se leagă şi se s t r â n g e un fel

d e asociere p r e a p u ţ i n r e m a r c a t ă , deşi foarte i m p o r t a n t ă .

Bineînţeles, p e n t r u ca influenţarea la distanţau, indivizilor care

c o m p u n un p u b l i c să dev ină posibi lă t r e b u i e ca aceştia să f i prac

t icat m u l t t i m p , p r i n r u t i n a vieţii sociale i n t e n s e , a vieţii u r b a n e ,

i n f l u e n ţ a r e a p r i n p r o x i m i t a t e . î n c ă d i n copi lăr ie ş i ado lescenţă ,

î n c e p e m să res imţim p u t e r n i c acţiunea privirii celuilalt, care se expri

m ă fără s ă n e d ă m s e a m a î n a t i t u d i n e a noastră, î n gesturi le noastre,

în m o d u l în care n i se s c h i m b ă idei le, în confuzia sau înf lăcărarea

cuv inte lor n o a s t r e , î n j u d e c ă ţ i l e p e care l e facem, î n c o m p o r t a

m e n t u l n o s t r u . Ş i ab ia d u p ă ce, t i m p d e a n i d e zile, a m fost supuşi

ş i a m s u p u s l a r â n d u l n o s t r u p e alţii acestei a c ţ i u n i i m p r e s i o n a n t e

a privirii a j u n g e m să fim i m p r e s i o n a ţ i de ideea privirii celuilalt, p r i n

i d e e a c ă s u n t e m obiec tu l a t e n ţ i e i u n o r p e r s o a n e î n d e p ă r t a t e d e

n o i . L a fel, abia d u p ă c e a m c u n o s c u t ş i a m p r a c t i c a t m u l t t i m p

p u t e r e a de sugestie a u n e i voci d o g m a t i c e ş i a u t o r i t a r e , auzi tă de

a p r o a p e , l e c t u r a u n e i afirmaţii e n e r g i c e d e v i n e suficientă p e n t r u

a ne convinge - şi s implul fapt de a conşt ient iza a d e z i u n e a u n u i

n u m ă r m a r e d e s e m e n i l a o p i n i a respectivă n e încura jează s ă j u d e

c ă m în acelaşi fel. F o r m a r e a u n u i p u b l i c p r e s u p u n e , deci , o


t i m p un p u b l i c ş i o Biserică, d o u ă a g r e g a t e c o n d u s e de pr inc ip i i

diferite şi cu n a t u r i i reconcil iabi le. Publ icu l ca a t a r e s-a d i ferenţ ia t

într-o a n u m i t ă m ă s u r ă abia sub Ludovic XIV. Dar, în a c e a v r e m e ,

deşi existau m u l ţ i m i la fel de i m p e t u o a s e ş i de n u m e r o a s e ca ş i

astăzi la î n c o r o n a r e a prinţ i lor, la m a r i l e sărbător i , la revol te le p r o

vocate d e p e r i o a d e l e d e f o a m e t e , p u b l i c u l n u s e c o m p u n e a î n c ă

d e c â t dintr-o elită res t rânsă d e „ o a m e n i d e l u m e " care îşi c i teau

gazeta s ă p t ă m â n a l ă ş i m a i ales cărţ i , u n n u m ă r m i c d e cărţ i scrise

p e n t r u u n n u m ă r m i c d e cititori. Mai m u l t , aceşti cititori e r a u adu

n a ţ i în cea m a i m a r e p a r t e la Paris - de fapt la C u r t e .

In secolul al XVTII-lea, acest p u b l i c î n c e p e să devină, r a p i d , d i n

ce în ce mai m a r e ş i se f r a g m e n t e a z ă . Nu c r e d ca î n a i n t e de Bayle*

să ( i existat un publ ic f i lozofic d is t inct de m a r e l e p u b l i c l i terar sau

( a r c s ă l i î n c e p u t s ă s e detaşeze. P e n t r u c ă n u n u m e s c p u b l i c u n

g r u p de savanţi uniţ i , ce-i d r e p t , în c i u d a dispersări i lor în difer i te

provincii sau state, p r i n p r e o c u p a r e a p e n t r u c e r c e t ă r i a s e m ă n ă -

loarc ş i l ec tura aceloraşi scrieri, d a r a t â t de p u ţ i n n u m e r o ş i î n c â t

î n t r e ţ i n e a u relaţi i epis tolare î n t r e e i ş i e x t r ă g e a u d i n aceste r a p o r

turi p e r s o n a l e pr inc ipa lu l a l i m e n t a l c o m u n i u n i i lor ştiinţifice. U n

publ ic a p a r t e a î n c e p u t s ă p r i n d ă c o n t u r abia î n c e p â n d d i n m o

m e n t u l , g r e u d e precizat, î n care o a m e n i i p a s i o n a ţ i d e aceleaşi

s tudii au d e v e n i t m u l t p r e a n u m e r o ş i p e n t r u a se m a i p u t e a cu

n o a ş t e p e r s o n a l ş i n-au simţit stabilindu-se î n t r e e i l e g ă t u r a u n e i

a n u m e sol idarităţ i d e c â t p r i n c o m u n i c ă r i i m p e r s o n a l e c a r e aveau

o f recvenţă şi o regu lar i ta te suficiente. în a d o u a j u m ă t a t e a seco

lului al XVTII-lea, ia naştere un publ ic politic, se dezvoltă şi, c u r â n d ,

în e x p a n s i u n e a sa, îşi a b s o a r b e ca un fluviu afluenţii, a d i c ă t o a t e

celelalte p u b l i c u r i , literar, f i lozofic, ştiinţific. Totuşi, p â n ă la Revo

luţie, viaţa p u b l i c u l u i a r e o i n t e n s i t a t e r e d u s ă p r i n ea însăşi ş i nu

c a p ă t ă i m p o r t a n ţ ă d e c â t p r i n viaţa m u l ţ i m i i căreia î i a p a r ţ i n e încă,

p r i n sa loane le ş i cafenele le e x t r e m de a n i m a t e .

P i e r r e B a y l e (1647-1*706) , s c r i i t o r , c r i t i c ş i e r u d i t p r o t e s t a n t ( n . t r . ) .


De la Revoluţie d a t e a z ă a f i rmarea rea lă a j u r n a l i s m u l u i şi apoi

,i | >i ibricului, care a s imţit în această p e r i o a d ă că a r e contextu l pn >

pice de a s e dezvolta. Tot Revoluţia a i m p u l s i o n a t şi mulţ imi le, dai

arest: lucra nu o deosebeş te cu n imic de războaie le civile din l iceul ,

din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, d i n t i m p u l F r o n d e i , chiar. Mul

liniile Frondei*, m u l ţ i m i l e Ligii", m u l ţ i m i l e caboş iene"" nu erau

mai p u ţ i n de t e m u t , p o a t e nici mai p u ţ i n n u m e r o a s e decâl cele din

II iulie şi d i n 10 august**". P e n t r u că o m u l ţ i m e n-ar p u t e a creşte

dincolo de a n u m i t e d i m e n s i u n i m a r c a t e de l imitele vocii ş i ale

privirii fără să se r u p ă i m e d i a t sau fără să dev ină incapabi lă de o

acţ iune d e a n s a m b l u , a c ţ i u n e care, d e altfel, r ă m â n e î n t o t d e a u n a

aceeaşi: bar icade, devastarea palatului, masacre , demolăr i , incendi i .

Nimic mai m o n o t o n d e c â t aceste manifestăr i seculare ale sale. D a r

ceea ce caracterizează a n u l 1789, ceea ce t r e c u t u l î n c ă nu văzuse

este această înflorire a ziarelor, devorate cu aviditate. Şi, d a c ă m u l t e

sunt m o a r t e d i n faşă, altele oferă spectacolul u n e i r ă s p â n d i r i neaş-

leptate. Fiecare d i n t r e aceşti publicişti odioşi 1 , Marat, D e s m o u l i n s ,

părintele D u c h e s n e , avea publ icul său, ş i p u t e m c o n s i d e r a că mul-

ţimile incendiatoare, devastatoare, criminale, canibale, care au făcut

ravagii în F r a n ţ a a c e l o r ani , d i n n o r d p â n ă în sud, de la est la vest,

au fost excrescenţe, e rupţ i i m a l i g n e ale aces tor publ icur i , c ă r o r a

I iaharnicii răufăcători - aduşi tr iumfători în P a n t e o n d u p ă m o a r t e a

* F r o n d a e s t e c u n o s c u t ă î n i s t o r i e d r e p t p e r i o a d a d e c r i z ă a s i s t e m u l u i

l e u d a l a b s o l u t i s t î n F r a n ţ a ( 1 6 4 8 - 1 6 5 3 ) , î n t i m p u l l u i L u d o v i c XIV, m a r c a t ă

d e d o u ă r ă z b o a i e c iv i le ( n . t r . ) .

* * L i g a C a t o l i c ă s a u S f â n t a L i g ă e s t e n u m e l e d a t p a r t i d u l u i c a t o l i c f o r m a t

c a r e a c ţ i e l a E d i c t u l d e l a S a i n t - G e r m a i n ( 1 5 7 0 ) ş i l a E d i c t u l d e l a B e a u l i e u

( 1 5 7 6 ) , f a v o r a b i l e p r o t e s t a n t i s m u l u i ( n . t r . ) .

* * * R e v o l t a c a b o ş i e n i l o r ( 1 4 1 3 ) , c o n d u s ă d e S i m o n C a b o c h e ( n . t r . ) .

* * * * 1 4 i u l i e 1 7 8 9 - c ă d e r e a B a s t i l i e i ; 1 0 a u g u s t 1 7 9 2 - c o n s t i t u i r e a C o m u

n e i i n s u r e c ţ i o n a l e d i n P a r i s ( n . t r . ) .

1 . „ P u b l i c i s t " , s p u n e L i t t r e , n u e x i s t ă î n D i c ţ i o n a r u l A c a d e m i e i d e c â t d i n

1 7 6 2 ş i n u f i g u r e a z ă , s p u n e e l - c u m î n c ă s e î n t â m p l ă î n p r e z e n t î n m a j o r i t a t e a

d i c ţ i o n a r e l o r - , d e c â t î n a c c e p ţ i u n e a d e a u t o r c a r e s c r i e d e s p r e d r e p t u l p u b l i c .

S e n s u l c u v â n t u l u i , î n a c c e p ţ i u n e a c u r e n t ă , n u s-a l ă r g i t d e c â t p e p a r c u r s u l s e c o

l u l u i n o s t r u , î n t i m p c e a c e l a d e p u b l i c , î n v i r t u t e a a c e l e i a ş i c a u z e , u r m a s ă

s e r e s t r â n g ă , c e l p u ţ i n a ş a c u m î l f o l o s e s c e u .


lor - le vărsau zilnic a lcoolul veninos al cuvinte lor g ă u n o a s e şi vio

l e n t e . Nu este vorba d e s p r e faptul că revoltele ar f i fost c o m p u s e

exclusiv, chiar în Paris, şi încă şi m a i î n d r e p t ă ţ i t în provincie, la ţară,

d i n cititori de ziare; aceştia au fost drojdia, d a c ă nu ch iar a luatul .

Ş i cluburi le, r e u n i u n i l e d i n cafenele, care au j u c a t un rol i m p o r t a n t

î n t i m p u l p e r i o a d e i revo luţ ionare , a u luat n a ş t e r e d i n publ ic, î n

t imp ce, îna inte de Revoluţie, publ icul r e p r e z e n t a m a i d e g r a b ă efec

tul, ş i nu cauza r e u n i u n i l o r d i n cafenele ş i d i n sa loane.

D a r p u b l i c u l revoluţ ionar e r a m a i d e g r a b ă par iz ian; d i n c o l o d e

Paris s t ră lucirea lui pălea. A r t h u r Young*, în c e l e b r a sa călătorie,

este u i m i t de faptul că foile publ ice s u n t atât de p u ţ i n r ă s p â n d i t e

ch iar în oraşe . Este adevărat că observaţia se aplică î n c e p u t u r i l o r

Revoluţiei; nu pes te m u l t ă v r e m e , ea îşi va p i e r d e d i n j u s t e ţ e . P â n ă

l.i sfârşit, totuşi, a b s e n ţ a c o m u n i c a ţ i i l o r r a p i d e a o p u s un obstacol

de net recul intensităţii şi răspândiri i la scară largă a vieţii publicului.

( htm p u t e a u însă ziarele, care nu soseau d e c â t de d o u ă sau trei or i

pe s ă p t ă m â n ă şi la o p t zile d u p ă apari ţ ia lor la Paris, să le d e a citito

rilor d i n S u d senzaţia de actual i tate ş i conşt i inţa u n a n i m i t ă ţ i i

s imul tane, fără d e care l ec tura u n u i ziar n u diferă î n m o d esenţial

de a c e e a a u n e i cărţi? Secolului n o s t r u , p r i n m e t o d e l e sale de tran

spor t p e r f e c ţ i o n a t e ş i de t r a n s m i t e r e i n s t a n t a n e e a g â n d u r i l o r la

or ice dis tanţă, î i e r a rezervat privilegiul de a da publ icuri lor, tutu

r o r publ icuri lor, e x t i n d e r e a n e l i m i t a t ă pe care o p o t a t inge ş i care

a d â n c e ş t e u n contras t atât d e clar î n t r e ele ş i m u l ţ i m i . M u l ţ i m e a

este g r u p u l social a l t recutu lu i ; d u p ă familie, este cel m a i vechi

d i n t r e g r u p u r i l e sociale. Ea este, în t o a t e formele, în p ic ioare sau

aşezată, imobi lă sau în mers , incapabi lă să depăşească o rază de

a c ţ i u n e des tu l de restrânsă; c â n d cei care o c o n d u c î n c e t e a z ă să o

m a i ţ ină in mânu, c â n d vocea lor î n c e t e a z ă de a m a i fi auzită, mul

ţimile se des t ramă. Cel m a i larg a u d i t o r i u pe care î l c u n o a ş t e m este

cel a l Colosseumulu i , care nu d e p ă ş e a o sută de mi i de p e r s o a n e .

* A r t h u r Y o u n g , a g r i c u l t o r e n g l e z , v i z i t e a z ă F r a n ţ a î n t r e 1 7 8 7 ş i 1 7 8 9 , lă

s â n d i m p o r t a n t e m ă r t u r i i d e s p r e t e h n i c i l e a g r i c o l e ş i d e r u l a r e a R e v o l u ţ i e i

F r a n c e z e . E s t e a d e s e a f r a p a t d e s t a r e a d e î n a p o i e r e a s a t e l o r f r a n c e z e ( n . t r . ) .


Auditoriile lui Per ic le sau ale lui Cicero, chiar cele ale m a r i l o r

predicatori a i Evului Mediu, ale u n u i P e t r e Pustnicul* sau ale Slăn-

1 1 1 1 1 1 1 Bemard**, e r a u , fără îndoia lă, m u l t infer ioare. Pr in u r m a t e ,

nu se p o a t e s p u n e că p u t e r e a e locinţei , fie politică, f ie religioasă,

a i l i p r o g r e s a t în m o d evident în Ant ichi ta te sau în Evul Mediu.

I )ar publicul se p o a t e e x t i n d e la nesfârşit, şi c u m , pe măsură ce se

ext inde, viaţa sa par t icu la ră dev ine t o t m a i intensă, nu p u t e m nega

ni acesta va fi g r u p u l social al vi itorului. Astfel s-a format, pi inti-un

m ă n u n c h i de trei invenţii c o m p l e m e n t a r e - t iparul, căile ferate,

telegraful - p u t e r e a formidabi lă a presei , acest telefon prodig ios

•re a amplificat fără m ă s u r ă vechiul a u d i t o r i u al t r ibuni lor şi al

| I I edicatorilor. Nu pot , deci, să f iu de a c o r d cu un scriitor redutabi l ,

doctorul L e B o n , c a r e s p u n e c ă e p o c a n o a s t r ă a r f i „ e p o c a mul

ţimilor". Este e p o c a publ iculu i sau a publicuri lor, ceea ce e cu totul

altceva. P â n ă l a u n a n u m i t p u n c t , u n p u b l i c s e c o n f u n d ă c u c e e a

i c n u m i m o lume, „ l u m e a l i terară", „ l u m e a pol i t ică" e t c , cu excep

ţia laptului că această u l t imă idee implică un contact p e r s o n a l î n t r e

persoanele c a r e fac p a r t e d i n aceeaşi l u m e , u n s c h i m b d e vizite,

tic recepţi i , care n u p o t exista î n t r e m e m b r i i aceluiaşi pub l ic . D a r

dislanţa de la m u l ţ i m e la publ ic este i m e n s ă , c u m deja se p o a t e

observa, ch iar d a c ă publ icu l ia n a ş t e r e d int r-un soi de m u l ţ i m e ,

din a u d i t o r i u l ora tor i lor .

î n t r e cele d o u ă există ş i a l te d i f e r e n ţ e instruct ive p e c a r e n u

I c a m indica t î n c ă . P u t e m a p a r ţ i n e î n acelaşi t i m p m a i m u l t o r pu

blicuri, şi, în fapt, l e a p a r ţ i n e m m e r e u s i m u l t a n , aşa c u m aparţ i

n e m m a i m u l t o r c o r p o r a ţ i i sau secte; n u p u t e m a p a r ţ i n e , l a u n

. i i m m i t m o m e n t , d e c â t u n e i s ingure m u l ţ i m i . De aici ş i i n t o l e r a n ţ a

mul t m a i a c c e n t u a t ă a m u l ţ i m i l o r şi, a p o i , a n a ţ i u n i l o r în c a d r u l

( ă i o r a d o m i n ă spir i tul mul ţ imi lor , p e n t r u că individul este p a r t e

in tegrantă, a n t r e n a t în m o d irezistibil de o forţă căre ia nu i se

o p u n e nici o altă p u t e r e . Şi de aici avantajul substituiri i t r e p t a t e

* P e t r e P u s t n i c u l , u n u l d i n t r e c o n d u c ă t o r i i C r u c i a d e i I ( n . t r , ) .

* * S f â n t u l B e r n a r d s a u B e r n a r d d e C l a i r v a u x , p r i n c i p a l u l i d e o l o g a l c e l e i

( I r u c i a d e i I I , r e c u n o s c u t p e n t r u p r e d i c i l e ş i e l o c i n ţ a s a ( n . t r . ) .


a m u l ţ i m i l o r cu publ icur i le , t r a n s f o r m a r e însoţ i tă î n t o t d e a u n a de

u n p r o g r e s î n c e e a c e priveşte t o l e r a n ţ a , d a c ă n u î n c e e a c e pri

veşte scepticismul. Este adevărat că, d intr-un publ ic surescitat, c u m

se î n t â m p l ă adesea , iau n a ş t e r e u n e o r i m u l ţ i m i l e fanat ice c a r e se

p l i m b ă pe străzi s t r i g â n d trăiască sau la moarte p e n t r u o r i c e . Şi,

în acest sens, p u b l i c u l ar p u t e a f i def init d r e p t o m u l ţ i m e virtuală.

D a r aceas tă c ă d e r e a p u b l i c u l u i s p r e m u l ţ i m e , deşi p e r i c u l o a s ă în

cel m a i î n a l t g r a d , este, de fapt, ş i foar te rară; şi, fără să c e r c e t ă m

d a c ă aces te m u l ţ i m i n ă s c u t e d i n t r - u n p u b l i c n u s u n t , totuş i , m a i

p u ţ i n b r u t a l e d e c â t m u l ţ i m i l e a n t e r i o a r e o r i c ă r u i p u b l i c , r ă m â n e

e v i d e n t c ă d o u ă p u b l i c u r i c a r e s e o p u n , ga ta o r i c â n d s ă s e î n t r e

p ă t r u n d ă l a l imite le lor n e d e f i n i t e , s u n t u n p e r i c o l m u l t m a i m i c

p e n t r u p a c e a socială d e c â t î n t â l n i r e a d i n t r e d o u ă m u l ţ i m i o p u s e .

Mulţimea, g r u p a r e mai naturală, este m a i t r ibutară forţelor natu

rii; ea d e p i n d e de p loaie sau de t impul f rumos, de c ă l d u r ă sau de

Irig; se s t r â n g e m a i d e g r a b ă vara d e c â t i a r n a . O rază de s o a r e o

a d u n ă , o p loa ie o împrăş t ie . Bailly, pe c â n d era p r i m a r al Parisului,

b inecuvânta zilele ploioase şi se întrista c â n d vedea cerul înseninân-

du-se. D a r publ icul , g r u p a r e d e o r d i n super ior, n u este s u p u s aces

t o r variaţii ş i caprici i ale m e d i u l u i , ale a n o t i m p u l u i sau ale cl imei.

Nu n u m a i apar i ţ ia ş i c reş terea u n u i publ ic , c i ş i surescitări le lui,

boli sociale a p ă r u t e în acest secol ş i care se acutizează tot m a i mul t ,

scapă aces tor in f luenţe .

In p l i n ă i a r n ă s-a dez lănţu i t în t o a t ă E u r o p a cea m a i a c u t ă criză

de acest t ip d i n câte c u n o a ş t e m , a facerea Dreyfus. A fost ea r e c e p

tată în t r-un m o d m a i a n i m a t î n s u d d e c â t î n n o r d , d u p ă m o d e l u l

m u l ţ i m i l o r ? N u , a agi tat spir i te le m a i d e g r a b ă în Belgia, în Prus ia

ş i în Rusia. In sfârşit, a m p r e n t a rasei a s u p r a p u b l i c u l u i es te m u l t

m a i p u ţ i n p r o f u n d ă d e c â t a s u p r a m u l ţ i m i i . Ş i nu p o a t e f i altfel,

î n v i r t u t e a c o n s i d e r a ţ i i l o r u r m ă t o a r e .

D e c e u n meeting b r i tan ic di feră a tâ t d e m u l t d e u n c l u b fran

cez, un m a s a c r u d i n t i m p u l Revoluţiei de un linşaj a m e r i c a n , o săr

b ă t o a r e i ta l iană d e o î n c o r o n a r e a ţa ru lu i , u n d e p e d o u ă sute d e

mi i de mujici nu-i e m o ţ i o n e a z ă catastrofa care-i u c i d e pe treizeci


d e mii d i n t r e ei? D e c e u n b u n observa tor p o a t e prez ice a p r o a p e

Kigur, d u p ă n a ţ i o n a l i t a t e a u n e i mul ţ imi , m o d u l în care ea va actin

ii.i - cu m u l t m a i m u l t ă a c u r a t e ţ e d e c â t ar f i prezis m o d u l de a

. 1 1 ţ iona al f iecăruia d i n t r e indivizii c a r e o c o m p u n - ş i de ce, îu

i iuda ce lor m a i p r o f u n d e t r a n s f o r m ă r i s u r v e n i t e în moravurile

| ideile F r a n ţ e i sau a le Angl iei de t re i sau p a t r u secole î n c o a c e ,

mulţ imile f ranceze a le t i m p u l u i n o s t r u , boulangis te* sau antise

mite, r e a m i n t e s c p r i n a t â t e a t răsătur i c o m u n e d e m u l ţ i m i l e Ligii

i , i u a le F r o n d e i , d u p ă c u m mul ţ imi le e n g l e z e d e astăzi a m i n t e s c

d e i e l e d i n v r e m e a lui Cromwell? P e n t r u c ă indivizii n u i n t r ă î n

i m i i poziţia u n e i m u l ţ i m i d e c â t p r i n s imi l i tudin i e tn ice - c a r e se

însumează ş i f o r m e a z ă o m a s ă - ş i nu p r i n d i fe renţe le indiv iduale

care se n e u t r a l i z e a z ă - ş i p e n t r u că, în t r a n s f o r m a r e a u n e i mul

ţimi, diferitele a s p e c t e ale individuali tăţ i i se e s t o m p e a z ă r e c i p r o c

in favoarea t iparu lu i n a ţ i o n a l care se c reează . Se î n t â m p l ă astfel

iu c iuda acţ iuni i indiv iduale a c o n d u c ă t o r u l u i sau a c o n d u c ă t o -

i Hor, care se face r e s i m ţ i t ă î n t o t d e a u n a , d a r care este c o n t r a b a

lansată de a c ţ i u n e a r e c i p r o c ă a ce lor c o n d u ş i .

Pe de altă par te , inf luenţa publicistului, exerci tată a supra publi-

i ului său, chiar d a c ă la un a n u m i t m o m e n t este m a i p u ţ i n intensă,

i'slc, p r in cont inu i ta te , m u l t m a i p u t e r n i c ă d e c â t impulsul scurt ş i

11 i c ă t o r i m p r i m a t m u l ţ i m i i de c o n d u c ă t o r u l ei; şi, în plus, ea este

M r o n d a t ă ş i n i c i o d a t ă c o m b ă t u t ă de in f luenţa m u l t mai s labă pe

rare m e m b r i i aceluiaşi publ ic o exercită u n i i a s u p r a altora, dator i tă

i oi iştiinţei identităţii s imul tane a ideilor şi t e n d i n ţ e l o r lor, a convin

gerilor sau a pas iuni lor lor, înteţ i tă zilnic de foalele aceluiaşi fierar.

A fost n e g a t - pe n e d r e p t , dar nu fără o s e d u c ă t o a r e a p a r e n ţ ă

de raţionalitate - faptul că orice m u l ţ i m e a r e un c o n d u c ă t o r ; de

l.ipt, deseor i ea ar f i cea care îşi c o n d u c e şeful şi, u n e o r i , creato-

i ui. C e e a ce s p u n e Sainte-Beuve d e s p r e g e n i u , ş i a n u m e că „geniul

csle un r e g e care îşi c reează p o p o r u l " , este adevărat mai cu s e a m ă

i 11 ceea ce-1 priveşte pe ziaristul consacrat. Şi câţi publicişti nu v e d e m

* M i ş c a r e p o l i t i c ă u l t r a c o n s e r v a t o a r e c o a g u l a t ă î n j u r a i g e n e r a l u l u i G e o r -

jjes B o u l a n g e r ( 1 8 3 7 - 1 8 9 1 ) ( n . t r . ) .


creându-şi p u b l i c u l ! 1 în real i tate, p e n t r u ca E d o u a r d D r u m o n t * să

p r o p a g e ant isemit i smul, a fost nevoie ca tentativa sa de a agita

spiritele să r ă s p u n d ă u n e i a n u m i t e dispoziţii în r â n d u l populaţ ie i ;

dar, a tâ ta t i m p cât nu s-ar fi ridicat o voce, r ă s u n ă t o a r e , care să ver-

balizeze această stare de spirit, ea ar f i r ă m a s p u r individuală, slabă,

î n c ă ş i m a i p u ţ i n contagioasă, p r e a p u ţ i n c o n ş t i e n t ă de ea însăşi.

Cel care a expr imat-o a transformat-o într-o forţă colectivă, artifi

cială, e d r e p t , d a r reală. C u n o s c r e g i u n i f ranceze u n d e nu a existat

v r e o d a t ă p ic ior d e evreu, c e e a c e n u a î m p i e d i c a t ant i semit i smul

să înflorească, p e n t r u că se c i teau ziare ant i semite . Starea de spirit

socialistă, starea de spirit anarhistă nu au fost n imic p â n ă c â n d câţiva

publicişti faimoşi, Karl Marx, R r o p o t k i n şi alţii, nu le-au e x p r i m a t

ş i le-au r e p r e z e n t a t în efigie. Este u ş o r de înţeles, p o r n i n d de aici,

că a m p r e n t a individuală a s u p r a u n u i publ ic a g e n i u l u i celui care

îl promovează este mai m a r c a t ă d e c â t geniul naţionalităţi i şi că opu

sul este adevăra t p e n t r u m u l ţ i m e . De a s e m e n e a , p u t e m înţe lege că

publicul aceleiaşi ţări, în fiecare d i n t r e r a m u r i l e sale p r i n c i p a l e , se

t rans formă în câţiva ani a t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r i i săi se î n n o i e s c

ş i că, de pi ldă, publ icu l socialist f rancez d i n p r e z e n t nu s e a m ă n ă

de loc cu cel d i n t impul lui Proudhon**, în t i m p ce m u l ţ i m i l e fran

ceze de toate t ipur i le îşi păs t rează aceeaşi f iz ionomie u ş o r de recu

n o s c u t de-a l u n g u l secolelor.

S-ar p u t e a o b i e c t a că ci t i torul u n u i ziar d i s p u n e m u l t m a i m u l t

de l ibertatea sa de g â n d i r e d e c â t individul p i e r d u t ş i a n t r e n a t într-o

m u l ţ i m e . El p o a t e reflecta la c e e a ce citeşte, în tăcere , şi, în c i u d a

pasivităţii sale ob i şnui te , i se î n t â m p l ă să-şi s c h i m b e ziarul p â n ă ce

1 . N u s-ar p u t e a s p u n e c ă , d a c ă f i e c a r e z i a r i s t c o n s a c r a t î ş i f o r m e a z ă

p u b l i c u l , u n p u b l i c m a i n u m e r o s îş i p o a t e c r e a l a r â n d u l s ă u p u b l i c i s t u l ? A c e a s

t ă u l t i m ă p r o p o z i ţ i e e m u l t m a i p u ţ i n a d e v ă r a t ă d e c â t p r i m a : e x i s t ă g r u p u r i

f o a r t e n u m e r o a s e c a r e , t i m p d e m u l ţ i a n i , n u r e u ş e s c s ă d e s c o p e r e s c r i i t o r u l

a d e c v a t o r i e n t ă r i i l o r r e a l e . E s t e c a z u l l u m i i c a t o l i c e î n p r e z e n t .

* E d o u a r d D r u m o n t ( 1 8 4 4 - 1 9 1 7 ) , z i a r i s t ş i s c r i i t o r f r a n c e z a n t i s e m i t , s i m b o l

a l F r a n ţ e i c a t o l i c e ş i n a ţ i o n a l i s t e ( n . t r . ) .

* * P i e r r e - J o s e p h P r o u d h o n ( 1 8 0 9 - 1 8 6 5 ) , e c o n o m i s t ş i s o c i o l o g f r a n c e z ,

c o n s i d e r a t p ă r i n t e l e a n a r h i s m u l u i . C o r e s p o n d e a z ă o v r e m e c u K a r l M a r x , d a r ,

î n u r m a n e î n ţ e l e g e r i l o r i d e o l o g i c e , s e v o r d e s p ă r ţ i p o l e m i c ( n . t r . ) .


l l năşeşte pe cel c a r e î i c o n v i n e sau c r e d e că î i conv ine . Pe de altă

•rte, ziaristul încearcă să-1 seducă şi să-1 reţ ină. Statistica abonăr i lor

1111«-/.abonărilor este un b a r m o m e t r u excelent , consul tat adesea,

i (tic avertizează r e d a c t o r i i a s u p r a l iniei ed i tor ia le şi de g â n d i r e pe

< I I «• trebuie să o u r m e z e . O indicaţ ie d e acest g e n a motivat, într-O

fc jmoasă afacere, s c h i m b a r e a subi tă de d i recţ ie a u n u i m a r c ziar,

tu această p a l i n o d i e nu a r e p r e z e n t a t o excepţ ie . Publ icul reac

ţionează u n e o r i a s u p r a ziaristului, d a r acesta a c ţ i o n e a z ă c o n t i n u u

,iii ipt a publicului său. D u p ă câteva tatonări , cit itorul şi-a ales ziarul,

#l,u ui şi-a tr iat cititorii, a existat o selecţie r e c i p r o c ă şi o a d a p t a r e

o i Iprocă. U n u l a găsit un ziar pe p lacu l său, c a r e î i flatează preju-

iecftUle sau pas iuni le , celălalt, un cit i tor pe gustul său, doci l ş i

• iedul, pe care î l p o a t e in f luenţa u ş o r p r i n câtva concesi i făcute

fmI li pris-urilor sale, s imilare p r e c a u ţ i e i r e t o r i c e a vechi lor o r a t o r i .

|M .pune că e b i n e să te fereşti de o m u l u n e i s i n g u r e cărţi; d a r ce

putem s p u n e d e s p r e o m u l u n u i s ingur ziar? Iar acest o m este, p â n ă

l i iu mă, fiecare d i n t r e n o i sau a p r o a p e f iecare . Iată per ico lu l t im

puri lor noi . Deci , d e p a r t e de a î m p i e d i c a a c ţ i u n e a publ ic is tului

iiiiipta publ icu lu i său de a f i u n a decisivă, d u b l a selecţie, d u b l a

i i i l . iplare care face d i n p u b l i c u n g r u p o m o g e n , b i n e c u n o s c u t d e

11 iilor ş i u ş o r de m a n e v r a t , î i p e r m i t e acestuia să acţ ioneze cu m a i

umilă forţă ş i m a i m u l t ă s iguranţă. M u l ţ i m e a este, în genera l , m u l t

mai p u ţ i n o m o g e n ă d e c â t publ icu l : ea îşi î n g r o a ş ă r â n d u r i l e

i i i iu tdeauna cu m u l ţ i curioşi, cu semi-aderenţ i care nu întârz ie să

»«• laşi- câştigaţi şi asimilaţi pe m o m e n t , d a r c a r e o p u n rez i s tenţă

antrenăr i i într-o d i rec ţ ie c o m u n ă a aces tor e l e m e n t e i n c o e r e n t e .

Această o m o g e n i t a t e relativă a r p u t e a f i contes ta tă , s u b p r e -

li'xlul că „ n u ci t im n i c i o d a t ă aceeaşi c a r t e " sau că „ n u ne s c ă l d ă m

niciodată î n acelaşi r â u " . Dar, d i n c o l o d e faptul c ă acest p a r a d o x

antic este foar te discutabi l , p u t e m , în aceeaş i logică, să s p u n e m

ţi că nu citim n i c i o d a t ă acelaşi ziar? Ne-am p u t e a g â n d i că ziarului,

un p r o d u s m u l t m a i p e s t r i ţ d e c â t car tea, i s-ar apl ica ş i m a i b i n e

m a x i m a citată. î n rea l i ta te , totuşi, f i e c a r e ziar a r e p u n c t u l lui d e

.iiracţie care , f i ind t o t m a i evidenţiat , f ixează a t e n ţ i a totalităţi i


p.u lide, cel de-al d o i l e a nu c o n t e a z ă sau abia contează, ş i s u n t de

,i< o r d că în acest caz a c ţ i u n e a publicistului este f rânată î n d e o s e b i

de in t o l e r a n ţ a casei în care i n t r ă ş i d in care o d iz identă afişată l-ar

•goni. Ea este, în s c h i m b , m u l t mai d u r a b i l ă ş i p e r c u t a n t a d a c i

(•sic a c c e p t a t ă înt r-un astfel de m e d i u . Să r e m a r c ă m , în rest, că

publicurile f idele ş i ataşate în m o d t rad i ţ iona l u n u i ziar t ind sa

dispară, f i ind î n l o c u i t e d i n ce în ce m a i m u l t cu publ icur i mai

im >bile, a s u p r a c ă r o r a inf luenţa ziaristului ta lentat se exercită mult

in,ii uşor, d a c ă n u m a i solid. N e p u t e m p l â n g e p e d r e p t c u v â n t d e

iu cas tă evoluţie a j u r n a l i s m u l u i , căci publ icur i le f o r m a t e creează

/ i , I I işti oneşt i ş i h o t ă r â ţ i , d u p ă c u m publ icur i le capricioase creează

(Juriştii superficiali, versatili, care ar t r e b u i să ne îngri joreze; d a r

jfe pare că în p r e z e n t această t e n d i n ţ ă este g r e u de c o n t r a c a r a t ,

11 eversibilă, ş i se p o t î n t r e v e d e a perspect ivele de p u t e r e socială pe

9Ure le d e s c h i d e o a m e n i l o r de l i tere. Este posibil să aservească d i n

i < in ce m a i m u l t ziariştii m e d i o c r i publ icu lu i lor, d a r cu s iguranţă

deja s u p u n e d i n ce în ce m a i m u l t despot i smului mar i lor publicişti

1 1 1 1 public subjugat. Aceştia c reează o p i n i a ş i c o n d u c l u m e a î n m a i

m a r e m ă s u r ă ch iar ş i d e c â t u n i i d i n t r e cei m a i i m p o r t a n ţ i o a m e n i

de stat. Şi, o d a t ă impuş i , şi-au asigurat un t r o n solid! C o m p a r a ţ i

i i / u r a atât de r a p i d ă a o a m e n i l o r politici, p â n ă ş i a c e l o r m a i p o p u

lai i, cu d o m n i a p r e l u n g i t ă şi indestruct ib i lă a jurnal i ş t i lor de elită

i | r e amintesc de longevi tatea lui Ludovic XIV sau de succesul nes-

l,u şi t a l creator i lor de c o m e d i e sau t ragedie iluştri. Aceşti autocra ţ i

n u î m b ă t r â n e s c n i c i o d a t ă .

lată de ce este a tâ t de g r e u de realizat o lege b u n ă a presei . Este

i a ş i c u m ai f i î n c e r c a t să r e g l e m e n t e z i suveranitatea Regelui Soare

„iu a lui N a p o l e o n . Delictele de presă, ch iar ş i cr imele de presă

a I n (>ape că nu p o t fi pedeps i te , aşa c u m se î n t â m p l a în Ant ichi tate

i I I delictele t r ibuni lor sau în Evul M e d i u cu cele ale suveranilor.

Dacă este adevărat , aşa c u m t o t r e p e t ă cei care elogiază mulţ i

mile, că rolul istoric al individualităţilor a fost sortit să se d i m i n u e z e

din ce în ce m a i m u l t o d a t ă cu evoluţia d e m o c r a t i c ă a societăţilor,

a r t rebui să f im surpr inş i în m o d special de faptul că i m p o r t a n ţ a

cititorilor, h i p n o t i z a ţ i d e acest p u n c t strălucitor. î n f o n d , î n c i u d a

varietăţi i art icolelor, f iecare ziar a r e c u l o a r e a sa vie c a r e î i este

specifică, specia l i ta tea sa, f ie p o r n o g r a f i c ă , f ie d e f ă i m ă t o a r e , f ie

polit ică, f ie de o r i c e alt fel, în favoarea căre ia t o a t e cele la l te tră

sătur i s u n t sacrificate ş i pe c a r e p u b l i c u l o c o n s u m ă cu aviditate.

I n t i n z â n d u - l e aceas tă m o m e a l ă , ziaristul î i d u c e u n d e vrea d u p ă

p lacu l său.

O altă r e m a r c ă . Publ icul , p â n ă la u r m ă , nu este d e c â t o specie

de clientelă comerc ia lă , d a r o specie foar te c iudată, c a r e t i n d e să

ecl ipseze g e n u l . O r deja faptu l d e a c u m p ă r a aceleaşi p r o d u s e d i n

m a g a z i n e de acelaşi fel, de a se î m b r ă c a la acelaşi c r o i t o r sau croi

toreasă, de a frecventa acelaşi r e s t a u r a n t stabileşte î n t r e p e r s o a n e l e

aceleiaşi l u m i o a n u m e l e g ă t u r ă socială ş i p r e s u p u n e afinităţi pe

care această l egă tură le a d â n c e ş t e ş i le a c c e n t u e a z ă . F iecare d i n t r e

no i , c u m p ă r â n d c e e a c e r ă s p u n d e p r o p r i i l o r nevoi, este m a i m u l t

sau mai p u ţ i n c o n ş t i e n t că e x p r i m ă astfel ş i dezvoltă l e g ă t u r a sa

cu clasa socială care se h r ă n e ş t e , se î m b r a c ă , îşi satisface t o a t e ne

voile într-un m o d a p r o a p e similar. F a c t o r u l e c o n o m i c , s ingurul

r e m a r c a t d e e c o n o m i ş t i , s e î m b o g ă ţ e ş t e , deci , c u u n r a p o r t d e afi

n i ta te care a r m e r i t a , d e a s e m e n e a , l u a t î n discuţ ie . E i n u consi

d e r ă c u m p ă r ă t o r i i u n u i p r o d u s d r e p t rivali care îşi d i spută obiectul

d o r i n ţ e i lor, c i s u n t şi, sau m a i d e g r a b ă , s e m e n i c a r e c o n l u c r e a z ă

ş i c a u t ă să-şi sporească a s e m ă n ă r i l e ş i să se dis t ingă de c e e a ce nu

le este p r o p r i u . D o r i n ţ a lor se h r ă n e ş t e d in d o r i n ţ a celuilalt şi, chiar

în e m u l a ţ i e , există o s impat ie secre tă care se c e r e a d â n c i t ă . D a r

cât de solidă p o a t e f i l e g ă t u r a care se stabileşte î n t r e cit itori, p r i n

lectura c o n s t a n t ă a aceluiaşi ziar! N i m e n i nu s-ar g â n d i să vorbească

î n acest caz d e c o n c u r e n ţ ă , n u există d e c â t o c o m u n i u n e d e ide i

sugera te ş i conş t i in ţa acestei c o m u n i u n i , d a r nu şi a sugestiei care,

totuşi, este manifestă.

Aşa c u m p e n t r u or ice furn izor există d o u ă t i p u r i d e cl ientelă,

o c l iente lă fixă şi o c l iente lă variabilă, t o t aşa există d o u ă t ipur i de

p u b l i c al z iare lor sau al revistelor: un p u b l i c stabil, consol idat , ş i

un publ ic variabil, instabil. P r o p o r ţ i a ce lor d o u ă publ icur i este ine

gală de la un ziar la altul: p e n t r u ziarele vechi, o r g a n e ale vechi lor


ziariştilor creşte de la o zi la alta. Totuşi, nu se p o a t e n e g a faptul

că aceştia c reează o p i n i a în î m p r e j u r ă r i critice; iar a t u n c i c â n d doi

sau trei d i n t r e m a r i i şefi de c l a n u r i pol i t ice sau l i te rare au i d e e a

de a se alia p e n t r u aceeaşi cauză, o r i c â t de r e a ar fi, t r iumful este

asigurat. Astfel, l u c r u remarcab i l , u l t i m a g r u p a r e socială f o r m a t ă

şi cea m a i înc l inată spre a se mani fes ta în cursul civilizaţiei n o a s t r e

d e m o c r a t i c e - altfel spus, g r u p a r e a socială f o r m a t ă d i n p u b l i c u r i

- este cea care oferă f igurilor indiv iduale m a r c a n t e cea m a i m a r e

şansă de a se i m p u n e ş i op in i i lor indiv iduale or ig ina le cele m a i

m a r i şanse de a se r ă s p â n d i .

Este suficient să d e s c h i d e m ochi i p e n t r u a în ţe lege că divizarea

u n e i societăţi în publ icur i , diviziune de n a t u r ă ps ihologică ş i care

c o r e s p u n d e diferitelor stări de spirit, t i n d e nu să se substituie, ci,

indubitabil, să se s u p r a p u n ă d i n ce î n ce m a i vizibil şi m a i eficient

diviziunile religioase, e c o n o m i c e , estetice, polit ice, în corporaţ i i ,

în secte, în meserii, în şcoli sau în p a r t i d e . Nu n u m a i m u l ţ i m i l e di-

vei'sc <lc al tădată, auditori i le t r ibuni lor sau ale p r e d i c a t o r i l o r s u n t

d o m i n a t e sau spor i te de publ icur i le care le c o r e s p u n d , polit ic sau

religios; d a r nu există sectă care să nu vrea să a ibă p r o p r i u l ziar

p e n t r u a f i î n c o n j u r a t ă de un publ ic care să s trălucească în j u r u l

ei, ca un fel de a tmosferă a m b i a n t ă în care să se scalde, de conşti

in ţă colectivă de care să fie l u m i n a t ă . Dar, desigur, nu d i n pr ic ina

acestei conşt i inţe p u t e m s p u n e că ea r ă m â n e un s implu epifenomen,

inef icient ş i inactiv p r i n s ine. De a s e m e n e a , nu există profesie,

i m p o r t a n t ă sau m a i p u ţ i n i m p o r t a n t ă , care să nu vrea să a ibă pro

priul ziar sau p r o p r i a revistă, aşa c u m , în Evul Mediu, fiecare breaslă

avea p r o p r i a f igură ecleziastică, p r e d i c a t o r u l său, sau c u m , în Anti

chitate, fiecare clasă avea o r a t o r u l său. Nu este o a r e p r i m a grijă a

u n e i n o i şcoli l i terare sau artistice care ia n a ş t e r e a c e e a de a avea

p r o p r i u l ziar, fără de care nu s-ar simţi completă? Există v r e u n par t id

sau facţ iune care să nu se e x p r i m e z g o m o t o s în v reo publ icaţ ie

per iodică, cot id iană, p r i n care speră să se răspândească, p r i n care

cu s iguranţă p r i n d e p u t e r e , a ş t e p t â n d să se modif ice, să fuzioneze

sau s ă s e f ragmenteze? U n p a r t i d fără ziar n u n e d ă senzaţ ia d e


monstru acefal, chiar d a c ă toate par t ide le d i n Antichitate, d in Evul

Mediu, chiar d i n E u r o p a m o d e r n ă d e p â n ă l a Revoluţia Franceză

,iu p r e z e n t a t î n m o d n a t u r a l această p r e t i n s ă monst ruoz i ta te?

Această t rans formare a t u t u r o r g r u p u r i l o r o a r e c a r e în publicuri

v e x p r i m ă printr-o nevoie t o t m a i m a r e de sociabilitate care face

necesară stabilirea u n e i c o m u n i c ă r i regulate î n U e asociaţi pi iiilr-un

llux c o n t i n u u de in formaţ i i ş i de st imuli c o m u n i . Ea este, deci ,

Inevitabilă. Şi este i m p o r t a n t să c e r c e t ă m c o n s e c i n ţ e l e pe care le

. I I e sau pe care le va avea, d u p ă toate a p a r e n ţ e l e , a s u p r a des t ine lor

p U p u r i l o r astfel t r a n s f o r m a t e , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l d u r a t e i

(le viaţă, al stabilităţii, al forţei lor, al conf l icte lor şi a l ianţe lor pe

i ,u e le stabilesc.

Este l i m p e d e că, d i n p u n c t u l de v e d e r e a l d u r a t e i de viaţă ş i

.il Stabilităţii, g r u p ă r i l e vechi nu au n i m i c de câşt igat d i n aceas tă

11 . insformare. Presa mobi l izează şi i m p u l s i o n e a z ă tot c e e a ce atin-

p şi nu există biserică, a p a r e n t atât de imuabi lă, care să nu t rădeze

mutaţi i i n t e r i o a r e , î n z a d a r d i s imulate , d i n m o m e n t u l î n c a r e s e

a i p u n e m o d e i pub l icăr i i î n flux c o n t i n u u . P e n t r u a n e c o n v i n g e

de această ef icienţă d e o p o t r i v ă distructivă ş i r e g e n e r a t o a r e , ine-

i i n l ă ziarului, este suf icient să c o m p a r ă m p a r t i d e l e pol i t ice de

d i n a i n t e a r ă s p â n d i r i i z iare lor c u p a r t i d e l e po l i t ice d i n p r e z e n t .

Nu e r a u î n a i n t e m a i p u ţ i n înf lăcărate ş i m a i longevive, m a i p u ţ i n

vioaie ş i m a i t e n a c e , m a i p u ţ i n m a l e a b i l e ş i m a i g r e u de distrus,

mai re fractare la î n c e r c ă r i l e de î n n o i r e ş i de fărâmiţare? Ce m a i

i . iniâne în zilele n o a s t r e d i n ant i teza v e c h e , a t â t de c a t e g o r i c ă ş i

de pers i s tentă, î n t r e whigs ş i tories d i n Anglia? Nu e r a n i m i c m a i

neobi şnui t î n v e c h e a F r a n ţ ă d e c â t apar i ţ ia u n u i n o u p a r t i d ; î n

f c t l e l e n o a s t r e , p a r t i d e l e s e r e m a n i a z ă c o n t i n u u , s u n t s u p u s e u n u i

I i r o c e s d e p a l i n g e n e z ă ş i d e g e n e r a r e s p o n t a n ă . D e a c e e a n e îngri-

| i I I ăm sau ne s p e r i e m d i n ce în ce m a i p u ţ i n de e t icheta lor, p e n t r u

(.i ştim b i n e că, d a c ă a j u n g l a p u t e r e , o r i c u m n u vor a junge d e c â t

n . ins formate î n m o d esenţ ia l . I n c u r â n d , d i n p a r t i d e l e e r e d i t a r e

ş i t rad i ţ iona le nu va m a i r ă m â n e d e c â t a m i n t i r e a .


F o r ţ a vechi lor a g r e g a t e sociale este, de a s e m e n e a , modif icată

î n m o d p a r t i c u l a r d e i n t e r v e n ţ i a prese i . î n a i n t e d e or ice, s ă obser

văm că aceasta este d e p a r t e de a favoriza p r e p o n d e r e n ţ a clasamen

te lor profes ionale . Presa profes ională, cea d e s t i n a t ă i n t e r e s e l o r

diverselor meser i i , j u d i c i a r e , indust r ia le , agr icole, este cea m a i

p u ţ i n citită, cea m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t ă , cea m a i p u ţ i n activă, cu ex

cepţ ia p e r i o a d e l o r de grevă sau a a c ţ i u n i l o r pol i t ice d i n spatele

u n o r organizaţ i i m u n c i t o r e ş t i . P r i n i n t e r m e d i u l prese i , diviziunea

socială î n g r u p u r i legate d e ide i teore t ice , d e aspiraţi i idea le , d e

s e n t i m e n t e este p u s ă în e v i d e n ţ ă ş i dev ine vizibilă. I n t e r e s e l e nu

se e x p r i m ă p r i n presă - şi în aceasta cons tă i r o n i a - d e c â t deghi

zate sau sub l imate în teori i ş i în s e n t i m e n t e ; ch iar a c c e n t u â n d u - l e ,

ea le spiritualizează şi le idealizează; şi, or icât de p e r i c u l o a s ă p o a t e

l i u n e o r i această t ransf igurare, ea este, p â n ă la u r m ă , b ineveni tă .

(îliiar dacă ideile şi s e n t i m e n t e l e se c o n f r u n t ă cu îndâr j i re, ele sunt

î n t o t d e a u n a mai p u ţ i n i reconci l iabi le d e c â t in terese le .

Part idele, religioase sau pol i t ice, s u n t g r u p u r i l e sociale a s u p r a

c ă r o r a ziarele au cea m a i m a r e in f luenţă ş i pe care le scot cel m a i

m u l t în ev idenţă . Mobil izate în publ ic , p a r t i d e l e se d e f o r m e a z ă ,

se re formează, se t r a n s f o r m ă cu o rap id i ta te care i-ar fi u i m i t pe

înaintaş i i noş t r i . Şi t r e b u i e să a d m i t e m că m o b i l i z a r e a ş i in terac

ţ i u n e a lor r e c i p r o c ă n u s u n t foarte c o m p a t i b i l e c u f u n c ţ i o n a r e a

regu la tă a s i s temului p a r l a m e n t a r de tip englez; c e e a ce este un

pic d e r a n j a n t , d a r forţează modi f icarea în p r o f u n z i m e a r e g i m u l u i

p a r l a m e n t a r . A c u m , p a r t i d e l e fie se r e s o r b ş i d i spar în câţiva ani ,

fie se dezvol tă în p r o p o r ţ i i n e a ş t e p t a t e . Ele c a p ă t ă în aceste con

diţii o forţă e x t r a o r d i n a r ă , d a r t r e c ă t o a r e . î m b r a c ă d o u ă caracte

ristici pe c a r e nu le c u n o ş t e a m : au p o t e n ţ i a l u l de a fuziona ş i de

a se i n t e r n a ţ i o n a l i z a . F u z i o n e a z ă u ş o r p e n t r u că, aşa c u m am spus

deja m a i d e v r e m e , fiecare d i n t r e n o i face p a r t e sau p o a t e face p a r t e

d i n m a i m u l t e pub l icur i în acelaşi t imp. Se i n t e r n a ţ i o n a l i z e a z ă

p e n t r u că verbul î n a r i p a t a l z iarului depăşeş te f ront ie re le pe care

nu le-ar f i a t ins n i c i o d a t ă v o c e a celui mai c e l e b r u o r a t o r sau a


Iii Ierului u n u i p a r t i d 1 . Presa este cea care a î m p r u m u t a t aripile clo-

i inţei p a r l a m e n t a r e sau de c lub şi c a r e o r ă s p â n d e ş t e în l u m e a

mlreagă. D a c ă această a m p l o a r e i n t e r n a ţ i o n a l ă a p a r t i d e l o r l ians

l u i m a t e în p u b l i c u r i face osti l i tatea l o r ş i m a i de t e m u t , fuziunea

l o r ş i i n d e t e r m i n a r e a g r a n i ţ e l o r le facilitează al ianţele, ch iar i m o

mie, ş i lasă să se î n t r e v a d ă s p e r a n ţ a u n u i t ra ta t de p a c e final, Prin

u i mare, s e p a r e c ă t r a n s f o r m a r e a p a r t i d e l o r î n publ icur i s e o p u n e

mai m u l t ex is tenţe i d e c â t a c o r d u r i l o r lor, răgazului d e c â t păcii ş i

i .1 agitaţia socială p r o d u s ă de acestea pregăteş te m a i d e g r a b ă calea

uniunii sociale. Acest lucru reflectă în a s e m e n e a m ă s u r ă real i tatea,

(urât, în c i u d a d ivergenţe lor ş i a m u l t i t u d i n i i de p u b l i c u r i c a r e

i oexistă şi se î n t r e p ă t r u n d într-o societate, ele p a r să f o r m e z e îm-

p i e u n ă u n u l ş i acelaşi publ ic, p r i n a c o r d u l parţ ia l a s u p r a câtorva

puncte i m p o r t a n t e ; este c e e a ce n u m i m O p i n i e , iar vizibilitatea e i

politică creşte n e î n t r e r u p t . î n a n u m i t e m o m e n t e critice d i n viaţa

iop< >arelor, a t u n c i c â n d a p a r e un per icol naţ ional , această fuziune

despre care vorbesc este ev identă ş i a p r o a p e totală; a t u n c i se v e d e

| | upul social p r i n excelenţă, n a ţ i u n e a , t rans formându-se c a t o a t e

i e l e l a l l e înt r-un m ă n u n c h i i m e n s d e cit itori fervenţi, p r inş i î n

I I I lura depeşelor . P e t i m p d e război, clase, meser i i , s indicate, par

i u l e , n imic n u p a r e s ă m a i subziste î n F r a n ţ a î n afară d e a r m a t a

franceză şi de „publ icul francez".

' lotuşi, d i n t r e toate agregatele sociale, cel care păstrează cea m a i

•Mi.insă relaţ ie cu publ icur i le este m u l ţ i m e a . C h i a r d a c ă p u b l i c u l

u u este u n e o r i d e c â t u n a u d i t o r i u lărgit ş i dispersat, d i fe renţe le

dintre el şi m u l ţ i m e s u n t n u m e r o a s e şi caracterist ice, d u p ă c u m

, i m văzut; m e r g c h i a r p â n ă la a stabili un fel de r a p o r t invers î n t r e

IfOgresele m u l ţ i m i l o r ş i p r o g r e s e l e publ icur i lor . Este a d e v ă r a t că

I . A n u m i t e z i a r e d e p r e s t i g i u , Times, L e Figaro, a n u m i t e r e v i s t e m a r i a u

p u b l i c u l d i s e m i n a t î n l u m e a î n t r e a g ă . P u b l i c u r i l e r e l i g i o a s e , a c a d e m i c e ,

i c n i i o m i c e , e s t e t i c e s u n t î n m o d e s e n ţ i a l ş i constant i n t e r n a ţ i o n a l e ; mulţimile

altgioase, a c a d e m i c e e t c . n u d e v i n i n t e r n a ţ i o n a l e d e c â t r a r , s u b f o r m ă d e c o n

ţii e s c . N i c i c h i a r c o n g r e s e l e n u a u p u t u t d e v e n i i n t e r n a ţ i o n a l e d e c â t p e n t r u

i , i .iu fos t p r e c e d a t e p e a c e s t d r u m d e p u b l i c u r i l e l o r a f e r e n t e .


d i n r â n d u r i l e u n u i p u b l i c suresci tat s e nasc a d u n ă r i l e t u m u l t o a s e

d i n s t radă; şi, c u m acelaşi p u b l i c p o a t e f i r ă s p â n d i t p e u n ter i tor iu

vast, este posibi l ca în m a i m u l t e oraşe, s imul tan, a d u n ă r i zgomo

toase n ă s c u t e d i n acest p u b l i c să se s t r â n g ă laolaltă, să strige, să

devasteze, să masacreze . Acest l u c r u s-a î n t â m p l a t . 1 D a r c e e a ce nu

se vede s u n t forţele care s-ar a d u n a d a c ă n-ar exista publ icur i . Dacă,

ipotet ic vorb ind, t o a t e ziarele ar f i s u p r i m a t e şi, o d a t ă cu ele,

p u b l i c u r i l e lor, n-ar mani fes ta o a r e p o p u l a ţ i a o t e n d i n ţ ă m u l t m a i

p u t e r n i c ă d e c â t î n p r e z e n t d e a s e g r u p a î n audi tor i i m a i n u m e

roase ş i m a i c o a g u l a t e în j u r u l c a t e d r e l o r profesori lor, a l predi

catori lor, de a u m p l e locur i le p u b l i c e , c lubur i le , sa loanele , sălile

de lectură, fără a m a i socoti tea t re le , ş i de a se c o m p o r t a m a i zgo

m o t o s pes te tot?

Nu ne g â n d i m la toate discuţiile d i n cafenele, d i n sa loane, d i n

cluburi pe care polemice le d i n presă ni le asigură, a n t i d o t relativ

inofensiv. Este real faptul că n u m ă r u l audi tor i lor d i n r e u n i u n i l e

publ ice, în genera l , se d i m i n u e a z ă sau cel p u ţ i n nu se măreş te , iar

orator i i noş t r i cei mai căutaţ i s u n t d e p a r t e de a r e p u r t a succesul

u n u i Abelard care ar atrage pe u r m e l e sale trei mii de discipoli p â n ă

în f u n d u l văii triste d i n Paraclet . C h i a r a t u n c i c â n d publ icu l este

foarte n u m e r o s , e l este m a i p u ţ i n a t e n t d e c â t î n a i n t e d e apari ţ ia

t iparului , c â n d efectul u n e i n e a t e n ţ i i e r a i reparabi l .

Amfi teatre le universităţi i n o a s t r e n u s e m a i b u c u r ă d e a f luenţa

ş i a tenţ ia de odinioară, a c u m s u n t pe trei sferturi goale. Majoritatea

celor care o d i n i o a r ă ar f i fost curioşi ş i pas ionaţ i să a u d ă un discurs

îşi s p u n în p r e z e n t : „îl voi citi în t r-un ziar. . ." . Şi astfel, p u ţ i n câte

p u ţ i n , publ icur i le se lărgesc, în t imp ce m u l ţ i m i l e se r e s t r â n g , iar

i m p o r t a n ţ a lor scade î n c ă ş i m a i r a p i d .

1 . S e p o a t e s p u n e c h i a r c ă f i e c a r e p u b l i c p o a t e f i d e s c r i s p r i n n a t u r a

m u l ţ i m i i c ă r e i a î i d ă n a ş t e r e , p u b l i c u l p i o s p o a t e f i d e s c r i s p r i n p e l e r i n a j e l e

l a L o u r d e s ; p u b l i c u l m o n d e n p r i n c u m p ă r ă t u r i l e l a L o n g c h a m p s , p r i n b a l u r i ,

p r i n s ă r b ă t o r i ; p u b l i c u l l i t e r a r p r i n m e r s u l l a t e a t r u , r e c e p ţ i i l e l a A c a d e m i a

f r a n c e z ă ; p u b l i c u l i n d u s t r i a l p r i n g r e v e ; p u b l i c u l p o l i t i c p r i n r e u n i u n i l e

e l e c t o r a l e , C a m e r e l e d e p u t a ţ i l o r ; p u b l i c u l r e v o l u ţ i o n a r p r i n r e v o l t e l e ş i

b a r i c a d e l e s a l e . . .


(le s-a ales d i n timpurile c â n d e l o c i n ţ a sacră a u n u i aposto l , a

in I I i i ( lo lomban*, a u n u i P a t r i c k " , c o n v e r t e a p o p o a r e î n t r e g i agă*

w e d e buzele sale? Mari le convert i r i ale m a s e l o r s u n t o p e r a t e î n

prezent de ziarişti.

Astfel, de or ice fel ar f i g r u p u r i l e rezu l ta te d i n s c i n d a r e a u n e i

taţi, fie că au un caracter religios, e c o n o m i c , politic, naţ iona l

. 1 1 1 . 1 1 , publicul este întrucâtva s tarea lor finală şi, ca să s p u n e m aşa,

n un i i torul lor c o m u n ; totul se r e d u c e la acest g r u p psihologic a

I . I I I I I stare d e spirit suferă o p e r m a n e n t ă mutaţ ie . Şi este remarcabi l

Intui că agregatu l profesional, f o n d a t p e e x p l o a t a r e a r e c i p r o c ă şi

,II j tp tarea d o r i n ţ e l o r şi a intereselor, este cel m a i afectat de această

transformare civilizatoare. î n c i u d a t u t u r o r deosebi r i lor p e c a r e

!• .nu notat, m u l ţ i m e a şi publ icul , aceşti d o i t e r m e n i e x t r e m i ai

.voluţiei sociale 1, au în c o m u n faptul că l egă tura î n t r e diverşii

li II livizi care le c o m p u n constă nu în a se armoniza p r i n însăşi diver-

•tntea lor, p r i n specializările lor uti le u n e l e altora, ci în a se reflecta

1 1 1 lpr< >c, a se c o n f u n d a pr in similitudinile lor î n n ă s c u t e sau d o b â n

d i 11 • i n i r - u n unison s implu şi p u t e r n i c - dar cu o forţă m u l t m a i m a r e

I u l I I i n publ ic f a ţ a d e o m u l ţ i m e ! - , într-o c o m u n i u n e d e idei ş i d e

ii 111 i n lente care, de altfel, lasă frâu liber di ferenţelor lor individuale.

1 > 11 pă ce am descris naşterea şi ascensiunea publicului, i-am p u n c -

I.H < aiacteristicile, a s e m ă n ă t o a r e sau diferite de cele ale mul ţ imi i ,

kj , u n indicat relaţii le genealog ice cu diferitele g r u p u r i sociale, să

nu creăm să schi ţăm o clasificare a varietăţ i lor sale, în c o m p a r a ţ i e

i II cele ale mul ţ imi i .

I 'iitem clasifica a tâ t publ icur i le , cât ş i m u l ţ i m i l e d i n p u n c t e de

vedere foarte diferite; s u b r a p o r t u l sexului, există p u b l i c u r i mas-

i iilinc şi f eminine, d u p ă c u m există m u l ţ i m i mascul ine şi f e m i n i n e .

1 >.n publ icuri le f e m i n i n e c o m p u s e d i n cit i toare de r o m a n e sau de

* C o l o m b a n ( 5 4 3 - 6 1 5 ) , c ă l u g ă r i r l a n d e z c a r e a s t r ă b ă t u t G a l i a , E l v e ţ i a ş i

I l O m b a r d i a p e n t r u a e v a n g h e l i z a p o p u l a ţ i i l e b ă ş t i n a ş e ( n . t r . ) .

* * S f â n t u l P a t r i c k , m i s i o n a r c r e ş t i n , p a t r o n u l I r l a n d e i ( n . t r . ) .

I . l ' a m i l i a ş i h o a r d a s u n t c e l e d o u ă p u n c t e d e p l e c a r e a l e a c e s t e i e v o l u ţ i i .

I lai h o a r d a , b a n d a g r o s o l a n ă ş i j e f u i t o a r e , n u e s t e d e c â t m u l ţ i m e a î n m i ş c a r e .


poezi i l a m o d ă , d e reviste d e m o d ă , d e reviste feminis te etc. n u

s e a m ă n ă de loc cu mulţ imile de acelaşi sex. Au o cu totul altă impor

t a n ţ ă n u m e r i c ă ş i o n a t u r ă m u l t m a i inofensivă. Nu vorbesc de

s p r e audi tor i i le f e m i n i n e d i n biserici; d a r c â n d , d i n î n t â m p l a r e ,

ele se a d u n ă în s tradă, sper ie t o t p r i n g r a d u l e x t r a o r d i n a r de exal

tare ş i feroci tate . P e n t r u a a p r o f u n d a această p r o b l e m ă ar t r e b u i

să-i reci t im pe J a n n s e n ş i Taine. P r i m u l vorbeşte de H o f m a n n , vrăji

toare ş i figură autori tară, care, în 1529, c o n d u c e a b a n d e l e de ţărani

a n i m a t e d e predic i le l u t e r a n e . „ N u resp i ra d e c â t i n c e n d i u , j a f ş i

c r i m ă " ş i făcea incantaţ i i care, având m e n i r e a de a-i face pe b a n d i ţ i

invulnerabili, î i fanatizau. Cel de-al doi lea descrie c o m p o r t a m e n t u l

femeilor, chiar tinere şi frumoase, în zilele de 5 şi 6 o c t o m b r i e 1789.

Nu vorbeau d e c â t de a t ranşa, a scoate r inichii , „a m â n c a in ima" ,

a (ace „cocarde clin m a ţ e " ; nu aveau d e c â t idei caniba le , ide i pe

care, se parc-, le p u n e a u în pract ică . î n s e a m n ă o a r e că femeile, în

c i u d a b lândeţ i i lor a p a r e n t e , a s c u n d e a u inst incte sălbatice, crimi

nale, care ieşeau la iveală p r i n ins t inctu l de t u r m ă ? N u , este lim

p e d e că în aceste a d u n ă r i f e m i n i n e se face o selecţie d i n t o t c e e a

ce este m a i lipsit de ruş ine, m a i î n d r ă z n e ţ , a ş s p u n e m a i mascul in ,

p r i n t r e femei . Corruptio optimi pessima. în timp ce, p e n t r u a citi un

ziar, c h i a r v io lent ş i pervers, nu este nevoie, cu s iguranţă, nici de

atâta t u p e u , nici de atâta perversitate - şi de aici, fără îndoială, com

p o n e n ţ a m a i b u n ă a p u b l i c u r i l o r f o r m a t e d i n femei, î n g e n e r a l

m a i d e g r a b ă d e n a t u r ă estetică d e c â t poli t ică.

Sub r a p o r t u l vârstei, m u l ţ i m i l e t i n e r e - m o n o a m e * sau revolte

ale s tudenţi lor, ale puşt i lor d i n Paris - au m u l t m a i m u l t ă impor

t a n ţ ă d e c â t publ icur i le tinere care - ch iar şi cele l i terare - n-au

exercitat n ic iodată o influenţă serioasă. în schimb, publ icuri le vârst

nice c o n d u c l u m e a afacerilor, î n care mul ţ imi le vârstnice n u j o a c ă

nici un rol . P r i n această gerontocraţie s u r p r i n z ă t o a r e se stabileşte o

c o n t r a p o n d e r e salutară a efebocraţiei m u l ţ i m i l o r e lectora le în care

* Monome, î n o r i g i n a l , d e s e m n e a z ă u n c o r t e g i u f o r m a t d i n t r - u n ş i r d e s t u

d e n ţ i ţ i n â n d u - s e d e u m e r i , c a r e s e p l i m b a u p e d r u m u r i l e p u b l i c e ( n . t r . ) .


i li iniină e l e m e n t u l t â n ă r care nu a avut î n c ă timp să fie d e z a m ă g i t

de | >rocesul de vot . . . Mulţ imile vârstnice sunt , de altfel, e x t r e m de

i.ue. Am p u t e a cita câteva concilii agitate de episcopi b ă t r â n i la

începuturi le Bisericii sau câteva şed inţe f u r t u n o a s e ale s e n a t e l o r

aulice ş i m o d e r n e ca e x e m p l e ale exceselor în care bătrâni i reu

niţi pot fi a n t r e n a ţ i şi ale juveni l i taţii colective d e care p o t d a dova

da a d u n â n d u - s e laolaltă. Se p a r e că t e n d i n ţ a de a se a d u n a creşte

din copilărie p â n ă în p l ină t inereţe , d e c r e s c â n d a p o i de la această

v.ustă spre b ă t r â n e ţ e . Nu se î n t â m p l ă la fel cu predispozi ţ ia de a

«te agrega în corporaţ i i , care ia n a ş t e r e la î n c e p u t u l t inereţ i i abia şi

Creşte p â n ă la m a t u r i t a t e şi ch iar la b ă t r â n e ţ e .

P u t e m dist inge mul ţ imi le d u p ă s tarea vremii, a n o t i m p , latitu

d ine . . . Am arăta t deja de ce această dist incţie nu e valabilă în cazul

I iiiblicurilor. A c ţ i u n e a agenţ i lor fizici a s u p r a formări i şi dezvoltării

unui public este a p r o a p e nulă, d a r se manifestă suveran în n a ş t e r e a

•ii i o u i p o r t a m e n t u l mulţ imilor . Soare le este u n u l d i n t r e m a r i i fac-

I I H i d e inf luenţă ton ică a s u p r a mulţ imi lor ; mul ţ imi le d e vară s u n t

niull mai fervente d e c â t cele de iarnă. în cazul în care Carol X ar

l i aşteptat l u n a d e c e m b r i e sau i a n u a r i e p e n t r u a-şi publ ica faimoa-

H I I o rdonanţe* , p o a t e rezul tatul a r f i fost altul. D a r inf luenţa rasei,

înţeleasă în sensul n a ţ i o n a l a l cuvântului, a s u p r a publ icului nu este

neglijabilă, c u m , de altfel, nici a s u p r a mulţ imi i , iar „înflăcărările"

i iiiacteristice publ icu lu i francez a m i n t e s c de furia francese.

()r icum, distincţia cea mai i m p o r t a n t ă care ar t rebui făcută î n t r e

diversele publ icuri , ca şi în t re diversele mul ţ imi , este cea care reiese

din n a t u r a scopului sau a c r e d i n ţ e i lor. P e r s o a n e l e care t rec pe

tiradă cu treburi le lor ţărani i a d u n a ţ i pe c â m p la târg, o a m e n i i care

' i c pl imbă nu reuşesc toţi să formeze o m u l ţ i m e p r e a densă, nu sunt

111 • i âţ o a g l o m e r a r e p â n ă în m o m e n t u l în care o c r e d i n ţ ă c o m u n ă

u,iu un scop c o m u n î i e m o ţ i o n e a z ă sau î i p u n e în mişcare î m p r e

una. De î n d a t ă ce un spectacol n o u le captează privirile sau spiritul,

* I ' r i n „ O r d o n a n ţ e l e d i n i u l i e " ( 1 8 3 0 ) , C a r o l X a d i z o l v a t C a m e r a D e p u -

•ţUor şi a i m p u s m ă s u r i r e a c ţ i o n a r e , c e e a c e a d u s l a d e c l a n ş a r e a R e v o l u ţ i e i

ilin I u l i e ( n . t r . ) .


sau un per ico l neprevăzut , o n e m u l ţ u m i r e le a p r i n d e în inimi

aceeaşi d o r i n ţ ă , î n c e p să ia f o r m ă docil, iar acest p r i m g r a d al agre

gatului social este m u l ţ i m e a . P u t e m s p u n e chiar că p â n ă ş i cititorii

obişnuiţ i a i u n u i ziar, a tâta t i m p cât nu citesc d e c â t a n u n ţ u r i l e ş i

informaţi i le pract ice legate de p r o b l e m e l e lor p e r s o n a l e , nu for

m e a z ă un publ ic; şi, d a c ă aş p u t e a c r e d e că, aşa c u m se p r e t i n d e

u n e o r i , ziarul de a n u n ţ u r i este sort i t să se dezvolte în d e t r i m e n t u l

ziarului de t ip t r i b u n ă , m-aş grăbi să şterg tot c e e a ce am scris mai

sus d e s p r e t ransformări le sociale o p e r a t e de j u r n a l i s m . D a r nu se

î n t â m p l ă aşa nici m ă c a r în America. 1 Or, abia d i n m o m e n t u l în care

cititorii aceleaşi foi se lasă cuceri ţ i de i d e e a sau s e n t i m e n t u l pe care

aceasta le-a trezit, abia a t u n c i formează cu adevăra t un publ ic .

Ar ttebui, deci, să clasificăm, î n a i n t e de toate , mul ţ imi le , ca şi

publicurile, d u p ă n a t u r a , scopul sau c r e d i n ţ a care le a n i m ă . Dar,

mai întâi, să le d i s t ingem în funcţie de câtă credinţă , idee , scop sau

dorinţă p r e d o m i n ă î n ele. Există m u l ţ i m i c red inc ioase şi m u l ţ i m i

d o r i t o a r e , publ icur i c redincioase ş i publ icur i d o r i t o a r e ; sau, mai

d e g r a b ă , î n t r u c â t p e n t r u o a m e n i i a d u n a ţ i sau ch iar uni ţ i d in

diverse col ţur i ale lumii totul, g â n d sau dor inţă , este r e p e d e î m p i n s

p â n ă la u l t imul exces, există m u l ţ i m i l e sau publ icur i le pas ionate ,

despot ice . N u avem n i c i o d a t ă d e ales d e c â t î n t r e aceste d o u ă

categorii . Să c ă d e m de acord, totuşi, că publ icur i le s u n t m a i p u ţ i n

pasibile de exces decât mulţimile, m a i p u ţ i n despotice sau m a i p u ţ i n

d o g m a t i c e , d a r d e s p o t i s m u l or i d o g m a t i s m u l lor, deşi m a i p u ţ i n

a c c e n t u a t , este la fel de t e n a c e şi de c ronic ca şi cel al mulţ imilor .

1 . I n f r u m o a s a s a l u c r a r e d e s p r e Principiile sociologiei, a m e r i c a n u l G i d d i n g s

v o r b e ş t e , i n c i d e n t a l , d e r o l u l c a p i t a l j u c a t d e z i a r e î n t i m p u l R ă z b o i u l u i d e

S e c e s i u n e . Şi, î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , c o m b a t e o p i n i a p o p u l a r ă c o n f o r m c ă r e i a

p r e s a a r t r e b u i d e a c u m î n a i n t e s ă s u f o c e d i n f a ş ă o r i c e i n f l u e n ţ ă i n d i v i d u a l ă

s u b g r e u t a t e a o p i n i i l o r s a l e impersonale... „ P r e s a , s p u n e e l , a i m p r e s i o n a t î n c e l

m a i î n a l t g r a d o p i n i a p u b l i c ă a t u n c i c â n d a f o s t p u r t ă t o a r e a d e c u v â n t a u n e i

p e r s o n a l i t ă ţ i r e m a r c a b i l e , c u m a r f i G a r r i s o n s a u G r e e n l e y . I n p l u s , p u b l i c u l

nu-ş i d ă f o a r t e b i n e s e a m a c ă , î n b i r o u r i l e z i a r e l o r , omul c u idei, i g n o r a t d e l u m e ,

e s t e c u n o s c u t d e c a m a r a z i i s ă i ş i î ş i i m p r i m ă i n d i v i d u a l i t a t e a î n m i n ţ i l e ş i

o p e r e l e l o r . "


Credincioase sau d o r i t o a r e , acestea di feră î n funcţie d e n a t u r a

i c »t poraţ ie i sau a sectei de care a p a r ţ i n , şi aceeaşi dist incţie este

valabilă ş i p e n t r u p u b l i c u r i l e care , d u p ă c u m ştim, se nasc întot-

1l< 'attna d in g r u p u r i l e sociale organizate a c ă r o r t ransformare anor-

hmică sunt . 1 D a r să n e o c u p ă m u n m o m e n t d o a r d e m u l ţ i m i .

Mulţimea, g r u p amorf, născut î n a p a r e n ţ ă p r i n generaţ ie spontanei

este î n t o t d e a u n a asmuţită, de fapt, de un c o r p social d in care câţiva

m e m b r i î i servesc d r e p t f e r m e n t ş i î i d a u c u l o a r e . 2 Astfel, nu v o m

i o n l i m d a cu m u l ţ i m i l e rura le ş i î n r u d i t e a d u n a t e în Evul M e d i u

pi in prestigiul u n e i familii s u z e r a n e şi p e n t r u a-i servi pas iuni le ,

Iţimile flagelante d in aceleaşi v r e m u r i care, a d u n a t e de predici le

i Uugărilor, îşi p r o c l a m a u c r e d i n ţ a la d r u m u l m a r e . Nu v o m con-

limda cu mul ţ imi le pioase ş i proces iuni le pe care m e m b r i i c lerului

Ic c o n d u c e a u spre L o u r d e s mul ţ imi le r e v o l u ţ i o n a r e şi z g o m o t o a s e

i ii li cale de un iacobin sau mulţ imi le s ă r m a n e şi în fometa te ale gre

viştilor c o n d u s e de un sindicat. Mulţ imile rura le , mai g reu de urni t ,

nuni mai de t e m u t o d a t ă puse în mişcare ; nu există nici o revoltă

ni i/.iană ale cărei ravagii să se c o m p a r e cu cele ale u n e i j a c q u e r i i .

Mulţimile rel igioase s u n t cele m a i inofensive d i n t r e toate ; ele nu

Mvin capabile de c r i m e d e c â t în m o m e n t u l în care în tâ ln i rea u n e i

feulţ imi d iz idente ş i contra-manifestante le trezeşte into leranţa, nu

III.ii m a r e c u a c e e a a u n e i m u l ţ i m i o a r e c a r e . Căci indivizii p o t fi

liberali ş i to le ranţ i , f iecare în p a r t e , d a r laolaltă devin a u t o r i t a r i ş i

llianici. Acest l u c r u ţ ine de faptul că c r e d i n ţ e l e se exal tă p r i n con-

l.ii tul r e c i p r o c şi nu există c o n v i n g e r e f e r m ă c a r e să s u p o r t e a fi

| n is.i la îndoială. De aici, de exemplu, m a s a c r a r e a ariani lor de către

i ,iic >lici şi a catolicilor de către ariani, care au însângerat , în secolul

al I V-lca, străzile d i n Alexandr ia . Mulţ imi le polit ice, u r b a n e în cea

in,ii m a r e p a r t e , s u n t cele m a i p ă t i m a ş e ş i m a i furioase: versatile,

din fericire, t r e c â n d de la u r ă v io lentă la a d o r a r e , de la exces de

I. () nouă dovadă că legătura organică şi legătura socială sunt diferite şi • i progresul uneia nu implică în nici un fel progresul celeilalte.

S t : întâmplă astfel, chiar atunci când ea este, cum am spus-o mai sus, o i »c rescenţă a unui public, întrucât publicul însuşi este transformarea unui iţuip social organizat, partid, sectă, corporaţie.


furie la exces de veselie cu o u ş u r i n ţ ă e x t r e m ă . Mul ţ imi le e c o n o

mice, indus t r ia le sunt , c a ş i m u l ţ i m i l e r u r a l e , m u l t m a i o m o g e n e

d e c â t altele, m u l t m a i u n a n i m e ş i m a i p e r s e v e r e n t e î n d o r i n ţ e l e

lor, m a i masive, m a i p u t e r n i c e , d a r m a i p u ţ i n î n c l i n a t e p â n ă l a

u r m ă s p r e c r i m ă d e c â t spre d i s t ruger i m a t e r i a l e , î n e x a s p e r a r e a

freneziei lor.

Mulţimile estetice - care sunt, î m p r e u n ă cu mulţ imi le religioase,

s ingure le m u l ţ i m i credincioase d e m n e de s e m n a l a t - au fost negli

j a t e d i n nu se ştie ce motive. N u m e s c astfel mulţ imi le pe care şcolile

l iterare or i artistice, vechi sau noi, le ridică în favoarea sau împotriva

u n e i o p e r e d r a m a t i c e , d e e x e m p l u , sau muzicale . Aceste m u l ţ i m i

s u n t p o a t e cele m a i i n t o l e r a n t e , t o c m a i d i n cauza a tot c e e a ce este

arbi t rar ş i subiectiv în j u d e c ă ţ i l e de gust pe care le p r o c l a m ă . Ele

resimt cu a tâ t m a i imper ios nevoia de a v e d e a r ă s p â n d i n d u - s e şi

|>ropagându-se entuz iasmul lor p e n t r u c u t a r e sau c u t a r e artist,

p e n t r u Victor H u g o , p e n t r u Wagner, p e n t r u Zola sau invers, oroa

r e a lâţă d e Zola, d e Wagner, d e Victor H u g o , încâ t această p r o p a

gate a credinţei artistice este a p r o a p e s ingura justificare de care sunt

capabi le . De a s e m e n e a , c â n d se găsesc în faţa o p o z a n ţ i l o r c a r e se

g r u p e a z ă la r â n d u l lor, furia lor p o a t e să devină în acel m o m e n t

sângeroasă. Nu a curs sânge, în secolul a l XVIII-lea, în l u p t e l e î n t r e

part izani i şi adversarii muzici i i tal iene?

Dar, or icât de diverse ar f i p r i n or ig inea lor, ca şi p r i n t o a t e cele

lalte caracteristici, mul ţ imi le se a s e a m ă n ă toate p r i n a n u m i t e trăsă

turi: in to le ranţa lor ex t raord inară , orgol iul grotesc, vulnerabi l i tatea

născută d i n iluzia a t o t p u t e r n i c i e i lor ş i o r b i r e a totală în faţa senti

m e n t e l o r exaltate reciproc. î n t r e u r ă violentă ş i a d o r a r e , î n t r e oroa

re şi entuziasm, î n t r e strigătele trăiască şi la moarte nu există cale

de mijloc p e n t r u m u l ţ i m e . Trăiască î n s e a m n ă trăiască pentru totde

auna. Este o u r a r e de n e m u r i r e divină, un î n c e p u t de apoteoză. Este

suficient un fleac p e n t r u a t rece de la divinizare la d a m n a r e e t e r n ă .

A r p ă r e a c ă m u l t e d i n t r e aces te dis t incţ i i ş i c o n s i d e r a ţ i i a r pu

t e a f i ap l ica te p u b l i c u r i l o r diverse, c u m e n ţ i u n e a c ă t ră să tur i l e

s e m n a l a t e s u n t m a i p u ţ i n m a r c a t e în acest caz. Publ icur i le , ca ş i

mulţ imi le , s u n t i n t o l e r a n t e , orgol ioase, infatuate, vani toase şi,


Iu .ind apel la opinie, î n ţ e l e g că totul t r e b u i e să li se s u p u n ă , chiar

ţ i adevărul, a t u n c i c â n d acesta le contrar iază . De a s e m e n e a , nu e

de d o m e n i u l ev idenţei că, pe m ă s u r ă ce spiritul de g r u p , spiritul

|a public, chiar şi spiritul de m u l ţ i m e se dezvoltă în societăţile con-

| n iporane, p r i n acce lerarea c u r e n t e l o r de circulaţie m e n t a l ă , sim

ţul măsurii se p i e r d e d i n ce în ce m a i mul t? S u p r a e s t i m ă m sau

descons iderăm o a m e n i i ş i o p e r e l e cu aceeaşi grabă. înşişi etilicii

Berari, complăcându-se în a se face ecoul acestor t e n d i n ţ e ale citilo-

I Hor lor, p a r c ă nu m a i ştiu nici să-şi n u a n ţ e z e , nici să-şi p o n d e r e z e

jprecieri le: şi ei fie ac lamă, fie huiduie. Cât de d e p a r t e s u n t e m deja

de judecăţile scl ipitoare ale u n u i Sainte-Beuve! D i n acest p u n c t de

• d e r e , atât mul ţ imi le , cât ş i publ icur i le a m i n t e s c întrucâtva de

,il( oolici. Şi, de fapt, viaţa colectivă i n t e n s ă este p e n t r u c re ie r un

• m i lant per iculos .

I )ar publ icuri le diferă de m u l ţ i m i p r i n a c e e a că p r o p o r ţ i a publi-

i urilor u n e i c r e d i n ţ e sau ale u n e i idei, o r i c a r e ar f i o r i g i n e a lor,

i li niiină evident publ icur i le pasionale şi de ac ţ iune, în t i m p ce mul-

limile credincioase ş i idealiste s u n t p r e a slabe în c o m p a r a ţ i e cu

mulţimile pas ionale ş i active. Nu n u m a i publ icul religios sau publi-

i n I estetic, u n u l n ă s c u t d i n biserici, celălalt, d i n şcolile artistice,

i Iţe pus în mişcare de un credo, de un ideal, ci ş i pub l icu l ştiinţific,

publicul filozofic, în m u l t i p l e l e lor ipostaze, ba ch iar publ icu l

i< o n o m i c , care, t r a d u c â n d nevoi, le ideal izează. . . L u m e a se dez-

i i ilia intelectual izându-se p r i n t rans f igurarea t u t u r o r g r u p u r i l o r

Intelectuale î n publ ic . C â t d e s p r e publ icur i le d e a c ţ i u n e , a m p u t e a

II (•( le că nu există, la d r e p t vorb ind, d a c ă nu am şti că, l u â n d naş-

i c r e d i n par t ide le pol i t ice, ele d a u o a m e n i l o r d e stat o r d i n e l e ,

b i u f l a t e d e cuvintele câtorva publicişt i . . . î n plus, c u m este m a i

intel igentă şi m a i l u m i n a t ă , a c ţ i u n e a p u b l i c u r i l o r p o a t e fi, şi

a i lesea este, m u l t m a i f e c u n d ă d e c â t cea a mul ţ imi lor . 1

I . A l t ă d i f e r e n ţ ă d e s e m n a l a t . P u b l i c u l îşi m a n i f e s t ă î n t o t d e a u n a e x i s t e n ţ a

m l ) l o r m a p o l e m i c i l o r d e p r e s ă , ş i a t u n c i a s i s t ă m l a î n f r u n t a r e a a d o u ă p u b l i c u r i

i , n c s e t r a d u c e a d e s e a p r i n d u e l u l p u b l i c i ş t i l o r l o r . D a r s e î n t â m p l ă f o a r t e r a r

i . i d o u ă m u l ţ i m i s ă s e î n f r u n t e , c a d e e x e m p l u c o n f l i c t e l e î n t r e p r o c e s i u n i c a r e ,

d u p ă d l L a r r o u m e t , a u l o c u n e o r i l a I e r u s a l i m . M u l ţ i m i i î i p l a c e s ă m e a r g ă ş i


î n c e p e a u să a ş t e p t e d i n n o u fără ca aceste iluzii ş i d e c e p ţ i i r e p e

tate să f i p ă r u t v r e o d a t ă că au p r o d u s efectul lor o b i ş n u i t de exas

perare . Ştim, d e a s e m e n e a , cât d e m u l t timp îşi p e t r e c aşteptând

in ploaie, c h i a r n o a p t e a , m u l ţ i m i l e cur ioase să vadă p a r a d a mili

lată. Invers, se î n t â m p l ă u n e o r i , la t e a t r u , ca acelaşi publ ic care

s a r e s e m n a t î n linişte cu o întârz iere exagerată să răbufnească ric< >

ilală şi să n u m a i p o a t e î n d u r a o î n t â r z i e r e d e î n c ă u n minut. De

i c m u l ţ i m e a este astfel m e r e u m a i r ă b d ă t o a r e sau mai nerăbr iă

luare d e c â t individul? Acest lucru se explică, în a m b e l e cazuri, p r i n

aceeaşi cauză ps ihologică, c o n t a g i u n e a r e c i p r o c ă a s e n t i m e n t e l o r

pr intre indivizii aflaţi laolaltă. Atâta timp cât nici o mani fes tare de

n e r ă b d a r e , b ă t u t d i n p ic ioare, h u i d u i t , z g o m o t d e b a s t o a n e sau

de picioare nu s-a p r o d u s într-o a d u n a r e - ş i n u s e p r o d u c e nicio

dată, desigur, c â n d acest l u c r u nu ar servi la n imic, î n a i n t e de o

( sc in ţ ie capi ta lă sau de o p a r a d ă -, f iecare este i m p r e s i o n a t de

•ililudinea rezervată sau veselă a vecini lor şi ref lectă i n c o n ş t i e n t

i csctnnarea sau veselia lor. Dar dacă cineva - c â n d acest l u c r a p o a t e

iuta la s c u r t a r e a întârzieri i , la teatru, d e e x e m p l u - ia iniţiativa

>i,i devină n e r ă b d ă t o r , este imi ta t i m e d i a t d i n a p r o a p e în a p r o a p e

ţi n e r ă b d a r e a fiecăruia e amplif icată de cea a celorlalţi . Indivizii

iliiilr-o m u l ţ i m e au ajuns c o n c o m i t e n t la cel m a i î n a l t g r a d de

atracţie m o r a l ă r e c i p r o c ă ş i de repul s ie fizică r e c i p r o c ă (ant i teză

t arc nu există în cazul p u b l i c u r i l o r ) . Ei se î m p i n g cu coate le , dar,

Iu acelaşi t i m p , nu doresc să e x p r i m e d e c â t s e n t i m e n t e în a c o r d

i I I cele ale vecini lor şi conversaţi i le c a r e se leagă u n e o r i î n t r e ei

n u mai ţin c o n t d e r a n g sau d e clasă.

Mulţimile a t e n t e s u n t cele care se îmbulzesc î n j u r a i a m v o n u l u i

unui pred icator sau catedrei u n u i profesor, a l u n e i t r i b u n e , a l u n u i

şevalet sau în faţa u n e i s c e n e u n d e se j o a c ă o d r a m ă p a t e t i c ă .

Atenţia lor - ca, de altfel, şi n e a t e n ţ i a lor - este î n t o t d e a u n a m a i

p u t e r n i c ă ş i m a i p e r s e v e r e n t ă d e c â t cea a f iecărui individ c a r e le

i p u n e , d a c ă ar f i fost s ingur. Un p r o f e s o r mi-a făcut o obser

vaţie care mi s-a p ă r u t c o r e c t ă în l e g ă t u r ă cu m u l ţ i m i l e . „ U n audi

toriu f o r m a t d i n o a m e n i t iner i , mi-a spus, la Şcoala de D r e p t sau

Este u ş o r d e d e m o n s t r a t . Fie c ă s u n t f o r m a t e î n p r i n c i p a l d i n

c o m u n i u n e a c r e d i n ţ e l o r sau d i n c e a a voinţelor, m u l ţ i m i l e p o t

exista î n p a t r u m o d u r i diferite c a r e m a r c h e a z ă diversele g r a d e ale

pasivităţii sau activităţii lor. Ele fie s u n t în aşteptare, fie s u n t atente,

fie manifestă, fie acţionează. P u b l i c u r i l e p r e z i n t ă aceleaş i varietăţi .

Mul ţ imi le î n a ş t e p t a r e s u n t cele care, r e u n i t e înt r-un t e a t r u

î n a i n t e d e r id icarea cor t ine i sau î n j u r a i u n e i g h i l o t i n e î n a i n t e a

sosirii c o n d a m n a t u l u i , a ş t e a p t ă r id icarea c o r t i n e i sau sosirea con

d a m n a t u l u i ; sau cele care , a d u n â n d u - s e în faţa u n u i r e g e , a u n u i

oaspete imperia l , a u n u i tren care t rebuie să a d u c ă o p e r s o a n ă care

s e b u c u r ă d e popular i ta te , u n t r ibun, u n g e n e r a l victorios, aşteaptă

cor teg iu l suveranulu i sau sosirea t r e n u l u i . C u r i o z i t a t e a colectivă

a acestor mul ţ imi at inge p r o p o r ţ i i n e b ă n u i t e , fără nici cea mai mică

legătură cu obiectu l ei, a d e s e a n e i m p o r t a n t . De foar te m u l t e or i

ca este mai i n t e n s ă ş i m a i e x a g e r a t ă d e c â t la p u b l i c u r i l e în aştep

tai c în c a r e , totuşi, creşte des tu l de m u l t a t u n c i c â n d m i l i o a n e de

cititori surescitaţ i de o afacere de senzaţie s u n t în a ş t e p t a r e a u n u i

verdict, a u n e i arestări, a u n e i n o u t ă ţ i oarecare . O m u l cel mai p u ţ i n

curios, cel m a i serios, d a c ă i n t r ă în t r-una d i n t r e aceste a d u n ă r i

înf ierbântate, se î n t r e a b ă ce a n u m e î l ţ ine acolo, în c iuda t reburi lor

sale u r g e n t e , c e nevoie c i u d a t ă res imte a c u m , c a t o a t ă l u m e a d in

j u r u l său, de a vedea t r e c â n d trăsurile u n u i î m p ă r a t sau calul n e g r u

a l u n u i g e n e r a l . In rest, să r e m a r c ă m faptul că m u l ţ i m i l e în aştep

tare s u n t m u l t m a i r ă b d ă t o a r e d e c â t indivizii î n cazur i a semănă

t o a r e . I n t i m p u l serbăr i lor franco-ruse, m u l ţ i m i l e d e par iz ieni

s ta ţ ionau trei sau p a t r u o r e , nemişcaţ i , î n g r ă m ă d i ţ i , fără a da nici

u n s e m n d e n e m u l ţ u m i r e , p e t raseul p e care c o r t e g i u l ţa ru lu i tre

buia să-1 u r m e z e . D i n c â n d în c â n d , o t răsură e r a lua tă d r e p t p r i m a

d i n cor teg iu , dar, o d a t ă ce e r o a r e a e r a r e c u n o s c u t ă , o a m e n i i

s ă s e d e s f ă ş o a r e s i n g u r ă , să-şi e t a l e z e f o r ţ a ş i s ă d e v i n ă o p r e s i v ă c u î n v i n s u l , u n

î n v i n s f ă r ă l u p t ă . C e e a c e v e d e m u n e o r i e s t e o g r u p a r e r e g u l a t ă î n l u p t ă c u o

m u l ţ i m e c a r e s e î m p r ă ş t i e d a c ă e s t e m a i s l a b ă s a u c a r e o z d r o b e ş t e ş i o d e c i m e a z ă

d a c ă e s t e m a i p u t e r n i c ă . M a i v e d e m n u d o u ă m u l ţ i m i , c i o s i n g u r ă m u l ţ i m e

b i c e f a l ă , P a r l a m e n t u l , î m p ă r ţ i t î n d o u ă p a r t i d e c a r e s e d i s p u t ă v e r b a l s a u c u

l o v i t u r i d e p u m n c a l a V i e n a . . . s a u c h i a r l a P a r i s .


în or ice altă facultate, este î n t o t d e a u n a a t e n t ş i r e s p e c t u o s a tunc i

c â n d nu este n u m e r o s ; d a r dacă, în loc să fie în n u m ă r de douăzeci

sau treizeci, s u n t v r e o sută, d o u ă sute, trei sute, î n c e t e a z ă să-şi mai

r e s p e c t e şi să-şi ascul te profesorul , şi a t u n c i gălăgia este frecventă,

î m p ă r ţ i ţ i în p a t r u g r u p e , de d o u ă z e c i ş i c inci f iecare, o s u t ă de

s t u d e n ţ i i m p e r t i n e n ţ i ş i r e c a l c i t r a n ţ i ş i veţi avea p a t r u audi tor i i

p l i n e de a t e n ţ i e ş i de respect . " Se î n t â m p l ă astfel p e n t r u că senti

m e n t u l orgol ios a l n u m ă r u l u i lor î m b a t ă o a m e n i i a d u n a ţ i ş i î i face

să-1 d i spre ţu iască pe o m u l izolat c a r e le vorbeş te , d a c ă acesta nu

reuşeş te să-i î n c â n t e şi să-i „vrăjească". D a r t r e b u i e să a d ă u g ă m că,

a t u n c i c â n d un a u d i t o r i u foarte n u m e r o s s-a lăsat c a p t a t de orator,

cu c â t este m a i larg, cu a t â t este m a i r e s p e c t u o s ş i m a i a t e n t .

O altă observaţ ie . în m u l ţ i m i l e fascinate de un spectacol sau de

u n discurs, n u m a i u n n u m ă r m i c d e specta tor i ş i d e a u d i t o r i a u d

foarte bine, mulţ i n u văd sau n u a u d d e c â t p e j u m ă t a t e sau a p r o a p e

de loc , ş i lotuşi, o r i c â t de r ă u plasaţi ar f i ş i or icât de m u l t i-ar f i

costat locul pe care î l o c u p ă , s u n t m u l ţ u m i ţ i ş i nu r e g r e t ă nici t im

p u l p i e r d u t , nici b a n i i chel tui ţ i . Aceşti o a m e n i , de pi ldă, au aştep

tat d o u ă o r e sosirea ţaru lu i care , în sfârşit, t rece . Dar, c o m a s a ţ i în

spatele m a i m u l t o r r â n d u r i d e p e r s o a n e , n u a u văzut n imic; s ingura

satisfacţie a fost a c e e a de a f i auzit un z g o m o t de t răsur i m a i m u l t

sau m a i p u ţ i n expresiv, m a i m u l t sau m a i p u ţ i n înşelător. Totuşi,

în torş i acasă, au povestit acest spectacol , de b u n ă c r e d i n ţ ă , ca ş i

c u m ar f i fost mar tor i , când, în realitate, î l văzuseră p r i n ochi i celor

lalţi. Ar f i fost foar te m i r a ţ i d a c ă ar f i aflat că provincia lu l c a r e , la

d o u ă sute de leghe de Paris, privea în ziarul său ilustrat o fotografie

i n s t a n t a n e e a t recer i i i m p e r i a l e va fi fost în real i tate m u l t m a i spec

t a t o r d e c â t e i înşişi. De ce s u n t convinşi de c o n t r a r i u ? P e n t r u că,

la d r e p t cuvânt, în aceste ocazii, m u l ţ i m e a serveşte de spectacol

p e n t r u ea însăşi. M u l ţ i m e a a t rage ş i a d m i r ă m u l ţ i m e a .

I n t r e m u l ţ i m i l e m a i m u l t sau m a i p u ţ i n pasive d e s p r e care a m

vorbit ş i mul ţ imi le active, mul ţ imi le mani fes tante o c u p ă un loc de

mijloc. Fie că îşi manifestă conv ingerea sau s e n t i m e n t e l e p u t e r n i c e

de iubire sau de u r ă , de veselie sau de tristeţe, o fac î n t o t d e a u n a


în exces, lucru care le este caracteristic. P u t e m n o t a în c e e a ce le

pi iveşte d o u ă trăsături care au ceva feminin: un simbolism foarte

expresiv, asociat u n e i m a r i lipse de imaginaţ ie în inventarea acei

im s imbolur i m e r e u aceleaşi ş i r e p e t a t e p â n ă la refuz. I ' l imbaiea

in l impul p r o c e s i u n i l o r a s t i n d a r d e l o r şi a drapele lor , a statuilor, a

i elicvelor, u n e o r i a capete lor tăiate înfipte în vârful une i lănci, SCan

i larea de trăiască sau alte lozinci, re f rene sau c â n t e c e religie >ase este

( a m tot ce au ştiut să inventeze p e n t r u a-şi e x p r i m a s e n t i m e n t e l e .

I I a r , chiar d a c ă au p u ţ i n e idei, ţ in m u l t la ele, strigă î n c o n t i n u u ace

leaşi lucrur i ş i p a r c u r g m e r e u acelaşi t raseu. Publ icuri le, la r â n d u l

lor, ajunse la un a n u m i t g r a d de surescitare, î n c e p să manifesteze.

Nu devin astfel în m o d indirect, p r i n mul ţ imi le care iau naştere d i n

ele, ci direct, p r i n inf luenţa a n t r e n a n t ă pe care o exerc i tă tocmai

asupra celor care le-au p u s în mişcare ş i care nu le m a i p o t opr i ,

| II in t o r e n t e de lirism sau injurii, de adu lare sau defăimare, de delir

iiiopic sau de furie sângeroasă pe care le fac să c u r g ă de sub p a n a

publiciştilor lor, s tăpâni deveniţ i sclavi. De a c e e a manifestări le lor

sunt m u l t m a i variate ş i m a i per iculoase d e c â t cele ale m u l ţ i m i l o r

•a nu p u t e m u n e o r i d e c â t să d e p l â n g e m geniu l inventiv care se con-

Mi mă în m i n c i u n i ingenioase, în fabule seducătoare, dezminţ i te fără

i nectare, r e n ă s c â n d fără încetare , p e n t r u s impla p lăcere de a-i servi

fiecărui publ ic felul de m â n c a r e preferat, de a e x p r i m a ceea ce el

i rede a fi adevărat sau c e e a ce vrea să fie adevărat .

A jungem la m u l ţ i m i l e active. Ce p o t face mul ţ imi le? Se p o a t e

vedea c e e a c e p o t desface, d is t ruge, d a r c e p o t p r o d u c e c u i n c o e -

i c n ţ a lor i n t r i n s e c ă ş i cu lipsa de c o o r d o n a r e a e for tur i lor lor?

(',< nporaţ i i le, sectele, asociaţiile p o t fi şi ele, în aceeaşi măsură , pro-

d u c ă t o a r e şi d i s t r u g ă t o a r e . Fraţii pontifi în Evul M e d i u c o n s t r u i a u

I I I (duri, călugării d i n O c c i d e n t au defrişat regiuni , au ctitorit oraşe;

ie/.uitii au făcut, în Paraguay, cea m a i c i u d a t ă î n c e r c a r e de a trăi

mlr-un falanster care a fost v r e o d a t ă p u s ă în ap l icare cu succes;

corporaţ i i d e zidari a u î n ă l ţ a t cea m a i m a r e p a r t e a c a t e d r a l e l o r

noas t re . D a r p u t e m s ă n e a m i n t i m d e v r e o casă c o n s t r u i t ă d e o

m u l ţ i m e , un p ă m â n t defrişat sau lucra t de o m u l ţ i m e , o i n d u s t r i e


o a r e c a r e ale căre i b a z e să f i fost p u s e de o m u l ţ i m e ? P e n t r u cei

câţiva c o p a c i pricăjiţi a i Libertăţ i i pe c a r e i-au p l a n t a t , câte p ă d u r i

i n c e n d i a t e , c ă m i n e je fu i te , castele d e m o l a t e ! P e n t r u v r e u n pri

z o n i e r ce lebru pe care l-au p r e d a t vreodată, câte linşaje, câte închi

sori for ţa te d e a d u n ă r i l e a m e r i c a n e sau r e v o l u ţ i o n a r e p e n t r u a

m a s a c r a p r i z o n i e r i detes ta ţ i , invidiaţi sau t e m u ţ i !

P u t e m î m p ă r ţ i m u l ţ i m i l e active î n m u l ţ i m i c o n d u s e d e dragoste

ş i m u l ţ i m i c o n d u s e de u r ă . D a r căru i s c o p cu a d e v ă r a t f e c u n d î i

servesc, p r i n activitatea lor, m u l ţ i m i l e care iubesc? Nu ştim ce este

m a i dezastruos - ura , sau iubirea, aversiunea, sau entuz iasmul mul

ţimii . A t u n c i c â n d urlă, p r a d ă u n u i del i r canibal , este, fără î n d o

ială, r e s p i n g ă t o a r e ; d a r a t u n c i c â n d se a r u n c ă , în a d o r a r e , la

p ic ioare le u n u i a d i n t r e idolii u m a n i , î i d e s h a m ă t r ă s u r a ş i o r idică

p e piedesta lul u m e r i l o r săi, cel m a i a d e s e a u n n e b u n p e j u m ă t a t e

ca Masaniel lo, o fiară sălbatică p r e c u m Marat , un g e n e r a l şar latan

ca Boulanger fac obiectul adoraţ ie i sale, c e e a ce o t ransformă într-o

m a m ă a d ic ta tur i lor ş i a t iranii lor. C h i a r a t u n c i c â n d î n c o n j o a r ă

cu ovaţii d e l i r a n t e n a ş t e r e a u n u i e r o u ca B o n a p a r t e l a î n t o a r c e r e a

sa d i n Italia, nu face d e c â t să p r e g ă t e a s c ă dezas t re p r i n excesul de

orgo l iu pe care î l d e ş t e a p t ă ş i care face ca g e n i u l său să se trans

f o r m e î n d e m e n ţ ă . D a r e n t u z i a s m u l e i este p u s m a i c u seamă, î n

slujba u n u i Marat. A p o t e o z a acestui m o n s t r u , cul tul p e n t r u această

„ in imă sacră" e x p u s ă l a P a n t e o n , este u n s p e c i m e n r e m a r c a b i l a l

forţei d e o r b i r e r e c i p r o c ă , d e h a l u c i n a r e r e c i p r o c ă d e care s u n t

capabi l i o a m e n i i s trânşi laolaltă. î n această a n t r e n a r e irezistibilă

laşi tatea a j u c a t ro lu l ei, î n s ă des tu l de slab, p â n ă la u r m ă , î n ă b u

şită în s incer i ta tea g e n e r a l ă .

Dar, mă grăbesc să o s p u n , există o var ie tate foar te r ă s p â n d i t ă

d e m u l ţ i m i a d o r a t o a r e , c a r e j o a c ă u n r o l social foarte ef icient ş i

bine-venit ş i care serveşte de c o n t r a - p o n d e r e la t o t r ă u l făcut de

toate celelalte specii de a d u n ă r i . Vreau să vorbesc d e s p r e m u l ţ i m e a

d e s ă r b ă t o a r e , d e s p r e m u l ţ i m e a c o n d u s ă d e b u c u r i e , d e s p r e mul

ţ i m e a î n d r ă g o s t i t ă d e e a însăşi, î m b ă t a t ă n u m a i d e p l ă c e r e a d e a

se a d u n a p e n t r u a se a d u n a . Aici mă grăbesc să ş terg c e e a ce este


materialist ş i îngus t d i n c e e a ce am spus m a i d e v r e m e d e s p r e carac-

i i i u l n e p r o d u c t i v a l mul ţ imi lor . Desigur, a p r o d u c e nu î n s e a m n ă

doar a cons t ru i case, a fabrica mobi lă , î m b r ă c ă m i n t e sau a l i m e n t e ;

•ii pacea socială, u n i u n e a socială, î n t r e ţ i n u t ă de sărbător i le p o p u

lare, b a n c h e t e l e , m o m e n t e l e de veselie p e r i o d i c e ale u n u i sal

întreg sau ale u n u i oraş, î n care or ice f o r m ă d e d i s i d e n ţ ă d i s p a r e

I lentru m o m e n t p e n t r u a î m p ă r t ă ş i aceeaşi d o r i n ţ ă , de a se vedea,

de a se în tâ ln i , de a s impatiza, această p a c e , această u n i u n e sunt

I I I < xluse cu n i m i c m a i p u ţ i n p r e ţ i o a s e d e c â t t o a t e r o a d e l e p ă m â n -

lului, d e c â t toate b u n u r i l e industr ia le . Chiar sărbători le Federaţ ie i ,

i n 1790, răgaz de linişte a tâ t de scur t î n t r e d o u ă c ic loane, au avut

•feritul t r e c ă t o r de a a d u c e p a c e a . Să a d ă u g ă m că e n t u z i a s m u l

patriotic - a l tă var ietate de i u b i r e şi de iub i re de s ine a s inelui

i < ilectiv, n a ţ i o n a l - a inspirat, de a s e m e n e a , adesea cu generozi ta te ,

mulţimile şi, ch ia r d a c ă nu le-a făcut n i c i o d a t ă să câştige bătăli i , a

avut u n e o r i efectul de a face invincibil e l a n u l a r m a t e l o r pe care

Ir a a n i m a t .

< lum aş p u t e a uita, în sfârşit, d u p ă m u l ţ i m i l e de s ă r b ă t o a r e ,

mulţ imile d e dol iu , cele c a r e u r m e a z ă , s u b a p ă s a r e a u n e i d u r e r i

I I u n u n e , convoiu l u n u i p r i e t e n , a l u n u i m a r e p o e t , a l u n u i e r o u

naţional? Aces tea s u n t ş i e le s t i m u l e n t e p l i n e de e n e r g i e ale vieţii

I iciale; şi, p r i n tr isteţea sau b u c u r i a res imţi te î m p r e u n ă , u n p o p o r

învaţă s ă f o r m e z e u n s i n g u r m ă n u n c h i d i n t o a t e aceste v o i n ţ e .

Până l a u r m ă m u l ţ i m i l e n u m e r i t ă , î n g e n e r a l , s ă fie cr i t icate,

aşa c u m a m făcut-o e u î n s u m i d e altfel. D a c ă p u n e m î n b a l a n ţ ă

«cea ce au real izat în m o d c o t i d i a n ş i universal m u l ţ i m i l e c o n d u s e

de dragoste, în special mul ţ imi le de sărbătoare, cu c e e a ce au reali

zat în m o d i n t e r m i t e n t ş i localizat m u l ţ i m i l e c o n d u s e de u r ă , va

li'ebui să r e c u n o a ş t e m cu impar ţ ia l i ta te că p r i m e l e au c o n t r i b u i t

111II11 m a i m u l t la stabil irea sau s t r â n g e r e a legătur i lor sociale d e c â t

. u i lăcut-o cele d i n u r m ă în d e s t r ă m a r e a pe a locur i a aces tor legă

turi. Să ne i m a g i n ă m o ţară în c a r e nu există n i c i o d a t ă răscoală

1 1 I I revoltă p l ină de u r ă sub nici o formă, d a r u n d e , în acelaşi t i m p ,

•i.iibătorile pub l ice , manifes tăr i le d e s t r a d ă p l i n e d e b u c u r i e ,


entuziasmul p o p u l a r sunt n e c u n o s c u t e : această ţară insipidă ş i inco

loră v a f i c u s iguranţă m u l t m a i p u ţ i n i m p r e g n a t ă d e s e n t i m e n t u l

p r o f u n d a l naţ ional i tăţ i i sale d e c â t ţa ra cea m a i agitată d i n l u m e

de tu lburăr i politice, chiar de masacre, d a r care, în intervalul d int re

aceste del i rur i , ca F l o r e n ţ a în Evul M e d i u , şi-a păs t ra t obişnuinţei

m a r i l o r efuziuni religioase sau p r o f a n e , a sărbătorir i i colective, a

jocuri lor, procesiunilor, scenelor carnavaleşti. Mulţimile, adunăr i le ,

întâ lnir i le , a n t r e n a r e a r e c i p r o c ă a o a m e n i l o r s u n t m a i m u l t ut i le

d e c â t d ă u n ă t o a r e în mani fes tarea sociabilităţii. D a r în acest caz, ca

pes te tot, ceea ce se vede ne î m p i e d i c ă să ne g â n d i m la ceea ce nu se

vede. De aici, fără îndoia lă, severitatea deveni tă o b i ş n u i n ţ ă a socio

logului faţă de m u l ţ i m i . Efectele pozitive ale m u l ţ i m i l o r c o n d u s e

de dragoste ş i de b u c u r i e se a s c u n d în cot loanele inimii, u n d e , mul t

t i m p d u p ă sărbătoare, subzistă un surplus de s impatie ş i conci l iere

«arc sc t r a d u c e s u b mii de f o r m e care t rec neobservate , în gesturi,

în cuvinte, în vorbe, în r a p o r t u r i l e c o t i d i e n e . D i n c o n t r ă , efectele

anti-sociale ale mulţ imilor c o n d u s e de u r ă sar în ochi, iar spectacolul

distrugerilor îngrozitoare pe care le realizează le supravieţuieşte sufi

c ient de m u l t t imp p e n t r u a ne face să le u r â m a m i n t i r e a .

P o t o a r e să vorbesc d e s p r e publicurile active fără să a b u z e z de

meta fore? Publ icul , această m u l ţ i m e dispersată, n u este î n m o d

esenţial pasiv? In realitate, c â n d a t inge un a n u m i t g rad de exaltare,

pe care ziariştii î l p o t p r e v e d e a d a t o r i t ă o b i ş n u i n ţ e i zilnice de a

lua pulsul, aces ta a c ţ i o n e a z ă p r i n ei, d u p ă c u m se mani fes tă p r i n

ei, se i m p u n e o a m e n i l o r de stat care devin executor i i săi. Este ceea

ce n u m i m p u t e r e a opinie i . Este a d e v ă r a t că ea atestă m a i ales opi

n i a c o n d u c ă t o r i l o r care au pus-o în mişcare; dar, o d a t ă formată,

î i a n t r e n e a z ă în direcţ i i pe care nu le prevăzuseră. Astfel, această

a c ţ i u n e a p u b l i c u r i l o r este, î n a i n t e de or ice, o reacţ ie, formidabi lă

u n e o r i , î m p o t r i v a ziaristului care t r e b u i e să s u p o r t e p r e s i u n e a

p r o v o c a t ă de propr i i l e sale instigări. Această a c ţ i u n e este, de altfel,

de n a t u r ă spiri tuală, ca rea l i ta tea însăşi a publ icu lu i . Ca şi în cazul

mulţ imi lor , ea este insp i ra tă de d r a g o s t e sau de ură ; dar, s p r e deo

sebire de cea a mulţ imi lor , a r e adesea, a t u n c i c â n d d r a g o s t e a o


inspiră, eficienţa u n e i ac ţ iuni d i recte , p e n t r u că este m u l t m a i ra

ţională ş i m a i calculată, ch iar în manifestăr i le sale v iolente. Binele

pe care î l în făptuieş te nu se l imitează la exerci ţ iu l cot idian al sim

patiei sociale a indivizilor, trezită de senzaţi i le zilnic r e î n n o i t e ale

c ( intactului l o r spir i tual . Ea a n ă s c u t câteva legi foarte b u n e cu

privire la asistenţa socială. D a c ă bucur i i le şi tristeţile publ icului nu

au nimic p e r i o d i c sau stabilit de tradiţ ie, asta nu î n s e a m n ă că nu

au, ca şi sărbători le mulţ imi i , d a r u l de a c a l m a lupte le şi de a a d u c e

I >:ice î n inimi şi U e b u i e să b i n e c u v â n t ă m presa frivolă, n u s p u n por

nografică, a t u n c i c â n d î n t r e ţ i n e b u n a dispozi ţ ie a p u b l i c u l u i

aproape constantă, favorabilă păcii. Cât d e s p r e publ icuri le c o n d u s e

de ură, le c u n o a ş t e m şi pe acestea, iar r ă u l pe care î l provoacă, di

rect sau indirect , este m u l t s u p e r i o r ravagii lor făcute de m u l ţ i m i l e

111 rioase. Publ icul este o m u l ţ i m e m u l t mai p u ţ i n o a r b ă şi m u l t m a i

durabilă, a cărei furie m a i per sp icace se a d u n ă şi se î n t r e ţ i n e t i m p

de luni şi ch ia r an i .

D e a c e e a s u n t s u r p r i n s că, d u p ă c e a m vorb i t a t â t a d e s p r e cri

mele mul ţ imi i , n u a m spus n i m i c d e s p r e c r i m e l e p u b l i c u l u i .

I 'cntru că există cu s i g u r a n ţ ă p u b l i c u r i c r i m i n a l e , feroce, î n s e t a t e

de sânge, d u p ă c u m există m u l ţ i m i c r i m i n a l e ; şi, deşi c r imina

litatea p r i m e l o r es te m a i p u ţ i n e v i d e n t ă d e c â t a ce lor d i n u r m ă ,

este totuşi cu atât m a i reală, m a i rafinată, m a i p r o f u n d ă , m a i p u ţ i n

•a uzabilă. D a r de obice i nu am fost a t e n ţ i d e c â t la c r imele şi delic

tele comise împotr iva publ icului , la m i n c i u n i l e , abuzuri le de încre

d e r e , l a a d e v ă r a t e l e e s c r o c h e r i i l a s c a r ă i m e n s ă , c o m i s e d e

inspiratori i săi, a c ă r o r v ict imă este a tâ t de des . De a s e m e n e a , tre

buie să v o r b i m de c r i m e l e ş i del icte le c o m i s e î m p o t r i v a m u l ţ i m i i

ş i care nu s u n t cu n i m i c m a i p u ţ i n o d i o a s e ş i p o a t e nici m a i p u ţ i n

l iccvente . A d u n ă r i l e e l e c t o r a l e s u n t m i n ţ i t e , v o t u l lor este furat

pr in p r o m i s i u n i î n ş e l ă t o a r e , p r i n a n g a j a m e n t e s o l e m n e p e care

i c i care le fac s u n t h o t ă r â ţ i să nu le ţ ină, p r i n c a l o m n i i defă imă

toare i n v e n t a t e . Ş i este m u l t m a i u ş o r să înşel i m u l ţ i m i l e d e c â t

I I I iblicurile, p e n t r u că o r a t o r u l care abuzează de ele cel mai adesea

nu a r e un o p o n e n t , în t imp ce diversele ziare îşi servesc în f iecare


clipă de a n t i d o t u n u l altuia. O r i c u m ar fi, faptul că un publ ic p o a t e

f i v ict ima u n e i a d e v ă r a t e c r i m e nu e x c l u d e că p o a t e fi, l a r â n d u l

lui, u n cr imina l?

P e n t r u c ă a m a m i n t i t d e abuzur i le d e î n c r e d e r e c ă r o r a publicul

le c a d e victimă, să d e s c h i d e m o p a r a n t e z ă p e n t r u a observa cât de

insuficientă este n o ţ i u n e a de legătură de drept, în accepţ ia de p â n ă

a c u m a jurişti lor, şi că se c e r e r e m a n i a t ă p e n t r u a r ă s p u n d e schim

băr i lor sociale pe care n a ş t e r e a ş i c reş terea p u b l i c u r i l o r le-au

p r o d u s în obiceiur i le şi moravur i l e noas t re . P e n t r u ca legătura de.

drept să existe ca efect al u n e i p r o m i s i u n i , c o n f o r m ide i lor admise

p â n ă a c u m , t r e b u i e ca ea să fie a c c e p t a t ă de cel sau cei c ă r o r a l i se

adresează, c e e a ce p r e s u p u n e o relaţ ie personală î n t r e ei. Acesta era

u n lucru b u n îna inte d e apariţ ia t iparului, c â n d p r o m i s i u n e a u m a n ă

n u m e r g e a m a i d e p a r t e d e vocea u m a n ă ş i c â n d , d a t e fi ind limitele

înguste ale g r u p u l u i social cu care existau r a p o r t u r i de afaceri,

cl ientul era î n t o t d e a u n a c u n o s c u t p e r s o n a l d e furnizor, d o n a t a r u l

d e d o n a t o r , d e b i t o r u l d e creanţ ier , c o n t r a c t u l s inalagmatic p u t e a

t rece d r e p t f o r m ă s u p e r i o a r ă şi a p r o a p e exclusivă a obligaţiei. Dar,

o d a t ă cu p r o g r e s u l presei, p r i n i n t e r m e d i u l z iarelor ne a d r e s ă m

d i n c e î n c e m a i p u ţ i n u n o r p e r s o a n e definite ş i d i n c e î n c e mai

m u l t u n o r colectivităţi, astfel stabilind relaţii de orice fel, comerciale

p r i n r e c l a m e ş i polit ice p r i n p r o g r a m e . P r o b l e m a este că aceste

a n g a j a m e n t e , ch iar cele m a i s o l e m n e , s u n t s imple demersuri unila

terale, n e l e g a t e p r i n rec iproc i ta te de d e m e r s u r i s i m u l t a n e , s imple

p r o m i s i u n i n e a c c e p t a t e , nici susceptibi le de a fi a c c e p t a t e şi, astfel,

lipsite de or ice s a n c ţ i u n e j u r i d i c ă . 1 E x t r e m de p r o p i c e p e n t r u a

favoriza c e e a c e v o m p u t e a n u m i jaful social. î n plus, p u t e m s p u n e

că este g reu de sancţ ionat j u r i d i c o p r o m i s i u n e făcută u n e i mulţ imi,

în v i r tutea caracteru lu i e s e n ţ i a l m e n t e t r e c ă t o r a l m u l ţ i m i i care nu

este a d u n a t ă d e c â t p e n t r u m o m e n t ş i nu se mai regăseşte n ic iodată

în aceeaşi c o m p o n e n ţ ă . Mi-a fost citat c u t a r e c a n d i d a t la d e p u t ă ţ i e

1 . A s e v e d e a , p e n t r u a c e s t s u b i e c t , l u c r a r e a n o a s t r ă Transformarea dreptului

(Transformation d u droit), p p . 1 1 6 , 3 0 7 , p r e c u m ş i t e z a d l u i R e n e W o r m s d e s p r e

Voinţa unilaterală (Volante unilaterale).


Ktre, în faţa a p a t r u mi i de p e r s o a n e , j u r a s e să se re t ragă în al doi lea

Itir de scrut in d i n faţa c o n t r a c a n d i d a t u l u i său r e p u b l i c a n dacă va

l i o b ţ i n u t m a i p u ţ i n e votur i d e c â t acesta. A o b ţ i n u t mai p u ţ i n e

voturi, însă n u s-a m a i retras şi a fost ales. Iată c u m s u n t încurajaţi

...iiîatanii politici. Şi a d m i t că în acest caz efectul promis iuni i nu

poate i n t r a s u b i n c i d e n ţ a nici u n e i legi p e motiv că, o data

mulţ imea împrăşt ia tă, n u există n i m e n i , ch iar dacă a lacul parte

din a d u n a r e , care să p o a t ă p r e t i n d e că o r e p r e z i n t ă sau că acţio

nează în n u m e l e său. D a r publ icul este p e r m a n e n t ş i nu văd de ce,

d u p ă ce o in formaţ ie voit înşe lă toare a fost publ icată ca fiind ade

vărată, cititorii î n c r e z ă t o r i care s-au lăsat a n t r e n a ţ i p r i n această

minciună vicleană, interesată, vena lă în v r e o speculaţ ie nefericită,

inir-un dezastru financiar, n-ar avea d r e p t u l să citeze în ins tanţă

publicistul escroc care i-a înşelat, p e n t r u a-1 face să plătească c e e a

1 1 a câştigat î n m o d ilicit. P o a t e c ă astfel caracteru l publ ic a l u n e i

minciuni, în loc să fie o c i rcumstanţă a t e n u a n t ă sau care absolvă,

r u m se î n t â m p l ă a c u m , va f i cons idera tă d r e p t u n a agravantă, cu

atât mai p u t e r n i c ă cu cât publ icul înşelat va f i fost m a i n u m e r o s 2 .

I 1 sie de n e c o n c e p u t ca un a n u m i t scriitor, care îşi face s c r u p u l e să

mintă în viaţa privată, să m i n t ă sfruntat, de bună-voie, o sută de mii,

i [nci sute de mi i de p e r s o a n e care î l citesc; în plus, m u l ţ i o a m e n i

il cunosc şi-1 c o n s i d e r ă un om onest .

1 )ar să lăsăm d e o p a r t e această p r o b l e m ă de d r e p t ş i să ne întoar-

i cm la cr imele şi del ictele publ icului . Este n e î n d o i o s că există

publicuri n e b u n e ; aşa era, cu s iguranţă, publ icu l a t e n i a n c â n d şi-a

forţat c o n d u c ă t o r i i , a c u m câţiva ani , să d e c l a r e război Turciei .

Este l i m p e d e că există publ icur i de l incvente : este cazul ministe-

i e lor care , s u b p r e s i u n e a publ icur i lor , a u n e i p r e s e d o m i n a t o a r e ,

au t r e b u i t - r e f u z â n d să c a d ă în m o d o n o r a b i l - să p r o p u n ă ş i

•ia Iacă să fie v o t a t e legi le p e r s e c u ţ i e i şi a le spol ier i i c o n t r a a n u

mitor categor i i d e c e t ă ţ e n i . Desigur, c r i m e l e p u b l i c u r i l o r p a r m a i

2 . P e n t r u c ă e x i s t ă p u b l i c u r i , c a ş i a d u n ă r i , c a r e s u n t c u a t â t m a i u ş o r d e

înşe la t c u c â t s u n t m a i n u m e r o a s e , d u p ă c u m o ş t i u d e m i n u n e p r e s t i d i g i t a t o r i i .


p u ţ i n s p e c t a c u l o a s e ş i a p a r e n t m a i p u ţ i n a t r o c e d e c â t c r i m e l e

mul ţ imi lor . Diferă de acestea p r i n p a t r u caracterist ici : 1 . s u n t m a i

p u ţ i n r e s p i n g ă t o a r e ; 2 . s u n t m a i p u ţ i n v indicat ive ş i m a i inte

resa te , m a i p u ţ i n v i o l e n t e ş i m a i v ic lene; 3 . e x e r c i t ă o t i ranie m a i

m a r e pe o p e r i o a d ă m a i l u n g ă ; 4 . în sfârşit, s u n t î n c ă ş i m a i asigu

r a t e d e l ipsa p e d e p s e i .

Vrem un e x e m p l u t ipic de c r ime ale mulţ imilor? Revoluţia (Revo-

lution) lui Ta ine furnizează m a i m u l t e ch iar d e c â t n e - a m d o r i . In

s e p t e m b r i e 1789, la Troyes, ia naş tere o l e g e n d ă c o n t r a p r i m a r u l u i ,

H u e z : este un acaparator, v r e a să determine poporul să mănânce fân.

H u e z este un om c u n o s c u t p e n t r u binefaceri le sale, a făcut servicii

i m p o r t a n t e oraşu lu i . Nu c o n t e a z ă . „Pe 9 s e p t e m b r i e , s u n t descpe-

rite trei trăsuri de făină de proas tă calitate, d r e p t p e n t r u care p o p o

rul se a d u n ă şi strigă: «Jos p r i m a r u l ! M o a r t e p r i m a r u l u i ! » . H u e z ,

ieşind d in t r ibunal , este atacat, o m o r â t în băta ie cu p ic ioare le ş i

p u m n i i , lovit în cap cu galoşul. O femeie se a r u n c ă a s u p r a acestui

băt rân căzut la p ă m â n t , î i calcă faţa în p ic ioare, î i înfige de m a i

m u l t e or i foarfecele î n o c h i . Este târât, c u f r â n g h i a d e gât, p â n ă

l a p o d , a r u n c a t î n vad, apoi tras, t â r â t d i n n o u p e străzi î n şanţur i ,

«cu un snop de fân în gară». U r m e a z ă ja fur i şi case dis truse şi, la un

notar , s u n t b ă u t e sau furate m a i b i n e d e şase sute d e sticle." 1

Aceste asasinate colective nu sunt, se p a r e , inspirate de lăcomie,

p r e c u m cele ale asasinilor plătiţi sau ale pub l icur i lor r e v o l u ţ i o n a r e

c a r e d u c e a u , î n aceeaşi v r e m e , p r i n vocea z iare lor lor, p r i n r e p r e

z e n t a n ţ i i lor teror izaţ i , la s tabi l i rea u n o r liste de p r o s c r i e r i sau la

v o t a r e a u n o r legi d e confiscare p e n t r u a l u a b u n u r i l e v ic t imelor

lor. N u , s u n t insp i ra te d e r ă z b u n a r e , c a asas inatele î n t r e familii

ale c l a n u r i l o r b a r b a r e , d i n nevoia de a p e d e p s i c r i m e r e a l e sau

i m a g i n a r e , ca linşajele a m e r i c a n e . In or ice p e r i o a d ă ş i în or ice

ţară, m u l ţ i m e a ucigaşă sau j e f u i t o a r e se c r e d e jus t i ţ ia ră , iar jus

tiţia s u m a r ă pe c a r e o apl ică a m i n t e ş t e , p r i n n a t u r a v indicat ivă a

1 . Revoluţia (Revolution), v o i . I , p . 8 8 . î n a c e e a ş i v r e m e , m u l ţ i m e a s-a c o m

p o r t a t î n c ă ş i m a i r ă u l a C a e n : ş e f u l s e r v i c i i l o r a d m i n i s t r a t i v e , B e l s u c e , a f o s t

d e z m e m b r a t , c a L a F e r o u s e î n i n s u l e l e Fij i, ş i o f e m e i e i-a m â n c a t i n i m a .


p e d e p s e l o r sale, p r i n c r u z i m e a lor i n e d i t ă , p r i n s imbol i smul lor

chiar - c u m o d e m o n s t r e a z ă s n o p u l de fân d i n g u r a lui H u e z -

d e jus t i ţ ia v r e m u r i l o r pr imit ive.

L a d r e p t vorbind, p u t e m n u m i cr imina lă o m u l ţ i m e î n n c b u n i l a

d e c o n v i n g e r e a că a fost t rădată, că este lăsată să m o a r ă d e foame»

că se vrea e x t e r m i n a r e a ei? în cazul acesta, actul cr iminal e săvârşi!

d o a r de instigator sau de g r u p u l de instigatori, de autoru l sau auto

rii c a l o m n i i l o r c r i m i n a l e . M a r e a scuză a mul ţ imi lor , în excese le

lor cele m a i re le , este p r o d i g i o a s a e i c r e d u l i t a t e c a r e a m i n t e ş t e

de s tarea de h i p n o z ă . C e a a p u b l i c u l u i es te m u l t m a i mică, iar

i c sponsabi l i ta tea lui cu a tâ t m a i m a r e . O a m e n i i s trânşi laolaltă

s u n t m u l t m a i c r e d u l i d e c â t f iecare l u a t în p a r t e ; p e n t r u că fie ş i

n u m a i a t e n ţ i a l o r c o n c e n t r a t ă a s u p r a u n u i s i n g u r obiect , î n t r - u n

s< >i de monoideism colectiv, îi a p r o p i e de s ta rea de vis sau de h i p

noză, î n c a r e c â m p u l conşt i inţe i , e x t r e m d e r e d u s , este invadat

in î n t r e g i m e de p r i m a i d e e c a r e i se oferă. Astfel î n c â t or ice afir

maţie emisă de o v o c e h o t ă r â t ă şi p u t e r n i c ă îşi face efectul, ca să

s p u n e m aşa. î n t i m p u l războiu lu i d i n 1870, d u p ă p r i m e l e n o a s t r e

dezastre, a c i rculat zvonul, în m u l t e c a m p a n i i , că a n u m i ţ i m a r i

p r o p r i e t a r i sau a n u m i ţ i p r e o ţ i t r imit s u m e i m e n s e prusac i lor : o

sută, d o u ă sute de m i i de franci. Acest l u c r u a fost spus d e s p r e

(>ameni foarte o n o r a b i l i şi, în acelaşi t i m p , cu d a t o r i i c a r e cu g r e u

ai f i p u t u t să-i facă să p r o c u r e m ă c a r a zecea p a r t e d i n aceşti b a n i .

I Inii aveau fii î n r o l a ţ i .

Aceste zvonur i c r i m i n a l e n-ar f i p r i n s n i c i o d a t ă p r i n t r e ţ ă r a n i

atâta t i m p cât t r ă i a u dispersaţ i pe c â m p u r i ; dar, s trânşi în t â r g u r i

sau în p ie ţe , au d e v e n i t d e o d a t ă recept iv i la astfel de inepţ i i odi-

(>ase, iar c r i m a de la Hautefaye* a fost d o v a d a sângeroasă .

Mulţ imi le n u s u n t n u m a i c r e d u l e , c i ş i n e b u n e . Mai m u l t e din

tre caracterist ici le pe care le-am s e m n a l a t în c e e a ce le priveşte

s u n t s i m p t o a m e ale p a c i e n ţ i l o r i n t e r n a ţ i în aziluri: h i p e r t r o f i e a

* A l a i n d e M o n e y s , a r s d e v i u î n s a t u l H a u t e f a y e , l a 1 6 a u g u s t 1870, d u p ă

< l o u ă o r e d e s u p l i c i i î n d u r a t e , a c u z a t p e n e d r e p t d e a f i t r ă d ă t o r d e ţ a r ă ş i u n e i

i i l o r î m p o t r i v a î m p ă r a t u l u i ( n . t r . ) .


orgol iu lu i , i n t o l e r a n ţ ă , l ipsă d e m ă s u r ă î n t o a t e . Ele m e r g m e r e u ,

ca n e b u n i i , căt re cei d o i pol i e x t r e m i , a l e n t u z i a s m u l u i ş i a l d e p r e

siei, c â n d furioase î n m o d ero ic , c â n d r e d u s e l a t ă c e r e d e p a n i c ă .

Au a d e v ă r a t e h a l u c i n a ţ i i colective: o a m e n i i u n i ţ i c r e d că văd sau

a u d l u c r u r i p e c a r e n u l e văd sau a u d d a c ă a r sta separaţ i . Şi, c â n d

s e c r e d u r m ă r i t e d e d u ş m a n i i m a g i n a r i , c r e d i n ţ a lor este f o n d a t ă

p e r a ţ i o n a m e n t e d e a l ienaţ i . G ă s i m u n b u n e x e m p l u l a T a i n e .

Căt re sfârşitul lui iulie 1789, pe f o n d u l t u l b u r ă r i l o r n a ţ i o n a l e care

au favorizat pes te tot, pe străzi, în p ie ţe le publ ice , a d u n ă r i febrile,

u n zvon s e r ă s p â n d e ş t e d i n a p r o a p e î n a p r o a p e ş i c u p r i n d e î n

c u r â n d toată z o n a A n g o u m o i s , Per igord, Auvergne: zece mii, d o u ă

zeci de mi i de tâ lhar i sosesc; au fost văzuţi, iată la o r i z o n t n o r u l

de p r a f pe c a r e î l r idică, au m a s a c r a t to tu l în cale . „ în acel m o

m e n t , p a r o h i i î n t r e g i fug n o a p t e a î n p ă d u r i , a b a n d o n â n d u - ş i

c asele, luându-şi mobi la . " Apoi, d e s c o p e r ă că to tu l a fost o min

c iună . Se î n t o r c în târgur i le lor. D a r a t u n c i î n c e p să g â n d e a s c ă

într-un m o d specific p e r s e c u t a ţ i l o r d e l i r a n ţ i c a r e , p e n t r u c ă ob

servă î n e i u n s e n t i m e n t d e a n g o a s ă d e o r i g i n e m o r b i d ă , îşi ima

g inează d u ş m a n i p e n t r u a-1 justif ica. „Dacă n e - a m ridicat, îşi s p u n

aceşti o a m e n i , este p e n t r u că e r a un per ico l , ia r dacă pericolul nu

vine de la tâlhari, vine el de undeva", de u n d e v a , cu al te cuvinte, de

la presupuş i conspirator i . Şi de aici persecuţ i i cât se p o a t e de reale.

P u t e m s p u n e că cr imele colective nu există d e c â t cu n u m e l e ?

Ş i n-ar t r e b u i lua te în s e a m ă d e c â t c r i m e l e indiv iduale ale c o n d u

cători lor? Ar î n s e m n a să m e r g e m p r e a d e p a r t e ş i să f o r ţ ă m ade

vărul relativ a l cons ta tăr i lor p r e c e d e n t e . A t u n c i c â n d m u l ţ i m e a ,

într-un circ r o m a n , o r d o n a pr intr-un s e m n , p e n t r u p r o p r i a plăcere,

m o a r t e a g ladiatorului învins, n u e r a e a cr iminală într-un m o d fero

ce, în c i u d a c i rcumstanţe lor a t e n u a n t e ale c u t u m e i eredi tare? Exis

tă, de altfel, m u l ţ i m i c r i m i n a l e î n n ă s c u t e , ş i nu d e v e n i t e astfel d i n

greşeală, m u l ţ i m i l a fel d e c r i m i n a l e p r e c u m c o n d u c ă t o r i i p e care

ş i i-au ales t o c m a i p e n t r u că le s e a m ă n ă : s u n t m u l ţ i m i l e c o m p u s e

d i n răufăcător i , pe care o afinitate secretă i-a a d u n a t î m p r e u n ă ş i

a c ă r o r pervers i tate a fost a d m i r a t ă de această g r u p a r e . A d m i r a t ă


in a s e m e n e a m ă s u r ă î n c â t p o t f i c o n s i d e r a t e , l a d r e p t vorb ind, mai

puţin c r i m i n a l e şi m a i d e g r a b ă alienate criminale, p e n t r u a aplica

< i iminalităţii colective o expres ie î m p r u m u t a t ă d i n cr iminal i tal ea

individuală. Alienatul criminal, acest n e b u n periculos şi dezgustător,

i are o m o a r ă sau violează dintr-un i m p u l s m o r b i d , d a r a cărui mor

biditate este m a i p u ţ i n deviaţie cât î n g r o ş a r e a t e n d i n ţ e l o r carac-

i i i ului său n o r m a l , a falsei sale n a t u r i , egoiste şi re le , se realizează

la scară m a r e s u b f o r m ă colectivă a t u n c i c â n d , în v r e m u r i tu lbur i ,

evadaţii de la o c n ă se d e d a u la orgi i s â n g e r o a s e .

(;ât de m u l t ne î n d e p ă r t e a z ă toate acestea de crimele publ icului !

Alunei c â n d este cr iminal , publ icu l o face d i n spirit de t r u p ă m a i

huit d e c â t d i n r ă z b u n a r e , d i n laşitate m a i m u l t d e c â t d i n c r u z i m e ;

este terorist p r i n u r ă , nu p r i n acces de furie. Este capabil m a i ales

de servialitate cr iminală faţă de şefii săi, de manutengolism, c u m s p u n

Italienii. D a r l a c e b u n s ă n e o c u p ă m d e c r imele sale, d i n m o m e n t

i e el r e p r e z i n t ă opinia , şi, î n c ă o dată , o p i n i a este suverană şi, ca

Hlare, iresponsabilă? P u t e m u r m ă r i cr imele mai ales c â n d s u n t încer-

ra le, d a r n e c o n s u m a t e ; ş i nu p o t f i u r m ă r i t e d e c â t a t u n c i c â n d s u n t

11 u I r< optate împotr iva publiciştilor care le-au inspirat sau c o n t r a con-

ilucătorilor m u l ţ i m i l o r care, n ă s c u t e d i n publ ic , s-au d e d a t la astfel

d e lentative. î n c e e a c e priveşte p u b l i c u l însuşi, acesta r ă m â n e î n

Ură, insesizabil, a ş t e p t â n d m o m e n t u l să r e î n c e a p ă . Cel m a i ade-

Hca, a tunc i c â n d o m u l ţ i m e c o m i t e c r i m e - î n c e p â n d cu p a r l a m e n

tele, m u l ţ i m i semi-sindicale, care s-au dovedi t compl ice le a t â t o r

despoţi - , în spatele e i se află un p u b l i c care o p u n e în mişcare .

l'uUlicul e lectora l care a n u m i t d e p u t a ţ i sectari ş i fanatici nu a r e

1 1 1 1 1 1 ic de-a face c u crimele lor abominabi le , cu atentatele lor la adre-

>I.I libertăţii, bunur i lor , vieţii cetăţenilor? Nu i-a reales adesea, l u â n d

.ealei a s u p r a lui del ictele acestora? Nu n u m a i publ icul e lectora l a

(ost compl ice le criminali lor. C h i a r şi p u b l i c u l nee lectora l , în apa-

i c u l ă pasiv, acţ ionează î n realitate p r i n cei care încearcă să-1 flateze,

1 1 capteze. A p r o a p e î n t o t d e a u n a , î n c ă d i n v r e m e a î n care publ icul

11 icepea să se nască, mar i le c r i m e istorice au fost comise cu compli-

i i l a t c a u n u i publ ic scelerat: N o a p t e a Sfântului B a r t o l o m c u , poate,


cu s iguranţă persecuţi i le împotr iva p r o t e s t a n ţ i l o r d i n t impul lui

Ludovic XIV şi a tâ tea a l te le ! Masacrele d i n S e p t e m b r i e au avui

a p r o b a r e a entuziastă a u n u i a n u m i t p u b l i c şi n-ar fi avut loc fânl

exis tenţa sau fără provocăr i le acestui publ ic . La un nivel inferior

a l del ictului, f raudele e lectorale, aşa c u m s u n t pract icate frecvenl

ş i d i n a b u n d e n ţ ă î n a n u m i t e oraşe, n u s u n t de l ic te a le grupuri lor,

în făptui te cu compl ic i ta tea m a i m u l t sau m a i p u ţ i n conşt ientă I

u n u i î n t r e g public? Regulă g e n e r a l ă sau a p r o a p e genera lă : în

spatele m u l ţ i m i l o r c r iminale există pub l icur i î n c ă ş i m a i cr iminale,

iar în f r u n t e a acestora, ziarişti î n c ă ş i m a i cr iminal i .

Forţa publiciştilor ţ ine î n a i n t e de toate de c u n o a ş t e r e a instinctivă

a psihologiei publ icului . îi c u n o s c gustur i le şi dezgusturi le; faptul

că îşi p e r m i t e cu acesta, de e x e m p l u , fără a fi sancţ ionaţ i , o seric

obraznică de picturi pornograf ice pe care m u l ţ i m e a nu ar suporta-o:

există, în mul ţ imi le teatrale, o p u d o a r e colectivă o p u s ă cinismelor

hi( lividuale ale o a m e n i l o r care le c o m p u n 1 , i a r această p u d o a r e l i p

seşlc publ icu lu i special a l a n u m i t o r ziare. Se p o a t e s p u n e chiar că

există p e n t r u acest publ ic o lipsă de p u d o a r e colectivă c o m p u s ă din

p u d o r i relative. Dar, publ ic sau m u l ţ i m e , toate colectivităţile se asea

m ă n ă , d in păcate, într-un a n u m i t p u n c t : este vorba d e s p r e înclinaţia

lor d e p l o r a b i l ă de a se s u p u n e st imuli lor poftei ş i ai uri i . P e n t r u

m u l ţ i m i , nevoia de a ur î r ă s p u n d e nevoii de a acţ iona. St imularea

e n t u z i a s m u l u i lor nu d u c e p r e a d e p a r t e ; d a r a le oferi un mot iv ş i

un obiect al urii î n s e a m n ă a d e s c h i d e car ie ra activităţii lor care,

d u p ă c u m ştim, este e s e n ţ i a l m e n t e distructivă, expr imându-se pr in

acte precise: de aici succesul listelor de p r o s c r i e r e în t impul revol

telor. C e e a ce vor m u l ţ i m i l e furioase este un c a p sau nişte capete .

D i n fericire, activitatea p u b l i c u l u i este m a i p u ţ i n simplistă ş i se în

d r e a p t ă către un ideal de r e f o r m e ş i de u t o p i i la fel de u ş o r ca spre

1 . M u l ţ i m e a p r e z i n t ă , d e a s e m e n e a , c â t e o d a t ă o o n e s t i t a t e c o l e c t i v ă for

m a t ă d i n n e c i n s t e i n d i v i d u a l ă a d u n a t ă l a o l a l t ă . î n 1 7 2 0 , d u p ă o p e r i o a d ă

a p r i n s ă d e s p e c u l a ţ i i f i n a n c i a r e , P a r l a m e n t u l e n g l e z , „a i c ă r u i m e m b r i l u a s e r ă

i n d i v i d u a l p a r t e a p r o a p e t o ţ i l a a c e s t a g i o t a j d e ş ă n ţ a t , 1-a î n f i e r a t î n g r u p ş i a

o r d o n a t u r m ă r i r e a i n i ţ i a t o r i l o r să i p e n t r u a f i c o r u p t p e r s o n a j e p u b l i c e " ( C l a u -

d i o j a n n e t , Capital).


Idei de ostracizare, de persecuţie, de d e p o s e d a r e . Dar, adresându-sc

nu linaţiei sale native spre rău, inspirator i i săi î l c o n d u c foarte uşor

i a l i c scopuri le răutăţ i i lor. A d e s c o p e r i sau a inventa u n obiect n o u

I i m p r e s i o n a n t al urii spre uzul publ icu lu i este î n c ă u n u l d i n t r e

i de mai sigure mijloace de a deveni u n u l d i n t r e regii j u r n a l i s m u l u i

In nici o ţară, în nici un timp, apologet ica nu a avut atâta SUI > ei

I I dc lă imarea .

Dar n u aş vrea să î n c h e i c u aceas tă reflecţie pesimistă. Înclin

mi cred, totuşi, că p r o f u n d e l e t r a n s f o r m ă r i sociale p e c a r e Ic d a t o

t . î i i t presei s-au făcut î n sensul u n i u n i i şi pacificării fmalc. Subsli

iiundu-se sau s u p r a p u n â n d u - s e , c u m a m văzut, g r u p ă r i l o r m a i

M I hi, g r u p ă r i l e no i , m e r e u m a i n u m e r o a s e ş i m a i masive, p e care

l i n u m i m publ icur i , n u fac n u m a i c a d o m n i a m o d e i s ă s u c c e a d ă

d o m n i e i c u t u m e i , inovaţia t radi ţ ie i ; ele în locuiesc în acelaşi t i m p

diviziunile c lare ş i p e r s i s t e n t e î n t r e n u m e r o a s e l e var ietăţ i ale aso-

i n i i i u m a n e c u confl ictele l o r fără sfârşit, p r in t r-o s e g m e n t a r e

n u o m p l e t ă ş i variabilă, c u l imi te n e d e f i n i t e , m e r e u p e cale d e a

n înnoi şi de a se î n t r e p ă t r u n d e . Aceasta î m i p a r e a fi c o n c l u z i a

l imbului de faţă.

I )ar a d a u g că a le r id ica în slăvi ar fi o e r o a r e p r o f u n d ă , c h i a r

Inii >rma l o r cea m a i spirituală a p r o g r e s u l u i u m a n . O r i c e iniţiativă

I I I u n d ă , î n definitiv, e m a n ă dintr-o g â n d i r e individuală, i n d e p e n

d e n t ă şi p u t e r n i c ă ; iar p e n t r u a g â n d i t r e b u i e să te izolezi n u

mimai d e m u l ţ i m e , c u m s p u n e L a m a r t i n e , c i ş i d e p u b l i c . Este

i Bea ce u i t ă m a r i i e logiator i ai p o p o r u l u i l u a t în m a s ă fără să con-

>.il icntizeze un soi de c o n t r a d i c ţ i e i m p l i c a t ă în apolog i i l e lor. P e n -

i i I I c ă e i n u manifes tă, î n g e n e r a l , a t â t a a d m i r a ţ i e p e n t r u m a r i l e

Bpere aşa-zis a n o n i m e şi colective d e c â t p e n t r u a-şi e x p r i m a dis

preţul p e n t r u genii le indiv iduale altele d e c â t a l lor. Astfel, t r e b u i e

i c m a r c a t că aceşti ce lebr i a d m i r a t o r i d o a r ai colectivităţilor, d e n i -

atori î n acelaşi timp ai t u t u r o r o a m e n i l o r î n part icular, a u t r ă d a t

o i golii n e m ă s u r a t e . N i m e n i m a i m u l t c a Wagner , d o a r Victor

1 lugo, d u p ă C h â t e a u b r i a n d , p o a t e , şi Rousseau, n-a profesat teor ia

i o n f o r m căre ia „ p o p o r u l este for ţa ef icientă a o p e r e i de a r t ă " şi


„individul izolat n-ar şti să i n v e n t e z e n i m i c , ci p o a t e n u m a i să-şi

însuşească o invenţ ie c o m u n ă " . Este u n a d i n t r e ace le a d m i r a ţ i i

colective c a r e n u a t i n g a m o r u l p r o p r i u a l n i m ă n u i , c a niş te satire

i m p e r s o n a l e care n u ofensează p e n i m e n i p e n t r u c ă s e adresează

t u t u r o r , fără d e o s e b i r e .

Per icolu l d e m o c r a ţ i i l o r t i n e r e este dif icultatea d i n ce în ce mai

m a r e p e n t r u o a m e n i i ra ţ ional i de a scăpa de obsesia agitaţiei fas

c i n a n t e . Pe o m a r e foarte agi tată este g r e u să c o b o r i în t r-un c lopot

scufundător . Individual i tăţ i le c o n d u c ă t o a r e p e c a r e societăţile

noas t re c o n t e m p o r a n e le scot în faţă s u n t d i n ce în ce m a i des scrii

torii c a r e trăiesc c o n t i n u u î n c o n t a c t c u ele; iar i n f l u e n ţ a p u t e r

nică pe care o exercită, preferabilă cu s iguranţă lipsei de chibzuinţă

a m u l ţ i m i l o r acefale, este deja o d e z m i n ţ i r e a d u s ă teor ie i m a s e l o r

c r e a t o a r e . D a r nici asta nu a junge; şi, c u m nu este suf icient să răs

pândeş t i pes te t o t o c u l t u r ă m e d i e ş i c u m t r e b u i e î n a i n t e de toate

să d u c e m d i n ce în ce m a i sus c u l t u r a înaltă, p u t e m să ne p r e o c u

p ă m deja, î m p r e u n ă cu S u m m e r Mâine*, de soar ta ce-i va aş tepta

î n viitor p e ul t imii intelectuali, a le c ă r o r servicii p e t e r m e n l u n g n u

sar în o c h i . F a p t u l că m u n ţ i i nu a jung să fie raşi de pe faţa p ă m â n

tu lu i ş i t rans formaţ i în p ă m â n t u r i agr icole, în vii ş i în l u c e r n a de

căt re p o p u l a ţ i i l e d e l a m u n t e n u s e d a t o r e a z ă s e n t i m e n t u l u i

serviciilor a d u s e de aceste castele de a p ă n a t u r a l e ; este, p u r ş i sim

plu, sol iditatea piscuri lor lor, d u r i t a t e a subs tanţe i lor p r e a s c u m p ă

de d i n a m i t a t . C e e a ce va p r o t e j a de la d i s t r u g e r e ş i de l a nivelare

d e m o c r a t i c ă somităţ i le i n t e l e c t u a l e ş i art ist ice a le u m a n i t ă ţ i i nu

va fi, mă t e m , r e c u n o a ş t e r e a b i n e l u i pe c a r e l u m e a li-1 d a t o r e a z ă ,

j u s t a e s t i m a r e a valorii d e s c o p e r i r i l o r lor. Ce va fi, d e c i ? . . . aş vrea

să c r e d că va f i forţa lor de a rezista. Să ne ferească D u m n e z e u

d a c ă aces tea vor d i s p ă r e a !

* H e n r y S u m m e r M â i n e ( 1 8 2 2 - 1 8 8 8 ) , f i l o z o f b r i t a n i c a l d r e p t u l u i ( n . tr.).

Opinia

O p i n i a este p e n t r u publ ic , î n t i m p u r i l e m o

d e r n e , c e e a c e este sufletul p e n t r u c o r p , iar

s t u d i e r e a u n e i a n e c o n d u c e î n m o d n a t u r a l

la s t u d i e r e a celuilalt . Ni se va o b i e c t a că,

d i n t o t d e a u n a , a existat o o p i n i e publ ică , în

t imp ce publ icu l , în sensul pe c a r e l-am p r e

cizat, este des tu l de r e c e n t . Este fără î n d o i a l ă

adevărat , d a r v o m v e d e a în c u r â n d la ce se

r e d u c e această obiecţ ie . Ce este opinia? C u m

ia naş tere? C a r e s u n t diferitele sale surse?

C u m se e x p r i m ă , m ă r i n d u - s e şi, e x p r i m â n -

du-se, creş te o a r e aşa c u m a r a t ă m o d a l i t ă ţ i l e

sale d e e x p r i m a r e c o n t e m p o r a n e , sufragiul

universal ş i jurna l i smul? în ce constă fecundi

ta tea sa ş i i m p o r t a n ţ a sa socială? C u m se

t rans formă? Şi c ă t r e ce gur i de vărsare, d a c ă

se p o a t e vorbi de gur i de vărsare, converg nu

m e r o a s e l e sale c u r e n t e ? V o m schi ţa câteva

r ă s p u n s u r i l a aceste î n t r e b ă r i .

Să s p u n e m m a i întâ i că în acest cuvânt,

II. Opinia opinie, se c o n f u n d ă d e obicei d o u ă lucrur i ,

şi conversaţia care s u n t amestecate , ce-i d r e p t , d a r p e c a r e


o analiză a t e n t ă t rebuie să le distingă: opinia propriu-zisă, totalitatea

judecăţ i lor , ş i voinţa generală, total i tatea dor inţe lor . Ne v o m ocupa

aici m a i ales, d a r nu exclusiv, de o p i n i a înţe leasă în p r i m a dintre

aceste accepţ iuni .

O r i c â t d e m a r e a r f i i m p o r t a n ţ a op in ie i , n u t r e b u i e , î n ciuda

excese lor a c t u a l e , să-i e x a g e r ă m rolul . Să î n c e r c ă m să-i circuni

sc r iem d o m e n i u l . E a n u t r e b u i e c o n f u n d a t ă c u al te s e g m e n t e ale

sp i r i tu lui social c a r e o a l i m e n t e a z ă şi o l imi tează în acelaşi t imp,

ş i cu care îşi d i s p u t ă în p e r m a n e n ţ ă f ront iere le . U n a este Tradiţia,

ext ras c o n c e n t r a t ş i c u m u l a t a c e e a ce a fost o p i n i a c e l o r morţ i ,

m o ş t e n i r e a p r e j u d e c ă ţ i l o r n e c e s a r e ş i sa lutare, a d e s e a costisitoare

p e n t r u cei vii. Ceala l tă este c e e a ce î m i voi p e r m i t e să n u m e s c ,

c u u n n u m e colectiv ş i p r e s c u r t a t , R a ţ i u n e a . î n ţ e l e g p r i n aceasta

j u d e c ă ţ i l e p e r s o n a l e , relativ r a ţ i o n a l e , deşi a d e s e a n e s ă b u i t e , ale

unei el i te c a r e se izolează, g â n d e ş t e ş i iese d i n c u r e n t u l p o p u l a i

p e n t r u a-1 l imita sau a-1 c o n d u c e . Preoţ i la or ig ine, filozofi, savanţi,

jur isconsulţ i - concili i , univers i tăţ i , cur ţ i j u d i c i a r e - sunt , r â n d pe

r â n d , sau în acelaşi t imp, i n c a r n a r e a ş i r a ţ i u n e a rez i s tentă ş i con

d u c ă t o a r e , care se dist inge în m o d clar ş i de impulsur i le pas ionale

ş i g r e g a r e ale mulţ imi lor , ş i de m o b i l u r i l e sau pr inc ip i i l e seculare

ascunse în in imi le lor. Aş v r e a să p o t a d ă u g a la aceas tă e n u m e r a r e

p a r l a m e n t e l e , c a m e r e l e ş i s e n a t e l e . M e m b r i i lor nu s u n t aleşi toc

m a i p e n t r u a d e l i b e r a într-o p e r f e c t ă i n d e p e n d e n ţ ă ş i p e n t r u a

servi d r e p t f r â n ă e l a n u l u i publ icu lu i? D a r r e a l i t a t e a este d e p a r t e

d e acest ideal .

Cu m u l t î n a i n t e de a avea o o p i n i e g e n e r a l ă şi res imţi tă ca atare,

indivizii care c o m p u n o n a ţ i u n e ştiu că au o tradiţ ie c o m u n ă şi, con

ştient, se s u p u n deciziilor u n e i raţ iuni considerate super ioare. Astfel,

d i n t r e aceste trei ramificaţii ale spiri tului publ ic, u l t i m a care se

dezvoltă, d a r ş i cea m a i p r o m p t ă în ex t indere p o r n i n d de la un anu

m i t m o m e n t , este Opinia ; ea se e x t i n d e în defavoarea celorlalte

d o u ă . î m p o t r i v a acestor a tacur i i n t e r m i t e n t e nici o inst i tuţie naţio

nală nu p o a t e rezista; în faţa a m e n i n ţ ă r i l o r sau somaţ i i lor sale, nici

o r a ţ i u n e individuală nu p o a t e să nu t r e m u r e ş i să nu se bâlbâie.

Opinia şi conversaţia / 65

i ai cia d i n t r e cele d o u ă rivale îi face O p i n i a cel m a i m u l t rău? Acest

lucru d e p i n d e de c o n d u c ă t o r i i săi. C â n d aceştia fac p a r t e din elita

laţională, l i se î n t â m p l ă u n e o r i să r idice O p i n i a ca un b e r b e c e

pentru a face o b r e ş ă în zidul tradiţ iei şi o lărgesc distrugându-l,

i rea ce nu este lipsit de primejdi i . D a r c â n d c o n d u c e r e a u n e i mul

ţimi este a b a n d o n a t ă p r i m i l o r veniţi, aces tora le este m u l t mai uşi >r,

prl j inindu-se pe tradiţ ie, să s târnească o p i n i a împotr iva raţ iuni i ,

t urc sfârşeşte totuşi p r i n a tr iumfa.

lotul ar m e r g e s p r e b i n e d a c ă o p i n i a s-ar l imi ta la a r ă s p â n d i

I aţitinea p e n t r u a face d i n ea tradiţ ie . R a ţ i u n e a de astăzi ar d e v e n i

aulici o p i n i a de m â i n e ş i t rad i ţ ia de p o i m â i n e . Dar, în loc să ser

vească de l i a n t î n t r e vecini i săi, O p i n i a se b u c u r ă să ia p a r t e la

disputele l o r ş i fie d i s t ruge idei le sau inst i tuţ i i le t r a d i ţ i o n a l e

înainte de a l e p u t e a î n l o c u i , î m b ă t â n d u - s e cu n o i l e d o c t r i n e la

modă, fie e x p u l z e a z ă sau o p r i m ă g â n d i t o r i i v izionari , s u b im

periul O b i ş n u i n ţ e i , sau î i ob l igă să p o a r t e h a i n ă t r a d i ţ i o n a l ă ,

j c g h i z a r e i p o c r i t ă .

Aceste trei forţe diferă p r i n cauzele ş i efectele lor t o t a t â t de

umil ca ş i p r i n n a t u r ă . Ele c o n c u r ă , d a r foarte inegal ş i foar te

i ,u iabil, la f o r m a r e a valori lor lucrur i lor ; iar va loarea este cu t o t u l

alia dacă ţ ine d e t radi ţ ie , d e m o d ă sau d e r a ţ i u n e . V o m a r ă t a m a i

lai /.iu că şi conversaţia, d i n t o t d e a u n a , şi în p r e z e n t sursa pr inc ipa lă

a i onversaţiei, presa, s u n t factorii p r i n c i p a l i ai opinie i , fără să m a i

fecotim, desigur, t radi ţ ia ş i r a ţ i u n e a c a r e nu lasă n i c i o d a t ă să se

vai lă rolul în f o r m a r e a acesteia şi a m p r e n t a lor a s u p r a ei. Factor i i 1

II ,K liţiei, în afară de o p i n a însăşi, s u n t e d u c a ţ i a familială, in i ţ i e rea

profesională ş i î n v ă ţ ă m â n t u l , cel p u ţ i n în c e e a ce au e l e m e n t a r .

Iu loate cercur i le j u d e c ă t o r e ş t i , filozofice, ştiinţifice, ecleziastice

in ( a r e este î n t r e b u i n ţ a t ă , r a ţ i u n e a a r e d r e p t surse caracter is t ice

i il iscrvaţia, exper ienţa, a n c h e t a sau, în orice caz, gândirea, d e d u c ţ i a

I ' îndată pe texte .

I . A c e s t c u v â n t , factor, e s t e , d e a l t fe l , a m b i g u u : e l î n s e a m n ă canal s a u sursă.

A l i i î n s e a m n ă c a n a l . C ă c i c o n v e r s a ţ i a ş i e d u c a ţ i a n u fac d e c â t s ă t r a n s m i t ă i d e i l e

i iii'c c o m p u n o p i n i a ş i t r a d i ţ i a . Sursele s u n t î n t o t d e a u n a i n i ţ i a t i v e i n d i v i d u a l e ,

Invenţii m a i m a r i s a u m a i m i c i .


L u p t e l e sau a l ianţe le aces tor trei forţe, ofensele lor, u z u r p ă r i l e

lor r e c i p r o c e , a c ţ i u n e a l o r r e c i p r o c ă , relaţi i le l o r m u l t i p l e ş i vari

ate r e p r e z i n t ă u n u l d i n t r e p u n c t e l e d e i n t e r e s d u r e r o a s e ale isto

riei. Viaţa socială n u a r e n i m i c m a i visceral, m a i fecund, d e c â t

aceste î n d e l u n g i î n c e r c ă r i de opozi ţ ie ş i de a d a p t a r e a d e s e a sân

geroase . Tradiţ ia, c a r e r ă m â n e î n t o t d e a u n a n a ţ i o n a l ă , este m u l t

m a i r e s t r â n s ă î n t r e l imite fixe, d a r infinit m a i p r o f u n d ă ş i m a i

Stabilă d e c â t O p i n i a , l u c r u u ş o r şi t r e c ă t o r ca v â n t u l şi, tot ca el,

expansivă, a s p i r â n d t o t d e a u n a să dev ină i n t e r n a ţ i o n a l ă , ca ş i

ra ţ iunea. P u t e m s p u n e , în genera l , că l imitele tradiţ iei sunt forţate

lără î n c e t a r e de excesul O p i n i e i , m a r e e fără reflux. O p i n i a este

< u atât mai p u t e r n i c ă cu cât t radi ţ ia este m a i slabă, c e e a ce nu

î n s e a m n ă că ş i r a ţ i u n e a este m a i p u ţ i n p u t e r n i c ă . în Evul M e d i u ,

ra ţ iunea, r e p r e z e n t a t ă de universităţi, concil i i ş i t r i b u n a l e , avea

mult mai multă forţă de a rezista opinie i p o p u l a r e şi de a o respinge

decâl a r e astăzi; pe de altă p a r t e , avea, însă, m u l t m a i p u ţ i n ă forţă

p e n t r u a c o m b a t e şi a r e f o r m a tradiţ ia . N e n o r o c i r e a este că

( ) p i n i a c o n t e m p o r a n ă a î n f r â n t n u n u m a i tradiţ ia, l u c r a destul d e

grav, d a r ş i r a ţ i u n e a , r a ţ i u n e j u d e c ă t o r e a s c ă , r a ţ i u n e ştiinţifică,

r a ţ i u n e legislativă sau pol i t ică u n e o r i . Şi, d a c ă n u invadează

l a b o r a t o a r e l e savanţi lor - s inguru l azil inviolabil p â n ă a c u m -, ea

d o m i n ă sălile d e t r ibuna l , s c u f u n d ă p a r l a m e n t e l e ş i n u este n i m i c

m a i a t r ă g ă t o r d e c â t acest p o t o p a l căru i sfârşit i m i n e n t iui-1 p o a t e

prez ice n i m e n i .

D u p ă ce am circumscris-o, să î n c e r c ă m să o d e f i n i m m a i b i n e .

O p i n i a , p u t e m s p u n e , este o asociere e f e m e r ă ş i m a i m u l t sau

m a i p u ţ i n logică d e j u d e c ă ţ i care, r ă s p u n z â n d u n o r p r o b l e m e ridi

cate într-un a n u m i t m o m e n t , s e r e p r o d u c e d e n e n u m ă r a t e ori î n

p e r s o a n e ale aceleiaşi ţări, d i n acelaşi t imp şi d i n aceeaşi societate.

T o a t e aceste condi ţ i i s u n t esenţiale. Este esenţial , de a s e m e n e a ,

ca f iecare d i n t r e aceste p e r s o a n e să a ibă conş t i in ţa m a i m u l t sau

m a i p u ţ i n clară a faptului că j u d e c ă ţ i l e pe care le face se a s e a m ă n ă

cu j u d e c ă ţ i l e făcute de celălalt; p e n t r u că, d a c ă f iecare d i n t r e ele

se c r e d e izolată în a p r e c i e r e a sa, nici u n a nu se va simţi ş i nu va f i


astfel legată într-o asociere m a i s t rânsă cu cele a s e m e n e a ei, înru

dite în m o d inconş t ient . Or, p e n t r u ca această conş t i in ţă a asemă

nării î n t r e ide i s ă existe p r i n t r e m e m b r i i u n e i societăţi, n u t r e b u i e

ca a s e m ă n a r e a să a ibă d r e p t cauză mani fe s ta rea p r i n cuvânt sau

prin scris sau p r i n presă a u n e i ide i indiv iduale la î n c e p u i , apoi

încetul cu î n c e t u l general izate? T r a n s f o r m a r e a u n e i opini i i ud ivi

duale î n o p i n i e socială, î n „opinie" , se d a t o r e a z ă cuvântului public

In Antichi tate şi în Evul Mediu, presei în zilele noas t re , dar, în toate

l impuri le ş i î n a i n t e de toate, conversaţi i lor private d e s p r e care vom

vorbi i m e d i a t .

S p u n e m o p i n i e , d a r avem î n t o t d e a u n a c o n f r u n t a r e a a d o u ă

opinii, î n l e g ă t u r ă c u fiecare p r o b l e m ă care s e r idică. N u m a i u n a

dintre cele d o u ă a junge des tu l de r e p e d e să o eclipseze pe cealaltă

I >rin p r o p a g a r e m a i r a p i d ă şi m a i spectaculoasă, sau p e n t r u că, deşi

mai p u ţ i n r ă s p â n d i t ă , este cea m a i zgomotoasă . 1

In t o a t e epoc i le , c h i a r ş i în cele m a i b a r b a r e , a existat o o p i n i e ,

insă d i ferea p r o f u n d d e c e e a c e î n ţ e l e g e m aici p r i n o p i n i e . î n ca

drul c l a n u l u i , î n c a d r a i t r ibului , b a c h i a r î n c e t a t e a a n t i c ă ş i î n

Cetatea medieva lă , t o a t ă l u m e a se c u n o ş t e a p e r s o n a l ş i c â n d , p r i n

i onversaţiile private sau p r i n discursur i le oratori lor, a j u n g e a la un

i onsens , acesta nu a p ă r e a ca o p i a t r ă căzută d i n cer, i m p e r s o n a l

•i cu a t â t m a i prest igios; f iecare şi-1 r e p r e z e n t a legat de t i m b r u l

vocii, de figură, de p e r s o n a l i t a t e a c u n o s c u t ă care 1-a c r e a t şi care-i

î m p r u m u t a o f iz ionomie vie. D i n acelaşi motiv, nu servea ca l iant

intre o a m e n i i care , văzându-se ş i vorbindu-şi în f iecare zi, nu abu

zau n i c i o d a t ă u n i i de alţii.

Atâta v r e m e cât î n t i n d e r e a s tatelor nu a depăş i t z iduri le cetăţii

•LUI g rani ţe le u n u i mic c a n t o n , o p i n i a astfel formată, or ig inală şi

I . O o p i n i e n u r e u ş e ş t e s ă f ie r ă s p â n d i t ă , n u s e manifestă n i c i o d a t ă d a c ă

i ' s le m o d e r a t ă ; d a r , o r i c â t d e p u ţ i n r ă s p â n d i t ă a r fi, o o p i n i e v i o l e n t ă s e manifestă

u / . i h i l . O r „ m a n i f e s t ă r i l e " , e x p r i m a r e î n a c e l a ş i t i m p f o a r t e u ş o r d e î n ţ e l e s ş i

hurte c l a r ă , j o a c ă u n r o l i m e n s î n f u z i u n e a şi î n î n t r e p ă t r u n d e r e a o p i n i i l o r

d i v e r s e l o r g r u p u r i ş i î n p r o p a g a r e a l o r . P r i n m a n i f e s t ă r i , o p i n i i l e c e l e m a i

v i o l e n t e a u c e l m a i r e p e d e şi c e l m a i l i m p e d e c o n ş t i i n ţ a p r o p r i e i existenţe,

tf\ p r i n a c e a s t a e x p a n s i u n e a l o r e s t e f a v o r i z a t ă î n m o d c i u d a t .


p u t e r n i c ă , p u t e r n i c ă împotr iva tradiţ iei înseşi u n e o r i , d a r m a i ales

împotr iva ra ţ iuni i individuale, a j u c a t , în c o n d u c e r e a oameni lor ,

ro lul i m p o r t a n t a l coru lu i t ragedie i greceşti, rol pe care op in ia

m o d e r n ă , de o cu to tu l altă sorginte, tinde să-1 cucerească la rân

d u l e i în mar i le n o a s t r e state sau în imense le federaţi i în curs de

ext indere . Dar, în intervalul e x t r e m de l u n g care separă aceste d o u ă

faze istorice, i m p o r t a n ţ a op in ie i suferă o d e p r e c i e r e e n o r m ă , care

se explică p r i n f r a g m e n t a r e a ei în opini i locale, fără o l egă tură sta

bilă î n t r e ele ş i n e c u n o s c â n d u - s e rec iproc .

î n t r - u n stat feudal, c u m ar f i Angl ia sau F r a n ţ a Evului Mediu,

f iecare oraş, f iecare târg avea d i sens iuni i n t e r n e , pol i t ică p r o p r i e ,

iar c u r e n t e l e de ide i sau, m a i d e g r a b ă , vârtejuri le de ide i care se

î n v o l b u r a u în acele spaţii î n c h i s e e r a u la fel de difer i te de la un

loc la altul, pe cât e r a u de s t ră ine ş i de i n d i f e r e n t e u n e l e faţă de

a l lele, cel p u ţ i n în v r e m u r i de n o r m a l i t a t e . în aceste localităţi, nu

n u m a i pol i tica locală e r a d o m i n a n t ă , d a r în m ă s u r a ( în slaba măsu

ră) în c a r e o a m e n i i se i n t e r e s a u de pol i t ica n a ţ i o n a l ă , e i nu se

o c u p a u de aceasta d e c â t î n t r e ei, nu îşi făceau d e c â t o vagă idee

d e s p r e m o d u l î n care aceleaşi p r o b l e m e e r a u rezolvate î n oraşele

vec ine . Nu exista „opinie" , c i m i l i a r d e de opini i s e p a r a t e , fără nici

o l e g ă t u r ă c o n t i n u ă î n t r e ele.

Această l e g ă t u r ă au asigurat-o m a i în tâ i cartea, a p o i ziarul cu

m u l t m a i m u l t ă eficienţă. Presa p e r i o d i c ă a p e r m i s f o r m a r e a u n u i

agregat s e c u n d a r şi s u p e r i o r ale cărui uni tă ţ i se asociază strâns fără

să se f i văzut sau c u n o s c u t v r e o d a t ă . De aici, d i f e r e n ţ e i m p o r t a n t e ,

p r i n t r e c a r e : în g r u p u l p r i m a r , vocile m a i d e g r a b ă ponderantur

d e c â t numerantur, în t imp ce, în g r u p u l s e c u n d a r ş i m u l t m a i larg,

în care o a m e n i i s u n t a p r o a p e fără a se vedea, o r b e ş t e , vocile nu

p o t fi d e c â t n u m ă r a t e , nu şi c â n t ă r i t e . Presa a lucrat , fără să o ştie,

la c r e a r e a puterii numărului şi la d i m i n u a r e a celei a caracteru lu i ,

d a c ă nu şi a inte l igenţe i .

Dintr-o dată, ea a supr imat condiţii le care făceau posibilă p u t e r e a

absolută a guvernanţi lor. Aceasta e r a favorizată într-o m ă s u r ă foarte

m a r e , într-adevăr, p r i n f r a g m e n t a r e a opiniei . Mai mul t , îşi găsea în


aceasta r a ţ i u n e a de a fi şi justificarea. Ce este o ţară ale cărei diferite

tegiuni, oraşe, târgur i nu s u n t legate î n t r e ele printr-o conşti inţă

i olectivă a unităţ i i de vederi? Este cu adevărat o n a ţ i u n e ? Este alt

ceva decât o expresie geografică sau cel m u l t politică? Da, este o

naţ iune, d a r n u m a i în sensul în care s u p u n e r e a politică a accstOl

diverse fracţiuni ale u n u i regat faţă de un s ingur c o n d u c ă t o r este

deja un î n c e p u t de naţ ional izare. în F r a n ţ a lui Filip cel Frumos, de

pildă, cu excepţ ia câtorva r a r e ocazii în care un pericol c o m u n pu

nea pe pr imul p lan al tu turor preocupări lor, în toate oraşele, în toate

11< imeniile vasale, acelaşi subiect de nelinişte generală, nu exista spirit

public, nu existau decât spirite locale, puse în mişcare fiecare de ideea

l< >r fixă sau p a s i u n e a lor part iculară. D a r regele, p r i n funcţ ionar i i

săi, c u n o ş t e a aceste stări de spirit a tât de diferite şi, a d u n â n d u - l e ,

1 1 1 cunoaşterea s u m a r ă pe care o avea d e s p r e ele şi care-i servea d r e p t

l u n d a m e n t al intenţ i i lor sale, le unifica astfel.

Unificare des tu l de fragilă, des tu l de imper fectă , făcându-1 pe

icge s ingurul c u n o s c ă t o r a l caracteru lu i c o m u n al p r e o c u p ă r i l e

l<xale. Şinele său e r a s ingurul c â m p al p ă t r u n d e r i i lor r e c i p r o c e .

( iând Stările G e n e r a l e se r e u n e a u , se făcea un n o u pas s p r e

această naţ iona l izare a opini i lor r e g i o n a l e şi c a n t o n a l e . Ele se

i 111 ersectau în m i n t e a fiecărui d e p u t a t , se r e c u n o ş t e a u ca asemănă-

loare sau diferi te, iar ţa ra î n t r e a g ă , cu ochi i î n d r e p t a ţ i s p r e

u p r e z e n t a n ţ i i săi, in teresându-se d e lucrăr i le lor într-o m i c ă

măsură, infinit m a i p u ţ i n d e c â t în zilele n o a s t r e , d ă d e a în acele

m o m e n t e , excepţ ional , spectacolul u n e i n a ţ i u n i conş t iente d e e a

11 isăşi. Iar această conşti inţă intermitentă, excepţ ională era, de altfel,

loarte vagă, foarte l e n t ă ş i obscură. Şedinţe le Stărilor nu e r a u pu

blice. In or ice caz, în lipsa presei, discursuri le nu e r a u p u b l i c e şi,

m lipsa poşte i chiar, scrisorile nu p u t e a u în locui lipsa ziarelor. în

(oncluzie, se ştia, p r i n ştiri mai m u l t sau m a i p u ţ i n d e n a t u r a t e ,

transmise d i n g u r ă î n gură, d u p ă s ă p t ă m â n i sau luni, p r i n călător i

i are m e r g e a u pe j o s sau călare, călugări vagabonzi, negustor i , că

Stările se r e u n i s e r ă ş i că e r a u p r e o c u p a t e de cutare sau c u t a r e

subiect, la asta r e d u c â n d u - s e totul.


Să observăm că m e m b r i i acestor a d u n ă r i , în t impul scurte lor ş i

r a r e l o r lor r e u n i u n i , formau, fiind l a r â n d u l lor u n g r u p local,

n u c l e u l u n e i opini i locale i n t e n s e , născută d i n c o n t a g i u n i l e inter-

p e r s o n a l e , d i n inf luenţe r e c i p r o c e . Şi, d a t o r i t ă acestui g r u p local

superior, temporar , electiv, g rupur i le locale inferioare, p e r m a n e n t e ,

e r e d i t a r e , c o m p u s e d i n p ă r i n ţ i sau d i n p r i e t e n i vechi în târgur i ş i

pe d o m e n i i , se s imţeau u n i t e într-un t o t efemer.

Dezvol tarea poştei , p r i n m u l t i p l i c a r e a c o r e s p o n d e n ţ e i p u b l i c e

î n t â i de t o a t e , pr ivate m a i a p o i - d e z v o l t a r e a d r u m u r i l o r , p r in

m u l t i p l i c a r e a c o n t a c t e l o r n o i i n t e r p e r s o n a l e - , dezvol tarea arma

t e l o r p e r m a n e n t e , c a r e a d u s la c u n o a ş t e r e a ş i f r a t e r n i z a r e a pe

aceleaşi c â m p u r i de l u p t ă a so ldaţ i lor d i n t o a t e provinci i le , în

sfârşit, dezvoltarea cursurilor, în u r m a iniţiativei de a a d u c e la cen-

li ui m o n a r h i c al naţ iuni i elita nobi l imii d i n t o a t e p u n c t e l e p ă m â n -

(ului, au avut ca efect dezvol tarea g r a d u a l ă a spir i tului publ ic . D a r

maşinii de scris îi va fi fost rezervat să realizeze p a r t e a cea m a i înal

tă a acestei i m p o r t a n t e o p e r e . Presei îi revine, o d a t ă a junsă la faza

de ziar, să facă n a ţ i o n a l , e u r o p e a n , cosmic or ice a s p e c t local care

a l tădată, o r i c a r e ar f i fost i n t e r e s u l său in t r insec , ar f i r ă m a s necu

n o s c u t d i n c o l o de o rază l imitată.

O „cr imă f r u m o a s ă " este c o m i s ă u n d e v a ; i m e d i a t p r e s a p u n e

s t ă p â n i r e pe subiect şi, p e n t r u o v r e m e , p u b l i c u l d i n F r a n ţ a , d i n

E u r o p a , d i n l u m e n u s e m a i o c u p ă d e c â t d e G a b r i e l l e B o m p a r d ,

de Praz in i sau de a facerea P a n a m a . Afacerea Lafarge, d a c ă vor

b i m d e o „cr imă d o m e s t i c ă " c o m i s ă p e f u n d a l u l u n u i castel d i n

L i m o u s i n , a fost u n a d i n t r e p r i m e l e d e z b a t e r i j u d i c i a r e c a r e a

p r i m i t d i n p a r t e a prese i p e r i o d i c e , deja a d u l t ă sau a d o l e s c e n t ă î n

a c e a v r e m e , o a t e n ţ i e n a ţ i o n a l ă . A c u m un secol ş i j u m ă t a t e , c ine

ar f i vorbi t de o a s e m e n e a c h e s t i u n e d i n c o l o de g r a n i ţ e l e reg iuni i

L i m o u s i n ? D a c ă s-a vorbi t de a facerea Calas ş i de a l te le de acelaşi

t ip este d i n p r i c i n a r e n u m e l u i i m e n s al lui Voltaire şi a in teresu lu i

ext ra judic iar pe c a r e î l a soc iau a c e s t o r cauze fa imoase pas iuni le

vremii : in teres d e l o c local, d impotr ivă, c u m n u s e p o a t e m a i gene

ral, î n t r u c â t e r a v o r b a , p e d r e p t s a u p e n e d r e p t , d e e r o r i


judecătoreşt i i m p u t a b i l e instituţii lor n o a s t r e , magistraturi i noastre

in î n t r e g i m e . Aş a s e m ă n a - o cu agi taţ ia n a ţ i o n a l ă suscitată în alte

v remur i d e a facerea templ ier i lor .

P u t e m af i rma că, p â n ă la Revoluţ ia F r a n c e z ă , nu a existai 0

Climă atât de f rumoasă de d r e p t c o m u n , nonpol i t ică, neexpli talalii

de sectari, p e n t r u c a r e să se f i exa l ta t î n t r e a g a F r a n ţ ă .

C r o n i c a j u d i c i a r ă , aşa c u m o c u n o a ş t e m , d i n nefer ic i te u n e l e

m e n t atât de i m p o r t a n t azi a l conş t i in ţe i colective, a l opinie i pu

blice, d e t e r m i n ă , fără nici o avert izare şi d i n p u r ă indiscreţ ie

i lezinteresată sau d i n curiozitate teatrală, c o n v e r g e n ţ a t i m p de săp-

Iamâni înt reg i a t u t u r o r privirilor n e n u m ă r a ţ i l o r spectatori împrăş-

liaţi, C o l o s s e u m i m e n s şi invizibil, că t re o d r a m ă cr iminală . Acest

s | K 'ctacol sângeros, cel mai indispensabil şi cel mai p a s i o n a n t d i n t r e

l i >ate p e n t r u p o p o a r e l e c o n t e m p o r a n e , e r a n e c u n o s c u t s trămoşi lor

noştri. Bunici i noş t r i au fost pr imi i care au î n c e p u t să-1 guste .

Să î n c e r c ă m să fim m a i exacţi. într-o m a r e societate divizată în

naţiuni, subdivizată în provincii, în d o m e n i i , în oraşe, a existat

î n t o t d e a u n a , c h i a r î n a i n t e a presei , o o p i n i e i n t e r n a ţ i o n a l ă care se

I rezea ia intervale m a r i de t i m p : s u b aceasta, o p i n i i n a ţ i o n a l e t o t

i n t e r m i t e n t e , d a r m a i frecvente; s u b acestea, o p i n i i r e g i o n a l e ş i

li icale a p r o a p e c o n t i n u e . Aici sunt straturile suprapuse ale spiritului

public. N u m a i p r o p o r ţ i a acestor diverse s t ratur i , c a i m p o r t a n ţ ă ,

Ca dens i ta te , a variat cons iderabi l şi este u ş o r de cons ta ta t în ce

sens. Cu cât î n a i n t ă m în t i m p , cu a tâ t o p i n i a locală este m a i d o m i

nantă . N a ţ i o n a l i z a r e a t r e p t a t ă ş i i n t e r n a ţ i o n a l i z a r e a c h i a r m a i

susţ inută a spir i tului publ ic au fost o p e r a j u r n a l i s m u l u i .

J u r n a l i s m u l este o p o m p ă care r idică a p a p r i n p r e s i u n e ş i aspi

ră informaţi i , iar acestea, p r imi te d i n toate colţuri le g lobului , în

fiecare d i m i n e a ţ ă , sunt, ch iar în aceeaşi zi, r ă s p â n d i t e în t o a t e

punctele globului în ceea ce au sau p a r a avea mai interesant p e n t r u

ziarist, legat de scopul pe care-1 u r m ă r e ş t e ş i în funcţie de interesu l

pe care-1 r e p r e z i n t ă . în real i tate, informaţi i le sale s u n t impulsur i

din ce în ce m a i irezistibile. Ziarele au î n c e p u t p r i n a e x p r i m a


opinia , la î n c e p u t o o p i n i e locală a u n o r g r u p u r i privilegiate, o

c u r t e , un p a r l a m e n t , o capitală, ale c ă r o r c a n c a n u r i , discuţii, dis

cursur i le r e p r o d u c e a ; au sfârşit p r i n a c o n d u c e , a p r o a p e d u p ă bu

n u l lor plac, ş i p r i n a m o d e l a opinia , d i c t â n d cea m a i m a r e parlc

a subiecte lor c o t i d i e n e ale d iscursur i lor şi conversaţii lor.

N u v o m şti, n u n e v o m p u t e a i m a g i n a n i c i o d a t ă î n c e măsurii

ziarul a t rans format, a î m b o g ă ţ i t în acelaşi timp şi a nivelat, a uni/i

cat în spaţiu şi a diversificat în timp conversaţ i i le indivizilor, chiar

a le a c e l o r a c a r e n u citesc ziare, d a r c a r e , d i s c u t â n d c u cit i tori d r

ziare, s u n t obl igaţ i să a d o p t e g â n d u r i l e de î m p r u m u t . Este sufi

c i e n t u n t o c p e n t r u a p u n e î n m i ş c a r e m i l i o a n e d e g lasuri .

P a r l a m e n t e l e de dinainte de presă d i fereau a t â t de p r o f u n d dl

p a r l a m e n t e l e de după presă î n c â t p a r e că nu au în c o m u n decâl

n u m e l e . Difereau p r i n or ig ine, p r i n n a t u r a m a n d a t u l u i lor, prin

funcţ ionare, p r i n î n t i n d e r e a ş i eficienţa acţ iuni i lor. î n a i n t e de apa-

riţia presei, d e p u t a ţ i i Cortes-urilor, ai Dietelor, ai Stări lor Genera le

nu p u t e a u să-şi e x p r i m e op in ia , p e n t r u că ea nu exista încă; e i nu

e x p r i m a u d e c â t opini i locale, de o cu to tu l altă n a t u r ă , d u p ă cum

ştim, sau tradiţ i i n a ţ i o n a l e . Aceste a d u n ă r i nu e r a u d e c â t o j u x t a

p u n e r e d e o p i n i i e t e r o g e n e , l ega tă d e p r o b l e m e p a r t i c u l a r e ş i

diferite, ş i care , p e n t r u p r i m a dată , învăţau să-şi g e s t i o n e z e diso

n a n ţ e l e sau a c o r d u r i l e . Aceste o p i n i i locale î m p r u m u t a u astfel

u n e l e de la altele o conş t i in ţă la r â n d u l ei locală, m ă r g i n i t ă , caic

n u s t ră lucea d e c â t î n oraşu l î n c a r e aveau loc aces te r e u n i u n i .

Astfel, c â n d acest oraş e r a o capitală, ca L o n d r a sau Paris, consi

liul său m u n i c i p a l p u t e a să se c r e a d ă a u t o r i z a t să rivalizeze în

i m p o r t a n ţ ă cu C a m e r a Deputaţi lor, ceea ce explică, în t impul Revo

luţiei Franceze, pretenţ i i le exorb i tante ale C o m u n e i d i n Paris, care

î n f r u n t a sau subjuga A d u n a r e a Const i tuantă , A d u n a r e a Naţ ională,

Convenţ ia . P e a t u n c i , presa, lipsită d e ar ipi le i m e n s e p e c a r e căile

ferate ş i telegraful i le-au dat , nu p u t e a p u n e p a r l a m e n t u l în legă

t u r ă r a p i d ă ş i d i r e c t ă d e c â t c u o p i n i a par iz iană. î n p r e z e n t , graţie

presei adul te , or ice p a r l a m e n t e u r o p e a n se află în c o n t a c t c o n t i n u u

ş i i n s t a n t a n e u , în re laţ ie vie de a c ţ i u n e ş i de r e a c ţ i u n e r e c i p r o c e ,


I «inia nu n u m a i a u n u i s ingur m a r e oraş , ci a ţării în t reg i , p e n -

I H I i are este î n acelaşi t i m p u n a d i n t r e manifes tăr i ş i u n a d i n t r e

«lluiulentele pr inc ipa le , og l indă c u r b a ş i og l indă înflăcărată. In lor

I d e t e r m i n e spiritele locale şi d i s t incte să se j u x t a p u n ă , ea ren

fl'lflc să î n t r e p ă t r u n d ă expresi i le m u l t i p l e , faţetele variate ale ace

Im.işi spirit n a ţ i o n a l .

Vechile p a r l a m e n t e e r a u g r u p u r i d e m a n d a t e e t e r o g e n e ,

| i | ţ a i c d e i n t e r e s e , d e d r e p t u r i , d e p r i n c i p i i d i s t i n c t e ; noile

pai l a m e n t e s u n t g r u p u r i d e m a n d a t e o m o g e n e , c h i a r d a c ă s u n t

i nnl iadictor i i , a v â n d p r e o c u p ă r i i d e n t i c e ş i c o n ş t i e n t e de iden-

in.iica lor. în plus, d e p u t a ţ i i de a l t ă d a t ă e r a u diferiţi î n t r e e i p r i n

11 I I i I I ulari tăţ i le o r i g i n a l e a le m o d a l i t ă ţ i l o r de a f i aleşi, t o a t e fon-

1111 c pe p r i n c i p i u l inegal i tăţ i i şi al d e o s e b i r i l o r e lec tora le d i n t r e

diverşii indivizi, pe c a r a c t e r u l e m i n a m e n t e p e r s o n a l a l d r e p t u l u i

l a voi. P u t e r e a n u m ă r u l u i nu e r a î n c ă n ă s c u t ă sau r e c u n o s c u t ă

i a legitimă; şi, t o c m a i d i n acest motiv, în d e l i b e r ă r i l e a d u n ă r i l o r

i i Iii alese, s i m p l a major i ta te n u m e r i c ă nu e r a privită de n i m e n i

I I d â n d forţă de lege.

111 statele cele meii „înapoiate", u n a n i m i t a t e a e r a cerută, iar voinţa

111111 n ir deputaţ i lor mai puţ in u n u l era considerată u n eşec pr in opo-

i(u cu unicu l diz ident . Astfel, nici p e n t r u r e c r u t a r e a r e p r e z e n t a n

ţilor, nici p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a lor, l e g e a n u m ă r u l u i n u e r a

I I începută, ş i nici n-ar f i p u t u t să fie, î n a i n t e a înfloririi prese i ş i a

generalizării opiniei . D u p ă aceasta, or icare altă lege este de n e c o n -

i ipiit; în c iuda t u t u r o r pericolelor şi a t u t u r o r absurdităţi lor pe care

le implică, sufragiul universal se i m p u n e peste tot, pas cu pas, aştep

tai id să aibă el însuşi în ţe lepciunea de a se reforma; şi, în ciuda obiec-

(iilor evidente, se a d m i t e că toate l u m e a t r e b u i e să se încl ine în faţa

i clei mai grave decizii ratificate de major i tatea voturi lor plus u n u l .

Sufragiul universal ş i a t o t p u t e r n i c i a major i tă ţ i lor p a r l a m e n t a r e

11ii au fost posibi le d e c â t p r i n a c ţ i u n e a s u s ţ i n u t ă ş i c o n c e r t a t ă a

presei, c o n d i ţ i e sine qua non a u n e i m a r i d e m o c r a ţ i i n ive la toare;

nu vorbesc d e s p r e o d e m o c r a ţ i e restrânsă, l imitată de zidurile u n e i

cetăţi greceşt i s a u a le u n u i c a n t o n e lveţ ian.


Diferenţele pe care t o c m a i le-am indicat explică o alta, respectiv

suverani ta tea p a r l a m e n t e l o r de după apariţia presei şi pe c a r e parla

m e n t e l e de dinainte de apariţia presei n-au p u t u t s-o p r e t i n d ă nicio

dată . Ele n-au p u t u t f i egale, a p o i s u p e r i o a r e regelui , d e c â t atunci

c â n d au i n c a r n a t la fel de b i n e ca acesta, a p o i ş i m a i b i n e , conşti

in ţa n a ţ i o n a l ă , a c c e n t u a t ă p r i n e x p r i m a r e a o p i n i e i ş i a voinţei

g e n e r a l e deja n ă s c u t e , care par t ic ipă, ca să s p u n e m aşa, la delibe

rări le lor, ş i t răi tă în s t rânsă u n i u n e cu ele, d e c â t a t u n c i c â n d

m o n a r h u l n-a m a i p u t u t c o n t i n u a s ă s p u n ă c ă este u n i c a sau cea

m a i p e r f e c t ă r e p r e z e n t a r e a lor. Atâta t i m p c â t aceste condi ţ i i nu

au fost îndep l in i te - ş i nu s u n t în p e r i o a d a mar i lor state d e c â t d u p ă

a f i rmarea j u r n a l i s m u l u i - , a d u n ă r i l e cele m a i p o p u l a r e , ch iar p e

t i m p de revoluţie, nu reuşesc să convingă p o p o a r e l e , nici să se con

vingă pe s ine că d i s p u n de p u t e r e a suverană; ş i în p r e z e n ţ a u n u i

rege învins, d e z a r m a t , la c h e r e m u l lor, se p a r e , le v e d e m căzând

cu el la învoială în m o d respectuos , c o n s i d e r â n d u - s e fericite să ob

ţină de la el, de la un loan-fâră-de-Ţară, de e x e m p l u , ca o concesie,

o cartă, r e c u n o s c â n d astfel, nu d i n superstiţ ie, ci p r i n r a ţ i u n e , prin-

tr-o r a ţ i u n e a logicii sociale p r o f u n d e şi ascunse, n e c e s i t a t e a pre-

rogativului său. Monarhi i le de d i n a i n t e de presă p u t e a u ş i t rebuiau

să f ie m a i m u l t sau m a i p u ţ i n abso lute , in tangib i le ş i sacre, p e n t r u

c ă r e p r e z e n t a u u n i t a t e a naţ iona lă ; d u p ă apari ţ ia presei , e le n u mai

p o t f i astfel, p e n t r u că u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă s-a real izat d i n c o l o de

ele ş i m a i b i n e d e c â t p r i n ele. Pot, totuşi, subzista, d a r la fel de dife

r i te d e m o n a r h i i l e d e a l tădată p e c â t s u n t p a r l a m e n t e l e c o n t e m

p o r a n e faţă d e p a r l a m e n t e l e d i n t recut . M o n a r h u l d e a l tădată avea

m e r i t u l s u p r e m de a constitui u n i t a t e a şi conşt i inţa naţ iuni i ; m o n a r

h u l de astăzi nu m a i p o a t e avea altă r a ţ i u n e de a f i d e c â t exprimând

această u n i t a t e const i tu i tă d i n c o l o d e e l p r i n c o n t i n u i t a t e a u n e i

opini i n a ţ i o n a l e c o n ş t i e n t e de ea însăşi ş i conformându-i-se sau

adaptându-i-se fără să i se aservească.

P e n t r u a t e r m i n a cu ro lu l social a l presei , nu d a t o r ă m delimi

t a r e a n e t ă ş i m a i largă, s e n t i m e n t u l n o u ş i m a i p r e g n a n t a l naţ io

nal i tăţ i lor c a r e caracter izează politic e p o c a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă


mai ales m a r i l o r p r o g r e s e ale presei? Nu ea a făcut să se dezvolte,

0 dată cu i n t e r n a ţ i o n a l i s m u l n o s t r u , n a ţ i o n a l i s m u l n o s t r u , care

| ilire să f ie n e g a r e a acestuia, d a r ar p u t e a să f ie la fel de b i n e com-

| ilcmenUil său? D a c ă naţ ional i smul t o t m a i m a r e , în locul loialităţii

m decl in, a d e v e n i t n o u a f o r m ă a p a t r i o t i s m u l u i n o s t r u , nu

l icbuie să r i d i c ă m în slăvi această p u t e r e ter ibi lă ş i f ecundă? Am

putea f i surpr inş i să v e d e m , pe m ă s u r ă ce statele se a m e s t e c ă ş i se

imită u n e l e pe altele, se asimilează ş i se unifică d i n p u n c t de v e d e r e

moral, că d e m a r c a ţ i a naţ ional i tă ţ i lor d e v i n e e v i d e n t ă ş i opoziţ i i le

lor a p a r c a i reconci l iabi le . N u î n ţ e l e g e m , l a p r i m a v e d e r e , acest

irast d i n t r e secolul al XlX-lea naţ iona l i s t şi cosmopol i t i smul

n i o l u l u i p r e c e d e n t . D a r acest rezultat, a p a r e n t paradoxa l , este cel

mai logic posibil . în t i m p ce s c h i m b u l de mărfur i , de idei, de

exemple de toate t ipur i le se p u n e a în m i ş c a r e ş i se mult ipl ica î n t r e

popoare le vecine sau î n d e p ă r t a t e , s c h i m b u l ide i lor î n t r e indivizii

aceluiaşi p o p o r v o r b i n d aceeaşi l imbă, în part icular, p r o g r e s a î n c ă

ţi mai rapid, d a t o r i t ă ziarelor. Astfel, deşi diferenţa absolutădintre

naţiuni s-a d i m i n u a t , d i fe renţa lor relativă şi c o n ş t i e n t ă a crescut .

Să observăm că l imitele geografice ale naţ ional i tăţ i lor, în v r e m e a

noastră, t i n d să se c o n f u n d e d i n ce în ce m a i m u l t cu cele ale

limbilor p r i n c i p a l e . Există state în c a r e l u p t a d i n t r e l imbi ş i l u p t a

d intre naţ ional i tă ţ i r e p r e z i n t ă u n u l ş i acelaşi lucru . Motivul este

1 a presa a reactivat s e n t i m e n t u l n a ţ i o n a l şi că r ă s p â n d i r e a cu ade

vărat eficientă a z iare lor se opreş te la f ront ie re le i d i o m u l u i în c a r e

sunt scrise.

Influenţa cărţii, care a precedat-o pe c e a a ziarului şi care a fost

d o m i n a n t ă în secolul a l XVIII-lea, ca ş i în a l XVII-lea. nu p u t e a

feri >duce aceleaşi efecte; p e n t r u că, d a c ă o car te îi făcea să s imtă pe

loţi cei care o c i teau în aceeaşi l i m b ă i d e n t i t a t e a lor f i lologică, nu

mai era vorba acolo de chest iuni actuale şi p a s i o n a n t e în acelaşi t i m p

I icntru toţi. Existenţa naţ ională este foarte b i n e atestată de literaturi,

dar ziarele s u n t cele care favorizează viaţa na ţ iona lă , care r id ică

mişcările de a n s a m b l u ale spir i telor ş i a le vo inţe lor în fluctuaţiile

l< >r g r a n d i o a s e c o t i d i e n e . în loc să-şi e x t r a g ă c e e a ce o interesează,


ca ziarul, d i n actual i ta tea c o n c r e t ă a aces tor informaţi i , car tea se

c o n c e n t r e a z ă m a i m u l t pe caracteru l generalşi abstract a l idei lor pe

care l e a d u c e . Este, deci , m a i î n m ă s u r ă s ă nască u n c u r e n t uma

nitar, c u m a fâcut-o l i teratura secolului al XVIII-lea, d e c â t un c u r e n t

n a ţ i o n a l sau ch iar i n t e r n a ţ i o n a l . Căci i n t e r n a ţ i o n a l u l ş i u m a n i t a r u l

s u n t d o u ă lucrur i diferite: o federaţ ie e u r o p e a n ă , aşa c u m interna

ţionaliştii noş t r i şi-o p o t i m a g i n a în sensul cel m a i pozitiv, nu are

nimic în c o m u n cu „umani ta tea" divinizată de enciclopedişti , în pri

vinţa căreia Auguste C o m t e s-a e x p r i m a t deja într-o m a n i e r ă dog

matică. D r e p t u r m a r e , t r e b u i e să ne g â n d i m că superior i tăţ i i cărţii

faţă de ziar în e d u c a r e a opinie i î i c o r e s p u n d e caracterul cosmopolil

ş i abstract al t e n d i n ţ e l o r spiri tului publ ic în m o m e n t u l în care a

î n c e p u t Revoluţia de la 1789.

Conversaţia

Am a r u n c a t o p r i m ă privire, n e s t r u c t u r a t ă ş i r a p i d ă , a supra

subiectu lu i n o s t r u , p e n t r u a oferi o i d e e d e s p r e c o m p l e x i t a t e a sa.

D u p ă ce am definit opinia , am insistat m a i ales în a a r ă t a rapor

turi le sale c u presa. D a r p r e s a n u este d e c â t u n a d i n t r e cauzele

o p i n i e i - ş i u n a d i n t r e cele m a i r e c e n t e . D a c ă am studiat-o mai

întâ i , a m făcut-o p e n t r u c ă este c e a m a i ev identă . D a r t r e b u i e s ă

s t u d i e m a c u m , m a i p e larg, r ă m â n â n d u n d o m e n i u n e e x p l o r a l

încă, factorul o p i n i e i pe care l-am r e c u n o s c u t deja a f i cel mai

c o n t i n u u ş i cel m a i universal, m i c u l său izvor invizibil care curge

în or ice t imp ş i în or ice loc cu un d e b i t inegal : conversaţ ia. Mai

întâ i , conversaţ ia u n e i elite. într-o scrisoare a lui D i d e r o t către

Necker, în 1775, am găsit această definiţ ie foarte corectă : „Opinia,

acest m o b i l a căru i forţă, în b i n e ş i în r ă u , o c u n o a ş t e m , nu este,

l a or ig ine, d e c â t efectul u n u i n u m ă r m i c d e o a m e n i c a r e vorbesc

d u p ă ce au g â n d i t ş i care formează fără î n c e t a r e , în diferite p u n c t e

ale societăţii, c e n t r e de ins t ru i re de u n d e e ror i l e ş i adevărur i le

r a ţ i o n a l e câştigă t e r e n d i n a p r o a p e î n a p r o a p e p â n ă l a u l t imele


limite ale cetăţi i în care acestea se stabilesc ca l i teră de lege". Dacă

im am discuta, ziarele nu ar reuş i să a p a r ă - ş i în această ipoteză

nu p u t e m c o n c e p e p u b l i c a r e a l o r - , n-ar exerc i ta nici o a c ţ i u n e

durabi lă şi p r o f u n d ă a s u p r a spiritelor, ar f i ca o c o a r d ă vibranta

Iară gâtul viorii; d impotr ivă, în lipsa z iare lor şi ch ia r a discursului .

(< inversaţia, dacă, fără aceste a l imente , reuşeşte să progreseze, ceea

ce este la fel de g r e u de c o n c e p u t , ar p u t e a pe t e r m e n l u n g să supli

nească într-o a n u m i t ă m ă s u r ă r o l u l social al t r i b u n e i şi al presei

< ,i fo rmatoare de o p i n i e .

Prin conversaţ ie în ţe leg or ice d ia log fără util itate d i rectă şi ime

diată, în care se vorbeş te m a i ales p e n t r u a se vorbi, d i n p l ă c e r e ,

in joacă, d i n p o l i t e ţ e . Această definiţ ie e x c l u d e d i n subiectu l nos

t r u i n t e r o g a t o r i i l e j u d i c i a r e , tratat ivele d i p l o m a t i c e sau c o m e r

ciale, concil i i le sau c h i a r c o n g r e s e l e ştiinţifice, deşi t o a t e a b u n d ă

iu discuţii super f lue . Ea nu e x c l u d e flirtul m o n d e n , nici discuţi i le

a m o r o a s e î n g e n e r a l , î n c i u d a t r a n s p a r e n ţ e i f recvente a s c o p u l u i

li >I care nu le î m p i e d i c ă să fie p lăcute p r i n ele însele. Ea c u p r i n d e ,

de altfel, t o a t e î n t r e v e d e r i l e de l u x î n t r e b a r b a r i c h i a r ş i î n t r e săl

batici. D a c ă nu m-aş o c u p a d e c â t de conversaţ ia polit icoasă ş i culti

vată ca de o a r t ă specială, n-ar t r e b u i să c o b o r în t i m p , cel p u ţ i n

din ant ich i ta tea clasică î n c o a c e , ş i aş p u t e a să mă limitez î n c e p â n d

din secolul al XV-lea în Italia, al XVI-lea sau al XVII-lea în F r a n ţ a ,

apoi în Anglia, a l XVIII-lea în G e r m a n i a . Dar, cu m u l t t i m p î n a i n -

lea d e s c h i d e r i i acestei flori estet ice a civilizaţiilor, p r i m i i săi m u -

f rur i au î n c e p u t să se a r a t e pe a r b o r e l e l imbii; şi, c h i a r d a c ă s u n t

mai p u ţ i n proli f ice în rezu l ta te vizibile d e c â t discuţi i le u n e i el ite,

întâlniri le cu s c o p u r i pract ice ale pr imit iv i lor nu au o i m p o r t a n ţ ă

si (da lă m a i mică .

C u e x c e p ţ i a d u e l u l u i , n u m a i a t u n c i c â n d d i s c u t ă m c u c ineva

i i a c o r d ă m t o a t ă a t e n ţ i a de care s u n t e m capabil i . Acesta este efec-

lul cel m a i c o n s t a n t , cel m a i i m p o r t a n t ş i cel mai p u ţ i n r e m a r c a t

al conversaţ ie i . Ea m a r c h e a z ă a p o g e u l atenţiei spontane^ pe c a r e

1. S e c u n o s c s t u d i i l e c l a r e şi p r o f u n d e a l e dlui R i b o t d e s p r e „atenţia s p o n

t a n ă " , a c ă r e i i m p o r t a n ţ ă a d e m o n s t r a t - o .


o a m e n i i şi-o a c o r d a u r e c i p r o c ş i p r i n care i n t e r a c ţ i o n a u cu infmil

m a i m u l t ă p r o f u n z i m e d e c â t în o r i c e re la ţ ie socială. Făcându-i să

se a p r o p i e u n i i de alţii, î i d e t e r m i n ă să c o m u n i c e pr int r-o a c ţ i u n e

p e cât d e irezistibilă, p e a t â t d e i n c o n ş t i e n t ă . Este, d r e p t u r m a r e ,

a g e n t u l cel m a i p u t e r n i c a l imitaţ ie i , a l p r o p a g ă r i i s e n t i m e n t e l o r ,

a l idei lor, a l m o d u r i l o r d e a c ţ i u n e . U n discurs a n t r e n a n t n

a p l a u d a t este a d e s e a m a i p u ţ i n sugestiv, p e n t r u c ă m ă r t u r i s e ş l c

i n t e n ţ i a ce lui c a r e î l p r o n u n ţ ă . I n t e r l o c u t o r i i a c ţ i o n e a z ă uni t

a s u p r a celor la l ţ i 1 , de foar te a p r o a p e , p r i n t imbrul vocii, prirf

privire, f iz ionomie, pasele m a g n e t i c e ale gestur i lor ş i nu d o a r prin

l imbaj . S e s p u n e p e d r e p t c u v â n t d e s p r e u n b u n v o r b i t o r c ă este

un vrăjitor, în sensul m a g i c a l cuvântu lu i . Conversaţ i i le telefonice,

î n care c e a m a i m a r e p a r t e a a c e s t o r e l e m e n t e d e i n t e r e s lipseşte,

au caracter i s t ica de a f i p l ict is i toare, c â n d nu s u n t p u r ut i l i tare.

Să schi ţăm pe scurt ps ihologia sau, m a i degrabă, ca să s p u n e m

aşa, sociologia conversaţiei. C a r e s u n t varietăţi le sale? C a r e au fost

fazele sale succesive, istoria sa, evoluţia sa? C a r e s u n t cauzele şi care

s u n t efectele sale? Care s u n t relaţiile sale cu p a c e a socială, cu

dragostea, cu t ransformări le limbii, ale moravuri lor, ale literaturii?

Fiecăruia d i n t r e aceste aspecte ale u n u i subiect a tâ t de vast i-ar 11

n e c e s a r u n v o l u m . D a r n u p u t e m avea p r e t e n ţ i a d e a l e epuiza.

Conversaţ i i le diferă m u l t î n funcţ ie d e n a t u r a c e l o r care vor

besc, d e g r a d u l lor d e cu l tură , d e situaţia lor socială, d e originea

lor r u r a l ă sau u r b a n ă , d e o b i ş n u i n ţ e l e lor profes iona le , d e religia

lor. Ele di feră ca subiecte de discuţie, ca t o n , ca c e r e m o n i a l , ca

r a p i d i t a t e de e locuţ ie , ca d u r a t ă . S-a m ă s u r a t viteza m e d i e a

1 . D e s p o ţ i i o ş t i u f o a r t e b i n e . P r i n u r m a r e , e i s u p r a v e g h e a z ă c u o gr i jă n e î n

c r e z ă t o a r e î n t â l n i r i l e s u p u ş i l o r l o r ş i î i î m p i e d i c ă p e c â t p o s i b i l s ă d i s c u t e î n t r e

e i . S t ă p â n e l o r a u t o r i t a r e a l e c a s e l o r n u l e p l a c e să-şi v a d ă s e r v i t o r i i v o r b i n d

c u s e r v i t o r i s t r ă i n i , p e n t r u c ă ş t i u c ă a s t f e l „li s e u r c ă l a c a p " . D i n t i m p u l lui

C a t o c e l B ă t r â n , d o a m n e l e r o m a n e s e î n t â l n e a u p e n t r u a s p o r o v ă i , i a r c e n z o

r u l t e m u t n u v e d e a c u o c h i b u n i a c e s t e m i c i c e r c u r i f e m i n i n e , a c e s t d e z m ă ţ

d e s a l o a n e feministe. î n s f a t u r i l e c ă t r e i n t e n d e n t u l s ă u , î i s p u n e a c e s t u i a , î n l

l e g ă t u r ă c u n e v a s t a l u i : „Să-ţi ş t i e d e f r i c ă , s ă n u i u b e a s c ă p r e a t a r e l u x u l , să-şi

v a d ă c â t m a i p u ţ i n p o s i b i l v e c i n e l e ş i a l t e f e m e i " .


mersului p i e t o n i l o r în diversele capi ta le ale lumii , iar statisticile

care s-au publicat au arătat inegal i tatea des tu l de m a r e d i n t r e aces

te viteze, p r e c u m şi c o n s t a n ţ a fiecăreia d i n t r e ele. S u n t convins că,

dacă le-am c o n s i d e r a în acelaşi m o d , am p u t e a la fel de b i n e să

m ă s u r ă m r a p i d i t a t e a de e locuţ ie p r o p r i e f iecărui oraş şi am găsi <>

foarte inegală d e la u n oraş la altul, ca şi d e la u n sex la altul, Se

pare că, pe m ă s u r ă ce ne civilizăm m a i m u l t , m e r g e m ş i vorbim

din ce în ce mai r e p e d e . în Călătorie în Japonia (Voyage au Japon),

dl Beîlessort n o t e a z ă „kntoarea conversaţiilor japoneze, mişcări le

, .ipului, corpur i le imobi le î n g e n u n c h i a t e î n j u r a i sobei". Toţi călă

torii au r e m a r c a t , de a s e m e n e a , v o r b i r e a l e n t ă a a rab i lor şi a a l tor

I II >poare primitive. în viitor p o p o a r e l e vor vorbi lent sau rapid? Voi

vorbi rapid, probabi l , d a r ar m e r i t a os tenea la , c r e d . ca subiectu l

nostru să fie t ra ta t cu o precizie n u m e r i c ă , s tudiul pe m a r g i n e a

lui d u c â n d la un fel de psiho-fizică socială. P e n t r u m o m e n t , însă,

e lemente le lipsesc.

Conversaţia a r e cu to tu l alt t o n , ch iar un alt r i tm, î n t r e in fer ior

•j super ior sau î n t r e egali - î n t r e r u d e sau î n t r e străini -, î n t r e per

soane de acelaşi sex sau î n t r e b ă r b a ţ i ş i femei . Conversaţ i i le

dintr-un oraş m i c î n t r e c o n c e t ă ţ e n i i care s u n t legaţi u n i i de alţii

pi'in amiciţi i e r e d i t a r e s u n t ş i t r e b u i e să fie m u l t diferite de con

versaţiile d intr-un oraş m a r e , î n t r e o a m e n i instruiţ i care se c u n o s c

foarte p u ţ i n . Şi u n i i ş i ceilalţi vorbesc d e s p r e c e e a ce este m a i cu-

i ioscut ş i mai c o m u n în t re ei, în m a t e r i e de idei. N u m a i că lucruri le

cunoscute celor d i n u r m ă l e s u n t c o m u n e , d i n m o m e n t c e n u s e

i unosc p e r s o n a l , u n e i m u l ţ i m i de alte p e r s o a n e : de aici t e n d i n ţ a

lor de a vorbi d e s p r e subiecte g e n e r a l e , de a discuta idei de i n t e r e s

general, în t i m p ce p r i m i i nu au ide i c a r e să le fie m a i c o m u n e ş i

iu acelaşi t imp m a i c u n o s c u t e d e c â t part icular i tăţ i le vieţii ş i ale

caracterului a l tor p e r s o a n e pe care le c u n o s c : de aici înc l inaţ ia lor

spre bâr fă ş i spre d e n i g r a r e . D a c ă în cercur i le cultivate ale capi-

lalelor se bârfeşte m a i p u ţ i n , asta nu este p e n t r u că r ă u t a t e a sau

maliţiozitatea s u n t m a i mici; d a r o a m e n i i găsesc aici m a i g r e u

mater ia p r i m ă , cu c o n d i ţ i a să nu se exerc i te , c e e a ce se î n t â m p l ă


adesea, a s u p r a p e r s o n a j e l o r pol i t ice c u n o s c u t e sau a s u p r a cele

brităţ i lor teatrale . Aceste sporovăielipublice nu s u n t s u p e r i o a r e sporo-

văielilorprivate cărora le ţin locul d e c â t p r i n aceea că ele interesează,

d i n nefer ic i re, u n n u m ă r m a i m a r e d e o a m e n i .

L ă s â n d la o p a r t e m u l t e distincţi i s e c u n d a r e , să d i s t i n g e m îna

i n t e d e t o a t e conversaţia-luptă d e conversaţ ia-schimb, discuţia d e

i n f o r m a r e a r e c i p r o c ă . Este n e î n d o i e l n i c , c u m v o m vedea, c ă cea

de a d o u a se dezvoltă în d e t r i m e n t u l p r i m e i . La fel se î n t â m p l ă în

cursul vieţii indiv idului care , f i ind nevoi t să d i scute şi să se b a t ă în

t i m p u l a d o l e s c e n ţ e i şi al tinereţii sale, evită c o n t r a d i c ţ i a şi caută

a c o r d u l ide i lor cu cât î n a i n t e a z ă în vârstă.

Să r e m a r c ă m , de a s e m e n e a , conversaţ ia o b l i g a t o r i e - c e r e m o

nial cu regul i ş i r i tua l - de conversaţ ia facultativă. C e a d i n u r m ă

n u a r e loc, î n g e n e r a l , d e c â t î n t r e egali. I a r ega l i ta tea o a m e n i l o r

îi favorizează progresul , î n m ă s u r a î n care c o n t r i b u i e la micşorarea

d o m e n i u l u i celui la l t . N u e n i m i c m a i g r o t e s c , d a c ă n u a r c

explicaţi i i s torice, d e c â t obl igaţ ia i m p u s ă f u n c ţ i o n a r i l o r pr in

d e c r e t e , o a m e n i l o r p r i n convenţ i i , de a-şi face vizite p e r i o d i c e în

t i m p u l c ă r o r a , aşezaţi î m p r e u n ă , s u n t obl igaţ i t i m p d e o j u m ă t a t e

de o r ă sau o o r ă să-şi t o r t u r e z e spir i tul p e n t r u a vorbi fără a-şi

s p u n e n i m i c sau p e n t r u a-şi s p u n e c e e a ce nu g â n d e s c ş i a nu-şi

s p u n e c e e a c e g â n d e s c . A c c e p t a r e a universa lă a u n e i a s e m e n e a

c o n s t r â n g e r i n u p o a t e f i în ţe leasă d e c â t d a c ă m e r g e m l a origini le

sale. P r i m e l e vizite făcute o a m e n i l o r i m p o r t a n ţ i , şefilor, de căt re

infer iori i lor, s u z e r a n i l o r de că t re vasalii lor, aveau ca o b i e c t pr in

cipal a d u c e r e a d e d a r u r i , l a î n c e p u t s p o n t a n e ş i n e r e g u l a t e , mai

târz iu c u t u m i a r e ş i p e r i o d i c e , d u p ă c u m a arătat-o d i n p l i n Her-

b e r t S p e n c e r ; şi, în acelaşi t imp, e r a n o r m a l ca acestea să fie ocazia

u n e i î n t â l n i r i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n scur te , c o n s t â n d î n com

p l i m e n t e h i p e r b o l i c e d e o p a r t e , î n m u l ţ u m i r i p r o t e c t o a r e d e

cealaltă. 1 In acest caz conversaţia nu este d e c â t accesoriul cadoului

1 . T r a d i ţ i i l e v i z i t e l o r ş i a l e c a d o u r i l o r s u n t l e g a t e î n t r e e l e ; p a r e p r o b a b i l c ă

v iz i ta n u a f o s t d e c â t c o n s e c i n ţ a n e c e s a r ă a c a d o u l u i . V i z i t a r e p r e z i n t ă , î n m a r e ,

s u p r a v i e ţ u i r e a . C a d o u l e r a , l a o r i g i n e , r a ţ i u n e a s a d e a f i ş i e a i-a s u p r a v i e ţ u i t .


l i este î n c ă î n ţ e l e a s ă astfel de m u l ţ i ţ ă r a n i d i n r e g i u n i l e m a i îna

poiate în rapor tur i l e lor cu p e r s o a n e l e u n e i clase super ioare . Puţ in

Câte p u ţ i n , aceste d o u ă e l e m e n t e ale vizitelor arha ice s-au disorial ,

Cadoul d e v e n i n d impozi t , iar î n t â l n i r e a dezvol tându-se s e p a r a i ,

d a i nu fără a păstra, ch iar î n t r e egali, ceva d i n caracterul său cerc

inonial de a l t ă d a t ă . De aici aces te f o r m u l e ş i formali tăţ i sac ia

m e n t a l e p r i n c a r e î n c e p e şi se î n c h e i e or ice conversaţ ie . In ciuda

variantelor lor, t o a t e e x p r i m ă o grijă foar te vie a ex i s tenţe i p r e

ţioase a celui c ă r u i a i se vorbeş te sau o d o r i n ţ ă i n t e n s ă de a-1 reve

dea. Aceste f o r m u l e ş i formali tăţ i , c a r e se t o t scurtează, d a r c a r e

i a m â n cadrul p e r m a n e n t al conversaţiei, î i i m p r i m ă acesteia speci-

licul u n e i a d e v ă r a t e instituţi i sociale.

O altă o r i g i n e a conversaţ i i lor obl igator i i t r e b u i e să fi fost plic-

lisul p r o f u n d pe care s i n g u r ă t a t e a î l i n d u c e a o m u l u i pr imit iv şi,

in genera l , analfabeţi lor, c â n d aveau timp liber. Infer ioru l îşi face

isll'el o d a t o r i e d i n a m e r g e , c h i a r fără c a d o u , să ţ ină c o m p a n i e

super iorului şi să d iscute cu el p e n t r u a-i a l u n g a plictisul. P r i n

această or ig ine, ca ş i p r i n cealaltă, c a d r u l r i tual ic al î n t â l n i r i l o r

impuse se expl ică fără p r o b l e m e .

în c e e a ce priveşte conversaţi i le facultative, sursa lor se află în

i n a c t e r u l social al o m u l u i care , d i n t o a t e t impurile, a e r u p t în dis

cuţii l ibere în c o n t a c t u l cu s e m e n i i ş i cu p r i e t e n i i .

I 'entru că am ajuns să a t i n g e m subiectu l evoluţiei conversaţiei,

1 1 1 1 a r t r e b u i s ă c ă u t ă m m u l t m a i î n u r m ă p r i m i i săi g e r m e n i ? F ă r ă

Bici o îndoia lă , deşi nu res imt t e n t a ţ i a de a mă î n t o a r c e p â n ă la

s< >< ietăţile a n i m a l e , la sporovăială vrăbii lor în copaci şi la c r o n c ă n i -

I urile t u m u l t o a s e ale corb i lor în aer. D a r p u t e m avansa fără să ne

I I idoim că, î n c ă de la cele m a i vechi î n c e p u t u r i ale l imbajului arti-

c ulat şi gesticulat, p l ă c e r e a de a vorbi p e n t r u a vorbi, cu alte

1 1 c i l uşi, d i n e a a r ă m a s ceva, p e n t r u că, î n m u l t e v iz i te l a ţ a r ă , a t u n c i c â n d m e r g e m

l i g a z d e c a r e a u c o p i i , î n c ă s e o b i ş n u i e ş t e î n m u l t e ţ ă r i s ă s e a d u c ă b o m b o a n e ,

1111 I c i u r i . A l t ă d a t ă c o m p l i m e n t e l e n u t r e b u i a u d e c â t s ă î n s o ţ e a s c ă c a d o u l , l a fel

(•ii ş i v izita. Şi, d u p ă c ă d e r e a î n d e s u e t u d i n e a c a d o u r i l o r , c o m p l i m e n t e l e a u

i iubzistat, d a r î n c e t - î n c e t reciprocizate ş i d e v e n i t e conversaţie.


cuvinte, p â n ă la u r m ă , de a discuta, s-a făcut s imţită. C r e a r e a cu

v â n t u l u i n u p o a t e fi în ţe leasă d a c ă n u a d m i t e m că l i m b a a fosl p r i m u l l u x estet ic a l o m u l u i , p r i m a m a r e creaţ ie a g e n i u l u i său

inventiv, că a fost iubi tă ş i a d o r a t ă p e n t r u ea însăşi, ca un obiect

de a r t ă sau ca o j u c ă r i e m a i m u l t d e c â t ca o u n e a l t ă . Cuvântu l nu

s-a n ă s c u t o a r e d i n c â n t e c , d i n c â n t e c u l dansat , în acelaşi m o d în

care scrisul, m u l t m a i târziu, s-a n ă s c u t d i n d e s e n ? Se p a r e că,

î n a i n t e de a-şi vorbi c â n d se î n t â l n e a u în t i m p u l liber, oameni i

primitivi au î n c e p u t p r i n a c â n t a î m p r e u n ă sau a-şi c â n t a u n u l

altuia. A m p u t e a v e d e a u n f r a g m e n t c a r e a supravieţui t d i n aceste

conversaţii muzicale în cântecele a l ternate de eglogă ale ciobanilor,

ş i la fel de b i n e în t radi ţ ia î n c ă vie a eschimoşi lor, la care, atunci

c â n d vrei să r id icul izez i pe cineva, î i cânţ i . C â n t e c e l e l o r satirice,

a l t e r n a t e şi ele, d u e l u r i inofensive şi p r e l u n g i t e , j o a c ă acelaşi rol

pe care î l j o a c ă p r i n t r e n o i discuţii le a n i m a t e .

O altă ipoteză î m i p a r e la fel de verosimilă. R e i a u c o m p a r a ţ i a

de mai d e v r e m e . Cu m u l t t i m p î n a i n t e de a p u t e a servi u z a n ţ e l o r

familiare, c o r e s p o n d e n ţ e l o r î n t r e p r i e t e n i sau r u d e , conversaţi i lor

epis tolare, scrisul nu a fost p r o p r i u d e c â t inscr ipţ i i lor l a p i d a r e , de

or ig ine rel igioasă sau m o n a r h i c ă , c o n s e m n ă r i l o r în scris s o l e m n e

sau p o r u n c i l o r sacre. Arta scrisului, de la această î n ă l ţ i m e , printr-o

serie de compl icaţ i i ş i de vulgarizări seculare, a c o b o r â t p â n ă în

p u n c t u l în care t r i m i t e r e a scrisori lor a d e v e n i t indispensabi lă . La

fel s-a î n t â m p l a t şi în cazul cuvântulu i . Cu m u l t timp î n a i n t e de a

f i util izat în conversaţ ie, e l nu a p u t u t f i d e c â t un mij loc de a expri

ma o r d i n e l e sau aver t i smente le şefilor sau s e n t i n ţ e l e p o e ţ i l o r m o

ralişti, în concluzie, e l e r a la î n c e p u t , în m o d necesar, un m o n o l o g .

Dia logul n u a veni t d e c â t m a i târziu, c o n f o r m legii d u p ă care uni

latera lul p r e c e d e î n t o t d e a u n a rec iprocu l .

Apl icarea acestei legi în subiectu l care ne p r e o c u p ă naş te mai

m u l t e semnificaţii, d e o p o t r i v ă leg i t ime. Mai întâ i , este verosimil

că, în p r i m i i zori a i cuvântulu i , în p r i m a familie sau h o a r d ă care

a auzit p r i m e l e gângăveli, un individ m a i b i n e d o t a t d e c â t ceilalţi

a avut m o n o p o l u l l imbajului; ceilalţi ascultau, p u t e a u deja să-1


înţeleagă, cu efort, n e p u t â n d î n c ă să-1 imi te . Acest d a r special

i iebuie s ă f i c o n t r i b u i t l a r id icarea u n u i o m d e a s u p r a celorlalţi .

| )c u n d e p u t e m d e d u c e c ă m o n o l o g u l tată lui c a r e l e vorbeşte

I l.ivilor sau copi i lor săi, al şefului c o m a n d a n t că t re soldaţii sai a

Inşi a n t e r i o r d ia logu lu i d i n t r e sclavi, d i n t r e copi i sau d i n t r e sclavi

Iulie ei sau cu s t ă p â n u l lor. î n t r - u n alt sens, o p u s p r i m u l u i , inie

i Ionii s-a a d r e s a t m a i târziu s u p e r i o r u l u i p e n t r u a-1 c o m p l i m e n t a ,

i um am m a i spus-o deja, fără ca acesta să se deran jeze să-i răspun-

il.i. I'ără a a c c e p t a expl icaţ ia pe care S p e n c e r o dă originii com

plimentelor, care ar f i d a t o r a t e exclusiv, d u p ă el, d e s p o t i s m u l u i

inililar, t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m că aces tea au const i tu i t re laţ ia

unilaterală c a r e , rec iprocizându-se, p e m ă s u r ă c e inega l i ta tea s e

itlcnua, a d e v e n i t conversaţ ie, cea pe c a r e am n u m i t - o obl igator ie .

U i igăciunea a d r e s a t ă zeilor, ca şi c o m p l i m e n t u l a d r e s a t şefilor, este

un m o n o l o g r i tual , căci m o n o l o g u l î i este specific o m u l u i şi, sub

Inima p s a l m u l u i sau a ode i , a l i r i smului d i n t o a t e timpurile, el

marchează p r i m a fază a poezie i rel igioase sau p r o f a n e . T r e b u i e să

l e m a r c ă m faptul că, dezvoltându-se, r u g ă c i u n e a t i n d e să d e v i n ă

dialogică, aşa c u m se p o a t e v e d e a în slujba catolică; ş i se ştie că

t e r m e n e l e iniţial a l t ragedie i greceşt i au fost cântur i le a d r e s a t e lui

llachus. Evoluţia acesteia ne p r e z i n t ă , p r i n suprav ie ţu i rea coru lu i ,

al cărui ro l este pe cale de a se d i m i n u a , t ranziţ ia g r a d u a l ă de la

m o n o l o g s p r e dia log. T r a g e d i a g r e a c ă e r a la î n c e p u t ş i a r ă m a s

până la sfârşit o c e r e m o n i e rel igioasă care , ca t o a t e c e r e m o n i i l e

religioase a junse la u l t i m u l nivel de dezvol tare în religiile supe-

i ioare, c u p r i n d e în acelaşi t i m p m o n o l o g u r i ş i d ia logur i r i tuale 1 ,

rugăciuni ş i conversaţi i . D a r nevoia de a conversa d e v i n e m a i

p u t e r n i c ă d e c â t nevoia de a se ruga .

în toate t impur i le , o a m e n i i vorbesc d e s p r e c e e a ce p r e o ţ i i sau

profesorii lor, păr inţ i i sau s tăpâni i lor, orator i i sau ziariştii i-au în

văţat. Aşadar, d ia logur i le î n t r e egali s u n t a l i m e n t a t e de m o n o l o -

gurile rost i te de super ior i . Să m a i a d ă u g ă m faptul că se î n t â m p l ă

1 . î n c e r e m o n i i l e j u r i d i c e a l e R o m e i p r i m i t i v e ( a c ţ i u n i a l e l e g i i ) e x i s l ă , d e

a s e m e n e a , c o n v e r s a ţ i i r i t u a l e . P r e c e d a s e r ă e l e m o n o l o g u r i l e ?


foar te r a r ca î n t r e d o i i n t e r l o c u t o r i ro lur i le să fie p e r f e c t egale.

Cel m a i a d e s e a u n u l vorbeşte m a i m u l t d e c â t celălalt. Dialoguri le

lui P l a t o n s u n t u n e x e m p l u î n acest sens. T r e c e r e a d e l a m o n o l o g

la dialog se ver i f icăm evoluţia e locinţe i p a r l a m e n t a r e . Discursurile

s o l e m n e , emfatice, n e î n t r e r u p t e , e r a u o b i ş n u i t e î n vechi le parla

m e n t e ; e le s u n t foarte r a r e î n p a r l a m e n t e l e n o i . C u cât î n a i n t ă m

mai mul t , cu atât şedinţele C a m e r e i D e p u t a ţ i l o r s e a m ă n ă a discuţii,

d a c ă n u d e salon, m ă c a r d e c l u b sau d e cafenea. î n t r e u n discurs

a l C a m e r e i f ranceze, f r a g m e n t a t de î n t r e r u p e r i f recvente, ş i anu

m i t e conversaţ i i v io lente, d i s t a n ţ a este m i n i m ă .

V o r b i m p e n t r u a-i învăţa pe alţii, p e n t r u a ne r u g a sau a c o m a n

da sau, în sfârşit, p e n t r u a î n t r e b a . O î n t r e b a r e u r m a t ă de un răs

p u n s este deja u n e m b r i o n d e dia log. Dar, d a c ă î n t o t d e a u n a u n u l

î n t r e a b ă ş i celălalt r ă s p u n d e , i n t e r o g a t o r i u l u n i l a t e r a l d e s p r e care

este vorba nu r e p r e z i n t ă o conversaţie, ad ică un i n t e r o g a t o r i u reci

p r o c , o î n l ă n ţ u i r e şi o î n t r e p ă t r u n d e r e de î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i ,

d e in formaţ i i s c h i m b a t e , d e obiecţ i i r e c i p r o c e . A r t a conversaţiei

nu s-a p u t u t n a ş t e d e c â t d u p ă o l u n g ă ascuţ i re a spir i tului , pr in

secole de exerci ţ i i p r e l i m i n a r e c a r e t r e b u i e să f i î n c e p u t d i n tim

p u r i l e cele m a i vechi .

D a r n u î n v r e m u r i l e cele m a i s trăvechi ale pre i s tor ie i t r e b u i e

să se f i d i s c u t a t cel m a i p u ţ i n s a u să se f i e x e r s a t d i scuţ ia cel mai

p u ţ i n . C u m conversaţ ia p r e s u p u n e , î n a i n t e d e t o a t e , t i m p liber,

o a n u m i t ă var ie tate de viaţă şi ocazii de a f i î m p r e u n ă , existenţa

acc identa tă şi adesea leneşă a vânător i lor sau a pescar i lor primitivi1

1 . In e p o c a p a l e o l i t i c ă aşa-zis a Madeleinei, în c a r e î n f l o r e a o a r t ă n a i v ă , una]

t o t u l a r a t ă o p o p u l a ţ i e p a ş n i c ă ş i f e r i c i t ă ( a s e v e d e a p e n t r u a c e s t s u b i e c t d l d e

M o r t i l l e t , Formarea naţionalităţii franceze [La formation de la nationalitefrancaise]),

f ă r ă î n d o i a l ă c ă t r e b u i e s ă s e f i d i s c u t a t m u l t î n f r u m o a s e l e c a z a r m e l o c u i t e p e

a t u n c i . In Scrisori edificatoare (Lettres edifiantes) se v o r b e ş t e a d e s e a d e s p r e

a p l e c a r e a v â n ă t o r i l o r s ă l b a t i c i d i n A m e r i c a ş i m a i a l e s a f e m e i l o r l o r p e n t r u

c o n v e r s a ţ i e . O t â n ă r ă s ă l b a t i c ă c o n v e r t i t ă e s t e l ă u d a t ă d e u n m i s i o n a r p e n t r u

c ă a e v i t a t să-şi p i a r d ă t i m p u l î n „ n u m e r o a s e l e v i z i t e " p e c a r e ş i l e fac f e m e i l e

ţă r i i r e s p e c t i v e ( C a n a d a ) . I n a l t ă p a r t e s e s p u n e c ă t o a t ă l u m e a o l ă u d a p e a c e a s t a

fa tă , î n c i u d a î n c l i n a ţ i e i s ă l b a t i c i l o r s p r e „ a v o r b i d e r ă u " . L o c u i t o r i i d i n I l l inois ,

n e s p u n e o a l t ă s c r i s o a r e , n u s u n t o a m e n i l ips i ţ i d e s p i r i t , e i î n t o r c o gluna

î n t r - u n m o d d e s t u l d e i n g e n i o s " .


( a r e se a d u n a u a t â t de d e s p e n t r u a vâna, a p e s c u i sau a m â n c a

î m p r e u n ă f ruc tu l e for tur i lor lor colective n-a p u t u t f i d e c â t favo-

i abilă d i s p u t e l o r o r a t o r i c e ale c e l o r m a i b u n i vorbi tor i . De a c e e a

eschimoşii, v â n ă t o r i ş i pescar i în acelaşi t i m p , d i scută m u l t . Acest

p o p o r t â n ă r c u n o a ş t e deja vizitele. „Bărbaţi i s e a d u n ă s e p a r a t

p e n t r u a d i s c u t a î n t r e ei, femei le se a d u n ă în altă p a r t e şi, d u p ă

(<• şi-au p l â n s r u d e l e m o a r t e , îşi găsesc subiecte le lor de con

versaţie în bârfe . Discuţiile d i n t impul m e s e l o r p o t d u r a o r e înt reg i

şi se învârt în j u r u l o c u p a ţ i e i p r i n c i p a l e a eschimoşi lor, v â n a t u l .

In poveştile lor, descr iu în cele m a i mic i detal i i t o a t e mişcăr i le

vânătorului ş i a le a n i m a l u l u i . Poves t ind un ep i sod d i n v â n ă t o a r e a

d e foci, r e p r o d u c c u m â n a s tângă sal tur i le a n i m a l u l u i ş i c u m â n a

dreaptă, mişcăr i le ca iacului şi ale a r m e i . " 1

Viaţa p a s t o r a l ă lasă t o t a t â t de m u l t t i m p l iber ca ş i v â n ă t o a r e a ,

dai este m a i f ixa tă în regul i ş i m a i m o n o t o n ă , d i s p e r s â n d o a m e n i i

p e n t r u m a i m u l t t i m p . Ciobani i , c h i a r n o m a z i , a r a b i s a u tă tar i ,

iiint tăcuţi . Şi d a c ă bucol ice le lui Vergi l iu sau ale lui Teocr i t p a r

a indica c o n t r a r i u l , să nu u i t ă m că cei d o i p o e ţ i au descris m o r a

vurile c i o b a n i l o r civilizaţi p r i n î n v e c i n a r e a cu m a r i l e o r a ş e . Dar,

pe de altă p a r t e , viaţa p a s t o r a l ă este legată de r e g i m u l p a t r i a r h a l ,

iu ( a r e se p r a c t i c ă v i r tutea ospital i tăţ i i , c a r e ar p u t e a f i - la fel de

I ii i ie ca şi i e r a r h i a socială, n ă s c u t ă t o t în această fază socială - ori

ginea conversaţ ie i obl igator i i .

I Jna d i n t r e cauzele care t r e b u i e să f i înce t in i t m u l t , î n a i n t e a

•iiabilirii u n e i ierarhi i viguroase, i m p u n e r e a conversaţiei este a c e e a

i a o a m e n i i incul ţ i , î n t r e ei, a jung să vorbească toţ i în acelaşi t imp

i să se î n t r e r u p ă fără î n c e t a r e 2 . Nu există un defect m a i g r e u de

1. T e n i c h e f f , L'Activite de l'homme, 1 8 9 8 .

2 . I n c ă l ă t o r i a s a î n T r i p o l i t a n i a ( 1 8 4 0 ) , P e s a n t e s t e f r a p a t d e z g o m o t u l

B U r z i t o r a l a u d i t o r i i l o r u n u i b e i : „ M a m e l u c i i ş i n e g r i i , s p u n e e l , s e b ă g a u î n

d i s c u ţ i e ş i t e r m i n a u p r i n a v o r b i t o ţ i î n a c e l a ş i t i m p , c e e a c e d ă d e a n a ş t e r e

u n u i v a c a r m c a r e m - a z ă p ă c i t p r i m a d a t ă c â n d a m a s i s t a t l a a c e s t e d e z b a t e r i .

Ani î n t r e b a t d e c e b e i u l s e l o v e a d e a t â t e a o b s t a c o l e î n d e c i z i i l e s a l e ş i c a r e

H U motivele acestor discuţii zgomotoase. N e p u t â n d s ă - m i r ă s p u n d ă î n t r - o m a n i e r ă

i Itegorică, e i mi-au spus că era modul lor de a raţiona între ei". E x i s t ă e x c e p ţ i i .


c o r e c t a t la copi i . A-ţi lăsa i n t e r l o c u t o r u l să vorbească este o m a r c ă

d e po l i te ţe l a c a r e n u r e c u r g e m l a î n c e p u t d e c â t î n favoarea u n u i

superior, în afara cazuri lor în care nu prac t icăm acest l u c r u în legă

t u r ă cu t o a t ă l u m e a , c â n d deja o b i ş n u i n ţ a s-a i m p u s . Această obiş

n u i n ţ ă n-ar p u t e a , deci , să se genera l izeze într-o ţa ră d e c â t graţ ie

u n e i lungi discipline a n t e r i o a r e . Iată de ce t rebuie , cred, să se prac

tice conversaţi i obl igator i i ş i nu conversaţ i i facultative, aşa c u m o

i m p u n p r o g r e s e l e ar te i de a d i scuta pe care le c u n o a ş t e m .

D i n acest p u n c t de v e d e r e , viaţa agricolă, s i n g u r a c a r e a per

mis c o n s t i t u i r e a de cetăţ i ş i de s tate guvernabi le , p o a t e f i consi

d e r a t ă cauza p r o g r e s e l o r conversaţ ie i , deşi, p r i n d i s p e r s a r e a m a i

m a r e a indivizilor, m o n o t o n i a m u n c i l o r lor ş i r e s t r â n g e r e a tim

pulu i liber, ea i-a t r a n s f o r m a t a d e s e a pe aceşt ia în t a c i t u r n i . Viaţa

industrială, a d u n â n d u - i în atel ier şi în oraşe, le-a s t imulat înclinaţia

s p r e conversaţ ie .

Am vorbi t m u l t de o a n u m i t ă lege a recapitulării, d u p ă c a r e fa

zele p e c a r e l e traversează p e r s o n a l i t a t e a u n u i copi l î n f o r m a r e a

sa g r a d u a l ă ar f i , într-o a n u m i t ă ş i vagă m ă s u r ă , r e p e t i ţ i a pres

c u r t a t ă a evoluţiei societăţ i lor pr imit ive. D a c ă există ceva adevărat

în această perspectivă, s tud ierea conversaţiei la copii ar p u t e a servi

d r e p t e x e m p l u p e n t r u c e e a ce a fost conversaţ ia în p r i m e l e vârste

ale u m a n i t ă ţ i i . Or, cu m u l t t i m p î n a i n t e de a d ia loga, copi i i î n c e p

p r i n a întreba. Acest i n t e r o g a t o r i u la c a r e î i s u p u n pe p ă r i n ţ i i lor

ş i pe alte p e r s o a n e a d u l t e este p e n t r u e i p r i m a formă, uni la tera lă ,

a discuţiei . Mai târziu, ei devin n a r a t o r i şi a scul tă tor i de poveşti,

sau, alternativ, n a r a t o r i ş i ascul tător i . în sfârşit, m a i târz iu î n c e p

s ă facă r e m a r c e , e x p r i m ă observaţ i i g e n e r a l e c a r e s u n t e m b r i o n i

de discurs; şi, c â n d discursul se rec iproc izează la r â n d u l său, avem

C o n f o r m Scrisorilor edificatoare, l o c u i t o r i i d i n I l l i n o i s e r a u d o t a ţ i î n m o d

e x c e p ţ i o n a l p e n t r u a r t a c o n v e r s a ţ i e i . „ E i î n ţ e l e g f o a r t e b i n e i r o n i a , n u ş t i u c e

î n s e a m n ă d i s p u t a s a u d o m i n a ţ i a î n c o n v e r s a ţ i e . N u v ă î n t r e r u p n i c i o d a t ă î n

c o n v e r s a ţ i e . B ă r b a ţ i i , s e s p u n e , d u c o v i a ţ ă p e r f e c t i n a c t i v ă ; e i s t a u d e v o r b ă

f u m â n d p i p ă ş i a s t a e t o t . F e m e i l e m u n c e s c , d a r n u s e d a u n i c i e l e î n l ă t u r i

d e l a a s p o r o v ă i . "


discuţia, a p o i conversaţ ia. Copi lu l este c r e d u l , într-adevăr, cu m u l t

t i m p î n a i n t e de a î n c e p e să cont raz ică . Există, p e n t r u el, o fază

de c o n t r a z i c e r e , c u m a existat, î n a i n t e , o fază de i n t e r o g a ţ i e .

D a r a î n t r e b a , a n a r a , a ţ i n e un d i s c u r s , a d i scuta , t o a t e aces

tea r e p r e z i n t ă e x e r c i ţ i u l i n t e l e c t u a l a l c o p i l u l u i . E x e r c i ţ i u l vo

l u n t a r p r e c e d e .

Copi lu lu i i se comandaşi el comandăla. r â n d u l lui, cu m u l t timp

î n a i n t e să f ie învăţa t ş i să înveţe pe cineva. I m p e r a t i v u l v ine

î n a i n t e a indicat ivului . Copi lu l se b a t e î n a i n t e de a d iscuta ş i c h i a r

de a se d i sputa ; el s imte opozi ţ ia d o r i n ţ e l o r celui lalt î n a i n t e de a

0 simţi pe cea a j u d e c ă ţ i l o r celuilalt. Nu p o a t e simţi opozi ţ ia aces

tor d o r i n ţ e , a p o i a a c e s t o r c r e d i n ţ e , d e c â t d u p ă ce le-a s u p o r t a t

c o n t a g i u n e a . Doci l i ta tea ş i c r e d u l i t a t e a s u n t c o n d i ţ i a p r e a l a b i l ă

şi n e c e s a r ă a sp i r i tu lui său de n e s u p u n e r e şi de c o n t r a d i c ţ i e .

( lopilul, deci , d i s p u t ă ş i d i scută p e n t r u că este m a i î n t â i ş i î n a i n t e

de or ice imitator .

D a c ă p r e s u p u n e m , p e baza aces tor observaţi i , c u m t r e b u i e s ă

l i a r ă t a t î n c e p u t u r i l e conversaţ ie i la rase le u m a n e , să c o n v e n i m

mai întâi că, în c i u d a t recutu lu i său preistoric, ele nu p o t f i c ă u t a t e

p â n ă la originile înseşi ale umanităţ i i- Conversaţ ia t r e b u i e să f i fost

p r e c e d a t ă n u n u m a i d e o l u n g ă p e r i o a d ă d e imitaţ ie tăcută, c i şi,

mai târziu, de o fază în care o m u l u i î i p l ă c e a să povestească sau

să asculte poveşti, nu să d i scute . Este faza e p o p e i l o r . Greci i nu au

fost o p o p u l a ţ i e v o r b ă r e a ţ ă , însă nu es te m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că,

în t i m p u l lui H o m e r , se d iscuta p u ţ i n , şi m a i m u l t p e n t r u a se în

treba. Toate conversaţiile aveau caracter utilitar. Eroii h o m e r i c i s u n t

foarte povestitori, d a r foarte puţin vorbăreţi. I a r î n t r e v e d e r i l e lor nu

s u n t d e c â t povestir i a l ternat ive. „La p r i m e l e l icăriri ale a u r o r e i ,

s p u n e M e n e l a u în Odiseea ( C â n t u l IV), eu ş i T e l e m a c s c h i m b a m

lungi d i scursur i ş i n e î n t r e ţ i n e a m r e c i p r o c . " î n a c e a v r e m e c e e a

c e s e n u m e a discuţ ie e r a u n s c h i m b d e l u n g i d iscursur i .

S ingure le conversaţ i i p u r t a t e a p a r e n t de p l ă c e r e s u n t ş i ele

uti l i tare: cele ale îndrăgost i ţ i lor . H e c t o r , e z i t â n d să m e a r g ă să-1


găsească pe Ahi le p e n t r u a-i p r o p u n e să facă p a c e , sfârşeşte pr in

a-şi s p u n e : „ n u voi m e r g e d e l o c să-1 c a u t pe acest b ă r b a t , e l n-ar

avea p e n t r u m i n e nici o c o m p a s i u n e . . . Nu este m o m e n t u l să

d i scut cu el d e s p r e câte-n l u n ă şi-n stele, c u m tinerii ş i t inerele o

fac î n t r e ei. Mai b i n e mă lupt" . T iner i i ş i t inerele f l i r tau, deci , deja,

iar flirtul lor c o n s t a în a vorbi „ d e s p r e câte-n l u n ă şi-n stele", cu

al te cuvinte, a p a r e n t superst i ţ i i p o p u l a r e . N u m a i d u p ă c e s-au

civilizat, în v r e m e a lui P l a t o n , greci i au î n c e p u t să p r i n d ă gustul

d ia logulu i p e n t r u a p e t r e c e t i m p s u b p lop i i c a r e m ă r g i n e a u

lllissus. Spre d e o s e b i r e d e e p o p e i l e a n t i c e ş i d e c â n t e c e l e e ro ice

i n care conversaţ i i le s u n t a t â t d e r a r e , r o m a n e l e m o d e r n e , înce-

I>•>'«<I cil cele ale d o m n i ş o a r e i de Scudery, se d i s t ing p r i n abun

d e n t a , lot mai m a r e , a d ia logur i lor .

Pentru a î n ţ e l e g e t rans formăr i le istorice ale conversaţ iei , este

esenţial să ana l izăm m a i î n d e a p r o a p e cauzele sale. Are cauze

lingvistice: o l i m b ă bogată, a r m o n i o a s ă , n u a n ţ a t ă , p r e d i s p u s ă Iu

discuţii . Are cauze religioase: cursu l său se s c h i m b ă d u p ă c u m

religia n a ţ i o n a l ă l imitează m a i m u l t sau m a i p u ţ i n l ibertate; !

cuvântulu i , interz ice sub a m e n i n ţ ă r i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n

grave flirtul, bârfa, „libertinajul spir i tual", se o p u n e sau nu pro

gresu lu i ş t i inţe lor ş i instruir i i p o p u l a r e , i m p u n e sau n u regula

tăcerii a n u m i t o r g rupur i , călugări creştini sau confrerii pitagoreice,

ş i a d u c e la m o d ă a n u m i t e subiecte de discuţie teologică, reincar

n a r e a , h a r u l , i m a c u l a t a c o n c e p ţ i e . 1 Are c a u z e pol i t ice : într-o

d e m o c r a ţ i e , se h r ă n e ş t e d i n subiecte le pe care t r i b u n a sau viaţii

e lectora lă i le furnizează; într-o m o n a r h i e absolută, d i n crit ica lite

r a r ă sau d i n observaţi i le ps iholog ice, î n lipsa u n o r t e m e mai

i m p o r t a n t e pe care legea de lezmajestate le-ar incr imina. Are cauze

1 . T r e c â n d p r i n s u d u l S p a n i e i , D u m o n t d ' U r v i l l e n o t e a z ă : „ L u p t e l e c u

t a u r i ş i d i s p u t e l e d e s p r e i m a c u l a t a c o n c e p ţ i e , d i s p u t e c a r e a u l u a t n a ş t e r e

î n m ă n ă s t i r i l e p r o v i n c i e i , a c a p a r e a z ă s p i r i t e l e , e x c l u z â n d o r i c e a l t c e v a " . î n

p r e z e n t e l a r c o n s t a t a c ă t o a t ă l u m e a e s t e p r i n s ă î n p o l i t i c ă , u n i c s u b i e c t d e

c o n v e r s a ţ i e , a t â t î n S p a n i a , c â t ş i î n t o a t e r e p u b l i c i l e s p a n i o l e a l e A m e r i c i i

d e S u d .


e c o n o m i c e 1 , d int re care am indicat-o deja pe cea principală: t impul

liber, satisfacerea u n o r nevoi m a i u r g e n t e . în t r-un cuvânt, nu cxislă

vreun aspect al activităţii sociale care să nu se afle în relaţ ie i 111 i 11 ia

cu ea şi ale cărui modificări să nu o modif ice . I n d i c n u m a i peni i u

a reamint i inf luenţa pe care a n u m i t e part iculari tăţ i ale moiavuii loi

de interes m a i r e d u s o p o a t e avea a s u p r a ei. T o n u l ş i a lura discu

ţiilor s u n t inf luenţate de a t i t u d i n e a c o r p u l u i în t impul vorbirii.

< bnversaţ i i le în care inter locutor i i s tau jos s u n t cele mai chibzuite

ş i m a i substanţiale; de a s e m e n e a , sunt , p r i n t r e no i , cele mai

frecvente, d a r nu la c u r t e a î m p ă r a t u l u i Ludovic XIV, u n d e privi

legiul t a b u r e t u l u i nu e r a a c o r d a t d e c â t duceselor, iar conversaţii le

se p u r t a u în p ic ioare . O a m e n i i d i n v e c h i m e , în tricliniile lor,

aprec iau m a i m u l t d e c â t or ice conversaţ ia d u s ă d e i n t e r l o c u t o r i

în poziţ ie culcata2, care t r e b u i a să fie des tu l de p lăcută, d a c ă

j u d e c ă m d u p ă l e n t o a r e a caracterist ică, f a r m e c u l di luat ş i fluid al

d ia logur i lor scrise pe c a r e ni le-au lăsat. D a r conversaţi i le în mers

ale per ipate t ic ieni lor m a r c h e a z ă o mişcare de spirit m a i vie şi mai

an imată . Este sigur că discursul în p ic ioare di feră p r o f u n d , p r i n

caracteru l său d e s o l e m n i t a t e m a i a c c e n t u a t , d e discursul aşezat,

1 . U n u l d i n t r e c e l e m a i m a r i o b s t a c o l e î n s t a b i l i r e a s o c i e t ă ţ i l o r c o o p e r a t i v e

d e c o n s u m , c a r e p r e z i n t ă a v a n t a j e a t â t d e e v i d e n t e p e n t r u c o n s u m a t o r , e s t e ,

d u p ă u n e x c e l e n t o b s e r v a t o r , „ o b i c e i u l d e a b â r f i , c a r e s e m a n i f e s t ă î n

m a g a z i n e . A c o l o s e î n t â l n e s c o a m e n i i , a c o l o s e af lă n o u t ă ţ i l e d i n c a r t i e r ş i t o a t e

a c e s t e s p o r o v ă i e l i m ă r u n t e , a t â t d e d r a g i f e m e i l o r , c a r e l e a t a ş e a z ă d e f u r n i z o r i .

T o c m a i a c e a s t ă d i s p o z i ţ i e a f e m e i l o r e s t e c e a c a r e f a c e u n e l e s o c i e t ă ţ i ( c a o

e x c e p ţ i e ) s ă v â n d ă p u b l i c u l u i (şi n u n u m a i a s o c i a ţ i l o r ) , p e n t r u c ă a t u n c i

m a g a z i n u l n u m a i a r e u n a s p e c t p a r t i c u l a r , i a r f e m e i l e c r e d c ă v i n î n t r - u n

m a g a z i n o a r e c a r e . " V e d e m p r i n a c e a s t a c â t d e p u t e r n i c ş i d e i r e z i s t i b i l e s t e

c u r e n t u l c o n v e r s a ţ i i l o r , o d a t ă l a n s a t . O a l t ă d o v a d ă e s t e d i f i c u l t a t e a r e c u

n o s c u t ă d e a p ă s t r a u n s e c r e t , c â n d ş t i m c ă e s t e d e n a t u r ă să-1 i n t e r e s e z e p e

i n t e r l o c u t o r , c h i a r a t u n c i c â n d a v e m i n t e r e s u l d e a t ă c e a . A c e a s t ă d i f i c u l t a t e ,

a t â t d e m a r e u n e o r i , n e p o a t e se rv i î n a m ă s u r a p u t e r e a p r e d i s p o z i ţ i i l o r , n e v o i i

d e c o m u n i c a r e m e n t a l ă c u s e m e n i i .

2 . S ă n u o c o n f u n d ă m c u c e a d e s p r e c a r e v o r b e ş t e D u m o n t D u r v i l l e , î n

l e g ă t u r ă c u i n s u l e l e H a w a i : „ D i n n e n u m ă r a t e l e o b i ş n u i n ţ e c i u d a t e a l e ţ i n u

t u l u i , s p u n e e l , t r e b u i e s ă c i t ă m m o d u l î n c a r e s e f a c e c o n v e r s a ţ i e , c u l c a t p e

burtă p e r o g o j i n i " .

90 / Opinia şi mulţimea Opinia şi conversaţia / 91

m o r a v u r i l o r î n t r - u n sens d e m o c r a t i c , n u n u m a i n u m ă r u l i n t e r l o

cutor i lor posibili creşte, d a r variază şi calitatea lor. Diversele pătur i

sociale i n t r ă m a i l iber în conversaţ ie ; şi, p r i n m i g r a ţ i a de la sat la

oraş, p r i n u r b a n i z a r e a sate lor chiar, p r i n r i d i c a r e a nivelului me

diu d e i n s t r u i r e g e n e r a l ă , n a t u r a discuţ i i lor d e v i n e c u totul alta,

subiectele n o i subst i tuindu-se ce lor vechi . In conc luz ie , a vorbi

aceeaşi l imbă, a avea c u n o ş t i n ţ e şi ide i c o m u n e , a avea t i m p liber,

iată condi ţ i i l e n e c e s a r e discuţiei . Aşadar, t o t c e e a ce unif ică şi

î m b o g ă ţ e ş t e l imbi le, t o t c e e a ce uni f ică e d u c a ţ i a ş i i n s t r u i r e a

lăcându-le m a i c o m p l e x e , t o t c e e a c e î m b o g ă ţ e ş t e t i m p u l l iber

d i m i n u â n d m u n c a într-un m o d m a i productiv, m a i b i n e s e c o n d a t ă

de forţele n a t u r a l e , c o n t r i b u i e la p r o g r e s u l conversaţ ie i .

V e d e m astfel a c ţ i u n e a i m e n s ă p e c a r e invenţ i i le c a p i t a l e a le

secolului n o s t r u au avut-o a s u p r a ei . D a t o r i t ă a c e s t o r a p r e s a s-a

p u t u t revărsa a s u p r a în t reg i i l u m i , î m b i b â n d - o p â n ă l a u l t i m e l e

p ă t u r i p o p u l a r e . Ş i for ţa c e a m a i m a r e c a r e g u v e r n e a z ă conver

saţiile m o d e r n e este car tea, este z iarul . î n a i n t e d e ofensiva c e l o r

d o u ă , n i m i c n u e r a m a i diferit ş i m a i m o n o t o n , d e l a u n t â r g l a

altul, de la o ţ a r ă la alta, d e c â t s u b i e c t u l , t o n u l ş i a l u r a conver

saţiilor, în p r e z e n t se î n t â m p l ă invers. P r e s a unif ică ş i a n i m ă

conversaţi i le, le u n i f o r m i z e a z ă în s p a ţ i u ş i le diversifică în t i m p .

In fiecare d i m i n e a ţ ă , ziarele servesc p u b l i c u l u i lor conversaţ ia d i n

t impul zilei. P u t e m f i a p r o a p e s iguri în f iecare m o m e n t de su

biectul d i scuţ i i lor p u r t a t e d e o a m e n i i c a r e vorbesc î n t r - u n c l u b ,

îtltr-un fumoar , într-o sală de a ş t e p t a r e . D a r acest s u b i e c t se

s( b i m b ă în f iecare z i sau în f iecare s ă p t ă m â n ă , în a fară de

razuri le , d i n fer ic i re foar te r a r e , în c a r e e dezvol ta tă o obsesie

naţională sau i n t e r n a ţ i o n a l ă p e n t r u u n sub iec t a n u m e . A c e a s t ă

s imi l i tudine t o t m a i m a r e a d i scuţ i i lor s i m u l t a n e î n t r - u n s p a ţ i u

geografic d i n ce în ce m a i vast este u n a d i n t r e caracterist ici le cele

mai i m p o r t a n t e a le e p o c i i n o a s t r e , p e n t r u c ă expl ică î n m a r c

par te p u t e r e a d i n ce în ce m a i s p o r i t ă a o p i n i e i î m p o t r i v a tra

diţiei şi c h i a r a ra ţ iuni i ; şi aceas tă d e o s e b i r e c r e s c â n d ă dintre

m a i familiar şi m a i scurt. Cât d e s p r e discursul în poziţie culcat şi

discursul în mers, nu c u n o s c nici un e x e m p l u . O altă observaţie.

Adesea, ş i cu a tâ t m a i d e s cu cât ne aflăm m a i a p r o a p e de viaţa

primitivă, bărbaţ i i ş i femeile, m a i ales femei le, nu d i scută d e c â t în

t imp ce fac alt lucru, fie d e d i c â n d u - s e v r e u n e i m u n c i u ş o a r e , aşa

c u m fac ţă rani i care , la şezătoare, d e z g h i o a c ă l e g u m e , în t imp ce

femeile ţes, cos sau tr icotează, fie m â n c â n d sau b â n d ceva într-o

ca fenea e tc . A se aşeza u n i i în faţa a l tora, b e n e v o l ş i n u m a i p e n t r u

a d iscuta, este un r a f i n a m e n t a l civilizaţiei. Este l i m p e d e că

o c u p a ţ i a căre ia n e d e d i c ă m d i s c u t â n d n u r ă m â n e fără in f luenţă

a s u p r a m o d u l u i î n care d i s c u t ă m . U n alt t ip d e inf luenţă : con

versaţia d e d i m i n e a ţ ă diferă î n t o t d e a u n a p u ţ i n d e c e a d e d u p ă -

amiaza sau de seara. La R o m a , în t i m p u l i m p e r i u l u i , vizitele aveau

loc d i m i n e a ţ a ş i de aceea nu p u t e a i auzi n imic d in discuţiile noastre

de Jîve o'clocii. T r e c e m peste aceste l u c r u r i nesemnif icat ive. 1

Mai întâ i , t r e b u i e ţ i n u t c o n t d e t i m p u l p e c a r e î l p u t e m consa

cra discuţiei , n u m ă r u l ş i n a t u r a p e r s o a n e l o r cu c a r e p u t e m dis

cuta, n u m ă r u l ş i n a t u r a s u b i e c t e l o r d e s p r e c a r e p u t e m discuta.

T i m p u l a l o c a t discuţ ie i creşte o d a t ă cu p lăcer i le pe c a r e le a d u c

b o g ă ţ i a ş i p r o g r e s e l e t e h n o l o g i e i . N u m ă r u l d e p e r s o a n e c u care

p u t e m discuta creşte pe m ă s u r ă ce mul t ip l ic i ta tea or ig ina lă a lim

bilor se d iminuează, iar d o m e n i u l lor se m ă r e ş t e . 2 N u m ă r u l subiec

t e l o r de conversaţ ie creşte a t u n c i c â n d şt i inţele p r o g r e s e a z ă ş i se

r ă s p â n d e s c , c â n d informaţ i i le de t o a t e g e n u r i l e se m u l t i p l i c ă ş i

r i t m u l apar i ţ ie i lor se acce lerează . In sfârşit, p r i n sch imbare ; !

1. In c a r t e a sa d e s p r e Francezii de astăzi (LesFrancais d'aujourd'hui) c a r e p a r e

a f i c r e a t ă ş i r ă s p â n d i t ă î n m o d s p e c i a l p e n t r u a serv i c a p i a t r ă d e t e m e l i e i d e i l o r

s a l e g e n e r a l e , d l D e m o l i n s e x p l i c ă , p r i n i n f l u e n ţ a m ă s l i n u l u i s a u a c a s t a n u l u i ,

g u s t u l m e r i d i o n a l i l o r p e n t r u c o n v e r s a ţ i i ş i î n c l i n a r e a l o r c ă t r e h i p e r b o l e .

2 . S e î n t i n d e , d e a s e m e n e a , o d a t ă c u c i f r a ş i c u d e n s i t a t e a p o p u l a ţ i e i . S e

d i s c u t ă m u l t m a i p u ţ i n - caeteris paribus - l a ţ a r ă d e c â t l a o r a ş ; m i g r a ţ i a d e l a

s a t l a o r a ş f a v o r i z e a z ă , d e c i , c o n v e r s a ţ i a ş i o t r a n s f o r m ă . D a r î n o r a ş e l e m i c i

î n c a r e a b u n d ă o a m e n i i i n a c t i v i ş i î n c a r e t o a t ă l u m e a s e c u n o a ş t e n u s e

v o r b e ş t e o a r e m a i m u l t d e c â t î n m a r i l e o r a ş e ? N u , p e n t r u c ă l i p s e s c s u b i e c t e l e .

C o n v e r s a ţ i a c a r e s ă m e r i t e a c e s t n u m e n u e s t e a c o l o d e c â t e c o u l c e l e i d i n

m a r i l e o r a ş e .


conversaţ i i le succesive n e e x p l i c ă l a fel d e b i n e m o b i l i t a t e a opl-

nie i , c o n t r a p o n d e r e a p u t e r i i sa le. 1

Să f a c e m o observaţ ie s implă, d a r f o a r t e i m p o r t a n t ă . Convei

saţia nu a evoluat d i n cauza discuţi i lor s p o n t a n e . N u , a fost nevoie

ca n o i ocazii ş i n o i surse de conversaţ ie să e r u p ă p r i n succesiunea,

în p a r t e acc identa lă , în p a r t e logică, a d e s c o p e r i r i l o r geografice,

fizice, is torice, a invenţ i i lor agr icole sau indus t r ia le , a ide i lor poli

tice sau religioase, a o p e r e l o r l i terare sau artist ice. Aceste noută ţ i ,

a p ă r u t e u n a d u p ă alta, p o p u l a r i z a t e î n g r u p u r i d e elită î n a i n t e

de a se r ă s p â n d i în a l tă p a r t e au şlefuit ş i au t r a n s f o r m a t a r t a con

versaţiei, făcând-o s ă d i s p r e ţ u i a s c ă a n u m i t e f o r m e a r h a i c e d e

discurs , g l u m e l e fără p e r d e a , b u f o n e r i i l e , pre ţ ioz i tă ţ i le r idicole.

Deci , a m greş i d a c ă p r i n evoluţ ia conversaţ ie i a m î n ţ e l e g e o

d e r u l a r e c o n t i n u ă ş i s p o n t a n ă . I a r aceas tă observaţ ie este aplica

bilă t u t u r o r t ipur i lor de evoluţ ie care , privite de a p r o a p e , se laşii

d e s c o m p u s e în inserţ i i i n t e r m i t e n t e , în grefări succesive ş i supra

puse d e n o i g e r m e n i . î n t r - u n oraş mic, u n d e i p o t e t i c n u s e citesc

ziare ş i nu se c o m u n i c ă u ş o r cu e x t e r i o r u l , ca s u b Vechiul Regim,

se p o a t e d i scuta la nesfârşit, conversaţ ia nu se va r id ica n ic iodată

d e a s u p r a e i înseşi d i n c o l o d e nivelul d e bârfă. F ă r ă presă, l u m e a

b u n ă d e l a ţ a r ă a r avea z a d a r n i c c h e f d e vorbă, e i n-ar discuta

o r i c u m d e c â t d e s p r e v â n ă t o a r e s a u d e s p r e g e n e a l o g i e , ia r magis

traţi i cei m a i guralivi n u a r d i s c u t a n i c i o d a t ă d e c â t d e s p r e d r e p t

sau d e s p r e „mişcări le d e resor t " , d u p ă c u m ofiţerii d e cavalerie

g e r m a n ă , d u p ă S c h o p e n h a u e r , n u vorbesc d e c â t d e s p r e femei ş i

d e s p r e cai.

P r o p a g a r e a o n d u l a t o r i e î n t r - u n a n u m e fel a imitaţ iei , asimi

l a t o a r e ş i civilizatoare d i n a p r o a p e î n a p r o a p e , p e n t r u c a r e con

versaţia e r a u n u l d i n t r e agenţ i i cei m a i potriviţi, expl ică foarte uşor

1 . D a r , a s e m ă n ă t o a r e s a u s c h i m b ă t o a r e , e l e a t e s t ă a s t f e l u n p r o g r e s i m e n s ,

d i n p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , p e n t r u c ă f u z i u n e a c l a s e l o r ş i a p r o f e s i i l o r , u n i t a t e a

m o r a l ă a p a t r i e i n u p o a t e f i a u t e n t i c ă d e c â t î n m o m e n t u l î n c a r e o c o n v e r s a ţ i e

s u s ţ i n u t ă d e v i n e p o s i b i l ă î n t r e i n d i v i z i a p a r ţ i n â n d c l a s e l o r s a u p r o f e s i i l o r c e l o r

m a i d i f e r i t e . A c e s t l u c r u p o z i t i v - î n s c h i m b u l a c â t o r l u c r u r i r e l e - î l d a t o r ă m

p r e s e i c o t i d i e n e .


necesitatea d u b l e i t e n d i n ţ e c a r e l a p r i m a v e d e r e v ine s ă n e dez

văluit: evoluţ ia conversaţ ie i , a n u m e , pe de o p a r t e , p r o g r e s i a

ner ică a i n t e r l o c u t o r i l o r posibi l i şi a conversaţ i i lor similare

leale şi, pe de alta, în v i r tu tea p r o g r e s i e i înseşi, t r e c e r e a de la

llbiecte l imita te , care n u i n t e r e s a u d e c â t u n g r u p foarte mic, l a

tiibiccte d i n ce în ce mai elevate ş i m a i genera le . 1 Dar, d a c ă această

dublă p a n t ă este aceeaşi p e s t e tot, ea nu se o p u n e faptului ca

i voluţia conversaţ ie i să fie d i s t i n c t ă de la o n a ţ i u n e la alta, de la

n civilizaţie la alta, aşa c u m cursu l Ni lului sau al Rinulu i este diferit

d e a l G a n g e l u i sau a l A m a z o n u l u i . P u n c t e l e d e p l e c a r e s u n t

n i mieroase, d u p ă c u m a m văzut, d r u m u r i l e ş i p u n c t u l d e sosire,

d . u ă există u n p u n c t d e sosire, n u s u n t m a i p u ţ i n diverse. N u

i i . i s i m pes te t o t b u f o n i d e c u r t e , a le c ă r o r g l u m e i n e p t e a u

amuzat a t â t d e m u l t Evul M e d i u , n i c i caste le d e R a m b o u i l l e t a

i .nor a p a r i ţ i e a avut ca efect să-i facă i n s u p o r t a b i l i pe b u f o n i 2 ca

l i iboullet*. în F r a n ţ a , este s igur că d i spar i ţ ia aces tor i b u f o n i ,

NI b imonos i ţ i ş i deran janţ i , este cel m a i b u n i n d i c i u al p r o g r e s u l u i

1 . î n a i n t e d e s e c o l u l a l X V I I I - l e a , u n salon c a c e l a l l u i d ' H o l b a c h n u a r f i

l i ist d e c o n c e p u t . S a l o n u l d o a m n e i R a m b o u i l l e t e r a u n s a l o n literar ş i preţios,

Iftră n i c i o l i b e r t a t e d e s p i r i t - u n d e n u e r a c â t d e c â t l i b e r ă d e c â t c o n v e r s a ţ i a

a m o r o a s ă ş i g a l a n t ă (şi m a i m u l t d e a t â t ) ! - î n t i m p c e , î n s a l o n u l l u i d ' H o l b a c h

n e a u z e a , s p u n e M o r e l l e t , „ c o n v e r s a ţ i a c e a m a i l i b e r ă , c e a m a i i n s t r u c t i v ă ş i

i c a m a i a n i m a t ă c a r e a e x i s t a t v r e o d a t ă : c â n d s p u n l i b e r ă , m ă r e f e r l a f i l o z o f i e ,

i e l ig ie ş i g u v e r n a r e , c ă c i g l u m e l e l i b e r e d e u n a l t g e n e r a u r e s p i n s e " . C u t o t u l

.illl'cl s t ă t e a u l u c r u r i l e î n s e c o l u l a l X V I - l e a ş i î n E v u l M e d i u : glumele fără perdea

i c p r e z e n t a u e m a n c i p a r e a c o n v e r s a ţ i i l o r î n m a t e r i e d e r e l a ţ i i s e x u a l e p e n t r u

. i ( i n e l o c d e o r i c e a l t ă l i b e r t a t e . S a l o n u l l u i d ' H o l b a c h , c a ş i c e l a l l u i H e l v e t i u s ,

i a ş i c e l e d e l a s f â r ş i t u l d e s e c o l a l X V I I I - l e a a d u n a u o a m e n i d i n o r i c e c l a s ă

ş i d e o r i c e n a ţ i o n a l i t a t e , e c l e c t i s m c a r e n u f u s e s e p o s i b i l î n a i n t e . P r i n m a r e a

d i v e r s i t a t e d e o r i g i n e a v o r b i t o r i l o r , c a ş i p r i n e x t r e m a v a r i e t a t e ş i l i b e r t a t e a

s u b i e c t e l o r l o r d e c o n v e r s a ţ i e , a c e s t e s a l o a n e d i f e r e a u c u m u l t d e l o c u r i l e d e

d i s c u ţ i e a n t e r i o a r e .

2 . U n u l d i n t r e e i , B r u s q u e t , g ă s e ş t e a m u z a n t s ă s e d e a d r e p t m e d i c î n t a b ă r a

A n n e i d e M o n t m o r e n c y ş i să-i t r i m i t ă adpatres, î n m o d n a t u r a l , p e t o ţ i b o l n a v i i

p e c a r e î i î n g r i j e a . î n l o c s ă î l s p â n z u r e , H e n r i c I I i-a d ă r u i t p o s t u l d e d i r i g i n t e

a l P o ş t e i d i n P a r i s .

* T r i b o u i l l e t e s t e b u f o n u l d e c u r t e a l F r a n ţ e i s u b d o m n i a l u i L u d o v i c X I I

ş i F r a n c i s c I ( n . t r . ) .


conversaţ ie i . U l t i m u l n e b u n a fost Angly, în t i m p u l d o m n i e i lui

Ludovic XIII . D a r l a R o m a , î n A t e n a , î n E x t r e m u l O r i e n t , n i m i c

nu este la fel.

P r i n flirturi, p r i n negocier i d ip lomat ice , p r i n discuţii de biserică

sau de şcoală, a ajuns ar ta de a conversa să devină c o n ş t i e n t ă de ea

însăşi? Acest l u c r u d e p i n d e de fiecare ţară în p a r t e . Conversaţ ia

italiană a înflorit m a i ales p r in diplomaţie, conversaţia franceză, prin

ga lanter ia de cur te , conversaţ ia a t e n i a n ă , p r i n a r g u m e n t a ţ i i l e so

fiste, conversaţ ia r o m a n ă , p r i n dezbater i le în f o r u m şi, în t impul

lui Scipio, p r i n lecţiile re tor i lor greci . Ne p u t e m m i r a că, m o d u r i l e

de înflorire fiind a tâ t de diferite, culori le ş i p a r f u m u r i l e florii au

p r e z e n t a t o diversitate atât de m a r e ? Dl L a n s o n v e d e t impul lui

Scipio ca fiind cel în care r o m a n i i au învăţat să discute cu eleganţă

ş i pol i teţe . In dialoguri le lui C i c e r o ş i ale lui Varro nu vede d o a r

paslişa d u p ă Pla ton, ci şi „ imaginea idealizată, deşi vie şi fidelă, a

conversaţi i lor obi şnui te ale societăţii r o m a n e " . Conversaţi i lipsite

< le plăcere, de altfel, care lasă să se vadă inf luenţa şcolii şi nu a curţii.

Femeile nu vor in t ra d e c â t m a i târziu, în t impul Severilor sau a l

Antonini lor, în cercul ce lor care discută, în t i m p ce la n o i au t ronai

d i n t o t d e a u n a s u b i n f l u e n ţ a c o m b i n a t ă a c r e ş t i n i s m u l u i ş i 3,

galanter ie i cavalereşti. Fără să fie indispensabi lă, d u p ă c u m am

văzut, t u t u r o r p r o g r e s e l o r conversaţiei, i n t r a r e a femei lor în viaţa

socială a r e d a r u l u n i c de a o c o n d u c e la s tarea de graţ ie ş i la gradul

d e supleţe care î i d ă î n F r a n ţ a u n fa rmec suveran.

Se m a i p o a t e identi f ica o a l tă m a r e p a n t ă g e n e r a l ă a transfor

m ă r i l o r conversaţ ie i . De-a l u n g u l s inuozi tă ţ i lor capr ic ioase ale

diverse lor sale c u r e n t e , e a t i n d e s ă d e v i n ă d i n c e î n c e m a i p u ţ i n

o l u p t ă ş i d i n ce în ce m a i m u l t un s c h i m b de idei . P l ă c e r e a de a

discuta r ă s p u n d e u n u i inst inct infantil, acela al pisicuţelor, al diver

selor a n i m ă l u ţ e care, ca ş i copii i noştr i , se distrează p r i n s imulacre

sau p r i n m a i m u ţ ă r e l i d e luptă . D a r p r o p o r ţ i a d iscuţ i i lor î n dialo

gur i le o a m e n i l o r m a t u r i descreş te . Mai întâ i , există o î n t r e a g ă

c a t e g o r i e d e discuţii, a l t ă d a t ă n e n u m ă r a t e , vii, a n i m a t e , care

d i s p a r r a p i d : t o c m i r e a î n l o c u i t ă p r i n p r e ţ u l fix. I n a l d o i l e a r â n d ,


p e m ă s u r ă c e informaţ i i le legate d e or ice l u c r u devin m a i precise,

m a i s igure, m a i n u m e r o a s e , p e m ă s u r ă c e avem m ă s u r ă t o r i

exacte legate de d i s t a n ţ e , de p o p u l a ţ i a o r a ş e l o r ş i a s ta te lor e t c ,

toate discuţii le v io lente care s c o t e a u a m o r u l p r o p r i u colectiv la

iveală, î n c e r c â n d să afle d a c ă o a n u m e c o r p o r a ţ i e , b iser ică sau

familie d o m i n a o alta în credi t , în p u t e r e , d a c ă dezvol tarea u n u i

a n u m e p o r t e r a m a i i m p o r t a n t ă d e c â t cea a a l tuia p r i n n u m ă r u l

ş i forţa vaselor e t c , devin fără obiect . Discuţii le, î n c ă şi m a i vio

lente, pe c a r e confl ictul de orgol i i ind iv idua le le suscitau p r i n ig

n o r a r e r e c i p r o c ă , î n c e t e a z ă sau dev in d i n c e î n c e m a i s labe p r i n

c o n t a c t u l m a i f recvent ş i c u n o a ş t e r e a m a i c o m p l e t ă a celuilalt .

Înecare i n f o r m a ţ i e n o u ă î n c h i d e o sursă v e c h e d e discuţi i . C â t d e

multe astfel de surse au fost î n c h i s e de la î n c e p u t u l acestui secol !

< )biceiul t o t m a i r ă s p â n d i t de a că lă tor i a c o n t r i b u i t la f o r m a r e a

unei ide i m a i j u s t e pe care diversele provinci i ş i n a ţ i u n i şi-o fac

u n a d e s p r e ceala l tă ş i la impos ib i l i ta tea de a ne î n t o a r c e la dispu-

lele n ă s c u t e d i n t r - u n p a t r i o t i s m i g n o r a n t . In sfârşit, i n d i f e r e n ţ a

lot m a i m a r e în m a t e r i e de rel igie face d i n z i în z i m a i u ş o a r ă

respectarea regul i i de p o l i t e ţ e c a r e i n t e r z i c e discuţii le re l ig ioase,

a l lădată cele m a i r e d u t a b i l e ş i cele m a i p a s i o n a n t e d i n t r e t o a t e .

Indi ferenţa în m a t e r i e de pol i t ică î n c e p e ş i ea, genera l izându-se ,

să p r o d u c ă în acest d o m e n i u la fel de f u r t u n o s un efect a n a l o g .

Este a d e v ă r a t că, d a c ă p r o g r e s u l i n f o r m a ţ i i l o r c lare şi s igure a

ic/.olvat p r o b l e m e a l tădată controversate, a r idicat în s c h i m b altele

ş i a p r o v o c a t discuţi i n o i , d a r aces tea s u n t de o n a t u r ă m a i imper

sonală ş i m a i p u ţ i n aspră, d i n c a r e v i o l e n ţ a este exclusă: discuţi i

lilozofice, l i terare, estetice, m o r a l e , care s t imulează adversarii fără

..ii j ignească. Discuţiile p a r l a m e n t a r e p a r s ingure le - d a c ă nu este

i umva d e c â t o a p a r e n ţ ă - care scapă acestei legi de a m e l i o r a r e

l u p t a t ă : s-ar s p u n e că, în statele n o a s t r e m o d e r n e , f e r m e n ţ i i

discordiei t ind să se refugieze a c o l o ca î n t r - u n u l t i m azil.

Se p o a t e , deci , a f i rma că vi itorul a p a r ţ i n e conversaţ ie i l iniştite

ş i b l â n d e , p l i n e de cur toaz ie ş i de a m a b i l i t a t e . Insă n i m i c nu ne

indică d a c ă t ipul de conversaţ ie c a r e va sfârşi p r i n a p r e d o m i n a


va fi cel a m o r o s , filozofic sau es tet ic . Evoluţia conversaţ ie i va avea,

fără î n d o i a l ă , m a i m u l t e d i rec ţ i i , d u p ă c u m a avut m a i m u l t e

or ig in i ş i m a i m u l t e evoluţi i d i s t i n c t e , î n c i u d a u n e i a n u m i t e ten

d i n ţ e g e n e r a l e u n i t a r e . 1

D u p ă aceas tă t r e c e r e în revistă de a n s a m b l u a evoluţ ie i con

versaţiei, s ă n e o c u p ă m m a i p e î n d e l e t e d e conversa ţ ia cultivată

ca a r t ă specia lă ş i ca p l ă c e r e ra f ina tă . 2 C a r e este e x a c t m o m e n t u l

î n c a r e s e dezvol tă î n aceas tă d i rec ţ ie? Avem u n s e m n a p r o a p e

s igur în dezvol tarea ar te i d r a m a t i c e ş i m a i ales a c o m e d i e i care,

desfâşurându-se în dialog, n-ar f i reuş i t să a jungă în p r i m u l eşalon

al l i te ra tur i i ş i să se subst i tuie poves t i r i lor e p i c e , p l i n e de ac ţ iune,

î n a i n t e de a f i găsit în viaţa r e a l ă m o d e l e de discuţi i a t â t de sclipi

t o a r e ş i de f r u m o a s e ca d i s p u t e l e . Ne e x p l i c ă m astfel de ce e p o

p e e a a p r e c e d a t p e s t e t o t d r a m a . Să o b s e r v ă m că discuţii le

reflectă î n t o t d e a u n a viaţa reală: eschimoşi i , piei le roşii nu vorbesc

d e c â t d e v â n ă t o a r e , soldaţi i v o r b e s c d e s p r e bătăl i i , j u c ă t o r i i d e

spre j o c u r i , m a t e l o ţ i i d e s p r e că lă tor i i . C o m p o r t a r e a ob i şnui tă se

r e p r o d u c e n o a p t e a în vise, iar z iua în conversaţ i i c a r e s u n t vise

1 . N i c i n u e s t e n e v o i e s ă r e m a r c , a t â t d e e v i d e n t î m i p a r e a c e s t l u c r u , cil

e v o l u ţ i a c o n v e r s a ţ i e i s e c o n f o r m e a z ă legilor imitaţiei, m a i a l e s c e l e i a i m i t a ţ i e i

s u p e r i o r u l u i d e c ă t r e i n f e r i o r , r e p u t a t c a a t a r e ş i f ă c â n d u - s e c u n o s c u t c a a l a i t *

e l î n s u ş i . V o m v e d e a a s t f e l c o n f i r m a r e a f a p t u l u i c ă s u b i e c t u l n o s t r u d u c e l a

i d e e a , a s u p r a c ă r e i a a m i n s i s t a t d e m a i m u l t e o r i , c o n f o r m c ă r e i a c a p i t a l e l e ,

d e c i , d e m o c r a ţ i i l e , j o a c ă r o l u l a r i s t o c r a ţ i i l o r c u m u l t î n a i n t e a a c e s t o r a . M u l u l

v r e m e n o i l e f o r m e ş i n o i l e s u b i e c t e d e c o n v e r s a ţ i e a u p l e c a t d e l a C u r t e , e l i ta

a r i s t o c r a t i c ă , i m i t a t ă d e c o n a c e l e m a r i l o r o r a ş e ş i d e c a s t e l e , a p o i d e c a s e l e

b u r g h e z i e i . A c u m t o n u l ş i m e n i u l c o n v e r s a ţ i e i z i l e i s e d ă d e l a P a r i s , imil i i l

d e m a r i l e o r a ş e , d e c e l e d e t a l i e m i j l o c i e , d e c e l e m i c i p â n ă l a u l t i m u l sat î n

c a r e s u n t d e v o r a t e f o i l e p u b l i c e , f i e p a r i z i e n e , f i e e c o u l t e l e g r a f i c n i

i n f o r m a ţ i i l o r p a r i z i e n e . A v e m d o v a d a a c e s t e i d e r i v a ţ i i m a i a l e s p r i n p r o p a g a r e a

a c c e n t u l u i p a r i z i a n p â n ă î n s u d u l F r a n ţ e i . I n s t r ă i n ă t a t e , c a ş i l a n o i , a c c e n l u l

c a p i t a l e i s-a r ă s p â n d i t î n p r o v i n c i i ş i n i c i o d a t ă i n v e r s , c e l p u ţ i n a c o l o u n d e

c a p i t a l a e s t e î n t r - a d e v ă r c o n s i d e r a t ă c a a t a r e . D a c ă B o r d e a u x a r f i foNl

c a p i t a l a F r a n ţ e i , t o a t ă F r a n ţ a a r f i s p u s g l u m e d e o c h e a t e .

2 . „ A v e m n e v o i e , s c r i e d r a d e M o n t p e n s i e r d n e i d e M o t t e v i l l e , d e t o t Iclnl

d e p e r s o a n e p e n t r u a p u t e a v o r b i d e t o t f e l u l d e l u c r u r i î n conversaţia care, \>c

g u s t u l d u m n e a v o a s t r ă şi pe al m e u , este cea mai mare plăcere a vieţii şi aproiijm

singura care îmi este pe plac."


c o m p l e x e î n d o i sau î n trei , r e c i p r o c s u g e r a t e . E a s e r e p r o d u c e ,

de a s e m e n e a , în l i t e r a t u r a scrisă, c a r e r e p r e z i n t ă f ixarea cuvân-

lului. D a r ar ta d r a m a t i c ă a r e ceva în plus, reproducerea, ş i nu n u m a i

conservarea c u v â n t u l u i . Ea este, deci , în t r-un a n u m e fel, reflec-

larea ref lectări i vieţii rea le .

Un alt s e m n î n c ă ş i m a i vizibil al s u p r e m a ţ i e i discursului cultivat

este ob ice iu l de a rezerva, în casele l o c u i t e de clasa s u p e r i o a r ă ,

1 1 c a m e r ă c o n s a c r a t ă discuţiei, u n causoir. Ex i s tenţa u n u i causoir

publ ic es te m a i p u ţ i n semnificativă: l a greci , g imnazi i le c u p r i n

d e a u , p r i n t r e d e p e n d i n ţ e l e lor, o i n c i n t ă , a c o p e r i t ă sau n u , n u

mită e x e d r ă , u n d e f i lozofi i se î n t â l n e a u ş i care le servea d r e p t cerc

ilc discuţii. Acest l u c r u e r a m a i prof i tabi l d e c â t să organizez i un

salon î n a e r liber, c u m s e î n t â m p l ă î n satele n o a s t r e , s u b „ u l m u l

din p a r c " . F ă r ă î n d o i a l ă că, u r m â n d e x e m p l u l grecilor, pa t r ic ien i i

r o m a n i , î n t i m p u l I m p e r i u l u i , aveau î n l o c u i n ţ e l e l o r b o g a t e , p e

lângă triclinii ş i b ibl ioteci, o ga ler ie , n u m i t ă e x e d r ă , în c a r e e r a u

primiţi f i lozofii, poeţ i i , vizitatorii aleşi.

O r i g i n e a s a l o a n e l o r n o a s t r e m o d e r n e este diferită. N u p l e a c ă

ele de la vorbitorul mănăst i r i lor, c h i a r d a c ă acesta r ă s p u n d e a u n e i

nevoi de o a l tă n a t u r ă , a c e e a de a face pe u n d e v a e x c e p ţ i e , o ex

cepţie necesară, de la regula m o n a s t i c ă a tăcerii 1? Acest l u c r u p a r e

destul d e p r o b a b i l . O r i c u m a r f i , i n a u g u r a t î n pa la te le i ta l iene ale

secolului al XV-lea, salonul s-a r ă s p â n d i t în castelele r e n a ş t e r i i

franceze şi în reşedinţe le par iz iene. 2 D a r r ă s p â n d i r e a sa a fost l e n t ă

î n casele b u r g h e z i e i p â n ă î n secolul n o s t r u , c â n d n u m a i există

nici o locuinţă, cât de modes tă , care să nu p r e t i n d ă a avea p r o p r i u l

salon. In d e s c r i e r e a casei r id icate de s t r ă b u n i c u l său la Crecy, în

1 . S ă r e m a r c ă m f a p t u l c ă l e g ă m â n t u l t ă c e r i i , r e n u n ţ a r e a l a o r i c e c o n v e r s a ţ i e

Inutilă, a f o s t î n t o t d e a u n a c o n s i d e r a t d r e p t m o r t i f i c a r e a c e a m a i d u r ă , r e g u l a

i c a m a i r i g u r o a s ă ş i c e l m a i a d e s e a î n c ă l c a t ă p e c a r e i m a g i n a ţ i a f o n d a t o r i l o r

m i l i n e l o r m o n a s t i c e a p u t u t s ă o i n v e n t e z e . A c e s t l u c r u d o v e d e ş t e m ă s u r a î n

r a r e n e v o i a d e a d i s c u t a e s t e g e n e r a l ă ş i i r e z i s t i b i l ă .

2 . F i e c a r e preţioasă ( d e n u m i r e d a t ă m a r i l o r d o a m n e l o r c u l t i v a t e î n F r a n ţ a

d u p ă 1 6 5 5 - n . t r . ) î ş i a v e a p r o p r i u l s a l o n c a r e p u r t a n u m e l e d e c ă m ă r u ţ ă ,

c a b i n e t , a l c o v .


1710, p e c a r e d l D e l a h a n t e ne-o face, observ c ă n u există c a m e r ă

s e p a r a t ă p e n t r u a p r i m i vizite. Salon, sufragerie, d o r m i t o r chiar,

o s i n g u r ă c a m e r ă ţ i n e a loc d e tot . Ş i e r a v o r b a d e s p r e u n o m din

b u r g h e z i a p e cale d e a s e î m b o g ă ţ i . A d e s e a m â n c a u l a b u c ă t ă r i e .

D a r exista î n aceas tă casă, c a r e e r a c o n s i d e r a t ă p e a t u n c i foarte

confortabi lă , o „ c a m e r ă de o d i h n ă " , d e s t i n a t ă r e p a u s u l u i , ş i nu

p r i m i r i i oaspeţi lor .

In F r a n ţ a , r e ş e d i n ţ a R a m b o u i l l e t , a l căru i sa lon se d e s c h i d e a

în zorii m a r e l u i secol, în j u r u l a n u l u i 1600, a fost nu p r i m u l

leagăn, d a r cu s iguranţă p r i m a şcoală a ar te i de a discuta. Dator i tă

c e l o r 800 d e p r e ţ i o a s e f o r m a t e l a aceas tă şcoală ş i a l c ă r o r n u m e

a fost păstrat , s-a r ă s p â n d i t o „ d o r i n ţ ă g e n e r a l ă de a conversa",

p e n t r u a folosi expres ia u n u i c o n t e m p o r a n ; şi, d i n F r a n ţ a , care

c o n s t i t u i a m o d e l u l universal pe a t u n c i , aceas tă p a s i u n e s-a ext ins

des tu l de r e p e d e în s t r ă i n ă t a t e . Ea a avut cu s i g u r a n ţ ă o inf luenţă

p r o f u n d ă a s u p r a f o r m ă r i i sau t r a n s f o r m ă r i i l imbi i f ranceze .

Preţ ioasele, c u m n e s p u n e a b a t e l e d e P u r e 1 , „fac î n m o d s o l e m n

l e g ă m â n t de puritate a stilului, de r ă z b o i n e m u r i t o r p e d a n ţ i l o r şi

provincial i lor" . D u p ă Somaise, „ele s p u n u n e o r i cuvinte noi, fără

să-şi d e a s e a m a , d a r o fac cu t o a t ă u ş u r i n ţ a ş i d e l i c a t e ţ e a

imaginab i le " . D u p ă d e P u r e , p r o b l e m e l e d e l i m b ă ş i d e g ramat ică

revin m e r e u , î n l e g ă t u r ă c u o r i c e subiect , î n discuţ i i le lor. U n a

d i n t r e e le n u vrea s ă s e s p u n ă „iubesc p e p e n e l e " , p e n t r u c ă a r

î n s e m n a să pros t i tuez i c u v â n t u l „iubesc" . F i e c a r e d i n t r e ele are

ziua sa în c a r e d a u î n t â l n i r e c o m b a t a n ţ i l o r d i n aces te t u r n i r u r i

ale conversa ţ ie i . De aici Calendarul alcovurilor (Calendrier des

ruelles). Acest ob ice i e r a a t r ibu i t d o m n i ş o a r e i de Scudery, copiată

fără să o ştie de c o n t e m p o r a n i i noş t r i , n e n u m ă r a ţ i , c a r e au, de

a s e m e n e a , z iua lor.

A d i scuta e r a p e n t r u p r e ţ i o a s e ş i p e n t r u t o a t e m a r i l e d o a m n e

care c o p i a u t iparul lor o a r t ă a t â t de p a s i o n a n t ă î n c â t aveau grijă,

î n r e u n i u n i , s ă nu-şi fo losească c e l e z e c e d e g e t e , î n c i u d a

1. Misterele alcovurilor (Les mysteres des ruelles), r o m a n ( 1 6 5 6 ) .


obice iur i lor c o n t r a r e a le femei lor d i n a c e a v r e m e . „Am căutat în

zadar, s p u n e Roederer 1 , în scrieri le vremii , o c u p a ţ i a pe c a i c

lemeile d i n î n a l t a socie tate o c o m p l e t a u cu conversaţ ia . Aş l i viul

să văd î n m â i n i l e lor acul, suveica, fusul, h a s p e l u l ; aş li vrui sa Ic

vad pe aceste femei b r o d â n d , f ă c â n d tap i ţe r ie . " Este cu atât mai

i ittdat cu cât, m a i târziu, o v o m v e d e a pe d o m n i ş o a r a de M.iin

l e n o n , î n c ă f idelă vechi lor ob ice iur i , î n v â r t i n d fusul şi n u m a i .iu

du-şi g h e m e l e în t imp ce d i scuta cu L u d o v i c XIV.

Intr-o societate cu adevăra t civilizată, nu este suficient ca mobi

lele cele m a i uti le şi cele mai m o d e s t e să fie obiecte de artă, t rebuie

ş i ca vorbele cele m a i m ă r u n t e , cele m a i mici gesturi să a d a u g e

î n t o t d e a u n a c a r a c t e r u l u i lor utilitar, fără nici o afectare, graţ ia sau

f rumuseţea p r o p r i e . T r e b u i e să existe ges tur i „de stil", ca m o b i l e l e

„de stil"2. P r i n aceasta s-a distins l u m e a n o a s t r ă ar i s tocrată a seco

lelor al XVII-lea şi al XVIII-lea. D a r să nu c r e d e m că înc l inaţ ia sa

a fost e x c e p ţ i o n a l ă . Această nevoie s-a făcut simţită, s u b al te for

me, în or ice societate polit icoasă. Ea se face î n c ă simţită p r i n t r e

noi, î n oazele estet ice ale d e m o c r a ţ i i l o r n o a s t r e . A m p u t e a s p u n e ,

citindu-1 pe Taine, că gustul p e n t r u conversaţ ia fină ş i p e n t r u viaţa

i Ic salon n-a fost în Vechiul Regim m a i i n t e n s n u m a i în clasele supe

rioare, ci a r e p r e z e n t a t şi o par t icu lar i ta te caracterist ică şi u n i c ă a

societăţii f ranceze în această fază a dezvoltări i sale?

Aici este e r o a r e a aces tui spirit a t â t de p ă t r u n z ă t o r ş i ea nu a

fost u n a lipsită d e i m p o r t a n ţ ă . D e e x e m p l u , e l a t r i b u i e vieţii d e

salon gustul p e n t r u idei le g e n e r a l e î n v e c h e a F r a n ţ ă . D a r T o c q u e -

ville, m a i î n d r e p t ă ţ i t , se p a r e , expl ică acest l u c r u p r i n i n f l u e n ţ a

reg imulu i egalitar, d u p ă ce a găsit, în v r e m e a sa, m u l t m a i dez

voltat, gustu l p e n t r u idei le g e n e r a l e î n Statele U n i t e d e c â t î n An

glia în c i u d a s imi l i tudini i de rasă ş i de m o r a v u r i . P l ă c e r e a de a

d iscuta d e s p r e ide i g e n e r a l e sau d e s p r e genera l i tă ţ i m o r a l e a fost

1. Memorii pentru a servi la istoria societăţii politicoase in Franţa (Memoires pour

servir ă l'histoire de la societepolie en France) ( 1 8 3 5 ) .

2 . T u r g o t , s p u n e M o r e l l e t , e r a î n a d o l e s c e n ţ ă r e s p i n s d e m a m a s a „ c a r e î l

g ă s e a u r s u z p e n t r u c ă n u f ă c e a r e v e r e n ţ a d e b u n ă v o i e " .


res imţ i tă ş i în alte locuri , fără a da n a ş t e r e u n e i vieţi de sa lon. Salo

n u l n u este, într-adevăr, d e c â t u n s e m n , d u p ă c u m a m spus, u n u l

d i n t r e s e m n e , ş i n u c a d r u l u n i c a l conversaţ ie i pol i t icoase care

s-a n ă s c u t în l ipsa lui în G r e c i a d i n t i m p u l lui Per ic le , în R o m a

î n t i m p u l lui Octav ian, î n Evul M e d i u î n oraşe le i ta l iene . Această

n e v o i e de a d i scuta făcea să înf lorească u n e o r i viaţa de g i m n a z i u ,

u n e o r i viaţa d e f o r u m , a l teor i viaţa d e m ă n ă s t i r e , d e m ă n ă s t i r i d e

maic i , m a i ales, u n d e conversaţ ia t r e b u i e să f i fost a n i m a t ă ş i inte

r e s a n t ă în t i m p u l lui L u d o v i c cel Sfânt, c â n d e p i s c o p u l E u d e s Ri-

gaud le vizita scandal izat . L a n o i , î n c u r s u l aces tu i secol, tinde să

se dezvolte mai ales viaţa de cafenea sau de cenaclu, în c i u d a mulţi

pl irări i imitative şi vani toase a „sa loanelor" .

M o n d e n i t a t e a Vechiu lu i R e g i m a l u a t n a ş t e r e d i n e l e m e n t e

c o m p l e x e ; să n o t ă m , în afară de p l ă c e r e a de a discuta, pe a c e e a

de .1 copia C u r t e a sau de a c o p i a copi i le Curţ i i , cu al te cuvinte, o

g r u p a r e i e r a r h i c ă d e b ă r b a ţ i ş i d e f e m e i p r e z i d a t ă d e o p e r s o a n ă

c ă r e i a toată l u m e a î i a d u c e o m a g i u ş i c a r e r e p r e z i n t ă , la scară

mică, m o n a r h u l : s t ă p â n u l sau s t ă p â n a casei. Arta de a se c o m p o r t a

î n t r - u n astfel d e m e d i u n u c o n s t ă exclusiv î n a r t a conversaţ ie i , e a

p r e s u p u n e î n a i n t e d e o r i c e d i s t r i b u i r e a dezinvoltă, sigură, deli

cată, a n u a n ţ e l o r de r e s p e c t d a t o r a t e diversităţii m e r i t e l o r şi a ran

gur i lor ; iar p l ă c e r e a a m o r u r i l o r p r o p r i i satisfăcute p r i n aceasta,

într-o socie tate e m i n a m e n t e ie rarh ică , este cel p u ţ i n la fel de

a p r e c i a t ă de t o a t ă l u m e a p r e c u m este c e a a ide i lor s c h i m b a t e ş i

a s u p r a c ă r o r a s e c a d e d e a c o r d . î n sfârşit, t ipul d e h e g e m o n i e ,

de roia l i ta te a conversaţ iei p r a c t i c a t de femei le d i n sa loanele fran

ceze, nu s-ar p u t e a î n ţ e l e g e fără v e c h e a inst i tuţ ie a cavaleriei, ale

c ă r e i f i r imitur i a u fost cu lese d e curţ i le m o n a r h i c e .

R e p r o ş u r i l e pe c a r e T a i n e le adresează, în c a r t e a sa d e s p r e Vr

chiul Regim, vieţii m o n d e n e nu privesc, deci , conversaţ ia în g e n e

ral. Nu este a d e v ă r a t că aceasta este în m o d n e c e s a r „artificială ş i

seacă". Ş i acest l u c r u nu este adevăra t nici m ă c a r în c e e a ce pri

veşte viaţa d e salon cea m a i ar i s tocrată d e c â t într-o a n u m i t ă m ă

sură . Mai întâ i , viaţa d e sa lon î n c e a r c ă z a d a r n i c s ă e x p r i m e


respectul ierarhie i sociale, t inzând, î n a i n t e de or ice, către a r m o n i a

socială, p r i n m e n a j a r e a r e c i p r o c ă a orgol i i lor p e r s o n a l e , p e n t r u

( ă l a u n m o m e n t d a t s e î n t â m p l ă î n m o d n e c e s a r ca, e x p r i m â n d

di ferenţe le de r a n g , să le a t e n u e z e . D e s p r e ea, ca şi d e s p r e pi ie

tenie, se p o a t e s p u n e : pares autfacit aut invenit, nu ia n a ş t e r e decât

în t re egali sau egalizează, nu se manifestă d e c â t î n t r e s e m e n i sau

asimilează. D o a r că nu egalizează ş i nu asimilează d e c â t pe t e r m e n

lung. D a r fără î n d o i a l ă că egalitatea d r e p t u r i l o r şi a r a n g u r i l o r este

s ingurul echi l ib ru stabil şi definitiv al orgol i i lor care se conf runtă

mai m u l t t i m p . în rest, ea este, d u p ă c u m ştim, o s implă faţă con

venţională, u n voal t r a n s p a r e n t care a c o p e r ă p r o f u n d a inegal i tate

a ta lente lor şi a m e r i t e l o r indiv iduale şi c a r e serveşte la a o p u n e

î 11 valoare. Aceasta f icţ iune a egalităţii este înf lor i rea finală a socia-

Irilităţii. La o c u r t e regală, în c i u d a t u t u r o r b a r i e r e l o r e t ichete i ,

i >l aceiul de a trăi şi de a d i scuta cu rege le stabileşte î n U e supuşi i

săi şi el o familiaritate a p r o a p e nive latoare . „Sire, îi s p u n e a lui

I .udovic XVI mareşa lu l de Richel ieu, m a r t o r a l ce lor d o u ă d o m n i i

p r e c e d e n t e , sub Ludovic XIV n i m e n i n u î n d r ă z n e a s ă s p u n ă u n

cuvânt, s u b Ludovic XV se v o r b e a în şoaptă, s u b Maiestatea Voas

tră se d iscută cu voce t a r e " . Dar, deja cu m u l t t imp î n a i n t e să se fi

micşorat d i s tanţa d i n t r e c u r t e n i ş i s t ă p â n u l rega l al casei, se

micşorase cea care î i s e p a r a pe invitaţii săi, ş tergându-se p u ţ i n câte

puţ in, iar g r a d e l e infinite de n o b l e ţ e î n c e p u s e r ă să se a m e s t e c e

laolaltă în f recventarea Curţ i i .

„Artificială"? Este pe d r e p t c u v â n t a d e v ă r a t că viaţa de sa lon -

să a d ă u g ă m viaţa de c e n a c l u , viaţa de c a f e n e a - este artificială?

N a t u r a sociabilă a o m u l u i nu-1 î m p i n g e î n t o t d e a u n a ş i pes te t o t

spre aceste j o c u r i sociale, spre aceste r e u n i u n i de p l ă c e r e în di

verse forme? Şi nu-i s u n t e le a tâ t de n a t u r a l e pe cât î i este s tarea

g r e g a r ă oii?

în ceea ce priveşte „uscăciunea sufletului" pe care viaţa de salon

< i c rea inevitabil, î i văd cauza în inegal i ta tea excesivă pe care res

pectul aristocratic, a tâta t imp cât subzistă în î n t r e g i m e , o adânceş te


î n t r e p ă r i n ţ i ş i copi i sau c h i a r î n t r e p r i e t e n i . Dar, d e î n d a t ă ce,

c h i a r p r i n e fectu l vieţii d e sa lon, d u p ă c u m a m spus, aceas tă ine

gal i tate s e m i c ş o r e a z ă , a p a r i ţ i a s e n t i m e n t e l o r n a t u r a l e d e tan

d r e ţ e ş i d e p a s i u n e este m a i b i n e p r i m i t ă , ia r e t a l a r e a lor p o a t e

d e v e n i c h i a r o a fectare m o n d e n ă , c u m s-a î n t â m p l a t pe t o t par

cursu l celei de-a d o u a j u m ă t ă ţ i a secolul al XVIII-lea, pr in t r-o „în

t o a r c e r e l a n a t u r ă " î n c a r e n i m i c n u m a i e r a artificial sau e r a cât

m a i d e p a r t e d e artificial. S i n g u r u l fapt c ă viaţa d e sa lon, î n t r - u n a

d i n t r e fazele sale, în faza sa f inală ş i la vărsarea sa, ca să s p u n e m

aşa, a favorizat r ă s p â n d i r e a sensibi l i tăţi i şi a e f u z i u n i l o r t a n d r e

a r a t ă foarte b i n e că u s c ă c i u n e a suf letului nu este o caracter i s t ică

esenţ ia lă a m o n d e n i t ă ţ i i .

Este adevărat că viaţa de salon a d ă u n a t vieţii de familie pe toată

durata Vechiului Reg im. D a r se p o a t e s p u n e acelaşi l u c r u d e s p r e

or ice ocupaţie p a s i o n a n t ă , f ie ea profes ională , estet ică, pol i t ică

sau religioasă. C e e a c e d ă u n e a z ă vieţii d e familie î n p r e z e n t n u

m a i este viaţa de sa lon, este adevărat , c i viaţa de c l u b sau de

cafenea, p e n t r u m u n c i t o r este viaţa de atelier, p e n t r u o m u l de afa

ceri , viaţa de palat, p e n t r u o m u l pol i t ic, viaţa e l e c t o r a l ă sau par

l a m e n t a r ă . Mai târziu va f i , ş i î n c ă m a i m u l t , d a c ă visul colectivist

s-ar p u t e a realiza, viaţa de falanster.

N u p u t e m s ă n u m e n ţ i o n ă m p r i n t r e caracter i s t ic i le e senţ ia le

a le m o n d e n i t ă ţ i i c e e a c e T a i n e s e m n a l e a z ă c a f i i n d u n a d i n t r e

t răsătur i le sale cele m a i caracter i s t ic i ş i m a i m a r c a t e , r e s p i n g e r e a

n o u t ă ţ i l o r a b s o l u t e , o r o a r e a or ig inal i tă ţ i i . î n r e a l i t a t e , o r i c e

viaţă socială i n t e n s ă a r e c a efect g e n e r a r e a u n u i c u r e n t n e î n

t r e r u p t d e m o r a v u r i , d e o p i n i i , d e o b i c e i u r i , a c ă r o r sursă este

g r e u d e o b s e r v a t ş i î n c a r e este î n g h i ţ i t ă m a j o r i t a t e a inovaţ i i lor

m e d i i . Inovaţ i i le a b s o l u t e ş i e x c e p ţ i o n a l e se i m p u n s i n g u r e ş i în

acel m o m e n t dev in l e a g ă n u l u n e i n o i c o n t a g i u n i c a r e l e p r o p a g ă

a m p r e n t a p e r s o n a l ă , subs t i tu i tă s a u s u p r a p u s ă v e c h i l o r u r m e .

Astfel a fost să lbăt ic ia lui R o u s s e a u , c a r e , i z b u c n i n d în mi j locul

m o n d e n i t ă ţ i i e x a g e r a t e a t i m p u l u i său, a r e m o d e l a t - o d u p ă


p r o p r i a s a f o r m ă . A m p u t e a s p u n e , d e a s e m e n e a , c ă u n D i d e r o t ,

Un Voltaire ş i a t â ţ i a alţii nu şi-au p u t u t face a c c e p t a t ă p e r s o n a

litatea d e c â t a t e n u â n d - o ?

Evoluţ ia vieţii de s a l o n ne p o a t e servi p e n t r u a înţelege

dintr-un p u n c t d e v e d e r e diferit şi m a i e v i d e n t evoluţia conver

saţiei. Se n u m e ş t e „soc ie ta te" - e x p r e s i e e x c e l e n t ă , î n d u r a i

precizează faptul că relaţ ia socială p r i n exce lenţă , s i n g u r a d e m n ă

i le acest n u m e , este s c h i m b u l de ide i - un g r u p de o a m e n i c a r e

se în tâ lnesc u n d e v a p e n t r u a d i scuta î m p r e u n ă . In cele mai j o a s e

pături sociale există „societăţi", d a r ele s u n t foarte mici, ch iar d a c ă

foarte n u m e r o a s e . în cele mai sărace sate, d o i sau trei ţărani c a p ă t ă

obiceiul de a se v e d e a la şeză toare sau la c a b a r e t şi, deşi se m u n

ceşte la şezătoare şi deşi se bea la c a b a r e t mai m u l t d e c â t se discută,

se m a i şi d i scută . G ă s i m aici e m b r i o n i ai s a l o n u l u i şi ai c e r c u l u i .

Pe m ă s u r ă ce ne r i d i c ă m pe scara socială, n u m ă r u l societăţ i lor se

micşorează, î n t i m p c e f iecare î n p a r t e creşte î n d i m e n s i u n i .

( lafenelele m u n c i t o r e ş t i s e î m p a r t î n g r u p u r i d e o a m e n i c a r e

vorbesc sau c a r e d i scută î n m o d ob i şnui t , deja m u l t m a i d e n s e .

Micii c o m e r c i a n ţ i a u u n salon, foar te m i c , î n care găsim c o p i a re

dusă a r e u n i u n i l o r clasei s u p e r i o a r e . Acestea, în cea m a i m a r e

par te a o r a ş e l o r mijlocii, abia de se î m p a r t în d o u ă sau t re i „socie

tăţi" şi u n e o r i , fapt c a r e a fost şi c a r e tinde să dev ină g e n e r a l , nici

n u m a i f o r m e a z ă d e c â t u n s ingur ş i acelaşi t ip d e c o r p o r a ţ i e m o n

d e n ă , „societatea" . C h i a r î n oraşe le ce le m a i m a r i s e r e m a r c ă

aceeaşi t e n d i n ţ ă , la fel la Paris, la Viena, la L o n d r a , pes te tot, în

c iuda p r o g r e s e l o r d e m o c r a ţ i e i , clasa c u n o s c u t ă ca f i ind î n c ă cea

mai s t ră luc i toare , d a c ă n u c e a m a i î n a l t ă , c a u t ă ocazii î n c a r e

1. M o r e l l e t , p r i n t r e alţi c o n t e m p o r a n i a i l u i D i d e r o t , î i l a u d ă c o n v e r s a ţ i a .

„ A v e a o m a r e f o r ţ ă ş i u n f a r m e c e v i d e n t ; d i s c u ţ i a s a e r a a n i m a t ă d e o b u n ă

c r e d i n ţ ă p e r f e c t ă , s u b t i l ă f ă r ă a f i o b s c u r ă , v a r i a t ă î n f o r m e l e s a l e , p l i n ă d e

i m a g i n a ţ i e , f e c u n d ă î n i d e i ş i t r e z i n d - o p e c e a a c e l o r l a l ţ i : t e l ă s a i p r i n s o r e

î n t r e g i , c a î n t r - u n f l u v i u " . î n c e p â n d c u a d o u a j u m ă t a t e a ultimului s e c o l ,

c o n v e r s a ţ i i l e p r i v a t e , m o n d e n e , a u f o s t s u r s e l e a s c u n s e a l e m a r e l u i curent

a l R e v o l u ţ i e i . A i c i g ă s i m o o b i e c ţ i e f o a r t e p u t e r n i c ă l a p r e t i n s a mediocri

t a t e a s a l o a n e l o r .


f r a g m e n t e l e sale de ja foar te v o l u m i n o a s e să se î n t â l n e a s c ă şi să

se a d u n e p e n t r u a se r e î n t r e g i .

Astfel, d i n c o l o de m u l t e excepţi i , r e g u l a g e n e r a l ă este că volu

m u l societăţ i lor este invers p r o p o r ţ i o n a l c u i m p o r t a n ţ a n u m e r i c ă

a clasei căre ia î i a p a r ţ i n ; ele s u n t cu a tâ t m a i v o l u m i n o a s e , cu cât

m e m b r i i lor fac p a r t e dintr-o clasă m a i p u ţ i n n u m e r o a s ă . De la

p l e b e la elită, p i r a m i d a socială se micşorează, în t i m p ce societăţile

se lărgesc. Acest l u c r u se explică p r i n super ior i ta tea t impului liber,

a cunoş t in ţe lor , a subiecte lor de conversaţ ie c o m u n e , pe m ă s u r ă

ce u r c ă m scara socială; iar acest l u c r u a r a t ă în acelaşi t imp aspi

raţ ia c o n s t a n t ă a p r o g r e s u l u i social de a lărgi pe cât posibi l comu

n i u n e a în spirit, vizitarea ş i î n t r e p ă t r u n d e r e a lor r e c i p r o c e . P e n t r u

că, d i s c u t â n d , spiritele se c u n o s c r e c i p r o c şi i n t e r a c ţ i o n e a z ă .

Subiecte le de conversaţ ie variază de la o p ă t u r ă socială la alta.

D e s p r e ce se vorbeşte în mici le c e r c u r i de ţ ă r a n i r e u n i t e la

şezătoare? D e s p r e v r e m e m a i m u l t c a o r i u n d e a l t u n d e v a , p e n t r u

că t e m a , d e l o c superf ic ia lă aici, este legată de s p e r a n ţ e l e ş i de

a m e n i n ţ ă r i l e r e c o l t e i v i i toare. N u m a i î n p e r i o a d e l e e l e c t o r a l e s e

d i scută pol i t ică. O a m e n i i se o c u p ă de vecini, le ca lcu lează veni

tur i le, bârfesc. Această d i m e n s i u n e p r o f e s i o n a l ă şi p e r s o n a l ă 1

discuţi i lor este î n c ă d o m i n a n t ă în conversaţi i le m u n c i t o r i l o r ş i ale

mici lor c o m e r c i a n ţ i , d a r polit ica înţe leasă ca r e z u m a t a l aspecte lor

d i n ziarul zilei în locuieş te v r e m e a ca subiect f u n d a m e n t a l . Meteo

rologia pol i t ică s-a subst i tuit m e t e o r o l o g i e i o b i ş n u i t e , c e e a ce este

un p r o g r e s social. O a m e n i i de afaceri ş i medic i i , deşi p r e f e r ă să

vorbească d e s p r e m e s e r i a lor, îşi e l iberează a d e s e a spir i tu l p e n t r u

a face câteva cons ideraţ i i de o r d i n f i lozofic sau ştiinţific.1 în sfârşit,

1 . N u s-a î n t â m p l a t î n t o d e a u n a a ş a , ş i c u c â t n e î n t o a r c e m î n t r e c u t , c u a t â l

v e d e m o a m e n i i , c h i a r d i n c l a s e l e d e m i j l o c , î n c h i z â n d u - s e î n p r e o c u p ă r i l e Im

p e r s o n a l e . I n t r - u n a d i n t r e s c r i s o r i l e s a l e c ă t r e d o m n i ş o a r a d e R o b i n a n ( 1 6 1 4 ) ,

d o m n i ş o a r a d e S c u d e r y î i p o v e s t e ş t e c u v e r v ă d e s p r e o c ă l ă t o r i e p e c a r e a făcut-o

î n c a l e a ş c a ş i c o n v e r s a ţ i a c a r e s-a î n f i r i p a t î n t r e t o v a r ă ş i i să i d e c ă l ă t o r i e , a n u m e

u n t â n ă r p a r t i z a n ( f i n a n c i a r ) , u n m u z i c i a n l i p s i t d e t a l e n t , o b u r g h e z ă d i n

R o u e n c a r e t o c m a i p i e r d u s e u n p r o c e s l a P a r i s , o v â n z ă t o a r e l a b ă c ă n i e d i n

s t r a d a S a i n t - A n t o i n e ş i o l u m â n ă r e a s ă d i n s t r a d a M i c h e l - l e - C o m t e , d o r n i c ă s ă


i rebuie să a j u n g e m la societăţi le cele m a i cultivate p e n t r u a v e d e a

c u m s e r e d u c l a m i n i m discuţi i le l ega te d e profes ie ş i d e pol i t ica

zilei ş i c u m conversaţia se învârte în j u r u l idei lor genera le sugerate

reciproc de lecturi, de călătorii, de e d u c a ţ i a p r i m a r ă largă ş i solidă,

de reflecţii p e r s o n a l e .

în c e e a ce priveşte u l t imele g r u p u r i , p r e s a cot idiană, d u p ă cum

se vede, î n c e t e a z ă să m a i f ie m e t r o n o m u l ş i p i lo tu l care g h i d e a z ă

în m o d o b i ş n u i t conversaţ i i le, sau cel p u ţ i n a c ţ i u n e a sa sugestivă

este m a i p u ţ i n i m e d i a t ă , d a c ă n u m a i p u ţ i n p r o f u n d ă . E a n u l e

a l i m e n t e a z ă î n m o d d i r e c t d e c â t î n zilele î n care v reo ştire

senzaţională, v r e o p r o b l e m ă o b s e d a n t ă u m p l e ziarele. D i n c o l o d e

aceasta d i scuţ ia s e e m a n c i p e a z ă , u r m e a z ă u n curs n e p r e v ă z u t ,

d e z g r o a p ă s u b i e c t e e x o t i c e şi, astfel, t r a n s f o r m ă „socie ta tea"

< lameni lor supracultivaţi în t r-un c e r c m a g i c care se e x t i n d e fără

încetare în spa ţ iu ş i t i m p , l e g â n d î n t r e ele t o a t e elitele n a ţ i u n i l o r

v a d ă „ m a r e a ş i ţ a r a " , u n t â n ă r s t u d e n t c a r e s e î n t o r c e a d e l a B o u r g e s p e n t r u

,i-şi l u a l i c e n ţ a , u n b u r g h e z p o l t r o n , u n „ s p i r i t c u l t i v a t d i n N o r m a n d i a d e j o s

c a r e s p u n e a m a i m u l t e p o a n t e d e c â t s p u n e a d o m n u l a b a t e d e F r a n q u e t o t c â n d

e l e e r a u l a m o d ă ş i c a r e , v o i n d s ă d i s t r e z e p e t o a t ă l u m e a , v o r b e a m a i m u l t

d e c â t t o ţ i c e i l a l ţ i " . O r t o ţ i a c e ş t i o a m e n i , c â n d î n c e p s ă v o r b e a s c ă , v o r b e s c

f i e c a r e d e s p r e o c u p a ţ i i l e p e r s o n a l e s a u p r o f e s i o n a l e . P a r t i z a n u l „ r e v i n e

î n t o t d e a u n a l a p ă m â n t p r i n c ă r ţ i " . M u z i c i a n u l v r e a î n t o t d e a u n a s ă c â n t e .

I J i m â n ă r e a s a s e g â n d e ş t e l a m a g a z i n u l s ă u . „ T â n ă r u l s t u d e n t n u v o r b e ş t e d e c â t

d e s p r e d r e p t u l scr i s , d e s p r e c u t u m a l u i C u j a s , î n o r i c e m o m e n t . " D a c ă v o r b e a

d e s p r e f e m e i l e f r u m o a s e , e l s p u n e a c ă „ C u j a s a r e o f a t ă f r u m o a s ă " . I n

c o n c l u z i e , s e v e d e c l a r c ă a c e s t d i a l o g n u e r a d e c â t o î m p l e t i r e d e m o n o l o g u r i

ş i c ă n u i n t e r v e n e a u s u b i e c t e g e n e r a l e , d e n a t u r ă să-i i n t e r e s e z e p e t o ţ i

i n t e r l o c u t o r i i î n a c e l a ş i t i m p , n u e x i s t a d e l o c „ c o n v e r s a ţ i e g e n e r a l ă " . I n z i l e l e

n o a s t r e , d a t o r i t ă z i a r e l o r , s u b i e c t e l e g e n e r a l e e x i s t ă î n t o t d e a u n a î n t r e

i n t e r l o c u t o r i i c e i m a i d i f e r i ţ i p r i n c l a s ă ş i p r i n p r o f e s i e . P e a t u n c i n u e x i s t a u

d e c â t f o a r t e r a r . D e a c e e a , d o m n i ş o a r a d e S c u d e r y n u m e ş t e o companie

neplăcută a c e a s t ă r e u n i u n e h e t e r o c l i t ă d e c ă l ă t o r i . I n v r e m e a sa, î n t r - a d e v ă r ,

| i e n t r u a g u s t a f a r m e c u l u n e i conversaţii generale, d e u n i n t e r e s c o m u n t u t u r o r

v o r b i t o r i l o r , t r e b u i a s ă t r ă i e ş t i î n t r - o c o t e r i e î n c h i s ă ş i i z o l a t ă , c o m p u s ă d i n

o a m e n i d e a c e e a ş i c l a s ă , c u a c e e a ş i e d u c a ţ i e , c u m a r f i f o s t r e ş e d i n ţ a d e

R a m b o u i l l e t . A c e s t l u c r u n e e x p l i c ă f a r m e c u l i n t e n s a l a c e s t o r a z i l e a l e

s u f l e t u l u i . L a F o n t a i n e , d e a s e m e n e a , î n s c r i s o r i l e c ă t r e s o ţ i a sa, n e v o r b e ş t e

l»uţin d e s p r e c o n v e r s a ţ i i l e î n s o ţ i t o r i l o r s ă i d e c ă l ă t o r i e d i n c a l e a ş c a . S e p o a t e

v e d e a c ă a u f o s t d e s t u l d e n e s e m n i f i c a t i v e , î n a f a r a u n e i c o n t r o v e r s e a n i m a l e

î n t r e c a t o l i c i ş i p r o t e s t a n ţ i î n l e g ă t u r ă c u d o g m e l e .


civilizate ş i a taşându-le p e f iecare d i n t r e e le „ o a m e n i l o r d e l u m e "

ai t r e c u t u l u i . 1

Aceşti „ o a m e n i d e l u m e " a i t u t u r o r t impur i lor , t ip e x e m p l a r

al sociabil ităţi i c o n s u m a t e , se r e c u n o s c în i n e p u i z a b i l a b o g ă ţ i e a

t e m e l o r d e d i scuţ ie , î n t o t d e a u n a n o i , c a r e l e s u n t furnizate

î n a i n t e d e t o a t e d e o i n s t r u i r e c o m u n ă ş i g e n e r a l ă , î n c o r o n a r e

l u m i n o a s ă a u n e i e d u c a ţ i i specia le ş i t e h n i c e . N u v r e a u î n trei

cuvinte să rezolv o p r o b l e m ă a t â t de gravă ş i a t â t de t u l b u r ă t o a r e

c u m este cea a r e f o r m e i s tudi i lor clasice; d a r î m i p e r m i t să observ

că, d a c ă am f i a c o r d a t a t e n ţ i e i m e n s e i i m p o r t a n ţ e sociale a con

versaţiei, n-am f i o m i s să găs im aici un a r g u m e n t d e s t u l de solid,

un a r g u m e n t în orice caz d e m n de a f i analizat, într-o m a r e măsură

în favoarea m e n ţ i n e r i i cu l tur i i t r a d i ţ i o n a l e .

Am fi văzut că p r i n c i p a l u l avantaj al s tudier i i l imbi lor ş i litera-

tur i lor vechi este nu n u m a i î n t r e ţ i n e r e a î n r u d i r i i sociale a gene

raţiilor' succesive, ci şi stabil irea, în f iecare e p o c ă , a u n e i legături

in te lectua le ş i spir i tuale s t rânse î n t r e t o a t e f racţ iuni le elitei naţ io

n a l e sau c h i a r î n t r e el i te le t u t u r o r n a ţ i u n i l o r ş i de a le p e r m i t e

t u t u r o r m e m b r i l o r acestora să discute î m p r e u n ă cu interes, cu plă

c e r e , i n d i f e r e n t de profes ia căre ia î i a p a r ţ i n ş i i n d i f e r e n t de clasa

sau d e ţ a r a d i n care prov in .

1 . P r o b a b i l c ă , î n t r - a d e v ă r , d a c ă p r e ţ i o a s e l e s e c o l u l u i a l X V I I - l e a a r p u t e a

s ă s e n a s c ă d i n n o u şi, d e s i g u r , a r î n c e p e s ă v o r b e a s c ă , c o n v e r s a ţ i a l o r n e - a r

i n t e r e s a . C u s i g u r a n ţ ă a c e a s t a a r a v e a c e l m a i m a r e i n t e r e s p e n t r u f e m i n i s t e l e

n o a s t r e . î n r e u n i u n i l e lor , d u p ă a b a t e l e d e P u r e , „se a n a l i z e a z ă c u i d a t o r ă m

m a i m u l t , ş t i i n ţ e l o r s a u p o e z i e i . S e r i d i c ă p r o b l e m a d e a şt i d a c ă i s t o r i a t r e b u i e

s ă f i e p r e f e r a t ă r o m a n e l o r s a u r o m a n e l e i s t o r i e i . S e î n t r e a b ă c a r e e s t e l i b e r

t a t e a d e c a r e s e b u c u r ă ş i l a c a r e a u d r e p t u l f e m e i l e î n s o c i e t a t e ş i î n via(a

c o n j u g a l ă . L i b e r t a t e a p r o c l a m a t ă c u a c e a s t ă o c a z i e e s t e m a i a p r o a p e d e

d o m i n a ţ i e d e c â t d e i n d e p e n d e n ţ ă . S e p a r e , s p u n e c e a c a r e ţ i n e d i s c u r s u l , cîl

b ă n u i e l i l e s o ţ u l u i î i d a u f e m e i i d r e p t u l d e a g r e ş i . O p r e ţ i o a s ă f a c e e l o g i u l lui

C o r n e i l l e , o a l t a î l p r e f e r ă p e B e n s e r a d e , p o e t m a i g a l a n t ş i o m d e c u r t e . ( )

a t r e i a î i i a p a r t e a l u i C h a p e l a i n . A c a s ă l a f a m i l i a S c u d e r y s e d i s c u t ă d e s p r e

Q u i n a u l t . . . A l t ă d a t ă s e î n t â m p l ă c a o p r e ţ i o a s ă s ă p l â n g ă u n p r i e t e n ş i încipe

deodată să vorbească despre durere. Ea p r e t i n d e că d u r e r e a t r e b u i e să a i b ă d r c | i l

o b i e c t r e t r ă i r e a p l ă c e r i i p e c a r e a g u s t a t - o c u d e f u n c t u l . O a n t a g o n i s t ă s e r i d i c a

î m p o t r i v a a c e s t u i s i s t e m p e c a r e î l g ă s e ş t e b a r b a r . . . " .


Să p r e s u p u n e m că s tudiu l la t ine i ş i a l a u t o r i l o r lat ini , ca ş i stu

diul filozofiei şi al istoriei filozofiei, ar f i b r u s c î n t r e r u p t în şcolile

f ranceze: cu p u ţ i n î n a i n t e ca o so luţ ie de c o n t i n u i t a t e să se p r o

d u c ă î n evoluţia spir i tului f rancez, n o i l e g e n e r a ţ i i a r î n c e t a s ă m a i

a p a r ţ i n ă aceleiaşi societăţi ca îna intaş i i lor; şi di feri tele ca tegor i i

profes ionale de francezi, m e d i c i , i n g i n e r i , avocaţi, militari, indus

triaşi, ins t rui ţ i exclusiv în v e d e r e a m e s e r i e i lor, ar fi din punct de

vedere social s t ră ini u n i i de ceilalţi. Nu ar m a i avea alt i n t e r e s

c o m u n şi, astfel, o altă conversaţ ie c o m u n ă d e c â t p r o b l e m e l e sani

tare, v r e m e a sau polit ica cot idiană. „Sufletul F r a n ţ e i " ar f i fost r u p t

p e n t r u t o t d e a u n a , n u n u m a i î n d o u ă , c i î n mi i d e b u c ă ţ i .

Ştiu foar te b i n e că, în ochi i e c o n o m i ş t i l o r d i n v e c h e a şcoală,

avantajul d e a î m p ă r t ă ş i î n t r e o a m e n i cultivaţi u n acelaşi f i l o n d e

conversaţ ie t r e b u i e să f i e cea m a i n e p r o d u c t i v ă d i n t r e frivolităţi.

P e n t r u ei, a d i scuta î n s e a m n ă a p i e r d e timpul şi este clar că, d a c ă

toată viaţa socială t r e b u i e să c o n v e a r g ă că t re p r o d u c ţ i a în exces,

către p r o d u c ţ i a p e n t r u p r o d u c ţ i e , c u v â n t u l n u a r e d r e p t u l d e a

l i t o l e r a t d e c â t cu titlul de mijloc de s c h i m b . D a r o soc ie ta te c a r e

ar real iza aces t ideal , în c a r e nu s-ar vorb i d e c â t p e n t r u a î n c h e i a

o afacere, o vânzare , un î m p r u m u t , o a l ianţă, ar avea o a r e ceva

cu a d e v ă r a t social în ea? Ar d i s p ă r e a l i te ra tura , deci , ar ta , ar dis

părea p l ă c e r e a de a discuta î n t r e p r i e t e n i , chiar l u â n d cina. Mesele

tăcute, un bufe t î n t r e d o u ă t r e n u r i r a p i d e , o viaţă o c u p a t ă ş i m u t ă :

dacă r e s p i n g e m această perspect ivă, d a c ă n e g â n d i m l a nevoia

esenţ ia lă pe c a r e o r e s i m ţ i m cu toţi i de a ne î n ţ e l e g e d i n ce în ce

mai b i n e u n i i pe ceilalţi p e n t r u a ne iub i ş i a ne ie r ta d i n ce în

ce m a i m u l t , ş i d a c ă s u n t e m de a c o r d că satisfacerea acestei nevoi

pro funde este, p â n ă la u r m ă , fructul cel m a i înalt ş i cel m a i savuros

a l civilizaţiei, v o m r e c u n o a ş t e d a t o r i a esenţială, p e n t r u guvernanţ i ,

d e a n u face n i m i c care a r p u t e a î m p i e d i c a e x t i n d e r e a re laţ i i lor

i n t e r p e r s o n a l e şi de a face t o t u l p e n t r u a o favoriza.

D u p ă c e a m vorbi t d e s p r e diversele f o r m e ale conversaţ ie i , de

spre t r a n s f o r m ă r i l e ş i d e s p r e cauze le sale, să s p u n e m câteva cu

vinte d e s p r e efectele sale, subiect pe care abia l-am atins. Ar t rebui


să clasificăm efectele sale, d i n t e a m a de a nu o m i t e ceva i m p o r t a n t ,

î n funcţ ie d e diferi tele categor i i m a r i d e relaţi i sociale. D i n p u n c t

de v e d e r e lingvistic, ea p ă s t r e a z ă ş i î m b o g ă ţ e ş t e l imbi le, d a c ă nu

cumva le î n t i n d e d o m e n i u l teritorial; ea i m p u l s i o n e a z ă l i teraturi le

şi, în part icular, d r a m a . D i n p u n c t de v e d e r e religios, este mijlocul

de a p o s t o l a t cel m a i f e c u n d , r ă s p â n d e ş t e d o g m e l e ş i scepticismul

r â n d p e r â n d . N u atâ t p r i n p r e d i c i , cât m a i ales p r i n conversaţi i

religiile dev in m a i p u t e r n i c e sau m a i s labe. D i n p u n c t d e v e d e r e

polit ic, conversaţ ia este, î n a i n t e a prese i , s i n g u r u l f râu a l guver

nanţ i lor , re fugiul i n e x p u g n a b i l a l l ibertăţ i i ; ea c r e e a z ă reputa ţ i i

ş i prestigii, a s igură g lor ia şi, p r i n ea, p u t e r e a . T i n d e să egalizeze

vorbitori i , as imilându-i, ş i să d i s t r u g ă ierarhi i le p r i n faptu l că le

p o a t e e x p r i m a . D i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , uni formizează

j u d e c ă ţ i l e d e s p r e n e c e s i t a t e a d iverse lor b u n u r i , c r e e a z ă ş i preci

zează i d e e a de va loare, stabileşte o scară ş i un s istem de valori.

Astfel, această sporovăială superf luă, s implă p i e r d e r e d e v r e m e în

ochi i e c o n o m i ş t i l o r uti l i tari, este, î n rea l i ta te , a g e n t u l e c o n o m i c

cel m a i indi spensabi l , î n t r u c â t , în lipsa lui, n-ar m a i exista o p i n i e

şi, fără o p i n i e , nu m a i există valoare, n o ţ i u n e f u n d a m e n t a l ă a eco

n o m i e i pol i t ice şi, la d r e p t v o r b i n d , a m u l t o r a l t o r ş t i inţe sociale.

D i n p u n c t de v e d e r e m o r a l , ea l u p t ă c o n t i n u u ş i cel m a i adesea

cu succes împotr iva egoismului , împotr iva încl inăr i i căt re un com

p o r t a m e n t c a r e u r m ă r e ş t e s c o p u r i individuale; ea t rasează ş i adân

ceşte, o p u n â n d - o aces te i t e l e o l o g i i i n d i v i d u a l e , o t e l e o l o g i c

e m i n a m e n t e socială, în favoarea căreia, p r i n l ă u d a r e a ş i b lamarea

distr ibuite impar ţ ia l ş i r ă s p â n d i t e cu rapid i ta te , acredi tează iluziile

salvatoare sau m i n c i u n i l e c o n v e n ţ i o n a l e . C o n t r i b u i e , p r i n interac

ţ i u n e a spir i telor şi a sufletelor, la apar i ţ ia şi p r o g r e s u l psihologiei

nu n u m a i individuale, dar, î n a i n t e de toate , sociale ş i m o r a l e . Din

p u n c t d e v e d e r e estetic, e a d ă n a ş t e r e pol i teţei , l a î n c e p u t prin

c o m p l i m e n t a r e a uni latera lă, apoi rec iprocă; t inde să a r m o n i z e z e

j u d e c ă ţ i l e de gust, lucru pe care î l realizează în t imp şi e laborează

astfel o ar tă poet ică, un c o d estetic, re specta t cu sf inţenie în fiecare

e p o c ă ş i în f iecare ţară. L u c r e a z ă , deci , p u t e r n i c la c lădirea

civilizaţiei, care a r e ca p r i m e condi ţ i i po l i te ţea şi arta.


Dl G i d d i n g s , în Principii de sociologie, s p u n e un l u c r u f o a r t e

i m p o r t a n t d e s p r e conversa ţ ie . I n c o n c e p ţ i a sa, c â n d d o i oameni

s e î n t â l n e s c , c o n v e r s a ţ i a p e c a r e o a u î m p r e u n ă n u es te d e c â l

u n c o m p l e m e n t a l pr iv i r i lor l o r r e c i p r o c e , p r i n c a r e s e e x p l o

lează ş i c a u t ă să afle d a c ă a p a r ţ i n acele iaş i speci i sociale, acelu

iaşi g r u p social.

„Preţuim, s p u n e el, iluzia care ne face să c r e d e m că d i scutăm

p e n t r u c ă n u n e pasă d e lucrur i le d e s p r e care vorbim, tot aşa c u m

preţuim şi această iluzie, cea mai dulce d i n t r e toate, c red inţa în arta

p e n t r u artă. Adevărul este că or ice e x p r i m a r e , a o m u l u i ob i şnui t

sau a artistului, şi or ice c o m u n i c a r e , de la conversaţia î n t â m p l ă t o a r e

la î n c e p u t u l u n e i relaţii p â n ă la intimităţi le p r o f u n d e ale u n e i iubiri

adevărate, îşi au sursa în p a s i u n e a e l e m e n t a r ă de a se c u n o a ş t e pe

sine şi de a-1 c u n o a ş t e pe celălalt, de a defini conşt i inţa de specie."

Ne î n d o i m că p r i m e l e conversaţii d i n t r e d o i n e c u n o s c u ţ i care se

întâlnesc a u î n t o t d e a u n a caracteru l i n d i c a t d e Giddings, deşi poa

le f i adevărat în m u l t e cazuri. D a r este sigur că, ulterior, conver

saţiile d i n t r e ei, o d a t ă stabilită legătura, au un cu totul alt caracter.

Mie tind să îi asocieze pe u n u l cu celălalt sau să le consol ideze aso

cierea d a c ă a p a r ţ i n deja aceleiaşi societăţi . Ele t ind, apoi , să d e a

naştere şi să a c c e n t u e z e , să e x t i n d ă şi să a p r o f u n d e z e conştiinţa de

specie, ş i nu d o a r să o definească. Nu este vorba n u m a i d e s p r e a-i

devoala l imitele, ci de a le face să se r e t r a g ă fără î n c e t a r e .

Să r e v e n i m a s u p r a câtorva d i n t r e aceste efecte g e n e r a l e . A t u n c i

c â n d u n p o p o r civilizat c a d e d i n n o u î n b a r b a r i e , p r i n î n t o a r c e r e a

la insecur i ta te , p r i n r u p e r e a p o d u r i l o r , p r i n s tarea p r o a s t ă a dru

murilor, p r i n lipsa de s i g u r a n ţ ă a scrisorilor, a legătur i lor sociale,

e l dev ine relativ m u t . C â n d v a se v o r b e a m u l t , în proză, în versuri ,

prin vorbă sau p r i n scris; a c u m n u s e m a i vorbeşte a p r o a p e d e l o c .

I )acă v r e m să ne facem o i d e e d e s p r e m ă s u r a în care o a m e n i l o r

le p lăcea să vorbească la m o m e n t u l d e s t r ă m ă r i i imper iu lu i , p u t e m

citi diversele pasaje ale lui Macrobius, c o n t e m p o r a n al lui Teodos ie

cel Tânăr . In Saturnaliile sale (dia loguri , d u p ă c u m se şt ie), u n u l

d i n t r e i n t e r l o c u t o r i î i s p u n e celui la l t : „Tratează-ţi sclavul cu


b l â n d e ţ e , primeşte-1 cu graţie în conversaţie". El înfierează obiceiul,

rar, se p a r e , în v r e m e a sa, a l ce lor care nu le p e r m i t sclavilor să

vorbească cu ei, în t imp ce î i servesc la masă. în altă p a r t e , u n u l

d i n t t e persona je s p u n e : „Pe t o t p a r c u r s u l vieţii m e l e , Decius, nimic:

nu mi s-a p ă r u t m a i b u n d e c â t să folosesc t i m p u l l iber pe care mi-l

lasă p l e d o a r i a c o n v e r s â n d în societatea o a m e n i l o r instruiţ i , aşa ca

t i n e , d e e x e m p l u . U n spirit b i n e e d u c a t n-ar p u t e a găsi re laxare

m a i uti lă ş i m a i cinstită d e c â t într-o discuţ ie în care p o l i t e ţ e a p u n e

la fel de b i n e în valoare î n t r e b a r e a ca ş i r ă s p u n s u l " . U l t i m a frază,

ce-i d r e p t , lasă să se în t revadă b a r b a r i a care se a p r o p i e ; n u m a i dacă

nu c u m v a acest gust p e n t r u o conversaţ ie p u ţ i n p r e a afectată ş i

l imbută, pe c a r e H o r a ţ i u a ridiculizat-o, nu se expl ică p r i n obice

iurile o r a t o r i c e ale acestui avocat.

Ţ ă r a n u l izolat tace; barbaru l , în casa lui fortificată, în h r u b a sa

d in stâncă, nu s p u n e un cuvânt. C â n d vorbeşte, î n t â m p l ă t o r , o face

p e n t r u a ţ i n e un discurs. Nu am p u t e a explica, p r i n acest fapt, atâl

de s implu, d e s c o m p u n e r e a lat inei ş i n a ş t e r e a l imbilor neo-latmer 1

Dacă cetăţi le ga lo-romane ar fi c o n t i n u a t să subziste şi să c o m u n i c e

î n t r e ele d u p ă c ă d e r e a p u t e r i i imper ia le , aşa c u m o făcuseră

î n a i n t e , n-ar f i î n c e t a t p r o b a b i l n i c i o d a t ă să se vorbească lat ina pe

î n U e g ter i tor iul I m p e r i u l u i . Dar, în lipsa acestui exerci ţ iu c o n t i n u u

al vorbirii în t r-un ter i tor iu i m e n s ş i în condiţ i i le cele m a i variate

c e r u t e de conversaţ ia într-un i d i o m atâ t de b o g a t ş i de complicai,

e r a inevitabil ca major i ta tea cuvinte lor să dispară, lipsite de obicei,

şi ca s e n t i m e n t u l del icat al n u a n ţ e l o r decl inăr i i şi conjugări i să se

p i a r d ă ş i să se ş t e a r g ă p r i n t r e m u n c i t o r i , p ă s t o r i , b a r b a r i ,

c o n d a m n a ţ i la izolare, în lipsa d r u m u r i l o r b i n e î n t r e ţ i n u t e şi a

relaţi i lor b i n e reglate . Ce s-a î n t â m p l a t ? A t u n c i c â n d aceste fiinţe

de obicei m u t e se găseau în situaţia de a-şi c o m u n i c a vreo idee,

î n t o t d e a u n a p r i m a r ă , l imba lor rug in i tă nu r e u ş e a să le furnizeze

o e x p r i m a r e precisă şi, în astfel de cazuri, o e x p r i m a r e confuză îi

satisfăcea într-o m ă s u r ă suficientă; r e s t r â n g e r e a d i c ţ i o n a r u l u i 1( >r

a n t r e n a s impl i f icarea gramatic i i ; cuvinte le la t ine , t u r n u r i l e ş i

d e s i n e n ţ e l e latineşti nu le r e v e n e a u în m e m o r i e d e c â t mut i la te ş i


corupte şi, p e n t r u a fi înţeleşi, ttebuiau să facă eforturi de imaginaţie

cu atât m a i m a r i cu cât p i e r d u s e r ă m a i m u l t o b i ş n u i n ţ a de a vorbi

corect şi uşor. O m u l se găsea, deci, a p r o a p e în starea în care se găsise

în preis tor ie c â n d , n e v o r b i n d încă, a t rebui t , tot p r i n tentative

ingenioase şi c o n c e n t r â n d u - s e p e satisfacerea u n e i nevoi urgente

de c o m u n i c a r e m e n t a l ă , să inventeze p u ţ i n câte p u ţ i n cuvântul. Aşa

au a p ă r u t l imbile r o m a n i c e , dintr-o m u l ţ i m e de inovaţii imagina lc

de o a m e n i i secolelor al VH-lea p â n ă în secolul al X-lea. Lat ina s-a

descompus şi, astfel, a î n c e p u t să apară g e r m e n u l l imbilor neolat ine,

în lipsa conversaţi i lor mul t ip le şi variate şi, abia m a i târziu, p r i n

în toarcerea la viaţa de societate, la conversaţi i obişnui te, l imbile

neolat ine s-au dezvoltat şi au înflorit. Nu s-a î n t â m p l a t o a r e la fel

CU or ice d e s c o m p u n e r e sau g e n e z ă a u n u i id iom?

D a c ă d e c ă d e r e a conversaţ i i lor d e s c o m p u n e l imbile civilizate

sau le d e g r a d e a z ă , r e l u a r e a re laţ i i lor sociale şi a discuţ i i lor c a r e

le însoţesc în m o d n e c e s a r este p r i m a c a u z ă a formăr i i l imbi lor

noi. Din această cauză, procesul de c r e a r e este l e n t sau rapid, d u p ă

cum a r e loc într-o ţară cu o p o p u l a ţ i e foarte rarefiată şi foarte frag

ii l entată sau într-o r e g i u n e relativ p o p u l a t ă şi foarte centra l izată .

Anglia Evului M e d i u , î n c o m p a r a ţ i e c u p o p o a r e l e n e o l a t i n e ,

prez intă u n astfel d e c o n t r a s t . Ş i n u c u m v a t o c m a i e l p o a t e a juta

la exp l icarea m o t i v e l o r p e n t r u care d ia lec te le f ranceze au avut

nevoie de a t â t e a secole p e n t r u a se f o r m a şi a celui d i n île-de-

l ' rance p e n t r u a se i m p u n e în t o a t e provinci i le f ranceze, în t i m p

ce l i m b a e n g l e z ă s-a c r e a t şi s-a r ă s p â n d i t cu o r a p i d i t a t e c a r e

uimeşte lingviştii? S-a î n t â m p l a t aşa, d u p ă c u m s e m n a l e a z ă dl

boutmy, î n t r e alţi istorici, p e n t r u că centra l izarea puter i i s-a stabilit

iu M a r e a Br i tan ie m u l t m a i d e v r e m e d e c â t l a n o i şi, a jutată de

izolarea insu lară a locuitorilor, a c o n t r i b u i t în m o d decisiv la o m o

genizarea l o r m a i p r e c o c e . Aici imitaţ ia a s i m i l a t o a r e a f u n c ţ i o n a t

de la g r u p la g r u p cu m a i m u l t ă in tens i ta te d e c â t în F r a n ţ a , ş i asta

încă d i n Evul M e d i u . N e p u t e m i m a g i n a t o t c e e a c e p r e s u p u n e

conversaţi i f recvente î n t r e indivizi ş i î n t r e o a m e n i de r a n g ş i de

(lasă diferite, d i n ţ i n u t u r i diferite, d i spar i ţ ia t r e p t a t ă a di fer i te lor


dialecte sau n u m a i a d o u ă l imbi diferite, c u m au fost anglo-saxon

şi l a t i n a târzie, în faţa u n e i s i n g u r e l imbi c a r e se c r e e a z ă şi •.

dezvoltă, r ă s p â n d i n d u - s e , d a t o r â n d u - ş i însăşi f o r m a r e a sa aceslu

p r o c e s de difuzare? Şi, în rea l i ta te , caracter i s t ica vieţii eng leze in

Evul M e d i u este viaţa c o m u n ă a t u t u r o r c laselor aflate în coniac I

p e r m a n e n t ş i s c h i m b de e x e m p l e . Să a d ă u g ă m în t r e a c ă t că aici

ca p e s t e tot, imitaţ ia s-a r ă s p â n d i t m a i ales de sus în j o s 1 , p o r n i n d

de la aceste cur ţ i a t â t de s t ră luci toare, în c a r e conversaţ ia e r a deja

a tâ t de n o b i l ă şi de ga lantă ; şi e x p l i c a r e a aceste i asimilări foai i i

p r o m p t e ş i p r o f u n d e t r e b u i e c ă u t a t ă î n c o n s t i t u i r e a ierarhiei

eng leze , în a p r o p i e r e a î n t r e p ă t u r i l e sale s u p r a p u s e , suficient de

dis t incte p e n t r u a lăsa să existe prest ig iul super ioru lu i , d a r nu silii-

c i e n t de s e p a r a t e p e n t r u a descura ja e m u l a ţ i a .

Rolul politic al conversaţiei nu este m a i m i c d e c â t rolul său liniţ

vistic. Există o l e g ă t u r ă s t rânsă î n t r e f u n c ţ i o n a r e a conversaţiei <

s c h i m b ă r i l e O p i n i e i d e c a r e d e p i n d e ins tabi l i ta tea Puter i i . A c q P

u n d e O p i n i a s e s c h i m b ă p u ţ i n , lent, r ă m â n â n d a p r o a p e imuabila,

se î n t â m p l ă astfel d in cauza faptului că se d iscută rar, t imid, înlrmn

cerc s t râmt, clevetitor. O p i n i a este m o b i l ă , agitată, t r e c â n d d e ] |

o e x t r e m ă la alta a c o l o u n d e discuţii le s u n t f recvente, îndrăzneţ i ' ,

e m a n c i p a t e . O p i n i a este s labă a c o l o u n d e se d i scută fără însu

f le ţ i re ; este p u t e r n i c ă a c o l o u n d e se d i scută foar te m u l t ; este vii

l e n t ă a c o l o u n d e o a m e n i i s e e n t u z i a s m e a z ă d i s c u t â n d ; este

exclusivă, exigentă, t i ranică acolo u n d e cei care discută s u n t prai Iii

v r e u n e i obsesii colective; este l ibera lă a c o l o u n d e discuţii le sun

variate, l ibere, h r ă n i t e d i n ide i g e n e r a l e .

1 . P u t e m v e d e a a c e a s t ă l e g e a p l i c â n d u - s e c h i a r l a s ă l b a t i c i . D e s c r i i n d n i

v u r i l e s ă l b a t i c i l o r a c a d i e n i , C h a r l e v o i x (Histoire de la nouvelle France) sorii

„ F i e c a r e t â r g u ş o r î ş i a v e a sagamo ( ş e f u l ) s ă u , i n d e p e n d e n t d e a l ţ i i ; d a i 100

î n t r e ţ i n e a u î n t r e e i u n s o i d e c o r e s p o n d e n ţ ă c a r e u n e a s t r â n s î n t r e a f l

n a ţ i u n e . E i f o l o s e a u o b u n ă p a r t e d i n p e r i o a d a d e l a s f â r ş i t u l p r i m ă v e r i i p . i n i

l a î n c e p u t u l t o a m n e i p e n t r u a s e v i z i t a ş i p e n t r u a ţ i n e c o n s i l i i , î n c a r e M U

d i s c u t a u p r o b l e m e g e n e r a l e " . A s t f e l a l u a t n a ş t e r e , l a şef i i d e t r i b , o b i c e i u l (I*

a d i s c u t a î n m o d r e g u l a t , p e r i o d i c ş i d e a s e v i z i t a î n m o d s p e c i a l şi, răspAn

d i n d u - s e , a c e s t a a d u s l a a s i m i l a r e a r e c i p r o c ă a p o p u l a ţ i i l o r v e c i n e .


Această l e g ă t u r ă i n t i m ă î n t r e o p i n i e ş i conversa ţ ie n e p e r m i t e

,.i s u p l i n i m , î n a n u m i t e cazur i , a b s e n ţ a d o c u m e n t e l o r l e g a t e d e

prima, a t u n c i c â n d a d o u a n e es te c u n o s c u t ă . A m avut informaţ i i

despre conversa ţ ie d i n e p o c i l e t r e c u t e ; d a r a v e m câteva c a i c n e

pot a r ă t a în ce m ă s u r ă o p i n i a a e x e r c i t a t o i n f l u e n ţ ă de< isiv.i

i n f r - u n l o c sau în altul, într-o n a ţ i u n e sau alta, într-o < lasă s .ui

alta, a s u p r a decizi i lor p u t e r i i pol i t ice sau j u d e c ă t o r e ş t i . Şt im, de

e x e m p l u , c ă g u v e r n e l e d i n A t e n a a u fost g u v e r n e d e o p i n i e mai

mul t d e c â t c e l e d i n S p a r t a ; d e u n d e a m f i î n m ă s u r ă s ă

1 1 î n c h i d e m , d a c ă n u a m avea i n f o r m a ţ i i , c ă a t e n i e n i i e r a u m u l t

mai vorbăreţ i d e c â t l a c e d e m o n i e n i i . S u b d o m n i a lui Ludovic XIV,

opinia cur ţ i i avea o i n f l u e n ţ ă m a r e , m a i m a r e d e c â t a m p u t e a

crede, a s u p r a decizi i lor m o n a r h u l u i , c a r e s e s u p u n e a l o r î n m o d

inconşt ient ; o p i n i a oraşului nu c o n t a p r e a m u l t , iar c e a a provin

ciilor de loc . C e e a ce î n s e a m n ă că, la C u r t e , se d iscuta m u l t d e s p r e

i rebur i le p u b l i c e , în o r a ş se d i s c u t a m a i p u ţ i n ş i î n c ă ş i m a i p u ţ i n

i n res tu l F r a n ţ e i . Dar, l a m o m e n t u l Revoluţ ie i , a c e s t e p r o p o r ţ i i

| a u inversat, p e n t r u c ă e x e m p l u l conversaţ iei pol i t ice, m e n ţ i o n a t

mai sus, a p ă t r u n s d i n c e î n c e m a i m u l t p â n ă î n c e l e m a i î n d e

părtate z o n e r u r a l e .

Evoluţia P u t e r i i se explică, deci , p r i n evoluţia O p i n i e i , c a r e se

explică la r â n d u l e i p r i n evoluţia conversaţiei, care se expl ică a p o i

prin seria surse lor sale diferi te: c e e a ce se învăţa în şcoală, în fa

milie, m e ş t e ş u g u r i l e , p r e d i c i l e , d i scursur i le pol i t ice, cărţ i le , zia

rele. Iar p r e s a per iod ică se a l i m e n t e a z ă d in informaţi i le d i n l u m e a

întreagă c a r e ref lectă t o t c e e a ce se p r o d u c e e x c e p ţ i o n a l , genia l ,

inventiv, n o u . Ziarele s u n t m a i m u l t sau mai p u ţ i n in teresante , s u n t

sugestive în t r-un sens sau altul, d u p ă n a t u r a ş i c u l o a r e a n o u t ă ţ i l o r

care a p a r ş i pe c a r e e le le s e m n a l e a z ă . Şi, p r i n t r e aces te inovaţi i

d in care se h r ă n e ş t e presa, t r e b u i e să cităm, în p r i m u l r â n d , actele

puter i i , ser ia fapte lor pol i t ice .

Astfel încât , p â n ă l a u r m ă , c h i a r acte le puter i i , for fecate d e

presă, c o m e n t a t e p r i n conversaţ ie , c o n t r i b u i e î n m a r e p a r t e l a

t r a n s f o r m a r e a Puter i i . D a r p u t e r e a n-ar reuş i s ă a c ţ i o n e z e d a c ă


acte le sale n-ar f i d ivulgate p r i n p r e s ă şi d e z b ă t u t e , d a c ă n-ar

evolua, d a c ă s-ar m e n ţ i n e ident ică , în afara modif icări lor, întă

r i r i lor sau s lăb ic iuni lor p e c a r e inovaţi i le d e a l tă n a t u r ă , m a i ales

cele rel igioase ş i e c o n o m i c e , i le-ar p u t e a p r o d u c e , c â n d acestea

ar f i general izate ş i popular iza te . Acolo u n d e P u t e r e a r ă m â n e foar

te stabilă, p u t e m f i siguri, în g e n e r a l , că, la r â n d u l ei, conversaţ ia

a fost foar te d m i d ă şi foar te închisă . 1 Deci , p e n t r u a r e d a puter i i

s tabi l i tatea sa de o d i n i o a r ă , d i n e p o c i l e pr imit ive, c â n d nu se

d i scuta în afara c e r c u l u i î n g u s t a l familiei, a r t r e b u i î n c e p u t pr in

i n s t i t u i r e a u n e i muţenii universale. în aceas tă ipoteză, n ic i ch iar

sufragiul universal n u a r reuş i s ă d e m o l e z e n i m i c .

Nu atât conversaţii le ş i dezbater i le p a r l a m e n t a r e c o n t e a z ă din

p u n c t de v e d e r e politic, cât conversaţii le ş i discuţiile private. Acolo

se naşte p u t e r e a , în t imp ce în p a r l a m e n t e ş i pe culoare le lor

p u t e r e a este uzată şi adesea desconsiderată. Atunci c â n d deliberările

p a r l a m e n t e l o r r ă m â n fără e c o u ş i p r e s a nu le reflectă, ele nu au

a p r o a p e nici o in f luenţă a s u p r a valorii pol i t ice a u n u i om aflat la

p u t e r e . C e e a ce se î n t â m p l ă în aceste locur i închise nu a r e legătură

d e c â t cu dep lasarea puter i i , ş i nu cu forţa ş i cu a u t o r i t a t e a sa reală.

Cafenelele, saloanele, magaz ine le , locuri le u n d e se discută suni

adevărate le fabrici ale puter i i . Să nu u i t ă m totuşi că aceste fabrici

n-ar p u t e a f u n c ţ i o n a d a c ă n-ar exista m a t e r i a p r i m ă pe care o

folosesc, reflexul de doci l i tate ş i de c redul i ta te c rea t p r i n viaţa de

familie, p r i n educaţ ia domest ică . P u t e r e a iese de aici, ca bogăţia

d i n m a n u f a c t u r i ş i d i n uz ine , ca şti inţa d in l a b o r a t o a r e , d i n m u z e e

şi d i n biblioteci, aşa c u m c r e d i n ţ a iese d i n şcolile de ca tehi sm şi din

1 . I n t i m p u l l u i B a c o n , c o n v e r s a ţ i a t o c m a i s e n ă ş t e a î n A n g l i a , ş i e l c o n

s a c r ă a c e s t u i s u b i e c t un s c u r t p a s a j d i n Eseuri sau sfaturi politice ş i morale, în

c a r e g ă s i m n u constatări generale, c a r e n e - a r i n t e r e s a î n m a r e m ă s u r ă , c i sfaturi

generale, c a r e n e i n t e r e s e a z ă m a i p u ţ i n . D a c ă j u d e c ă m d u p ă a c e s t e a , c o n v c r

s a ţ i i l e e n g l e z e t r e b u i a u s ă f i f o s t p e a t u n c i , m u l t m a i m u l t d e c â t c e l e d e p e

C o n t i n e n t , b u l v e r s a t e d e r ă z b o a i e l e r e l i g i o a s e , d e o t i m i d i t a t e e x t r e m ă . „In

p r i v i n ţ a g l u m e l o r , s p u n e e l , e x i s t ă l u c r u r i c a r e n u t r e b u i e s ă f a c ă n i c i o d a l ă

s u b i e c t u l l o r : de e x e m p l u , religia, treburile statului, personalităţile, persoanele Sg

o anumită demnitate" ( î n a l ţ i i f u n c ţ i o n a r i ca e l . . . ) e t c .


învăţământu l pr imar, ca forţa mi l i tară d i n topitor i i le de t u n u r i ş i

d in exerciţi i le de cazarmă.

Să p r e s u p u n e m că c e t ă ţ e n i i f rancezi ar f i închiş i în ce lu le le

u n o r î n c h i s o r i ş i ar r ă m â n e să ref lecteze în s i n g u r ă t a t e , fără nici

0 i n f l u e n ţ ă r e c i p r o c ă , d u p ă c a r e ar m e r g e să v o t e z e . . . D a r n-ar

p u t e a să voteze ! D e fapt, n-ar avea, cel p u ţ i n c e a m a i m a r e parte

d i n t r e ei, nici o p r e f e r i n ţ ă p e n t r u o p e r s o a n ă sau alta, p e n t r u un

p r o g r a m sau p e n t r u altul. Sau, c h i a r d a c ă a r avea f iecare p r o p r i a

idee, n-ar fi d e c â t o m a r e confuzie e lectora lă .

Desigur, d a c ă u n o m d e stat, u n M i r a b e a u , u n N a p o l e o n , a r

p u t e a f i c u n o s c u t personal de c ă t r e toţ i f rancezi i , nu ar m a i avea

nevoie d e conversaţ ie p e n t r u a-şi f o n d a a u t o r i t a t e a , ia r f rancezi i

a r p ă s t r a d e g e a b a t ă c e r e a , p e n t r u c ă asta n u i-ar î m p i e d i c a p e

Cei m a i mul ţ i , să se lase fascinaţi de persona j . Dar, c u m acest l u c r u

tiu este posibi l , este n e c e s a r ca o a m e n i i să d i s c u t e î n t r e e i i m e

diat ce s tatul a depăş i t ca î n t i n d e r e l imitele u n u i o r a ş m i c , p e n t r u

a d o b â n d i pres t ig iu l . î n f o n d , t re i s ferturi d i n t i m p n e s u p u n e m

u n u i o m p e n t r u c ă î i v e d e m p e alţii supunându- i- se . P r i m i i c a r e

S-au s u p u s aces tui om au avut sau au c r e z u t că au m o t i v e l e lor :

au avut î n c r e d e r e , d i n cauza vârstei sale î n a i n t a t e , a d e s c e n d e n ţ e i

sale i lus t re, a forţei sale c o r p o r a l e , a e l o c i n ţ e i sale s a u a g e n i u l u i

său, în v i r tu tea sa p r o t e c t o a r e ş i c o n d u c ă t o a r e . D a r aceas tă î n c r e

d e r e , c a r e s-a n ă s c u t în ei s p o n t a n , a fost c o m u n i c a t ă p r i n cuvin-

lele l o r c e l o r care , d u p ă ei , a u avut î n c r e d e r e l a r â n d u l lor.

D i s c u t â n d d e s p r e acte le u n u i o m a j u n g e m să-1 f a c e m c e l e b r u ,

i lustru, g lor ios; şi, o d a t ă a juns la p u t e r e p r i n g lor ie , p u t e r e a sa

( reş te sau scade p r i n discuţii le d e s p r e p l a n u r i l e sale d e c a m p a n i e

sau d e s p r e d e c r e t e l e sale, d e s p r e bătăl i i le s a u d e s p r e a c ţ i u n i l e

sale g u v e r n a m e n t a l e .

Conversaţ ia are o i m p o r t a n ţ ă f u n d a m e n t a l ă , m a i ales în viaţa

e c o n o m i c ă , pe care economiş t i i nu p a r să o f i r e m a r c a t . Conver

saţia, s c h i m b u l de idei - ori, m a i degrabă, d a r u l r e c i p r o c sau uni

lateral de idei - , nu este o a r e p r e a m b u l u l schimbului de servicii?


P r i n cuvânt la î n c e p u t , d i scutând, o a m e n i i aceleiaşi societăţi îşi

c o m u n i c ă u n i i a l tora nevoi le lor, d o r i n ţ e l e lor de c o n s u m sau, la

fel de b i n e , de p r o d u c ţ i e . Se î n t â m p l ă foarte r a r ca nevoia de I

c u m p ă r a un obiect n o u să ia n a ş t e r e văzându-1, fără să f i fost an

ter ior sugerat p r i n conversaţii . Se î n t â m p l ă astfel a t u n c i c â n d , de

e x e m p l u , un navigator, a j u n g â n d pe o insu lă n e c u n o s c u t ă , se vede

î n c o n j u r a t de sălbatici care, fără să-i vorbească, d i n m o m e n t ce nu-i

c u n o s c l imba, d u p ă c u m nici e l n-o c u n o a ş t e pe a lor, s u n t fascinaţi

de z o r z o a n e l e d i n sticlă pe care acesta le etalează ostentativ ş i le

o b ţ i n în s c h i m b u l a l i m e n t e l o r sau a l b lănuri lor . în afara acestor

excepţi i , inf luenţa conversaţiei este capitală p e n t r u naşterea, mai

m u l t chiar d e c â t p e n t r u r ă s p â n d i r e a lor, ş i în lipsa ei n-ar exisla

n i c i o d a t ă un p r e ţ fix ş i u n i f o r m , c o n d i ţ i e p r i m ă a or icărui c o m e r ţ

cât de cât dezvoltat, a or icăre i industr i i cât de cât p r o s p e r e .

R a p o r t u r i l e d i n t r e conversaţ ie şi ps iholog ia socială şi moralii

suni evidente în secolul a l XVII-lea francez, d a r nu a p a r n u m a i aici.

I loraţ iu, în t r-una d i n t r e satirele sale, l a u d ă viaţa pe care o d u c e

în casa sa de la ţară. Acolo îşi p r i m e ş t e a d e s e a la m a s ă pr ieteni i .

„Fiecare c o m e s e a n , e l ibera t de legile e t ichete i , îşi goleşte, d u p ă

voie, c u p e l e m a i m a r i sau m a i mici . Astfel se angajează o convei

saţie nu p e n t r u a vorbi de r ă u vecinii, nici p e n t r u a le invidia p r o

pr ietăţ i le , nici d e s p r e t a l e n t u l lui L e p o s în a r t a dansu lu i ; c i se

d i scută d e s p r e subiecte c a r e i n t e r e s e a z ă m a i m u l t ş i care ar l i

ruş inos să fie i g n o r a t e : v ir tutea, bogăţ i i le s u n t cele care fac o m u l

fericit? în relaţi i t r e b u i e să te c o n d u c i d u p ă c e e a ce este util, sau

d u p ă c e e a c e este corect? C a r e este n a t u r a binelui? î n c e conslă

b i n e l e suveran? Totuşi, în l e g ă t u r ă cu c e e a ce se vorbeşte, Cerviiis

a m e s t e c ă în aceste discuţi i grave câte o povest i re d e s p r e vreo

femeie c u m s e c a d e . " V e d e m astfel faptul că discuţiile la m o d ă , prin

t re o a m e n i i distinşi a i secolului lui Octavian, se a s e m ă n a u pr in

tr-o t r ă s ă t u r ă i m p o r t a n t ă cu cele ale „ o a m e n i l o r de l u m e " ale

secolului al XVII-lea francez: ele se î n v â r t e a u la r â n d u l lor în j u r u l

g e n e r a l i t ă ţ i l o r m o r a l e , a t u n c i c â n d n u s e î n v â r t e a u î n j u r u l

j u d e c ă ţ i l o r l i terare. N u m a i că m o r a l a agitată de c o n t e m p o r a n i i lui


H o r a ţ i u , epicureici i m p r e g n a ţ i de stoicism, este m a i m u l t o mora lă

indiv iduală d e c â t socială, p e n t r u că a d e p ţ i i lui Z e n o n , ca ş i cei a i

lui Epicur, s u n t angajaţi în a î n t ă r i , în a însănătoş i individul luat

separat , de taşa t d e g r u p u l său. Dimpotr ivă, î n t r e b ă r i l e r id icate d e

creştinii m o n d e n i ş i moral i ş t i d i n v r e m e a lui Ludovic XIV au

l e g ă t u r ă î n a i n t e d e t o a t e c u m o r a l a socială.

D o a m n a de La Fayette î i scrie d o a m n e i de Sevigne că, d u p ă o

cină, î n t r e a g a sa conversaţ ie cu d o a m n a S c a r r o n , cu abate le Testu

ş i cu alţi i n t e r l o c u t o r i s-a învârt i t „în j u r u l p e r s o a n e l o r c a r e au

gus tur i s u p e r i o a r e sau i n f e r i o a r e spir i tului lor" . „Ne-am a r u n c a t ,

s p u n e ea, î n subtilităţi d i n c a r e n u m a i î n ţ e l e g e a m n i m i c . " N e v o m

î n t r e b a c e i n t e r e s m a i p u t e m găsi î n zilele n o a s t r e î n a n e o c u p a

de sub iec te a t â t de vagi? D a r î n s e a m n ă să u i t ă m că, în a c e a e p o c ă ,

î n m e d i i l e a r i s tocrate î n c a r e sociabi l i tatea a t i n g e a p u n c t u l său

d e s t ră luc i re cel m a i îna l t , n i m i c n u e r a m a i potr iv i t d e c â t s ă

evidenţ iezi , să precizezi , să descâlceşt i în m ă s u r a pos ib i lu lu i

ps ihologia socială, î n c ă n e n u m i t ă astfel. Secolul a l XVII-lea nu a

p ă r u t n i c i o d a t ă s ă s e i n t e r e s e z e p r e a m u l t d e p s i h o l o g i a indi

viduală î n conversaţi i le sale d i n t r e o a m e n i i d e l u m e . î n t r - u n r o

m a n a l lui său, B o u r g e t a r f i p u s samaru l pe d o a m n a de La Fayette

ş i pe La R o c h e f o u c a u l d . C e e a ce î i i n t e r e s a ş i ar f i t r e b u i t să î i

in tereseze î n c ă ş i m a i m u l t e r a s t u d i e r e a re la ţ i i lor inter-spir i tuale

şi făceau m u l t ă p s i h o l o g i e indiv idua lă fără să o ştie. Citiţi La

Bruyere, citiţi p o r t r e t e l e pe c a r e Bussy-Rabutin le face p e r s o n a

jelor d i n t i m p u l lui sau citiţi o r i c e alt scri i tor: nu este n i c i o d a t ă

vorba d e a caracter iza u n o m p r i n relaţi i le sale c u n a t u r a sau c u

sine însuşi, c i n u m a i p r i n relaţii le sociale cu alţi o a m e n i , p r i n acor

dul sau d e z a c o r d u l j u d e c ă ţ i l o r sale cu ale celorlalţ i d e s p r e f r u m o s

(gust), p r i n capac i ta tea sa de a se face p l ă c u t s p u n â n d o a n e c d o t ă

p i c a n t ă sau scr i ind o scr i soare b i n e a d u s ă d i n c o n d e i (spirit) etc.

Este n o r m a l c ă o a m e n i i , î n c e p â n d s ă ps iholog izeze, a u a juns

să facă ş i ps iho log ie socială ş i este de înţe les , de a s e m e n e a , că au

lăcut-o fără să o ştie, p e n t r u că nu-şi p u t e a u f o r m a o i d e e precisă

d e s p r e e a d e c â t p r i n o p o z i ţ i e c u ps iho log ia indiv iduală .


Aceasta nu s-a dezvoltat în secolul a l XVII-lea d e c â t printr-o

l a t u r ă or ig ina lă ş i i m p o r t a n t ă : mist icismul. De aceea, t r e b u i e să

observăm că stările m i n u n a t e sau p l i n e de rever ie ale sufletului,

p ic ta te în cu lor i atât de vii în scrisorile spir i tuale ale lui F e n e l o n

şi ale m u l t o r a l t o r mistici ai t impului, s u n t res imţi te de aceştia ca

o conversaţ ie s u r d ă ş i i n t e r n ă cu i n t e r l o c u t o r u l divin, cu un

d u h o v n i c inefabil a scuns în suflet. La d r e p t v o r b i n d , viaţa mistică

în Vechiul R e g i m este într-o o a r e c a r e m ă s u r ă ciopl i tă d u p ă ima

g i n e a „lumii" . Aici D u m n e z e u vizitează sufletul, î i vorbeş te , iar

acesta î i r ă s p u n d e . H a r u l nu este o a r e b u c u r i a ş i forţa pe care le-

d a u o voce iubi tă care vă vorbeşte în in ter ior şi vă consolează? Peri

o a d e l e de u s c ă c i u n e ş i de m e l a n c o l i e de c a r e se p l â n g „contem

plativii" sunt intervale, u n e o r i foarte lungi, de vizite şi de conversaţii

ale inefabilei gazde .

O altă r a m u r ă abso lu t specia lă a ps iholog ie i sociale şi care se

ataşează, de a s e m e n e a , destul de i n t i m psihologiei individuale este

ps ihologia sexuală, căre ia i s-au d e d i c a t în m o d special autor i i

d r a m a t i c i ş i r o m a n c i e r i i ş i c a r e j o a c ă un ro l cu atât m a i i m p o r t a u !

în ' conversaţ i i c u cât e le s u n t m a i civilizate. E a n u este lipsită d e

l e g ă t u r ă cu p s i h o l o g i a mistică.

Conversaţ ia este m a m a pol i teţei . C h i a r ş i a t u n c i c â n d politeţea

î n s e a m n ă s ă n u discuţi. N i m i c n u p a r e m a i c iudat , m a i împotriva

natur i i p e n t r u un provincial ajuns în Paris, decât să vadă mijloacele

de t r a n s p o r t în c o m u n pl ine de o a m e n i care se a b ţ i n cu grijă să îşi

vorbească. T ă c e r e a î n t r e necunoscuţ i i care se întâ lnesc p a r e în m o d

n a t u r a l o necuvi inţă, d u p ă c u m t ă c e r e a î n t r e p e r s o a n e care se

c u n o s c este u n s e m n d e lipsă d e inte l igenţă . O r i c e ţ ă r a n b i n e cres

cut îşi face o dator ie d in „a ţine c o m p a n i e " celor cu care călătoreşte,

î n real i tate n u este v o r b a d e s p r e faptul c ă nevoia d e conversaţie

este m a i p u t e r n i c ă în oraşele mici sau la ţa ră d e c â t în cele mari .

Dimpotr ivă, ea p a r e să crească d i rec t p r o p o r ţ i o n a l cu densi tatea

popula ţ ie i ş i cu g r a d u l de civilizaţie. D a r t o c m a i d i n cauza inten

sităţii sale în m a r i l e oraşe a t r e b u i t să i se ridice d igur i împotr iva

per icolu lu i de a fi scufundată sub valul cuvinte lor indiscrete .


T r e b u i e să a jungi l a un î n a l t g r a d de int imitate afectuoasă pen

tru a-ţi p u t e a p e r m i t e să păstrezi t ă c e r e a m u l t t i m p a t u n c i c â n d

eşti î m p r e u n ă c u u n p r i e t e n . î n t r e p r i e t e n i care n u s u n t foarte

intimi, î n t r e o a m e n i i n d i f e r e n ţ i c a r e se întâ lnesc într-un salon,

cuvântu l fi ind s i n g u r a l e g ă t u r ă socială, a p a r e u n m a r e pericol d e

î n d a t ă ce această u n i c ă l e g ă t u r ă se r u p e , per ico lu l de a vedea că

/.ând c o r t i n a p o l i t e ţ e i şi de a c o n s t a t a a b s e n ţ a totală a u n u i ataşa

m e n t p r o f u n d , î n c i u d a s e m n e l o r a p a r e n t e d e amiciţ ie . Atunci

( â n d a p a r e , aceas tă t ă c e r e glacială c o n s t e r n e a z ă ca t> sfâşiere a

voalului p u d i c şi f a c e m t o t u l p e n t r u a o evita. A r u n c ă m în focul

conversaţiei c a r e p a r e să se s t ingă t o t ce ne vine în m i n t e , secre

tele cele m a i s c u m p e , c e e a ce am avea cel m a i m u l t i n t e r e s u l să

n u s p u n e m , d u p ă c u m , î n m o m e n t u l u n u i naufragiu, a r u n c ă m

în m a r e colierele cele m a i preţ ioase p e n t r u a întârzia scufundarea .

Tăcerea, î n mi j locul u n e i conversaţ i i d e salon, este s c u f u n d a r e a

navei în mij locul o c e a n u l u i .

D i n conversaţ ie au l u a t n a ş t e r e c o m p l i m e n t e l e , ca ş i injurii le.

I ) i scutând, o a m e n i i şi-au d a t s e a m a că p ă r e r e a lor b u n ă d e s p r e

c i înşişi nu e r a d e l o c î m p ă r t ă ş i t ă de celălalt ş i invers.

P u t e a m să l u ă m în d e r â d e r e iluzia vanitoasă a celuilalt, a t u n c i

c â n d e r a v o r b a d e s p r e un egal, să o c o m b a t e m cu d u r i t a t e , insul-

lând adversarul; astfel, e x p e r i e n ţ a învăţa să evite conflictele p r o -

ve>cate de aceste accese de s incer i ta te . D a r a t u n c i c â n d e r a v o r b a

despre u n super ior, d e s p r e u n s tăpân, e r a p r u d e n t s ă flatezi aceas-

lă h i m e r ă . De aici c o m p l i m e n t e l e care , p u ţ i n câte p u ţ i n , a t e n u â n -

du-se în acelaşi t i m p şi rec iprocizându-se, şi general izându-se s u b

această f o r m ă rec iprocă, au devenit f u n d a m e n t u l poli teţei u r b a n e ,

î n c e p î n t o t d e a u n a p r i n a f i i n t e r e s a t e ş i nu devin d e z i n t e r e s a t e

decât î n t i m p . M ă î n t r e b d a c ă n u c u m v a c e e a c e h induş i i a u spus

d e s p r e a t o t p u t e r n i c i a r u g ă c i u n i i n u s e expl ică p r i n p u t e r e a

î m b ă t ă t o a r e a e logiului a s u p r a sufletelor naive. R u g ă c i u n e a este

îna inte d e or ice e log iu h i p e r b o l i c . N a t u r a c o m p l i m e n t e l o r s e

schimbă. în C h i n a , p e n t r u a face cuiva un c o m p l i m e n t , î i spui că

pare băt rân; la no i , că a înt inerit . în Evul Mediu, p e n t r u a face unui


t â n ă r religios, care vrea să p a r ă că î n d u r ă mort i f icăr i le sanctifica-

toare , e logiul cel m a i delicat, î i spui că este slab şi d e s c ă r n a t . Există

uu sens p e r c e p t i b i l al evoluţiei c o m p l i m e n t e l o r ş i a insultelor?

C o m p a r â n d invectivele eroi lor lui I l o m e r cu cele ale ziarelor defăi

m ă t o a r e , a m p u t e a s p u n e c ă v o c a b u l a r u l d e n i g r a t o r i l o r m a i de

g r a b ă s-a î m b o g ă ţ i t d e c â t să se f i t rans format . T u t u r o r defecte lor

fizice, bolilor, d i formităţ i lor c a r e a l t ă d a t ă e r a u i m p u t a t e duş

manilor, li s-au a d ă u g a t p u r şi s implu viciile civilizaţiei, depravăr i le

rafinate, a n o m a l i i l e in te lec tua le care le sunt , d e a s e m e n e a , atri-

bui lc şi de care nu-i c r u ţ ă m . D a r aceste injurii p u b l i c e ale presei,

Ca şi elogiile, s u n t un l u c r u diferit, foarte diferit de injuriile şi

elogiile folosite în relaţi i le private, şi t r e b u i e să fi p ă s t r a t ceva din

lupei bolismul lor primitiv. Tot c e e a ce se a d r e s e a z ă aces tui p e r s o

i i , i j ^r< isicr, publicul, are nevoie d e culor i ţ ipă toare şi grosiere: afişe

mura le , p r o g r a m e electorale, p o l e m i c i d e presă. N u este m a i puţ in

adevărat că, în c o m p a r a ţ i e cu p o l e m i c e l e î n t r e savanţii secolului

al XVI-lea, cele d i n ziarele noas t re , cele m a i violente, cele care prac

t ică ofensa, s u n t m u l t e d u l c o r a t e . Cât d e s p r e insul te le private, în

dulc i rea lor a fost î n c ă ş i m a i rapidă, ele au t r e c u t de la brutal i tatea

h o m e r i c ă la i r o n i a cea m a i d iscretă şi, în loc să se re fere m a i ales

l a defecte le fizice, p u n a c c e n t u l d in ce în ce m a i m u l t pe insu

ficienţa i n t e l e c t u a l ă ş i pe lipsa de de l ica te ţe m o r a l ă . Acest dublu

p r o g r e s este cu s i g u r a n ţ ă ireversibil.

Tot aceste d o u ă caracteristici se r e m a r c ă şi în evoluţia elogiului,

c u aceeaş i ireversibi l i tate a p a r e n t ă . C u s i g u r a n ţ ă c ă nici u n m o

n a r h , n ic i o p e r s o n a l i t a t e d i n zilele n o a s t r e nu ar s u p o r t a elogiile

e x t r a v a g a n t e pe care faraoni i aveau grijă să le p r i m e a s c ă de Ift

p r e o ţ i i l o r sau pe c a r e P i n d a r le a r u n c a în valur i a s u p r a capetcli H

î n c u n u n a t e ale atleţilor. T o n u l ep i s to le lor d e d i c a t o r i i d i n cărţile

d e a c u m d o u ă secole n e face î n c ă s ă z â m b i m . D a c ă v o m c o m p a r a

conversaţ i i le ş i discuţii le pr ivate cu cele d i n t r e c u t , d i n secolele

al XVIII-lea, al XVfl-lea, al XVI-lea, d i n c a r e n e - a u r ă m a s eşan

t i o a n e , v o m c o n s t a t a c u u ş u r i n ţ ă c ă r o l u l j u c a t d e c o m p l i m e n t u l

d i rect , ca ş i de ofensa făţişă, a fost d i n ce în ce m a i mic; a c e i a


m o n e d e g r e l e s-au divizat ş i subdivizat în u n e l e subţ i r i ş i foar te

fine. P e d e a l tă p a r t e , n a t u r a a c e s t o r c o m p l i m e n t e m a i voalate n u

s-a s c h i m b a t m a i p u ţ i n d e c â t c e a a amabi l i tă ţ i lor d e g h i z a t e . Se

l ă u d a m a i ales forţa fizică a divinităţi i (a se v e d e a C a r t e a lui Iov),

apoi î n ţ e l e p c i u n e a ş i i n t e l i g e n ţ a sa, în final b u n ă t a t e a sa. Nu ne

v o m î n t o a r c e în t r e c u t . La fel, s-a î n c e p u t p r i n a se l ă u d a mai ales

p u t e r e a regilor, a p o i abi l i tatea lor, a p o i g e n i u l o r g a n i z a t o r i c , în

final b u n ă v o i n ţ a lor faţă de p o p o a r e . Cui se a d r e s a tot acest lirism

a l p o e ţ i l o r c a r e r i d i c a u o s a n a l e în t i m p u r i l e cele m a i vechi ale

Greciei? At leţ i lor m a i m u l t d e c â t artiştilor. î n zilele n o a s t r e este

invers şi, în c i u d a a d m i r a ţ i e i e x a g e r a t e p e n t r u câşt igători i de la

ciclism sau fotbal, nu t r e b u i e să ne t e m e m că această o r d i n e s-ar

l i inversat. P u t e m observa, totuşi , că l a u d e l e la a d r e s a f e m e i l o r

au evoluat a p r o a p e invers. La î n c e p u t s-au lăudat virtuţile femeilor,

spiritul lor o r g a n i z a t o r i c ş i e c o n o m i c , ta lente le lor ca ţ e s ă t o a r e ,

apoi ca m u z i c i e n e , î n a i n t e de a se f i l ăudat , cel p u ţ i n p u b l i c , fru

m u s e ţ e a lor fizică; a c u m , a t u n c i c â n d s u n t l ă u d a t e , s u n t l ă u d a t e

mai m u l t p e n t r u c ă s u n t f r u m o a s e d e c â t p e n t r u c ă s u n t v i r tuoase

sau c h i a r i n t e l i g e n t e , d a r e logiul făcut f rumuseţ i i lor a avut şi el

mica sa evoluţ ie a p a r t e , care se r e d u c e la t e n d i n ţ a g e n e r a l ă ; d u p ă

ce au fost l ă u d a t e m a i m u l t f o r m e l e l o r d e c â t graţia, l i se l a u d ă

mai m u l t g ra ţ ia d e c â t f o r m e l e .

Gândiţi-vă la d o u ă p e r s o a n e , b ă r b a ţ i sau femei, c a r e îşi fac o

vizită de c u r t o a z i e ş i î n c e p să vorbească; e le evită cu grijă subiec

tele c a r e ar risca să c reeze o d i v e r g e n ţ ă de o p i n i e sau, d a c ă nu

p o t scăpa de nevoia de a le a d u c e în discuţ ie, îşi d i s i m u l e a z ă pe

cât posibi l d e z a c o r d u l ; cel m a i a d e s e a , m e r g u n e o r i c h i a r p â n ă

la a-şi sacrifica par ţ ia l idei le p e n t r u a lăsa i m p r e s i a că s u n t de

acord. Conversa ţ ia pol i t icoasă p o a t e , deci , să fie privită d r e p t un

exerci ţ iu c o n t i n u u ş i universal d e sociabi l i tate, u n e for t u n a n i m

şi contag ios de a p u n e de a c o r d spir i tu l ş i i n i m a , p e n t r u a ş terge

sau a nivela d i z a r m o n i i l e . Vorbitori i s u n t a n i m a ţ i de o b u n ă v o i n ţ ă

ev identă de a se î n ţ e l e g e şi, de altfel, ei îşi sugerează u n u l a l tu ia

inconşt ient , c u p u t e r e , s e n t i m e n t e ş i ide i c o n s o n a n t e . C a r a c t e r u l


r e c i p r o c a l acestei sugesti i nu es te, totuşi , n i c i o d a t ă per fect . în

m o d obişnuit , a c ţ i u n e a exerc i ta tă d e u n u l d i n t r e i n t e r l o c u t o r i asu

p r a celui la l t sau a s u p r a celor la l ţ i este p r e d o m i n a n t ă ş i t i n d e să

fie r e d u c t o a r e . O r i c u m ar fi, este l i m p e d e că u z a n ţ e l e poli teţei

î n t r e ţ i n u t e p r i n discuţi i le d i n c a d r u l vizitelor d e s ţ e l e n e s c destul

d e p r o f u n d p ă m â n t u l î n care t r e b u i e s ă înf lorească u n a n i m i t a t e a

socială şi r e p r e z i n t ă o bază ind i spensab i lă .

C o n v e r s a ţ i a a fost l e a g ă n u l crit ici i l i t e r a r e . 1 în secolu l al

XVII-lea, d u p ă c u m se p o a t e v e d e a d i n c o r e s p o n d e n ţ a lui Bussy

R a b u t i n cu a m a b i l u l său văr, l u n g ă conversaţ ie scrisă, discuţiile

societăţii pol i t icoase e r a u legate în m a r e p a r t e de cărţi ş i de autori .

Se s c h i m b a u p ă r e r i ş i se d iscuta d e s p r e u l t i m e l e t ragedi i ale lut

Racine, o fabulă de La F o n t a i n e , o epistolă a lui Boi leau, o lucrare

jansenis tă ; şi, d a c ă am privi de a p r o a p e toate aceste convorbir i , am

vedea c ă t i n d î n t o t d e a u n a s ă s e p u n ă d e a c o r d , d u p ă discuţii, î n

acelaşi m o d de a v e d e a lucrur i le . La fel s-a î n t â m p l a t în toate

t impur i le , i n d i f e r e n t care a fost subiectu l d o m i n a n t al conver

saţiilor. Mai ales, pes te tot u n d e , înt r-un a n u m i t m e d i u , s-a d i s c u t !

m u l t l i te ra tură, o a m e n i i au c o l a b o r a t fără să o ştie la e laborarea

u n e i a r t e p o e t i c e , a u n u i c o d l i terar a c c e p t a t de toţi ş i în măsurii

s ă furnizeze j u d e c ă ţ i a p r o p i a t e , î n t o t d e a u n a d e a c o r d î n t r e ele,

d e s p r e t o t felul de o p e r e ale spiritului. Astfel, c â n d v e d e m un au toi'

f o r m u l â n d o teor ie estetică de acest t ip, fie el Aristotel, H o r a ţ i u

sau Boi leau, p u t e m fi siguri că a fost p r e c e d a t de o l u n g ă perioac la

de conversaţ ie , de o viaţă de societate in tensă . Să fim, deci , siguri

că s-a discutat m u l t d e s p r e l i teratură î n a i n t e de Aristotel ş i de epoca

sa, în A t e n a şi în restul Greciei , de la sofişti î n c o a c e ; că s-a

discutat, de a s e m e n e a , m u l t în R o m a de la Scipio î n c o a c e ş i la Paris

de la p r e ţ i o a s e î n c o a c e şi î n a i n t e a lor. E p o c a Res tauraţ ie i a sfârşii,

de a s e m e n e a , p r i n a avea p o e t i c a sa r o m a n t i c ă , nu m a i puţ in

1 . E f e c t n o t a b i l , d a c ă n e g â n d i m m a i a l e s l a i m p o r t a n ţ a p e c a r e c r i t i c a

l i t e r a r ă a c ă p ă t a t - o î n e p o c a n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă , î n c a r e j u d e c ă t o t u l , chin

î n d o m e n i u l c r i t i c i i f i l o z o f i c e , a l p o l i t i c i i , a l i d e i l o r s o c i a l e .


despotică, deşi a n o n i m ă . In zilele n o a s t r e , nu se i m p u n e î n c ă o

poetică, d a r există e l e m e n t e l e ş i t r e b u i e să r e m a r c ă m că d o m e n i u l

conversaţiei, chiar l iterare, nu n u m a i polit ice şi sociale, s-a dezv< >llal

mul t p r i n n u m ă r u l crescut de vorbi tor i , ia r e laborarea uiitii cod

care e deja în gestaţ ie va f i m a i l u n g ă d e c â t în epoci le a n t e r i o a r e ,

pe mot iv că, pe cât p u t i n a este m a i m a r e , pe atât f e rmenta ţ ia este

mai î n d e l u n g a t ă . P r i n discuţie, ca ş i p r i n schimbul de idei, pr in

c o n c u r e n ţ ă şi p r i n război, ca şi p r i n m u n c ă , c o l a b o r ă m cu toţii la

o a r m o n i e s u p e r i o a r ă de idei, de v o r b e ş i de acte, la un echilibru

stabil de j u d e c ă ţ i f o r m u l a t e în d o g m e l i terare, artistice, ştiinţifice,

filozofice, religioase sau la un echi l ibru stabil de acţ iuni, sub f o r m ă

de legi ş i de pr inc ip i i m o r a l e . Logica socială o p e r e a z ă , într-adevăr,

în toate discuţii le ş i în toate actele o a m e n i l o r ş i a junge în m o d

necesar la scopur i le sale.

Cu m u l t d u p ă conversaţie - şi cu m u l t m a i j o s - se plasează cores

p o n d e n ţ a epistolară ca factor a l opinie i . D a r acest a l doi lea subiect,

legat s trâns d e cel p r e c e d e n t , n u n e v a r e ţ i n e a tenţ ia m u l t t i m p .

Schimbul de scrisori este o discuţie la distanţă, o discuţie c o n t i n u ă ,

în c iuda absenţei . Pr in u r m a r e , cauzele care favorizează conversaţia

- spor i rea timpului liber, unif icarea l imbajului, r ă s p â n d i r e a cunoş

t inţelor c o m u n e , egal izarea r a n g u r i l o r e tc . - c o n t r i b u i e astfel la a

face c o r e s p o n d e n ţ a m a i activă, d a r cu c o n d i ţ i a ca acestea să se

întâ lnească c u cauze le m a i speciale d e care e a d e p i n d e . Acestea

sunt u ş u r i n ţ a călătorii lor, care fac m a i f recvente cazuri le de ab

senţă, p o p u l a r i z a r e a ar te i de a scrie şi b u n a f u n c ţ i o n a r e a ser

viciului de poş tă .

A m p u t e a c r e d e , l a p r i m a v e d e r e , că, m u l t i p l i c â n d scrisorile,

călătoriile ar t r e b u i să d i m i n u e z e n u m ă r u l discuţiilor. D a r adevărul

ev ident este că ţări le în c a r e se că lă toreş te cel m a i m u l t s u n t în

acelaşi t i m p ce le în c a r e se d i scută cel m a i m u l t ş i în c a r e se scrie

cel mai m u l t . Astfel, dezvoltarea căilor ferate, în loc să f râneze pro

gresul i n d u s t r i e i de a u t o m o b i l e , 1-a s t imulat . D a c ă o b i c e i u r i l e

n o m a d e a le c o n t e m p o r a n i l o r n o ş t r i dispar, î n t r e vechi p r i e t e n i ,

î n t r e locui tor i i aceluiaşi oraş, „aceste du lc i sporovăiel i de la


p r i n t r e r e t o r i , sofişti, n e g u s t o r i a m b u l a n ţ i d e î n ţ e l e p c i u n e , î n sâ

n u l u n u i p o p o r mar i t im, de altfel, ş i instabil; l a R o m a , în r â n d u r i l e

ar i s tocraţ ie i căre ia î i p l ă c e a a t â t de m u l t să c ă l ă t o r e a s c ă ş i să

viziteze; în Evul M e d i u , în r â n d u r i l e univers i tăţ i lor ş i ale bisericii,

u n d e că lugăr i i p r e d i c a t o r i , episcopi i , legaţii, abaţ i i ş i s tare ţe le

c h i a r ( m a i ales s tareţe le) se d e p l a s a u a t â t de u ş o r ş i c ă l ă t o r e a u

a t â t d e d e p a r t e î n c o m p a r a ţ i e c u res tu l p o p u l a ţ i e i . P r i m e l e ser

vicii de p o ş t ă au î n c e p u t p r i n a f i un privilegiu univers i tar ş i ecle

ziastic sau, p e n t r u a ne î n t o a r c e ş i m a i în t recut , m a i î n t â i regal .

N u voi s p u n e d e c â t u n c u v â n t d e s p r e această inst i tuţ ie i m p o r

tantă, p e n t r u a vă face să observaţi că dezvoltarea sa se c o n f o r m e a z ă

regul i i p r o p a g ă r i i e x e m p l e l o r de sus în jos. Mai în tâ i regii şi papi i ,

a p o i pr in ţ i i ş i pre laţ i i au avut cur ier i i lor par t icular i , î n a i n t e ca

simplii seniori, a p o i vasalii lor, apoi , succesiv, toate pătur i le n a ţ i u n i i

p â n ă la u l t i m a , să f i c e d a t la r â n d u l lor tentaţ ie i de a scrie. C â n d ,

p r i n ed ic tu l d i n 19 i u n i e 1494, Ludovic XI a o r g a n i z a t serviciul de

poştă, cur ier i i n u d u c e a u d e c â t scrisorile m o n a r h u l u i , dar, „oricât

d e exclusiv rega l era, s p u n e d l D u c a m p , acest serviciu n u întârz ie

să dev ină administrativ, sub rezerva expresă că scrisorile e r a u citite

ş i nu c o n ţ i n e a u n i m i c care ar f i p u t u t a d u c e p r e j u d i c i u autor i tă ţ i i

rega le" . Ludovic X I c u n o ş t e a foar te b i n e a c ţ i u n e a p u t e r n i c ă p e

care c o r e s p o n d e n ţ a î n t r e p e r s o a n e p a r t i c u l a r e avea să o exerc i te

a s u p r a o p i n i e i care se năştea. Scrisorile s u n t s u p u s e u n u i tarif

r e g u l a t p e n t r u p r i m a d a t ă s u b Riche l ieu (1627) 1 , c e e a c e a r a t ă

foarte b i n e creş terea lor n u m e r i c ă . „ P u t e m să ne d ă m s e a m a foarte

u ş o r de dezvol tarea e x t r a o r d i n a r ă a acestui serviciu în F r a n ţ a , în

t i m p u l s e c o l u l u i a l XVIII-lea, c o m p a r â n d p r e ţ u l n i v e l u r i l o r

succesive a le a r e n d e i . " El a c rescut de la 2 m i l i o a n e şi j u m ă t a t e în

1 . T o t u ş i , n u m ă r u l scrisorilor private - p e n t r u c ă m a i s u s , î n l e g ă t u r ă c u

s e c o l u l a l X V I - l e a , e r a v o r b a d e s p r e c o r e s p o n d e n ţ e d e i n t e r e s p o l i t i c - t r e

b u i e s ă s e f i d i m i n u a t p â n ă l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l XVI- lea, d a c ă j u d e c ă m d u p ă

u n p a s a j d i n m e m o r i i l e d o m n i ş o a r e i d e M o n t p e n s i e r , c i t a t d e R c e d c r e r . E a

s p u n e d e s p r e p r i n ţ e s a d e P a r t h e n i e r ( d o a m n a d e S a b i e ) : „ s c r i s u l a î n c e p u t

s ă f ie f o l o s i t î n t i m p u l s ă u . N u s e s c r i a u d e c â t c o n t r a c t e d e c ă s ă t o r i e ; n u s e

auzise vorbindu-se despre scrisori...".

a p u s " , leneş sub nocte susurri, c a r e , c u m scria H o r a ţ i u , „se r e p e t a u

l a o r a o b i ş n u i t ă " , ele p e r m i t u n u i n u m ă r m e r e u m a i m a r e d e

s trăini să se vadă şi să-şi vorbească, în î n t r e v e d e r i m a i instruct ive

ş i la fel de î n c â n t ă t o a r e . C u r i o z i t a t e a a câşt igat m a i m u l t d e c â t a

p i e r d u t i n t i m i t a t e a şi, o r i c â t de sensibil aş f i la aceas tă p i e r d e r e ,

m ă r e s e m n e z c u g â n d u l c ă n u v a p u t e a f i d e c â t t r a n z i t o r i e . N u

p u t e m af i rma în p r i n c i p i u - foar te potr ivi t p e n t r u a face l u m i n ă

în s u b i e c t u l n o s t r u - că scrisorile, conversaţ i i le ş i călători i le s u n t

î n r e l a ţ i e d e s t r â n s ă l e g ă t u r ă , astfel î n c â t , d a c ă a j u n g e m s ă

d e s c o p e r i m l a u n p o p o r , l a u n a n u m i t m o m e n t , dezvol tarea u n u i a

d i n t r e aceşti t re i t e r m e n i , d e e x e m p l u călători i le, a m avea d r e p t u l

să c o n c h i d e m că şi celelalte d o u ă s-au dezvol ta t şi invers? Tim

p u r i l e î n c a r e o a m e n i i a u fost î n cea m a i m a r e m ă s u r ă epistolari,

mă refer l a p e r i o a d a de d i n a i n t e a dezvoltăr i i r e c e n t e a jurna l i s

m u l u i , c a r e a s c h i m b a t p u ţ i n l u c r u r i l e în aceas tă privinţă, c u m

vom v e d e a m a i târziu, s u n t ş i cele în care s-a că lă tor i t cel m a i m u l t

şi s-a discutat cel m a i mul t . Astfel a fost e p o c a lui Pl inius cel Tânăr .

La fel a fost şi secolul al XVI-lea în F r a n ţ a . „Secolul al XVI-lea,

s p u n e u n istoric, este î n a i n t e d e t o a t e u n secol epistolar. N u m ă r u l

scr isori lor pol i t ice a le regilor, miniştr i lor, c ă p i t a n i l o r ş i ambasa

d o r i l o r p ă s t r a t e î n m a n u s c r i s e l a b ib l iotec i le n a ţ i o n a l e , este

incalculabi l . Aici f igurează la fel de b i n e c o r e s p o n d e n ţ e l e reli

gioase ş i i n t i m e " . 1 î n Spania , d a c ă v o m c o m p a r a aceas tă ţ a r ă c u

al te n a ţ i u n i o c c i d e n t a l e a le E u r o p e i , se scrie p u ţ i n . Peste t o t ş i

î n t o t d e a u n a î n p ă t u r i l e n a ţ i u n i i care c ă l ă t o r e a u cel m a i m u l t s-a

a p r i n s focul conversaţ iei şi s-a res imţi t nevoia de a scrie: în Grecia,

1 . A t u n c i a p a r e î n t r e a g a i e r a r h i e a f o r m u l e l o r d e p o l i t e ţ e ş i c e r e m o n i a l u l

e p i s t o l a r . U n u i s u p e r i o r i t e a d r e s e z i c u Monseniore, u n u i e g a l c u Domnule. S e

î n c e p e p r i n „ b u n ă v o i n ţ e i v o a s t r e m ă î n c l i n " , s c r i i n d u n u i p e r s o n a j c e l e b r u .

S e s f â r ş e ş t e p r i n „ r u g â n d u - 1 p e D o m n u l N o s t r u s ă v ă d ă r u i a s c ă s ă n ă t a t e p e r

f e c t ă ş i v i a ţ ă l u n g ă " . G r a d e l e s u n t m a r c a t e p r i n c u v i n t e l e c a r e p r e c e d s e m n ă

t u r a : „ b u n u l v o s t r u s e r v i t o r " , „ s e r v i t o r u l v o s t r u s u p u s " , „ s e r v i t o r u l v o s t r u u m i l "

( D e c r u e d e S t o u t z ) . S ă a d ă u g ă m c ă î n s e c o l u l a l X V I - l e a s c r i s o r i l e s u n t , c a ş i

c o n v e r s a ţ i i l e d e s p r e c a r e n e o f e r ă o i m a g i n e e x a c t ă , l i p s i t e d e r e z e r v ă ş i d e

g u s t , i n d i s c r e t e , i n d e c e n t e ş i n e d e l i c a t e î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă . S e c o l u l u r m ă t o r

v a r ă s p â n d i s e n t i m e n t u l n u a n ţ e l o r .


similar d e s p r e d u r a t a lor, c a r e a r p u t e a foar te b i n e , î n secolul

n o s t r u a t â t de bulversat, să fie invers p r o p o r ţ i o n a l ă cu f recvenţa

lor. O r a ş e l e î n care p l o u ă cel m a i m u l t , î n care c a d e cea m a i m a r e

cant i ta te de a p ă d i n c e r - să mi se i e r t e aceas tă a p r o p i e r e - suni

des tu l d e d e s cele î n c a r e p l o u ă cel m a i rar. A r f i c u d e o s e b i r e

i n t e r e s a n t să c u n o a ş t e m t r a n s f o r m ă r i l e i n t i m e ale subs tanţe i seri

sorilor, ca ş i ale conversaţi i lor, ia r statistica nu ne oferă d in acest

p u n c t d e v e d e r e nici u n ind ic iu .

Astfel, nu î n c a p e îndoia lă ca a f i rmarea j u r n a l i s m u l u i a impr imai

t ransformări lor epistolare un i m p u l s decisiv. Presa, care a activat şi

a h r ă n i t conversaţ ia p r i n a t â t e a s t i m u l e n t e şi a l i m e n t e n o i , a

epuizat î n s c h i m b m u l t e surse ale c o r e s p o n d e n ţ e i d e t u r n a t e î n

favoarea sa. Este evident că, d a c ă în m a r t i e 1658 au existat în F r a n ţ a

cot id iane atât d e in formate, atât d e regu la t e x p e d i a t e î n provinci i

pe cât s u n t ziarele în zilele n o a s t r e , Olivier P a t r u nu s-ar m a i f i

chinuit, fiind atât de ocupat, să-i scrie p r i e t e n u l u i său d 'Abla incourt

o l u n g ă scrisoare în care î i d ă d e a atât de m u l t e detal i i - pe care

le-am găsi astăzi în p r i m a foaie a p ă r u t ă - d e s p r e vizita reg ine i

Chris t ina a Suedie i la A c a d e m i a Franceză . Un serviciu i m p o r t a n t

şi n e o b s e r v a t pe care ni-1 fac ziarele este de a ne scuti să scr iem

pr ie teni lor noş t r i o m u l ţ i m e de n o u t ă ţ i i n t e r e s a n t e 1 d e s p r e eveni

m e n t e l e zilei, care u m p l e a u scrisorile secolelor t r e c u t e .

V o m p u t e a s p u n e că presa, e l i b e r â n d ş i d e b a r a s â n d c o r e s p o n

d e n ţ e l e private de această a g l o m e r a r e de cronici, a făcut l i teraturi i

epistolare serviciul de a o dirija pe adevărata sa cale, îngustă, d a r

profundă, psihologică şi cordială? Mă t e m că nu ar f i d e c â t o iluzie

să g â n d i m astfel. Caracteru l d i n ce în ce m a i polit icos a l civilizaţiei

noastre a r e d r e p t efect faptul că n u m ă r u l p r i e t e n i l o r noştr i ş i a l

1 . Z i a r i ş t i i a u a v u t f o a r t e d e v r e m e c o n ş t i i n ţ a a c e s t u i t i p d e u t i l i t a t e .

R e n a u d o t , î n d e s c h i d e r e a c o l e c ţ i e i Gazetei s a l e , î n 1 6 3 1 , v o r b e ş t i - d e s p r e „ u ş u

r a r e a p e c a r e a c e s t e a ( g a z e t e l e ) o a d u c c e l o r c a r e s c r i u p r i e t e n i l o r c ă r o r a l e

e r a u î n a i n t e o b l i g a ţ i , p e n t r u a l e s a t i s f a c e c u r i o z i t a t e a , s ă l e d e s c r i e c u m i n u

ţ i o z i t a t e n o u t ă ţ i l e c e l m a i a d e s e a i n v e n t a t e , d i n p l ă c e r e , ş i f o n d a t e p e i n c e r

t i t u d i n e a u n u i s i m p l u z v o n " . A c e a s t ă uşurare n u e r a î n c ă d e c â t p a r ţ i a l ă i n a c e a

v r e m e , d u p ă c u m v e d e m d i n s c r i s o a r e a l u i P a t r u p e c a r e a m ci tat-O.

1700 la 10 mi l ioane în 1777: s-a m ă r i t de p a t r u ori. în zilele noastre,

statistica poş te i ne p e r m i t e să s o c o t i m c r e ş t e r e a r a p i d ă ş i c o n t i n u ă

a n u m ă r u l u i de scrisori în diversele s tate 1 ş i să m ă s u r ă m astfel creş

t e r e a inegală, d a r peste tot regulată, a nevoii g e n e r a l e căre ia î i răs

p u n d e . E a este î n m ă s u r ă s ă n e i n f o r m e z e , astfel, î n l e g ă t u r ă c u

g r a d e l e inega le ş i cu p r o g r e s e l e sociabilităţii.

D a r t o t aceas tă statistică r e p r e z i n t ă , î n acelaşi t i m p , u n b u n

s p e c i m e n p e n t r u c e e a ce au fost î n t o t d e a u n a calităţile a scunse sub

cant i tă ţ i le sociale p e n t r u c a r e statistica î n g e n e r a l este m ă s u r a

a p r o x i m a t i v ă 2 . într-adevăr, n i m i c m a i a s e m ă n ă t o r î n e x t e r i o r

d e c â t scrisorile, în acelaşi t i m p , într-o aceeaş i ţară, ş i se p a r e că

r e g u l a u n i t ă ţ i l o r o m o g e n e p e n t r u ca lcule le s tat i s t ic ianului n-ar

p u t e a f i m a i b i n e îndepl in i tă . Scrisorile au a p r o a p e acelaşi formal,

acelaşi m o d de î n c h i d e r e în plic ş i de l ipire, acelaşi fel de a scrie

adresa. Ele s u n t a c u m însoţ i te de t imbre poşta le ident ice . Statistica

c r i m i n a l ă şi civilă este foarte d e p a r t e , desigur, de a n u m ă r a unităţ i

s imilare în aceeaş i m ă s u r ă . D a r d e s c h i d e ţ i scrisorile, ce de dife

r e n ţ e caracter i s t ice, p r o f u n d e ş i substanţ ia le , în c i u d a c o n s t a n ţ e i

f o r m u l e l o r s a c r a m e n t a l e d e î n c e p u t sau d e sfârşit. N u este, deci ,

c o m p l i c a t să a d u n i aceste l u c r u r i a tâ t de e t e r o g e n e . Li se cunoaş te

n u m ă r u l , nu l i se c u n o a ş t e î n s ă l u n g i m e a . Ar f i i n t e r e s a n t , totuşi,

să se ştie cel p u ţ i n dacă, pe m ă s u r ă ce devin d i n ce în ce m a i n u m e

roase, e le nu s u n t ş i m a i s c u r t e , c e e a ce p a r e p r o b a b i l şi, de ase

m e n e a , m a i seci. Şi, d a c ă ar exista o statistică a conversaţi i lor 3 , care

să fie la fel de legi t imă, ne-ar p l ă c e a să fim i n f o r m a ţ i în m o d

1 . I n F r a n ţ a , d e e x e m p l u , d i n 1 8 3 0 p â n ă î n 1 8 9 2 , n u m ă r u l s c r i s o r i l o r s-a

m ă r i t a n d e a n , c u regularitate, î n a f a r ă d e 1 8 4 8 ş i 1 8 7 0 , d e l a 6 3 d e m i l i o a n e

d e s c r i s o r i l a 7 7 3 d e m i l i o a n e . D i n 1 8 5 8 î n 1 8 9 2 , n u m ă r u l d e p e ş e l o r t e l e g r a f i c e

s-a r i d i c a t d e l a 3 2 l a 4 6 3 d e m i l i o a n e , î n c i f r e r o t u n d e .

2 . D a c ă a r f i m o m e n t u l , a ş a r ă t a c ă n u e x i s t ă m a i p u ţ i n c a l i f i c a t i v d i s i m u l a i

î n c a n t i t ă ţ i l e f iz ice m ă s u r a t e p r i n p r o c e d e e ş t i i n ţ i f i c e , a n a l o g î n f o n d stat is t ici i

ş i l a fel d e î n ş e l ă t o r c a ş i e a , d e ş i a p a r e n t m a i s o l i d .

3 . E a a r f i p o s i b i l ă d a c ă f i e c a r e d i n t r e n o i a r ţ i n e u n j u r n a l i n t i m , a s e m ă

n ă t o r c e l o r a l f r a ţ i l o r G o n c o u r t . P â n ă a c u m n u s e î n r e g i s t r e a z ă , î n m a t e r i e d e

c o n v e r s a ţ i i , d e c â t n u m ă r a l ş e d i n ţ e l o r d i n C o n g r e s s a u d i n s o c i e t ă ţ i l e s a v a n t e ,

i a r s t a t i s t i c a , p o r n i n d d e l a a c e a s t ă i n i ţ i a t i v ă , a t e s t ă u n p r o g r e s c o n s t a n t .


c u n o ş t i n ţ e l o r nu î n c e t e a z ă să se mărească , în t imp ce g r a d u l de

int imitate se d i m i n u e a z ă ; c e e a ce avem să s p u n e m sau să scr iem se

adresează d i n ce în ce m a i p u ţ i n indivizilor izolaţi ş i d i n ce în ce

m a i m u l t grupur i lor , m e r e u m a i n u m e r o a s e . Adevăratul n o s t r u

inter locutor, adevăratul n o s t r u c o r e s p o n d e n t este, în fiecare z i mai

mult , Publ icul . 1 Nu este, deci, s u r p r i n z ă t o r că scrisorile de invitaţie

t ipări te 2 , a n u n ţ u r i l e ş i r e c l a m e l e p r i n i n t e r m e d i u l z iarelor se dez

voltă d i n ce în ce mai r e p e d e faţă de scrisorile private. S u n t e m chiar

îndreptăţ i ţ i să privim ca probabi l faptul că, p r i n u e acestea, scrisorile

familiare, scrisorile de discuţie pe care t rebu ie , desigur, să le sepa

r ă m de scrisorile de afaceri, s u n t pe cale de a se d i m i n u a ca n u m ă r

ş i î n c ă ş i m a i m u l t ca l u n g i m e , d a c ă j u d e c ă m d u p ă e x t r a o r d i n a r u l

g r a d de simplificare ş i de p r e s c u r t a r e la care au ajuns chiar

scrisorile: de dragos te în „ c o r e s p o n d e n ţ a p e r s o n a l ă " a a n u m i t o r

ziare. Laconismul uti l i tar al t e l e g r a m e l o r şi al conversaţ i i lor tele

fonice care o c u p ă d i n ce în ce m a i m u l t loc în d o m e n i u l cores

p o n d e n ţ e i „se i m p r i m ă " în stilul scrisorilor ce lor m a i i n t i m e .

Invadată de presă, pe de o p a r t e , de telegraf ş i de telefon, pe de

alta, e r o d a t ă d i n d o u ă păr ţ i în acelaşi t imp, c o r e s p o n d e n ţ a trăieşte

încă, ş i m a i ales, d u p ă statisticile poştei, dă s e m n e de i luzorie

p r o s p e r i t a t e n u m a i dator i tă mult ipl icăr i i scrisorilor de afaceri.

1 . N e v o i a d e a s e a d r e s a p u b l i c u l u i e s t e d e s t u l d e r e c e n t ă . N i c i m ă c a r r e g i i

d i n V e c h i u l R e g i m n u s e a d r e s a u n i c i o d a t ă p u b l i c u l u i : e i s e a d r e s a u u n o r cor

p u r i : p a r l a m e n t u l , c l e r a l , n i c i o d a t ă n a ţ i u n i i l u a t e î n m a s ă ; î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă ,

i n d i v i z i l o r p a r t i c u l a r i .

2 . S c r i s o r i l e c a r e a n u n ţ a u n a ş t e r e a , c ă s ă t o r i a s a u l a î n m o r m â n t a r e a a u scuti i

c o r e s p o n d e n ţ a p r i v a t ă d e u n u l d i n t r e s u b i e c t e l e a l t ă d a t ă i n t e n s d i s c u t a i .

V e d e m , d e e x e m p l u , î n t r - u n v o l u m a l c o r e s p o n d e n ţ e i l u i V o l t a i r e , u n ş i r d e

s c r i s o r i a d r e s a t e p r i e t e n i l o r d o a m n e i d e C h a t e l e t , c u v a r i a n t e i n g e n i o a s e ş i

l a b o r i o a s e d e st i l , p e n t r u a-i a n u n ţ a n a ş t e r e a c o p i l u l u i p e c a r e a c e a s t a t o c m a i

î l a d u s e s e p e l u m e .

3 . C e e a c e e p e c a l e s ă s e p r e s c u r t e z e ş i s ă s e s i m p l i f i c e î n m o d i n c o n t e s t a b i l

î n s c r i s o r i l e d e o r i c e g e n e s t e l a t u r a l o r c e r e m o n i a l ă . S ă c o m p a r ă m „al v o s t r u

d e v o t a t " d i n p r e z e n t c u f o r m u l e l e d e î n c h e i e r e d i n s e c o l e l e a l X V I - l e a ş i a l

X V I I - l e a . T r a n s f o r m a r e a f o r m u l e l o r s a c r a m e n t a l e a l e c o n v e r s a ţ i e i î n a c e l a ş i

s e n s e s t e c e r t ă , d a r , c u m n u a u l ă s a t a p r o a p e n i c i o d a t ă v r e o u r m ă d u r a b i l ă ,

e s t e m a i u ş o r d e s t u d i a t a c e s t p r o g r e s s a u a c e s t r e g r e s î n c o r e s p o n d e n ţ a d i n

t r e c u t s a u d i n p r e z e n t .


Scrisoarea familiară, p e r s o n a l ă , dezvoltată, a fost o m o r â t ă de

ziar, şi acest l u c r u este de înţeles, p e n t r u că acesta este echivalentul

e i s u p e r i o r sau, m a i degrabă, p r e l u n g i r e a , amplif icarea, răspân

di rea sa universală. Ziarul, într-adevăr, nu a r e aceleaşi origini c i

ale cărţii. C a r t e a p o r n e ş t e de la discurs, de la m o n o l o g şi, î n a i n t e

de toate, de la p o e m , de la cânt. C a r t e a de poezie a precedat cartea

de proză; c a r t e a sacră pe cea p r o f a n ă . O r i g i n e a cărţii este lirică ş i

religioasă. în t i m p ce or ig inea z iarului este laică şi familiară. El îşi

are origini le în scr i soarea privată, c a r e p leacă, la r â n d u l ei, de la

discuţie. Astfel, ziarele au î n c e p u t p r i n a fi scrisori private a d r e s a t e

u n o r p e r s o n a j e ş i cop ia te înt r-un a n u m i t n u m ă r d e e x e m p l a r e :

„ îna inte d e j u r n a l i s m u l t ipărit, p u b l i c 1 , m a i m u l t sau m a i p u ţ i n

tolerat sau m a i m u l t sau m a i p u ţ i n utilizat de c o n d u c ă t o r i , a existat

m u l t t i m p î n E u r o p a u n j u r n a l i s m m a n u s c r i s , a d e s e a c l a n d e s t i n "

care a c o n t i n u a t sau a supravieţuit p â n ă în secolul al XVIII-lea p r i n

scrisorile fraţi lor G r i m m sau m e m o r i i l e lui B a c h a u m o n t .

Epistolele Sfântului Pavel, scrisorile mis ionar i lor s u n t adevărate

ziare. D a c ă Sfântul Pavel ar fi avut la dispoziţ ie o Săptămână reli

gioasă oarecare, ar fi scris a r t ico le .

în concluz ie , ziarul este o scrisoare publ ică, o conversaţ ie care ,

p l e c â n d de la scr i soarea privată, de la conversaţ ia privată, d e v i n e

dispozitivul l o r r e g u l a t o r cel m a i p u t e r n i c ş i h r a n a lor c e a m a i

a b u n d e n t ă , î n m o d u n i f o r m p e n t r u toţi, î n l u m e a î n t r e a g ă , adu

c â n d s c h i m b ă r i p r o f u n d e p e n t r u toţi de la o zi la alta. El a î n c e p u t

p r i n nu a f i d e c â t un e c o u p r e l u n g i t al discuţi i lor ş i al c o r e s p o n

d e n ţ e l o r şi a sfârşit p r i n a le fi a p r o a p e u n i c a sursă. C o r e s p o n

d e n ţ e l e s u n t m a i i n t e n s e c a n ic iodată , m a i ales î n f o r m a cea m a i

c o n c e n t r a t ă ş i c e a m a i m o d e r n ă pe care o î m b r a c ă , d e p e ş a tele

grafică. D i n t e l e g r a m a privată adresa tă d i rec toru lu i său, ziarul face

o n o u t a t e de senzaţ ie de actual i tate m a r e , care va r idica m u l ţ i m i l e

i n s t a n t a n e u , în t o a t e m a r i l e oraşe a le u n u i c o n t i n e n t ; ş i d i n

aceste m u l ţ i m i dispersate, a t ingându-se i n t i m la d is tanţă, p r i n

1 . E u g e n e D u b i e f , Jurnalisme, P a r i s , 1 8 9 2 .


conş t i in ţa s imul tanei tă ţ i i pe c a r e le-o conferă, p r i n a c ţ i u n e a lor

rec iprocă născută d i n a sa, acesta va face o s ingură m u l ţ i m e imensă,

abs t ractă şi suverană, pe care o va b o t e z a O p i n i e . Ziarul a î n c h e i a t

astfel m u n c a secu lară pe c a r e o î n c e p u s e conversaţia, pe care o

p r e l u n g i s e c o r e s p o n d e n ţ a , d a r care r ă m â n e a î n t o t d e a u n a î n stare

de e b o ş ă risipită ş i dis junctă, m u n c a de c o n t o p i r e a opin i i lor

p e r s o n a l e în o p i n i i locale, d i n acestea în o p i n i i n a ţ i o n a l e ş i în

opini i mondiale, unif icare grandioasă a Spiritului publ ic. S p u n Spirit

pub l ic , nu s p u n , este adevărat , Spir i te n a ţ i o n a l e , tradiţionale, care

r ă m â n dis t incte în f o n d u l lor s u b d u b l a invazie a acestui i n t e r n a

ţ ional i sm raţional, m a i serios, p e n t r u care p r i m u l nu este adesea

d e c â t r ă s u n e t u l ş i r e z o n a t o r u l p o p u l a r . P u t e r e e n o r m ă , p â n ă la

u r m ă , ş i c a r e n u a r e c u m s ă dev ină d e c â t d i n c e î n c e m a i m a r e .

Pentru că nevoia d e a te p u n e d e a c o r d c u p u b l i c u l d i n care faci

par te , de a g â n d i ş i de a a c ţ i o n a în sensul o p i n i e i d e v i n e cu atât

mai p u t e r n i c ă ş i m a i irezistibilă cu cât p u b l i c u l este m a i n u m e r o s ,

o p i n i a mai i m p u n ă t o a r e şi cu cât această n e v o i e însăşi a fost mai

des satisfăcută. N u t rebuie , deci , s ă n e m i r ă m v ă z â n d u - n e c o n t e m

p o r a n i i c u m se î n c l i n ă s u b v â n t u l o p i n i e i c a r e t rece , nici să

c o n c h i d e m d e aici că, î n m o d necesar, c a r a c t e r e l e a u d e v e n i t mai

slabe. Plopi i ş i stejarii n u s u n t d o b o r â ţ i d e f u r t u n ă p e n t r u c ă a u

devenii mai slabi, ci p e n t r u că vântul a deveni t mai p u t e r n i c .

P â n ă î n zi le le n o a s t r e , p e t o t p a r c u r s u l

acestei crize de individual i sm c a r e , î n c ă d i n

secolul t recut , a t ă c u t ravagii p r e t u t i n d e n i ,

atât în pol i t ică şi în e c o n o m i a poli t ică, cât şi

în m o r a l ă , în d r e p t ş i c h i a r în rel igie, delic

tul e r a c o n s i d e r a t d r e p t tot c e e a ce p u t e a f i

mai individual în l u m e ; şi, p r i n t r e cr imina-

lişti, n o ţ i u n e a de delict indiviz, ca să s p u n e m

aşa, se p i e r d u s e , tot aşa c u m şi p r i n t r e teologi

s e p i e r d u s e i d e e a d e p ă c a t colectiv, d a c ă n u

c h i a r c e a d e p ă c a t e redi tar . A t u n c i c â n d

a t e n t a t e l e c o n s p i r a t o r i l o r sau isprăvile u n e i

b a n d e d e tâ lhar i for ţau l u m e a s ă r e c u n o a s c ă

III. Mulţimile şi sectele

criminale1

1 . C r e d c ă t r e b u i e s ă r e t i p ă r e s c a ic i , c a u n c o m p l e

m e n t a l s t u d i i l o r p r e c e d e n t e , a c e s t s t u d i u c a r e a a p ă

r u t d e j a ( î n d e c e m b r i e 1 8 9 3 ) în Revue des Deux Mondes,

a p o i în l u c r a r e a m e a Eseuri şi diverse (Essais ei Melanges)

( S t o r c k e t M a s s o n , 1 8 9 5 ) . M - a m o c u p a t d e p s i h o l o g i a

m u l ţ i m i l o r î n c ă î n a i n t e d e a c e s t e d o u ă d a t e . I n l e g ă t u r ă

c u a c e s t g e n d e l i t e r a t u r ă , î m i p e r m i t s ă t r i m i l c i t i t o r u l

c u r i o s l a l u c r a r e a m e a Filozofia penală (PhihSQphie

penale) ( S t o r c k e t M a s s o n , 1 8 9 0 ) , l a c a p i t o l u l i u l i l u l a l

„ C r i m a " , p p . 3 2 3 ş i u r m . , ş i l a r a p o r t u l m e u d e s p r e

crimele mulţimilor, p r e z e n t a t ş i d i s c u t a t l a C o n g r e s u l de

A n t r o p o l o g i e C r i m i n a l ă d e l a B r u x e l l e s , î n 1 8 9 2 ,

r e p r o d u s e a p o i în Eseuri ş i diverse.

132 / Opinia şi mulţimea Mulţimile şi sectele criminale / 133

s i n g u r ă t a t e , i n c o m p l e t ă de altfel, de s i n g u r ă t a t e în d o i , a Maes

trului ş i a Discipolului , abso lu t h i p n o t i z a n t ă p e n t r u cel d i n u r m ă .

Emile al său este p e r s o n i f i c a r e a însăşi ş i r e f u t a r e a p r i n a b s u r d a

indiv idual i smului p r o p r i u t i m p u l u i său. D a c ă s i n g u r ă t a t e a este

f e c u n d ă , c h i a r s i n g u r a c u a d e v ă r a t f e c u n d ă , este p e n t r u c ă e a

a l t e r n e a z ă cu o viaţă i n t e n s ă de relaţi i , de e x p e r i m e n t e ş i de lec

turi , p e n t r u care cons t i tu ie sub iec t d e reflecţie.

O r i c u m ar fi, este p e r m i s să n u m i m indiv iduale c r i m e l e , ca ş i

actele o a r e c a r e î n g e n e r a l , e x e c u t a t e d e o s i n g u r ă p e r s o a n ă î n

v i r tutea u n o r i n f l u e n ţ e vagi, î n d e p ă r t a t e ş i confuze a le al tuia, un

altul n e d e f i n i t ş i i n d e t e r m i n a t ; ş i p u t e m rezerva e p i t e t u l de

colective a c t e l o r p r o d u s e p r i n c o l a b o r a r e a i m e d i a t ă ş i d i r e c t ă a

u n u i n u m ă r l imitat ş i prec i s d e c o e x e c u t a n ţ i .

Există, fără îndoia lă , în acest sens, o p e r e de g e n i u indiv iduale;

sau, m a i d e g r a b ă , î n acest sens î n c e e a c e priveşte g e n i u l n u există

decât individual. Deoarece , l u c r u remarcabi l , în t i m p ce, d i n p u n c t

d e v e d e r e m o r a l , colectivităţile s u n t susceptibi le d e d o u ă excese

c o n t r a r e , d e cr iminal i ta te e x t r e m ă sau, u n e o r i , d e e r o i s m e x t r e m ,

nu se î n t â m p l ă la fel d i n p u n c t de v e d e r e inte lectua l ; şi, d a c ă a

coborî în profunzimile de n e b u n i e sau de imbecilitate n e c u n o s c u t e

individului luat s e p a r a t este p r o p r i u colectivităţilor, t o t lor le este

refuzat să a t ingă desfăşurarea s u p r e m ă a inte l igenţei şi imaginaţ ie i

c r e a t o a r e . Ele pot , în o r d i n e m o r a l ă , să c o b o a r e foar te j o s sau să

u r c e foar te sus; î n o r d i n e in te lectua lă , ele n u p o t d e c â t s ă c a d ă

foarte j o s . D a c ă există nelegiuir i colective, de care individul s ingur

n u a r f i c a p a b i l , a s a s i n a t e ş i j a f u r i a le b a n d e l o r î n a r m a t e ,

incendier i , masacre p r e c u m cel d i n septembrie*, N o a p t e a Sfântului

B a r t o l o m e u , e p i d e m i i d e c o r u p ţ i e e t c , există, d e a s e m e n e a ,

e r o i s m e colective, în care indiv idul se r idică d e a s u p r a lui însuşi,

şarje de cuirasieri legendari , revolte patriotice, ep idemii de mart ir i ,

n o p ţ i de 4 a u g u s t etc. D a r există ac te de g e n i u colectiv pe care să

* M a s a c r e l e d i n S e p t e m b r i e d e s e m n e a z ă u n u l d i n t r e c e l e m a i s u m b r e

e p i s o a d e a l e R e v o l u ţ i e i F r a n c e z e , o s e r i e d e a s a s i n a t e î n m a s ă c a r e s-au d e r u l a i

d i n 2 p â n ă î n 5 s e p t e m b r i e 1 7 9 2 ( n . t r . ) .

e x i s t e n ţ a c r i m e l o r c o m i s e colectiv, n e g r ă b e a m s ă r e d u c e m

această m a s ă c r i m i n a l ă la de l ic te ind iv idua le d i s t incte , ea nef i ind

c o n s i d e r a t ă d e c â t s u m a aces tora . Dar, î n p r e z e n t , reacţ ia socio

logică sau socialistă faţă de aceas tă m a r e iluzie egocentrică t r e b u i e

s ă î n d r e p t e î n m o d n a t u r a l a t e n ţ i a a s u p r a d i m e n s i u n i i sociale a

ac te lor pe c a r e individul ş i le a t r ibu ie nejustificat. De a c e e a ne-am

a p l e c a t cu o m a r e cur ioz i ta te a s u p r a cr iminal i tă ţ i i sec te lor - în

l e g ă t u r ă c u c a r e n i m i c n u ega lează î n p r o f u n z i m e sau î n i n t e n

sitate lucrăr i le lui T a i n e d e s p r e p s i h o l o g i a i a c o b i n i l o r - şi, mai

r e c e n t , a s u p r a cr iminal i tă ţ i i mul ţ imi lor . Avem aici d o u ă specii

foar te difer i te ale aceluiaşi g e n - de l ic tu l de g r u p - şi nu ar f i nici

inut i l , nici i n o p o r t u n să le s t u d i e m î m p r e u n ă .

Dificultatea nu constă în a găsi c r i m e colective, ci în a descoper i

c r i m e c a r e n u s u n t d e aceas tă n a t u r ă , c a r e n u i m p l i c ă î n nici u n

fel c o m p l i c i t a t e a m e d i u l u i . N e găsim î n p u n c t u l î n care a m p u t e a

s ă n e î n t r e b ă m d a c ă există c r i m e c u a d e v ă r a t indiv iduale , d u p ă

c u m n e - a m î n t r e b a t d a c ă există o p e r e d e g e n i u c a r e s ă n u fie o

o p e r ă colectivă. Analizaţi s ta rea ce lui m a i sălbatic ş i m a i solitar

r ă u f ă c ă t o r în m o m e n t u l acţ iuni i sale sau s ta rea de spirit a celui

m a i sălbatic i n v e n t a t o r în m o m e n t u l d e s c o p e r i r i i sale ş i daţ i la o

p a r t e t o t c e e a c e ţ i n e d e i n f l u e n ţ e l e d e e d u c a ţ i e , d e discipl ină,

de a c c i d e n t e biograf ice în f o r m a r e a acestei stări febri le; ce va ră

m â n e ? F o a r t e p u ţ i n e l u c r u r i ; va r ă m â n e totuş i ceva, ceva esenţial,

c a r e nu a r e n e v o i e d e l o c de izolare p e n t r u a f i e l însuşi . D i m p o

trivă, acest nu-ştiu-ce, c a r e este t o t eul individual, a r e nevoie să se

a m e s t e c e cu e x t e r i o r u l p e n t r u a d e v e n i c o n ş t i e n t de e l însuşi ş i

a se î n t ă r i ; el se h r ă n e ş t e d i n c e e a ce î l a l terează . Se desfăşoară

p r i n n u m e r o a s e c o n t a c t e c u p e r s o a n e s t r ă i n e p e c a r e ş i l e a p r o

priază, în m ă s u r a foar te variabi lă în c a r e î i este d a t să ş i le apro

p r i e z e m a i d e g r a b ă d e c â t să se lase asimilat v r e u n e i a d i n t r e ele.

In rest, c h i a r s u p u n â n d u - s e , e l r ă m â n e sine ce l m a i adesea , iar

servi tutea s a î i este p r o p r i e . D e u n d e v e d e m c ă R o u s s e a u î n t o r c e a

spate le real i tăţ i i a t u n c i c â n d , p e n t r u a as igura cel m a i î n a l t g rad

posibi l d e a u t o n o m i e individuală, c o n s i d e r a n e c e s a r u n r e g i m d e


l e p u t e m o p u n e d e m e n ţ e l o r ş i id ioţeni i lor colective p e n t r u care

v o m cita e x e m p l e ?

N u . N u p u t e m r ă s p u n d e afirmativ d e c â t a d o p t â n d fără dovezi

i p o t e z a b a n a l ă ş i g r a t u i t ă c o n f o r m căre ia l imbi le ş i religiile,

o p e r e de g e n i u cu s iguranţă, a r f i fost creaţ ia s p o n t a n ă ş i inconşti

e n t ă a m a s e l o r şi, m a i m u l t d e c â t atât , nu a m a s e l o r o r g a n i z a t e ,

c i a m u l ţ i m i l o r i n c o e r e n t e . Nu es te aici locul să d i s c u t ă m această

soluţie p r e a c o m o d ă a u n e i p r o b l e m e capita le . Să lăsăm la o p a r t e

c e e a ce s-a p e t r e c u t în p r e i s t o r i e . D i n t impuri le istorice, c a r e este

invenţia, d e s c o p e r i r e a , iniţiativa r e a l ă care să se d a t o r e z e acestei

fiinţe i m p e r s o n a l e , m u l ţ i m e a ? V o m s p u n e : revoluţiile? Nici măcar.

Mul ţ imea p o a t e r e v e n d i c a c a r a c t e r u l p u r distructiv a l revoluţiilor,

m ă c a r în p a r t e , d a r ce a n u m e a î n t e m e i a t ş i a găsit în m o d real

«arc să nu li fost c o n c e p u t şi p r e m e d i t a t î n a i n t e a ei şi d u p ă aceasta

< Ic < lanicni s u p e r i o r i ca L u t h e r , R o u s s e a u , Voltaire, N a p o l e o n ? Să

ini se d e a e x e m p l u l u n e i s i n g u r e a r m a t e , f i e ea cel m a i b i n e orga

nizată, c a r e s ă f i d a t n a ş t e r e î n m o d s p o n t a n u n u i p l a n d e

c a m p a n i e a d m i r a b i l , sau m ă c a r acceptabi l ; să mi se ci teze un sin

g u r consi l iu d e r ă z b o i c a r e , p e n t r u c o n c e p e r e a , n u s p u n p e n t r u

d i scutarea , u n e i m a n e v r e mi l i ta re , să f i va lorat cât c r e i e r u l celui

m a i m e d i o c r u g e n e r a l . A m văzut v r e o d a t ă v r e o c a p o d o p e r ă î n

p i c t u r ă , în s c u l p t u r ă sau în a r h i t e c t u r ă ş i în e p o p e e i m a g i n a t ă ş i

executa tă de inspiraţ ia colectivă a zece, a o sută de p o e ţ i sau artişti?

O a m e n i i a u a t r i b u i t acest l u c r u Iliadei într-o a n u m i t ă e p o c ă d e

metafizică d ă u n ă t o a r e ; a c u m t e o r i a s t â r n e ş t e râsul . T o t c e e a c e

este genia l este individual , ch iar ş i în m a t e r i e de cr imă. Nic iodată

o m u l ţ i m e c r i m i n a l ă sau o asociere de răufăcător i nu este cea care

i n v e n t e a z ă u n n o u p r o c e d e u d e asas inat sau d e furt; c i o suită d e

asasini sau de h o ţ i de g e n i u au r id icat a r t a de a u c i d e sau de a-şi

j e fu i s e m e n i i l a g r a d u l său a c t u a l d e p e r f e c ţ i o n a r e .

D e c e a n u m e ţ ine contrastul semnalat? D e c e m a r e a desfăşurare

a i n t e l i g e n ţ e i este refuzată g r u p u r i l o r sociale, în t imp ce m a r e a

şi p u t e r n i c a desfăşurare a voinţei, c h i a r a virtuţii le este accesibilă?

Se î n t â m p l ă astfel p e n t r u că actul de v ir tute cel m a i ero ic este ceva

Mulţimile şi sectele criminale / 135

foarte s i m p l u î n s ine ş i n u di feră d e a c t u l d e m o r a l i t a t e o b i ş n u i t ă

d e c â t p r i n i n t e n s i t a t e ; o r t o c m a i p u t e r e a d e a f i l a u n i s o n p e c a r e

o î n t â l n i m în a d u n ă r i l e u m a n e , în c a r e e m o ţ i i l e ş i op in i i le se

a c c e n t u e a z ă r a p i d p r i n c o n t a c t u l l o r mul t ip l icator , este p r i n

e x c e l e n ţ ă e x a g e r a t ă . D a r o p e r a d e g e n i u sau d e t a l e n t este î n t o t

d e a u n a c o m p l i c a t ă ş i di feră p r i n n a t u r ă , n u n u m a i p r i n i n t e n

sitate, d e u n act d e i n t e l i g e n ţ ă o a r e c a r e . N u m a i este vorba, c a

aici, de a p e r c e p e ş i de a r e m e m o r a a m e s t e c a t , în c o n f o r m i t a t e

cu un t i p a r c u n o s c u t , c i de a face c o m b i n a ţ i i n o i cu p e r c e p ţ i i ş i

i m a g i n i c u n o s c u t e . Or, la p r i m a v e d e r e , p a r e că zece, o sută, o

m i e d e c a p e t e r e u n i t e a r f i m a i î n m ă s u r ă d e c â t u n u l s i n g u r s ă

îmbrăţ i şeze t o a t e aspecte le u n e i p r o b l e m e c o m p l e x e ; ia r aceas ta

este o i luzie pe cât de p e r s i s t e n t ă ş i s e d u c ă t o a r e , pe a t â t de p r o

f u n d ă . D i n t o a t e t i m p u r i l e , p o p o a r e l e c a r e a u c ă z u t v ic t ime naiv

aces tor p r e j u d e c ă ţ i a u aş tepta t d i n p a r t e a a d u n ă r i l o r re l ig ioase

sau pol i t ice, în zilele lor agi tate, izbăvirea de re le . în Evul M e d i u

- concil i i le, în e p o c a m o d e r n ă - a d u n ă r i l e n a ţ i o n a l e , p a r l a m e n

tele - iată p a n a c e e l e cerute de mul ţ imi le bolnave. Superstiţ ia curţi

lor cu j u r a ţ i s-a n ă s c u t dintr-o e r o a r e a s e m ă n ă t o a r e , î n t o t d e a u n a

î n ş e l ă t o a r e , d a r c a r e persistă. î n rea l i ta te , n i c i o d a t ă s imple le

reuniuni de p e r s o a n e , c i m a i d e g r a b ă corporaţiile, c u m ar f i a n u

m i t e m a r i o r d i n e rel igioase sau a n u m i t e î n r e g i m e n t ă r i civile sau

mi l i tare s u n t cele care a u r ă s p u n s u n e o r i nevoi lor p o p o a r e l o r ; d e

a c e e a t r e b u i e m ă c a r s ă o b s e r v ă m că, c h i a r î n f o r m a l o r c o r p o

ratistă, colectivităţile se dovedesc n e p u t i n c i o a s e în a c rea ceva n o u .

Se î n t â m p l ă astfel i n d i f e r e n t care ar f i abi l i tatea m e c a n i s m u l u i

social în c a r e indivizii s u n t a n g r e n a ţ i ş i î n r e g i m e n t a ţ i .

P e n t r u c ă este o a r e posibi l c a această a r m a t ă i n c o m p a r a b i l ă d e

ce lu le n e r v o a s e pe c a r e f iecare d i n t r e n o i o p u r t ă m în c a p să ega

leze în acelaşi t i m p în c o m p l e x i t a t e ş i în elasticitate a s t ructur i i

o r g a n i s m u l cerebra l?

Deci, atâta t i m p cât un creier b i n e organizat va înt rece p a r l a m e n

tul cel mai b i n e consti tuit î n f u n c ţ i o n a r e r a p i d ă şi sigură, în absorb

ţie ş i e l a b o r a r e p r o m p t ă de p r o b l e m e mul t ip le , în solidaritatea


in t imă a n e n u m ă r a ţ i agenţi , ar fi absolut pueri l , deşi credibil apriori.

şi scuzabil, să c o n t ă m pe revolte sau pe corpur i deliberative mai mul t

d e c â t pe un om p e n t r u a scoate o ţa ră dintr-o situaţie dificilă. în

fapt, de fiecare d a t ă c â n d o n a ţ i u n e traversează u n a d i n t r e acele

per ioade în care nu are nevoie imperioasă n u m a i de m a r i mobilizări

ale inimii, c i m a i ales de spirite p u t e r n i c e , se i m p u n e neces i tatea

u n e i guvernăr i p e r s o n a l e , s u b f o r m ă r e p u b l i c a n ă sau m o n a r h i c ă

sau fără c u l o a r e p a r l a m e n t a r ă . S-a p r o t e s t a t a d e s e a împotr iva

acestei nevoi, care a d a t impresia p u t e r n i c ă de supravieţuire şi a cărei

cauză a fost căutată în zadar; p o a t e că motivul său ascuns este oferit

implici t d e consideraţ i i le p r e c e d e n t e .

Ele p o t servi, de a s e m e n e a , la a p r e c i z a în ce c o n s t ă responsa

bil i tatea c o n d u c ă t o r i l o r faţă d e actele comise d e g r u p u r i l e p e care

le c o n d u c . O a d u n a r e sau o asociaţ ie, o m u l ţ i m e sau o sectă nu

au o altă idee d e c â t a c e e a c a r e le este i n d u s ă - şi aceas tă idee ,

această indicaţ ie mai m u l t sau m a i p u ţ i n inte l igentă care sugerează

care este s c o p u l c e t r e b u i e u r m ă r i t s e r ă s p â n d e ş t e c u g r e u d in

c re ie ru l u n u i s i n g u r o m î n c r e i e r u l t u t u r o r , e a r ă m â n e aceeaşi;

cel c a r e a insuflat-o este, aşadar, r e s p o n s a b i l de efecte le sale di

rec te . D a r e m o ţ i a asociată acestei idei şi care se r ă s p â n d e ş t e o dată

cu ea nu r ă m â n e aceeaşi p r o p a g â n d u - s e , c i se intensif ică pr intr-un

soi d e p r o g r e s i e m a t e m a t i c ă ş i c e e a c e e r a d o r i n ţ ă m o d e r a t ă sau

o p i n i e ez i tantă p e n t r u sursa propagăr i i , p e n t r u cel care a e x p r i m a t

p r i m u l î n d o i a l a , d e e x e m p l u , h a z a r d a t ă î m p o t r i v a u n e i categori i

d e c e t ă ţ e n i d e v i n e p r o m p t p a s i u n e ş i c o n v i n g e r e , u r ă ş i fanatism

î n m a s a r o d n i c ă î n care acest g e r m e n e a căzut . I n t e n s i t a t e a e m o

ţiei c a r e o mişcă şi o p o a r t ă c ă t r e excese le cele m a i p u t e r n i c e în

b i n e sau î n r ă u este, deci , î n m a r e p a r t e p r o p r i a s a o p e r ă , efectul

înflăcărării r e c i p r o c e a acestor suflete a d u n a t e p r i n ref lectarea lor

rec iprocă; şi ar f i la fel de n e d r e p t să-i fie i m p u t a t e c o n d u c ă t o r u l u i

său, o r i c a r e ar f i acesta, t o a t e c r i m e l e în care aceas tă suresci tare

î l a n t r e n e a z ă , pe cât ar f i să-i a t r i b u i m în to ta l i ta te m e r i t u l

m a r i l o r o p e r e de e l i b e r a r e pat r io t ică , a m a r i l o r a c t e de devota

m e n t suscitate d e aceeaşi în f lăcărare . Deci p u t e m c e r e socoteală

Mulţimile şi .iedele criminale / 137

î n t o t d e a u n a şefilor u n o r b a n d e sau a i u n e i m u l ţ i m i revol ta te

p e n t r u viclenia sau abi l i tatea de c a r e aceasta a d a t d o v a d ă în exe

c u t a r e a masacre lor , a jafuri lor, a incendi i lor , d a r nu şi cu privire

la v io lenţa ş i a m p l o a r e a i n f r a c ţ i u n i l o r c a u z a t e p r i n c o n t a g i u n i l e

c r i m i n a l e . T r e b u i e să i se r e c u n o a s c ă m e r i t e l e g e n e r a l u l u i n u m a i

p e n t r u p l a n u r i l e sale d e c a m p a n i e , d a r n u ş i p e n t r u cura ju l sol

daţ i lor săi. Nu s p u n că aceas tă d i s t incţ ie este suf ic ientă p e n t r u a

simplifica t o a t e p r o b l e m e l e d e responsabi l i ta te r i d i c a t e d e subiec

tul n o s t r u , d a r s p u n că t r e b u i e să le l u ă m în calcul p e n t r u a

î n c e r c a să le rezolvăm.

D i n p u n c t de v e d e r e intelectual , ca ş i d i n alte p u n c t e de vedere,

t r e b u i e stabil i te dist incţi i i m p o r t a n t e î n t r e di fer i te le f o r m e d e

g r u p ă r i sociale. S ă n u l e l u ă m î n calcul p e cele c a r e c o n s t a u într-o

s implă a p r o p i e r e m a t e r i a l ă . T r e c ă t o r i i de pe o s t r a d ă p o p u l a t ă ,

călători i r e u n i ţ i , b a c h i a r î n g r ă m ă d i ţ i p e u n p a c h e b o t , în t r-un

vagon, în j u r u l u n e i mese, tăcuţi sau fără a avea o conversaţie gene

rală î n t r e e i s u n t g r u p a ţ i d i n p u n c t d e v e d e r e fizic, ş i n u social.

Aş af irma acelaşi lucru d e s p r e ţărani i a g l o m e r a ţ i în t r-un i a r m a r o c ,

a tâ ta timp c â t se l imitează la a-şi î n c h e i a afaceri le î n t r e ei, la a-şi

u r m ă r i s e p a r a t scopuri le lor dis t incte, deşi a s e m ă n ă t o a r e , fără nici

o c o o p e r a r e într-o a c ţ i u n e c o m u n ă . T o t c e e a c e p u t e m s p u n e de

spre aceşt i o a m e n i este c ă p o a r t ă î n e i v i r tual i ta tea u n e i g r u p ă r i

sociale, î n m ă s u r a î n care a s e m ă n ă r i l e d e l imbă, d e n a ţ i o n a l i t a t e ,

d e cult , d e clasă, d e e d u c a ţ i e , t o a t e d e o r i g i n e socială, c u al te cu

vinte t o a t e c a u z a t e d e o r ă s p â n d i r e imitativă, p o r n i n d d e l a u n

p r i m i n v e n t a t o r a n o n i m sau c u n o s c u t , î i p r e d i s p u n să se asocieze

m a i m u l t sau m a i p u ţ i n s t râns, d a c ă î m p r e j u r ă r i l e o cer. î n m o

m e n t u l în care o explozie cu d i n a m i t ă a r e loc în s t radă, vasul a m e

n i n ţ ă s ă s e s c u f u n d e , t r e n u l s ă d e r a i e z e , î n m o m e n t u l î n c a r e u n

i n c e n d i u i z b u c n e ş t e î n h o t e l , o c a l o m n i e î m p o t r i v a u n u i p r e t i n s

s p e c u l a n t se r ă s p â n d e ş t e în i a r m a r o c , i m e d i a t aceşti indivizi cu

p o t e n ţ i a l asociativ se u n e s c în u r m ă r i r e a aceluiaşi scop, s u b im

p e r i u l aceleiaşi e m o ţ i i .


Astfel s e v a n a ş t e s p o n t a n acest p r i m g r a d d e a s o c i e r e p e care

î l n u m i m m u l ţ i m e . Pr intr-o ser ie d e g r a d e i n t e r m e d i a r e s e t rece

de la acest a g r e g a t r u d i m e n t a r , e f e m e r ş i a m o r f la m u l ţ i m e a orga

nizată, i e rarh iza tă , d u r a b i l ă ş i regu la tă , pe c a r e o p u t e m n u m i

c o r p o r a ţ i e î n sensul cel m a i l a rg a l c u v â n t u l u i . Expres ia c e a m a i

in tensă a c o r p o r a ţ i e i religioase este m ă n ă s t i r e a ; a c o r p o r a ţ i e i laice

este r e g i m e n t u l sau ate l ierul . E x p r e s i a cea m a i vastă a c e l o r d o u ă

este Biserica sau statul . Sau să r e m a r c ă m faptul că biserici le ş i

s tatele, religii le ş i n a ţ i u n i l e t i n d î n t o t d e a u n a , î n p e r i o a d a lor d e

creş tere viguroasă, să realizeze t ipul corporat i s t , m o n a s t i c sau regi

m e n t a r , fără a a junge n i c i o d a t ă pe d e p l i n la acesta, d i n fericire;

viaţa lor se p e t r e c e într-o oscilaţie de la un t ip la altul, l ă s â n d im

presia, r â n d p e r â n d , d e m a r e m u l ţ i m e , c a s tatele b a r b a r e , sau d e

m a r e c o r p o r a ţ i e , ca F r a n ţ a în t i m p u l lui Ludovic cel Sfânt. La fel

sc î n t â m p l a cu c e e a ce se n u m e a u c o r p o r a ţ i i în Vechiu l Reg im;

ele e r a u , î n v r e m u r i d e n o r m a l i t a t e , m a i d e g r a b ă asociaţi i d e ate

liere, mic i c o r p o r a ţ i i cu a d e v ă r a t rea le , şi, f iecare în p a r t e , admi

nis t rate î n m o d a u t o r i t a r d e u n p a t r o n , d e c â t c o r p o r a ţ i i . D a r

a t u n c i c â n d u n p e r i c o l c o m u n î i r e u n e a î n acelaşi scop, c u m a r

f i fost câş t igarea u n u i p r o c e s , pe toţ i m u n c i t o r i i d intr-o r a m u r ă

a indus t r ie i , d u p ă c u m toţ i c e t ă ţ e n i i u n e i n a ţ i u n i se sol idarizau

p e t i m p d e război , l e g ă t u r a federat ivă d e v e n e a i m e d i a t m u l t m a i

s t rânsă ş i a p ă r e a o p e r s o n a l i t a t e c o n d u c ă t o a r e . în intervalul

d i n t r e aceste c o l a b o r ă r i u n a n i m e , l e g ă t u r a d i n t r e a te l ie re le aso

ciate s e r e d u c e a l a u r m ă r i r e a u n u i i d e a l estet ic sau e c o n o m i c ,

d u p ă c u m , î n intervale le d i n t r e războa ie , p r e o c u p a r e a p e n t r u u n

a n u m e idea l p a t r i o t i c r e p r e z i n t ă î n t r e a g a viaţă n a ţ i o n a l ă a cetă

ţenilor. O n a ţ i u n e m o d e r n ă , s u b a c ţ i u n e a p r e l u n g i t ă a ide i lor

egal i tare, t inde să r e d e v i n ă o m a r e m u l ţ i m e c o m p l e x ă , m a i m u l t

sau m a i p u ţ i n diri jată d e c o n d u c ă t o r i i n a ţ i o n a l i sau locali .

D a r nevoia d e o r d i n e ierarhică este a tâ t d e i m p e r i o a s ă î n aceste

societăţ i dezvol ta te , î n c â t , fapt r e m a r c a b i l , pe m ă s u r ă ce sc

d e m o c r a t i z e a z ă , aces tea s u n t for ţa te u n e o r i să se mi l i tar izeze din

ce în ce m a i m u l t , să fortifice, să p e r f e c ţ i o n e z e , să e x t i n d ă această


c o r p o r a ţ i e în m o d esenţ ia l i e r a r h i c ă ş i ar is tocrat ică, a r m a t a - fără

a m a i vorbi d e a d m i n i s t r a ţ i e , t o t u n fel d e a r m a t ă i m e n s ă : ş i p r i n

aceas ta p o a t e s e p r e g ă t e ş t e , a t u n c i c â n d p e r i o a d a d e r ă z b o i s e v a

f i t e rminat , să r e î m b r a c e sub f o r m ă pacifistă, industrială, ştiinţifică,

artistică, h a i n a corpora t i s tă , s ă d e v i n ă u n i m e n s atelier.

î n t r e aceşt i d o i p o l i e x t r e m i p e c a r e i-am i n d i c a t s e p o t p lasa

a n u m i t e g r u p u r i t e m p o r a r e , d a r r e c r u t a t e d u p ă o r e g u l ă f i x ă sau

s u p u s e u n u i r e g u l a m e n t s u m a r , c u m a r f i j u r a ţ i i s a u c h i a r

a n u m i t e r e u n i u n i o b i ş n u i t e d e p l ă c e r e , u n sa lon l i te rar d i n seco

lul a l XVIII-lea, c u r t e a de la Versailles, a u d i t o r i u l u n u i t e a t r u ,

care, în c i u d a simplităţi i s c o p u l u i l o r sau a i n t e r e s u l u i lor c o m u n ,

a c c e p t ă o e t i c h e t ă r iguroasă, o i e r a r h i e f ixă de locur i di fer i te sau,

î n sfârşit, a n u m i t e r e u n i u n i ştiinţifice sau l i te rare , a c a d e m i i l e ,

care s u n t m a i d e g r a b ă colecţi i d e t a l e n t e interşanjabi le d e c â t aso

cieri d e c o l a b o r a t o r i . P r i n t r e var ietăţ i le s p a ţ i u l u i - c o r p o r a ţ i e , s ă

a m i n t i m c o n s p i r a ţ i i l e ş i sectele, a t â t d e a d e s e a c r i m i n a l e . Adu

năr i le p a r l a m e n t a r e m e r i t ă u n loc separa t : s u n t m a i d e g r a b ă m u l

ţ imi c o m p l e x e ş i c o n t r a d i c t o r i i , m u l ţ i m i bicefale, ca să s p u n e m

aşa - ca m o n ş t r i bicefali - în c a r e o m a j o r i t a t e ag i ta tă este c o m

b ă t u t ă d e u n a s a u m a i m u l t e m i n o r i t ă ţ i ş i î n c a r e , p r i n u r m a r e

ş i d i n fericire, r ă u l u n a n i m i t ă ţ i i , acest i m e n s p e r i c o l a l mul ţ imi lor ,

este î n p a r t e n e u t r a l i z a t .

Dar, m u l ţ i m e sau c o r p o r a ţ i e , t o a t e t ipur i l e d e a soc iere r e a l ă

au acest c a r a c t e r i d e n t i c ş i p e r m a n e n t de a f i p r o d u s e , de a f i

m a i m u l t sau m a i p u ţ i n c o n d u s e d e u n şef vizibil sau a s c u n s ;

a scuns d e s t u l d e d e s c â n d este v o r b a d e m u l ţ i m i , î n t o t d e a u n a

vizibil ş i e v i d e n t în cazul c o r p o r a ţ i i l o r . I m e d i a t ce o a d u n a r e de

o a m e n i î n c e p e s ă v ibreze î n t r - u n m o d i d e n t i c , s e a n i m ă ş i îşi

u r m e a z ă s c o p u l , p u t e m af i rma c ă u n i n s p i r a t o r sau u n con

d u c ă t o r o a r e c a r e sau u n g r u p d e c o n d u c ă t o r i sau d e i n s p i r a t o r i

d i n t r e c a r e u n u l s i n g u r este f e r m e n t u l activ i-a insuflat sp i r i tu l

său, i m e d i a t ampli f icat, d e f o r m a t , m o n s t r u o s ş i de c a r e este a d e

sea p r i m u l s u r p r i n s , p r i m u l î n s p ă i m â n t a t . D u p ă c u m o r i c e ate

lier a r e d i r e c t o r u l său, o r i c e m ă n ă s t i r e , s u p e r i o r u l său, o r i c e


r e g i m e n t , g e n e r a l u l său, or ice a d u n a r e , p r e ş e d i n t e l e său, sau mai

d e g r a b ă or ice f a c ţ i u n e a u n e i a d u n ă r i , l i d e r u l său, t o t astfel o r ice

s a l o n a n i m a t a r e cor i feu l său d e c o n v e r s a ţ i e , o r i c e revol tă,

c o n d u c ă t o r u l său, o r i c e c u r t e , r e g e l e său, p r i n ţ u l sau p r i n ţ i ş o r u l

său, or ice clică, şeful său. D a c ă un a u d i t o r i u de t e a t r u m e r i t ă p â n ă

l a u n a n u m i t p u n c t s ă fie privit c a f o r m â n d u n soi d e a s o c i e r e ,

acest l u c r u s e î n t â m p l ă a t u n c i c â n d a p l a u d ă , p e n t r u c ă d ă curs ,

r e p e r c u t â n d u - 1 , i m p u l s u l u i u n o r a p l a u z e ini ţ ia le , ş i a t u n c i c â n d

ascultă, p e n t r u c ă es te s u p u s sugest ie i a u t o r u l u i e x p r i m a t ă p r i n

g u r a a c t o r u l u i c a r e vorbeş te . P r e t u t i n d e n i , dec i , vizibil sau n u ,

d o m n e ş t e dis t incţ ia î n t r e conducătorii conduşi, a t â t de i m p o r t a n t ă

1 1 1 ceea c e priveşte r e s p o n s a b i l i t a t e a . Acest l u c r u n u î n s e a m n ă c ă

voinţe le t u t u r o r au fost a n i h i l a t e în faţa celei a u n e i s i n g u r e

p e r s o a n e : acesta - sugerată , de altfel, la r â n d u l ei, e c o u al voci lor

e x t e r i o a r e sau i n t e r i o a r e p e n t r u c a r e n u este d e c â t c o n d e n s a r e a

or ig ina lă - a t r e b u i t , p e n t r u a se i m p u n e în faţa ce lor la l ţ i , să le

facă conces i i ş i să î i f lateze p e n t r u a-i c o n d u c e . Este cazul o r a t o

ru lu i , c a r e este d e p a r t e de a-şi negl i ja p r e c a u ţ i i l e o r a t o r i c e , a l

a u t o r u l u i d r a m a t i c c a r e t r e b u i e î n t o t d e a u n a s ă s e a l in ieze preju

decăţ i lor ş i gus tur i lor s c h i m b ă t o a r e ale a u d i t o r i l o r săi, al l ideru lu i

c a r e t r e b u i e să-şi m e n a j e z e p a r t i d u l , a l u n u i L u d o v i c XIV chiar,

c a r e îşi t r a t e a z ă c u r t e n i i cu d e f e r e n t ă .

N u m a i c ă acest l u c r u t r e b u i e înţe les diferit î n cazul r e u n i u n i l o r

s p o n t a n e sau în cel a l r e u n i u n i l o r organizate . în acestea d i n u r m ă ,

o voinţă, p e n t r u a fi d o m i n a n t ă , t r e b u i e să ia n a ş t e r e , într-o

a n u m i t ă m ă s u r ă , î n c o n f o r m i t a t e c u t e n d i n ţ e l e , c u t radi ţ i i le

v o i n ţ e l o r d o m i n a t e ; dar, o d a t ă a p ă r u t ă , ea este p u s ă în ap l icare

cu o f idelitate cu a t â t m a i p e r f e c t ă cu cât o r g a n i z a r e a c o r p u l u i

este m a i savantă. In c e e a ce priveşte mul ţ imi le , o vo inţă imperat ivă

n u t r e b u i e s ă s e c o n f o r m e z e u n o r t radi ţ i i c a r e n u există, e a p o a t e

ch iar să fie r e s p e c t a t ă în c i u d a c o n v e r g e n ţ e i s labe cu t e n d i n ţ e l e

m a j o r i t ă ţ i i ; dar , c o n f o r m ă s a u n u , e s t e î n t o t d e a u n a g r e ş i t

e x e c u t a t ă ş i se a l t e r e a z ă i m p u n â n d u - s e . P u t e m af i rma că t o a t e

f o r m e l e de a soc iere u m a n ă se dis t ing: 1 - p r i n m o d u l în c a r e o


g â n d i r e sau o voinţă d i n t r e m u l t e altele devine c o n d u c ă t o a r e , p r i n

condi ţ i i le c o n c u r s u l u i de g â n d i r e ş i de v o i n ţ ă d i n care iese victo

rioasă; 2 - p r i n u ş u r i n ţ a m a i m a r e sau m a i m i c ă p r i n care gân

d i r e a , v o i n ţ a c o n d u c ă t o a r e s e r ă s p â n d e s c . C e e a c e n u m i m

e m a n c i p a r e d e m o c r a t i c ă t inde să facă accesibilă t u t u r o r î n t r u n i r e a

c o n d i ţ i i l o r d e s p r e c a r e a m vorbit, l imitată l a î n c e p u t l a a n u m i t e

categor i i d e p e r s o a n e , ext insă a p o i t r e p t a t ; d a r t o a t e per fecţ io

n ă r i l e organizăr i i sociale, s u b f o r m ă d e m o c r a t ă sau ar i s tocrată,

a u d r e p t u r m a r e p e r m i t e u n p l a n b i n e gândi t , c o e r e n t , individual

d e a i n t r a m a i pur, m a i p u ţ i n a l te ra t ş i m a i p r o f u n d , p u r t a t d e

a p e m a i s igure ş i m a i l i n e î n m i n t e a t u t u r o r c e l o r asociaţi . C a p u l

u n e i revolte n u d i s p u n e n i c i o d a t ă î n tota l i ta te d e o a m e n i i săi, u n

g e n e r a l , însă, a p r o a p e î n t o t d e a u n a . Direc ţ ia î n c a r e m e r g e pri

m u l , l e n t ă ş i s inuoasă, se refractă în mi i de devieri, cea a ce lui de

a l d o i l e a m e r g e r e p e d e ş i d r e p t î n a i n t e .

Totuşi, faptul că, p e n t r u m u l ţ i m i cel p u ţ i n , ro lu l c o n d u c ă t o r i l o r

ar avea universa l i ta tea şi i m p o r t a n ţ a pe c a r e i-o a c o r d ă m a fost,

totuşi, contes ta t , ş i î n c ă v e h e m e n t . 1 Există m u l ţ i m i fără u n con

d u c ă t o r vizibil. F o a m e t e a face ravagii într-o r e g i u n e , m a s e înfo

m e t a t e s e r id ică d i n t o a t e părţ i le , c e r â n d p â i n e ; n u există nici u n

şef aici, se p a r e , u n a n i m i t a t e a s p o n t a n ă ţ i n â n d u - i locul . Priviţi,

totuşi , m a i î n d e a p r o a p e . Toate aceste mobi l i zăr i ale m a s e l o r n u

au i zbucni t s imul tan; e le s-au s u c c e d a t p r e c u m o d â r ă de p u l b e r e ,

î n c e p â n d de la p r i m a scânte ie . O p r i m ă revoltă a avut loc u n d e v a ,

într-o local i tate aflată m a i în sufer inţă sau m a i e fervescentă d e c â t

altele, m a i a n t r e n a t ă d e ag i tator i c u n o s c u ţ i sau oculţ i , care a u d a t

s e m n a l u l revoltei . Apoi , în localităţi le vec ine, e l a n u l s-a ext ins şi

ceilalţi agitatori au avut m a i p u ţ i n e de făcut, graţ ie p r e d e c e s o r i l o r

lor; ş i astfel, d i n a p r o a p e în a p r o a p e , a c ţ i u n e a a c e s t o r a s-a

1 . î n c a d r u l C o n g r e s u l u i d e A n t r o p o l o g i e C r i m i n a l ă d e l a B r u x e l l e s , î n

a u g u s t 1 8 9 2 , u n s a v a n t r u s n e - a r i d i c a t a c e a s t ă o b i e c ţ i e , i n v o c â n d r e v o l t e l e

a g r a r e d i n ţ a r a sa, c a u z a t e d e f o a m e t e ; m a i t â r z i u , u n s a v a n t i t a l i a n , d i . B i a n c h i ,

p e c a r e î l v o m c i t a , n e - a o b i e c t a t f a p t e a n a l o g e . I n s c h i m b , a f l u c ă t e z a

d e z v o l t a t ă a i c i f u s e s e s u s ţ i n u t ă c u m u l t î n a i n t e , î n 1 8 8 2 d e j a , d e i n i d i s t i n s

s c r i i t o r r u s , d l M i h a i l o v s k i , î n t r - o c u l e g e r e i n t i t u l a t ă Oecestvenia Zapiski.


p r e l u n g i t p r i n imi ta ţ ie de la m u l ţ i m e la m u l ţ i m e , cu o forţă t o t

m a i m a r e c a r e face t o t m a i inut i lă p r e z e n ţ a c o n d u c ă t o r i l o r săi

locali, p â n ă c â n d , î n t r - u n f i n a l , m a i ales a t u n c i c â n d c ic lonul p o

p u l a r s-a ext ins m u l t d i n c o l o de l imite le în c a r e îşi găsea justi

f icarea, a le r e g i u n i i în c a r e p â i n e a lipsea, nici o d i rec ţ ie nu m a i

p o a t e f i p e r c e p u t ă . L u c r u c i u d a t - c i u d a t cel p u ţ i n p e n t r u cei care

n u c u n o s c p u t e r e a imitaţ ie i colective - , s p o n t a n e i t a t e a revol te lor

d e v i n e c u a t â t m a i c o m p l e t ă c u cât este m a i p u ţ i n mot ivată . Este

c e e a ce ui tă să observe un scriitor italian care c o n t r a a r g u m e n t e a z ă ,

i n v o c â n d p e n e d r e p t agi taţ ia d i n r e g i u n e a M i l a n o d i n 1889. î n

d e c u r s u l acestei serii de mic i revol te r u r a l e , acesta a văzut c u m

u n e l e sc nasc a p r o a p e s p o n t a n , c e e a ce 1-a u imi t , de altfel, p e n

I iu că avea i m p r e s i a că mot ivu l afişat a l acestei agitaţi i nu e r a sufi-

i i c n i p e n t r u a o jus t i f ica : d o l e a n ţ e l e i n v o c a t e î m p o t r i v a

proprietar i lor, î n legătură c u a r e n d e l e , n u aveau n i m i c c u adevărat

ser ios şi, d a c ă a n u l n u fusese u n u l b u n , i m p o r t a r e a u n e i n o i

indus t r i i c o m p e n s a s e în p a r t e deficitul reco l te i . C u m să crezi, în

aces te condi ţ i i , că ţă rani i i ta l ieni s-au r id ica t cu de la s ine p u t e r e ,

fără nici o i n f l u e n ţ ă d i n afară sau d i n ă u n t r u sau, m a i d e g r a b ă ,

d i n afară ş i d i n ă u n t r u în acelaşi t imp? Ar t r e b u i să ne î n t o a r c e m

la p r i m a d i n t r e aceste mişcăr i p e n t r u a ne c o n v i n g e că n e m u l ţ u

m i r e a p o p u l a r ă , locală şi par ţ ia lă , î n a i n t e de a se f i r ă s p â n d i t ş i

general izat , nu a luat n a ş t e r e s ingură, că au existat acolo, ca pretu

t indeni în caz de i n c e n d i u , i n c e n d i a t o r i , r ă s p â n d i n d de la o fermă

la alta, de la un h a n la altul, c a l o m n i a , furia, u r a . Aceştia s u n t cei

care a u d a t iritării s u r d e a ţâ ţa te d e e i u r m ă t o a r e a f o r m u l ă precisă:

„ P r o p r i e t a r i i refuză să s c a d ă a r e n d e l e ; p e n t r u a-i c o n s t r â n g e , tre

b u i e să-i f acem să le fie frică". M o d a l i t a t e a este de ja i n d i c a t ă : a se

a d u n a laolaltă, a striga, a s c a n d a a m e n i n ţ ă r i , a s p a r g e g e a m u r i ,

a je fu i ş i a i n c e n d i a . Nu m a i e nevoie de un a g e n t de d e z o r d i n e ,

o d a t ă m e c a n i s m u l contag iuni i p u s e în mişcare, p e n t r u a convinge

d o u ă sau trei sute de ţ ă r a n i ş i ţ ă r a n c e , ieş ind de la v e c e r n i e sau

de l a slujbă, de e x e m p l u , să a d e r e l a acest g e n de manifes taţ ie .

Nu t r e b u i e d e c â t să a r u n c e o p i a t r ă , să s t r ige , să i n t o n e z e


î n c e p u t u l u n u i c â n t e c ; i m e d i a t t o a t ă l u m e a î l v a u r m a ş i a p o i s e

va s p u n e că această d e z o r d i n e a fost s p o n t a n ă . D a r a fost nevoie

c u n e c e s i t a t e d e iniţiativa aces tu i o m .

Privite d i n acelaşi p u n c t d e v e d e r e , toate a d u n ă r i l e tumultuoase

care p o r n e s c de la o revoltă iniţ ială şi se î n l ă n ţ u i e s c s t râns u n e l e

cu altele, f e n o m e n ob i şnui t al cr izelor r e v o l u ţ i o n a r e , p o t 11 consi

d e r a t e ca u n a ş i aceeaşi m u l ţ i m e . Există, astfel, m u l ţ i m i c o m p l e x e ,

ca u n d e l e c o m p l e x e d in fizică, în lănţu i r i de g r u p u r i de u n d e . I )acă

ne s i tuăm d i n acest p u n c t de vedere, observăm că nu există mulţ imi

fără c o n d u c ă t o r ş i n e d ă m s e a m a , î n plus, că, d a c ă d e l a p r i m a

d i n t r e aceste m u l ţ i m i c o m p o n e n t e p â n ă l a u l t i m a ro lu l c o n d u

cător i lor s e c u n d a r i se d i m i n u e a z ă , cel a l c o n d u c ă t o r i l o r p r i m a r i

creşte c o n s t a n t , d e v e n i n d d i n c e î n c e m a i i m p o r t a n t , c u fiecare

f r ă m â n t a r e n o u ă , n ă s c u t ă dintr-o f r ă m â n t a r e p r e c e d e n t ă , p r i n

c o n t a g i u n e la dis tanţă. E p i d e m i i l e de grevă s u n t o d o v a d ă în acest

sens: p r i m a c a r e izbucneş te , c e a în care , totuşi, d o l e a n ţ e l e invo

cate s u n t cele m a i serioase ş i care , p r i n u r m a r e , ar t r e b u i să f ie cea

m a i s p o n t a n ă d i n t r e toate , lasă î n t o t d e a u n a să se v a d ă c o n t u r â n -

du-se persona l i ta tea agitatori lor; u r m ă t o a r e l e , deşi u n e o r i fără c a p

şi fără c o a d ă - c u m am văzut schiţându-se p r i n t r e m u n c i t o r i i şlefui

tori de p i e t r e de m o a r ă d i n P e r i g o r d , care voiau, p u r ş i s implu, să

fie la m o d ă -, p a r a f i explozi i fără cauză: s-ar s p u n e că se d e s c a r c ă

s ingure , ca a r m e l e p r o s t î n t r e ţ i n u t e . R e c u n o s c , de altfel, că aici

n u m e l e d e c o n d u c ă t o r i , apl icat u n o r s imple m i n ţ i confuze, care

au a p ă s a t fără să o vrea în m o d special, semiconş t ient , t răgaciul

a r m e i este des tu l d e i m p r o p r i u . î m p r u m u t u n n o u e x e m p l u d e l a

dr. B i a n c h i : într-un sat, la sfârşitul luni i m a i , p o p u l a ţ i a - deja

surescitată, d u p ă c u m ştim — zăreşte a g e n ţ i de poli ţ ie veniţ i p e n t r u

a s u p r a v e g h e a ; v e d e r e a aces tora o exasperează; î n c e p să se a u d ă

f luierături, a p o i strigăte, a p o i c â n t e c e de p r o t e s t ş i iată aceşti oa

m e n i săraci, copii, b ă t r â n i , exal tându-se r e c i p r o c . M u l ţ i m e a este

pusă în mişcare ş i î n c e p e , desigur, să spargă ferestre, să d i s t rugă

tot ce p o a t e . R e m a r c ă m în t r e c e r e acest gust c i u d a t a l m u l ţ i m i l o r

p e n t r u g e a m u r i l e s p a r t e , p e n t r u z g o m o t , p e n t r u d i s t r u g e r e a


ca f i ind exce lent , acesta nu m o a r e p u r ş i s implu, a c ţ i u n e a lui î i

supravieţuieşte; f o n d a t o r u l u n u i o r d i n religios, c a n o n i z a t d u p ă

m o a r t e a sa, trăieşte ş i ac ţ ionează î n t o t d e a u n a în i n i m a discipoli lor

săi, iar e x e m p l u l său este c o n t i n u a t de cele ale t u t u r o r abaţ i lor ş i

r e f o r m a t o r i l o r care îi u r m e a z ă şi al c ă r o r prest igiu, ca şi al său,

creşte ş i se puri f ică p r i n î n d e p ă r t a r e a în t i m p ; în t imp ce c o n d u

cătorii des to in ic i ai m u l ţ i m i l o r 1 - p e n t r u că există şi a s e m e n e a

c o n d u c ă t o r i - î n c e t e a z ă să m a i a c ţ i o n e z e în m o m e n t u l în care au

dispărut, f i i n d m a i r e p e d e uitaţ i d e c â t înlocuiţ i . Mul ţ imi le n u s e

s u p u n d e c â t c o n d u c ă t o r i l o r vii ş i p r e z e n ţ i , i m p u n ă t o r i p r i n s ta tură

fizică, ş i n i c i o d a t ă u n o r f a n t o m e de p e r f e c ţ i u n e ideală, u n o r

m e m o r i i imorta l izate . Aşa c u m a m i n d i c a t î n t r e c e r e , corporaţ i i le ,

în l u n g a lor existenţă, adesea mult i seculară, p r e z i n t ă o serie de con

ducător i p e r m a n e n ţ i , grefaţi întrucâtva uni i peste ceilalţi ş i ajustân-

du-se uni i pe ceilalţi; î n c ă o di ferenţă faţă de mulţ imi, în care există

cel m u l t un grup de c o n d u c ă t o r i t e m p o r a r i şi s imul tan i c a r e se

reflectă, p u n â n d u - s e în valoare r e c i p r o c . Câte d i ferenţe, t o t a t â t e a

motive d e infer ior i tate p e n t r u m u l ţ i m i .

Există ş i a l te le . Nu n u m a i c o n d u c ă t o r i i n e p r i c e p u ţ i r iscă să f ie

aleşi sau supuş i de colectivităţi, ci ş i sugestii le cele m a i p r o a s t e

d i n t r e t o a t e cele care p o r n e s c d e l a ei . D e ce? P e n t r u că, p e d e

i > par te , emoţ i i le sau ideile cele m a i contagioase sunt, desigur, cele

mai i n t e n s e , d u p ă c u m s u n e t u l c l o p o t e l o r ce lor m a i m a r i , ş i n u

a l ce lor m a i b i n e t i m b r a t e , nici a l c e l o r m a i potr ivi te, r ă s u n ă cel

mai d e p a r t e ; şi, p e d e altă p a r t e , ide i le cele m a i i n t e n s e s u n t cele

mai s impliste ş i cele m a i false, cele c a r e i m p r e s i o n e a z ă s imţur i le ,

1. I n t r - o c o n f e r i n ţ ă d e s p r e Concilierea industrială şi rolul conducătorilor

{ B r u x e l l e s , 1 8 9 2 ) , u n i n g i n e r b e l g i a n f o a r t e c o m p e t e n t , d l W c i l e r , a r a t ă r o l u l

i Hil p e c a r e conducătorii destoinici, r e s p e c t i v , î n c o n c e p ţ i a l u i , „ c o n d u c ă t o r i i p r o -

les ie i " ş i n u c o n d u c ă t o r i i d e p r o f e s i e î l p o t e x e r c i t a î n d i s p u t e l e d i n t r e p a t r o n i

ş i m u n c i t o r i . D e a s e m e n e a , e l a r a t ă d o r i n ţ a s l a b ă p e c a r e o r e s i m t m u n c i t o r i i ,

î n a c e s t e m o m e n t e c r i t i c e , d e a-i v e d e a s o s i n d p e n e a ş t e p t a t e p e „ d o m n i i "

p o l i t i c i e n i . D e c e ? P e n t r u c ă ş t i u f o a r t e b i n e c ă , o d a t ă s o s i ţ i , a c e ş l i a î i voi

IVtbjuga, d e v o i e , d e n e v o i e . E s t e o f a s c i n a ţ i e d e c a r e l e e s t e t e a m ă , d a i c ă r e i a

n u î i s u n t m a i p u ţ i n s u p u ş i .

puer i lă : este u n a d i n t r e n u m e r o a s e l e lor a s e m ă n ă r i cu beţivii, a

c ă r o r p l ă c e r e m a x i m ă , d u p ă a c e e a de a goli sticlele, este să le

spargă. In acest e x e m p l u , p r i m u l care a fluierat, care a ţipat, nu

şi-a d a t p r o b a b i l s e a m a de excesele pe c a r e le va provoca . D a r să

nu u i t ă m că este vorba de o agitaţie, p r e c e d a t ă de m u l t e altele care

au avut agi tatori i lor, m a i c o n ş t i e n ţ i ş i m a i vo luntar i .

Se î n t â m p l ă , de a s e m e n e a , adesea , ca o m u l ţ i m e p u s ă în miş

c a r e de un n u c l e u de exaltaţ i să-i d e p ă ş e a s c ă ş i să-i r e s o a r b ă şi,

d e v e n i t ă acefală, să p a r ă a nu avea c o n d u c ă t o r . A d e v ă r u l este că

n u m a i a r e , aşa c u m u n a l u a t d o s p i t n u m a i a r e d r o j d i e .

In sfârşit - observaţie esenţ ia lă -, ro lu l aces tor c o n d u c ă t o r i este

cu a tâ t m a i m a r e ş i m a i d i s t inct cu cât m u l ţ i m e a a c ţ i o n e a z ă cu

mai m u l t ă c o e z i u n e , c o n t i n u i t a t e ş i i n t e l i g e n ţ ă , cu cât este m a i

a p r o a p e de a f i o p e r s o a n ă m o r a l ă , o a s o c i e r e o r g a n i z a t ă .

Vedem, deci , că, în t o a t e cazuri le, în c i u d a i m p o r t a n ţ e i acor

d a t e natur i i m e m b r i l o r săi, a soc ierea va valora în definitiv a tâ t cât

va valora c o n d u c ă t o r u l său. C e e a ce c o n t e a z ă î n a i n t e de t o a t e este

n a t u r a acestuia; p u ţ i n m a i p u ţ i n p o a t e , este adevărat , î n cazul

m u l ţ i m i l o r ; d a r în acest caz, în s c h i m b , d a c ă a l e g e r e a nepotr iv i tă

a u n u i c o n d u c ă t o r p o a t e s ă n u p r o d u c ă c o n s e c i n ţ e a tâ t d e dezas

t ruoase ca într-o asociere corporat i s tă , şansele u n e i a leger i fericite

s u n t m u l t m a i mici . Colectivităţile, ş i d e o p o t r i v ă a d u n ă r i l e , chiar

cele p a r l a m e n t a r e , se entuziasmează foarte r e p e d e în faţa u n u i b u n

vorbitor, în faţa p r i m u l u i veni t care le este n e c u n o s c u t ; d a r bres

lele de n e g u s t o r i , colegium-urile R o m e i a n t i c e , bisericile p r i m i l o r

creşt ini, t o a t e corporaţ i i le , a t u n c i c â n d îşi a leg p r e d i c a t o r u l , epis

c o p u l , s indicul , au testat de m u l t c a r a c t e r u l acestuia; sau, d a c ă î l

p r i m e s c de-a gata, ca în a r m a t ă , î l p r i m e s c d i n m â i n i l e u n e i

a u t o r i t ă ţ i i n t e l i g e n t e ş i b i n e i n f o r m a t e . Aces tea s u n t m a i puţ in

e x p u s e „entuziasmelor" , căci nu trăiesc î n t o t d e a u n a laolaltă, c i cel

m a i a d e s e a dispersate, s tare c a r e p e r m i t e m e m b r i l o r săi, eliberaţi

de c o n s t r â n g e r e a contacte lor , să-şi folosească p r o p r i a r a ţ i u n e . In

plus, a t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r u l u n e i colectivităţi a fost recunoscui


ş i n u spir i tul , ia r e m o ţ i i l e cele m a i i n t e n s e s u n t cele m a i egois te .

Ia tă de ce, într-o m u l ţ i m e , este m a i u ş o r să r ă s p â n d e ş t i o i m a g i n e

naivă d e c â t o a b s t r a c ţ i u n e reală, o c o m p a r a ţ i e d e c â t un motiv,

c r e d i n ţ a î n t r - u n om d e c â t r e n u n ţ a r e a la o p r e j u d e c a t ă ; ş i ia tă de

ce, p l ă c e r e a d e a d e n i g r a f i ind m a i p u t e r n i c ă d e c â t p l ă c e r e a d e

a a d m i r a , iar s e n t i m e n t u l conversaţ ie i , m a i p u t e r n i c d e c â t senti

m e n t u l d a t o r i e i , h u i d u i e l i l e s e r ă s p â n d e s c m a i u ş o r î n m u l ţ i m e

d e c â t ap lauze le , iar accesele d e p a n i c ă s u n t m u l t m a i f recvente

d e c â t p o r n i r i l e p l i n e d e cura j .

De aceea, s-a d o v e d i t că am avut d r e p t a t e să r e m a r c ă m , în

l e g ă t u r ă c u m u l ţ i m i l e 1 , faptul c ă î n g e n e r a l s u n t in fe r ioare î n

i n t e l i g e n ţ ă ş i î n m o r a l i t a t e m e d i e i m e m b r i l o r lor. Aici n u n u m a i

că aceas tă c o m p o n e n t ă socială, ca î n t o t d e a u n a , este di fer i tă de

c l e m e n t e l e sale, p e n t r u care este m a i d e g r a b ă produs sau combinare

d e c â t s u m ă , c i m a i m u l t d e c â t a tât , d e ob ice i va lorează m a i p u ţ i n .

I )ar lucru l n u este valabil d e c â t p e n t r u m u l ţ i m i l e sau p e n t r u adu

năr i l e c a r e s e a p r o p i e d e acestea. D i m p o t r i v ă , a c o l o u n d e d o m

n e ş t e spiritul de colectivitate m a i m u l t d e c â t spiritul de mulţime, se

î n t â m p l ă a d e s e a c a r e z u l t a t u l compozi ţ ie i , î n care s e p e r p e t u e a z ă

g e n i u l u n u i m a r e organizator , s ă fie s u p e r i o r e l e m e n t e l o r sale

c u r e n t e . La fel o t r u p ă de a c t o r i este o c o r p o r a ţ i e sau o m u l ţ i m e ,

c u alte cuvinte, d u p ă c u m este m a i m u l t sau m a i p u ţ i n e x p e r i m e n

tată ş i o rganiza tă . E i j o a c ă î m p r e u n ă m a i b i n e sau m a i p u ţ i n b i n e

d e c â t s e p a r a t a t u n c i c â n d ros tesc m o n o l o g u r i . într-o colectivitate

foar te d isc ipl inată, c u m ar f i j a n d a r m e r i a , se t r a n s m i t în m o d

t rad i ţ iona l regul i ef iciente p e n t r u c ă u t a r e a răufăcători lor, p e n t r u

a u d i e r e a martor i lor , p e n t r u r e d a c t a r e a p r o c e s e l o r verbale - întot

d e a u n a foar te b i n e r e d a c t a t e , î n c e e a c e priveşte stilul - , reguli

care susţ in spir i tul indiv idulu i spri j init pe o r a ţ i u n e s u p e r i o a r ă .

D a c ă a m p u t u t s p u n e , p e d r e p t cuvânt , d u p ă u n p r o v e r b lat in c ă

senatorii sunt oamenii buni, iar Senatul este o vită rea, am avut de sute

1 . A s e v e d e a , î n l e g ă t u r ă c u a c e s t s u b i e c t , m a i a l e s c a r t e a d e o s e b i t d e i n t e

r e s a n t ă a d o m n u l u i S i g h e l e d e s p r e LaFoule criminelle ( A l e a n ) .


d e or i ocazia s ă observ c ă j a n d a r m i i , deş i s u n t cel m a i a d e s e a in te

l igenţi, s u n t m a i p u ţ i n in te l igenţ i d e c â t j a n d a r m e r i a . U n g e n e r a l

î m i s p u n e că a făcut aceeaşi observaţ ie , i n s p e c t â n d t ineri i soldaţi,

î n t r e b â n d u - i s e p a r a t d e s p r e m a n e v r a mil i tară, i se p ă r e a că toţi

s u n t d e s t u l de slab pregăt i ţ i ; dar, o d a t ă a d u n a ţ i , e r a s u r p r i n s să-i

vadă m a n e v r â n d laolaltă ş i a n t r e n â n d u - s e c u u n a e r d e in te l igenţă

colectivă s u p e r i o a r ă celei de care d ă d u s e r ă d o v a d ă individual . Tot

astfel, r e g i m e n t u l este adesea m a i curajos, m a i g e n e r o s , m a i m o r a l

d e c â t so ldatu l . F ă r ă î n d o i a l ă , c o r p o r a ţ i i l e - r e g i m e n t e , o r d i n e

rel igioase, secte - m e r g m a i d e p a r t e d e c â t m u l ţ i m i l e , fie în r ă u ,

fie în b i n e ; de la m u l ţ i m i l e b i n e f ă c ă t o a r e p â n ă la m u l ţ i m i l e crimi

n a l e este o d i s t a n ţ ă m a i m i c ă d e c â t de l a cele m a i m a r i fapte de

vitejie ale a r m a t e l o r n o a s t r e p â n ă la excese le cele m a i r e l e ale

i a c o b i n i s m u l u i sau d e l a că lugăr i ţe le d i n Saint V i n c e n t d e Paul*

p â n ă la c a m o r r i ş t i " ş i la anarh i ş t i ; i a r T a i n e , c a r e ne-a zugrăvit cu

a t â t a f o r ţ ă a t â t m u l ţ i m i l e c r i m i n a l e , c â t ş i sectele c r i m i n a l e ,

j a c q u e r i i l e ş i ac te le de v io lenţă i a c o b i n e d i n t impul Revoluţ ie i , a

a r ă t a t î n c e m ă s u r ă cele d i n u r m ă a u fost m a i f u n e s t e d e c â t

p r i m e l e . Dar, î n t i m p c e m u l ţ i m i l e fac m a i a d e s e a r ă u d e c â t b i n e ,

corpora ţ i i l e fac m a i a d e s e a b i n e d e c â t r ă u . N u p e n t r u c ă p r i n t r e

acestea d i n u r m ă c o n t a g i u n e a senzaţ i i lor ş i a s e n t i m e n t e l o r ar

t i n d e să a i b ă l e g ă t u r ă cu i n t e n s i t a t e a lor, sau că cele m a i egois te

ar f i cele m a i i n t e n s e , d a r această t e n d i n ţ ă este cel m a i a d e s e a re

p r i m a t ă p r i n t r - o selecţie şi o e d u c a ţ i e speciale, p r i n t r - u n noviciat

care se p r e l u n g e ş t e de-a l u n g u l m a i m u l t o r an i .

C â n d , d i n î n t â m p l a r e , u n g r u p d e o a m e n i î n a c ţ i u n e p a r e s ă

fie m a i b u n e l însuşi, m a i eroic, m a i g e n e r o s d e c â t m e d i a c e l o r

care î l c o m p u n , f i e acest l u c r u ţ ine d e c i r c u m s t a n ţ e e x t r a o r d i n a r e

- d e e x e m p l u , d e e n t u z i a s m u l a t â t d e g e n e r o s a l A d u n ă r i i

* S o c i e t a t e a S a i n t V i n c e n t d e P a u l e s t e o o r g a n i z a ţ i e c a r i t a b i l ă r o n d a t ă d e

F r e d e r i c O z a n a m î n 1 8 3 3 , c a r e s e v a d e z v o l t a u l t e r i o r î n F r â n ţ i i şi a p o i î n lumea

î n t r e a g ă ( n . t r . ) .

* * L a C a m o r r a , f e n o m e n m a f i o t a p ă r u t l a N a p o l i , l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i

a l X I X - l e a ( n . t r . ) .


N a ţ i o n a l e d i n t impul N o p ţ i i de 4 august* - , fie (ca în acelaşi

e x e m p l u , p o a t e ? ) g e n e r o z i t a t e a n u este d e c â t a p a r e n t ă ş i disi

m u l e a z ă , c h i a r î n o c h i i ce lor in teresa ţ i , i m p e r i u l p r o f u n d a l u n e i

t e r o r i a s c u n s e . Există adesea , î n s â n u l mul ţ imi lor , u n e r o i s m a l

fricii. Alteori, a c ţ i u n e a b i n e f ă c ă t o a r e a u n e i m u l ţ i m i nu este d e c â t

u l t i m u l vestigiu a l u n e i vechi c o r p o r a ţ i i . N u este acesta cazul

sol idar izăr i lor s p o n t a n e , care s e p r o d u c u n e o r i î n m u l ţ i m i l e

mic i lor o r a ş e c â n d toţ i o a m e n i i s e p r e c i p i t ă s ă s t ingă u n m a r e

i n c e n d i u ? S p u n uneori p e n t r u m u l ţ i m i , ş i nu p e n t r u colectivitatea

p o m p i e r i l o r , u n d e aceste t r ă s ă t u r i a d m i r a b i l e s u n t o b i ş n u i t e ş i

c o t i d i e n e . M u l ţ i m e a c a r e î i î n c o n j o a r ă , l u â n d p o a t e e x e m p l u d e

la ei, c u p r i n s ă de e m u l a ţ i e , d e v i n e ş i ea devotată, ia r u n e o r i m a i

î n f r u n t ă ş i câte un p e r i c o l p e n t r u a salva o viaţă. D a r d a c ă obser

văm că aceste a d u n ă r i s u n t ceva t r a d i ţ i o n a l , că au regul i le ş i obi

ceiuri le lor, că îşi d is t r ibuie sarcini le, că în d r e a p t a c i rculă găleţile

p l i n e , în s t â n g a găleţi le goale, că ac ţ iuni le lor se c o m b i n ă cu o

ar tă a o b i ş n u i n ţ e i m a i d e g r a b ă d e c â t a s p o n t a n e i t ă ţ i i , v o m fi încli

n a ţ i s ă v e d e m î n aceste mani fes tăr i d e c o m p a s i u n e ş i d e as i s tenţă

f r a t e r n ă o r ă m ă ş i ţ ă care suprav ie ţu ieş te d i n viaţa c o r p o r a t i s t p r o

p r i e „ c o m u n e l o r " Evului M e d i u .

Este n e c e s a r a c u m să insistăm p e n t r u a d e m o n s t r a că o a m e n i i

împreună, în m u l ţ i m i , valorează m a i p u ţ i n d e c â t o a m e n i i luaţi

separat! Da, d i n m o m e n t ce acest l u c r u a fost contes ta t . Voi fi, de

altfel, scurt . C u s iguranţă, nici u n u l d i n t r e ţă rani i d i n Hautefaye

care i-au d a t foc d o m n u l u i de Moneys, nici u n u l d i n t r e revoluţio

nar i i par iz ien i c a r e l-au î n e c a t pe a g e n t u l Ricenzini nu ar f i fost

capabi l izolat nu s p u n să înfăptuiască, c i m ă c a r să i n t e n ţ i o n e z e

acest asasinat abominabi l . C e a m a i m a r e p a r t e d i n t r e septembr i ş t i "

e r a u d e p a r t e de a f i o a m e n i necinst i ţ i . O a d u n a r e p u s ă în mişcare,

fie e a c o m p u s ă î n major i ta te d i n p e r s o a n e i n t e l i g e n t e , a r e întot

d e a u n a ceva p u e r i l ş i bestial în acelaşi t imp: p u e r i l p r i n dispoziţia

* î n n o a p t e a d e 4 a u g u s t 1 7 8 9 , A d u n a r e a N a ţ i o n a l ă a a b o l i t s i s t e m u l d e

p r v i l e g i i a l V e c h i u l u i R e g i m ( n . t r . ) .

* * P a r t i c i p a n ţ i i l a m a s a c r e l e d i n s e p t e m b r i e 1 7 9 2 ( n . t r . ) .


e i s c h i m b ă t o a r e , p r i n t r e c e r e a b r u s c ă de la furie l a h o h o t e de râs,

bestial p r i n bruta l i ta te . Ea este, t o t o d a t ă , laşă, chiar a t u n c i c â n d

este c o m p u s ă d i n indivizi dotaţ i cu un curaj m e d i u . Dacă adversarul

pe care î l î n f r u n t ă , un i n g i n e r de pi ldă, este p u s la pământ, cu o

piedică, se c o n s i d e r ă m u l ţ u m i t ă . A-şi călca adversarul în p ic ioare

este o p lăcere pe care nu şi-o refuză niciodată. Un exemplu al capi i

ciilor sale: T a i n e ne povesteşte d e s p r e o b a n d ă r e v o l u ţ i o n a r ă care,

gata să l inşeze un p r e t i n s speculant , se d o m o l e ş t e d e o d a t ă , devine

excesiv de p r i e t e n o a s ă „şi î l for ţează să b e a şi să d a n s e z e în jurul

c o p a c u l u i l iber tăţ i i u n d e c u u n m o m e n t î n a i n t e u r m a u să-1

s p â n z u r e " . Astfel de trăsături au fost observate în t i m p u l C o m u n e i .

I n u l t i m a s ă p t ă m â n ă , pr izonier i i s u n t c o n d u ş i l a Versailles, u n d e

m u l ţ i m e a î i î n c o n j o a r ă . P r i n t r e e i se află, ne s p u n e d o m n u l

Halevy, „o f e m e i e t â n ă r ă , des tu l de f rumoasă, cu m â i n i l e legate la

spate, a c o p e r i t ă de o h a i n ă de ofiţer cu glugă, căptuş i tă cu postav

roşu, cu p ă r u l în d e z o r d i n e . M u l ţ i m e a strigă: «Coloneleasa ! Colo-

neleasa!». Ţinându-şi capul d r e p t , femeia r ă s p u n d e acestor strigăte

pr intr-un surâs sfidător. Atunci, d i n t o a t e părţ i le, se a u d e un strigăt

p u t e r n i c : «La m o a r t e ! . . . L a m o a r t e ! . . . » . U n d o m n î n vârstă strigă:

«Fără c ruz ime, în cele d i n u r m ă este d o a r o femeie!». Intr-o secun

dă, furia m u l ţ i m i i se î n t o a r c e c ă t r e d o m n u l în vârstă. M u l ţ i m e a î l

înconjoară: este u n c o m u n a r d ! U n incendia tor ! Este serios a m e n i n

ţat, d a r o voce p e r c u t a n t ă se ridică, o voce caraghioasă şi veselă,

de puşt i al Parisului. „Nu t r e b u i e să-i faceţi rău, d o m n u l este însoţi

toru l d o m n i ş o a r e i » . Atunci, d e o d a t ă , izbucnesc râsete î n j u r u l

d o m n u l u i î n vârstă. Este salvat... M u l ţ i m e a t recuse, a p r o a p e

i n s t a n t a n e u , de la furia cea m a i ser ioasă la veselia cea m a i s inceră".

Totu l t r e b u i e r e m a r c a t în această observaţie, atât î n c e p u t u l , cât

ş i sfârşitul. P u t e m f i siguri, p e n t r u că este v o r b a d e s p r e f rancezi ,

că, la v e d e r e a acestei f rumoase a m a z o a n e care îşi sfidează ucigaşii,

f iecare d i n t r e ei, luaţ i separat , n-ar f i e x p r i m a t d e c â t a d m i r a ţ i e .

Reuni ţ i , n-au r e s i m ţ i t d e c â t î n v e r ş u n a r e î m p o t r i v a ei; n-au p ă r u t

sensibili d e c â t la s i fonarea orgol iu lu i lor colectiv, exagerare a orgo

liilor p a r t i c u l a r e e x a c e r b a t e de o for ţă c o n s i d e r a b i l ă p r i n această


sfidare curajoasă. „ O r g o l i u l i r i tat a l p o p o r u l u i , s p u n e d o a m n a d e

Stael, în Consideraţii asupra Revoluţiei Franceze, nu s e a m ă n ă d e l o c

c u m e t a f o r e l e n o a s t r e t r e c ă t o r e : este n e v o i a d e c o n d a m n a r e l a

m o a r t e " . Corect ; dar, în real i tate, răn i le orgol iu lu i sau zgârieturi le

sale n u s e r id ică l a u n g r a d î n a l t d e e x a s p e r a r e ucigaşă l a o a m e n i i

izolaţi d i n p o p o r , c i l a m a s e l e p o p u l a r e . Ş i nu n u m a i la acestea,

c i la o r i c e a d u n a r e de o a m e n i ins t rui ţ i ş i b i n e crescuţ i . O adu

n a r e , ch iar cea m a i p a r l a m e n t a r ă d i n l u m e , insul tată d e u n o r a t o r

d ă u n e o r i acest spectacol d e furie ucigaşă, d i n s u s p i c i u n e .

Este î n t o t d e a u n a g r e u d e i m a g i n a t î n c e m ă s u r ă m u l ţ i m i l e şi,

î n g e n e r a l , colectivităţi le n e o r g a n i z a t e , n e d i s c i p l i n a t e s u n t mai

m o b i l e , m a i u i t u c e , m a i c r e d u l e , m a i c r u d e d e c â t cea m a i m a r e

p a r t e a e l e m e n t e l o r lor, d a r dovezile se î n m u l ţ e s c r a p i d . Ne-am

g â n d i t m ă c a r s ă r e m a r c ă m acest lucru? î n o c t o m b r i e 1892, explo

ziile d e d i n a m i t ă te ror izează Parisul; p ă r e a c ă n u există n i m i c mai

u r g e n t d e c â t a p ă r a r e a î m p o t r i v a acestei a m e n i n ţ ă r i p e r p e t u e şi,

într-adevăr, ce p e r i c o l ! Dar, d u p ă ce a fost r ă s t u r n a t un m i n i s t e r

şi vota tă o lege n o u ă a prese i , m ă s u r i der izor i i î m p o t r i v a acestui

flagel, a i z b u c n i t a facerea P a n a m a * . De a t u n c i , v r e a u să s p u n încă

d i n p r i m a zi, c â n d n i m e n i n u p u t e a î n c ă s ă p r e v a d ă gravitatea

dezvăluiri lor c a r e u r m a u să vină, a l a r m a d i n ziua p r e c e d e n t ă a fost

u i ta tă , deşi p e r i c o l u l r ă m ă s e s e acelaşi, d a r cur ioz i ta tea ş i r ă u t a t e a

p u b l i c e , suresc i ta te c u m u l t î n a i n t e d e i n d i g n a r e a publ ică , a u

dis ipat c o m p l e t t e r o a r e a . Aşa este c o n s t r u i t spiritul colectiv: ima

ginile se succed i n c o e r e n t e , s u p r a p u s e sau j u x t a p u s e fără legătură,

c a î n c r e i e r u l u n u i o m a d o r m i t sau h i p n o t i z a t , ş i f i e c a r e p e r â n d

invadează to ta l c â m p u l a t e n ţ i e i . Totuşi , cea m a i m a r e p a r t e din

t re spiritele indiv iduale care î l c o m p u n , c a r e c o n c u r ă la f o r m a r e a

acestei m a r i m u l ţ i m i n u m i t e O p i n i e , este capab i l d e c o e r e n ţ ă ş i

d e o r d i n e î n î m b i n a r e a ideilor.

* S c a n d a l d e c o r u p ţ i e î n c a r e a u f o s t i m p l i c a ţ i n u m e r o ş i p o l i t i c i e n i

f r a n c e z i ( n . t r . ) .


U n alt e x e m p l u : „ î n m a i 1892 1 , s p u n e d l Delbceuf, u n g e r m a n

nefericit, abia d e b a r c a t la Liege, se lăsă p u r t a t de m u l ţ i m e la locul

u n e i explozi i d e d i n a m i t ă . L a u n m o m e n t dat , cineva d i n m u l

ţ ime, văzându-1 fug ind m a i r e p e d e d e c â t ceilalţi, î l luă d r e p t vino

vat, t ransmise acest l u c r u vecini lor săi, iar aceeaşi m u l ţ i m e îşi puse

d r e p t ţel să î l l inşeze. Totuşi, d i n ce e r a ea c o m p u s ă ? P â n ă la u r m ă

d i n elita societăţi i r e u n i t ă î n j u r u l u n u i c o n c e p t . S-au p u t u t auzi

vocile d o m n i l o r c e r â n d u n revolver p e n t r u a o m o r î l a î n t â m p l a r e

u n nefer ic i t d e s p r e c a r e n u ştiau n ic i c e n a ţ i o n a l i t a t e a re , n ic i c e

n u m e ş i nici c e c r i m ă comisese ! î n a facerea Courtray, î n c a r e u n

viitor d e p u t a t j u c a un ro l a n a l o g ce lui a l lui Basly ş i a l c e l o r ca e l

în t i m p u l grevelor, pros t ia m u l ţ i m i i s-a mani fes ta t î n t r - u n s i n g u r

m o d : a v rut să l inşeze exper ţ i i " . Intr-o o r d i n e a i d e i l o r m a i p u ţ i n

tragică, iată u n a u d i t o r i u d e cafe-concert; s e a d u n ă p a r i z i e n i ş i

p a r i z i e n e c u g u s t u r i ra f inate . L u a ţ i separa t , s u n t d e g u s t ă t o r i d e

m u z i c ă f i n ă , d e l i t e r a t u r ă p i c a n t ă , d a r savuroasă. Reuni ţ i , n u s u n t

î n c â n t a ţ i d e c â t de c â n t e c e s t u p i d e . Yvette G u i l b e r t a î n c e r c a t în

z a d a r să-i facă să a c c e p t e c o m p o z i ţ i i d e m n e de t a l e n t u l său; a

eşuat. Şi, p e n t r u c ă a veni t v o r b a d e a facerea P a n a m a , a m p u t u t

c o n s t a t a în aceas tă afacere, ca ş i în m u l t e altele, l e n t o a r e a ş i l ipsa

d e î n d e m â n a r e c u c a r e acest t ip d e j u d e c ă t o r d e ins t rucţ ie colec

tiv n u m i t comis ie de a n c h e t ă îşi î n d e p l i n e ş t e sarcini le, în c i u d a

capacităţ i i r e a l e a m e m b r i l o r săi; p r o b a b i l că f iecare d i n t r e ei,

învestit s e p a r a t cu aceleaşi p u t e r i ş i a c ţ i o n â n d izolat, ar face o

t r e a b ă m a i b u n ă . în or ice caz,, este e v i d e n t că j u r i u l este m a i p u ţ i n

i n t e l i g e n t d e c â t j u r a ţ i i . 2

1 . Journal d e Liege, 1 2 o c t o m b r i e 1 8 9 2 . A r t i c o l u l d l u i D e l b c e u f d e s p r e r a p o r

t u l n o s t r u l a C o n g r e s u l d e A n t r o p o l o g i e C r i m i n a l ă d e l a B r u x e l l e s î n l e g ă t u r ă

cu Crimele mulţimilor (Crimes desfoules).

2 . D l D e V o g o i i e s p u n e a î n t r - o zi, î n l e g ă t u r ă c u u n u l d i n t r e m i n i ş t r i i n o ş t r i :

. A c e ş t i m i n i ş t r i a c ă r o r v a l o a r e i n d i v i d u a l ă î n a l t ă î m i p l ă c e a s ă o c o n s t a t , a c e ş t i

o a m e n i c a r e î n c e a m a i m a r e p a r t e d o v e d e s c î n d e p a r t a m e n t e l e r e s p e c t i v e

c a l i t ă ţ i e m i n e n t e d e a d m i n i s t r a t o r i p a r lov i ţ i d e o p a r a l i z i e f u l g e r ă t o a r e a t u n c i

c â n d s e g ă s e s c r e u n i ţ i î n j u r u l m e s e i C o n s i l i u l u i s a u î n f a ţ a t r i b u n e i , c â n d t r e

b u i e a d o p t a t ă o r e z o l u ţ i e c o l e c t i v ă " . P e n t r u c â t e m i n i s t e r e , p a r l a m e n t e s a u

c o n g r e s e e s t e v a l a b i l ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e !


î n c ă u n e x e m p l u , p e c a r e î l î m p r u m u t d i n m e m o r i i l e lui Gis-

quet , pre fect de poliţ ie în t i m p u l lui Ludovic-Filip. în april ie 1892,

la Paris, a t u n c i c â n d e p i d e m i a de h o l e r ă a t i n g e a p a r o x i s m u l , „s-au

r ă s p â n d i t zvonur i - şi s-au propagat în întreg Parisul cu rapiditatea

fulgerului - a t r i b u i n d otrăvirii e fectele e p i d e m i e i , f ă c â n d mase le ,

î n t o t d e a u n a i m p r e s i o n a b i l e î n a s e m e n e a m o m e n t e , s ă c r e a d ă c ă

a n u m i ţ i o a m e n i o t r ă v e a u a l i m e n t e l e , a p a d i n fântâni , v inul ş i alte

b ă u t u r i . . . In câteva cl ipe o m u l ţ i m e n u m e r o a s ă s-a s t râns pe chei ,

în Place de Greve e tc . Şi p o a t e n i c i o d a t ă nu s-a văzut la Paris o

a d u n a r e de indivizi m a i î n s p ă i m â n t ă t o a r e , exasperaţi de această idee

a otrăvirii şi căutându-ipe autorii crimelor imaginare". Era, p u r şi sim

plu, u n d e l i r colectiv d e p e r s e c u ţ i e . „ O r i c e p e r s o a n ă c a r e avea l a

ea sticle, f io le , p a c h e t e de d i m e n s i u n i mic i le p ă r e a suspectă; un

simplu flacon putea deveni o dovadă de culpabilitate în ochi i acestei

colectivităţi în delir. G i s q u e t a t r e c u t el însuşi p r i n mi j locul „aces

tor m a s e p r o f u n d e , î m b r ă c a t e î n z d r e n ţ e " şi, s p u n e el, „nimic n u

p o a t e e x p r i m a h i d o ş e n i a înfăţ işări i lor, i m p r e s i a d e t e r o a r e

cauzată de m u r m u r e l e s u r d e care se făceau auzite" . Aceşti o a m e n i

î n n e b u n i ţ i a u d e v e n i t foar te u ş o r cr iminal i . „ U n tânăr, anga ja t î n

Minis terul Afaceri lor I n t e r n e , a fost o m o r â t în s t r a d a Saint Denis ,

f i indcă fusese b ă n u i t că a r f i v ru t să a r u n c e ot ravă în căni le u n u i

n e g u s t o r d e v in. . . " . P a t r u c r i m e a u avut loc î n c o n d i ţ i i s imilare.

S c e n e a n a l o g e la V a u g i r a r d ş i în per i fer ia Sa int A n t o i n e . Aici „doi

i m p r u d e n ţ i fugeau u r m ă r i ţ i d e mi i d e o a m e n i ieşiţi d i n m i n ţ i care

îi acuzau că ar fi dat unor copii o tartină otrăvită'. Cei d o i o a m e n i

s e a s c u n d î n g r a b ă în t r-un c o r p d e g a r d ă , d a r p o s t u l este într-o

cl ipă î n c e r c u i t , a m e n i n ţ a t ş i n i m i c n-ar f i p u t u t î m p i e d i c a în acel

m o m e n t m a s a c r a r e a indivizi lor respect iv i d a c ă c o m i s a r u l d e

pol i ţ ie ş i un fost ofiţer de p a c e n-ar f i avut fericita i d e e să m ă n â n

ce tar t ina s u b ochi i mulţ imii . „Această prezenţă de spirit a făcut imediat

ca furiei să-i urmeze râsul" Aceste scurte m o m e n t e de n e b u n i e colec

tivă au existat în toate t i m p u r i l e : m u l ţ i m i de or ice rasă ş i d i n orice

cl imat, m u l ţ i m i r o m a n e a c u z â n d creşt ini i d e i n c e n d i e r e a R o m e i


sau d e î n f r â n g e r e a u n e i l e g i u n i ş i a r u n c â n d u - i p r a d ă a n i m a l e l o r

sălbatice, m u l ţ i m i d i n Evul M e d i u p r e l u â n d fără rezerve bănuiel i le

cele m a i a b s u r d e împotr iva eret ic i lor albigenzi, împotr iva evreilor,

î m p o t r i v a u n u i ere t ic o a r e c a r e , î n d o i e l i l e ţ i n â n d loc, p e n t r u ei,

d e d e m o n s t r a ţ i e , m u l ţ i m i l e g e r m a n e ale lui M u n z e r î n t i m p u l

R e f o r m e i , m u l ţ i m i l e f ranceze a le lui J o u r d a n î n t i m p u l Teror i i ,

î n t o t d e a u n a este acelaşi spectacol . Toate s u n t „teror i s te de frică",

c u m s p u n e a d o a m n a R o l a n d d e s p r e R o b e s p i e r r e .

D e s p r e i n c o n s e c v e n ţ a m u l ţ i m i l o r mi se s e m n a l e a z ă c e e a ce se

p e t r e c e î n O r i e n t , î n a n u m i t e ţăr i infectate c u lepră . Acolo, s p u n e

d o c t o r u l Z a m b a c o - P a c h a , „în m a j o r i t a t e a satelor, i m e d i a t c e

cineva este s u s p e c t a t d e l e p r ă sau a c u z a t p e n e d r e p t c ă a r suferi

de această boală, o a m e n i i , fără să se adreseze autor i tă ţ i i sau m ă c a r

u n u i m e d i c , se const i tu ie i m e d i a t în j u r i u şi-1 l inşează pe cel pe

care î l d e c l a r ă lepros , s p â n z u r â n d u - 1 d e c o p a c u l cel m a i a p r o p i a t

sau u r m ă r i n d u - 1 c u lovituri d e p i e t r e " 1 . D a r t o t aceas tă p l e b e frec

v e n t e a z ă c a p e l e l e leprozer i i lor , „sărută i c o a n e l e c h i a r î n locur i le

în c a r e leproş i i le-au at ins cu b u z e l e ş i se î m p ă r t ă ş e ş t e d i n ace

leaşi p o t i r e " .

O r i c â t de mobi le , i n c o n s e c v e n t e sau lipsite de tradiţi i p ro-

priu-zise ar f i mulţ imi le, ele nu s u n t m a i p u ţ i n r u t i n a t e şi, d i n acest

p u n c t d e vedere , s e o p u n corporaţ i i lor, care, p e p a r c u r s u l întregi i

lor ascensiuni, s-au dovedi t tradiţ ional iste. A c u m câţiva a n i am avut

u n s p e c i m e n des tu l d e c i u d a t a l acestei r u t i n e caracter i s t ice

o a m e n i l o r a d u n a ţ i d i n î n t â m p l a r e . S e î n t â m p l a î n sălile d e inha

lare d i n M o n t - D o r e , în v e c h e a clădire. Acolo, trei sau p a t r u sute

de o a m e n i s u n t înghesui ţ i în t r-un spaţiu îngust, în mij locul vapo

r i lor de a p ă f i e rb in te care se r id ică d i n mijlocul încăper i i . L u m e a

se plictiseşte şi, p e n t r u a se distra, în loc să discute, ca în sala

d o a m n e l o r , se agită; şi î n c e p e să se învârtă ca într-o p r o c e s i u n e , în

j i letci de f lane lă , în j u r u l cazanulu i centra l . Dar, l u c r u remarcabi l ,

toată l u m e a se învârte în acelaşi sens - în sensul acelor de ceasornic,

1. Călătorie la leproşi (Voyage chez les lepreux), d r . Z a m b a c o - I ' a c l r a ( P a r i s ,

M a s s o n , 1 8 9 1 ) .


d a c ă î m i a m i n t e s c b i n e - n i c i o d a t ă în sens invers. Cel p u ţ i n aşa s-a

î n t â m p l a t î n t r e a g a l u n ă î n care a m fost s u p u s acestei medicaţ i i

ins ipide. U n e o r i am încercat , la î n c e p u t u l şedinţei , să d e t e r m i n o

schimbare, o inversare a acestei mişcări m o n o t o n e ; n-am reuşit. Toţi

cei care se învâr teau sau cea m a i m a r e p a r t e d i n t r e e i îşi a m i n t e a u

că s-au învârtit în ziua p r e c e d e n t ă într-un a n u m e fel şi, inconşt ient ,

în v ir tutea inst inctului de imitaţie care ne u r m ă r e ş t e pes te tot, aflat

în relaţie r e c i p r o c ă de cauză-efect cu inst inctul de s impat ie ş i de

sociabilitate, f iecare t i n d e a să u r m e z e cu f idel i tate i m p u l s u l primit,

h in această caracteristică, î n t r e p a r a n t e z e , f ie spus, p u t e m măsu

ra forţa socială a nevoii de a imita. Căci, d a c ă un act insignifiant,

alâl de p u ţ i n susceptibil de a mişca spiritul sau i n i m a c u m ar f i cel

al pr imului pac ient care a avut i d e e a să se învârtă în acest sens, a

los! sugestiv d i n acest p u n c t de v e d e r e şi a dezvoltat o t e n d i n ţ ă

colectivă a tâ t de î n r ă d ă c i n a t ă , cât de m a r e t r e b u i e să f ie p u t e r e a

contagioasă a pas iuni lor r i d i c a t e î n m a s e d e u n c o n d u c ă t o r care

Ic: insuflă idei de cr imă, de ja f ş i de i n c e n d i e r e sau le p r o m i t e m a r e a

cu sarea! D o c t o r u l Aubry, care , în i n t e r e s a n t a sa l u c r a r e d e s p r e

Contagiunea asasinatului (Contagion du meurtre), a studiat foarte a t e n t

f e n o m e n e l e de acest fel, mi-a citat o m i c ă observaţie pe care a

făcut-o în t impul studii lor sale şi care vine în spri j inul reflecţiei

p r e c e d e n t e . „In amfiteatrele de disecţie, î m i scria el, se lucrează

mul t , d a r m u n c a este d e o a s e m e n e a n a t u r ă î n c â t n u î m p i e d i c ă

discuţiile sau cântece le . într-o zi, eu şi colegii m e i am fost frapaţi

de o t răsătură ps ihologică pe care am botezat-o reflexul muzical. Iată

în ce cons tă acesta. In m o m e n t u l în care t ă c e r e a e r a cât se poate:

de apăsă toare , u n u l d i n t r e n o i c â n t a câteva m ă s u r i dintr-o ar ie cu

noscută , a p o i se o p r e a brusc; a p r o a p e imediat , în t r-un alt colţ a l

sălii, u n s t u d e n t c o n t i n u a , l u c r â n d î n c o n t i n u a r e , ar ia cunoscută .

A m r e l u a t î n m o d frecvent această e x p e r i e n ţ ă ş i a p r o a p e întot

d e a u n a cu succes. Adesea l-am c h e s t i o n a t pe cel care c o n t i n u a -

c â n d u n u l , c â n d altul d i n t r e colegii noştr i - ş i am înţeles din

r ă s p u n s u r i l e sale că nu-şi d ă d u s e s e a m a că u r m a un impuls , că de

fapt c o n t i n u a u n l u c r u de ja î n c e p u t . N u exis tă î n aceas tă


suges t ionare u n e o r i i n c o n ş t i e n t ă ceva care să facă p u ţ i n ă l u m i n ă

în aceste idei a p ă r u t e nu ştim nici de ce, nici c u m , în mulţ imi, venite

nu se ştie de u n d e ş i r ă s p â n d i t e cu o rap id i ta te vert iginoasă?!" '

Să revenim. Publ icul u n u i t e a t r u lasă loc u n o r r e m a r c e anale >ge,

Şi d a c ă este cel m a i capr ic ios d i n t r e pub l icur i , este t o t o d a t ă şi c el

m a i g r e g a r : este la fel de g r e u să-i p r e v e d e m caprici i le ca şi să i

r e f o r m ă m obiceiur i le . Mai întâ i , m o d u r i l e sale de a e x p r i m a a p n >

b a r e a sau b l a m u l s u n t î n t o t d e a u n a aceleaşi într-o aceeaşi ţară:

aplauze sau h u i d u i e l i la noi . Apoi, t r e b u i e să-i a r ă t ă m întotdeauna

c e e a ce este o b i ş n u i t să vadă p e scenă, o r i c â t d e artificial a r putea

f i acest lucru; ş i este p e r i c u l o s să-i a r ă t ă m c e e a ce nu este o b i ş n u i t

s ă vadă. Apoi t r e b u i e s ă m a i n o t ă m c ă a u d i t o r i u l u n u i t e a t r u este

o m u l ţ i m e aşezată, cu alte cuvinte nu este m u l ţ i m e d e c â t pe j u m ă

tate . A d e v ă r a t a m u l ţ i m e , a c e e a î n c a r e e lect r izarea p r i n c o n t a c t

îşi a t i n g e cel m a i îna l t p u n c t de r a p i d i t a t e ş i de e n e r g i e , este c o m

p u s ă d i n o a m e n i î n p ic ioare şi, s ă a d ă u g ă m , î n m e r s . D a r aceas tă

d i f e r e n ţ ă nu a existat î n t o t d e a u n a . în 1780 deja - găsesc d o v a d a

în t r-un ar t icol d i n Mercure de France d i n 10 i u n i e 1780 - în cele

m a i m u l t e tea t re , cei de la p a r t e r să teau în p ic ioare ş i abia î n c e p e a

să se d i scute n e c e s i t a t e a de a-i aşeza. S-ar p u t e a c r e d e că, aşezân-

du-se, cei de la p a r t e r s-au c u m i n ţ i t ; la fel s-a î n t â m p l a t cu audi

tor iul polit ic ş i j u d i c i a r la p o p a r e l e care , d u p ă ce au avut m a i în tâ i

p a r l a m e n t e s t r ă i n e c o m p u s e d i n războin ic i sau d i n b ă t r â n i s u b

a r m e s t â n d în p i c i o a r e , au sfârşit p r i n a avea a d u n ă r i î n c h i s e în

p a l a t e ş i aşezate p e fotolii sau p e s c a u n e d i n f i l d e ş . D e a s e m e n e a ,

este p r o b a b i l ca această s c h i m b a r e de a t i t u d i n e să f i d a t f iecărui

a u d i t o r p u ţ i n m a i m u l t ă forţă de a rezista in f luenţe i vec in i lor săi,

p u ţ i n m a i m u l t ă i n d e p e n d e n ţ ă indiv iduală . A te aşeza echivalează

1 . D o c t o r u l B a j n o v , p s i h i a t r u r u s , r e l a t e a z ă u n f a p t c a r e c o n f i r m ă ş i

a m p l i f i c ă î n m o d p a r t i c u l a r o b s e r v a ţ i a d o c t o r u l u i A u b r y . A c u m a p r o x i m a t i v

1 5 a n i , p e o s c e n ă d i n M o s c o v a , S a r a h B e r n h a r d t j u c a Dama c u camelii. I n a c t u l

V , î n m o m e n t u l c e l m a i d r a m a t i c , c â n d p u b l i c u l î i s o r b e a î n î n t r e g i m e c u v i n

t e l e ş i a i f i a u z i t ş i m u s c a z b u r â n d , M a r g u e r i t e G a u t h i e r , b o l n a v d e f t iz ie , î n

c e p e s ă t u ş e a s c ă . I m e d i a t o e p i d e m i e d e t u s e a c u p r i n s a u d i t o r i u l şi, t i m p d e

c â t e v a m i n u t e , n u s-au p u t u t a u z i c u v i n t e l e m a r i i a c t r i ţ e .


cu a î n c e p e să te izolezi în t i n e însuţ i . P a r t e r u l a deveni t , se p a r e ,

m a i p u ţ i n adversar al noutăţii de c â n d s-a aşezat; s c e n a f ranceză a

î n c e p u t s ă s e e m a n c i p e z e n u m a i î n c e p â n d c u aceas tă p e r i o a d ă .

Totuşi, c h i a r p r i n t r e spectatori i aşezaţi, subzistă a g e n ţ i de sugestio-

n a r e r e c i p r o c ă e x t r e m d e eficienţi, p r i n c i p a l u l f i i n d vederea . D a c ă

specta tor i i nu s-ar v e d e a î n t r e ei, d a c ă ar asista la o r e p r e z e n t a ţ i e

c u m ascultă slujba d e ţ i n u ţ i i d i n î n c h i s o r i l e ce lu lare , î n m i c i încă

p e r i cu grati i d i n c a r e le-ar f i impos ib i l să se v a d ă u n i i pe ceilalţi,

n u î n c a p e î n d o i a l ă c ă f i e c a r e d i n t r e ei, r e c e p t â n d a c ţ i u n e a piesei

şi a ac tor i lor l ipsită de or ice a m e s t e c cu a c ţ i u n e a p u b l i c u l u i , s-ar

b u c u r a m u l t m a i d e p l i n de dispozi ţ ia l iberă a p r o p r i u l u i gust ş i

că, î n aceste: săli c i u d a t e , l u m e a a r f i m u l t m a i p u ţ i n u n a n i m ă î n

.1 a p l a u d a sau a h u i d u i . î n t r - u n t e a t r u , la un b a n c h e t , la o m a n i -

leslarc p o p u l a r ă o a r e c a r e s e î n t â m p l ă r a r ca, c h i a r d e z a p r o b â n d

inpello ap lauze le , toastur i le , u r a l e l e , c ineva să î n d r ă z n e a s c ă să nu

a p l a u d e , să nu r id ice p a h a r u l , să p ă s t r e z e o t ă c e r e o b s t i n a t ă în

mijlocul s t r igăte lor entuz ias te . La L o u r d e s , există scept ici c a r e ,

m â i n e , a m i n t i n d u - ş i t o t c e e a ce văd astăzi, aceste m â i n i c a r e fac

s e m n u l crucii, aceste s tr igăte de c r e d i n ţ ă p r o d u s e de o voce oare

care ş i i m e d i a t r e p e t a t e de t o a t e gur i le , aceste sărutăr i ale p ă m â n

tului ş i aceste p r o s t e r n ă r i în m a s ă la o r d i n u l u n u i călugăr, vor

g l u m i p e s e a m a lor. D a r astăzi n u r â d d e l o c , n u p r o t e s t e a z ă d e l o c

şi, la r â n d u l lor, să ru tă p ă m â n t u l sau se pre fac a-1 s ă r u t a şi, c h i a r

d a c ă n u fac s e m n u l crucii , schi ţează ges tu l . . . S ă f i e t e a m ă ? N u :

aceste m u l ţ i m i p i o a s e n u a u n i m i c fe roce . D a r n i m e n i n u vrea s ă

scandalizeze. Ş i ce este în f o n d aceas tă t e a m ă de s c a n d a l d a c ă nu

i m p o r t a n ţ a e x t r a o r d i n a r ă a t r i b u i t ă d e cel m a i d i z i d e n t ş i m a i

i n d e p e n d e n t d i n t r e o a m e n i b l a m u l u i colectiv a l u n u i p u b l i c

c o m p u s d i n indivizi a c ă r o r j u d e c a t ă p a r t i c u l a r ă n u r e p r e z i n t ă

n i m i c î n ochi i lor? D e altfel, acest l u c r u n u este suf icient p e n t r u

a expl ica î n t o t d e a u n a c o n d e s c e n d e n ţ a o b i ş n u i t ă ş i r e m a r c a b i l ă

a celui n e c r e d i n c i o s faţă de a d u n ă r i l e fervente în c a r e p o a t e f i

a m e s t e c a t . T r e b u i e , c red, d e a s e m e n e a , s ă a d m i t e m că, î n m o

m e n t u l î n c a r e u n f r e a m ă t d e e n t u z i a s m mist ic t r e c e p r i n ele,


n e c r e d i n c i o s u l ia p a r t e î n t r u c â t v a ş i îşi s imte i n i m a t raversată de

o c r e d i n ţ ă fugitivă. Şi, acest l u c r u a d m i s ş i d e m o n s t r a t p e n t r u

mul ţ imi le pioase, p o a t e f i folosit ş i p e n t r u a expl ica ce se î n t â m p l ă

î n m u l ţ i m i l e c r i m i n a l e , î n c a r e a d e s e a u n c u r e n t d e ferocitate

m o m e n t a n ă traversează ş i d e n a t u r e a z ă o i n i m ă n o r m a l ă .

Este o b a n a l i t a t e şi o e x a g e r a r e în acelaşi timp să lauzi „curajul

civil" în d e t r i m e n t u l curajului militar, care este cons iderat mai frec

v e n t D a r c e e a c e este a d e v ă r a t î n aceas tă i d e e b a n a l ă s e explică

p r i n c o n s i d e r a ţ i a p r e c e d e n t ă . D e o a r e c e curajul civil c o n s t ă în a

l u p t a î m p o t r i v a u n e i incităr i p o p u l a r e , î n a r e s p i n g e u n c u r e n t ,

în a emite în faţa u n e i a d u n ă r i , într-un consiliu, o o p i n i e diz identă,

izolată, în opozi ţ ie cu c e a a majorităţ i i , în t i m p ce curajul mil i tar

constă, în g e n e r a l , în a se dis t inge într-o luptă , în a s u p o r t a în cel

m a i înal t g r a d impulsul înconjurător, în a m e r g e m a i d e p a r t e d e c â t

ceilalţi, f i ind î m p i n s de aceştia. A t u n c i c â n d , ca excepţ ie , cura jul

mil i tar c e r e e l însuşi să rezişti provocări lor, c â n d este vorba, p e n

t ru un colonel, de a se o p u n e panici i sau, invers, de a d o m o l i e lanul

i n c o n ş t i e n t a l t rupe lor , o a s e m e n e a î n d r ă z n e a l ă este î n c ă ş i m a i

r a r ă şi, s-o r e c u n o a ş t e m , m a i a d m i r a b i l ă d e c â t un discurs de o p o

ziţie într-o c a m e r ă a deputa ţ i lor .

P â n ă l a u r m ă , p r i n capr ic iu l său c o n s t a n t , doc i l i ta tea s a revol

tată, c r e d u l i t a t e a sa, nevrot i smul său, schimbăr i le sale ps iholog ice

b r u ş t e d e l a furie l a b l â n d e ţ e , d e l a e x a s p e r a r e l a h o h o t e d e râs,

m u l ţ i m e a este f e m i n i n ă , c h i a r a t u n c i c â n d este c o m p u s ă , c u m s e

î n t â m p l ă a p r o a p e î n t o t d e a u n a , d i n e l e m e n t e m a s c u l i n e . D i n

fericire p e n t r u femei , m o d u l lor d e viaţă, care l e î n c h i d e î n casă,

le c o n d a m n ă la o izolare relativă. în o r i c e ţară, în or ice t i m p , reu

n i u n i l e b ă r b a ţ i l o r s u n t m a i f recvente, m a i o b i ş n u i t e , m a i n u m e

roase d e c â t r e u n i u n i l e femeilor. D e acest l u c r u ţ i n e , p o a t e , î n

p a r t e , d i s t a n ţ a a t â t d e m a r e d i n t r e c r imina l i ta tea ce lor d o u ă sexe,

în avantajul ce lu i m a i slab. C r i m i n a l i t a t e a m a i scăzută de la sate,

î n c o m p a r a ţ i e c u oraşe le , este u n fapt care p o a t e f i exp l ica t p r in

aceeaşi cauză. O m u l d e l a ţ a r ă t ră ieş te î n s tarea d e d i s p e r s a r e


obişnui tă . C â n d , d i n î n t â m p l a r e , femei le p r a c t i c ă o viaţă socială

activă, cu întâ lnir i co t id iene - nu s p u n viaţă corporat i s tă s u b f o r m ă

m o n a s t i c ă sau în a l tă f o r m ă -, d e p r a v a r e a l o r o a junge sau o depă

şeşte pe c e a a bărbaţ i lor . Şi, la fel, a t u n c i c â n d ţ ă r a n u l , în per ioa

d e l e în c a r e viaţa este foar te ieftină, f recventează h a n u l la fel de

des c u m frecventează m u n c i t o r u l ca feneaua, e l d e v i n e m a i i m o r a l

d e c â t m u n c i t o r u l ş i m a i de t e m u t . Karl Marx, în Capitalul (cap.

XXV), real izează u n t a b l o u p i t o r e s c a l b a n d e l o r d e agr icu l tor i

care , r e c r u t a ţ i d e u n şef „vagabond, p e t r e c ă r e ţ , beţiv, d a r î n t r e

p r i n z ă t o r ş i p l i n d e î n d e m â n a r e " , îşi d e p l a s e a z ă forţa d e m u n c ă

în diversele dis tr icte ale Angl ie i . „Viciile aces tui s istem, s p u n e el,

s u n t excesu l de m u n c ă i m p u s c o p i i l o r ş i t iner i lor . . . ş i d e m o r a

lizarea t r u p e i a m b u l a n t e . P la ta se face la h a n , în mi j locul beţ i i lor

copioase . Clăt inându-se, spri j inindu-se î n d r e a p t a ş i î n s t â n g a d e

b r a ţ u l r o b u s t a l v r e u n e i f e m e i b ă r b ă t o a s e , d is t insul şef m e r g e î n

c a p d e c o l o a n ă , î n t i m p c e î n c o a d ă , t â n ă r a t r u p ă s e z b â n ţ u i e ş i

i n t o n e a z ă c â n t e c e pers i f latoare sau o b s c e n e . Satele deschise , ori

g i n e ş i r e z e r v o r a l aces tor b a n d e , devin S o d o m e ş i G o m o r e . . . " .

P â n ă a c u m n e - a m o c u p a t î n m o d special d e m u l ţ i m i ; s ă n e

o p r i m a c u m m a i m u l t a s u p r a corpora ţ i i lor . D a r m a i î n t â i s ă p r e

cizăm relaţ ia pe care o au u n e l e cu celelalte ş i mot ivul p e n t r u care

le-am r e u n i t în acelaşi s tud iu . Acest mot iv este foar te s implu : pe

de o p a r t e , o m u l ţ i m e t inde să se a d u n e cu p r i m a ocazie, la inter

vale d i n ce în ce m a i n e r e g u l a t e , şi, puri f icându-se de f iecare dată,

să se o r g a n i z e z e c o r p o r a t i s t î n t r - u n soi de sectă sau de p a r t i d ; un

c l u b î n c e p e p r i n a f i deschis ş i p u b l i c ; a p o i , p u ţ i n câ te p u ţ i n , se

î n c h i d e ş i s e r e s t r â n g e ; p e d e a l tă p a r t e , c o n d u c ă t o r i i u n e i mul

ţ imi s u n t cel m a i a d e s e a nu indivizi izolaţi, c i sectari. Secte le s u n t

f e r m e n ţ i i m u l ţ i m i l o r . T o t c e e a ce o m u l ţ i m e î n d e p l i n e ş t e mai

serios, m a i grav, în b i n e , ca ş i în r ă u , î i este i n s p i r a t de o c o r p o

raţ ie . C â n d o colectivitate c a r e se p r e c i p i t ă să s t ingă un i n c e n d i u

dă d o v a d ă de o activitate inte l igentă, se î n t â m p l ă astfel f i indcă este

c o n d u s ă d e u n d e t a ş a m e n t a l c o r p o r a ţ i e i p o m p i e r i l o r . C â n d o


gaşcă de grevişti loveşte exact u n d e t r e b u i e să lovească, d i s t r u g e

c e e a ce t r e b u i e dis trus - de e x e m p l u , u n e l t e l e m u n c i t o r i l o r ră

m a s e la u z i n ă - p e n t r u a-şi a t inge scopul , se î n t â m p l ă astfel p e n t r u

că există în spate le ei, s u b ea, un s indicat, o u n i u n e , o asociaţ ie

o a r e c a r e . 1 M u l ţ i m i l e m a n i f e s t a n t e , p r o c e s i u n i l e , î n m o r m â n t ă r i l e

c u a p a r e n ţ ă t r iumfa lă s u n t r e z u l t a t u l ac ţ iuni i u n o r confrer i i sau

u n o r c e r c u r i pol i t ice . C r u c i a d e l e , aceste i m e n s e m u l ţ i m i război

n i c e , a u l u a t n a ş t e r e d i n o r d i n e l e m o n a s t i c e l a v o c e a u n u i Petru

P u s t n i c u l sau a u n u i Sfânt B e r n a r d . Rid icarea m a s e l o r d i n 1792

a fost a ţ â ţ a t ă de c l u b u r i , î n c a d r a t e ş i d i sc ip l inate de r ă m ă ş i ţ e l e

u n o r foste c o r p u r i mi l i ta re . Septembr i ş t i i , j a c q u e r i ş t i i Revoluţ iei ,

aceste b a n d e i n c e n d i a r e sau fe roce, s u n t e r u p ţ i i a le iacobinis

mulu i ; pes te t o t în f runtea lor v e d e m un de legat a l secţiunii vecine,

î n aceasta c o n s t ă p e r i c o l u l sectelor : r e d u s e l a p r o p r i i l e l o r forţe,

ele n-ar f i a p r o a p e n i c i o d a t ă foarte răufăcătoare ; d a r este suficien

t ă p u ţ i n ă d r o j d i e d e r ă u t a t e p e n t r u a d a n a ş t e r e u n u i a l u a t e n o r m

de pros t ie . Se î n t â m p l ă a d e s e a ca o sectă sau o m u l ţ i m e , s e p a r a t e

u n a d e cealaltă, s ă fie i n c a p a b i l e d e v r e o cr imă, d a r c o m b i n a ţ i a

lor să d e v i n ă cu u ş u r i n ţ ă c r i m i n a l ă .

Sectele, de altfel, se p o t lipsi de m u l ţ i m i p e n t r u a a c ţ i o n a ; este

cazul ce lor c a r e a u d r e p t s c o p p r i n c i p a l sau d r e p t mijloc o b i ş n u i t

1 . U n e o r i c o n s t a t ă m a c e s t l u c r u , d a r p e n e d r e p t , p e n t r u c ă f a p t u l n u p o a t e

f i î n t o t d e a u n a d e m o n s t r a t î n m o d r i g u r o s . î n l u c r a r e a sa, f o a r t e d o c u m e n t a t ă

de a l t fe l şi f o a r t e i n t e r e s a n t ă , d e s p r e Asociaţiile profesionale în Belgia (Associations

professionnelks enBelgiques) ( B r u x e l l e s , 1 8 9 1 ) , d l B a n d e r e l d e , m a r e l e t r i b u n a l

s o c i a l i s m u l u i b e l g i a n , c r i t i c ă d e c i z i a d e a r e s t a r e d a t ă d e C u r t e a c u J u r a ţ i d i n

H a i n a u l t , d i n i u l i e 1 8 8 6 , c a r e a c o n d a m n a t m a i m u l ţ i m e m b r i a i U n i u n i i St ic la

r i l o r d i n C h a r l e r o i p e n t r u i n c i t a r e l a m i ş c ă r i l e c a u z a t e d e g r e v a m u n c i t o r i l o r

s t ic la r i , î n m a r t i e a l a c e l u i a ş i a n . N u e x i s t a u î m p o t r i v a lor, n e s p u n e , d e c â t „ p r e

z u m ţ i i i n s u f i c i e n t e " . D a r , c â t e v a r â n d u r i m a i s u s , t o c m a i n e m ă r t u r i s i s e c ă , m u l t

t i m p î n a i n t e a g r e v e i , U n i u n e a S t i c l a r i l o r s e p r e g ă t e a d e l u p t ă : „ O l u p t ă t e r i

b i l ă , o l u p t ă p e v i a ţ ă ş i p e m o a r t e , s c r i a p r e ş e d i n t e l e a c e s t e i a s o c i e t ă ţ i l o r d i n

A n g l i a ş i d i n S t a t e l e U n i t e " . O r , î n acel răstimp, i z b u c n e s c r e v o l t e l e d i n m a r t i e

1 8 8 6 ; p e 2 5 m a r t i e , m i l i o a n e d e m i n e r i îş i s c o t l a s u p r a f a ţ ă u t i l a j e l e ; î n z i u a

u r m ă t o a r e , a c e a s t ă m a s ă e n o r m ă s e r ă s p â n d e ş t e î n z o n ă , o p r e ş t e m a ş i n i l e ,

j e f u i e ş t e s t i c l ă r i i l e . . . d i s t r u g e î n t r e p r i n d e r e a B a u d o u x " ; î n t r - u n c u v â n t , e x e c u t ă

î n t r e g u l p r o g r a m a l U n i u n i i . Aic i s u n t p r e z u m ţ i i l e g r a v e , d a c ă n u s u f i c i e n t e *


crima, c u m ar f i mafia siciliana, c a m o r r a n a p o l i t a n ă . C u m am spus

m a i d e v r e m e , c o r p o r a ţ i i l e m e r g m a i d e p a r t e d e c â t m u l ţ i m i l e , î n

r ă u , c a ş i î n b i n e . N i m i c m a i b i n e f ă c ă t o r d e c â t H a n s a î n Evul

M e d i u . N i m i c m a i răufăcător, î n zilele n o a s t r e , d e c â t secta anar

histă. 1 Şi î n t r - u n caz, ş i în celălalt, aceeaş i for ţă de e x p a n s i u n e ,

sa lutară sau d e t e m u t . A p ă r u t ă î n 1241, H a n s a deveni se î n câţiva

ani , cu o r a p i d i t a t e de r ă s p â n d i r e n e o b i ş n u i t ă în a c e a e p o c ă , „ex

pres ia s u p r e m ă a vieţii colective, c o n c e n t r a r e a t u t u r o r g h i l d e l o r

de n e g u s t o r i d i n E u r o p a " 2 . In secolul a l XVI-lea, ea f o r m e a z ă o

federa ţ ie c a r e c u p r i n d e p e s t e 80 de oraşe ş i îşi î n t i n d e fabricile

d e l a L o n d r a l a N o v g o r o d . E a n u este, totuşi , „ f o n d a t ă p e l iberul

consimţământ al gh i lde lor d e n e g u s t o r i şi al oraşelor; n u c u n o a ş t e

all mijloc de disc ip l ină d e c â t e x c l u z i u n e a , iar forţa c o r p o r a t i s t ă

este atât de m a r e î n c â t H a n s a e x e r c i t ă totuş i o i n f l u e n ţ ă a s u p r a

întregii E u r o p e " , î n i n t e r e s u l m a j o r a l c o m e r ţ u l u i e u r o p e a n .

Anarhismul s-a r ă s p â n d i t , d e a s e m e n e a , r a p i d . S p r e 1880, p r i n ţ u l

Kropotkin, p ă r i n t e l e său, f o n d a la G e n e v a ziarul Le Revolte; a p o i ,

în 1881, la Lyon, LeDroil social, foi a p r o a p e fără ci t i tori . In 1882,

s p u n e d l avocat g e n e r a l B e r a r d 3 , câţiva a d e p ţ i la L a u s a n n e sau la

( leneva, d o i sau trei indivizi izolaţi la Paris, u n u l sau d o u ă g r u p u r i

la Lyon, cu ramificaţi i la S a i n t - E t i e n n e , la Ville-Franche-sur-

S a o n e şi la Viena, cu to tu l v r e o şaizeci de p e r s o a n e , o sută, să

z icem; e r a p e a t u n c i î n t r e a g a l e g i u n e a n a r h i s t ă " . Z e c e a n i m a i

târziu, în 28 m a r t i e 1892, o r e u n i u n e p u r anarhi s tă a r e loc la Paris,

r e c u n o s c â n d u - i î n m o d special p e Ravachol* ş i p e compl ic i i săi.

1 . M ă r e f e r l a a n a r h i s m u l c a r e p r a c t i c ă s a u c a r e p r a c t i c a propaganda prin

fapt. C â t d e s p r e a n a r h i ş t i i p u r i , a c e ş t i a j o a c ă u n r o l b e n e f i c , s e r v i n d d e c o n t r a -

p u t e r e e m i g r a ţ i e i s o c i a l e .

2 . î m p r u m u t a c e s t e r â n d u r i d e l a d l P r i n s , c r i m i n a l i s t u l b e l g i a n b i n e c u

n o s c u t c a r e , în c a r t e a sa f o a r t e i n s t r u c t i v ă d e s p r e Democraţie e t regime parlamentam

( e d i ţ i a a I I - a ) , s t ă r u i e ş t e î n d e l u n g a s u p r a r e g i m u l u i c o r p o r a t i s t , a t â t d e î n f l o

r i t o r a l t ă d a t ă ş i c a r e s u b z i s t ă î n c ă î n a n u m i t e p r o v i n c i i a l e ţ ă r i i s a l e .

3. Les hommes et Ies theories de l'anarchie, B e r a r d ( A r h i v e l e de a n t r o p o l o g i c

c r i m i n a l ă , n r . 4 2 ) .

* F r a n ţ o i s C l a u d i u s K o e n i g s t e i n ( 1 8 5 9 - 1 8 9 2 ) , zis R a v a c h o l , m i l i t a n t ş i

t e r o r i s t a n a r h i s t , a u t o r a t r e i a t e n t a t e c u d i n a m i t ă î m p o t r i v a r e p r e z e n t a n ţ i l o r

j u s t i ţ i e i ( n . t r . ) .


S-au s t râns t re i mi i de p e r s o a n e ş i fuseseră t r imise n u m e r o a s e

t e l e g r a m e d i n F r a n ţ a î n s t r ă i n ă t a t e p e n t r u a c e r e sprijin m o r a l .

„Anarhişti i s u n t n u m e r o ş i , foar te n u m e r o ş i î n clasa m u n c i t o a r e " ,

s p u n e c h i m i s t u l G i r a r d , care a r e a d e s e a de-a face cu ei. D u p ă d l

J e h a n Preval 1 , a n a r h i s m u l n u este o s implă a d u n ă t u r ă d e tâ lhar i ,

c i „ u n p a r t i d pe cale de a se organiza , cu un scop b i n e definit ş i

cu s p e r a n ţ a , cu s i g u r a n ţ ă f o n d a t ă , de a a n t r e n a pe u r m e l e sale,

p e m ă s u r ă c e v a o b ţ i n e succese, cea m a i m a r e m a s ă d e pro le tar ia t

u r b a n " . A n a r h i ş t i i s u n t n u m i ţ i d e acelaş i scr i i tor „cavaler ia

social i smului" . R ă s p â n d i r e a n i h i l i s m u l u i în Rusia nu a fost mai

p u ţ i n r a p i d ă . Mar i le p r o c e s e c a r e l-au lovit în 1876 ş i 1877 s u n t

o d o v a d ă în acest sens . 2

I n t r e corporaţ i i le b i n e i n t e n ţ i o n a t e şi cele cr iminale există o altă

s imil imdine: şi u n e l e şi altele s u n t f o r m e ale acestei faimoase „lupte

p e n t r u viaţă" de care s-a abuzat atât de mult ; formulă c o m o d ă care

datorează trei sferturi d in succes, ca m u l ţ i o a m e n i , n u m a i supleţei

sale. Într-adevăr, să ne o p r i m a s u p r a celor mai f e c u n d e corporaţ i i

ale Evului M e d i u : „Fie că le v o m considera, s p u n e dl Prins, pe cele

mai vechi ş i pe cele mai simple, ghi ldele d in Abbotsburg, E x t e r sau

Cambridge, fondate în secolul al Xl-lea în Anglia, cele d i n M a n s sau

din Cambrai , fondate în 1070 şi 1076, ghi lda Amiciţia în oraşul Aire,

în Flandra, al c ă r o r statut a fost conf i rmat de conte le Filip, în 1188,

sau vom studia corporaţ i i le cele m a i p u t e r n i c e în t impul înfloririi

lor: apretor i i d in G a n d , băcanii d i n L o n d r a , blănări i d i n Augsbourg

în secolul a l XlV-lea, î n t o t d e a u n a se apl ică acelaşi p r i n c i p i u :

o a m e n i i , nes igur i în c e e a ce priveşte viitorul ş i a m e n i n ţ a ţ i în

interesul lor, caută r e m e d i u în solidaritate. Istoria lor este, de altfel,

foarte simplă: este l u p t a celor mici împotr iva celor mar i " . Am p u t e a

s p u n e acelaşi lucru despre universităţile de altădată, m a r i corporaţ i i

in te lectua le ş i ch ia r corporaţ i i artistice ale aceleiaşi epoci , de

exemplu, cea a pictorilor constituită la G a n d , în 1337, sub patronajul

1. Anarchie e t nihilisme, J e h a n P r e v a l ( e d i ţ i a a II-a, 1 8 9 2 , e d . S a v i n e ) .

2. Le socialisme allemande et le nihilisme russe, B o u r d e a u ( 1 8 9 2 ) .


Sfântului Luca. D a r o b a n d ă de tâlhari, la r â n d u l ei, nu este decât

o luptă împotr iva Societăţii super ioare . Trebuie n u m a i să convenim

că m o d u l său de a l u p t a este diferit. De ce este diferit? De ce această

cauză c o m u n ă , d o r i n ţ ă arzătoare a u n e i soarte m a i b u n e , i-a î m p i n s

pe u n i i să se solidarizeze în m u n c ă , iar pe alţii să-şi u n e a s c ă efor

turi le în asasinate?

Această î n t r e b a r e este p r o b l e m a însăşi a „factorilor cr imei" , atât

d e p r e z e n t ă p r i n t r e criminalişti i c o n t e m p o r a n i : d a r aceas tă pro

b l e m ă se p e r p e t u e a z ă de la indivizi la g r u p u r i ş i se r id ică m e r e u

în cazul de l ic te lor colective. Deplasându-se astfel, ea se clarifică şi

se e x t i n d e ş i oferă un mijloc de a c o n t r o l a a n u m i t e soluţii p r e m a

ture g e n e r a l e de del ictele indiv iduale . Nu este m o m e n t u l să insis-

I . I I I I a s u p r a acestui c o n t r o l . P r i n această c o m p a r a ţ i e n e - a m dat

seama cu u ş u r i n ţ ă că in f luenţa c l imatului , a a n o t i m p u l u i , a rasei,

a cauze lor li/.iologice este certă, d a r că a fost m u l t exagera tă . Am

putea observa că ro lu l c a u z e l o r fizice descreşte în aceste g r u p u r i

pe m ă s u r ă ce, organizându-se, ele s e a m ă n ă d i n ce în ce m a i m u l t

cu o p e r s o a n ă ; că, p r i n u r m a r e , e l este m a i i m p o r t a n t în formarea,

în o r i e n t a r e a o n e s t ă sau d e l i n c v e n t ă a m u l ţ i m i l o r d e c â t în cea a

asocier i lor discipl inate. Vara, în sud, în t i m p u l zilei, pe v r e m e fru

moasă, este infinit m a i s implu să provoci d e z o r d i n e în s t radă d e c â t

iarna, î n n o r d , n o a p t e a , p e o p l o a i e t o r e n ţ i a l ă ş i n u p e u n soare

strălucitor. Am vedea, d impotr ivă, că „factorul a n t r o p o l o g i c " sau,

m a i s implu spus, c o m p o z i ţ i a g r u p u l u i a r e o i m p o r t a n ţ ă m a i m a r e

î n asocieri d e c â t î n a d u n ă r i l e f o r m a t e sub impulsul u n u i s e n t i m e n t

p u t e r n i c ş i t recător . O m u l ţ i m e , fie ea c o m p u s ă dintr-o major i ta te

de o a m e n i cinstiţi, se p o a t e lăsa u ş o r a n t r e n a t ă în diverse c r i m e

pas ionale , î n accese d e n e b u n i e ucigaşă m o m e n t a n ă , î n t i m p c e

o sectă, a n i m a t ă d e u n s e n t i m e n t p u t e r n i c ş i t e n a c e , n u c o m i t e

d e c â t c r i m e r a ţ i o n a l e ş i calculate, î n t o t d e a u n a c o n f o r m e caracte

ru lu i său colectiv ş i p u t e r n i c m a r c a t e de specificul rasei sale.

D a r aces tea n u s u n t d e c â t c o n d i ţ i i s e c u n d a r e . P r o b l e m a care

se r id ică este de a şti c a r e s u n t cauze le c a r e le g e n e r e a z ă şi care


profi tă d e p e u r m a aces tor ac te . N u n u m a i c ă n u există c l imat sau

a n o t i m p c a r e s ă î m p i n g ă s p r e viciu sau s p r e v i r tute, d i n m o m e n t

ce, pe aceeaşi l a t i t u d i n e ş i în aceeaşi l u n ă , v e d e m a p ă r â n d tot felul

d e n e l e g i u i r i l a u n loc c u t o t felul d e mani fes tăr i s u b l i m e sau

delicii de moral i ta te , d a r nu există nici m ă c a r rasă care să (ie vicii >a

să sau virtuoasă p r i n n a t u r a ei. Fiecare rasă p r o d u c e în acelaşi t imp

indivizi care p a r sortiţi, pr intr-un soi de p r e d e s t i n a r e organică, unii

diverselor tipuri d e c r i m e , iar alţii d iverse lor f o r m e d e curaj şi de

b u n ă t a t e . N u m a i p r o p o r ţ i a u n o r a ş i a celorlalţ i , l a un m o n i e n i

dat , di feră de la o rasă la alta sau, m a i d e g r a b ă , de la un p o p o i

l a al tul . D a r aceas tă d i f e r e n ţ ă n u este c o n s t a n t ă : e a variază p â n ă

la a se r ă s t u r n a a t u n c i c â n d vicisitudinile istoriei d u c la sch imbarea

religiei, a legilor, a inst i tuţ i i lor n a ţ i o n a l e şi la s c ă d e r e a sau creş

t e r e a nivelului de b u n ă s t a r e ş i de civilizaţie. Scoţia, d u p ă ce a fost

t i m p d e secole ţ a r a E u r o p e i c u cele m a i m u l t e asasinate, c o n f o r m

statisticilor, este astăzi ţ a r a E u r o p e i cu r a t a cr iminal i tăţ i i cea m a i

scăzută, a v â n d aceeaş i p o p u l a ţ i e . N u m ă r u l p r o p o r ţ i o n a l a l scoţie

n i l o r pe care am f i c r e z u t că-i p u t e m cata loga d r e p t c r i m i n a l i în

născuţ i a scăzut c u a p r o x i m a t i v n o u ă p r o c e n t e î n m a i p u ţ i n d e

un secol. Şi d a c ă aceasta este variabi l i tatea n u m e r i c ă aşa-zis înnăs

cută, cu a t â t m a i variabilă t r e b u i e să fie c r i m i n a l i t a t e a d o b â n d i t ă .

C u m s e expl ică aceste variaţii? D e c e u n n u m ă r m a i m a r e sau m a i

m i c de c r i m i n a l i se nasc astfel sau dev in astfel, ş i în t r-un g e n ş i în

celălalt? Acesta este n o d u l p r o b l e m e i .

Pr int re asociaţiile cr iminale, p u t e m să dist ingem, d a c ă ni se p a r e

util, p e ace lea care a u caracterist ici c r imina le î n n ă s c u t e , d a r

expres ia în s ine în legătură cu acest subiect va întâlni , fără nici o

îndoială, mai puţ in i opozanţ i decât în accepţ iunea sa obişnuită; căci,

cu s iguranţă, v e d e m a p ă r â n d secte specializate în tâ lhărie, jaf,

asasinat, foarte diferite d i n acest p u n c t de vedere de m u l t e altele

care, d u p ă ce au avut scopur i m a i n o b i l e , s-au pervertit; mafia ş i

c a m o r r a , de e x e m p l u , au î n c e p u t p r i n a f i conspiraţ i i pa t r io t ice

împotr iva u n u i guvern străin. D a r această distincţie, care a p ă r u t

atât de i m p o r t a n t ă ş i care a suscitat a t â t e a polemici în l egă tură cu


de cuvânt sau de p a n a de scris, d i n a n u m i t e concesii laşe p e n t r u

succes, a u r sau p u t e r e , d i n a n u m i t e negaţ i i sceptice ş i n e m ă s u r a t e ,

p r i n sistem sau p r i n gen, care se manifestă chiar p r i n t r e o a m e n i i

cei mai cinstiţi a i u n e i epoci sau a i u n e i ţări. Delictele d o m i n a n t e

sunt, într-un m e d i u feudal, asasinatul d i n r ă z b u n a r e , c e r u t de o

chest iune de o n o a r e ; într-un m e d i u m o d e r n i z a t , invadat de o lăco

mie voluptoasă, furtul, escrocheria, o m u c i d e r e a cupidă. Să a d ă u g ă m

faptul că forma şi caracteristicile propri i ale delictului sunt specificate

de starea c u n o ş t i n ţ e l o r teoret ice sau t e h n i c e răspândi te în acel me

diu. Cel care ar f i p lănuit , î n a i n t e a u l t i m e l o r progrese ale chimici,

otrăvirea cu o otravă minera lă , se va g â n d i a c u m să otrăvească ser-

vindu-se de un a g e n t toxic vegetal; cel care, ieri, şi-ar fi imaginat într-o

m a n i e r ă laborioasă o maş ină infernală de g e n u l celei a lui Fieschi,

astăzi va s tudia fabricarea u n u i n o u cartuş de d inamită , m a i u ş o r de

m â n u i t ş i m a i practic, un cartuş de buzunar . Iar această specificare

de p r o c e d e e este d e p a r t e de a f i lipsită de i m p o r t a n ţ ă ; căci, î m b o

găţ ind utilajul cr imei la fel ca pe cel al industriei, dezvoltarea ştiin

ţelor î m p r u m u t ă cr imelor o p u t e r e m o n s t r u o a s ă t o t m a i m a r e de

dis trugere şi face ca intenţ ia c r imelor să p ă t r u n d ă şi în inimile cele

mai laşe, m a i n u m e r o a s e , într-un cerc m e r e u m a i larg de conşt i inţe

slabe, pe care manevrarea , foarte periculoasă, a maşinii infernale a

lui Fieschi* sau Cadoudal** ori a cuţitului lui Ravaillac*** le-ar fi speriat

ş i care nu t r e m u r ă la g â n d u l de a a s c u n d e o b o m b ă într-o scară.

O invenţ ie, în g e n e r a l - căci a t u n c i c â n d încol ţeş te i d e e a u n e i

c r i m e , ea nu este d e c â t o specie relativ s implă de invenţ ie - , este

* G i u s e p p e M a r c o F i e s c h i ( 1 7 9 0 - 1 8 3 6 ) , c a p u l c o n s p i r a t o r i l o r î n a t e n t a t u l

l a v i a ţ a l u i L u d o v i c - F i l i p î n i u l i e 1 8 3 5 . î m p r e u n ă c u M o r e y ş i P e p i n , d o i m e m b r i

a i S o c i e t ă ţ i i D r e p t u r i l o r O m u l u i , a c o n c e p u t o „ m a ş i n ă i n f e r n a l ă " , c u p e s t e

2 0 d e ţev i d e p u ş c ă c e p u t e a u f i d e c l a n ş a t e s i m u l t a n ( n . t r . ) .

* * G e o r g e s C a d o u d a l ( 1 7 7 1 - 1 8 0 4 ) , u n u l d i n t r e p r i n c i p a l i i c o n d u c ă t o r i a i

ş u a n e r i e i , m i ş c a r e î n d r e p t a t ă î m p o t r i v a g u v e r n ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e î n F r a n ţ a

( 1 7 9 1 - 1 7 9 9 ) . P a r t i c i p a n t l a „ c o n s p i r a ţ i a m a ş i n i i i n f e r n a l e " ( 2 4 d e c e m b r i e 1 8 0 0 ) ,

c a r e v iza u c i d e r e a l u i N a p o l e o n B o n a p a r t e , p r o a s p ă t d e v e n i t p r i m c o n s u l î n

u r m a l o v i t u r i i d e s t a t d i n 1 8 B r u m a r ( n . t r . ) .

* * * F r a n c o i s R a v a i l l a c ( 1 5 7 8 - 1 6 1 0 ) , l a 1 4 m a i 1 6 1 0 , f u r ă u n c u ţ i t d i n t r - u n

h a n ş i î l a s a s i n e a z ă p e r e g e l e H e n r i c I V ( n . t r . ) .

cr iminal i ta tea individuală, n u a r e nici cea m a i m i c ă in f luenţă î n

apl icarea sa la cr iminal i ta tea colectivă. C r i m i n a l ă d i n n a ş t e r e sau

evolând astfel, o sectă răufăcătoare este detestabilă în egală măsură,

iar cele m a i per icu loase s u n t adesea cele care, dezvoltându-se, au

deviat de la p r i n c i p i u l lor iniţial. D a c ă î n c e r c ă m să ne î n t o a r c e m

la cauzele care î i fac pe u n i i să se nască p e n t r u a u c i d e sau care î i

fac pe alţii să a jungă să ucidă, v o m v e d e a că s u n t aceleaşi, respectiv

cauze de o r d i n psihologic ş i social. Ele ac ţ ionează în cele d o u ă

cazuri în d o u ă m o d u r i diferite şi c o m p l e m e n t a r e . 1 - s u g e r â n d

cuiva ideea cr imei care u r m e a z ă să fie comisă; 2 - r ă s p â n d i n d

a< castă idee, p r e c u m şi i n t e n ţ i a şi forţa de a o p u n e în apl icare .

< land esle vorba de o c r i m ă individuală, c o n c e p e r e a şi rezolvarea,

ideea şi p u n e r e a în pract ică s u n t î n t o t d e a u n a dist incte şi succesive,

dai se p r o d u c în acelaşi individ; este p r i n c i p a l a d i fe renţă faţă de

cr ima colectivă, în care diverşi indivizi îşi î m p a r t sarcinile, în care

conducătorii şi inspiratori i reali n u s u n t n i c i o d a t ă e x e c u t a n ţ i .

I ) iferenţă a n a l o g ă celei care separă indus t r ia m i c ă de cea m a r e : în

cazul pr imei , acelaşi art izan este în acelaşi t i m p î n t r e p r i n z ă t o r ş i

munci tor , e l este p r o p r i u l său p a t r o n ; în cazul celei de a d o u a ,

p a t r o n i i ş i m u n c i t o r i i s u n t d o u ă l u c r u r i diferite, d u p ă c u m p r e a

b i n e ştim.

Ce a n u m e sugerează i d e e a de crimă? Şi aş p u t e a la fel de b i n e

să s p u n i d e e a de geniu? Principii le ş i nevoile, m a x i m e l e mărtur i s i te

şi nemărtur i s i te şi pasiunile cultivate m a i m u l t sau mai p u ţ i n deschis

care d o m n e s c î n societatea î n c o n j u r ă t o a r e , n u s p u n î n m a r e a soci

etate, ci în societatea îngustă şi cu atât m a i d e n s ă în care a fost

a r u n c a t ă de soartă. I d e e a u n e i c r ime, la fel ca o invenţie genială,

nu a p a r e d i n senin pr in g e n e r a r e spontană. O cr imă - iar acest lucru

este cu p r e c ă d e r e adevărat p e n t r u cr imele colective - a p a r e întot

d e a u n a ca o d e d u c ţ i e îndrăzneaţă, p o r n i n d cel m a i adesea de la pre

mise ce c o n s t a u în viciile t radi ţ ionale sau în imoral i tatea n o u ă , în

pre judecăţ i le sau scepticismul d i n jur , ca o excrescenţă logică

într-un a n u m e sens - ş i nu n u m a i psihologică - a p ă r u t ă d i n anu

mite slăbiciuni de c o m p o r t a m e n t , d i n a n u m i t e îndepăr tăr i obişnuite


o o p e r a ţ i e logică în p r i m u l r â n d ; ş i iată de ce s-a spus adesea, în

m o d exagerat , d a r n u fără o p a r t e d e adevăr, c ă m e r i t u l inventa

t o r u l u i se l imitează la a c u l e g e un fruct gata să cadă . F o r m u l a

n e w t o n i a n ă este d e d u s ă logic d i n cele t re i legi ale lui Kepler,

c o n ţ i n u t e implicit, la r â n d u l lor, în rezul tatul observaţii lor as t rono

m i c e a c u m u l a t e de la Tycho B r a h e ş i a s t r o n o m i i c a l d e e n i î n c o a c e .

L o c o m o t i v a se t rage d i n m a ş i n a cu a b u r a lui Watt, a c a r u l u i ant ic

şi a nevoii noas t re s t r ingente de locomoţ ie ; telegraful electric a apă

rut ca u r m a r e a u n e i descoper i r i a lui A m p e r e şi a nevoi lor n o a s t r e

multiplicate d e c o m u n i c a r e . I n v e n t a t o r u l d i n d o m e n i u l ştiinţific,

militar, industr ia l , infracţ ional este, î n a i n t e de toate , un logician.

A( est lucru nu î n s e a m n ă că îi este d a t o r i c u i să d e d u c ă astfel şi că

premisele e laborate de toată l u m e a s-au c o n c e n t r a t s ingure într-un

s ingur creier, fără nici o p a r t i c i p a r e ef icientă a acestuia; el a fost

intersecţia lor, p r i n p a s i u n e a sa caracterist ică, l ă c o m i e sau curio

zitate, egoi sm sau d ă r u i r e în slujba adevărulu i , care a c ă u t a t şi a

găsit mij loacele p r o p r i i p e n t r u a-şi a t i n g e scopur i le . Şi p e n t r u a

o p e r a această c o n v e r g e n ţ ă , p e n t r u a f o r m u l a această c o n s e c i n ţ ă ,

c u î n d r ă z n e a l ă , r idicându-se d e a s u p r a t e m e r i l o r d e a a b o r d a u n

subiect p r e a c o m p l e x sau a aversiunilor m o r a l e care î i ţ in pe ceilalţi

o a m e n i într-o stare ob i şnui tă de i n c o n s e c v e n ţ ă i n c o n ş t i e n t ă , fie

s u p ă r ă t o a r e , fie profitabilă, a fost nevoie de o o r g a n i z a r e excep

ţională, d e u n c o r p f o r m a t d e o m o n a d ă c o n d u c ă t o a r e a ce lor m a i

t e m p e r a ţ i , a ce lor m a i închiş i în s ine ş i m a i p e r s e v e r e n ţ i p r i n fire.

N e î n d o i e l n i c , fără î n s ă m â n ţ a r e socială, acest p ă m â n t fertil a l

c a r a c t e r u l u i indiv idual n-ar f i g e r m i n a t n ic iodată .

Deci, î i a p a r ţ i n o a m e n i i de g e n i u ai u n e i societăţi, d a r ş i crimi

nalii; şi, d a c ă se m â n d r e ş t e pe d r e p t cuvânt cu pr imii , t r e b u i e să

şi-i i m p u t e şi pe ultimii, deşi are d r e p t u l să le i m p u t e lor înşile actele.

Acest asasin a o m o r â t p e n t r u a fura, p e n t r u că î n ţ e l e g e să elogieze

peste t o t ş i î n a i n t e de or ice m e r i t e l e bani lor ; acest satir a auzit

s p u n â n d u - s e că p l ă c e r e a este scopul vieţii; acest teroris t nu face

d e c â t să î m p l i n e a s c ă c e e a ce foile a n a r h i c e p r e d i c ă în f iecare zi,

iar cele d i n u r m ă ce au de făcut d a c ă nu să stabilească c o r o l a r e


r iguroase ce d e c u r g d i n aceste a x i o m e : p r o p r i e t a t e a î n s e a m n ă furt;

capitalul este d u ş m a n u l . . . ? Toţi î n ţ e l e g să r â d ă de m o r a l ă , s u n t

imoral i p e n t r u a nu f i inconsecvenţi . Clasele super ioare afectate de

cr iminal i tate nu îşi d a u s e a m a că ele s u n t cele care au terorizat-o,

î n cazul î n care n u a u oferit cbiar e x e m p l u l .

P â n ă d e c u r â n d , a m p u t u t sus ţ ine l a r i g o a r e acest p a r a d o x că,

dacă m a r e e a c r e s c â n d ă a del ictului atestată de trei sferturi de secol

d e statisticile n o a s t r e a r f i î n s ine u n r ă u real, n u a r avea î n nici

un fel va loare s i m p t o m a t i c ă ; că pervers i ta tea ce lor ticăloşi s-ar

p u t e a ampli f ica ş i c h i a r e x t i n d e în m o d c o n s t a n t , fără să dove

dească d e l o c c ă o n e s t i t a t e a o a m e n i l o r cinstiţ i a r scădea. D i n c o l o

d e acest l u c r u , s-ar p u t e a foarte b i n e c a p r o c e s u l d e m o r a l i z a r e

a m a s e l o r cult ivate sau i n c u l t e să f i avut un rea l succes in t i m p ce

c r i m a să înscr ie la r â n d u l său victorii. Aceste l u c r u r i au fost spuse

ş i t ipăr i te de opt imiş t i i cei m a i s incer i , at inşi în m o d special de

această i n f a t u a r e colectivă p r o p r i e t i m p u l u i n o s t r u . D e l a desco

p e r i r e a d i n a m i t e i ş i afacerea P a n a m a , nu c r e d că l imbajul în cauză

m a i a r e v r e o miză. Există ceva foar te semnificativ în c o i n c i d e n ţ a

acestei d e s c o p e r i r i în f r icoşă toare ş i a aces tui scandal , p r i m a

r e v e l â n d d i sperăr i l e ş i u r a de j o s , cel de-al doi lea, d e m o r a l i z a r e a

ş i ego i smele de sus. Ş i to tu l c o i n c i d e p r e a b i n e cu c u r b e l e ascen

d e n t e ale statisticii in f racţ ionale . 1 î n faţa acestui spectacol , a m f i

t enta ţ i să c o m p a r ă m starea n o a s t r ă socială cu un vas de r ă z b o i a l

căru i b u n c ă r v a sări î n a e r d a c ă n u n e - a m g â n d i l a aceas tă b u c a t ă

a n a ţ i u n i l o r n o a s t r e e u r o p e n e r ă m a s ă p u t e r n i c ă ş i s ă n ă t o a s ă

totuşi, a r m a t e l e . Ş i a p r o a p e am f i ga ta să a c c e p t ă m n e c e s i t a t e a

î n a r m ă r i i universa le , d a c ă aceasta n u a r a s c u n d e p e r i c o l e a t â t d e

m a r i , d i n t r e c a r e cel m a i m i c f i i n d , c u s iguranţă, acela c ă j o a c ă

ro lu l său în s ta rea socială d i n c a r e s-a n ă s c u t sau, m a i d e g r a b ă , a

înviat „ ideea" a n a r h i c ă . N u d e t u r n ă m fără c o n s e c i n ţ e spir i tu l

inventiv, c u m a m făcut-o d e t r e i z e c i d e a n i î n c o a c e , s p r e

d e s c o p e r i r e a u n o r explozive m i l i t a r e n o i , m a ş i n i d e r ă z b o i

1 . D e c â n d a u f o s t s c r i s e a c e s t e r â n d u r i , d i n p u n c t u l d e v e d e r e a l c r i m i n a

l i t ă ţ i i s-a p r o d u s o u ş o a r ă a m e l i o r a r e .


f o r m i d a b i l e c u m ar f i torpi le le ş i o b u z e l e de m e l i n i t ă . P e n t r u că

i-am r id icat în slăvi pe inventator i i a c e s t o r m o n s t r u o z i t ă ţ i , ca pe

adevăraţi b inefăcător i ai umani tă ţ i i , imaginaţ ia n o a s t r ă s-a obi şnui t

cu oror i le efectelor lor; şi, d u p ă ce au inventat aceste lucrur i î m p o

triva d u ş m a n i l o r d inafară, n i m i c nu a p ă r u t m a i n a t u r a l d e c â t a

se servi de e le ş i î m p o t r i v a d u ş m a n u l u i sau rivalului d i n ă u n t r u ,

î m p o t r i v a s t ră inu lu i i n t e r i o r . . .

Să t tecem la cea de a d o u a î n t r e b a r e pe care ne-o p u n e m : o d a t ă

c o n c e p u t ă , de ce ş i c u m a n u m e se r ă s p â n d e ş t e ş i se e x e c u t ă i d e e a

cr iminală? De ce şi c u m a ajuns să se i n c a r n e z e astăzi într-o sectă

m a i largă sau m a i restrânsă, m a i m u l t sau m a i p u ţ i n p u t e r n i c ă ş i

de t e m u t , care o p u n e în practică, în v r e m e ce în alte t impuri n-ar

f i r e c r u t a t zece a d e p ţ i ? Aici i n f l u e n ţ e l e p u r sociale d o m i n ă

predispoziţi i le n a t u r a l e . F ă r ă îndoia lă , acestea s u n t c e r u t e într-o

o a r e c a r e m ă s u r ă vagă de o încl inaţ ie p r o n u n ţ a t ă spre de l i ra i urii,

spre c redul i ta tea b ă n u i t o a r e ; d a r aceste a p t i t u d i n i n u se î m p l i n e s c

dacă nu li se a d a u g ă , fapt esenţial, o p r e g ă t i r e a sufletelor p r i n

conversaţii sau lecturi, p r i n f recventarea cluburi lor, a cafenele lor

care au sădit în ele, printr-o l u n g ă c o n t a g i u n e de imitaţ ie lentă,

s ă m â n ţ a idei lor a n t e r i o a r e pr ie ln ice p e n t r u a o p r i m i b i n e pe n o u a

venită. Astfel, o i d e e îşi a lege o a m e n i i p r i n t r e cei pe care alte idei

i-au zămislit. Căci o idee nu n u m a i îşi alege, ci îşi şi zămisleşte

î n t o t d e a u n a oameni i , c u m un suflet îşi zămisleşte c o r p u l - sau, dacă

vreţi, ca un ovul f ecundat . Este c e e a ce va face ideea, la r â n d u l ei:

ea îşi înfige, îşi î n t i n d e p u ţ i n câte p u ţ i n rădăcini le în solul care i-a

fost pregăt i t . De la cel d intâ i care a conceput-o, ea t rece, p r i n

impres ionabi l i ta te imitativă, î n p r i m u l c a t e h u m e n l a î n c e p u t , a p o i

în doi, în trei, în zece, în o sută, în o mie .

P r i m a fază a acestei e m b r i o g e n i i este a soc ierea în doi ; aici rezi

d ă faptul e l e m e n t a r c a r e t r e b u i e b i n e s tudiat , căci t o a t e fazele

u r m ă t o a r e n u s u n t d e c â t r e p e t i ţ i a acestuia. U n savant i ta l ian, d l

Sighele, a c o n s a c r a t un v o l u m p e n t r u a d e m o n s t r a că, în o r i c e

a soc iere în doi , conjugală, a m o r o a s ă , a m i c a l ă sau c r i m i n a l ă , exis

tă î n t o t d e a u n a un m e m b r u care î l i n f l u e n ţ e a z ă pe celălal t ş i îşi


lasă a m p r e n t a a s u p r a lui. Şi este b i n e că această d e m o n s t r a ţ i e a

fost făcută, or icât de superf luă a r p u t e a p ă r e a . Un lucru este sigur:

să te fereşti de m e n a j u l în care nu există nici c o n d u c ă t o r , nici con

dus; d ivorţu l nu este d e p a r t e . In t o a t e c u p l u r i l e , o r i c a r e ar f i ele,

se regăseşte m a i m u l t sau m a i p u ţ i n vizibilă sau ştearsă, dist incţia

d i n t r e cel care influenţează ş\ cel care este influenţat, de c a r e , de altfel,

s-a a b u z a t a t â t de m u l t . Dar, pe m ă s u r ă ce asoc ierea creş te prin

a d e z i u n e a u r m ă t o r i l o r neofiţ i , d i s t incţ ia se p e r p e t u e a z ă : acest

p lura l , î n f o n d , n u este n i c i o d a t ă d e c â t u n m a r e d u e l şi, oricât

de m a r e ar f i o c o r p o r a ţ i e sau o m u l ţ i m e , ea este t o t o d a t ă un fel

d e c u p l u , î n c a r e c â n d fiecare es te i n f l u e n ţ a t d e a n s a m b l u l tutu

r o r celorlalţi, inf luenţator colectiv, inclusiv c o n d u c ă t o r u l pr incipal ,

c â n d g r u p u l î n t r e g d e acesta d i n u r m ă . I n u l t i m u l caz, i n f l u e n ţ a

a r ă m a s uni la te ra lă ; în cel d i n t â i , ea a d e v e n i t în m a r e p a r t e reci

p r o c ă ; d a r faptu l în s ine nu s-a s c h i m b a t . Este r e m a r c a b i l că u n u l

d i n t r e cele m a i f r a p a n t e e x e m p l e a le acestei virtuţi a u t o r i t a r e ine

r e n t e a n u m i t o r o a m e n i care s e i m p u n c a m o d e l e n e este furnizat

d e secta a n a r h i c ă , f o n d a t ă , totuşi , d i n p u n c t d e v e d e r e t e o r e t i c ,

pe i d e e a s u p r i m ă r i i rad ica le a p r i n c i p i u l u i autor i tă ţ i i . D a c ă există

o socie tate c a r e a t r e b u i t să se l ipsească de şef şi de c o n d u c ă t o r ,

t o c m a i aceas ta este. D a r acest rol nu a fost j u c a t n ică ier i î n t r - u n

m o d atâ t d e strălucitor, nici m a i inexpl icabi l , c a d e p r i n ţ u l Kro-

p o t k i n , m a i î n t â i l a Geneva, a p o i p r i n l o c o t e n e n ţ i i ş i sub loco

t e n e n ţ i i săi, Cyvoct la Lyon, Ravachol la Paris ş i alţii în a l te p ă r ţ i .

Şi ce este, de fapt, propaganda prin acţiune, c a r e se b u c u r ă de a t â t a

d e m u l t succes, d a c ă n u fascinaţia p r i n e x e m p l u ?

Există m a i m u l t e m o d u r i de a f i c o n d u c ă t o r , de a inf luenţa, de

a impresiona. In p r i m u l r â n d , p o ţ i exerc i ta in f luenţe în j u r u l t ă u

sau l a dis tanţă, dist incţie i m p o r t a n t ă . Căci u n a n u m i t m o d e l care

ac ţ ionează la d is tanţă, de a p r o a p e nu ar avea nici o a c ţ i u n e sau ar

a c ţ i o n a altfel, c e e a ce nu s-a î n t â m p l a t în c e e a ce priveşte h i p n o z a

veritabi lă. . . d e u n d e p u t e m vedea, î n t r e p a r a n t e z e f i e spus, c ă

as imilarea f e n o m e n u l u i d e care n e o c u p ă m f e n o m e n e l o r h ip

n o t i c e nu t r e b u i e exagerată . Rousseau, de pi ldă, citit şi recitit, 1-a


fascinat p e R o b e s p i e r r e . Rousseau, a r s p u n e c u î n c â n t a r e d l

Sighele, a fost demonul masculin, iar R o b e s p i e r r e demonul feminin.

D a r este e x t r e m de probabi l că, d a c ă s-ar f i c u n o s c u t personal , î n t r e

ei vraja s-ar f i r u p t r e p e d e . La fel se î n t â m p l ă în re laţ ia c a r e se

stabileşte î n t r e ziarişti ş i cititorii lor, î n t r e un p o e t , un artist ş i

a d m i r a t o r i i c a r e nu î l c u n o s c , î n t r e un Karl Marx, sibilinic, ş i mii le

de socialişti sau anarhişt i care l-au buchisit . O p e r a este a d e s e a m u l t

mai fasc inantă d e c â t cel care a creat-o. în a l do i lea r â n d , de depar

t e sau d e a p r o a p e , c e e a c e face c a u n o m s ă a ibă i n f l u e n ţ ă a s u p r a

a l tor o a m e n i este g r a d u l e x c e p ţ i o n a l f i e d e voinţă, i n t e l i g e n ţ a ră

m â n â n d m e d i o c r ă , f i e d e i n t e l i g e n ţ ă sau n u m a i ş i m a i ales d e con

vingere, în c i u d a slăbiciunii relative a caracteru lu i , f ie de orgo l iu

r o b u s t sau de o p u t e r n i c ă î n c r e d e r e în sine, d e v e n i n d astfel p r o

pr iu l apostol, f ie de o imaginaţ ie c r e a t o a r e . Aceste diferite m o d u r i

de a c o n d u c e nu t r e b u i e c o n f u n d a t e ; şi, u r m â n d u - 1 pe cel p r e d o

m i n a n t , a c ţ i u n e a exerc i ta tă d e acelaşi o m p o a t e f i e x c e l e n t ă sau

funestă. Aceste p a t r u t ipur i p r i n c i p a l e de inf luenţă, o vo inţă de

fier, o privire de vu l tur şi o vo inţă forte, o imag inaţ ie p u t e r n i c ă ,

u n orgol iu incurabi l , s u n t a d e s e a î n t â l n i t e toate c o n c o m i t e n t l a

primitivi; ş i de aici fără î n d o i a l ă p r o f u n z i m e a idolatr ie i lor p e n t r u

a n u m i ţ i şefi. Dar, în d e c u r s u l civilizaţiei, ele se s e p a r ă şi, în afară

de câteva excepţ i i r e m a r c a b i l e - de pi ldă, N a p o l e o n - , s u n t d i n

c e î n c e m a i d ivergente , i n t e l i g e n ţ a m a i ales r a f i n â n d u - s e î n detr i

m e n t u l c a r a c t e r u l u i care se s u p u n e sau a forţei de a c r e d e care se

a t e n u e a z ă . Avantajul cons tă în a t inde spre r e c i p r o c i z a r e a acţ iuni i

de in f luenţare , l a î n c e p u t uni la tera lă . în plus, d o m i n a ţ i a nu e l a

fel de ef icientă în a c ţ i u n e a de a p r o a p e sau la d i s tanţă . în ce-a de

a d o u a , s u p e r i o r i t a t e a in te lec tua lă sau imaginat ivă este cu p r e

c ă d e r e o p e r a n t ă , î n c e a d i n t â i este c o n t a g i o a s ă m a i ales forţa d e

decizie, ch iar bruta lă , a convingeri i , c h i a r fanat ice, a orgol iu lui ,

ch iar n e b u n . Civilizaţia a r e d r e p t efect, d i n fericire, c r e ş t e r e a fără

încetare a propor ţ ie i acţ iuni lor la dis tanţă sau asupra celorlalţi, p r i n

e x t i n d e r e a c o n t i n u ă a c â m p u l u i ter i tor ia l ş i a l n u m ă r u l u i de

o a m e n i r e n u m i ţ i , da tora tă răspândir i i cărţii şi a ziarului; şi nu există


nici cel m a i m i c serviciu pe care să ni-1 facă sau pe c a r e să ni-1

d a t o r e z e î n s c h i m b u l a t â t o r re le . D a r î n cazul mulţ imilor, a c ţ i u n e a

de a p r o a p e se desfăşoară în toată intens i ta tea ei, t u l b u r e ş i i m p u r ă ;

în cazul corporaţi i lor, m u l t m a i p u ţ i n ş i m u l t m a i b i n e , cu excepţia

ace lor asociaţii c r imina le fără t r e c u t ş i fără viitor pe care le

h r ă n e ş t e i m p e r i u l c o r u p t a l u n u i om ş i care m o r o d a t ă cu el.

P e n t r u a r e v e n i la secta a n a r h i c ă practicantă, c h i a r d a c ă este

foarte r e c e n t ă şi fără o istorie, este n u m a i în f o r m a sa actuală, căci

a junge să a r u n c ă m o privire a s u p r a f o r m e l o r a n t e r i o a r e ca să

î n ţ e l e g e m că este foarte veche . Visul apocal ipt ic al distrugeri i uni

versale î n n u m e l e b i n e l u i universa l n u este d e l o c n o u s u b soare .

Toţi profeţ i i evrei s-au h r ă n i t d i n aceas tă viziune. D u p ă c u c e r i r e a

I e r u s a l i m u l u i ş i d ă r â m a r e a t e m p l u l u i , în a n u l 70 a l e r e i n o a s t r e ,

I m p e r i u l r o m a n vede l u â n d n a ş t e r e n u m e r o a s e apocal ipse , iudai

c e sau creş t ine, t o a t e a s e m ă n ă t o a r e î n a c e e a c ă p r e d i c a u r u i n a

c o m p l e t ă ş i b r u s c ă a o r d i n i i stabil i te, în c e r ş i pe p ă m â n t , ca p r e

l u d i u n e c e s a r a l u n e i învieri t r i u m f ă t o a r e . N i m i c m a i obişnui t , p e

t i m p u l ca tac l i smelor - o e r u p ţ i e a Vezuviului sau un c u t r e m u r

p u t e r n i c - , d e c â t această c o n c e p ţ i e d e s p r e sfârşitul lumi i ş i J u d e

cata d e Apoi, i n d i f e r e n t d e d e z m i n ţ i r e a p e care a r f i opus-o p r e

t insului refuz al noului al p o p o a r e l o r străvechi. Astfel, actual i i

terorişti n u fac d e c â t s ă r e p r o d u c ă p e c o n t p r o p r i u c o ş m a r u l mile

nar. N u m a i că fanaticii Ierusa l imului voiau e x t e r m i n a r e a g e n e r a l ă

d in cauza păcate lor omenir i i , a nerespectăr i i Legii şi e r a u convinşi,

în c o n c o r d a n ţ ă cu Cărţ i le Sfinte, că aceasta va f i u r m a t ă de o e r ă

d e p r o s p e r i t a t e p r o m i s ă d e D u m n e z e u însuş i . E i p r e c i z e a z ă

detal i i le acestei d o m n i i a lui Mesia. D a r anarhiş t i i noş t r i , d a c ă î i

î n t r e b ă m c e vor p u n e î n locul societăţi i d e m o l a t e ş i rase d e p e

faţa p ă m â n t u l u i , f i e n u r ă s p u n d n i m i c , f i e , constrânşi , vorbesc vag

d e „ b u n a lege n a t u r a l ă " care t r e b u i e r e s t a u r a t ă 1 . N u n e m a i a r a t ă

C ă r ţ i l e Sf inte în c a r e s-ar v o r b i d e s p r e ves t i rea s i g u r ă a

1 . A s e v e d e a , î n z i a r u l L e Matin d i n 1 1 , 1 2 ş i 1 3 n o i e m b r i e 1 8 9 2 , d i v e r s e

a r t i c o l e ş i m a i a l e s u n a r t i c o l a l d l u i H u g u e s L e R o u x , i n t i t u l a t „ U n d e j u n c u

d i n a m i t a t o r i i " ( „ U n d e j e u n e r c h e z I e s d y n a m i t e u r s " ) . I n t e r l o c u t o r u l d l u i l .c


M â n t u i t o r u l u i l o r ş i a î m p ă r ă ţ i e i sale inefabi le . Apoi , l u m e a - pe

c a r e au salvat-o de la d i s t r u g e r e - nu m a i suferă d i n c a u z a r ă u l u i

m o r a l , c i n u m a i d i n cauza r ă u l u i e c o n o m i c ş i m a t e r i a l .

P r i n t r - o î n r u d i r e m a i d i r e c t ă , a n a r h i ş t i i s e a p r o p i e ş i d e

reg ic ide le aces tui secol ş i ale secole lor a n t e r i o a r e , în c i u d a m o b i -

lur i lor a p a r e n t diferite, a c u m d e o r d i n social, p e a t u n c i pol i t ic .

C u s i g u r a n ţ ă că, d a c ă i n v e n t a t o r i i m a ş i n i l o r i n f e r n a l e î n d r e p t a t e

împotr iva P r i m u l u i Consul , a lui Ludovic-Filip, a lui N a p o l e o n III,

ar f i c u n o s c u t d i n a m i t a , ar f i ales aceas tă s u b s t a n ţ ă p e n t r u a ten

tate le lor, c u m au făcut-o adversar i i poli t ici a i p r e ş e d i n t e l u i Vene-

zuele i c a r e , în 2 apr i l ie 1872, în t i m p u l r ă z b o i u l u i civil d i n acest

stat, i-au d i n a m i t a t p a l a t u l şi, p r i n m i r a c o l , nu l-au at ins . De altfel,

d a t o r i t ă sufragiului universa l , r e g i c i d u l n u m a i es te d e c â t o

a m i n t i r e . D e c â n d s u v e r a n i t a t e a , a l t ă d a t ă c o n c e n t r a t ă într-o

s i n g u r ă p e r s o a n ă , s-a divizat î n t r e m i l i o a n e de mici suverani, m a r i

sau mici „burghez i " , n u m a i t r e b u i e lovit sau î n s p ă i m â n t a t u n

s ingur om sau o s i n g u r ă familie, c i m i l i o a n e de o a m e n i , p e n t r u

a s u p r i m a o b s t a c o l u l m a j o r în ca lea fericirii v i i toare.

Regicidul a t rebui t , p r i n u r m a r e , să se t r a n s f o r m e în plebiscit1,

iar Fieschi sau familia Orsini* în Ravachol 2 .

R o u x i-a e x p u s a c e s t u i a p r o g r a m u l s ă u : v o r s ă f o r ţ e z e b u r g h e z i a , c u a j u t o r u l

d i n a m i t e i , să-şi „ facă u n e x a m e n d e c o n ş t i i n ţ ă " ş i s ă t e r o r i z e z e p e n t r u a d o m n i .

„ C r e d e ţ i - 1 , t e a m a d e J u d e c a t a d e A p o i a c r e a t m a i m u l ţ i s f i n ţ i d e c â t d r a g o s t e a

p u r ă . " D l L e R o u x î n t r e b â n d c e v o r c o n s t r u i d u p ă c e v o r f i d i s t r u s t o t ,

a n a r h i s t u l a b o l b o r o s i t că se v o r s u p u n e bunei legi naturale. A c e s t a e s t e idealul

p e n t r u c a r e E m i l e H e n r y ş i V a i l l a n t a u l a n s a t b o m b e l e ş i C a s e r i o l o v i t u r a s a

d e c u ţ i t . I a r o r i g i n e a p r i m ă a a c e s t u i d e l i r s â n g e r o s e s t e h i m e r a i d i l i c ă a l u i

R o u s s e a u d e s p r e starea de natură: 2L l u i R o u s s e a u , i n s p i r a t o r u l l u i R o b e s p i e r r e .

1 . A c e s t e c u v i n t e a u f o s t s c r i s e î n a i n t e a a s a s i n ă r i i p r e ş e d i n t e l u i C a r n o t ,

c r i m ă e x c e p ţ i o n a l ă ş i î n t r - u n a n u m e s e n s a t a v i c ă , a t â t p r i n p r o c e d e e , c â t ş i

p r i n n a t u r ă .

* F e l i c e O r s i n i ( 1 8 1 9 - 1 8 5 8 ) , m e m b r u a l v e c h i i f a m i l i i O r s i n i , r e v o l u ţ i o n a r

ş i p a t r i o t i t a l i a n , f i g u r ă i m p o r t a n t ă a m i ş c ă r i i R i s o r g i m e n t o , a u t o r a l u n u i

a t e n t a t î m p o t r i v a l u i N a p o l e o n I I I , î n 1 8 5 8 ( n . t r . ) .

2 . I n 1 8 3 1 , p r e f e c t u l d e p o l i ţ i e G i s q u e t ( a s e v e d e a Memoriile) e s t e î n ş t i i n ţ a t

„ c ă o b a n d ă d e i n d i v i z i îşi p r o p u s e s e s ă i n c e n d i e z e t u r n u r i l e d e l a N o t r e - D a m e

ş i s ă f a c ă d i n a c e s t e v e n i m e n t s e m n a l u l u n e i m i ş c ă r i l a P a r i s " . C u s i g u r a n ţ ă

Acestea s u n t c r i m e ale sectelor. Există, d e a s e m e n e a , c r i m e ale

m u l ţ i m i l o r c a r e a u m a i m u l t e p u n c t e c o m u n e c u p r i m e l e . Astfel

este e p i d e m i a d e i n c e n d i e r i a le m ă n ă s t i r i l o r î n t i m p u l R e f o r m e i ,

ale cas te le lor î n t i m p u l Revoluţ ie i . P r i n aceste b a n d e i n c e n d i a r e

d e z l ă n ţ u i t e în p l i n ă zi, ca ş i p r i n a t e n t a t o r i i n o ş t r i ascunşi în

u m b r ă , i z b u c n e a o u r ă feroce împotr iva claselor î n c ă d o m n i t o a r e ,

a p o i , o b i ş n u i n ţ a o d a t ă c rea tă , o furie m a n i a c ă şi vanitoasă de

d i s t r u g e r e . Aceste b a n d e aveau ş i e le în spa te sofişti c a r e le dog

mat izau nelegiuir i le, d u p ă c u m î n spatele or icărui d e s p o t , potrivit

lui Miche le t , există un j u r i s t p e n t r u a-i justif ica acte le de v iolenţă.

I a r aceşti i n c e n d i a t o r i , ca ş i explozi i le, e r a u o c r i m ă c u r a t ă c a r e

nu m u r d ă r e a mâini le , scutindU-1 pe asasin de v e d e r e a sângelu i vic

t i m e l o r sale, d e auz i rea s t r igăte lor l o r sfâşietoare. N u există a l te le

care să î m p a c e m a i b i n e c r u z i m e a cea m a i sălbatică ş i sensibilitatea

n e r v o a s ă c e a m a i raf inată.

Aceas tă c o m p a r a ţ i e a r a t ă în ce m ă s u r ă o sectă c r i m i n a l ă p o a t e

f i c h i a r m a i de t e m u t d e c â t o m u l ţ i m e c r i m i n a l ă . In s c h i m b , este

vizibil că r e p r e s i u n e a p r i n d e m u l t m a i b i n e la p r i m a d e c â t la a

d o u a . In aceasta c o n s t ă p e r i c o l u l u n e i secte, for ţa sa, cu al te

cuvinte c o n t i n u i t a t e a p r o g r e s u l u i în calea sa. S i s temele de fitilc

ş i de a p r i n d e r e au î n c e p u t p r i n a f i de fec tuoase , d a r nu au întâr

ziat să fie î n l o c u i t e cu a l te le m a i p e r f e c ţ i o n a t e , p r i n b o m b a cu

ranversare , c a r e a fost o scl ipire de g e n i u in ferna lă .

U n alt p e r i c o l legat d e secte le este acela c ă n u îşi r e c r u t e a z ă

n u m a i o a m e n i m a i m u l t sau m a i p u ţ i n a s e m ă n ă t o r i î n t r e e i p r i n

inst incte n a t u r a l e sau p r i n educaţ ie , ci c h e a m ă şi angajează diverse

categor i i d e p e r s o a n e foar te difer i te î n t r e ele. C i n e s e a s e a m ă n ă

se a d u n ă , d a r c ine se c o m p l e t e a z ă se asociază, iar p e n t r u a se com

pleta, t r e b u i e să difere. C i n e se a s e a m ă n ă se a d u n ă este a d e v ă r a t

m a i ales d e s p r e secte. N u există u n s i n g u r t ip, c i m a i m u l t e t i p u r i

d e iacobin i , nihilişti, a n a r h i ş t i . î n l e g ă t u r ă c u anarhi ş t i i lyonezi

e r a u a c o l o p r e c u r s o r i d i r e c ţ i a i pan-distrugătorilor n o ş t r i . C o m p l o t u l a p r o a p e

a r e u ş i t ; c o n s p i r a t o r i i a u f o s t a r e s t a ţ i î n m o m e n t u l î n c a r e u n t u r n î n c e p u s e

d e j a s ă a r d ă .


m u l t t i m p î n î n c h i s o a r e aceşti şa i sprezece a n a r h i ş t i d i n L iege , d l

T h i i y ş i dl Prins, inspector g e n e r a l al închisor i lor d i n Belgia, mi-au

spus, î n p e r f e c t a c o r d , c ă n u a u observat l a aceşt ia n ic i cea mai

m i c ă a n o m a l i e f i z i c ă . Ambi i a u fost u i m i ţ i d e „aerul l o r d e m a r e

o n e s t i t a t e " . Toţi aceşti o a m e n i i-au p ă r u t d l u i T h i r y i reproşabi l i

„din p u n c t u l de v e d e r e a l m u n c i i , a l familiei ş i a l moravur i lor .

U n u l d i n t r e e i este d e u n mist ic ism ieşit d i n c o m u n . Mai mulţ i ,

c h i a r c e a m a i m a r e p a r t e , s u n t foar te in te l igenţ i " . C e e a c e nu-i

î m p i e d i c ă să d e a d o v a d ă de o m a r e naivitate, d u p ă d l Pr ins .

„Voiau, i-au spus, să a t r a g ă a t e n ţ i a p u b l i c u l u i a s u p r a soar te i nefe

rici te a p o p o r u l u i , d â n d o lovitură serioasă. C o m u n a d i n Paris a n ă -

sese a t e n ţ i a a s u p r a soarte i m u n c i t o r i l o r ; t r e b u i e c o n t i n u a t . " Toţi,

în afară de şef, M o i n e a u x , s-au căit, în captivitate, p e n t r u rătăcir i le

lor: f ie ş i n u m a i acest fapt d e n o t ă i n f l u e n ţ a pe c a r e acesta o avea

a s u p r a lor. De altfel, „este evident, î m i scrie în c o n t i n u a r e dl Prins,

că s-au exa l ta t r e c i p r o c d i s c u t â n d î m p r e u n ă " , c e e a ce expl ică con

vert irea lor d u p ă izolarea d i n celule. „Am fost uimit, a d a u g ă acelaşi

observator, de înfăţişarea plăcută, deschisă, inte l igentă şi s impatică

a u n u i tânăr , m u n c i t o r a r m u r i e r . Mi-a povest i t că îşi p e t r e c e a t o t

t i m p u l , în afara o r e l o r de lucru, c i t ind. Citise, mi-a spus, M o n t e s -

q u i e u , P r o u d h o n , K r o p o t k i n e t c . î n M o n t e s q u i e u găsise just i

f icarea d r e p t u l u i la insurecţ ie ; în P r o u d h o n , citise că p r o p r i e t a t e a

î n s e a m n ă furt. Cucerirea Parisului (La Conquete de Paris) a p r i n ţ u l u i

K r o p o t k i n î l e m o ţ i o n a s e . «Nu vă p u t e ţ i imagina, d o m n u l e , cât este

d e f rumos !» C â t e a s e m e n e a c r e i e r e s u n t in f luenţab i le ! " .

P o r t r e t u l pe care î l face dl H u g u e s Le R o u x , în Le Matin, anar

hişt i lor par iz ieni cu care a luat m a s a c o r e s p u n d e p e r f e c t obser

vaţii lor d l o r Pr ins ş i Thiry. „ îmi p r i v e a m gazdele cu cur iozi tate,

s p u n e el. N u existau d e l o c î n f i g u r i l e lor acele as imetr i i d e t e m u t ,

a c e a î n c r â n c e n a r e de alcoolici care face fotografiile d lu i Bert i l lon

atât de d e p r i m a n t e . E r a u o a m e n i d in p o p o r cu o cul tură s u b m e d i e ,

toţi m u n c i t o r i . " îşi e x p u n e a u teori i le foar te a s e m ă n ă t o a r e cu cele

pe care alţi d o i „camarazi" care s-au d u s la b i rour i le z iarului Le

Matin le-au dezvoltat. Aceştia d in u r m ă tocmai a d u n a s e r ă subscrieri

d i n 1882, dl B e r a r d a fost u i m i t de c o m p o z i ţ i a lor variată: „Mistici

visători, naivi i g n o r a n ţ i , rău făcător i d e d r e p t c o m u n . . . p e aceeaş i

b a n c ă , m u n c i t o r i care au citit m u l t fără să în ţe leagă ce citesc, reali

z â n d cel m a i c i u d a t a m a l g a m d i n t o a t e d o c t r i n e l e : a d e v ă r a t e fiare

sălbatice, p e n t r u c a r e cel m a i f r u m o s e x e m p l u a fost Ravachol;

în sfârşit, d o m i n â n d u - i pe toţi, f iu l celei m a i a u t o c r a t e aristocraţi i ,

K r o p o t k i n , c a r e , d e foarte b u n ă c r e d i n ţ ă , e r a convins c ă viaţa

ţ ă r a n i l o r d i n F r a n ţ a p o a t e f i as imilată celei a şerb i lor d i n Rusia,

fără a m a i vorb i de adevăraţ i i n e b u n i care se a m e s t e c a u în g r u p " .

A m vorbi t d e s p r e pract ic ieni i c r i m e i sectare . Cât d e s p r e teoret i

cieni i săi care se dis t ing foarte clar de aceştia ş i u n e o r i î i r e p u d i a z ă

foarte sincer, nu s u n t m a i p u ţ i n n u m e r o ş i ş i diverşi; este o d i s t a n ţ ă

m a r e î n t r e g e n i u l coler ic ş i d i s p r e ţ u i t o r c a r e i n v e n t e a z ă t e o r e m e

înşe lă toare împotr iva capitalului ş i t r i b u n u l , c u m ar f i Lasalle, care

le lansează ca t o r ţ e a p r i n s e , şi publ ic i s tu l care le vulgarizează, le

apl ică ş i le b a t e în m o n e d ă m i c ă falsă. Totuşi, c o l a b o r a r e a t u t u r o r

aces tor t a l e n t e difer i te şi î n t â l n i r e a lor cu misticii, naivii şi răufă

cător i i d e c a r e t o c m a i a m vorbi t ş i c u c a r e a u c o l a b o r a t l a r â n d u l

lor, aceas tă d u b l ă c o l a b o r a r e ş i aceas tă î n t â l n i r e au fost n e c e s a r e

p e n t r u ca o b o m b ă cu d i n a m i t ă să e x p l o d e z e . 1

Aceştia s u n t la fel de e t e r o g e n i f iz ic , ca ş i m o r a l . U n i i s u n t

declasaţ i fiziologic ş i a n a t o m i c , ca sa s p u n e m aşa: se p a r e că este

cazul câtorva a n a r h i ş t i d i n Lyon. D i n acest p u n c t d e v e d e r e , e i

n u s e m ă n a u d e l o c c u confraţi i lor d i n Liege. D a r t r e b u i e s ă obser

văm, d e a s e m e n e a , c ă n u m e r o a s e l e a t e n t a t e comise d e aceştia d i n

u r m ă î n oraş , d i n m a r t i e p â n ă î n m a i 1892, n-au avut a l te u r m ă r i

d e c â t d i s t r u g e r i m a t e r i a l e ( m a i ales a c e e a a câtorva vitralii în

b iser ica Sa int-Mart in) ; au existat c h i a r mot ive să se c r e a d ă că nu

a u i n t e n ţ i o n a t n i c i o d a t ă s ă o m o a r e sau s ă r ă n e a s c ă p e n i m e n i .

O r i c u m ar f i , d o i cr iminal iş t i distinşi, c a r e au văzut ş i e x a m i n a t

1 . R e l a ţ i a î n t r e i n s p i r a t o r i i d i n p r e s ă ş i e x e c u t a n ţ i a d e v e n i t e v i d e n t ă l a

L y o n . I n o c t o m b r i e 1 8 8 2 , d o u ă a t e n t a t e a u a v u t l o c l a L y o n ; u n u l , î n t r - o c a f e

n e a c a r e c u d o u ă z i l e î n a i n t e f u s e s e i n d i c a t ă î n t r - u n z i a r a n a r h i s t : a t e n t a t u l

s-a s o l d a t c u u n m o r t ş i m a i m u l ţ i r ă n i ţ i ; c e l ă l a l t , a p r o a p e d e b i r o u l d e r e c r u t a r e

c a r e f u s e s e ş i e l i n d i c a t d e a c e l a ş i z iar .

176 / Opinia si mulţimea

p e n t r u supe-conferinţe*. P â i n e a t r u p u l u i ş i p â i n e a spir i tului în

acelaşi t i m p . Panem et circenses e r a u p o a t e m a i p u ţ i n per icu loase .

C u n o a ş t e m , şt im o r i g i n e a t u t u r o r ide i lor care t r e b u i a u răspân

di te p r i n aces te „ c o n f e r i n ţ e " . Secte le se c r e e a z ă cu ide i false, de-

c lamăr i , teori i , a d e s e a confuze; m u l ţ i m i l e se r id ică p r i n senzaţii,

senzaţii false u n e o r i , p r i n m i n c i u n ă p e n t r u ochi ş i nu p e n t r u spirit.

C e face A n t o n i u a t u n c i c â n d v r e a s ă r id ice p o p o r u l R o m e i , l a

funeral i i le lui Cezar? 1 D u p ă u n discurs p a t e t i c , p u n e d e o d a t ă s ă

fie r id icat ş i d e s c o p e r i t cadavru l c a r e p â n ă a t u n c i r ă m ă s e s e î n t i n s

ş i î n v e ş m â n t a t ; cadavrul gol ş i b r ă z d a t de d o u ă z e c i ş i t re i de r ă n i .

„ P o p o r u l c r e d e că Cezar însuşi se r id ică d i n rac la sa p e n t r u a-i

c e r e r ă z b u n a r e . Ei fug la g u v e r n u l ponti f ical , u n d e acesta a fost

lovit, î l i n c e n d i a z ă , c a u t ă asasinii şi, înşelaţ i de n u m e , fac b u c ă ţ i

u n t r i b u n p e n u m e C i n n a p e c a r e î l iau d r e p t p r e t o r . . . " 2 P u n e ţ i

în locul acestor senzaţii ha luc inator i i sofisme teologice, metafizice,

e c o n o m i c e , în funcţ ie de e p o c i ş i de l o c u r i , ş i va l u a n a ş t e r e o

sectă: husi ţ i , anabapt i ş t i , i acobin i , nihil işti, a n a r h i ş t i - m a i incen

d i a t o a r e , m a i ucigaşă, m a i d e t e m u t ş i m u l t m a i d u r a b i l ă d e c â t

revolta r o m a n ă care se s u p u n e a cadavru lu i lui Cezar.

De la Karl M a r x la K r o p o t k i n ş i Ravachol d i s t a n ţ a este m a r e ,

însă cei t rei s u n t legaţi î n t r e e i - î m i p a r e r ă u p e n t r u p r i m u l , care

este u n e c o n o m i s t d e e x c e p ţ i e . D e l a i n d i g n a r e a , f o a r t e d e s justi

ficată, î m p o t r i v a u n e i o r d i n i sociale c o n s i d e r a t e n e d r e p t e ş i re le ,

se t r e c e f a t a l m e n t e la furia c a r e b l e s t e a m ă benef ic iar i i acestei n e

d r e p t ă ţ i ş i l a u r a c a r e î i u c i d e ; nu c u m v a există o a m e n i c a r e se

nasc cu n e v o i a irezistibilă de a ur î ceva sau pe cineva? U r a lor,

într-o b u n ă zi, îşi c r e e a z ă o b i e c t u l pe care î l i n c a r n e a z ă r e p e d e

în t r-un c a p pe c a r e să-1 lovească cu p a n a sau cu sabia, p r i n

* M a n i f e s t ă r i a n a r h i s t e î n c a r e o r g a n i z a t o r i i d i s t r i b u i a u g r a t u i t p o r ţ i i d e

s u p ă ( fe l i i d e p â i n e î n m u i a t e î n s u p ă ) , d u p ă c a r e ţ i n e a u c o n f e r i n ţ e p e t e m e

a n a r h i s t e ( n . t r . ) .

1 . A se v e d e a D u r u y , Histoire des Romains, v o i . III, p. 4 3 0 ş i u r m ă t o a r e l e .

2 . L a î n c e p u t u l R e v o l u ţ i e i d e l a 1 8 4 8 , c a d a v r u l u n u i i n s u r g e n t p l i m b a t

n o a p t e a d e - a l u n g u l s t r ă z i l o r d i n P a r i s a f o s t u n u l d i n t r e p r i n c i p a l i i a g e n ţ i a i

r e v o l t e i p o p u l a r e .


d e f ă i m a r e sau p r i n asasinat. Ziariştii v iolenţi î l i n d i c ă asasini lor

d i n s t radă . Ravachol este t ipul asas inului p r a c t i c a n t , a l ucigaşului

plătit dezinteresat . El a p a r ţ i n e categorie i acelor recidivişti de drcp l

c o m u n p e c a r e o r i c e sectă c r i m i n a l ă îi n u m ă r ă p r i n t r e rândurile

sale. „Mulţi anarhiş t i , s p u n e B e r a r d , au fost c o n d a m n a ţ i peni i u

furt; B o r d a t , Ravachol, Francoi s , a u t o r u l exploziei de la Vei y." 1 )e

altfel, este corect să observăm că, p â n ă şi în furturile şi omuciderile

o r d i n a r e comise de ei, a p a r e o călire a voinţei sau un mobil a p a r t e .

C e e n e r g i e l u g u b r ă î n v io larea m o r m â n t u l u i m ă r t u r i s i t ă d e Rava

c h o l ! D a c ă în asas inarea p u s t n i c u l u i a o m o r â t p e n t r u a fura, p o a t e

că este m a i d r e p t să s p u n e m că a furat p e n t r u a o m o r î , p e n t r u a

oferi b u n i l o r săi c a m a r a z i b a n i i n e c e s a r i e x e c u t ă r i i i n t e n ţ i i l o r l o r

sângeroase . Ravachol a fost în acest sens un logician sinistru: acest

p u s t n i c b ă t r â n este u n capitalist, o r ice capitalist es te u n h o ţ c a r e

î n f o m e t e a z ă ş i u c i d e m u n c i t o r u l : să-1 o m o r a m , să ne l u ă m î n a p o i

ce este a l n o s t r u 1 , l u â n d a u r u l său, să folosim acest a u r p e n t r u a

e x t e r m i n a uzinele , căile ferate, i n c a r n ă r i sau deghizăr i p l u r i f o r m e

ale h i d o s u l u i Capita l .

Acest c a r a c t e r de logică m o n s t r u o a s ă este î n c ă ş i m a i p r o n u n ţ a t

la Ravachol d e c â t la Fieschi, c ă r u i a î i s e a m ă n ă , de altfel, p r i n mai

m u l t e trăsături : a existat un p r o g r e s de la u n u l la celălalt, în această

privinţă, ca ş i d i n p u n c t de v e d e r e a l maş in i lor de r ă z b o i p u s e în

mişcare . Acelaşi orgol iu teatral , i m e n s la a m â n d o i 2 ; aceeaşi forţă

sufletească. Fieschi, la r â n d u l său, e r a recidivist: cândva, furase vite

în Corsica, p a t r i a sa, şi c o n t r a f ă c u s e sigiliul p r i m ă r i e i : greşeli

m ă r u n t e , l a u r m a u r m e l o r , s e p a r e , p e n t r u aceşti insular i . D a r î n

acest ţe să tor corsican, d a c ă logica este m a i slabă, dacă, în această

n a t u r ă a b r u p t ă , totul este înfr icoşător m a i p u ţ i n î n m o d c o e r e n t

ş i u r m â n d u n scop, există î n s c h i m b m a i m u l t ă f r u m u s e ţ e s u m b r ă

1 . S u n t c u v i n t e l e a n a r h i s t u l u i Z e v a c o , î n f a ţ a C u r ţ i i c u J u r i d i n P a r i s , î n

o c t o m b r i e 1 8 9 2 : „ B u r g h e z i i n e u c i d p r i n î n f o m e t a r e ; s ă f u r ă m , s ă u c i d e m , s ă

d i n a m i t ă m ; t o a t e m i j l o a c e l e s u n t b u n e p e n t r u a s c ă p a d e a c e a s t ă p u t r e z i c i u n e " .

2 . „ D a c ă a ş p o v e s t i c e a m f ă c u t , î i s p u n e a R a v a c h o l l u i C a u m a r t i n , p o r t r e t u l

m e u a r a p ă r e a î n t o a t e z i a r e l e . "


ş i a t r o c e care a r u n c ă a s u p r a aces tor ce lebr i vinovaţi o l u m i n ă c a r e

a m i n t e ş t e de R e m b r a n d t . El a m ă r t u r i s i t tot, p e n t r u „a nu t r e c e

d r e p t m i n c i n o s " 1 . Acest sper jur ar f i roşit m i n ţ i n d ! Curajul ş i cru

z imea s u n t faţa ş i reversul o b i ş n u i t e ale aceleiaşi meda l i i ant ice ;

ca atâţ ia b ă t r â n i r o m a n i , e r a curajos ş i c r u d d i n bravură . Acest

d i spre ţ p e n t r u viaţa celuilalt care d u c e la sacrificarea cu n e p ă s a r e

a v r e o d o u ă z e c i de nevinovaţ i p e n t r u a a t i n g e un s ingur om se

î n ţ e l e g e p u ţ i n m a i b i n e , d a c ă n u c u m v a s e scuză, a t u n c i c â n d este

legat d e d i spre ţu l faţă d e m o a r t e . Acest asasin n u e r a laş.

Ne-a lăsat o i m a g i n e p r e a vie a stării sale de spirit d i n m o m e n t u l

a tenta tu lu i p e n t r u a nu f i adevărată; în rest avea, d i n orgoliu, cultul

sincerităţi i, ca ş i cu l tu l r e c u n o ş t i n ţ e i . Este acolo, într-o c a m e r ă , în

spatele ce lor 24 de ţevi de p u ş c ă ale sale a ţ int i te , în m o m e n t u l în

care rege le u r m e a z ă să t reacă . S-ajurat să îşi d u c ă la î n d e p l i n i r e

decizia sa fatală, le-a p r o m i s acest l u c r u lui P e p i n şi Morey, o va

d u c e la î n d e p l i n i r e , f ie ce-o f i . . . Totuşi, î l zăreşte în m u l ţ i m e pe

d l Ladvocat, „binefăcătorul său". La v e d e r e a acestuia, s c h i m b ă

ajustajul armelor , căci î i este imposibi l să a t e n t e z e la această viaţă,

sacră p e n t r u el. Dar, d l Ladvocat d i spare , iar rege le a p a r e escor ta t

de un r e g i m e n t . N o i ezitări: să u c i d ă genera l i , ofiţeri „care şi-au

câştigat g r a d e l e p e c â m p u l d e l u p t ă , l u p t â n d p e n t r u pat r ie , ur

m â n d o r d i n e l e m a r e l u i N a p o l e o n , « m a r e l e cors ican» ! " P a r e să-i

l ipsească curajul, c â n d îşi a d u c e a m i n t e , ne măr tur i seş te , că şi-a

d a t cuvântu l lui P e p i n şi lui Morey şi îşi s p u n e : „Mai b i n e să m o r i

- şi ch ia r să ucizi - d e c â t să supravieţuieşt i ruş ini i de a fi p r o m i s ,

a p o i să treci d r e p t laş". 2 Ş i a p a s ă t răgaciul . Se p o a t e s p u n e că

a s e m e n e a o a m e n i , c h i a r Fieschi ş i Ravachol, e r a u inevitabil pre

des t inaţ i crimei? A t e n t a t u l comis de p r i m u l nu a fost l u c r u uşor.

P e n t r u a-1 p u n e în p r a c t i c ă a fost nevoie ca viclenia r e c e şi

1. A se v e d e a Memoriile (Memoires) l u i G i s q u e t , v o i . IV.

2 . S e p r e o c u p a m u l t d e c e e a c e s e s p u n e a d e s p r e e l î n C o r s i c a . A c e a s t ă

p r e o c u p a r e d o m i n a n t ă p e n t r u m i c a s o c i e t a t e ş i a c e a s t ă u i t a r e a c e l e i m a r i s u n t

c a r a c t e r i s t i c e . N i c i R a v a c h o l n u s e î n g r i j o r a d e c â t d e i m p r e s i a p r o d u s ă d e

c r i m e l e s a l e î n g r u p u l „ t o v a r ă ş i l o r " să i .


tac i turnă a lui Morey, resursele financiare şi inte lectuale puţ in supe

r i o a r e a le lui P e p i n să se f i c o m b i n a t cu e n e r g i a înverşunat; ! a lui

Fieschi; şi a fost nevoie şi ca fanat i smul c e l o r trei să fie aţâţat,

î n t r e ţ i n u t în f iecare zi de v io lenţe le u n o r ziarişti, încurajaţi la rân

d u l lor d e r ă u t a t e a sau d e n e r o z i a mi i lor d e cititori. în lăturaţ i u n u l

d i n t r e aceşti cinci „factori" - publ icul , ziarele, p lanul , banii, îndrăz

n e a l a - şi explozia înfr icoşătoare n-ar m a i f i avut loc. P e n t r u fiecare

b o m b ă care e x p l o d e a z ă - ş i p e n t r u f iecare s c a n d a l f inanciar ,

p a r l a m e n t a r sau d e a l tă n a t u r ă , care e m o ţ i o n e a z ă o p i n i a - p u t e m

să ne f a c e m toţi, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n , mea culpa; j u c ă m cu toţi i

m i c u l n o s t r u rol î n înseşi cauze le a l a r m e i n o a s t r e . Este p u ţ i n v ina

n o a s t r ă a t u t u r o r d a c ă aceste organizaţ i i p u t e r n i c e a u luat-o p e u n

d r u m greşit, c u m s e s p u n e . F ă r ă îndoia lă , acest l u c r u n u î n s e a m n ă

că t r e b u i e să-i a c h i t ă m pe răufăcători . C o n t a g i u n i l e pe care le sufe

r i m n e d e s c o p e r ă î n faţa celui lalt ş i c h i a r n o u ă î n ş i n e u n e o r i , m a i

m u l t c h i a r d e c â t n e p u n î n mişcare; e le n u n e absolv. C â n d m u l

ţ imea feroce se înverşunează împotr iva mart irului, câţiva Spectatori

s u n t fascinaţi ş i puş i în m i ş c a r e de ea, alţii de acesl.i d in ui mă Ani

p u t e a s p u n e că ult imii, e r o i pr in imitaţie, nu llietîlfl. In MI n u . .

acestei incitări , nici o laudă? Ar li chlai la lei dc i , i |i i

o r i c e s lăbiciune ce lor d i n t â i , peni i u că nu au .uni (IrcAl (I iri'll

c i tate reflectată. D a r să lăsăm, peni i u moment, ucenic probii llli

del icate de responsabil itate. Prin consideraţii le şi doi i m u n i i l< . ,m

p r e c e d , ne-am p r o p u s d o a r s ă s t u d i e m p u ţ i n psihologia, patologia

c o m p a r a t ă a mul ţ imi lor şi a asociaţiilor cr iminale, şi nu terapeutica

lor p e n a l ă .

T a r d e nu s-a r e z u m a t la a caracter iza păr ţ i le esenţ ia le ale

s i s temului u n e i d e m o c r a ţ i i active, ci a p r o p u s şi o para

d i g m ă p e n t r u s tud iu l ş i eva luarea m o d u l u i d e f u n c ţ i o n a r e

a l aceste ia - valabilă nu n u m a i în e p o c a sa, c i o r i c î n d , c h i a r

ş i în zilele n o a s t r e . De fapt, a î n t r e p r i n s ceva m u l t m a i

î n d r ă z n e ţ , d a r ş i foar te r i scant : a aran ja t c o m p o n e n t e l e

s i s temului într-o o r d i n e l ineară , astfel că f iecare e l e m e n t

dev ine c o n s e c i n ţ a celui a n t e r i o r - conversaţ ia d e p i n d e de

presă, o p i n i a d e p i n d e d e conversaţ ie , iar a c ţ i u n e a pol i t ică

este c o n s e c i n ţ a op in ie i .

E L I H U K A T Z

î n a i n t e de t o a t e la T a r d e f rapează fantezia care mul t ip l ică

perspect ivele or ig ina le ş i s trălucite. D a r i m e d i a t d u p ă a c e e a

ni se dezvăluie u n i t a t e a şi p r o f u n z i m e a d o c t r i n e i sale. O

g â n d i r e i m p r e s i o n a n t ă î i sus ţ ine o p e r a ş i î i i m p r i m ă

direcţ ia [ . . . ] . Sociologie şi ps ihologie , d r e p t şi polit ică,

filozofie m o r a l ă şi filozofie g e n e r a l ă - T a r d e a fost, r â n d pe

r â n d , atras d e t o a t e m a r i l e p r o b l e m e ale umani tă ţ i i .

H E N R I B E R G S O N

Documents

Tarde Gabriel - Opinia Si Multimea