Tax Pocket Book Ro 2014

8/20/2019 Tax Pocket Book Ro 2014

1/104

Ediţia 2014

www.pwc.ro

Fiscalitateaîn România

Ediţie de buzunar


2/104

2. Cursuri specifice pe teme fiscale

Portofoliul nostru include speţe generale şi specice, după cum urmează:

• Principii ale impozitării naţionale

• Principii ale impozitării internaţionale

• Impozitarea întreprinzătorilor (impozit pe prot, impozit pe venit, impozite locale)

• Impozite indirecte

• Operaţiuni vamale şi taxe la Fondul pentru mediu• Aspecte scale întâlnite în practică şi îndeplinirea obligaţiilor scale

Cursuri de Fiscalitate prin programul“The Academy”

1. Programul tehnic de formare în domeniul consultanţei fiscale şi juridice

(doi ani)

The Academy at PwC este principalul centru de formare din România şi EuropaCentrală şi de Est, şi oferă o gamă largă de cursuri în domeniu şi programe de formarepersonalizate.

Programul nostru de formare este gândit la standardele înalt asociate brandului PwC, iarsesiunile de instruire vor conduse de consultanţi scali din cadrul rmei noastre, cu oexperienţă vastă în practică şi abilităţi demonstrate de prezentare şi predare.

Programul nostru cu durată de doi ani include următoarele cursuri:

• Impozit pe prot

• Contabilitate scală

• Preţuri de transfer

• Taxa pe valoarea adăugată

• Taxe vamale şi comerţ internaţional

• Accize şi taxe la Fondul pentru mediu

• Impozitarea persoanelor zice

• Procedura Fiscală

• Legislaţie scală în Uniunea Europeană


3/104

• Aspecte privind contribuţiile sociale

• Preţuri de transfer

3. Cursuri specifice pentru industrii

Portofoliul nostru include speţe generale şi specice, după cum urmează:

• Sectorul de Comerţ cu amănuntul şi bunurile de larg consum

• Industria farmaceutică

• Industria auto

• Industria energetică (petrol şi gaze naturale)• Industria nanciară şi imobiliară

• Tehnologia informaţiilor, comunicare şi divertisment

• Produse industriale

Persoană de contact:

Oana TurbureanuTelefon: +40 21 225 3655

E-mail: [email protected]


4/104

4 Fiscalitatea în România 2014 Ediţie de buzunar

Capitolul I: Impozitarea persoanelor fizice1 Impozitarea persoanelor zice 10

» Principii generale 10 » Impozitul pe venitul rezidenţilor 11 » Impozitul pe venitul nerezidenţilor 17

2 Sistemul asigurărilor sociale 19 » Principii generale 19 » Contribuţii 19

3 Autorizaţia de muncă şi documentele de şedere ale nerezidenţilor 24

Capitolul II: Impozitarea persoanelor juridice1 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului scal 282 Impozitul pe prot 28

» Principii generale 28

» Impozitul pe venitul societăţilor rezidente 28 » Impozitul pe venitul societăţilor nerezidente 453 Preţurile de transfer 504 Obligaţii declarative şi de plată pentru persoanele juridice 52

» Principii generale 52 » Certicarea declaraţiilor scale depuse la organele scale din cadrul Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală 54 » Reguli aplicabile persoanelor juridice nerezidente 54

5 Facilităţi pentru investiţii 55 » Facilităţi scale 55 » Ajutoare de stat 58 » Fonduri europene 62

6 Impozite locale şi alte impozite 65

Capitolul III: Impozitele indirecte1 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) 692 Operaţiuni vamale şi comerţ internaţional 843 Accize 88

» Produse accizabile armonizate 88 » Alte produse accizabile (Cafea) 91

4 Contribuţii la fondul pentru mediu 92

Capitolul IV: Codul de procedură fiscală1 Principii generale 942 Proceduri scale specice 95

Anexe Anexa 1

Lista Convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri 100 Anexa 2Cotele de impozit reţinut la sursă, aplicabile companiilor, conform unor Convenţiireprezentative privind evitarea dublei impuneri 101

Cuprins

Această publicaţie îşi propune să ofere o descriere generală a sistemului scal românesc.Informațiile scale incluse se bazează pe legislaţia şi practica scală în vigoare la data de 20aprilie 2014.


5/104

5Fiscalitatea în România 2014 Ediţie de buzunar

Impozitarea persoanelor fizice

• Majoritatea tipurilor de venituri realizate de persoanele zice sunt supuse cotei unice deimpozitare de 16%.

• Românii cu domiciliul în România trebuie să plătească impozit pentru veniturilerealizate în alte ţări (cu excepţia salariilor primite pentru activitatea prestată înstrăinătate, în anumite condiţii).

• Persoanele zice străine (inclusiv românii care nu au domiciliul în România) trebuie săplătească impozit în România numai pentru veniturile realizate în România. Totuşi,

persoanele zice străine pot impozitate în România şi pentru veniturile realizate înalte ţări, dacă sunt îndeplinite anumite criterii.

• Persoanele zice angajate în străinătate şi care desfăşoară activităţi dependente înRomânia trebuie să calculeze, să declare şi să plătească în ecare lună impozitul pe venitşi contribuţiile sociale, după caz, pentru veniturile salariale obţinute de la angajatoriistrăini, la nivelul cotelor de impozit pe venit şi contribuţii sociale stabilite de legislaţiaromânească în vigoare .

• Pentru angajaţii care lucrează la crearea de programe pentru calculator se pot aplica,dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, scutiri de la plata impozitului pe salariu.

• Veniturile din dividende, veniturile din premii şi veniturile din alte surse sunt supuseunui impozit nal cu reţinere la sursă, în cotă de 16%.

• Câştigurile de capital rezultate din transferul de titluri de valoare sunt impozitate cu16%, indiferent de perioada de deţinere a acestor titluri.

• Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare se impozitează în funcţie de perioada

pentru care au fost deţinute şi de valoarea acestora, iar cota impozitului variază între 1%şi 3%.

• Veniturile din dobânzile primite din România (inclusiv depozite la vedere/conturicurente) se impun prin reţinere la sursă, în cotă de 16%.

Sistemul fiscal – aspecte generale


6/104


Impozitarea persoanelor juridice

• Cota standard a impozitului pe protul companiilor este 16%.

• Microîntreprinderile sunt obligate la plata impozitului pe veniturile realizate, în cotă

de 3%.• Impozitul pe dividende este de 16% atât pentru dividendele plătite persoanelor juridice

rezidente în România, cât şi pentru dividendele distribuite companiilor nerezidente,dar, pentru cea din urmă situaţie, această cotă se poate reduce prin convenţii de evitarea dublei impuneri. Impozitul pe dividende se reduce la zero dacă beneciarul este ocompanie rezidentă într-un stat membru UE (inclusiv România) sau în SpaţiulEconomic European, care deţine, pentru o perioadă de cel puţin un an, minimum 10%din acţiunile companiei care distribuie dividendele. Beneciarul trebuie să prezintepersoanei juridice române, la momentul plăţii dividendelor, atât certicatul derezidenţă scală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă,cât şi o declaraţie pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei debeneciar, pentru aplicarea Directivei privind regimul scal comun care se aplicăcompaniilor-mamă şi lialelor acestora din diferite State Membre.

• Impozitul standard cu reţinere la sursă aplicat dobânzilor şi redevenţelor plătitenerezidenţilor este de 16%, dar această cotă se poate reduce prin aplicarea prevederilormai favorabile din convenţiile pentru evitarea dublei impuneri. Începând cu 1 ianuarie2011, aceste plăţi sunt scutite de impozitul cu reţinere la sursă, dacă beneciarul

venitului este o societate rezidentă în UE sau Spaţiul Economic European, care deţinecel puţin 25% din acţiunile persoanei juridice române pentru o perioadă neîntreruptăde minimum doi ani. Beneciarul trebuie să prezinte persoanei juridice române, lamomentul plăţii dobânzilor şi redevenţelor, atât certicatul de rezidenţă scală eliberatde către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, cât şi o declaraţie pepropria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneciar, pentruaplicarea Directivei privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzişi redevenţe efectuate între companii aliate din State Membre.

• Începând cu 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit şi companiile cotate la Bursa de ValoriBucureşti aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale deRaportare Financiară (IFRS). De asemenea, începând cu exerciţiul nanciar 2012,companiile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe opiaţă reglementată au obligaţia de a aplica IFRS la întocmirea situaţiilor nanciareanuale individuale.


7/104


Impozitele locale

Taxa pe valoarea adăugată

• În această categorie se cuprind: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pemijloacele de transport, taxele de înmatriculare/ înregistrare, taxele pentru eliberareacerticatelor/ avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de promovare şi

publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, precum şi alte taxe speciale.• Acestea se datorează de către orice persoană zică sau juridică către bugetele locale ale

comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judeţelor, dupăcaz.

• În plus, începând cu 1 ianuarie 2014, persoanele juridice sunt obligate la plata unuiimpozit pe construcţii aplicabil construcțiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul privindclasicarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor xe, altele decât cele pentrucare se datorează impozit pe clădiri. Acest impozit se calculează prin aplicarea unei cotede 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de31 decembrie a anului anterior.

• Cota standard a TVA este de 24%, iar cotele reduse de TVA sunt de 9% şi respectiv 5%.

• Regulile de stabilire a locului livrării bunurilor şi prestării serviciilor (şi implicit a loculuide taxare cu TVA) sunt armonizate integral cu prevederile Directivei 112/2006 şi aleDirectivei 8/2008 a UE privind TVA.

• Termenul-limită de facturare este data de 15 a lunii următoare celei în care s-a efectuatlivrarea/prestarea.

• Rambursarea TVA este disponibilă pentru companiile stabilite şi nestabilite în UE.


8/104


Taxa pe valoarea adăugată

Accize

• În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România aplică Tariful vamal comun alUE şi reglementările vamale ale Uniunii.

• România aplică toate acordurile de liber schimb ale UE încheiate cu terţe state.• Sunt necesare licenţe de import pentru mărfuri cum ar : uleiurile minerale, anumite

produse chimice şi arme.

• Nu există formalităţi vamale pentru bunurile cu statut comunitar (bunurile produse înUE sau cele a căror liberă circulaţie este permisă în cadrul UE).

• Pentru bunurile supuse regimurilor de perfecţionare activă şi de admitere temporară,puse ulterior în liberă circulaţie pe teritoriul UE, se plăteşte dobândă compensatorie.

• Pentru regimurile vamale suspensive, cu mici excepţii, se solicită garantarea drepturilorde import.

• România respectă reglementările comunitare cu privire la produsele accizabile„armonizate”, şi include în categoria produselor accizabile „nearmonizate” cafeaua,

autoturismele cu capacitatea cilindrică de minimum 3.000 cm3, iahturile, navele şiambarcaţiunile cu sau fără motor pentru agrement, motoarele cu o putere de peste 100CP destinate ambarcaţiunilor pentru agrement, bijuteriile din aur şi / sau din platină,confecţiile din blănuri naturale, armele de vânătoare şi armele de uz personal, precumşi muniţia aferentă.

• Accizele devin exigibile la momentul eliberării pentru consum a produselor accizabile.

• Produsele accizabile pot produse, transformate, recepţionate şi deţinute în regim

suspensiv de la plata accizelor numai într-un antrepozit scal, pentru care trebuieobţinută aprobarea prealabilă a autorităţilor scale competente. Produsele accizabileexpediate din alte state membre UE pot primite în regim suspensiv de la plataaccizelor şi de către destinatari înregistraţi.


9/104


Contribuţiile de mediu

Codul de procedură scală

• România respectă reglementările comunitare cu privire la obligațiile de mediu şi aplicăprincipiile „poluatorul plătește” şi „responsabilitatea producătorului”.

• Contribuțiile datorate la Fondul pentru mediu se aplică în funcție de activitățile„poluante” desfășurate de operatorii economici.

• Principalele contribuții de mediu depind de respectarea obligaţiilor de gestionare adeşeurilor de ambalaje, anvelope, uleiuri, precum şi emisiilor poluante din surse xe, vânzării deşeurilor feroase şi neferoase etc.

• Producătorii / importatorii / exportatorii de echipamente electrice şi electronice(„EEE”), baterii şi acumulatori („B/A”) au obligația de a se înregistra la Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului.

• Ordonanţa nr. 92/2003 privind Codul de procedură scală („Codul de procedurăscală”) reglementează principalele instituţii procedural scale care guverneazăprocedura de stabilire, colectare şi restituire a impozitelor, taxelor şi a oricăror altor

contribuţii datorate de către contribuabili la bugetul de stat sau local sau datoratecontribuabililor;

• Codul de procedură scală instituie principiile generale, precum şi procedurile specialeaplicabile procedurii de aministrare a impozitelor şi taxelor;

• Codul de procedură scală reglementează procedura contestării actelor administrativscale tipice sau asimilate, precum şi reguli specice cu privire la suspendareaexecutării silite a creanţelor scale şi la suspendarea executării unui act administrativscal.


10/104


1. Impozitarea persoanelor fizice

1.1 Principii generale

Cota unică de impunere este de 16%.

Anul scal este anul calendaristic.

Persoanele fizice sunt considerate rezidenţi fiscali români dacă:

a. au domiciliul în România, sau

b. au centrul intereselor vitale în România, sau

c. sunt prezente zic în România timp de peste 183 de zile pe parcursul oricărui interval de12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Cetăţenii români domiciliaţi în România se supun impozitării asupra veniturilor realizate înalte ţări (cu excepţia salariilor pentru munca desfăşurată în străinătate, în anumite condiţii).

Rezidenţii români – persoane zice cu domiciliul în România care devin rezidenţi ai unui statcu care România nu are încheiată o Convenţie de evitare a dublei impuneri – sunt încontinuare taxabili în România pentru veniturile din orice sursă (atât din România, cât şi dinstrăinătate) pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea de rezidenţă, precum şipentru următorii trei ani calendaristici.

Persoanele zice române cu domiciliul în afara României şi persoanele zice străine,indiferent de locul în care îşi au domiciliul, sunt supuse impozitării în România în primul ande prezenţă, numai pentru veniturile realizate în România. Începând cu cel de-al doilea an deprezenţă, aceste persoane care au îndeplinit unul dintre criteriile b. sau c. de rezidenţădatorează impozit pentru veniturile din orice sursă. Cu toate acestea, trebuie avute în vedereprevederile Convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri, unde este cazul.

Persoanele zice care sosesc în / pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 zileau obligaţia de a completa şi depune un chestionar ce are scopul de a stabili rezidenţa scală a

acestora.

Capitolul I: Impozitarea persoanelor

fizice


11/104


1. 2 Impozitul pe venitul rezidenţilor

Tipuri de venit şi cotele de impozit corespunzătoare

Venituri din salariiSalariul constituie veniturile în bani şi / sau în natură primite de o persoană zică înbaza unui contract de muncă, şi este impozitat la cota unică de 16%.

Veniturile asimilate salariilor cuprind, printre altele, indemnizaţiile plătite conformclauzelor de ne-concurenţă şi sumele reprezentând plăţi compensatorii. Beneciile înnatură impozabile includ: tichetele de masă, tichetele-cadou, tichetele de creşă,tichetele de vacanţă, utilizarea în scop personal a maşinii şi telefonului de serviciuetc. Totodată, indemnizaţiile de administrator, sumele primite de membrii AdunăriiGenerale a Acţionarilor / Asociaţilor şi ai Consiliului de Administraţie, de membriidirectoratului şi ai Consiliului de Supraveghere sunt asimilate salariilor.

Sunt considerate contribuabili următoarele persoane:

• angajaţii companiilor româneşti (şi administratorii remuneraţi în baza contractelorde mandat), ai sucursalelor şi reprezentanţelor companiilor străine; angajatorul areobligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze impozitele pe salarii, lunar.

• nerezidenţii care desfăşoară activităţi în România în baza unui contract de muncă cuun angajator străin; aceştia sunt obligaţi să depună o declaraţie de venit lunară şi săplătească impozitul pe venit lunar pentru salariul obţinut de la angajatorul dinstrăinătate.

Venituri din activităţi independente

Veniturile din activităţi independente sunt impozitate la cota unică de 16% (contribuţiilesociale obligatorii sunt deductibile) şi cuprind, printre altele:

• veniturile din activităţi liber-profesioniste (este necesară autorizaţie), inclusiv venituri din exercitarea profesiilor liberale;

• veniturile din drepturile de proprietate intelectuală.

Activităţi liber-profesioniste

Veniturile din activităţi liber-profesioniste sunt impozitate pe baza intrărilor din registrelecontabile în partidă simplă pe care sunt obligate să le ţină persoanele care realizeazăactivităţi independente. Pentru a calcula venitul net, din venitul brut se scad cheltuieliledeductibile.


12/104


Pentru liber-profesionişti, sunt nedeductibile următoarele: amenzile, penalităţile de întârziere (altele decât penalităţile contractuale), donaţiile şi alte cheltuieli care depăşesclimitele prevăzute de legea actuală.

Există de asemenea alternativa ca anumite categorii de liber-profesionişti să e impozitaţipe baza unei norme de venit xe anuale, comunicate în ecare an de administraţiilelocale.

Liber-profesioniştii care realizează venituri din activităţi independente trebuie săefectueze în cursul anului scal plăţi trimestriale anticipate în contul impozitelor datorate(până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din ecare trimestru). Excepţie fac liber-profesioniştii care obţin venituri în baza unor contracte de agent, pentru care beneciariiacestor activităţi au obligaţia reţinerii impozitului.

Drepturile de proprietate intelectuală

Plătitorii de redevenţe / venituri din cesiunea de drepturi de proprietate intelectualătrebuie să calculeze, să reţină şi să plătească o cotă de 10% impozit anticipat.

Beneciarii acestor venituri includ aceste sume în declaraţia anuală privind venitulrealizat, pe baza căreia autoritatea scală stabileşte suma impozitului nal (cota nală deimpozitare este de 16%).

Baza impozabilă pentru veniturile aferente drepturilor de proprietate intelectuală oreprezintă venitul brut, din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii (reţinute deplătitorul de venit) şi o cotă forfetară echivalentă cu 20% din venitul brut. În cazul

veniturilor din crearea unor lucrări de artă monumentală, se admite o cheltuialădeductibilă egală cu 25% din venitul brut.

De asemenea, se poate opta (încă de la încheierea contractului) pentru reţinerea la sursăa unui impozit nal de 16% perceput asupra venitului brut.

Venituri din chirii

Venitul brut anual reprezintă venitul obţinut de proprietari în cursul anului, în funcţie deprevederile contractului de închiriere înregistrat la autorităţile scale române.

Venitul net impozabil se determină prin deducerea cotei de cheltuieli de 25% din venitulbrut, şi este impozitat la cota unică de 16%.

Persoanele care realizează acest tip de venit trebuie să efectueze plăţi trimestrialeanticipate în cursul anului scal. Fac excepţie de la această prevedere persoanele care


13/104


obţin venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietatepersonală. Venitul obţinut de contribuabili din mai mult de cinci contracte de închiriere,şi respectiv din închirierea în scop turistic a mai mult de cinci camere din locuinţaproprietate personală, este considerat venit din activităţi independente şi va impozitat

corespunzător.

Persoanele care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate înlocuinţe proprietate personală cu o capacitate de cazare cuprinsă între una şi cinci cameredatorează impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit, iar plata acestuia se face îndouă rate anuale (până la data de 25 iulie inclusiv, şi respectiv 25 noiembrie inclusiv),impozitul ind nal. Pentru aceste persoane există posibilitatea de a determina impozitulpe venit în sistem real. În această situaţie impozitul plătit în cursul anului va constitui platăanticipată în contul impozitului anual datorat.

Persoanele care realizează venituri din închirierea în scop turistic a peste cinci cameresituate în locuinţe proprietate personală cu o capacitate de cazare mai mare de cinci camere

vor determina venitul net anual în sistem real în baza datelor din contabilitatea în partidăsimplă, şi vor datora impozit sub formă de plăţi anticipate ce vor plătite în două rate.Ulterior, aceste persoane vor depune declaraţia privind venitul realizat, în baza căreia se vaefectua regularizarea privind impozitul anual datorat.

Venituri din pensiiPensiile sunt impozabile la cota unică de 16% pentru sumele ce depăşesc 1.000 lei pe lună.

Contribuţiile sociale obligatorii sunt deductibile la calculul impozitului în România.

Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

Următoarele activităţi sunt considerate activităţi agricole:

• Cultivarea produselor agricole vegetale;

• Exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi şi altele asemenea;

• Creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv vânzarea produselor de origine animală, înstare naturală.

Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi vânzareaproduselor specice fondului forestier naţional şi a amenajărilor piscicole.

Veniturile din activităţi agricole obţinute din valoricarea produselor în stare naturală sestabilesc pe baza normei de venit, aplicându-se cota unică de 16% venitului impozabil;


14/104


termenele de plată a impozitului sunt 25 octombrie şi respectiv 15 decembrie.

Veniturile obţinute din valoricarea produselor în orice altă stare decât cea naturală, precumşi veniturile din silvicultură şi piscicultură, sunt considerate venituri din activităţi

independente.

În anumite limite stabilite de lege, veniturile din activităţile agricole sunt neimpozabile.

Venituri din premii

Impozitul pe veniturile din premii este reţinut la sursă, ind stabilit prin aplicarea unei cotede 16% asupra sumelor de peste 600 lei achitate pentru ecare premiu.

Venituri din investiţiiDividendele sunt impozitate la cota unică de 16%.

Veniturile sub formă de dobânzi sunt impozitate în cotă de 16%, impozitul ind nal.Câştigurile de capital sunt impozitate după cum urmează:

• câştigul net din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorilemobiliare - în cazul societăţilor închise - se impune la o cotă de 16%. Obligaţia declarării

venitului prin declaraţia anuală de venit realizat, şi a plăţii impozitului, revine

contribuabilului - persoana zică;

• câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen se impune la o cotă de16% la ecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contulimpozitului anual datorat;

• în cazul câștigurilor din transferul valorilor mobiliare în societăţile închise şi al părţilorsociale în societăţile cu răspundere limitată, obligaţia calculării, reţinerii şi virăriiimpozitului pe venit (pe baza contractului dintre părţi) revine cumpărătorului, la

momentul tranzacţiei;

• pierderea netă anuală din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât părţilesociale şi valorile mobiliare, se poate reporta până la şapte ani scali consecutivi;

• 16% impozit pe câştigurile realizate de acţionari din lichidarea societăţilor; obligaţiacalculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit revine persoanei juridice.


15/104


Venituri din tranzacţii imobiliare

Veniturile din transferul de proprietăţi imobiliare deţinute pentru o perioadă mai mică detrei ani se impozitează astfel:

• pentru valori de până la 200.000 lei inclusiv, impozitul pe venit este de 3%;

• pentru valori mai mari de 200.000 lei, impozitul pe venit este de 6.000 lei + 2% dinsuma ce depăşeşte 200.000 lei.

Veniturile din transferul de proprietăţi imobiliare deţinute pentru o perioadă mai mare detrei ani se impozitează astfel:

• pentru valori de până la 200.000 lei, impozitul pe venit este de 2%;

• pentru valori mai mari de 200.000 lei, impozitul pe venit este de 4.000 lei + 1% dinsuma ce depăşeşte 200.000 lei.

Nu se plăteşte impozit pe venit pentru proprietăţile dobândite în baza unor legi speciale,pentru actele de donaţie între rude de până la gradul trei, între soţi şi în cazul moştenirilor,cu condiţia ca respectivele proceduri juridice să e nalizate în cel mult doi ani (se percepeun impozit pe venit de 1% dacă procedura nu este nalizată în acest termen).

Impozitul pe venit plătit pentru transferul de proprietate se va calcula la valoarea declaratăde părţi în documentele de transfer şi se va reţine de către notarul public. Dacă valoareadeclarată de părţi este mai mică decât valoarea estimată stabilită în expertiza executată deCamera Notarilor Publici, impozitul pe venit se va calcula la valoarea de referinţă, cuanumite excepții. Impozitul va virat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fostreţinut.

Venituri din jocuri de noroc

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se stabileşte prin aplicarea unei cote de 25%

asupra venitului net.

Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este nal. Venitul net este suma caredepăşeşte valoarea de 600 lei achitată de acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.

Accesul în locaţiile autorizate este posibil numai pe baza unui bilet de intrare valabil pentru24 de ore, în intervalul orar 8:00-8:00, taxa de acces ind de 20 lei pentru jocurile de noroccaracteristice activităţii cazinourilor, respectiv 5 lei pentru jocurile de noroc de tip slot-machine.


16/104


Alte venituri

Obligaţia calculului, reţinerii şi virării impozitului (16%) îi aparţine plătitorului de venit,impozitul ind nal.

În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de venituri impozabile (lista neindexhaustivă):

• primele de asigurări achitate de plătitor în beneciul unei persoane care nu are o relaţiede muncă cu plătitorul primei de asigurări;

• câştigurile de la societăţile de asigurări în urma încheierii unui contract de asigurări între părţi privind „tragerile de amortizare”;

• veniturile acordate persoanelor zice pensionari, foşti salariaţi, sub formă de reduceri laachiziţia de bunuri, servicii şi alte drepturi, conform clauzelor din contractul de muncăsau în baza unor legi speciale;

• venitul realizat de persoane zice sub formă de onorarii pentru servicii de arbitrajcomercial etc.

Venituri neimpozabile

Principalele categorii de venituri neimpozabile sunt:

• indemnizaţia pentru concediul de maternitate, riscul maternal şi creşterea copilului,concediul plătit din fondul asigurărilor de sănătate;

• ajutorul acordat pentru creşterea copilului;

• salariile obţinute de persoanele cu handicap grav sau accentuat;

• sumele sau avantajele primite de persoane zice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul scal în statul respectiv; fac excepţie

veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator rezident în România saucare are sediul permanent în România, care sunt impozabile numai dacă România aredrept de impunere;

• avantajele sub forma planurilor cu opţiune de cumpărare de acţiuni, (Stock Option Plan) în momentul acordării şi exercitării acestora;

• indemnizațiile şi orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați pe perioadadelegaţiilor / detaşărilor, în limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul din

instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şicazare;


17/104


• venitul salarial legat de conceperea şi crearea de software (trebuie îndeplinite anumitecriterii, atât de către angajator, cât şi de către angajat);

• sponsorizări şi donaţii;

• moşteniri;

• veniturile din vânzarea bunurilor mobile din patrimoniul personal (cu excepţia celorconsiderate „câştiguri de capital”).

Deduceri la calculul impozitului pe venit

Pentru funcţia de bază, în vederea calculării venitului impozabil din salariu, din venitul brutse vor deduce următoarele sume:

• contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, datorate potrivit legii, cu respectareaprevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor / acordurilor privind coordonareasistemelor de securitate socială la care România este parte;

• deducerea personală calculată conform legii;

• contribuţiile la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislația în materie, laschemele de pensii facultative clasicate astfel - în conformitate cu legislaţia privindpensiile facultative - de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către

entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținândSpațiului Economic European, în limita echivalentului în lei al sumei de 400 de euroanual;

• cotizaţia sindicală.

Pentru ecare dintre funcţiile secundare, venitul impozabil este calculat ca diferenţa dintre venitul brut şi obligaţiile de asigurări sociale, datorate potrivit legii, cu respectareaprevederilor Uniunii Europene sau ale convențiilor / acordurilor privind coordonareasistemelor de securitate sociala la care România este parte, deducerea personală neindaplicabilă.

Contribuabilii pot hotărî direcţionarea în scopuri caritabile (sponsorizări) a până la 2% dinimpozitul pe venit anual datorat.

1.3 Impozitul pe venitul nerezidenţilor

Veniturile realizate de persoanele nerezidente din activităţi desfăşurate în România suntimpozabile în România în general cu o cotă de 16%, cu anumite excepții. Excepții apar şi în

cazurile în care impozitul este eliminat sau redus conform prevederilor unei Convenţiipentru evitarea dublei impuneri.


18/104


Veniturile realizate din România cuprind, printre altele, următoarele:

• venituri obţinute din activităţi independente desfăşurate în România;

• venituri obţinute din activităţi dependente desfăşurate în România;• alte tipuri specice de venituri realizate din România.

Următoarele reprezintă venituri impozabile obţinute din România de nerezidenţi:

• dividendele, dobânzile, redevenţele sau comisioanele de la un rezident;

• dobânzile, redevenţele sau comisioanele de la un nerezident care are un sediupermanent în România, dacă dobânda / redevenţa / comisionul este o cheltuială a

sediului permanent;

• veniturile din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România;

• veniturile reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea deadministrator, fondator sau membru al Consiliului de Administraţie al unei persoane

juridice române;

• veniturile din servicii prestate în România şi în afara României, mai puţin transportulinternaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

• veniturile din profesii independente desfăşurate în România;

• veniturile din pensii ce depăşesc plafonul lunar (1.000 lei);

• veniturile din premii acordate la concursuri organizate în România;

• veniturile obţinute la jocurile de noroc practicate în România (acest tip de venit, ca şi încazul persoanelor rezidente, este impozitat cu 25%);

• veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române;• veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România;

• veniturile unei persoane juridice străine, obţinute din proprietăţi imobiliare situate înRomânia, sau din transferul titlurilor de participare;

• veniturile unei persoane zice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependentădesfăşurată în România;

• veniturile unei persoane zice nerezidente, obţinute din transferul titlurilor de valoaredeţinute la o persoană juridică română;


19/104


• veniturile obţinute de nerezidenţi dintr-o asociere constituită în România, inclusivdintr-o asociere a unei persoane zice nerezidente cu o microîntreprindere;

• veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la duciar la beneciarul

nerezident în cadrul operaţiunii de ducie.Persoanele zice nerezidente care realizează câştiguri de capital în România se supunaceluiaşi tratament scal aplicabil pentru veniturile realizate de rezidenţii români. În funcţiede detaliile tranzacţiei, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit pentrucâştigurile realizate din vânzarea de acţiuni poate reveni e dobânditorului, ebeneciarului venitului. Persoanele nerezidente pot numi un reprezentant sau un agentscal român pentru îndeplinirea acestor cerinţe.

Veniturile din tranzacţii cu proprietăţi imobiliare se impozitează în cotele aplicabile şirezidenţilor. În cazul existenţei unei Convenţii de evitare a dublei impuneri între România şistatul de rezidenţă al persoanei zice, beneciarul nerezident poate să aplice prevederile maifavorabile din respectiva convenţie, dacă prezintă plătitorului de venit certicatul derezidenţă scală.

2. Sistemul asigurărilor sociale

2.1 Principii generaleÎn România, toţi angajatorii şi angajaţii, precum şi alte categorii de persoane, suntcuprinşi în categoria contribuabililor la sistemul de asigurări sociale de stat.

2.2 Contribuţii

Contribuţii sociale datorate pentru venitul din salarii

Persoanele care realizează venituri din salarii sunt contribuabili ai sistemelor deasigurări sociale din România, exceptând situaţiile prevăzute în regulamentele

europene de coordonare a sistemelor de securitate socială sau în convenţiile îndomeniul securităţii sociale pe care România le-a încheiat cu state din afara SpaţiuluiEconomic European.

Contribuţiile sociale datorate de angajatori şi angajaţi se aplică asupra unor baze decalcul, care pot plafonate conform prevederilor Codului scal. Cotele de contribuţiipot modicate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sau prin legeabugetului de stat. Pentru anul 2014, contribuţiile sociale au fost stabilite după cumurmează:


20/104


Contribuţiile angajaţilor

• Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS): 10,5%

• Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj: 0,5%;

• Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 5,5%.

Pentru anul 2014, din contribuţia totală de asigurări sociale (CAS), 4,5% sedirecţionează automat către fondurile de pensii administrate privat. Baza lunară decalcul al contribuţiilor sociale individuale o reprezintă câştigul brut realizat dinactivităţi dependente, în ţară şi în străinătate.

Plafon: baza de calcul pentru contribuţia individuală lunară de asigurări sociale (CAS)

este plafonată la nivelul a de cinci ori câştigul salarial mediu brut pe ecare loc derealizare a venitului; pentru anul 2014, câştigul salarial mediu brut este 2.298 lei /lună.

Contribuţiile angajatorilor

• Contribuţia de asigurări sociale: 20,8%; 25,8%; 30,8% în funcţie de condiţiile demuncă (plafonată);

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate: 5,2%;

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate: 0,85%(plafonată);

• Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: 0,25%;

• Contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj: 0,5%;

• Contribuţia de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale:0,15% - 0,85%, diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă.

Baza lunară de calcul reprezintă suma veniturilor salariale brute realizate depersoanele zice rezidente şi nerezidente, în baza unui contract de muncă (sau a unuiraport de serviciu sau statut special), corectată cu excepțiile prevăzute de lege, precumşi alte venituri asimilate salariilor (remuneraţiile administratorilor / directorilor cucontract de mandat etc.).

Plafon: baza de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale este plafonată la nivelulprodusului dintre numărul asiguraţilor şi valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu

brut lunar.


21/104


Contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj, precum şi celedatorate de angajator, rămân neplafonate, aplicându-se la bazele de calculcorespunzătoare, reglementate de Codul scal.

Baza lunară pentru calculul contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurărisociale de sănătate datorate de angajatori este plafonată la nivelul a 12 salarii minimebrute pe ţară, garantate în plată, înmulţite cu numărul lunar de asiguraţi (salariulminim brut pe ţară garantat în plată începând cu ianuarie 2014 este de 850 lei / lună şi

va creşte la 900 lei / lună de la 1 iulie 2014).

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale variază între0,15% şi 0,85%, în funcţie de categoria de risc. Criteriile de stabilire a categoriilor derisc sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

Începând cu anul 2011 a fost introdusă obligativitatea depunerii unei declaraţii unice(Declaraţia 112), pentru persoanele zice şi juridice care au calitatea de angajator saude entitate asimilată angajatorului, aşa cum sunt acestea denite de Codul scal.

Pentru a asigura declararea contribuţiilor sociale aferente veniturilor din salariiobţinute din străinătate pentru activităţi desfăşurate în România, începând cu 2012declaraţia unică (Declaraţia 112) trebuie depusă şi de persoanele zice care obţin astfelde venituri, dacă a fost încheiat un acord cu privire la declararea şi plata contribuţiilor

sociale între persoana care obţine astfel de venituri şi angajatorul său nerezident. Încazul în care un astfel de acord nu a fost încheiat, obligaţia depunerii declaraţiei unicerevine angajatorului nerezident.

Depunerea declaraţiei 112 nu este necesară în cazul în care pentru veniturile salarialeobţinute din străinătate nu sunt datorate contribuţii sociale în România potrivitregulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială sauconvenţiilor pe care România le-a încheiat în domeniul securităţii sociale cu state dinafara Spaţiului Economic European.

Angajatorii calculează şi reţin contribuţiile salariale la momentul plăţii salariilor.Contribuţiile la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat se plătesc pânăla data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.Neplata intenţionată a acestor contribuţii reţinute la sursă, în termen de 30 zile de laaceastă dată, constituie infracţiune şi se sancţionează corespunzător.


22/104


Contribuţii sociale datorate pentru venitul din activităţi independente

Persoanele care realizează venituri impozabile din activităţi independente (altele decâtcele cu reținere la sursă) datorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale în cotă de31,3%, precum şi contribuţii individuale de asigurări sociale de sănătate în cotă de5,5%. În cazul în care veniturile din activităţi independente sunt obţinute în baza unuicontract de agent, obligaţia reținerii şi virării contribuţiilor revine plătitorului de venit.

Baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale poate aleasă de către individ întrelimita minimă şi cea maximă prevăzută în legislaţie: venitul asigurat nu poate sub35% din câştigul salarial mediu brut, sau peste cinci ori nivelul câştigului salarialmediu brut / lună aplicabil în anul în curs.

Contribuţiile pentru asigurări sociale nu se datorează pentru veniturile din activităţiindependente dacă persoana în cauză obţine alte venituri (de exemplu, venituri dinsalarii) pentru care se plătesc contribuţii de asigurări sociale, sau dacă obţine venituridin pensii sau din indemnizaţii de şomaj.

Baza de calcul a contribuţiilor de asigurări de sănătate este venitul brut obţinut dinactivităţi independente din care se scad cheltuielile suportate; în cazul în care venituldin activităţi independente este singurul venit pentru care se percep contribuţii deasigurări sociale de sănătate, această bază de calcul nu poate mai mică decât salariul

minim brut pe ţară.

Atât contribuţiile de asigurări sociale cât şi contribuţiile de asigurări sociale de sănătatese plătesc trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 din ultima lună a ecăruitrimestru.

Contribuţiile sociale datorate pentru venitul din drepturi de proprietateintelectuală

Pentru aceste venituri,în regim de reținere la sursă a impozitului (altele decât cele lacare impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidăsimplă) se percep contribuţii individuale de asigurări sociale şi contribuţii individualede asigurări sociale de sănătate.

Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale este limitată la decinci ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilorsociale de stat şi aprobat anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate pentruaceste venituri se calculează, reţin şi virează de către plătitorul de venit, până la data de25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.


23/104


Modalitatea de stabilire a bazei de calcul pentru contribuţiile sociale individuale este: venitul brut minus cota de cheltuială (20% sau 25%), în cazul veniturilor din valoricarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală.

Persoanele care contribuie deja la sistemul de asigurări sociale de sănătate (deexemplu, persoanele care obţin venituri din activităţi independente, salarii, pensii) şi lasistemul de asigurări sociale (de exemplu, în baza unui contract de muncă) suntexceptate de la plata acestor contribuţii pentru veniturile din drepturi de proprietateintelectuală.

Persoanele care obţin venituri din valoricarea drepturilor de proprietate intelectualănu au obligaţia de a contribui la sistemul de asigurări pentru şomaj.

Contribuţiile sociale datorate pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor

Pentru aceste venituri se percepe contribuţia individuală de asigurări sociale desănătate.

Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate maimare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor nu se datorează contribuția de

asigurări sociale.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru alte venituri

Persoanele care realizează alte venituri impozabile (de exemplu, dividende, premii saucâştiguri din jocuri de noroc, venituri din alte surse) au obligaţia de a plăti contribuţiiindividuale de asigurări de sănătate în cotă de 5,5% pentru întregul venit obţinut dinaceste surse, cu excepţia cazului în care obţin alte venituri pentru care se percepcontribuţii de asigurări sociale de sănătate (de exemplu, venituri din salarii, venituridin activităţi independente obținute de persoanele zice autorizate să desfășoareactivităţi economice), sau venituri din pensii ori indemnizaţii de şomaj. Baza de calculpentru contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate nu poate mai micădecât câştigul salarial minim brut aplicabil.

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate este calculată de către autorităţilescale pe baza venitului declarat de persoana care realizează venitul sau pe bazadeclarației privind calcularea şi reținerea impozitului pentru ecare beneciar de venit,şi trebuie achitată anual, în termen de 60 de zile de la data la care este comunicată

decizia de impunere.


24/104


Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care nurealizează venituri

Persoanele care nu realizează venituri impozabile au obligaţia achitării contribuţiilorindividuale de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5% aplicabilă asupra câştiguluisalarial minim brut, dacă aceste persoane au domiciliul în România şi nu sunt exceptatede la această obligaţie în baza regulamentelor europene de coordonare a sistemelor desecuritate socială sau a convenţiilor în domeniul securităţii sociale pe care România le-a

încheiat cu state din afara Spaţiului Economic European, sau nu se încadrează încategoriile de persoane care beneciază de asigurare de sănătate fără plata contribuției.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a preluat în 2012 competenţa deadministrare a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele zice care

realizează venituri din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură,piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, cedarea folosinței bunurilor,precum şi a celor datorate de persoanele zice care realizează alte venituri şi depersoanele care nu realizează venituri.

3.Autorizaţia de muncă şi permisele de şedere alecetăţenilor străini

Dreptul de muncă pentru cetăţenii din SEE şi Confederaţia ElveţianăCetăţenii din Spaţiul Economic European (SEE) şi Confederaţia Elveţiană care lucrează

în România în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator din România sau în regim de detaşare nu au obligaţia de a obţine autorizaţie de muncă; aceste persoaneau acces liber pe piaţa de muncă locală.

În cazul lucrătorilor detaşaţi există o procedură de noticare a autorităţilor cu atribuţii în domeniul muncii asupra detaliilor detaşării, procedură aată în sarcina angajatoruluistrăin.

Autorizaţia de muncă

Ca regulă generală, străinii care lucrează în România trebuie să obţină o autorizaţie demuncă anterior începerii activităţii.

Prin „străin” se înţelege o persoană care nu are cetăţenie română, cetăţenia unui alt statmembru al SEE ori al Confederaţiei Elveţiene.

Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot acordate străinilor sunt următoarele:autorizaţie de muncă pentru lucrători permanenţi, pentru lucrători detaşaţi, pentru


25/104


lucrători sezonieri, pentru lucrători stagiari, pentru lucrători transfrontalieri, pentrulucrători înalt calicaţi, precum şi autorizaţie nominală de muncă.

În anumite circumstanţe, unele categorii de străini îşi pot desfăşura activitatea în

România fără a obţine în prealabil o autorizaţie de muncă, de exemplu: cetăţeniistrăini, membri de familie ai cetăţenilor români, cetăţenii străini angajaţi ai unorcompanii din state membre SEE sau din Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România.

Şi în privinţa cetăţenilor străini detaşaţi în România există o procedură de noticare aautorităţilor cu atribuţii în domeniul muncii asupra detaliilor detaşării. Aceastăprocedură este în sarcina angajatorului român.

Tipul relaţiei de muncă poate modica substanţial obligaţiile scale şi de asigurări

sociale. Mai exact, străinii care desfăşoară activităţi în România în baza unui contractde muncă încheiat cu un angajator din România sunt obligaţi la plata impozitului pe

venit şi a contribuțiilor sociale, pentru valoarea totală a veniturilor salariale primite înRomânia, cu excepțiile prevăzute de legislaţia aplicabilă. Străinii detaşaţi în Româniapot benecia de drepturi de detaşare (unele cu tratament scal favorabil) conformlimitelor / excepţiilor stabilite prin legislaţia internă şi / sau prin reglementările UniuniiEuropene în domeniul imigraţiei şi al coordonării sistemelor de securitate socială.

Autorizaţia de muncă pentru lucrători permanenţiÎn vederea obţinerii unui drept de muncă necesar încheierii unui contract de muncălocal între un străin şi o societate din România, străinul trebuie să obţină, în prealabil, oautorizaţie de muncă şi viza de lungă şedere aferentă, cu excepţiile prevăzute de lege.

Autorizaţia de muncă pentru lucrători înalt calificaţi

Acest tip de autorizaţie se poate acorda lucrătorilor străini care pot încadraţi în muncăpe baza unui contract de muncă local, cu respectarea unor cerinţe speciale cu privire lasalariu, durata contractului, dovedirea unor calicări profesionale superioare etc.Şederea în România a posesorului unei astfel de autorizaţii se face pe baza unei Cărţialbastre a UE.

Autorizaţia de muncă pentru lucrători detaşaţi

Străinii pot detaşaţi în România de companii cu sediul în state terţe, în baza unuicontract de prestări servicii sau în cadrul aceluiaşi grup de companii. Detaşarea sepoate face pentru cel mult 12 luni într-o perioadă de cinci ani şi implică existenţa unuicontract de muncă încheiat între detaşat şi compania care dispune detaşarea.


26/104


În vederea obţinerii dreptului de muncă în România în calitate de detaşat, străinultrebuie să obţină în prealabil o autorizaţie de muncă pentru detaşare şi o viză de lungăşedere corespunzătoare (cu excepţiile prevăzute de lege).

Documentele de şedereDocumentele care conrmă dreptul de şedere pe teritoriul României sunt: certicatulde înregistrare privind stabilirea rezidenţei, cartea de rezidenţă, permisul de şedere şi„Cartea albastră a UE” (Blue Card).

Numărul de înregistrare fiscală

Cetăţenii străini precum cei din Spaţiul Economic European (SEE) şi ConfederaţiaElveţiană care realizează venituri pe teritoriul României şi care nu sunt obligaţi să

obţină un permis de şedere sau respectiv un certicat de înregistrare, dar au obligaţiiscale în România, trebuie să solicite înregistrarea scală în România prin intermediulunui agent scal sau reprezentant scal, în vederea obţinerii unui număr de înregistrarescală.

Codul numeric personal atribuit de Inspectoratul General pentru Imigrări competentodată cu permisul de şedere al străinilor, respectiv certicatul de înregistrare pentrucetăţenii din SEE şi Confederaţia Elveţiană, este folosit ca număr de identicare scalădupă ce este înregistrat la autorităţile scale române.

Străinii şi cetăţenii din SEE şi Confederaţia Elveţiană care desfăşoară activităţidependente în România pot avea:

• contract de muncă încheiat cu angajatorul străin (detaşare);

• contract de muncă încheiat cu angajatorul din România.

Şederea legală în România a persoanelor din SEE şi Confederaţia Elveţiană şi a

membrilor de familie ai acestora care nu sunt cetăţeni ai SEE / ConfederaţieiElveţiene

Cetăţenii din SEE şi Confederaţia Elveţiană pot intra şi rămâne în România pentru operioadă de până la trei luni fără obligaţia obţinerii documentelor de şedere(certicatelor de înregistrare). După depăşirea acestei perioade, pentru a benecia deun drept de rezidenţă pe teritoriul României aceștia trebuie sa obţină un „certicat de

înregistrare”. Acesta se poate obţine în 24 de ore de la data solicitării şi are o valabilitatede până la cinci ani. Certicatele de înregistrare se obţin în funcţie de scopul şederiistrăinilor în România (de exemplu, angajare, detaşare sau mijloace de întreţinere etc.).


27/104


Membrii de familie ai persoanelor din SEE şi Confederaţia Elveţiană, care nu suntcetăţeni SEE sau ai Confederaţiei Elveţiene, se supun altor formalităţi privind şederea

în România, după cum urmează:

• obţinerea unei vize de intrare în România, dacă este cazul; şi

• obţinerea unei cărţi de rezidenţă, în cazul în care şederea în România depăşeştetrei luni.

Şederea legală în România pentru cetăţenii străini

În general, cetăţenii străini a căror şedere în România depăşeşte 90 de zile într-operioadă de şase luni trebuie să obţină un permis de şedere temporară (există puţineexcepţii aplicabile).

Permisul de şedere temporară se solicită, după ce anterior a fost obţinută o viză delungă şedere corespunzătoare de la misiunea diplomatică a României din străinătate(de regulă, din ţara de reşedinţă sau ţara de domiciliu). Cetăţenii din SUA, Canada,Japonia sunt scutiţi de obţinerea vizei de lungă şedere în România.

Documentele necesare pentru obţinerea vizei de lungă şedere şi a permisului de şederediferă în funcţie de scopul şederii străinilor în România.

Cetăţenii străini angajaţi ai unei societăţi cu sediul în România sau detaşaţi la osocietate cu sediul în România pot obţine viza de lungă şedere aferentă şi ulteriorpermisul de şedere temporară, doar dacă le-a fost eliberată în prealabil o autorizaţie demuncă aferentă (cu câteva excepţii).

Unul dintre tipurile de permise de şedere temporare eliberate de către autorităţile dinRomânia (pentru lucrători înalt calicaţi) este „Cartea albastră a UE” (Blue Card).

Printre avantajele conferite de „Cartea albastră a UE” posesorului său este posibilitateacumulării perioadelor de şedere în diferite State Membre în vederea îndepliniriicondiţiilor pentru obţinerea calităţii de rezident pe termen lung.

Obţinerea calităţii de rezident pe termen lung de către un cetăţean străin şi implicit apermisului de şedere pe termen lung depinde de îndeplinirea unor condiţii legate înprincipal de durata şederii în România a acestuia sau valoarea investiţiei sale.


28/104


Capitolul II: Impozitarea persoanelor

juridice

1.Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului

Conform principiului prevalenţei economicului asupra juridicului, autoritățile scalepot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are scop economic sau să reclasice otranzacție pentru a-i reecta conținutul economic.

Tranzacții artificiale

Începând cu 1 februarie 2013, s-a introdus noțiunea de tranzacții articiale. Printranzacţii articiale se înţelege tranzacţiile care nu au un conţinut economic şi carenu pot utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopulesenţial al acestora ind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje scale carealtfel nu ar putea acordate.

Tranzacțiile articiale nu vor considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare alconvenţiilor de evitare a dublei impuneri.

2.Impozitul pe profit

2.1 Principii generale

Teritorialitatea

O societate este considerată rezidentă scal în România dacă are în această ţară sediulsocial înregistrat sau locul de exercitare a conducerii efective.

Entităţile supuse impozitului pe profit

• Persoanele juridice române;

• Persoanele juridice străine care îşi desfăşoară activitatea în România prinintermediul unui sediu permanent;


29/104


• Persoanele juridice străine care obţin venituri din sau în legătură cu proprietăţiimobiliare situate în România, sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participaredeţinute la o persoană juridică română;

• Persoanele juridice şi zice străine care desfăşoară activitate în România într-oasociere cu sau fără personalitate juridică;

• Persoanele zice române care formează cu persoane juridice române asocieri fărăpersonalitate juridică, pentru veniturile obţinute din această asociere pe teritoriulRomâniei sau în afara acestuia;

• Persoanele zice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturileobţinute pe teritoriul României sau în afara acestuia din asocieri fără personalitate

juridică.

• Persoanele juridice cu sediul social în România, îninţate potrivit legislaţieieuropene.

Cota de impozit

Cota standard a impozitului pe prot este de 16%.

Impozitul pe prot datorat pentru jocuri de noroc şi de către cluburile de noapte nupoate mai mic de 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi.

Cota de impozit aplicată asupra veniturilor microîntreprinderilor este de 3%.

2.2 Impozitul pe venitul persoanelor juridice rezidente

Perioada fiscală şi perioada contabilă

Anul scal este anul calendaristic sau durata de existenţă a entităţii, dacă aceasta a fost îninţată sau desinţată în timpul anului respectiv.

Anul contabil este de regulă anul calendaristic, însă anumite categorii de entităţi(sucursalele româneşti ale companiilor străine, lialele româneşti consolidate şi lialelelialelor companiilor străine) pot să îşi stabilească un an nanciar care să nu coincidă cuanul calendaristic, dacă anul nanciar al companiei-mamă diferă de anul calendaristic.Fac excepţie instituţiile de credit, instituţiile nanciare nebancare, entităţile autorizate,

reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, companiile de


30/104


asigurare-reasigurare şi de reasigurare, precum şi companiile de pensii private, care nuau posibilitatea de a-şi stabili un an nanciar care să nu coincidă cu anul calendaristic.

Începând cu anul 2014, companiile au posibilitatea de a opta pentru un an scal diferit

de anul calendaristic. Primul an scal modicat include şi perioada anterioară dinanul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului scalmodicat, acesta reprezentând un singur an scal. Contribuabilii au obligaţia de acomunica organelor scale teritoriale modicarea anului scal, cu cel puţin 30 de zilecalendaristice înainte de începutul anului scal modicat.

Baza de impozitare

Protul impozabil al unei companii se calculează ca diferenţa dintre veniturile realizatedin orice sursă şi cheltuielile înregistrate pentru obţinerea veniturilor impozabilepe durata unui an scal, ajustate din perspectivă scală prin scăderea veniturilorneimpozabile şi adăugarea cheltuielilor nedeductibile. La calculul protului impozabil sepot lua în considerare şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.

Pentru contribuabilii care aplică IFRS există reguli scale specice în ceea ce priveştedeterminarea valorii scale, ajustările pentru depreciere, amortizarea, tratamentul scalal impozitului pe prot amânat şi plăţile anticipate.

Veniturile neimpozabile

Cele mai relevante tipuri de venituri neimpozabile prevăzute de Codul scal al Românieisunt:

• dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridicăstrăină care plăteşte impozit pe prot sau un impozit similar impozitului pe prot,

situată într-un stat terţ, cu care România are încheiată o convenţie de evitare adublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine,la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data

înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% dincapitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

• dividendele primite de o persoană juridică rezidentă de la o lială dintr-un statmembru UE, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii: societatea românească săe plătitoare de impozit pe prot şi să deţină minimum 10% din acţiunile lialei

pentru o perioadă neîntreruptă de minimum un an, care se încheie la data plăţiidividendelor;


31/104


• diferenţele favorabile de valoare aferente titlurilor de participare, înregistrate caurmare a încorporării rezervelor, beneciilor sau primelor de emisiune la persoanele

juridice la care se deţin titluri de participare;

• veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, venituriledin reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,

veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile dinrestituirea sau anularea unor dobânzi şi / sau penalităţi de întârziere pentru care nus-a acordat deducere;

• veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării înnatură la capitalul altor persoane juridice;

• veniturile provenind din impozitul pe prot amânat;

• veniturile din modicarea valorii juste a investiţiilor imobiliare / activelor biologicedeţinute de contribuabilii care aplică IFRS;

• veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau a unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţiede evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidarecontribuabilul a deţinut pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din

capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare.

• veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu careRomânia are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data

vânzării / cesionării inclusiv contribuabilul a deţinut pe o perioadă neîntreruptă deun an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile departicipare;

• veniturile neimpozabile prevăzute explicit în acorduri şi memorandumuri, aprobateprin acte normative.

Deductibilitatea cheltuielilor

Cheltuielile se împart în trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli cu deductibilitatelimitată şi cheltuieli nedeductibile.


32/104


Cheltuielile deductibile

De regulă, cheltuielile sunt deductibile numai dacă au fost efectuate în vederea obţineriide venituri impozabile.

Cheltuielile menţionate explicit de Codul scal ca ind efectuate în vederea obţinerii de venituri impozabile includ:

• cheltuielile pentru marketing şi publicitate;

• cheltuielile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile pentru a recunoscute ca active necorporale din punct de vedere contabil;

• cheltuielile cu protecţia mediului şi conservarea resurselor;

• cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,obţinerea atestării conforme cu standardele de calitate;

• pierderile înregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor neîncasate, în unadintre următoarele situaţii: dacă procedura de faliment împotriva debitorului a fost

închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; dacă există un plan de reorganizare admisşi conrmat printr-o sentinţă judecătorească, în conformitate cu prevederile Legiinr. 85/2006 privind procedura insolvenţei; dacă debitorul a decedat, iar creanţelenu pot recuperate de la succesori; dacă debitorul este dizolvat sau lichidat; dacădebitorul are dicultăţi nanciare majore, care îi afectează întregul patrimoniu;cheltuielile cu ajustarea pentru aducerea la costul de achiziţie a creanţelor preluateprin cesionare şi înregistrate anterior la valoarea nominală;

• cheltuielile de transport şi cazare aferente călătoriilor de afaceri efectuate în

România sau în străinătate de angajaţi şi administratori, precum şi de persoanelezice asimilate acestora (administratori pe bază de mandat şi persoane detaşate alecăror costuri sunt suportate de companie);

• cheltuielile efectuate cu transportul angajaţilor la / de la locul de muncă;

• cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor;

• cheltuielile cu beneciile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu

decontare în numerar la momentul acordării efective a beneciilor, dacă acesteasunt supuse impozitului pe venit;


33/104


• cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncăşi a bolilor profesionale, contribuţiile pentru asigurarea împotriva accidentelor demuncă şi bolilor profesionale şi primele de asigurare contra riscurilor profesionale;

• cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă utilă aacestora stabilită de către contribuabil;

• cheltuielile cu amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate în cadrulcontractelor comerciale.

Beneciarii care achiziţionează bunuri şi / sau servicii de la contribuabilii inactivi, dupădata la care aceştia au fost declaraţi inactivi, nu beneciază de dreptul de deducere acheltuielilor aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate

în cadrul procedurii de executare silită şi / sau a achiziţiilor de bunuri / servicii de lapersoane impozabile aate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privindprocedura insolvenţei.

Cheltuielile cu deductibilitate limitată

Deductibilitatea anumitor cheltuieli este limitată astfel:

• cheltuielile cu dobânzi şi pierderile nete din diferenţele de curs valutar (vezi detalii

mai jos);

• cheltuielile cu provizioane şi rezerve în limitele prevăzute mai jos;

• amortizarea şi pierderea de valoare a mijloacelor xe conform regulilor prezentatemai jos;

• produsele perisabile în limita stabilită de organismele competente; cheltuielile deprotocol sunt deductibile în limita a 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre

totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe prot; începândcu luna aprilie 2013, se includ în categoria cheltuielilor de protocol şi cheltuielile

înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabili, cu o valoarede minimum 100 de lei.

• cheltuielile sociale sunt deductibile în limita a 2% din cheltuielile cu salariile.Cheltuielile sociale includ, printre altele, ajutoarele pentru naştere, cheltuielilecu tichetele de creşă, ajutoarele pentru înmormântare şi cele pentru boli grave

sau incurabile şi pentru proteze, precum şi cheltuielile pentru desfăşurareacorespunzătoare a anumitor activităţi sau funcţionarea corespunzătoare a unor


34/104


unităţi aate în administrarea contribuabililor (grădiniţele, creşele, serviciilemedicale pentru boli profesionale şi accidente de muncă până la internarea înunităţi medicale, cantinele, cluburile sportive, cluburile etc.). Sunt deductibile înaceastă limită şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă;

• primele de asigurare voluntară de sănătate sunt deductibile pentru angajator înlimita sumei de 250 euro pe an pe angajat, iar pentru pensiile facultative în limitasumei de 400 euro pe an pe angajat;

• taxele şi cotizaţiile plătite organizaţiilor neguvernamentale sau asociaţiilorprofesionale care au legătură cu activitatea contribuabilului sunt deductibile înlimita sumei de 4.000 euro pe an;

• cheltuielile aferente vehiculelor care nu sunt folosite exclusiv în scopul activităţiieconomice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500kg şicare să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, sunt deductibile în proporţiede 50%. Fac excepţie cheltuielile aferente anumitor tipuri de vehicule pentru carelegea prezumă că sunt folosite exclusiv în scop comercial, de exemplu, cele folositepentru servicii de urgenţă, pază, cele folosite de agenţii de vânzări, curierat saupentru transportul de călători / mărfuri.

Cheltuielile nedeductibile

O serie de cheltuieli sunt considerate nedeductibile, de exemplu:

• cheltuiala cu impozitul pe prot;

• cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile

• cheltuielile cu impozitul pe veniturile nerezidenţilor suportate de contribuabiliiromâni în numele nerezidenţilor;

• dobânzile, amenzile şi penalităţile datorate autorităţilor române sau străine;

• cheltuielile cu servicii de management, consultanţă, asistenţă şi alte servicii, dacănu s-au încheiat contracte scrise sau alte acorduri valide şi dacă beneciarii nu pot

justica prestarea efectivă a acestor servicii, prin documente justicative, precum şinecesitatea acestor servicii pentru activitatea pe care o desfăşoară;

• cheltuielile de sponsorizare şi mecenat şi cheltuielile privind burse private. Totuşi,contribuabililor li se acordă un credit scal în limita celei mai mici sume dintre


35/104


0,3% din cifra de afaceri şi respectiv 20% din impozitul pe prot datorat; începândcu 1 ianuarie 2014, contribuabilii care nu beneciază de credit scal în anul în careefectuează sponsorizări potrivit legii pot reporta cheltuielile cu sponsorizarea înurmătorii şapte ani consecutivi;

• alte cheltuieli cu salariile şi / sau asimilate acestora (dacă acestea nu sunt impozitatela nivel de persoană zică), cu excepţia celor scutite expres de la plata impozituluipe venit;

• cheltuielile cu beneciile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cudecontare în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentulacordării efective a beneciilor, dacă acestea sunt supuse impozitului pe venit;

• cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele sau activitateacompaniei, cu excepţia celor pentru bunuri care reprezintă garanţie pentru

împrumuturi bancare utilizate pentru desfăşurarea activităţii, sau utilizate în cadrulunor contracte de închiriere ori de leasing;

• cheltuielile care nu au la bază documente justicative;

• cheltuielile în favoarea acţionarilor, altele decât cele aferente bunurilor sauserviciilor primite de la acţionari la valoarea de piaţă;

• cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor xe, în cazul în care, caurmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;

• cheltuielile cu impozitul pe prot amânat şi cele reprezentând modicarea valorii juste a investiţiilor imobiliare la contribuabilii care aplică IFRS;

• cheltuielile cu modicarea valorii juste a activelor biologice deţinute decontribuabilii care aplică IFRS;

• cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu IFRS, aferente achiziţionăriimijloacelor xe / imobilizărilor necorporale / stocurilor în baza unor contracte cuplata amânată;

• cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis deun contribuabil inactiv al cărui certicat de înregistrare scală a fost suspendat;

• cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatatelipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiatecontracte de asigurare;


36/104


• pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu,neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion;

• cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite

ulterior ca ind legate de fapte de corupţie, potrivit legii.

Provizioanele şi rezervele

În general, provizioanele şi rezervele sunt nedeductibile la calculul impozitului pe prot.

Totuşi, există provizioane şi rezerve a căror constituire este deductibilă după cumurmează:

• constituirea sau majorarea rezervei legale în limită de 5% din protul contabilbrut (înainte de determinarea impozitului pe prot) cu anumite ajustări şi până laatingerea a 20% din capitalul social;

• provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;

• provizioanele pentru clienţii incerţi sunt deductibile în limita a 30%, dacă creanţele îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- să e înregistrate după 1 ianuarie 2004;

- să nu e încasate într-o perioadă mai mare de 270 de zile de la data scadenţei;

- să nu e garantate de altă persoană;

- să e datorate de o persoană care nu este aliată contribuabilului;

- să fost incluse în venitul impozabil al contribuabilului;

• provizioanele pentru creanţe neîncasate sunt integral deductibile, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- creanţele sunt înregistrate după 1 ianuarie 2007;

- debitorul este o companie pentru care este declarată procedura de deschidere afalimentului printr-o hotărâre judecătorească;

- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;

- debitorul nu este o persoană aliată;- creanţele au fost incluse în venitul impozabil al contribuabilului;


37/104


• provizioanele specice constituite de instituţiile nanciare nebancare şi altepersoane juridice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

• ajustările pentru depreciere constituite de instituţiile de credit care aplică IFRS şi

ltrele prudenţiale constituite potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională aRomâniei;

• rezervele tehnice constituite de companiile de asigurări şi reasigurări, conformcadrului legal de reglementare al acestora, cu excepţia rezervei de egalizare;

• provizioanele de risc pentru tranzacţii efectuate pe pieţele nanciare, constituiteconform reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

• provizioanele şi ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate de persoane juridice de la instituţiile de credit în vederea recuperării acestora, în limita diferenţeidintre valoarea creanţei preluate şi suma de achitat cedentului, în anumite condiţii;

• rezervele din reevaluări ale mijloacelor xe şi terenurilor, efectuate după 1 ianuarie2004 şi care sunt deduse prin intermediul amortizării scale sau al cheltuielilorprivind activele cedate şi / sau casate, se impozitează concomitent cu deducereaamortizării scale, respectiv la momentul scoaterii din gestiune a acestor mijloacexe;

• reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusădin protul impozabil se include în veniturile impozabile şi se impozitează caatare, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modicării destinaţieiprovizionului sau rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către acţionari suborice formă, lichidării, divizării, fuziunii, sau din orice alt motiv.

Amortizarea contabilă şi amortizarea fiscală

Codul scal face o distincţie explicită între amortizarea contabilă şi amortizarea scală.Pentru mijloacele xe, amortizarea scală trebuie calculată pe baza regulilor prevăzutede Codul scal. Amortizarea scală va o cheltuială deductibilă la calculul protuluiimpozabil în timp ce amortizarea contabilă va tratată ca o cheltuială nedeductibilă.

Se pot amortiza cheltuielile aferente oricăror mijloace xe şi imobilizări necorporalerecunoscute din punct de vedere contabil, cu anumite excepţii. Potrivit Codului scal,

în categoria activelor care nu se amortizează din punct de vedere scal sunt incluse

următoarele:


38/104


a. terenurile, inclusiv cele împădurite;

b. fondul comercial;

c. lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

d. orice mijloc x care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivitnormelor;

e. imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfelpotrivit reglementărilor contabile.

La calculul amortizării mijloacelor xe se va utiliza valoarea scală, care include

reevaluările contabile.

Dacă valoarea de piaţă stabilită la reevaluarea mijloacelor xe scade sub valoareade intrare (egală cu costul de achiziţie, costurile de producţie, valoarea de piaţă amijloacelor xe achiziţionate gratuit sau care reprezintă contribuţie la capitalul social,ajustată cu reevaluările contabile), valoarea scală rămasă neamortizată a mijloacelorxe se recalculează pe baza valorii de intrare în patrimoniu.

Aceeaşi regulă se aplică reevaluării terenurilor, dacă se înregistrează o scădere a valoriiacestora sub valoarea de intrare. Astfel, noua valoare recunoscută din perspectivă scalăeste valoarea scală la data intrării în patrimoniu.

În cazul mijloacelor xe amortizabile / imobilizărilor necorporale la care se înlocuiescpărţi componente, valoarea scală rămasă neamortizată se recalculează prin diminuareacu valoarea scală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite şi majorarea cu

valoarea scală aferentă părţilor noi. Această nouă valoare scală se va amortiza pedurata normală de utilizare rămasă. Cheltuielile reprezentând valoarea scală rămasă

neamortizată aferentă părţilor înlocuite sunt cheltuieli deductibile.

Amortizarea scală trebuie calculată pe baza valorii scale a activului şi a duratei de viaţă utile din punct de vedere scal, prin aplicarea uneia dintre metodele de amortizarepermise:

i. metoda liniară,

ii. metoda accelerată, şiiii. metoda degresivă.


39/104


Echipamentele tehnice, calculatoarele şi perifericele pot amortizate prin oricare dintremetodele disponibile, adică liniară, accelerată sau degresivă. Pentru orice alt mijlocx (cu excepţia imobilelor, pentru care se poate aplica numai metoda liniară), se poatefolosi metoda liniară sau cea degresivă. Începând cu anul 2009, metoda de amortizare

accelerată devine aplicabilă şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilorde cercetare-dezvoltare, ca parte a stimulentelor scale acordate pentru aceste activităţi.Mai multe detalii, în Capitolul 5 / Secţiunea 5.1.

În cazul autoturismelor cu mai puţin de nouă scaune, amortizarea scală este limitată la1.500 lei / lună pentru ecare mijloc de transport.

Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, de drepturi de autor, licenţe, mărci de

comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vederecontabil se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioadacontractului sau pe durata de utilizare, după caz.

Reglementările privind gradul de îndatorare

Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, în legătură cu împrumuturile, se supune următoarelor două reguli. Excepţie facdobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente creditelor contractate de la instituţii

de credit, instituţii nanciare nebancare sau alte entităţi ce acordă credite potrivit legii,precum şi cele aferente obligaţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată:

Regula privind rata maximă a dobânzii

Regula privind rata maximă a dobânzii limitează deductibilitatea dobânzii la maximum6% pentru împrumuturile în valută*, şi respectiv la rata de referinţă a dobânziicomunicate de Banca Naţională a României pentru împrumuturile în lei. Cheltuielilecu dobânda înregistrată peste această limită sunt nedeductibile şi nu pot reportate în

perioadele următoare.

* Limita superioară pentru rata dobânzii se stabileşte prin Hotărâre de Guvern. Rataprevăzută mai sus este valabilă începând cu anul scal 2010.

Regula privind gradul de îndatorare

Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderile nete din diferenţele de curs

valutar, în legătură cu împrumuturi pe termen lung (cu scadenţa de peste un an),se supune testului referitor la gradul de îndatorare. Capitalul împrumutat inclus la


40/104


calculul gradului de îndatorare este reprezentat de toate împrumuturile cu o perioadăde maturitate de peste un an. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, primelede emisiune / fuziune, rezervele, protul nerepartizat, protul pe anul curent şi alteelemente de capital propriu. Atât capitalul împrumutat cât şi capitalul propriu sunt

calculate ca medie a valorilor existente la începutul şi la sfârşitul perioadei pentru carese calculează impozitul pe prot.

Dacă gradul de îndatorare al unei companii este mai mare decât trei, sau în cazul în carecapitalul propriu al companiei este negativ, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierdereanetă din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor pe termen lung suntnedeductibile. Totuşi, aceste cheltuieli se pot reporta în anii scali următori şi devindeductibile integral în primul an în care gradul de îndatorare este mai mic sau egal cutrei.

În cazul contribuabililor care își încetează existenţa ca urmare a unei operațiuni defuziune sau divizare, dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile și cu pierdereanetă din diferențele de curs valutar se transferă contribuabililor nou-înințați, respectivcelor care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cuactivele și pasivele transferate persoanelor juridice beneciare, potrivit proiectului defuziune/divizare.

În cazul contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiunide divizare parțială, dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile și cu pierdereanetă din diferențele d

Documents

Tax Pocket Book Ro 2014