15
MURUL (Rubus fructicosus) Sortiment Soiurile de mur au in totalitate provenienta Americana. Soiurile fara ghimpi au avut cele mai bune rezultate la noi in tara, si de aceea sunt recomandate si la inmultire: Thornfree, Smoothstem, Evergreen, Hull Thornless,Logan-berry, Black Satin. Dintre soiurile cu ghimpi recomandate sunt: Darrow, Wilson Early si Comanchee. Soiurile de mur sunt autofertile, iar materialul saditor se produce prin culturi de tesuturi. La infiintarea plantatiilor de mur cu soiuri care au crestere erecta, sistemul de conducere este tufa, iar distantele de plantare intre randuri sunt de 1,5-3,5 m intre randuri, iar pe rand 1,0-1,5 m. La conducerea tulpinilor pe spalier distantele sunt de 2,5-3,5 m intre randuri si 1,0-1,2 m intre plante pe rand. Taierile de fructificare la murul fara ghimpi constau in ciupirea lastarilor la 80-100 cm si scurtarea cresterilor laterale de pe tulpini la 20-40 cm (sa ramana 5-6 ramuri fructifere). Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi. Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-15 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

MURUL (Rubus fructicosus) 

Sortiment

Soiurile de mur au in totalitate provenienta Americana.

Soiurile fara ghimpi au avut cele mai bune rezultate la noi in tara, si de aceea sunt recomandate si la

inmultire: Thornfree, Smoothstem, Evergreen, Hull Thornless,Logan-berry, Black Satin.

Dintre soiurile cu ghimpi recomandate sunt: Darrow, Wilson Early si Comanchee.

Soiurile de mur sunt autofertile, iar  materialul saditor se produce prin culturi de tesuturi.

La infiintarea plantatiilor de mur cu soiuri care au crestere erecta, sistemul de conducere este tufa,

iar distantele de plantare intre randuri sunt de 1,5-3,5 m intre randuri, iar pe rand 1,0-1,5 m.

La conducerea tulpinilor pe spalier distantele sunt de 2,5-3,5 m intre randuri si 1,0-1,2 m intre

plante pe rand.

Taierile de fructificare la murul fara ghimpi constau in ciupirea lastarilor la 80-100 cm si scurtarea

cresterilor laterale de pe tulpini la 20-40 cm (sa ramana 5-6 ramuri fructifere).

Soiurile de mur fara ghimpi se matureaza mai tarziu decat cele cu ghimpi iar ca epoca de maturare

murul se recolteaza de la sfarsit de iulie pana la inceput de octombrie, in functie de soi.

Murul intra in perioada de rodire deplina in anul IV de cultura. Productia de fructe se ridica la 12-

15 t/ha, iar longevitatea plantatiilor este de 12-15 ani.

Page 2: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

PLANTAREA MURULUI

            Pentru cultura murului sunt corespunzătoare terenurile adăpostite natural de păduri, dealuri,

perdele de protecţie, ferite de curenţii reci şi vânturi puternice.

            Pregătirea terenului înainte de plantare se va face după aceleaşi criterii folosite şi la celelalte

specii pomicole.

            Rândurile vor fi orientate pe direcţia N-S, pentru ca plantele să beneficieze de cât mai multă

lumină, iar pe terenurile în pantă vor fi orientate pe curbele de nivel.

            Distanţa cea mai potrivită de plantare este de 2,5m între rânduri şi de 1,5-2m pe rând.

            Plantarea se efectuează primăvara, după ce pericolul de îngheţ a trecut, în gropi de

30/30/30cm sau de 50/50/50cm, dacă solul a fost arat superficial. În ziua plantarii, materialul săditor

se fasonează, se mocirlesc rădăcinile şi se distribuie la groapă. La fiecare groapa se pot administra

5kg mraniţa sau gunoi de grajd bine fermentat, 20-30g superfosfat, 10-15g, sare potasica şi 20g

azotat de amoniu. Plantarea se face la fel ca şi la celelalte specii pomicole. (Botez M., Gh. Bădescu,

A. Botar 1984).

 

3.3 AGROTEHNICA ÎN PLANTAŢII

Page 3: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

 

Murul este o specie precoce, cu un mare potenţial de producţie. În plină perioada de rodire se pot

obţine în mod curent 16-20 t/ha fructe. Pentru a susţine şi simplifica aceasta mare capacitate de

rodire a murului, trebuie ca de la înfiinţarea plantaţiei să se aplice în întregime şi corect toate verigile

agrotehnice.

3.4 SISTEME DE CONDUCERE

            Majoritatea soiurilor de mur au tulpini lungi şi foarte lungi care, sub propria lor greutate sau

datorită rodului, se apleacă şi în lipsa unui sistem de susţinere, se culcă pe pământ. Sistemele de

conducere au evoluat, iar printre factorii care au contribuit la diversificarea lor au fost: habitusul

diferit al soiurilor, extinderea suprafeţelor cultivate, posibilităţile materiale şi inventivitatea

cultivatorilor. Indiferent de formele de conducere, toate se bazează pe principiul separării tulpinilor

fructifere de cele de înlocuire.

Conducerea pe un singur tutore. Sistemul presupune prezenţa unui tutore înalt de 2,3-2,4m, gros de

7-10cm, fixat în pământ la adâncimea de 35-40cm, la distanţa de 25-30cm de plantă în lungul

rândului şi în jurul căruia se conduc tulpinile de doi ani, în formă de spirală, până în vârful tutorelui,

unde se scurtează. Creşterile ce apar de la baza tufelor, respectiv tulpinile de un an, se conduc pe

pământ în lungul rândurilor, toate în aceeaşi direcţie. Sistemul prezintă dezavantajul ca prin

aglomerarea tulpinilor pe tutore, lăstarii fructiferi vor fi şi ei înghesuiţi, favorizând atacul de Botrytis

cinerea.

Conducerea murului pe doi tutori. Tehnologia de lucru este asemănătoare cu precedentă, cu

deosebirea că se folosesc doi tutori plasaţi de o parte şi alta a tufei, la distanţa de 25-30cm în

direcţia randului. Pe unul se conduc tulpinile de 2 ani, iar pe celalt tulpinile de un an. În această

situaţie, lucrările solului se execută mai uşor.

            Conducerea murului pe spalier cu 2 sârme. Sârmele se fixează de spalier la înălţimea de 1m

şi 1,7m. Tulpinile de 1 şi 2 ani se palisează la nivele diferite şi se dirijează în una sau în amândouă

părţile.

            Conducerea pe spalier cu ondularea tulpinilor se foloseşte mai rar şi numai la soiurile de mur

cu număr redus de tulpini, însă foarte lungi. Pentru a se asigura numărul necesar de muguri de rod,

tulpinile se taie mai lungi şi se conduc între 2 sârme, sub formă de curbe sinusoidale, ondulându-se

într-o singură direcţie sau în două.

            Conducerea pe spalier sub formă de evantai este sistemul adoptat tot mai mult în producţie

şi care răspunde mai bine cerinţelor biologice ale murului. Plantele sunt mai bine laminate, aerisite,

iar lucrările ce se execută pe planta se fac mult mai uşor. La acest sistem se folosesc 3 sârme la

0,6m, 1,1m şi 1,7m, fixate pe stâlpi (h=1,8m), amplasaţi din 10 în 10 metri. Tulpinile de rod se

palisează în poziţie oblică în ambele direcţii, fixându-se una câte una de sârmele spalierului. Lăstarii

se conduc în poziţie verticală, palisându-se cu legături largi de cele 3 sârme. În momentul când

creşterile au depăşit şi ultima sârmă, se dirijează în lungul ei cu direcţia sud.

Page 4: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

            Cultura murului în benzi se foloseşte foarte rar. Se aseamănă foarte mult cu aceea a

zmeurului. Soiurile de mur fiind mai viguroase şi cu ţepi, întreţinerea unui asemenea gard fructifer se

face foarte greu.

Gazda

Caracteristicile plantei

Are crestere viguroasa formeaza lastari lungi de 2-2,5 m.

Are avantajul ca prezinta putini spini si astfel se recolteaza usor.

Lastarii sunt grosi si necesita sustinere, drajoneaza bine din lastarii de pe radacini si ramifica bine pe

toata lungimea, astfel se obtin productii ridicate pe unitatea de suprafata.

Este un soi autofertil cu productii regulate an de an.

Prezinta rezistenta ridicata la gerurile aspre din dimpul iernii si datorita infloririi mai tarzii nu este

afectat nici de ingheturile tarzii de primavara.

 

Caracteristicile fructelor

Este un soi cu frucul mijlociu de forma conica, de culoare neagra cu luciu, aspect comercial

deosebit.

Fructul este zemos cu cu gust excelent si o aroma deosebita, se poate folosi pentru consumul in

stare proaspata, sau diverse preparate.

 

Maturitate de recoltare

Soiul Gazda infloreste la sfarsitul lunii mai si fructele se coc incepand de la sfarsitul lunii iulie pana la

sfarsitul lunii septembrie.

Page 8: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

Mur Orkan 

Caracteristicile plantei:

Origine: a fost obtinut din incrucisarea soiurilor Black Satin si Tornfree la Institutul de Cercetari in

Polonia. Este un soi nou recunoscut prin calitatile sale, a fost inregistrat in 1994 dar s-a raspandit

mult in Europa datorita caracteristicilor de exceptie.

Este un soi care se comporta bine in conditiile climatice dinRomaniafiind rezistent la inghet

provenind dintr-o zona nordica mai rece.

Page 9: TEHNOLOGIA CULTIVARII MURULUI

Planta are crestere viguroasa rapida formeaza lastari lungi (2,5-3 m), grosi, destul de rigizi cu

tendinta de arcuire spre varf. Necesita sustinere pe spalier altfel plantele se lasa pe sol si fructele

putrezesc.

Este un soi fara spini rezistent la ingeturile din timpul iernii dar o parte din lastarii proaspat porniti in

vegetatie primavara pot fi afectati de ingheturile tarzii de -3 sau -4 grade survenite neasteptat. In

acest caz pornesc in vegetatie mugurii dorminzi iar recolta nu este compromisa in totalitate.

Rodeste pe lastarii porniti in vegetatie de pe lemnul de 2 ani care apoi se usuca si trebie taiat. Alti

lastari tineri pornesc in vegetatie in fiecare an de la baza plantei de la nivelul coletului sau de pe

radacina.

Caracteristicile fructului:

Fructul este mare sau foarte mare 5,5-7 g de forma conica alungit. Este de culoare negru stralucitor

are un luciu intens fiind forte atractiv cu aspect comercial deosebit.

Este suculent, destul de ferm are gust dulce aromat este excelent pentru consumul in stare

proaspata dar si prelucrat: gemuri, compoturi, torturi, etc.

Maturitate de recoltare:

Fructele se coc de la inceputul lunii august si recoltarea are loc pana spre sfasitul lunii septembrie

(aprox 2 luni) in mai multe etape pe masura ce fructele sunt coapte.

Este un soi cu productii mari randament ridicat, se pot obtine 4-5 kg/ planta in conditii de tehnologie

buna de cultura.

Necesita tratamente pentru prevenirea aparitiei putregaiului fructelor.