Tehnologii informatice şi de comunicaţie în domeniul

7

Tehnologii informatice şi de comunicaţie în domeniul muzical

Cercetări actuale privind implicarea TIC în activitatea didactică Current researches regarding ICT involvement

in the didactic activityLoredana CONŢIU

Şcoala cu clasele I-VIII “Oltea Doamna” / “Oltea Doamna” School with grades I VIIIOradea, Bihor

e-mail: [email protected]

[

REZUMAT Lucrarea îşi propune ca, în urma „scanării” cercetărilor în domeniul educaţiei muzicale la nivel global, să aducă în atenţia educatorilor din învăţământul muzical românesc parametrii pe care acestea se derulează, precum şi rezultatele studiilor privind implicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în educaţia artistică şi muzicală. Cuvinte cheie

Educaţie muzicală, context de învăţare autentic, TIC, tehnologii muzicale, dezvoltare profesională, competenţe, nativi digitali

1. INTRODUCERE Procesul didactic este un perpetuum mobile amplu şi complex care necesită o monitorizare permanentă pentru ca sensul evoluţiei sale să fie benefic tuturor celor implicaţi. Evoluţia tehnologică, considerată - în mod paradoxal - benefică şi nocivă, constituie un subiect de maxim interes în contextul psihopedagogiei contemporane, absorbind o mare parte a cercetărilor derulate de aceasta. Studiile actuale se desfăşoară atât la scară largă, implicând deseori mai multe regiuni sau state, cât şi la nivelul microstructurilor şcolare, ceea ce deschide nenumărate perspective asupra implicării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie (TIC) în activitatea didactică. O altă faţetă a problematicii cercetate este conturată de specificul dimensiunilor umane şi materiale ale acesteia, precum şi a relaţiilor ce se stabilesc între ele.

2. CERCETĂRI CARE AU CA OBIECT DE STUDIU RESURSELE UMANE Un prim pas al oricărui demers este fixarea destinaţiei. Ce tip de personalitate îşi propune să formeze şcoala contemporană? Societatea, deşi globalizată, din cauza puternicei stratificări atât pe orizontală cât şi pe verticală, nu poate

[

ABSTRACT Based on a documentary review of research works on music education developed at global level the purpose of this study is to present to music education educators in Romania the operating parameters of our research, and the result of studies dealing with the ICT involvement in artistic and music education.

Keywords Music education, authentic learning context, ICT, music technologies, professional development, competencies, digital natives.

1. INTRODUCTION The didactic process is an ample and complex perpetuum mobile that needs a permanent monitoring on its beneficial evolution for all those involved. The technological development considered at the same time – paradoxically – beneficiary and noxious constitutes a very important topic of the contemporary psychopedagogy context that absorb a big part of researches performed in this realm. The present studies are carried out on a very large scale, often involving many regions, countries, as well as the level of school microstructure, which opens many perspectives of introducing the information and communication technologies (ICT) in the didactic activity. Another side of this research is outlined by the nature of the human and material dimensions but also by the relations established between them.

2. RESEARCHES FOCUSSED ON OBJECTIVE HUMAN RESOURCES A first step in any approach is defining the destination. What type of personality does the present schools suggest to create? The

8


[

contura portretul robot al idealului educaţional. Noile teorii ale educaţiei, deşi au ramificaţii multiple – constructivismul, învăţarea prin cooperare, explorarea inteligenţelor multiple şi a spaţiului multimedia (Gardner), teoriile dezvoltării (Piaget), teoriile bazate pe formarea şi dezvoltarea gândirii laterale (de Bono) etc -, reuşesc să ofere doar răspunsuri parţiale. Conform teoriilor lui Gardner, majoritatea elevilor şi studenţilor nu înţeleg care este de fapt scopul actului de învăţare. Pentru unii, educaţia nu înseamnă cu nimic mai mult decât asimilarea şi exersarea, sau asimiliarea şi rezolvarea unor sarcini de rutină, irelevante pentru materialele pe care ei se aşteaptă să le înveţe (Gardner). Psihologi precum Piaget consideră că elevii/studenţii trebuie să fie activi şi să participe efectiv la învăţare. Învăţarea activă este considerată abilitatea de îmbogăţire a cunoştinţelor deja existente, cu altele noi. Constructiviştii dezvoltă această idee explicând că mediul de învăţare ar trebui să conţină un context plin de semnificaţii, unul care să aducă lumea reală în sala de clasă (Brown, Collins & Duguid). Situaţiile de învăţare tradiţionale în care elevii/studenţii sunt nişte receptori pasivi ai cunoştinţelor sunt inconsistente în raport cu situaţiile de învăţare desprinse din viaţa reală (Lave). Astfel, pentru a face din învăţare o experienţă relevantă pentru situaţiile care vor fi întâlnite în viaţa reală, mediul de învăţare determină o reformare a pedagogiei moderne şi schimbarea viziunii asupra educaţiei. Întrucât devine tot mai greu de precizat care este obiectivul principal al educaţiei generale şi muzicale contemporane şi pentru că pedagogia modernă pare să fi ajuns la concluzia că actul didactic are o influenţă benefică optimă doar în condiţiile în care ţine cont de potenţialul şi specificul subiectului său, ceea ce se poate afirma cu certitudine este că „educaţia de azi trebuie să fie nu doar „relevantă” sau „autentică”, ci reală, nu doar să pregătească elevii pentru testele elaborate pe baza anumitor standarde, ci să-i pregătească pentru gestionarea problemelor cotidiene” (Marc Prensky, specialist în tehnologiile educaţionale). În privinţa educaţiei muzicale este demnă de remarcat ideea enunţată de Jacques Attali în lucrarea sa Zgomotul: Economia politică a muzicii conform căreia se prevede „răsăritul unei noi muzici, a uneia care nu poate fi nici exprimată, nici înţeleasă folosind instrumente învechite”. Prezenţa reclamată a TIC în creaţia

[

globalization phenomenon has generated a big society’s stratification that cannot outline the robot portrait of the educational ideal. The new theories of education, despite their multiple ramifications – constructivism, learning through co-operation, multiple intelligence, exploration of the multimedia space (Gardner), the development theories (Piaget), the theories based on shaping and developing the lateral thinking (by Bono) – succeeded to give only partial answers. According to Gardner’s theories, most of the pupils and students do not have a clear-cut image of the learning act. For some of them education means nothing more than knowledge assimilation and practice, or assimilation and solving some routine tasks irrelevant to the subjects that they have to learn (Gardner). Psychologists like Piaget consider that pupils/students must be active and effective participants in the learning process Active learning is considered the ability to enrich the knowledge already gained with the new ones. Constructivists develop this idea by explaining that the learning environment should contain a context full of significance, one that should bring the real world into the classrooms (Brown, Collins & Duguid). The traditional learning situations in which pupils/students are just some passive responders of information are unsubstantial in relation with the learning situations detached from real life (Lave). Therefore, to make the learning a relevant experience for the prospective situations in real life the learning environment has determined a renewal of the modern pedagogy and a change of the educational views. Since it is becoming very hard to identify the main objective of general education, and of contemporary music, and because the nowadays pedagogy seemingly arrived at the conclusion that the didactic activity has a favorable influence only if it takes into account the potential and the specific characteristics of its subject, what can be certainly said is that ”education of today should not only be relevant or authentic, but real, not only to prepare pupils for the standard exams, but to prepare them how to manage daily problems” (Marc Prensky, specialist in educational technologies). Regarding musical education the noteworthy idea stated by Jacques Attali in his work Noise: The Political Economy of Music is foreseeing ”the risen of a new music, a music that cannot

9


[

şi interpretarea muzical-artistică contemporană a determinat înglobarea fără rezerve a acestora în activităţile de predare/învăţare. Cunoscând aceste date, o acţiune fundamentală recomandată de National Review of School Music Education (NRSME) a fost includerea activă a TIC în curriculum, acţiune cu aplicabilitate maximă şi dificultate minimă, având în vedere că majoritatea soft-urilor „migrează” de pe o platformă pe alta căpătând faţete noi în funcţie de context. Rezultă că profesorul nu trebuie în mod obligatoriu să opereze cu toate resursele tehnologice; el doar demonstrează cum poate fi valorificat un anume soft, lăsând în seama elevilor explorarea acestuia la modul cel mai creativ posibil. Profesorul trebuie să deţină informaţiile despre direcţia în care tehnologiile muzicale se dezvoltă, fără însă a încerca să aprofundeze totul, pentru că acest lucru depăşeşte net sfera competenţelor sale. Chiar elevii afirmă că atunci când un profesor adoptă atitudinea atotştiutorului în privinţa evoluţiei tehnologiilor, acesta pare ridicol. Un profesor cu adevărat inteligent demonstrează că înţelege măsura în care orice inovaţie tehnologică îl poate ajuta în demersul său, că reuşeşte să coordoneze activitatea elevilor săi, astfel încât aceştia să descopere prin efort propriu modalităţile de utilizare a noilor dispozitive şi să împărtăşească atât colegilor, cât şi profesorului ceea ce au învăţat. Primul motiv care sprijină ideile enunţate este acela că pentru actualii elevi, nativi digitali, limbajul tehnologic este ca o a doua limbă maternă. Ei vin în sistemul educaţional cu o experienţă digitală mai vastă decât a profesorului, care însă trebuie canalizată cu îndemânare şi cu un deosebit simţ al măsurii, astfel încât să se restabilească echilibrul între om şi tehnică, iar tehnica să fie în slujba omului şi nu invers. O prioritate în îmbunătăţirea şi susţinerea calităţii şi a statutului muzicii în şcoală a fost identificată de NRSME ca fiind constituită din „o politică de susţinere a conducerii şcolii, profesori de specialitate cu o pregătire adecvată, mai mult timp alocat muzicii în orarul copiilor, facilităţi şi echipamente adecvate .”

3. CERCETĂRI CARE AU CA OBIECT DE STUDIU RESURSELE MATERIALE La nivelul resurselor materiale, unul dintre cele mai dezbătute subiecte este legat de costurile pe care le implică dotarea şcolilor cu calculatoare performante, pe care să fie instalate soft-uri noi,

[

be expressed nor understood using old instruments”. The claimed presence of TIC in the creation and performing activities of the contemporary musical-artistic life has determined their inclusion without hesitation in the teaching/learning.domain. Based on the above data, a fundamental action recommended by the National Review of School Music Education (NRSME) has included ICT in the school curriculum; this approach is referring to its maximum applicability and minimum difficulty taking into consideration the fact that the majority of the software ”migrate” from a platform to another gaining new sides depending on the context. It results that the teacher should not compulsory work with all technological resources; he only suggests how a software can be turned into a valuable account, leaving the pupils to explore this in the most possible creative way. The teacher must hold information about how musical technologies develop, without trying to study thoroughly everything because it is beyond the domain of his abilities. Even the pupils say that when a teacher takes the attitude of an omniscient regarding the evolution of technology he looks ridicule. A real smart teacher shows that he understands the way in which any technological innovation can help him, and how he succeeds to coordinate his pupils activity in terms of discovering through their own efforts the ways of using new devices, and to share the acquired knowledge with his fellow pupils, and his teachers, as well. The first reason that encourages these ideas is the fact that for pupils, digital natives, the technological language is their second mother tongue. As compared with teachers’ experience in the realm they come in the educational system with a richer knowledge of the digital world, which yet should be supplied with skills and a very good sense of measure; this means a re-definition of the balance between man and technology, so that the technique should serve man and not vice versa. A priority concerning the improvement and support of the music’s quality and status in school was identified by NRSME as being constituted from ”a political sustained by the school leadership, teachers of specialty with a proper grounding, more time allocated to music in children’s time table, proper facilities and equipment”.

10


[

permanent updatate. Deşi au trecut aproximativ 20-30 de ani de când computerele şi TIC au fost introduse pe scară largă în sistemele educaţionale din ţările dezvoltate, problematica accesului, a costurilor, a pregătirii şi a calităţii presupune în continuare eforturi deosebite. Totuşi, instituţiile care au participat la studiile desfăşurate pentru realizarea unei imagini globale a situaţiei resurselor materiale pe care o şcoală le poate pune la dispoziţia profesorilor şi elevilor săi afirmă că un sistem educaţional care are ca scop asigurarea la scară largă a accesului la un învăţământ axat pe inovaţie şi pe continua perfecţionare la toate nivelurile, precum şi formarea de specialişti ai TIC şi antreprenori, investeşte sume considerabile în acest sens. În mentalitatea generală, conceptul de educaţie muzicală face trimitere spre cântarea vocală, cântul la diferite instrumente, însuşirea unor noţiuni de teorie muzicală, a unor noţiuni de istorie a muzicii şi, destul de rar, spre creaţia muzicală. Primele resurse materiale asociate cu educaţia muzicală sunt instrumentele muzicale convenţionale, respectiv dispozitivele de redare a muzicii. Noile teorii ale învăţării conform cărora contextul de învăţare trebuie să fie autentic sau, dacă se poate, chiar real, deschid orizonturi noi de explorare a universului sunetelor, ceea ce implică utilizarea acelor tipuri de resurse care să accesibilizeze cunoaşterea fără ca acest lucru să împiedice atingerea finalităţilor de natură estetică sau afectivă. Deşi mijloacele tehnice moderne sunt prezente la tot pasul în creaţia artistică-muzicală contemporană şi şi-au demonstrat eficienţa în educaţia muzicală, sunt ultimele amintite printre resursele materiale utilizate în învăţământul artistic. În timp ce folosirea computerului în domeniile ştiinţei este vizibilă, palpabilă, în domeniile artei şi a ştiinţelor umane acesta este prezent mai cu seamă în munca din spatele scenei, ceea ce face ca tehnologiile specializate să rămână într-un con de umbră. Dacă oamenii ar fi întrebaţi ce se poate prelucra cu un computer, răspunsurile lor ar fi concentrate în jurul softurilor de largă utilizare, iar de cele muzicale vor aminti doar un număr restrâns de respondenţi. În contextul educaţiei muzicale este folosit un spectru larg de softuri incluzându-le atât pe cele generale, cât şi pe cele specializate, ceea ce impune diferenţierea netă a tehnologiilor generale (TIC) de cele muzicale (TM). Dacă

[

3. RESEARCH STUDIES DEALING WITH TEACHING AID RESOURCES At the level of the teaching aid resources one of the main issues is referring to the cost incurred for providing a school with performative computers that should have new, always updated software programs. Though have already passed 20-30 years since computers and ICT have been introduced into the educational system of all developed countries, the matter of accessibility, of the cost, and of the training quality still demands special efforts. However, the institutions participating in studies performed with the purpose of creating a global image of the teaching aid resources placed at teachers’ and pupils’ disposal stated clearly that an educational system that has as a main purpose the ensurance of the access to education based on innovation, and on a continuous perfectionism at all levels, as well as the creation of ICT experts and contractors invest huge amounts in this approach. It is generally acknowledged that the concept of musical education is referring to vocal singing, playing various instruments, learning some notions of musical theories, of the history of music and, very rarely to the music creation. The first teaching aid resources associated with the musical education are the conventional musical instruments, the devices of music rendition, respectively. The new learning theories have stated that the learning context should open new horizons of exploring the universe of sounds; this assumes the use of those types of resources that facilitate the access to knowledge without impeding the reaching of the esthetic or affective goal. Despite the omnipresence of the modern technical means in the contemporary artistic and musical creation, even if they are highly effective in musical education they are ranked among the latest teaching aid resources used in the artistic education. Whilst the computer use in the field of science is predominant in the domain of art and human sciences it is known as behind- the- scenes work, which places the specialized technologies in a shadow cone. If people were asked what could be done with a computer, their answers would be focused on the mostly used software programs; only a small number of the questioned subjects will mention the musical ones. In the context of musical education there is a large spectrum of software including not only

11


[

TIC se referă în principal la computere şi internet, TM cuprind: computere (care să conţină software muzical precum Sibelius, Garage Band, Band-in-a-box, Audacity, Auralia etc.), sintetizatoare, MIDI, drum machines, module de sunet, MP3 playere, minidisk playere. Instrumentele convenţionale sau keyboard-uri nu sunt incluse în această categorie, deşi au contribuit în bună măsură la fundamentarea tehnologiilor muzicale contemporane. In şcolile investigate care au între 1 si 7 sintetizatoare (sau nu deţin nici unul),cifra medie a acestor instrumente într-o şcoal este 2. Doar 5% dintre şcoli au şi un computer ataşat la instrument. Deşi şcolile au sintetizatoare provenind de la fabricanţi precum Roland, Korg, Yamaha, Casio, acestea sunt învechite. În afara şcolilor care nu au deloc sintetizator, majoritatea au un instrument Roland cu o vechime de 5-15 ani. Din acest motiv, sintetizatorul oferă doar o gamă restrânsă de timbruri şi posibilităţi limitate de explorare a universului sonor şi nici nu poate fi conectat la computer, softurile lor fiind incompatibile. În majoritatea şcolilor, tehnologiile muzicale includ MP3 playere, CD playere, casetofoane, minidisk playere şi amplificatoare. E important şi interesant de observat că această listă cu dispozitive tehnologice provine de la profesorii care au participat la studiu în urma răspunsurilor deschise pe care aceştia le-au formulat. Având în vedere semnificaţiile conceptului de tehnologii muzicale şi progresul tehnologic al societăţii contemporane, este totuşi eronat ca amplificatoarele, casetofoanele şi altele asemănătoare lor să fie incluse în această categorie. În studiul aplicat de AJET într-una din şcolile australiene, se menţionează că atunci când se operează cu conceptul de tehnologii muzicale, se face referire la itemi precum: computere, internet, sintetizatoare, MIDI, drum machines, module de sunet, MP3 playere. Şcolile care se consideră că asigură o educaţie muzicală foarte bună dispun de tehnologii avansate, incluzând: MT32 MIDI, recordere digitale multitrack pe care profesorii le utilizează în activităţile lor de câte ori au ocazia. Printre motivele principale pentru care ei folosesc aceste tehnologii se numără faptul că astfel elevii sunt angajaţi în învăţare, formându-şi şi dezvoltându-şi deprinderile auditive într-un mod accesibil şi agreabil. Un punct de vedere demn de atenţie (aparţinând unuia dintre

[

the general but also the specialized ones, requiring a clear-cut differentiation of the general technologies (ICT) from the musical technologies (MT). Since ICT include all about computers and Internet, MT is referring to computers (which contain musical software such as Sibelius, Garage Band, Band-in-a-box, Audacity, Auralia and others), synthesizers, MIDI, drum machines, sound modules, MP3 players, minidisk players. The conventional instruments or the keyboards are not included in this category although they have a significant contribution to the substantiation of the contemporary musical technologies. The investigated schools are provided with a number of synthesizers comprised between one and 27(or even non-existent), but the average number of this instrument is of only two. Solely 5 percent of schools have a computer connected to this instrument. Although schools have synthesizers coming from manufactures like Roland, Korg, Yamaha, Casio, they are long in use. Besides schools lacking for synthesizers, the majority have a Roland instrument shabby from the passage of time (5-15 years). For this reason, synthesizers give a limited scale of timbres, and restricted possibilities to explore the universe of the sound. Consequently, they cannot be connected to a computer because of their incompatible software. In most schools, the musical technologies include MP3 players, CD players, tape-recorders, minidisk players and amplifiers. It is worth mentioning that teachers participating in the research supply this list of technological devices. Taking into account the significance of the musical technologies concept, and the technological progress of contemporary society it is a mistake to include resources such as amplifiers, tape-recorders, etc. in this category. In the research performed by AJET in one of the Australian schools, it is mentioned that the concept of musical technologies makes reference to the next items: computers, Internet, synthesizers, MIDI, drum machines, sound modules, MP3 players. Schools considered to provide a very solid musical education have at their disposal the latest technologic equipment including MT32 MIDI, multitrack digital recorders, etc. used on whatever occasion. Among the main reasons for which they use these technologies is the fact that many pupils are involved in the process of learning, building and developing auditive skills in a pleasant and

12


[

profesorii participanţi la studiu) este acela că TM sunt parte integrantă a muzicii rock. Autorul acestei idei consideră că elevii găsesc atractivă şi interesantă abordarea conţinutului curriculumului în strânsă relaţie cu muzica rock, deoarece tehnologia este un factor central al evoluţiei acestui gen de muzică; deci, se realizează o conexiune directă între valorificarea bagajului de cunoştinţe pe care-l deţin elevii şi învăţarea autentică.

4. CERCETĂRI LA NIVEL MACROSTRUCTURAL O analiză comparată a situaţiei din mai multe şcoli din diverse sisteme educaţionale şi din diferite puncte ale lumii oferă o imagine de ansamblu a situaţiei în care se află educaţia muzicală în prezent, identificând elementele comune şi diferenţele derivate din politicile educaţionale, modurile şi structurile de oragnizare specifice, o viziune globală asupra tendinţelor pe care aceasta le urmează, precum şi soluţii practice pentru optimizarea ei. BECTA a realizat un studiu de referinţă cu privire la percepţia profesorilor asupra deprinderilor de operare cu tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) pe care le deţin. În cadrul aceleiaşi cercetări s-a investigat nivelul la care se utilizează TIC în diferite ţări – Austria, Danemarca, Anglia, Portugalia, Suedia -, precum şi măsura în care strategiile didactice asistate de calculator contribuie la eficientizarea actului didactic. Parametrii de bază ai studiului s-au conturat prin raportarea profesorului la competenţele proprii şi la ceilalţi factori implicaţi în procesul didactic:

Profesorul – cum poate valorifica potenţialul TIC şi cum îşi poate dezvolta competenţele?

Influenţele mediului asupra profesorului – în ce măsură deprinderile de utilizare a TIC sunt în ton cu ale profesorilor de altă specializare şi cu ale adulţilor din alte medii profesionale?

Elevii – ce deprinderi de utilizare a TIC deţin ei şi ce aşteptări au în sensul valorificării acestor deprinderi în actul de învăţare?

Curriculum-ul – în ce măsură conţinuturile şi obiectivele permit şi avantajează utilizarea TIC în procesul didactic?

[

easy way. A very important point of view ( belonging to a teacher participant in the study) reveals that MT is part of the rock music. He also considers that pupils find quite attractive and interesting the approach of the curricular content in the context of the rock music because technology is an important factor in the evolvement of this type of music. Acordingly, there is a direct relationship between the acquired knowledge and the authentic learning.

4. REASEARCHES CARRIED OUT ON MACROSTRUCTURAL LEVEL A compared analysis performed in various school located in several places of the world offers a general view on the situation of the current muzical education. In this context have been identified the common elements, and the differences derived from educational strategies, from specific organizing ways and structures, as well as the global view on the specified directions, and the practical solutions to their optimization. BECTA made a reference study regarding teachers’ perception on working with the available information and comunication technologies (ICT). Within the framework of the same research it was investigated the ICT utilization level in various countries – Austria, Denmark, England, Portugal, – as well as the evaluation of contribution degree of the computer-assisted didactic strategies to the efficiency of the didactic activity. The basic parameters of the study were outlined by relating teachers to their own competences, and to the factors involved in the didactic process:

The teacher – how can he revalue the ICT potential, and develop his/her own competences?

The influence of the environment on the teacher – to what extent the ICT abilities are tuned to those of teachers of various specialties, or to adults belonging to another professional profile?

Pupils – what kind of ICT skills do they hold, and what expectations do they have concerning the revaluation of these abilities within the learning activity?

13


[

Organizaţia – ce cerinţe formulează aceasta în privinţa utilizării TIC şi ce dimensiuni ale dezvoltării încurajează?

Rezultatele – are utilizarea TIC un efect benefic asupra muncii de profesor şi a rezultatelor elevilor, sau nu?

Această abordare admite că TIC nu pot fi utilizate izolat, aşa cum nu pot fi valorificate de practicanţi entuziaşti care acţionează într-un număr restrâns. Pentru ca strategiile bazate pe TIC să devină eficiente, trebuie să se ţină cont de mediu, de poilitica de funcţionare a instituţiei, de nivelul de dezvoltare a tehnologiilor. Câteva din concluziile studiului arată că la nivel global:

Atât profesorii cât şi elevii consideră că utilizarea TIC în activităţile de educaţie muzicală au un efect benefic asupra actului de învăţare şi asupra gradului de satisfacţie a elevilor

Elevii se aşteaptă ca TIC să fie utilizat la scară largă în procesul didactic

Elevii şi studenţii sunt încrezători în capacitatea lor de a utiliza eficient TIC în actul de învăţare

Profesorii extind beneficiile oferite de TIC dincolo de activităţile practice din clasă, considerând că acestea contribuie şi la soluţionarea problemelor administrative

Utilizarea TIC pentru evaluare electronică este mult în urma adaptării generale a TIC în procesul de învăţare

Mediul social, tehnologiile mobile şi învăţarea online sunt considerate aspecte importante ale infrastructurii necesare pentru învăţare

TIC se utilizează mai mult în procesul de instruire din domeniul ştiinţelor, mai puţin în cel al artelor şi ştiinţelor umaniste

Elevii şi studenţii nu sunt încurajaţi să folosească dispozitivele proprii în procesul de învăţare individuală, sau să ofere un feedback asupra modului în care ei utilizează TIC în învăţare

Un fapt real, frecvent enunţat, este acela că „multe şcoli ar putea spune că nu au suficiente calculatoare, profesorii au nevoie de mai multă pregătire pentru a le utiliza efectiv, iar elevii deţin mai multe deprinderi de utilizare a TIC dcât mulţi dintre profesori” (Elliott).

[

The Curriculum – to what extent its content and objectives are allowable for ICT use in the didactic process?

The organization – what kind of requirements does it formulate regarding ICT use, and what developmental parameters does it encourage?

Results – does ICT utilization exert beneficial effects upon teacher’s activity, and on pupils’ results?

Through this approach it is acknowledged that ICT cannot be used in an isolated way, nor can it be capitalized by very enthusiastic users whose number is rather limited. In addition, measures should be taken to optimize the ICT-based strategies taking into consideration the environmnet, the institutions’ functioning strategies, and the level of technologic development. Some of the study’s conclusions reveal part of aspects at global level:

Both teachers and pupils think that ICT implementation in musical education domain have a beneficial effect on the learning activity, and on the level of pupils’ satisfaction degree.

Pupils’ expectations are referring to a broader ICT application to the didactic process.

Pupils and students are confident in their capacity of using ICT very efficiently in the act of learning

Teachers extend the benefits offered by ICT beyond classroom activities, including them in the solving of administrative issues

ICT used for electronic evaluation is much behind its general adjustement to the learning process

The social environment, the mobile technologies and the online learning are considered important aspects of the infrastructure necessary for learning.

ICT is implemented mainly in the scientific area of instruction, and in a lesser extent in arts and humanistic sciences.

Pupils and students are not encouraged to use their own devices in the process

14


[

5. CERCETĂRI LA NIVEL MICROSTRUCTURAL – rezultate ale unor studii de caz Conform studiilor de caz realizate şi prezentate de BECTA şi AJET, în multe şcoli distribuirea resurselor materiale între diferitele obiecte de studiu se face preferenţial. În acelaşi timp, dacă în unele şcoli copiii beneficiază de o educaţie muzicală excelentă, mulţi elevi australieni (conform AJET), -dar nu numai aceştia (n.a.)- sunt privaţi de educaţia muzicală din cauza lipsei de echitate în privinţa accesului la educaţie sau la resurse şi a statutului de Cenuşăreasă al muzicii în multe şcoli. Utilizarea efectivă a TIC şi a tehnologiilor muzicale poate contribui la schimbarea opticii pedagogiei actuale prin crearea unor contexte educaţionale desprinse din viaţa reală. Dacă pedagogia este orientată tot mai mult spre asigurarea unui context de învăţare autentic, elevii/studenţii devin mai implicaţi în procesul de învăţare şi interesaţi de conţinutul tematic. Câtă vreme educaţia se desfăşoară în şcoală, se impune derularea unor studii care să ilustreze de ce resurse poate beneficia o astfel de instituţie în prezent, cum sunt acestea distribuite la nivelul diferitelor obiecte de studiu, în ce măsură corespund acestea nevoilor profesorilor şi elevilor, dacă sunt sau nu valorificate corespunzător pentru a crea un context de învăţare autentic pentru elevi. Resursele şi tehnologiile utilizate nu ar trebui folosite preponderent în scopul exersării deprinderilor de bază necesare valorificării acestora, cum ar fi procesarea de text , ci în sensul formării şi dezvoltării unor noi deprinderi, cum ar fi creaţia muzicală. Rezultatele cercetărilor desfăşurate într-o şcoală australiană indică folosirea de către 90% dintre profesori a internetului în timpul orelor de curs, la toate nivelurile. Toţi profesorii sunt de acord că internetul este o sursă valabilă pentru învăţare şi pentru cercetare atât pentru ei, cât şi pentru elevii lor. Astfel, ei utilizează tehnologiile pentru multe activităţi non-muzicale precum cercetarea pe bază de text sau diverse prezentări pentru predare. Se poate concluziona că utilizarea TIC la nivelul cunoştinţelor de bază este considerată de profesori necesară pentru îndeplinirea unor cerinţe fundamentale formulate de şcoală şi de curriculum în vederea includerii TIC în activitatea de predare a tuturor obiectelor de studiu. Şcolile dotate cu computere conectate la

[

of individual learning, or to offer a feedback on the way they use ICT in the learning activity.

A real fact frequently commented is revealing that ”many schools do not have enough computers, teachers need more preparation on using them effectivly, and pupils have more skills in using ICT than many other teachers” (Elliot).

5. RESEARCHES PERFORMED ON MICROSTRUCTURAL LEVEL – results of some case study According to the case study carried out and presented by BECTA and AJET, in many schools the repartition of teaching aids resources for various study topics are made preferentially. At the same time, if in some schools pupils benefit from an excellent musical education, many Australian pupils (according to AJET), and not only are deprived from musical education because of the lack of equity regarding the access to educaion or to resources, and due to its status of Cinderella of music in many schools. The effective use of ICT and of musical technology can contribute to the transformation of actual teaching method views by creating some educational contexts from the real life. Since pedagogy is oriented much more towards ensuring an genuine learning environment, pupils/students become more involved in the learning process, and more interested in the thematic content. Because pupils’ instruction takes place in schools it is compulsory to develop studies focussed on the available resources in these institutions, and on how are they allocated to each study subject; it is also of interest to find out if they correspond to the teacher’s and pupil’s needs, as well as whether they are profitable for creating an authentic learning context. All the same, the school’s resources and technologies should not be used preponderantly for the purpose of practicing the acquired skills, such as text processing, but for developing new aptitudes of musical creation. Research data registered in an Australian school revealed that 90 percent of teachers used the Internet during instruction programs at all class levels. The entire number of questioned teachers agreed that the internet is a valuable learning and documentary source both for them,

15


[

resurse de tehnologii muzicale utilizează programele muzicale pentru dezvoltarea auzului, crearea unor aranjamente muzicale, notaţie muzicală, transcripţii şi compoziţie. Aplicaţiile folosite cel mai frecvent sunt: Microsoft Office, Microsoft Publisher, programe de imprimare CD/DVD-uri, Sibelius, Acid DJ, Musition, Band-in-a-box, Music Time, Auralia, alături de motoarele de căutare Internet explorer, Google. Studiul subliniază şi importanţa tehnologiilor pentru soluţionarea de către profesori a sarcinilor de natură administrativă, pregătirea lecţiilor şi a altor obiective cu caracter general. Studiul arată că 90% dintre profesori utilizează computerul şi internetul pentru pregătirea activităţilor de predare. Doar 27% dintre profesori au utilizat computerul în afara cursurilor pentru managamentul şi monitorizarea evoluţiei elevilor. În total, 80% dintre profesori folosesc computerele şi internetul pentru evaluarea şcolară şi realizarea rapoartelor. Profesorii estimează că 95% din elevi au acces la computer acasă. Datorită cerinţelor de a utiliza TIC pentru studiul muzicii şi considerând că astfel se creează o experienţă de învăţare autentică, 90% dintre profesori au propus teme de lucru şi proiecte care necesită utilizarea computerului. Dintre aceştia, 75% au propus proiecte pentru soluţionarea cărora este necesară utilizarea computerului şi în afara orelor de curs. Aproape jumătate dintre profesorii de muzică (45%), se consideră doar întrucâtva pregătiţi pentru utilizarea TIC, în timp ce 35% se consideră bine pregătiţi, iar 20% foarte bine pregătiţi. Rezultatele indică o dezvoltare a deprinderilor de utilizare a computerului şi a tehnologiilor prin studiu individual. 75% dintre profesori sunt de acord că şcoala, indiferent de nivel, nu i-a pregătit pentru utilizarea TIC, iar cursurile de dezvoltare profesională i-a ajutat doar în mică măsură. Colegii şi elevii şi-au adus contribuţia într-o măsură moderată. În cei 5 ani care au precedat studiul, 20% din profesorii de muzică nu au participat la niciun curs de perfecţionare, 60% au acumulat 1-8 ore, iar 20%, 9-32 de ore. Astfel, majoritatea profesorilor de muzică au beneficiat de o dezvoltare profesională foarte redusă în privinţa utilizării noilor tehnologii. Este evident că dezvoltarea profesională este utilă în măsura în care noile deprinderi dobândite sunt exersate cu regularitate. Este de subliniat în acest caz că un

[

and for pupils. Thus, they use technology in many non-musical activities, such as research- based texts, or various teaching presentations. It may be concluded that using ICT at the level of all basic knowledge is considered by teachers necessary in accomplishing some fundamental tasks formulated by school and by the curriculum to include ICT in all subjects taught. Schools provided with computers connected to musical technologies use musical programs for developing the hearing, musical notation, transcriptions and composition. The most used applications are: Microsoft Office, Microsoft Publisher, printing programmes for CD-s or DVD-s, Sibelius, Acid DJ, Musition, Band-in-a-box, Music Time, Auralia, together with Internet Explorer, and Google. The study also underlines the importance of technologies in solving some administrative task by teachers’s contributio, preparing lessons and other objectives with general character. The study shows that 90 percent of teachers use the computer and the internet in preparing teaching activities. Only 27 percent of them use the computer for other purpose, e.g. pupils’progress management and monitoring. All in all, 80 percent of the teachers use the computer and the internet for school results’ evaluation and for making reports. Teacher estimate that 95 percent of the pupils have a computer at home. Due to the requirements referring to ICT implementation in music education, and thinking that this approach would create an authentic learning experience, 90 percent of teachers have suggested the computer-assisted assignments and projects. 75 percent of them suggested projects needing the computer use outside of the school hours. About half of the number of music teachers (45 percent) declared they have a fairly good ICT implementing level, whilst 35 percent are skilled, and 20 percent highly skilled, respectively. These results show a developement of computer and technological skills through individual study. 75% of the teachers declared that school, regardless of its level, did not provide them with ICT use knowledge, and that the professional training courses helped them to a lesser extent than the expected one However, their teacher fellows and pupils have moderately contributed to this training. During the five years preceding this study, 20 percent of music teachers did not participate in any training course, 60 percent

16


[

curs de dezvoltare profesională care nu se bazează pe resurse materiale cu posibilităţi de valorificare în şcoală este irelevant

6. PROBLEME GENERALE ALE EDUCATORILOR ÎN DOMENIUL MUZICAL Din cercetările efectuate, rezultă că procesul de implementare a strategiilor bazate pe TIC în educaţia muzicală, în complexitatea sa, pe lângă multiplele aspecte pozitive pe care le aduce cu sine, ridică o serie de probleme încă nesoluţionate, considerate frecvent dezavantajoase pentru evoluţia învăţământului muzical-artistic.

Rolul profesorului în educaţia muzicală contemporană se schimbă considerabil faţă de perioadele anterioare erei digitale.

Se constată o acută lipsă de cunoaştere în domeniul TIC şi TM în rândul profesorilor de educaţie muzicală, situaţie întreţinută de ineficienţa programelor de dezvoltare profesională destinate acestora.

Utilizarea TIC şi a TM pentru evaluarea elevilor este privită cu scepticism

Relaţia dintre profesori şi elevii nativi digitali este îngreunată de diferenţele de limbaj cu care fiecare dintre aceştia operează.

Competenţele profesorilor în privinţa utilizării TIC sunt adesea depăşite de elevii lor

Aşteptările elevilor în ceea ce priveşte modul de lucru în cadrul activităţilor şcolare includ în mare măsură TIC.

Diferenţele dintre tipul de învăţare (secvenţială) impus de modelul educaţional existent şi cel (vizual) specific nativilor digitali sunt tot mai pronunţate.

Resursele materiale nu sunt adaptate la nevoile reale ale învăţământului.

Includerea TIC în învăţământul muzical este o condiţie esenţială pentru asigurarea unui context de învăţare autentic în care elevii să-şi dezvolte competeneţele necesare adaptării la cerinţele societăţii.

Deşi opinia generală este una preocupată de reducerea drastică a rolului pe care profesorul de muzică îl îndeplineşte în educaţia muzicală actuală, realitatea este de fapt una optimistă. Conform Department of Education, Science

[

attended 1-8 course hours, and 20 percent 9-32 hours, respectively. Accordingly, the majority of music teachers have benefited very little from this new technology training. It is obvious that the professional development is useful as long as the new skills are applied systematically. In this context, it is worth mentioning that a course of professional training, which is not relied on teaching aid resources revaluated in schools is irrelevant.

6. GENERAL PROBLEMS OF EDUCATORS IN THE MUSICAL FIELD Data registered in our research suggest that in the process of ICT-based implementing strategies of musical education, apart from its multiple positive aspects there are some unsolved problems frequently considered unfavourable for the evolution of the music and art education, as well.

Teacher’s role in the contemporary music education is changing considerably in comparison with the previous period of digital era;

It can be seen an acute lack of ICT and MT knowledge among the teachers in music education, which is also due to the inefficiency of professional development programs;

ICT and MT application to pupil’s evaluatian has been met with skepticism;

The relationship between teacher and digitaly native pupils encounters difficulties because of discrepancies in the operating language;

The teacher’s ICT competences are sometimes exceeded by those of pupils’;

Pupils’ expectations with regard to the working methods of school activities include to a great extent ICT implementation;

The differences between the sequential learning type imposed by the educational model, and the visual one specific to digital natives are increasingly high;

Teaching aids resources are not properly adapted to the real needs of education;

17


[

and Training (DEST), 2005: vi-vii, „Profesorii sunt vitali pentru calitatea educaţiei muzicale pentru toţi studenţii şi trebuie să adopte o atitudine pro-activă în vederea asigurării calităţii şi statutului muzicii în şcoli prin propria dezvoltare profesională pe baza expertizei, studiului şi evaluării”.

[

ICT integration into musical education is an essential condition for ensuring an authentic learning context, where pupils can develop the necessary competences of adjusting to the society’s demands.

Althouh the general opinion is concerned with the diminution of the music teaher’s role, the reality is an optimistical one. According to the Departament of Education, Science and Training (DEST), 2005 ”Teachers are vital to the quality of music education for all students, and must adopt a pro-active attitude towards the ensurance of the quality and statute of music in schools through their own professional development based on examination, study and evaluation”.

BIBLIOGRAFIE / REFERENCES Crawford, R. M. (2007). Authentic learning and digital technology in the music classroom. Unpublished PhD thesis, Monash University

Department of Education, Science and Training (DEST) (2005). National review of school music

education. ACT: Australian Government.

Elliott, A. (2004). Cultural change needed to exploit ICT in schools. Information Age. [viewed 18 Oct 2006, verified at new URL 6 Aug 2009]

Evans, Julie, A Practical Guide to Teaching Music in the Secondary School [electronic resource], Taylor & Francis, 2009

Herrington, J. & Oliver, R. (2000). An instructional design framework for authentic learning environments. Educational Technology Research & Development, 48(3), 23-48

Janet, Barrett, Music Education at a Crossroads [electronic resource]: Realizing the Goal of Music for All, The Rowman & Littlefield Publishing Group Inc., 2009

Journal of Educational Technology and Society, Published by International Forum of Educational Technology and Society, July 2010, Volume 13 Number 3

Michael, L. Mark, Patrice, Madura, Music Education in your Hands: an introduction for future teachers, New York, Routledge, 2010

Piaget, J. (1974). To understand is to invent: The future of education. New York: Grossman

Teaching with Technology Initiative (2003). TWT: Authentic Learning Approaches. North Dakota

Teaching with Technology Initiative. [viewed 1 July 2004, verified 6 Aug 2009]

Vella, R. & Arthurs, A. (2003). Sounds in space, sounds in time. London: Boosey & Hawkes

Victorian Government (2007). Victorian Essential Learning Standards (VELS). Victorian

Curriculum and Assessment Authority. [verified 8 Aug 2009]

Regelski, Thomas, A., Music Education for Changing Times [electronic resources], Springer, 2010

http://dtl.unimelb.edu.au

http://www.ascilite.org.au/ajet/ajet.html

http://www.education.gov.uk/schools/adminandfinance/procurement/ict/a0073825/becta

http://www.ehow.com/how_7974884_reconstruct-music-education-through-ict.html

http://www.isme.org/

http://www.marcprensky.com/

http://www.musicedutech.com/embedding_ict.htm

http://www.music-ite.org.uk/resources/primary-ite/using-ict-primary-music-education

18


BIBLIOGRAFIE / REFERENCES Crawford, R. M. (2007). Authentic learning and digital technology in the music classroom. Unpublished PhD thesis, Monash University

Department of Education, Science and Training (DEST) (2005). National review of school music

education. ACT: Australian Government.

Elliott, A. (2004). Cultural change needed to exploit ICT in schools. Information Age. [viewed 18 Oct 2006, verified at new URL 6 Aug 2009]

Evans, Julie, A Practical Guide to Teaching Music in the Secondary School [electronic resource], Taylor & Francis, 2009

Herrington, J. & Oliver, R. (2000). An instructional design framework for authentic learning environments. Educational Technology Research & Development, 48(3), 23-48

Janet, Barrett, Music Education at a Crossroads [electronic resource]: Realizing the Goal of Music for All, The Rowman & Littlefield Publishing Group Inc., 2009

Journal of Educational Technology and Society, Published by International Forum of Educational Technology and Society, July 2010, Volume 13 Number 3

Michael, L. Mark, Patrice, Madura, Music Education in your Hands: an introduction for future teachers, New York, Routledge, 2010

Piaget, J. (1974). To understand is to invent: The future of education. New York: Grossman

Teaching with Technology Initiative (2003). TWT: Authentic Learning Approaches. North Dakota

Teaching with Technology Initiative. [viewed 1 July 2004, verified 6 Aug 2009]

Vella, R. & Arthurs, A. (2003). Sounds in space, sounds in time. London: Boosey & Hawkes

Victorian Government (2007). Victorian Essential Learning Standards (VELS). Victorian

Curriculum and Assessment Authority. [verified 8 Aug 2009]

Regelski, Thomas, A., Music Education for Changing Times [electronic resources], Springer, 2010

http://dtl.unimelb.edu.au

http://www.ascilite.org.au/ajet/ajet.html

http://www.education.gov.uk/schools/adminandfinance/procurement/ict/a0073825/becta

http://www.ehow.com/how_7974884_reconstruct-music-education-through-ict.html

http://www.isme.org/

http://www.marcprensky.com/

http://www.musicedutech.com/embedding_ict.htm

http://www.music-ite.org.uk/resources/primary-ite/using-ict-primary-music-education

Documents

Tehnologii informatice şi de comunicaţie în domeniul