4
Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2009-2010, Anul I TITLUL TEMEI DE PROIECTARE: LOCUINTA-STUDIO PENTRU UN PICTOR Ciclul primar / Anul I – semestrul 2 Exercitiul nr.5 – Spatiu, Forma, Semnificatie Numar de credite: 5 Perioada elaborarii proiectului: 28.03.2011 la 04.05.2010 Cred ca planul este o societate de camere. Un plan adevarat este acela in care camerele isi vorbesc una alteia. Cand privesti un plan poti spune ca vezi cum structura spatiilor iese la lumina.” Louis I. Kahn – Between Silence and Light I. SCOPUL DIDACTIC. Exercitiul nr.5 se inscrie in seria temelor legate de experimentul “9 patrate” analiza propusa studentilor urmand in mod logic un salt din punct de vedere al complexitatii conceptuale. Pe de-o parte studiul planului se dezvolta pentru prima data pe doua niveluri, elementul “scara” intervenind ca un generator de tensiune suplimentar in compozitia spatiilor. Pe de alta parte parametrii functionali se complica, fiind introdus un grup de spatii complementar celor ce alcatuiesc o locuinta unifamiliala de baza. In cele din urma, prin personalizarea prezumtivului client – propus a fi un artist plastic – se ofera studentilor prilejul unei amplificari a logicii justificarilor pentru solutiile spatial-formale propuse, compozitia arhitecturala avand sansa de a capata si o incarcatura simbolica. Exista trei planuri de evidentiere a unor relatii in arhitectura: formal, fucntional si simbolic. In general ceea ce numim o buna arhitectura intrupeaza aspecte ale unuia sau mai multora dintre aceste planuri iar ceea ce numim marea arhitectura le include pe toate trei. O arhitectura care are calitati de compunere formala, functionala si totodata transmite semnificatii simbolice are o forta deosebita. 1. Compunerea formala: include principiile de ordonare utilizate in compozitia arhitecturala cum sunt axele, simetria, ierarhia, datumul, ritmul si transformarea. Urmand aceste principii se creaza o compozitie arhitecturala conventional corecta. Principiile avute in vedere de arhitect intrupeaza Ideile si valorile clientului. 2. Structurarea functionala: include elemente, forme si spatii ce au o valoare din punct de vedere al tipului de utilizare. Criteriile functionale sunt prima ratiune determinata intr-un proiect insa nu includ si calitatile formale pentru a crea o compozitie arhitecturala conventional corecta si nici elementele simbolice care sa aduca poezia in arhitectura. 3. Simbolica: o constiuie elementele arhitecturale care reprezinta o idee, un concept. Prin acest exercitiu se urmareste aplicarea de catre student a principiilor teoretice de organizare si ordonare subliniate mai jos, studiate in cadrul cursului de „Compozitie in arhitectura”, in cursul semestrul II, mentionate pe scurt in continuare. II. OBIECTUL STUDIULUI – ELEMENTE TEORETICE Un pictoracomandatsa-i fieproiectataolocuintaundeurmeazasalocuiascacusotiasasi baiatul lor invarstade 12 ani.Casava fiamplasatape un terenaflatintredoua strazi,intr-un nou cartierresidential neavandincauncaracterarchitectural definit. Peacelasi terenpictoruldorestesaconstruiascasi studio-ulsau depictura. Terenul areformadreptunghiulara50,0m x30,0m,amenajareaintreguludemoduli adiacentii teren, inclusivimprejmuireaconstituindparte integrala apropiectului cesecereintocmit: dalaje, amenajari peisagere, alei, etc. Nuse prevadlocuri deparcare in perimetrul terenului. III. ELEMENTE DE TEMA Constructiava fialcatuitadin7-9 modulistructurali,avand dimensiunileinplan 4,20 x 4,20 m si inaltimeademinim 2,80m,maxim 3,60m,inclusivplaca. Modulii structurali sevordesfasurapedouaniveluri (parter +etaj).

tema 5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: tema 5

Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2009-2010, Anul I

TITLUL TEMEI DE PROIECTARE: LOCUINTA-STUDIO PENTRU UN PICTOR

Ciclul primar / Anul I – semestrul 2Exercitiul nr.5 – Spatiu, Forma, Semnificatie

Numar de credite: 5Perioada elaborarii proiectului: 28.03.2011 la 04.05.2010

“Cred ca planul este o societate de camere. Un plan adevarat este acela in care camerele isi vorbesc una alteia. Cand privesti un plan poti spune ca vezi cum structura spatiilor iese la lumina.”

Louis I. Kahn – Between Silence and Light

I. SCOPUL DIDACTIC.

Exercitiul nr.5 se inscrie in seria temelor legate de experimentul “9 patrate” analiza propusa studentilor urmand in mod logic un salt din punct de vedere al complexitatii conceptuale. Pe de-o parte studiul planului se dezvolta pentru prima data pe doua niveluri, elementul “scara” intervenind ca un generator de tensiune suplimentar in compozitia spatiilor. Pe de alta parte parametrii functionali se complica, fiind introdus un grup de spatii complementar celor ce alcatuiesc o locuinta unifamiliala de baza. In cele din urma, prin personalizarea prezumtivului client – propus a fi un artist plastic – se ofera studentilor prilejul unei amplificari a logicii justificarilor pentru solutiile spatial-formale propuse, compozitia arhitecturala avand sansa de a capata si o incarcatura simbolica.

Exista trei planuri de evidentiere a unor relatii in arhitectura: formal, fucntional si simbolic.In general ceea ce numim o buna arhitectura intrupeaza aspecte ale unuia sau mai multora

dintre aceste planuri iar ceea ce numim marea arhitectura le include pe toate trei.O arhitectura care are calitati de compunere formala, functionala si totodata transmite

semnificatii simbolice are o forta deosebita.1. Compunerea formala: include principiile de ordonare utilizate in compozitia arhitecturala cum sunt

axele, simetria, ierarhia, datumul, ritmul si transformarea. Urmand aceste principii se creaza o compozitie arhitecturala conventional corecta. Principiile avute in vedere de arhitect intrupeaza

Ideile si valorile clientului.2. Structurarea functionala: include elemente, forme si spatii ce au o valoare din punct de vedere al tipului

de utilizare. Criteriile functionale sunt prima ratiune determinata intr-un proiect insa nu includ si calitatile formale pentru a crea o compozitie arhitecturala conventional corecta si nici elementele simbolice care sa aduca poezia in arhitectura.

3. Simbolica: o constiuie elementele arhitecturale care reprezinta o idee, un concept.Prin acest exercitiu se urmareste aplicarea de catre student a principiilor teoretice de organizare si

ordonare subliniate mai jos, studiate in cadrul cursului de „Compozitie in arhitectura”, in cursul semestrul II, mentionate pe scurt in continuare.

II.OBIECTUL STUDIULUI – ELEMENTE TEORETICE

Un pictor a comandat sa-i fie proiectata o locuinta unde urmeaza sa locuiasca cu sotia sa si baiatul lor in varsta de 12 ani. Casa va fi amplasata pe un teren aflat intre doua strazi, intr-un nou cartier residential neavand inca un caracter architectural definit. Pe acelasi teren pictorul doreste sa construiasca si studio-ul sau de pictura. Terenul are forma dreptunghiulara 50,0m x 30,0m, amenajarea intregulu de moduli adiacentii teren, inclusiv imprejmuirea constituind parte integrala a propiectului ce se cere intocmit: dalaje, amenajari peisagere, alei, etc. Nu se prevad locuri de parcare in perimetrul terenului.

III.ELEMENTE DE TEMA

Constructia va fi alcatuita din 7-9 moduli structurali, avand dimensiunile in plan 4,20 x 4,20 m si inaltimea de minim 2,80m, maxim 3,60m, inclusiv placa. Modulii structurali se vor desfasura pe doua niveluri (parter + etaj).

Page 2: tema 5

Modulii vor fi adiacenti cel putin cate doi, pe o directie sau alta, pentru intregirea ansamblului fiind posibile adaugiri complementare cu latime de maxim ½ modul. Aceste adaugiri nu sunt obligatorii si tin strict de solutia adoptata de fiecare student in parte. Un grup de moduli adiacenti va avea obligatoriu pe nivel aceeasi inaltime astfel incat grinzile sa fie in acelasi plan orizontal.

Modulii vor avea stalpi si grinzi cu dimensiunile de 40x40cm, iar planseele vor avea grosimea de 20cm, inclusiv finisajul pardoselii.

Placa de peste ultimul nivel va avea grosimea de 30cm, inclusiv straturile de hidro-termoizolatie.Peretii exteriori vor avea grosimea de 20cm, iar cei de compartimentare numai 10cm.

Principalele spatii ale locuintei vor fi:A. Locuinta:- Living-room- Loc de luat masa- Dormitor matrimonial + baie (cada, wc, lavabou)- Dormitor adolescent + baie (dus, wc, lavabou)- Bucatarie (front minim 2,40m)

Se vor prevedea dulapuri cu un front de minim 1,20m / persoana..B. Studio-ul:- Grup sanitar (wc, lavabou)- Spatiu expunere lucrari- Mic birou- Spatiu de depozitare material- Spatiu de lucru

Fiecare student este liber sa adauge spatii / functiuni daca simte ca sunt necesare pentru a completa modul in care intelege sa raspunda la necesitatile clientului.Locuinta si studio-ul pot avea un acces comun, tot asa cum pot avea accese separate. In functie de Solutia preferata studentii vor justifica prin organizarea spatial-formala si prin tratarea fatadelor focmula adoptata.

IV.CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE

Luni 21.03.2010 / Sala Studio – parter / Prezentarea temei proiectului - Toate grupele – ora 13.30

Etapa I.a – Documentare / perioada 21.03.2011 – 28.03.2011Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier

- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 15.00

Etapa I.b - elaborarea partiului-concept / perioada 28.03.2011 – 13.04.2011 Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier

- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 15.00

Judecata la panou in cadrul atelierului (planse, schite, diagrama-concept, macheta de studiu)URMEAZA O SAPTAMANA VACANTA DE PASTIEtapa II – Proiect – planse + macheta finala / perioada 13.04.2011 – 04.05.2011Etapa II.a – macheta finala / predare 02.05.2011

- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 15.00

Etapa II.b – planse desenate / predare 04.05. Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier

- Toate grupele – ora 12.00 - 13.30

Judecarea proiectelor (Etapa II) in atelier - in ziua predariiJudecarea in comisia de catedra a proiectelor propuse pentru note sub 6 si peste 8

- in maxim 3 zile dupa predare, in functie de programarea celorlalte activitati

Page 3: tema 5

Etapa III – Studiu spatiu cu scara interioara / perioada 04.04.2011 – 18.05.2011 Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier

- Toate grupele – ora 12.00 - 13.30 Judecarea proiectelor (Etapa III) in atelier - in ziua predariiJudecarea in comisia de catedra a proiectelor propuse pentru note sub 6 si peste 8

- in maxim 3 zile dupa predare, in functie de programarea celorlalte activitati

V. REDACTAREA PROIECTULUI

Proiectul se va redacta obligatoriu pe hartie alba de desen in cerneala neagra (tus), de mana, fiind interzisa utilizarea oricaror tehnici digitale sau colaje. Randarea este la libera alegere a studentilor – creioane colorate, carioca, laviu de acuarela sau guase, etc. Formatul obligatoriu al hartiei este 50x70cm, dispus pe orizontala, numarul planselor find lasat la libera alegere a studentilor, in functie de modul de repartizare a pieselor in planse.Macheta se va realiza dintr-unul sau maxim din doua materiale diferite (lemn, mousse de poliuretan, polistiren extrudat, plexiglass) pe un suport avand dimensiunile 50x70cm. Pentru suport se va folosi acelasi tip de material(e).Fixarea elementelor intre ele (daca este cazul) si de blatul suport se va face cu adeziv specific tipului de material utilizat.

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18,00x3,00cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE ARHITECTURA Ciclul : I (primar) / semestrul 3

PROIECT NR.

NUME SI PRENUME SEMNATURA STUDENT

SCARA TITLU PROIECT FAZA

STUDENTPROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. DOCUMENTASISTENT

Proiectul va contine la scara 1:100 urmatoarele piese:

Etapa I- Plan (vedere de sus) inclusiv amenajarile exterioare- Planurile tuturor nivelurilor - Cele 4 elevatii- Doua sectiuni - Diagrama concept a constructiei spatiale propuse (*)

Etapa II - axonometrie izometrica ascendenta (vazuta de dedesubt) cu spatiul ce cuprinde scara de acces

la etaj - axonometrie descendenta (vazuta de sus) cu acelasi spatiu - Macheta cuprinzand intreg terenul

(*) prin diagrama concept se intelege un desen, schema, schita (redactata intr-o tehnica la alegerea studentilor) care rezuma ideea de baza a compunerii proiectului.

VI.CONDIŢII DE PREDARE

Proiectul se considera predat numai in conditiile in care s-a respectat numarul minim obligatoriu de corecturi (3 corecturi) si prezenta la minim 50% din sedintele de atelier precum si predarea tuturor pieselor obligatorii la fiecare faza de predare.

In general nerespectarea temei, lipsa corecturii la panou sau nerespectarea numarului minim de corecturi, precum si nerespectarea datei si orei precizate pentru predarea finala a proiectului sau lipsa la predare a unor piese (inclusiv macheta) va echivala cu nepromovarea proiectului si notarea cu nota 1 (unu).

In cazuri cu totul exceptionale, cand calitatea conceptului proiectului este foarte ridicata se admit abateri de la tema cu reducerea notei la criteriul respectiv pana la nota 0 (zero), in functie de gravitatea abaterii.

Nerespectarea temei poate consta in nerespectarea numarul si tipodimensiunilor obligatorii, nerespectarea dimensiunilor terenului sau lipsa uneia dintre elevatii sau sectiuni. In aceeasi categorie de abateri se inscrie si lipsa la corectura la panou. Intarzierea la predarea fazelor intermediare (studiu pe macheta si studiu

Page 4: tema 5

de paviment) si implicit la judecata la panou a acestora, face imposibila selectarea proiectului respectiv pentru judecata mare, deci limiteaza nota finala la maxim 8 (opt).

Predarea proiectului se face conform termenelor precizate mai sus.Nu se admit derogari de la acest termen limita, in afara exceptiilor permise de regulament.

La fiecare corectura vor fi prezentate schitele de la corectura anterioara. In caz contrar corectura anterioara este considerata anulata si eliminata din lista corecturilor efectuate. Corecturile se fac numai pe schite sau machete de studiu prezentate de catre student. La predarea finala se va preda si un dosar cuprinzand toate corecturile pe parcurs, semnate si datate de profesor.

VII. NOTAREA

Criteriile de apreciere si notare a proiectelor sunt urmatoarele si se noteaza cu note de la 1 la 10:

- Corectitudinea rezolvarilor functionale; pondere 1- Relatia functiune – organizare spatiala; pondere 1- Ingeniozitatea si originalitatea constructiei spatiale; pondere 1- Claritatea compunerii – conceptului; pondere 1- Calitatea prezentarii grafice si claritatea redactarii proiectului; pondere 1- Corespondenta proiect – diagrama concept; pondere 1- Acuratetea executiei machetei; pondere 1- Ingeniozitatea si originalitatea designului scarii; pondere 1- Corectitudinea constructiei axonometrice; pondere 1- Calitatea prezentarii grafice si claritatea redactarii (scara); pondere 1

VIII. BIBLIOGRAFIE

(1)Ching, D.K., Francis – Architecture Form, Space and Order – Wiley & Sons, Editia IV, 2007(2)Ching, D.K., Francis – Architectural Graphics – Wiley & Sons, Editia IV, 2003(3)Ching, D.K., Francis / Juroszek, Steven – Design Drawing – Wiley & Sons, 1998(4)Krier, Rob – Architectural Composition – Rizzoli NY, 1988(5)Schirmbeck, Egon – Idea, Form and Architecture – Van Nostrand Reinhold, 1987 (6)Von Meiss, Pierre – Elements of Architecture, From Form to Place, Spon Press, 1998(7)Padovan, Ri chard – Proportion Science, Philosophy, Architecture – Spon Press, 1999(8)Revista ArchiCREE nr.332 / 2007 – Maisons 2007(9)Revista ArchiCREE nr.337 / 2008 – Maisons 2008(10) Revista ArchiCREE nr.342 / 2009 – Maisons 2009 (11)http://ocasapezi.wordpress.com – locuinte unifamiliale

Intocmit AvizatCoordonator anul I Sef catedra Bazele Proiectarii DecanLect.Dr.Arh. Dan N. AGENT Conf.Dr.Arh.Teofil MIHAILESCU Prof.Dr.Arh. Emil CREANGA