Upload
ioana-frangulea
View
237
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 1/12
1
TEMA 7 IRIGAREA CULTURILOR HORTICOLE
Sistemul de irigaţii reprezintă suprafaţa de teren amenajată cu construcţii, instalaţii şiechipamente prin care se captează debitele necesare din sursa de apă, se asigură transportul şidistribuţia apei la plante conform graficului udărilor şi asigură colectarea şi evacuareasurplusului de apă.
Irigaţiile constituie ansamblul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare prin care se asigură aprovizionarea controlată cu apă a solului, în cantităţi suplimentare faţă de cele primite înmod natural prin precipitaţii, la nivelul cerinţelor plantelor, în vederea obţinerii producţiilormari şi calitativ superioare.
Nevoia de apă a plantelor se stabileşte pe baza bilanţului apei din sol care ia înconsideraţie intrările şi ieşirile de apă din sol pe o anumită perioadă de timp şi pe o anumită suprafaţă :
∑ +=+++ ETRO R AmP R f f vi
Ri – rezerva de apă a solului la începutul perioadei de vegetaţie (sau la începutulperioadei când se execută determinarea), m3 /ha;
Pv – suma precipitaţiilor utile din perioada de vegataţie, m3 /ha;Σ m – suma normelor de udare, m3 /ha;Af - aportul de apă din pânza freatică, în cazul bilanţului cu circuit deschis, m3 /ha;Rf - rezerva finală la sfârşitul perioadei, m3 /ha;ETRO – evapotranspiraţia reală optimă în perioada de vegetaţie, m3 /ha;
7.1. Regimul de irigaţie
Prin regimul de iriga ţ ie al unei culturi se înţelege ansamblul de măsuri şi criteriitehnice prin care se determină cantitatea şi momentul aplicării apei de irigaţiei, în raport cucaracteristicile solului, condiţiile hidrogeologice, climă, particularităţile culturii şi aleagrotehnicii acesteia.
La proiectarea amenajării de irigaţie, proiectantul trebuie să determine corectelementele regimului de irigaţiei, în funcţie de care se va dimensiona schema hidrotehnică aamenajării de irigaţie.
Date necesare pentru stabilirea regimului de irigaţie:1.
Grosimea stratului activ de sol – H → (m)Stratul activ de sol reprezintă grosimea stratului de sol în care se dezvoltă masa
principală a rădăcinilor şi care variază în funcţie de plantă, sol şi zona naturală H = 0,50 – 0,8 m (pentru culturi legumicole)
2. Consumul de apă al culturilor – ETRO (mm)Consumul de apă al plantelor legumicole prezintă valori foarte diferite datorită
unor particularităţi ale acestor plante .
Exemplu:Tomate timpurii
25 m3 /ha consum zilnic la începutul perioadei de vegetaţieconsum maxim: 55 – 60 m3 /ha – la sfârşitul lunii iunie
Ardeiul gras – consumul creşte zilnic de la 25 m3 /ha (luna mai) la 50 m3 /ha(luna iulie)Varză de toamnă: 15 – 20 m3 /ha la începutul perioadei de vegetaţie la 55 -60 m3 /ha în fazade consum maxim
Plante cu consum redus de apă: Ceapa, usturoiul, morcovul, pătrunjelul, etc.
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 2/12
2
3. Precipita ţ iile medii utile lunare din perioada de vegeta ţ ieSe determină cu relaţia:
Pv = 10 δ x P (m3 /ha)δ - coeficient de folosire a precipitaţiilor de vară:δ - 0,80 – stepă uscată δ - 0,82 – stepă moderată δ - 0,75 – silvostepă δ - 0,76 – zona de tranziţie la zona forestieră P – precipitaţii medii lunare multianuale, cu asigurarea de 80%, mm.
4. Aportul de apă din pînza freatică Se folosesc date tabelare care se referă la valori aproximative din perioada de
vegetaţie, pentru diferite adâncimi ale nivelului freatic, pentru principalele categorii texturalede sol şi pentru două situaţii diferite de umiditate (an arid, an umed).
5. Rezerva de apă a solului la înfiin ţ area culturii (rezerva ini ţ ial ă )Valorile se prezintă tabelar în funcţie de cultură şi zona pedoclimatică pe adâncimea
activă de 1,5 m.
6.
Rezerva de apă a solului la sfârşitul perioadei de vegeta ţ ie a culturii (rezerva
final ă )Valorile se prezintă tabelar.
STABILIREA ELEMENTELOR REGIMULUI DE IRIGARE
Elementele regimului de irigaţie sunt: bilanţul apei în sol; norma de irigaţie; norma deaprovizionare; norma de spălare; momentul aplicării udării; intervalul dintre udări; schemaudărilor; debitul specific de udare (hidromodulul de irigaţie), graficul udărilor (necoordonat şicoordonat).
Stabilirea cantităţii de apă necesare creşterii şi dezvoltării plantelor regimului deirigaţie se determină prin calculul următoarelor elemente specifice:
1.
Norma de udare netă: m , (m3 /ha), (mm/ha)
m – reprezintă cantitatea de apă distribuită pe suprafaţa de 1 ha, cultivat cu oanumită plantă şi care se administrează solului la o singură udare:
mn = 100 H Da (CC - Pmin) m3 /ha
H – adâncimea stratului de sol activ, m.Pentru culturile legumicole H = 0,4 – 0,8 m
Da – densitatea aparentă, t/m
3
sau g/cm
3
Constanta fizică ce depinde de textură şi structură.CC – capacitatea de câmp pentru apă. Cantitatea de apă care stochează în sol
spaţiul capilar (apa circulă după legile gravitaţiei). În spaţiul lacunar, (apacirculă după legile gradientului hidraulic) se exprimă în %.
Pmin – plafonul minim al solului, reprezintă limita inferioară a umidităţii uşoraccesibile plantelor, se exprimă în %.
IUA – intervalul umidităţii active, alcătuit din :CC – plantele conservă energie aproape neglijabilă când nivelul apei
se află aproape de CCCO - când nivelul apei ajunge la CO - planta se ofileşte ireversibil
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 3/12
3
Producţiile sunt sigure şi constante când apa se află între CC şi Pmin. Analiza
plafonului minim trebuia f ăcută în corelaţie cu textura solului:Pentru determinarea plafonului minim se folosesc relaţiile (se calculează în funcţie de
textura solului):T.G. : Pmin = CO +3/4 (CC-CO) %T.M. : Pmin = CO + ½ (CC-CO) %
T.U. : Pmin = CO + ¼ (CC-CO) %
Deoarece culturile legumicole sunt mari consumatoare de apă şi au un sistem radicularsuperficial este necesar să se distribuie cantit ăţ i mici de apă la intervale mici de timp.
Astfel, plafonul minim din relaţia normei de udare se calculează indiferent de texturasolului cultivat cu relaţia:
Pmin = CO +3/4 (CC-CO) %
2. Norma brută:
c
nb
mm
η = (m3 /ha; mm/ha)
ηc – randamentul udării în camp, cu valori ale ηc = 0,8 – 0,9
3.
Numărul de udări recomandat fiecărei culturi
Se recomandă în funcţie de cultură şi de zona pedoclimatică. Se stabileşte în funcţie derecomandările şi cercetările întreprinse în cadrul staţiunilor de cercetări legumicole;
4. Norma de irigaţie: M - m3 /ha; mm/ha
Norma de irigaţie reprezintă cantitatea de apă care se administrează unei culturilegumicole pe suprafaţa de 1 ha pe toată perioada de vegetaţie.
M = mb x Nr udări (m3
/ha)
5. Durata de aplicare a udării, TReprezintă nr. de zile în care trebuie aplicată udarea pe toată suprafaţa cultivată cu o
cultură anume.Pentru legume: T = 6-10 zile
6.
Intervalul dintre udări, Ti Reprezintă timpul scurs între data declanşării unei udări şi data începerii udării
următoare.Ti – mai poartă şi denumirea de timp de revenire
7.
Data aplicării udărilorSe poate determina cu o relaţie de calcul care are la bază Ri, Pmin, ETRO, P , dar pentru
culturile legumicole data aplicării udărilor trebuie să ţină seama de momentele critice pentruapă în creşterea şi dezvoltarea fiecărei specii cultivate . Se cunoaşte însă că o plantă trece prinmai multe faze de vegetaţie. Este obligatoriu să se administreze o cantitate anume de apă atunci când planta trece printr-o astfel de fază critică.
La stabilirea acestor date de declanşare a udărilor se va avea în vedere data de înfiinţarea culturii respective, precum şi de momentul desfiinţării culturii.
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 4/12
4
Temă (7.1.): Se cere să se stabilească regimul de iriga ţ ie la 2 culturi legumicole.
Datele regimului de iriga ţ ie pentru cele două culturi legumicole se prezint ă în tabelul
nr.7.1.
Tabel nr.7.1.
Elementele regimului de irigare al culturilor legumicole din asolament
Nr.crt.
CulturaHm
mm3 /ha
mb
m3 /haNr.deudări
Mm3 /ha
Tzile
Ti
zileData aplicării
udărilor1.2.3.4...1.2.3.
4...
7.2. Elementele tehnice ale udării prin aspersiune
Udarea prin aspersiune reprezintă acea metodă prin care apa este distribuită plantelor
sub forma picăturilor, imitând ploile.
Ploile artificiale se realizează cu dispozitive speciale numite aspersoare.
Din punct de vedere constructiv, aspersoarele se deosebesc prin următorii parametrii:
-
raza de stropire, R, metri;
-
Ih – intensitatea medie de stropire, denumită şi pluviometric orară, mm/oră
- Ih = înălţimea stratului de apă distribuit de un aspersor într-o schemă dată pe durata
de funcţionare;
-
debitul aspersorului : Qa, m3 /ha
- presiunea de lucru a aspersorului: H→ m.c.a., reprezintă presiunea de lucru cu
care funcţionează un aspersor în condiţii normale de lucru;
- diametrul duzei, ∅ →mm reprezintă orificiul calibrat prin care este distribuită apa
de către aspersor
-
fineţea ploii şi uniformitatea de udare.
În tehnica udării prin aspersiune se acordă o importanţă deosebită alegerii
aspersorului. Prin această acţiune se înţelege totalitatea demersurilor care se fac pentru ca în
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 5/12
5
anumite condiţii date să se aleagă cel mai bun aspersor astfel încât se se asigure distribuţia
normei de udare în cele mai bune condiţii.
O normă de udare este corect aplicată atunci când cea mai mare cantitate de apă
corespunzătoare normei ajunge în profilul de sol, la rădăcinile plantelor.
Alegerea aspersorului se face în funcţie de:
-
textura solului;
-
caracteristicile plantelor;
-
zona pedoclimatică.
Condiţia de bază în alegerea aspersorului o reprezintă distribuţia de către aspersor a
normei de udare care trebuie să se infiltreze în sol (stratul activ de sol) f ără a produce efecte
negative (băltirea sau scurgerea apei la suprafaţa solului).
Această condiţie se realizează atunci când viteza de infiltraţie stabilizată a apei în sol
este mai mare sau cel mult egală cu intensitatea de udare realizată de aspersor la funcţionarea
în schema de lucru:
Vinf ≥Ih (mm/h)
Tipuri de aspersoare şi alegerea acestora
Aspersoarele se aleg astfel încât să asigure pulverizarea în atmosferă a unei ploi care să
se poată infiltra în sol fară să producă exces de apă şi care să nu exercite o acţiune mecanică
dăunătoare asupra plantelor irigate, ceea ce se asigură printr-o anumită fineţe a ploii.
Ploile realizate de aspersoare pot fi:
- grosiere-
fine-
foarte fine
Tipuri de aspersoare utilizate:
-
ASJ – 1 M – Aspersor cu şoc de joasă presiune cu un singur jet, modernizat
-
ASJ – 1 - Aspersor cu şoc de joasă presiune cu un singur jet
-
ASM1 – aspersor cu şoc de medie presiune, cu un singur jet- ASM2 - aspersor cu şoc de medie presiune, cu două jeturi
-
AJR – 1 aspersor cu jet rezonant, de joasă presiune, cu un singur jet
Instalaţii folosite pentru udarea prin aspersiune:
- I.I.A. – instalaţie de irigare prin aspersiune
-
I.I.A.M. - instalaţie de irigare prin aspersiune modernizată
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 6/12
6
Parametrii de funcţionare ai aspersorului sunt redaţi sub formă de fişe (tabele) de
testare, din care se obţine şi schema de lucru la aplicarea udării.
Schema de lucru: d1 x d2 - arată distanţa dintre două două aspersoare succesive pe
instalaţia de udare (d1) şi dintre poziţii de lucru ale instalaţiei (d2). (fig.7.1.).
Fig.7.1. Schema de lucru a unei instalaţii de udare
Valorile uzuale ale parametrilor d1 şi d2 :
d1 = 12 ; 18 ; 24 ; 30 (m)
d2 = 12 ; 18 ; 24 ; 30 (m)
în care : d1 = distanţa dintre două aspersoare
d2 = distanţa dintre două instalaţii de udare
După alegerea aspersorului se verifică schema de udare. Verificarea constă în
stabilirea calităţii ploii realizate şi anume prin valoarea coeficientului de pulverizare (indice
de pulverizare Kp).
H K p
φ = (mm/m.c.a.)
φ - diametrul duzei, mm
H – presiunea de lucru a aspersorului (m.c.a.)
O ploaie fină /semifină recomandată pentru culturile legumicole se asigră atunci când
Kp< 0,3.
DIMENSIONAREA ECHIPAMENTRULUI DE UDARE
Echipamentul de udare se dimensionează prin stabilirea următoarelor elemente:
1. Lungimea instala ţ iei de udare (aripă de udare):
2)1( 1
1d
d n La +−= (m)
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 7/12
7
n – nr. de aspersoare care funcţionează simultan pe aripa de udare
d1 – distanţa dintre 2 aspersoare
21d
- distanţa de la primul aspersor până la punctul de racordare a echipamentelor la
reţeaua de aducţiune (hidranţi)
2. Numă rul de aspersoare pe o instala ţ ie de udare, se determină cu relaţia:
Qaspersor
Qechipn =
în care : Qechip.= 50 - 60 m3 /ha
Verificarea lungimii echipamentului de udare
Din punct de vedere hidraulic verificarea se poate face prin 2 criterii de bază:1. criteriul debitului:
n x Qasp ≅ Q instalaţiei ( echipamentului)
2. criteriul presiunii de lucru: Condiţia ca pe lungimea unui echipament să se realizeze
uniformitatea de stropire este ca între presiunile primului şi ultimului aspersor să nu existe o
diferenţă > 20%. Acestea reprezintă pierderile admisibile de presiune care se exprimă prin
coeficientul de uniformitate , Ku:
Ku = 0,2 H (m.c.a)
Pierderile de presiune reale se calculează cu relaţia:
Pr = La x Ja x Cr (m.c.a)
în care: La – lungimea aripii de udare
Ja – pierderea unitară de presiune pe conducta de udare
Cr – coeficient de reducere a pierdeilor de sarcină, stabilit în funcţie de numărul
de aspersoare
Presiunea corespunzătoare de funcţionare a instalaţiei de udare se asigură când este
îndeplinită inegalitatea :
Pr ≤ Ku
3. Calculul lungimii totale a echipamentului de udare:
Lu = La +2
1 D (m)
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 8/12
8
Temă (7.2.): Cunoscând că instala ţ ia folosit ă pentru aspersiune este I.I.A.M., iar
aspersorul, ASJ – 1 M, se cere să se stabilească următoarele elemente tehnice ale ud ării prin
aspersiune. :
1. Elementele tehnice ale aspersorului ASJ – 1 M ales pentru irigarea culturilor din
zona …………. . Aceste date se prezintă în tabelul nr.7.2. :
Tabelul nr.7.2.
Elementele tehnice ale aspersorului ASJ – 1 M
Ih
mm/h
Schema de
lucru d1 x d2
H
m.c.a
Qasp.
m3 /h
φ
mmKp
2. Lungimea aripii de udare: La
3.
Verificarea lungimii aripii de udare, La (după cele două criterii)
4.
Calculul lungimii udate de o instalaţie de udare: Lu = La+2
1 D (m)
7.3. Amenajarea interioară a plotului de irigaţie
In sistemele de irigaţii apa este trasportată prin canale până la staţiile de punere sub
presiune (SPP) care deservesc suprafaţa unui plot de irigaţie. Staţia de punere sub presiune
preia apa din canalul de alimentare şi o trimite sub presiune prin reţeaua de conducte
îngropate până la antenele prevăzute cu hidranţi. La hidranţi se branşează echipamentul de
udare prin aspersiune care distribuie apa la plante.
In funcţie de presiunea la care SPP trimite apa în conductele îngropate se deosebesc
sisteme de irigaţie de joasă presiune (P = 3 - 4 daN/cm2), în care se aplică udarea pe brazde şi
sisteme de irigaţie de înaltă presiune (P = 6 - 7 daN/cm2) în care se irigă prin aspersiune.
Se pot amenaja şi sisteme de udare bivalente în care se pot utiliza ambele metode de
udare în funcţie de necesităţile exploatării terenului.
Proiectarea reţelei de conducte îngropate pentru udarea prin aspersiune
In practica curentă se utilizează schema ramificată pentru amenajarea interioară a
plotului de irigaţie (fig.7.2.).
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 9/12
9
Fig.7.2. Reţea de conducte subterane ramificată
Organizarea udării prin aspersiune a unei sole
Pentru organizarea udării prin aspersiune este necesar să se stabilească următoarele
elemente:
1.
Timpul de funcţionare într-o poziţie a aripii (instalaţiei) de udare:
h f
I
mbT
10= ore
în care: mb – norma brută de udare, m3 /ha
Ih – intensitatea medie de stropire a aspersorului mm/h
2.
Numărul de cicluri zilnice = numărul de poziţii de udare în 24 ore
21 t t T
T Nc
f
u z
++=
în care: Tu – timpul de udare într-o zi, Tu =16-20 ore
Tf – timpul de funcţionare într-o poziţie, ore
t1 + t2 =2 ore mutare manuală
t1 = tm – timpul de mutare
t2 = tz = timpul de zvântare
3. Numărul de mutări totale = numărul mutări pe durata unei udări
NT = Ncz x T
T – durata udării, zile, T = 6 – 10 zile
4. Suprafaţa udată de o aripă (instalaţie) într-o poziţie:
Sa1 = Lu x d2 (m2)
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 10/12
10
în care: Lu – lungimea de udare, m
d2 – distanţa dintre 2 aripi de udare, m
5.
Suprafaţa udată de o aripă de udare într-o zi:
Sa/zi = Sa/1 x Ncz x 10-4 (ha)
6.
Suprafaţa udată de o aripă pe durata de udare, T
Sa/T = Sa/zi x T (ha)
7. Calculul numărului de aripi (instalaţii) de udare care funcţionează simultan pe o
antenă
T a
A
S
S Na =
în care: AS - suprafaţa desevită de o antenă = suprafaţa solei, ha
T
aS - suprafaţa deservită de o aripă (instalaţie) de udare pe durata T
AS = LA x 2Lu x 10-4 (ha)
La – lungimea antenei, m
Lu – lungimea de udare a aripii de udare, m
8. Calculul debitelor pe antenă:
Debitul pe antenă reprezintă debitul necesar pentru a asigura norma de udare tuturor
instalaţiilor care funcţionează simultan pe antenă.
Debitul pe antenă se calculează astfel încât antena să poată transporta debitul necesar
irigării culturii cu norma de udare cea mai mare.
Debitul se poate calcula cu relaţia:
aripă A Qaripinr Q ⋅⋅= .1
η (m3 /h l/s)
η = randamentul de udare; η = 0,9 – 0,95
Qaripă = Nr. aspersoare x Qasp (m3 /h)
Pentru o exploatare raţională a echipamentelor de udare este necesar ca acestea să se
amplaseze cât mai raţional astfel încât să se poată reduce forţa de muncă necesară pentru
aplicarea udărilor. Pentru mutarea echipamentului de udare se pot utiliza următoarele tipuri de
scheme: lungitudinală, transversală şi în suveică.
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 11/12
11
Dacă antenele sunt proiectate telescopic, debitul pe antenă se poate calcula pe
tronsoane în funcţie de numărul de instalaţii de udare care funcţionează simultan pe fiecare
tronson, după modelul următor:
QATR I = QA (m3 /h, l/s)
QATR II = QAtr.I – 2 x Qaripă
QAtr III = QAtr.II – 2 x Qaripă
9.
Dimensionarea antenei
Dimensionarea antenei constă în stabilirea următoarelor elemente:
- diamentrul conductei / şi a tronsoanelor
-
viteză de curgere a apei în conductă
-
pierderi de sarcină (presiune) lineare pe conductă /tronsoane de conductă.
Dimensionarea se execută grafic pe baza diagramelor corespunzătoare
materialelor din care sunt realizate conductele: metal şi mase plastice
Pentru a efectua dimensionarea este necesar să se cunoască următoarele
elemente:
- debitul pe care-l transportă conducta/sau tronsonul de conductă
- intervalul vitezei optime de curgere a apei în conducte:
v = 1,5 – 2,5 m/s
-
materialul din care este confecţionată conducta
10. Calculul presiunilor
Presiunea la hidrant
PH = Pa + ∆h1 + ∆h2 +∑h (m.c.a)
în care: Pa - presiunea de lucru a aspersorului corespunzătoare parametrilor tehnici de
funcţionare ale acestuia, (m.c.a.)
∆h1 - pierderile liniare de presiune ce se produc pe lungimea echipamentului,
(m.c.a.)∆h1 = Pr (pierderi reale) = La x Ja x Cr (m.c.a.)
∆h2 - pierderi de presiune pe lungimea conductelor de legătură
∆h2 = LCL x JC.J. (m.c.a)
LCL - lungimea conductei de legătură, m
JC.J. – pierderi unitare pe conducta de legătură, m/m
∑h – totalitatea pierderilor locale ce apar la îmbinările conductelor:
7/25/2019 Tema 7 LP Irigatii 2016.PDF
http://slidepdf.com/reader/full/tema-7-lp-irigatii-2016pdf 12/12
12
- diferenţa cotă aspersor-priză 2,0 m.c.a- racord rapid aspersor, accesorii (cot, teu) 0,8 m.c.a- vană hidrant 3,44 m.c.a- priză aspersor 0,01 m.c.a
∑h = 6,3 m.c.a
Presiunea pe antenă
PA = PH + LA x JA (m.c.a)
Dacă debitele sunt calculate pe tronsoane at. şi pierderile de presiune este necesar să se
determine pentru fiecare tronson în parte, şi atunci presiunea din capătul amonte al antenei va
fi o însumare a tuturor pierderilor de presiune (pe toate tronsoanle) până în acel punct:
PA = PH + ∑(LTA x JTA) (m.c.a)
Temă (7.3.): S ă se organizeze aplicarea ud ărilor prin aspersiune pe o solă cu
suprafa ţ a de până la 100 ha ocupat ă de cultura cu consumul cel mai mare de apă şi cu ponderea cea mai mare din asoloament.
Pentru această solă să se determine elementele tehnice ale irigaţiei prin aspersiune :
- calculul suprafeţelor specifice-
determinarea numărului de echipamente- stabilirea poziţiilor de start ale echipamentelor de udare- debitul antenei- dimensionarea antenei- presiunea la hidrant şi pe antenă