Tensiunea arterialaTensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana

de sange asupra peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii ritmice a inimii.

Exista doua componente ale presiunii sanguine :

- presiunea sistolică (presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali când inima se contractă), cu valori normale între 100 şi 130 mm coloană de mercur;

- presiunea diastolică (presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali când inima se relaxează între două contracţii), cu valori normale sub 85 mm Hg.

Curgerea sangelui poate fi laminara sau turbulenta. In vasele mici, aceasta este laminara. Curgerea turbulenta a sangelui este consumatoare de energie si s-a constat ca la mamifere exista o adaptare a arborelui cardiovascular, pentru evitarea acestui tip de curgere.

            Tinand cont de valoarea critica a numarului Reynolds, pentru o curgere laminara trebuie indeplinita conditia:

                          < 1000Astfel, curgerea laminara sau turbulenta printr-un vas poate fi prezisa cu ajutorul numarului lui ReynoldsExista mai multe regimuri de curgere a sangelui:

Re<1000- curgerea este laminara 1000<Re<2000 curgerea este instabila Re>2000 curgerea este turbulenta

Curgerea turbulenta este insotita in mod normal de vibratii (murmur) localizate in spectrul auditiv si care pot fi determinate cu ajutorul stetoscopului (utile in masurarea tensiunii arteriale)

Masurarea presiunii arteriale se poate face prin:

Metode invazive:o Cateterism

Metode non-invazive:o Metode palpatoriio Metode auscultatoriio Metode oscilometrice

Metoda auscultatorie

Se foloseste un stetoscop si un sfigmomanometru conectat la o manseta gonflabila

1. Manseta este pozitionata in 1/3 inferioara a bratului

2.Stetoscopul este pozitionat mai jos de manseta, in zona unde se poate palpa pulsul arterei brahiale

3. Manseta se umfla pana la o presiune la care nu se mai aud zgomote arteriale (sau nu se mai poate palpa pulsul arterial in aval)

4. Manseta se dezumfla lent (1-2 mmHg / secunda) in timp ce se ausculta artera cu stetoscopul

5. Tensiunea sistolica se citeste atunci cand primele zgomote arteriale se aud prin stetoscop

6. Tensiunea diastolica se citeste in momentul in care nu se mai aud zgomote de flux

Explicatia zgomotelor arteriale:

Zgomotele auzite provin de la vartejurile ce apar in coloana de sange, care, conform legii lui Bernoulli, curge cu mare viteza. Curgerea se face in regim turbulent ca urmare a ingustarii lumenului arterial (numarul lui Reynolds este mai mare de 1500).

➔ Presiunea initiala colabeaza artera →fluxul sangvin dispare →nu se aud sunete arteriale

➔ Fluxul sangvin arterial reapare atunci cand presiunea din manseta scade sub valoarea TA sistolice; fluxul este turbulent datorita compresiei care modifica geometria vasului se aud →zgomote arteriale ritmice

➔ Cand presiunea din manseta scade sub valoarea TA diastolice, fluxul devine laminar nu se mai aud zgomote

Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt cuprinse între 140/90 mmHg, 130/80 mmHg la cei cu diabet şi risc cardiovascular crescut. Valoarea optimă însă este de 120/80 mmHg. Hipertensiunea grad I are valorile de 140-159 şi/sau 90-99, hipertensiune grad 2 - 160-179 şi/sau 100-109, iar hipertensiune grad 3 ≥180 şi/sau ≥110. 

Cele mai importante complicaţii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienţa cardiacă, angina pectorală şi infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, insuficienţă renală şi tulburările de vedere. De multe ori, creştereatensiunii arteriale nu se însoţeşte de o suferinţă care să atragă atenţia bolnavului. Deci hipertensiunea arterială poate fi o boală tăcută şi cu atât mai periculoasă, deoarece complicaţiile grave apar ca primă manifestare a bolii. Alteori, creşterea tensiunii arteriale se manifestă prin respiraţie anormală la un efort, dureri de cap, mai des în partea occipitală, ameţeli, concentrare dificilă, tulburări de vedere, puncte negre în câmpul vizual, zgomote în urechi, epistaxis (curgerea de sânge din nas).

Cauzele apariţiei hipertensiunii arterialeÎn marea majoritate a cazurilor, hipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza. Este aşa numita hipertensiune arterială esenţială(boala hipertensivă).În 10% din cazuri hipertensiunea arterială este secundară, determinată de cauze renale, endocrine, congenitale, anomalii ale aortei sau de scădere a elasticităţii aortei(întâlnită la vârstnici şi în diverse afecţiuni cerebrale).

Cât de gravă este hipertensiunea arterială? Lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate fi dăunătoare pentru artere şi poate creşte riscul de atac cerebral, sau boală cardiacă.

Metode de prevenire a hipertensiunii arterialeLimitând consumul de sodiu şi de alcool, şi menţinând o greutate normală puteţi preveni apariţia hipertensiunii arteriale sau o puteţi reduce. În ultimii anii s-a acordat o atenţie mai mare rolului dietei în tratarea şi prevenirea hipertensiunii arteriale. Mai multe studii au arătat că o alimentaţie bogată în fructe, legume şi lactate poate contribui la reducerea tensiunii arteriale. 

Bibliografie:

http://ziarullumina.ro/sanatate/cum-se-masoara-corect-tensiunea-arteriala

http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/cardiologie/hipertensiunea-arteriala-principalul-factor-al-mortalitatii-cardiovasculare/

http://biofizica-umfcd.ro/people/ap/lp_ro/masurarea_TA_puls.pdf

http://primulanlaumfcluj.files.wordpress.com/

http://daneremia.eu/curs/02biomecanica_fluidelor/asp.htm