Teoria modelelor culturale

5/26/2018 Teoria modelelor culturale

1/16

CONF. DR. MARIUS JUCAN

INTRODUCERE N TEORIA MODELELOR CULTURALE

http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap14.html

INTRO!"#R# IN T#ORI% "!&T!RII. #'INITII % "ON"#(T!&!I # "!&T!R%. (#R)(#"TI*% +#T#RO,&O)I"% %NTRO(O&O,I#I "!&T!R%T#T!%&I%R# )I +#RM#N#!TI"% "!&T!R%&%. "OM(%R%TI)M "!&T!R%& )I TR%N)&%I&IT%T#% "!&T!RI&OR)IMO& )I %,ORI# IN #)"RI#R#% %NTRO(O&O,I"%# &% )IMO& )I )TR!"T!RI )IMO&I"# &% R#(R##NT%RI MO#&!&!I "!&T!R%&. "ONTIN!IT%T#% )II)"ONTIN!IT%T#% R#(R##NT%RI&OR )IMO&I"# "!&T!R%R#&%TI% INTR# )IMO&!& "!&T!R%& )I IM%,IN%R. I(O)T%# % MO#&!&!I "!&T!R%&: )I)T#M0 (%R%I,)TR%T#,I#0 "ONT#T0 )TI& # *I%T%IN)TIT!TION%&I%R#% "!&T!R%&%: # &% TI(I%R# &% %R+#TI( "!&T!R%&TR%NITI% "!&T!R%&%. MO#RNIT%T#% )I (RO"#)!& # )#"!&%RI%R#(#R)(#"TI*# % MO#RNIT%TII "!&T!R%. I)#MIN%R#% MO#RN!&!I (RIN MO#& )I MO%.#)"#NTR%&I%R#% MO#&!&!I "!&T!R%& !NI". (&!R%&IT%T#% "!&T!RI&OR"!&T!R% !NI*#R)%&% )I "!&T!R% N%TION%&%. "!&T!R% )I I#NTIT%T# N%TION%&%0 #TNI"%0 # ,R!(."!&T!R% #TNI"% )I "I*I&%"!&T!R% IN%&T% )I "!&T!R% (O(!&%R%. "!&T!R% %&T#RN%TI*%0 "ONTR%"!&T!R%0 )!"!&T!R%.+#,#MONI)M "!&T!R%RO!& "!&T!R%&0 MO#RNI%R# )I #MO"R%TI%R# IN "!&T!R%*#R)I!NI % MO#&!&!I "!&T!R%& #!RO(#%N*#R)I!NI % MO#&!&!I "!&T!R%& "#NTR%&-#!RO(#%N*#R)I!NI % MO#&!&!I "!&T!R%& ROMN#)"*#R)I!NI % MO#&!&!I "!&T!R%& %M#RI"%N

INTRODUCERE IN TEORIA CULTURII. DEFINITII ALE CONCEPTULUI DE CULTURA. PERSPECTIVAHETEROGLOSICA A ANTROPOLOGIEI CULTURALE

(entru a desemna limitele unei introduceri 2n teoria culturii0 trebuie sa aratam mai 2nt3i ca introducerea propriu-isa se dorea 5i un temei pentru a sustine ideea ca un curs privind modelele culturale porneste de la o anumita perceptie0 semni5ic

misiune atribuita culturii. %ceea ca ne putem repreenta cultura 2n 5orma unor structuri inteli6ibile0 2ncarcate de o realitate cse poate cunoaste0 2nvata0 transmite. in acest punct de vedere0 consideram cultura ca un produs al activitatii omului0 precis a individului uman care priveste critic at3t natura c3t si societatea. O asemenea poitie re5le7iva 2l distanteaanecesitate pe om de produsele activitatii sale0 printre care reproducerea si 2n acelasi timp modi5icarea conditiei sale de a 5i cultura "ultura se naste din pra7is-ul uman0 din alcatuirea unor straturi de obisnuinte prin care e7istenta omului e

2mbo6atita at3t material c3t si spiritual. in cuprinsul acestei de5iniri 6enerice0 particulariam caul culturii moderne 5ataculturile arhaice0 iar pentru o localiare si mai speci5ica0 suntem interesati 2n aceasta introducere de posibilitatea unei teomodelelor culturale. Modele culturale presupun preenta unor structuri particulare0 5le7ibile0 care 5ac distincte0 asa cum sevedea caul unor e7periente culturale0 av3nd rolul unor invarianti. orim sa aratam importanta studierii modelului cultura6eneral0 al unor versiuni de modele culturale0 pentru a sublinia nu doar varietatea culturilor e7istente 2n modernitate0 cposibilitatea cunoasterii cauelor unor anta6onisme de tip cultural0 con5licte actuale ori latente0 ceea ce 5ace subiectul actual dec3t oric3nd. "ultura a 5ost de 5apt mereu actuala0 chiar daca sub 5orme camu5late. O introducere 2n teoria modelculturale accentueaa conte7tualitatea culturala 2n omul traieste0 preenta unui canon cultural speci5ic unei comunnespeci5ic alteia. ar nu aceasta este sin6ura ratiune pentru care o introducere 2n teoria modelelor culturale ar putea vainteresul unor cate6orii di5erite de oameni. #7ista un tot mai cresc3nd interes mani5estat de consumatorii de cultura pe

in5ormatia asupra identitatilor pe care teoriile culturale le pot o5eri0 asupra mijloacelor tehnolo6iei culturale contemporasupra perspectivei devenirii culturale 2ntr-o lume care se declara a schimbarii. "onsumatorul de cultura este ai adanevoii unei 5ormari continue0 si din aceasta perspectiva o introducere 2n teoria modelelor culturale 2l poate in5orma descultura 2n 6eneral0 despre modelele culturale 2n special0 ca 5orma de aplicabilitate a culturii la o realitate conte7tuala socpolitica0 materiala0 spirituala. e aceea este necesara o privire structurata asupra culturii prin care sa se depaseasca c3tlocuri comune. O asemenea privire trebuie sa 5ie restr3nsa totusi la o preentare cu caracter 6eneral 2n acest loc0 care saurmata de o apro5undare ulterioara pe baa biblio6ra5iei a5erente.

Mai 2nt3i trebuie sa acceptam ideea unei strati5icari si istoricitati a culturii0 a 5aptului ca 2n po5ida unor di5erente viibile 2numeroase surse 2n care este produsa0 cultura nu are un centru unic. e asemenea0 trebuie sa consideram e7istenta cuca un comple7 de practici a caror nivel teoretic are un caracter de repreentare accentuat simbolic.8n acest sens0 trebuieluam 2n seama si constr3n6erea pe care orice conduita culturala o repreinta. 8n continuare trebuie sa lar6im 2ntelesul pe

2l dam culturii0 sa trecem de la o comprehensiune strict spirituala a acesteia0 cum este caul 2n care de5inim cultura ca unde opere capitale ale omenirii din domeniiul artei0 stiintei0 etc.0 si sa cuprindem 2n acest cerc semantic 2ntrea6a activi
http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap1.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap1.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap2.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap2.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap3.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap3.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap4.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap4.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap5.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap6.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap7.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap7.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap8.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap8.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap9.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap9.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap10.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap11.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap12.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap13.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap1.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap1.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap2.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap2.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap3.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap3.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap4.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap4.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap5.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap6.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap7.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap7.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap8.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap8.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap9.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap9.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap10.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap11.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap12.htmlhttp://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariusJucan/modele-culturale/cap13.html


2/16

constienta a omului0 ce sustine ast5el pra7is-ul sau social. )-a 5acut altadata distinctia 2ntre cultura si civiliatie0 sustin3nddupa celebra 5ormula a lui )pen6ler0 ca civiliatiile repreinta stadiul actual unor culturi e7tincte. &u3nd 2n seama devoltaprodi6iosa a antropolo6iei culturale0 s5era 2ntelesului conceptului de cultura a 5ost reastructurata la o ampla si de amotivata cuprindere a 2ntre6ii activitati umane. "ultura este ine7tricabil le6ata de e7istenta sociala0 dar nu trebuie redusa e7plicatie de tip strict sociolo6ic. Ideea vehiculata a 9mostenirilor culturale 5ace din cultura un soi de e7ponat de mueu0 oatribut al unei clase0 unui 6rup de indivii care o trans5orma 2ntr-o 5orma de proprietate. Traditia culturala a 5ost din totimpurile o arma politica0 de unde sensul intrumental al culturii. #ste adevarat ca prin traditie0 se 2ntele6e 2n 6enertransmitere0 o subordonare 2n numele unei idealitati de la o 6eneratie la alta0 pier3ndu-se adesea din vedere ca traditia care cultura se conserva este de 5apt un sir e7traordinar de metamor5oe si 2nnoiri. Relatia dintre traditie si inovatie e

preenta 2n cele mai vechi 5orme culturale0 dar este adevarat ca politicile prin care noutatea este produsa devine un obiecsine de-abia 2n modernitate. 8n al doilea r3nd0 cultura trebuie 2nteleasa ca o entitate vie0 o trasatura 5undamentala care societatea 2n care traiesc oamenii0 sa 5ie constient umana. 8ntr-o asemenea 2ncercare de a depasi unele neajunsur

2ntele6erea sensurilor actuale ale culturii0 trebuie de asemenea sa cultivam o apropiere de 2ntele6erea altor culturi0 privindupropria cultura ca pe ceva e7otic. 8n acest mod vom reusi sa e7tindem sensurile conceptului de cultura la dimensiunile lumcare traim ai0 sa nu 2ntele6em cultura dupa de5initii care au 5ost 5ormulate ieri. oritori de modernitate si nu de mondenitnu ne putem desparti totusi de toate de5initiile care s-au dat culturii0 si 2ntele63nd dialectica dintre traditie si inovatie 2n cultnu este caul sa o 5acem.

%st5el una dintre cele mai vechi de5initii ale culturii 2l plaseaa pe omul cultivat 2n centrul unei preocupari pentru cultivaconservarii si transmiterii traditiei. Iar una dintre cele mai noi de5initii 2l plaseaa pe individ 2n mijlocul unei 9tesaturi culturpe care o putem realia cu ajutorul unei 9descrieri dense ;,eert


3/16

cultura are un caracter reuni5icator0 ca 2n preenta acesteia se realieaa consensualitatea unei societati. 8n acelasi ticultura devolta procedee de noi diviiuni prin care noutatea este 5acuta actuala0 adica determinata sa depinda de un antip de actiune. 8n cele din urma0 vorbim despre interpretare culturala si tehnolo6ie culturala0 deoarece acestea se lea6ceea ce este pra7isul uman.

#7emplul cartii revine de5initoriu 2n ceea ce numim te7tualiare. 8nt3i de toate pentru ceea ce devoltarea tehnolo6iei cultua permis sa apara sub 5orma de carte0 dupa o lun6a evolutie a practicii scrisului. )a subliniem ca la r3ndul sau scr

2nsemnat o pro5unda schimbare 2n tehnolo6ia culturala0 aduc3nd 2n practica o varietate de instrumente necesare conservatransmiterii datelor stocate despre cunoastere. Trecerea de la oralitate la scris0 si scripturalitate0 a 2nsemnat de aseme

producerea de al5abete si al5abetiari0 care au devenit instrumentale pentru 6radul de comple7itate al unei culturi. "arpentru a ne re5eri la produsul 5inal al unui sir de trans5ormari0 a devenit din obiect de pret0 de cult0 un obiect al culturii de ma"artea a produs propria ei cultura0 prin aceea ca la 2nceput a 5ost 5orma tehnolo6ica prin care stocarea de cunostinte a dev5eabila si economicoasa. "ultura cartii la 2nceput elitista0 ori aulica0 adica un cult al cartii0 a devenit populara prin necesita

2mpartasita de culturile moderne de a 5ace pe oameni sa dob3ndeasca cunoastere de carte. "unoasterea de carte edesi6ur variabila0 ai ca si ieri0 dar modernitatea se 2ntemeiaa pe aceasta tehnolo6ie culturala pentru a putea desavcelelalte tipuri de al5abetiari care s-au succedat. Te7tualiarea este de 5apt un e7ercitiu ima6inativ necesar prin care pun

2n miscare resortul analo6ic al 63ndirii rationale. &umea poate 5i cunoscuta 2n 5elul 2n care se citeste un te7t0 iar acesta practica citirii devine un tip de cunoastere care 5ormeaa cititorii si interpretii realitatii. Te7tualiarea produce arhi-te7tuacelasi timp0 aratam ca instrumentul prin care cultura este diseminata nu este deloc strain de 5elul 2n care aceasta eperceputa. (erceptia noastra este e5ectuata pe baa concreta a suportului tehnolo6ic cultural care este cartea0 ima6ibenilor desenate0 ecranul televiorului0 calculatorul0 ori altele posibile care vor urma. #7emplul cartii poate 5i 2nsa mai lestudiat deoarece vechimea sa i-a asi6urat un statut preent chiar 2n icatori si proverbe care demonstreaa e7istenta uima6inar al cartii ca e7perienta culturala majora0 nu doar ca tehnolo6ie culturala. %ici nu trebuie sa privim 2nsa tehnolo6iape ceva opus culturii spirituale0 ceva care constr3n6e spiritul ori 2l 2njoseste0 dimpotriva. Tehnolo6ia culturala ; de la techn6asit modul in6enios de ivi noul prin e5ectul de le6atura dintre idee0 instrument si sens0 e7primat prin tehnolo6ie iscurconversatia euristica0 predica0 teorema stiinti5ica au 5ost transpuse 2n di5erite tipuri de discursuri scrise care au 2nceput sadi5erite de 5ormele lor anterioare0 cel mai adesea orale. "artea a creat cunoasterii ima6inea de inte6ralitate0 de totaliasumata0 de interrelationari care produc 2n cele din urma unitate0 continuitate. Mai mult dec3t orice alta consecinta0 ima6isi semni5icatia te7tului este cea care a in5luentat un mod de a percepe realitatea. "artea este o colectie de te7te0 5ormaor6aniare a in5ormatiei0 dar te7tele sunt de a semenea interpetabila ca o 9te7tura ori o tesatura0 2n care citirorului este obse desprinda pluralitate de sensuri0 5apt pentru care recur6e la tehnici de interpetare. e5initia lui ,eert despre cultura caal unei 2mpletiri a mai multor straturi care se cer recunoscute0 desci5rate0 urmeaa e7emplul cartii in care te7tele se leunele de altele0 devolta relatii care nu sun doar cele dictate de locul unde sunt dispuse. Topo6ra5ia te7telor este una 5i6urcorespun3nd unui sens 5i6urat. Marea "arte poate 5i cartea reli6ioasa0 cartea naturii0 constitutia0 cartea-opera a unui autoacesta savant0 artist0 5iloso5. Relatia actoriala se e7tinde de la carte la realitate0 dupa modelul reli6ios. umneeu care a 5alumea poate 5i vaut 2n cartea 'acerii0 si tot asa prin e7tindere de sens0 5iecare autor poate 5i vaut 2n e7ercitiul 5acerii 2n cape care o 5ace. ar lumea omului nu este doar lumea autorilor. "artea este dedicata cititorilor0 a acelora care 9vad al5abetul 5olosit o alta lumea0 lumea sensurilor devenite viibile0 ori 5i6uralieaa prin e7perienta hermeneutica a citir

interpretarii realitatea. "ititorii nu citesc 2nsa doar carti. "artea ram3ne 2nsa 6losarul principal al tehnicilor de citireima6inarii c3mpului de cunoastere asemanator cu cel al pa6inii scrise0 al trans-scrierii realitatii prin 5olosirea de semspecialiate. "artea este o e7perienta a pra7isului cultural0 relu3nd de 5apt 5ilo6enetic celelalte e7periente ale tehnoloculturale.

(ractica scrisului 5ace posibila aparitia unei 6ramatici culturale care 2n timp desacralieaa caracterul hieratic al culreli6ioase. Trasaturile laiciarii apar 2n conte7tul cultural al devoltarii tehnolo6iilor culturale0 2n caracterul lor de a 5i aplicaunei realitati sociale. ,ramatica culturala nu ne arata doar o mor5olo6ie culturala0 ci raporturile care se stabilesc 2ntre ierarculturale. ,ramatica instaureaa0 dupa cum stim0 raporturi de ordine si descriere aceste raporturi0 cantitativ si calitatasemenea devoltare comple7a culturala determina aparitia unei liibilitati tot mai accentuate a 5enomenului cultural cdevine ast5el mai transparent0 2n sensul schimbarii caracterului esoteric 2n unul e7oteric. (rin deoltarea stiintei e7perimentului stiinti5ic0 ine5abilul cultural reultat din caracterul sincretic al culturii reli6ioase se atenueaa0 dispare0 5

2nlocuit de descrieri specialiate0 cu un caracter tot mai tehnic0 e7emplul cel mai curent const3nd 2n despartirea de m5iloso5ie0 de invocatia poetica 2n literatura0 etc. 'ata de polisemia sincretismului0 inventarea 6enurilor separatoare producealt tip de cultura.

esi6ur0 atunci c3nd am vorbit despre ima6inea cartii 2n te7tualiare0 despre importanta te7tului0 am 5acut re5erinta si la de capat3i jucat de simbol si ale6orie 2n perceptia realitatii0 2n constructia ei. (erceptia propriu-isa a realitatii este cultuprin aceea ca simbolul si ale6oria ca mijloace retorice0 sunt reductive0 comprima 2n mod necesar realitatea la optiuncunoastere0 optiuni devoltate 2n 5ond din practici ale cunoasterii. aca am mentionat analo6ismul 63ndirii umane0 trebuieacceptam ca simboliarea si ale6oriarea sunt 2n 6eneral vorbind surse ale valoriarii acestui analo6ism. i5erentele diale6orie si simbol au reiesit cu pre6nanta 2n perioada romantica0 atunci c3nd institutiei literaturii si autorului i s-au datdimensiuni 2n producerea te7tualiarii culturale. Tot atunci0 2n perioada romantica0 asistam la investirea culturii moderne curol de reconstructie0 5ie reevalu3nd trecutul0 5ie pro5eti3nd apropierea iminenta a unui viitor pro5etiat. 8n ambele caale6oria si simbolul sunt 5olosite pentru critica preentului. 8n acest 5el0 ale6oria si simbolul devin unelte ale 5ormelor discurspracticat 2n diverse domenii0 reli6ios0 politic0 literar0 5iloso5ic0 chiar stiinti5ic.


4/16

DE LA SIMBOL SI STRUCTURI SIMBOLICE LA REPREZENTARILE MODELULUI CULTURAL.CONTINUITATEA SI DISCONTINUITATEA REPREZENTARILOR SIMBOLICE CULTURALE

,3ndirea umana construieste interpretarile pe care le acorda pra7is-ului 2n mod simbolic. "onstructul culturii este de nasimbolica0 prin aceea ca este 5ormulat reductiv0 repreinta o analo6ie cu realitatea0 si este 2n cele din urma o repreentarnu o copie a realitatii. "ultura nu este data0 ci 5acuta0 ceea ce 2i desemneaa pe oameni 2n 5unctia de creatori0 modelatoe7perientei si memoriei acestei e7periente0 depoitata 2n cultura. "onstructia la care ne re5erim 2n 6eneral prin alcatuirea ustructuri simbolice0 ;av3nd ca baa o retea0 ierarhie de simboluri0 o repreentare incipienta0 reultat din e7perienta< presupusa a 5i 5ormata de o evolutie. #7ista mereu un prealabil cultural spre care trebuie sa ne 2ntoarcem0 cu ipotea u

arheolo6ii a cunoasterii cum spune 'oucault0 pentru a sesia modul simbolic 2n care 5unctioneaa ima6inatia trans5ormrealul 2n real-itate. 8ntre acest prealabil cultural si inovatia care se petrece la nivelul structurilor si repreentarilor simbopresupunem ca e7ista o tensiune de comprehensiune0 aceea prin care omul tinde sa cunoasca realul prin struinterpretative. 8n acest conte7t0 realul nu trebuie interpretat ca obiect strict determinat al cunoasterii0 subordonat om

2naintea oricarei e7periente. "ontactul cu realul al omului 2n cultura se produce printr-o constructie simbolica evolutiva0 can6ajeaa relatia dintre conte7te culturale0 produce structura propriu-isa a canonului cultural. (entru ideea de modernicare ne preocupa mai cu seama 2n acest curs0 este important sa vedem cum s-a alcatuit0 se alcatuieste perceptia preenca actualitate. (entru omul care traieste 2ntr-o cultura moderna0 preentul este o dimensiune constr3n6atoare0 prin aceea obli6a sa tina seama de contin6enta0 ca nu poate sa se sustra6a din limitele acestuia dec3t cu pretul unei 9evadari0 adicceea ce se considera drept 5u6a dinaintea unei realitati asa-is obiective. #ste 2nsa discutabil c3t de obiectiva este realitapreentului0 devreme ce daca admitem ca preentul este un construct cultural0 atunci trebuie sa vedem si partea sa constr5acuta sa apara drept obiectiva. (reenul e7ista ca dovada a unei structuri simbolice valoriata de comunitate0 accentul pusmodernitate asupra lui subliniind 5elul 2n care constr3n6erea culturala este 2n primul r3nd una temporala. (roblema majooricarei culturi este sa de5ineasca timpul 2n care traieste0 cu alte cuvinte sa 2l construiasca. O asemenea constru

presupune desi6ur 5actori obiectivi0 dar nu trebuie privita ca 5iind inte6ral obiectiva.

%ctualitatea este o structura simbolica prin care preentul e7ista 2n spatiul cultural. (reentul ni se 2n5atiseaa ca actualitasi cotidianitate. %ctul care sta la baa oricarei actiuni culturale0 e7perienta a pra7is-ului 2nseamna actuare0 2n sensul uper5ormante neintrerupte de acte culturale0 ;de e7. institutionaliari


5/16

umneeu care transcende limitele con5esionalitatii. (e de alta parte acestea sunt 6ranite ale culturalului0 deoarcece ideeadivinitate nu e7ista 2n reli6ios dec3t prin practica rituala0 care presupune o per5ormanta 2n pra7is-ul reli6ios. aca reluam idunui 2nceput comun care constr3n6e de 5apt evolutiile ulterioare la un model esentialist0 vom 6asi din aceasta a dperspectiva contradictii 2ntre modul 2n care pra7is-ul evolueaa pe de o parte0 si pe de alta repreentarile tot mai 2nstrainideolo6iate si ideolo6iante ale acestui pra7is. Nevoia unei racordari0 ca moment de re6asire nu at3t al unei unitati cultuc3t mai ales al unei relationari necesare0 5ace sa ne e7plicam tensiunea care se poate naste 2n acest punct. O 5acem pipotea discontinuitatii. iscontinuitatea repreentarilor culturale propune o viiune pluricentrica0 pluri-temporala0 prin aceeapot e7ista mai multe surse ale unei evolutii temporale0 cum sunt cele ale modernitatii. %ccept3nd ideea discontinuitatii0 iedintr-o subordonare ierarhica0 dar riscam sa pierdem sensul unitatii0 c3sti6ate 2n iluminism prin conceptul de om si cul

universala. (robabil ca aceasta pierdere nu este dec3t c3sti6ul unei dimensionari a localului si importantei localismului0 dcum 2n ultimul timp hermeneutica culturala a deconspirat jocul de putere nu doar a naratiunilor le6itimiatoare0 ci sierarhiilor de orice 5el. econstructia ierarhiilor trebuie 2nsa suplinita printr-o actiunie constructivista0 ori printr-o reconstru(ropunem ast5el ca ipotea de lucru ideea ca continuitatea repreentarilor culturale tine de o diacronie culturala0 pe c3nd a discontinuitatilor de cea a unei sincronii. %mbele sunt necesare0 nu 2nsa 2n acelasi timp0 de unde ideea unui relativcultural0 lea6an al acestor timpuri moderne.

RELATIA DINTRE SIMBOLUL CULTURAL SI IMAGINAR. IPOSTAZE ALE MODELULUI CULTURAL:SISTEM, PARADIGMA, STRATEGIE, CONTEXT, STIL DE VIATA

)imbolul cultural ocupa un loc major 2n viata unei comunitati. #l de5ineste comple7itatea unei societati0 prin aceeastructureaa 2n chip di5erit pra7is-ul acelei societati0 depin3nd 5iresc de conditiile date. )imbolul cultural constituie o 2nsuma unor e7periente prin care colectivitatea se e7prima0 asi6ura continuitatea e7perientei de a trai 2mpreuna0 prin institu5aurite de-a lun6ul unor mari perioade de timp. )imbolurile culturale pot 5i materiale ori spirituale0 re6ionale ori 6eneral uma

depin3nd de mijloacele prin care sunt diseminate. (rin urmare nu doar suportul abstract al 5ormarii acestora0 caccesibilitatea lor prin di5erite 5orme de transmitere conteaa 2n aceasta privinta. "onstructia unor simboluri culturale0 precsi anihilarea lor0 sunt activitati prin care realiam 5aptul ca e7ista o ima6inatie simbolica cu care oamenii investesc realitainterpret3nd-o0 d3ndu-i sensuri presupuse a 5i 9naturale0 de 5apt0 5ac3nd cultura. *arietatea simbolurilor culturale cunoasmiscare continua de tranitie0 2n timp ce unele se nasc0 altele sunt pe cale de disparitie. %mbele momente nu sunt 2absolute0 pentru ca simbolismul cultural este le6at 5unciar de un anumit stadiu prealabil0 precum si de o continuare previidar sub o 5orma schimbata. )imbolismul cultural pune 2n joc ideea de iomor5ism0 av3nd 2n vedere ca pe lar6i arii cultue7ista asemanari uni5icatoare ale simbolismului cultural0 cum ar 5i structuri ale mitului0 5orme reli6ioase0 dar si elementeculturii materiale care in5luenteaa tehnolo6ia culturala. Mai cu seama 2n modernitate0 2n perioada contemporana a acestse poate spune ca se tinde spre un simbolism cultural al societatii de consum. "eea ce nu 2nseamna ca acesta ocupaspatiul de repreentare0 ca nu e7ista si alte moduri de simboliare. Relatia 2ntre o 5orma de simbolism nu depinde 2n totalitade o e7presie cantitativa. )imbolismul cultural este cu at3t mai devoltat cu c3t tot mai multi participanti sunt antrenaprocesul de cunoastere0 2n cultura de masa propriu-isa0 prin aceea ca cultura de masa a produs o crestere acuta a produde simboluri culturale0 o adevarata 9laiciare a acestora. (rin aceasta 2ntele63ndu-se ca cultura nu mai apartine unor ceer

2nchise0 ca nu mai este manipulaa ideolo6ic 2n 5avoarea unora si 2n detrimentul altora. %cest lucru a 5ost 5acut posibil

democratiarea culturii0 prin asi6urarea unei transparente politice a procesului de culturaliare0 2n educatie 2n primul r3)imbolismul cultural tine de o anumita conceptie asupra educatiei0 de la modelul paideic 6rec la cel ecolo6ic actual. Tendde 5ormare pe care o atribuim simbolismului cultural este le6ata si de pra7is-ul social care 5ace posibil ca acest simbolismram3na 5unctional0 sa nu decada 2n 5orme revolute. )a nu credem 2nsa ca simbolismul cultural este neaparat 9pro6resiste7prima idealurile de emancipare0 utopie sociala ori politica ale unei comunitati. )imbolismul cultural nu este esentialist0 eare o e7istenta de sine statatoare0 nu este dat de alte conditii e7tra-culturale. esi intens 5olosit 2n di5erite domenii alte praului social0 imbolismul cultural trebuie studiat din interiorul constructiei simbolice care se ridica deasupra unor prasimbolice particulare0 cum ar 5i cea artistica0 politica0 reli6ioasa0 etc.

Relatia dintre simbolismul cultural si ima6inar este reciproca. aca prin ima6inar 2ntele6em modul comple7 2n care s5ormate mentalitatile0 ideolo6iile0 mitolo6iile unei colectivitati0 reiese ca acestea nu se pot alcatui 5ara un sistemrepreentare simbolica0 iar acesta nu 5unctioneaa dec3t din interiorul unui ima6inar. Nu trebuie sa consideram cele doua ale relatiei ca 5iind strict separate. (ra7is-ul cultural care este c3mpul de actiune al ima6inarului0 este 2n acelasi timp constde o retea de simboluri. "eea merita sa retinem este rolul pe care ima6inarul 2l daruieste 9citirii realitatii0 tea7tuali

acesteia0 interpretarii prin care realitatea devine inteli6ibila0 liibila. (rin citirea realitatii de care are loc un proces de marcare a spatiului cultural precum si al timpului 2n care are loc ori este proiectata interventia umana. "ontinua de5inilocului si timpului 2n care omul actioneaa0 5i7area coordonatelor spatio-temporale ale oricarei activitati umane0 a e7isteomului 2n 6eneral0 tine de 5undamentele culturale ale omului. (rin relatia dintre ima6inar si simbolism cultural0 percepem rene2ntrerupta de socialiare si re-socialiare pe care oamenii o construiesc prin pra7is. !n e7emplu pe care 2l subliniourdieu de pilda0 este cel privind locul eu5emismului 2n culturile arhaice : acesta 92mbl3neste realitatea0 5ac3nd-o propomului0 repreent3nd o strate6ie culturala de control asupra a ceva perceput ostil. &a celalalt capat0 reversul acestei acticea de demoniare0 de semni5icarea cu simbolul raului ori al pericolului a actiunii umane. "ele doua laturi sunt de re6asvocabularul simbolic politic actual de pilda0 cele desemnat de comunitate sa descrie cel mai coerent actiinea umana.

Modelul cultural nu este o abstractiune. #l presupune e7istenta unui ima6inar si al unui simbolism cultural care se 2mpletesactiunea umana Ima6inarul este planul secundar pe care 2l descoperim doar 2ntr-un apoi0 atunci c3nd reusim sa semni5icrealitatea ci simboluri care se dovedesc 5unctionale. Importanta acestui al doilea plan al actiunii umane0 nu mai putin impordec3t primul nu mai trebuie dovedita. Ideolo6iile si utopiile secolului => de pilda0 pentru a ne re5eri doar la secolul trecut


6/16

adus cu prisosinta material pentru investi6area modului 2n care s-a 5acut investirea simbolica. Modelul cultural reunecon5orm unor dominante simbolismul cultural si ima6inarul0 d3nd seama de o anumita or6aniare0 ierarhie0 lo6icordonarii.din acest punct de vedere se poate vorbi de o perceptie a modelului cultural0 ori a pradi6mei0 a strate6iei culturori a unui stilul de viata. #ste de observat ca 2ntre aceste 5ormule e7ista di5erente nu doar de or6aniare0 ci si de interpretModelul cultural poate 5i privit ai ca reunind toate celelalte componente0 desi repreinta probabil cea mai tare ierarsubliniind ideea unei or6aniari e7plicabile 2n amanunt0 ceea ce nu ar 5i dec3t o asumptie poitivista.

INSTITUTIONALIZAREA CULTURALA: DE LA TIPIZARE LA ARHETIP CULTURAL

Institutionaliarea culturala poate 5i de5inita drept activitatea simbolica prin care individul construieste apartenenta sa comunitate ori societate0 2n acelasi timp cu procesul de cunoastere de sine. (rin asa-numita deschidere spre lume0 prin comul se distin6e de celelalte 5iinte0 asistam la o ruptura de5initiva 2ntre natura si cultura0 proces de a5irmare a ideiumanitate0 adica de constructie si e7pansiune a unei lumi a oamenilor. iscutia despre e7istenta0 trasaturile unui mocultural nu poate 5i dusa 2na5ara acestei lumi a oamenilor care nu poate 5i 2nsa structurata pe un model unic cultural so(rocesul de institutionaliare al unei asemenea lumi a oamenilor0 si mai departe de relie5are a trasaturilor care o distin6 enumit aici de institutionaliare culturala0 desi alaturarea acestor doi termeni poate parea redundanta. aca pornim dpremisele descrise de er6er si &ucAmann0 putem remarca 6radul de 6eneraliare de alt5el necesar din perspectiva vicelor doi autori. 8n acest loc0 institutionaliarea este vauta ca proces epistemolo6ic 6eneral0 prin care omul se obiectiveaasine0 2n constructii simbolice0 pornind de la treapta ce a mai 2ndepartata 2n timp a pra7is-ului uman. "eea ce dorimsubliniem din perspectiva altor cercetari0 mai cu seama din aria antropolo6iei culturale si a analiei calitative0 este medieculturala relevanta prin care omul ajun6e sa construiasca simbolic0 de la repetarea unor actiuni la constiinta tipoli6iei acest"u alte cuvinte0 pentru a da un e7emplu0 a5irmatia la care subscriem de alt5el0 aceea ca omul este vs. omul are un ctrebuie conectata la conte7tualitatea data de e7perienta culturala a individului0 prin care acesta ajun6e sa 2si 5ormee o as

de cunoastere. "u alte cuvinte0 ne putem 2ntreba cum ajun6e omul0 av3nd 2n vedere ca el nu poate ram3ne mereu un ind6eneric0 sa stie ca este/are un corp. Raspunsurile date acestei 2ntrebari sunt tot at3tea viiuni di5erite despre institutionali8n acest 5el0 alaturarea termenilor institutionaliare culturala nu mai este redundanta0 preci3nd modalitatea prin care oconstruieste simbolic. 8n viiunea lui ourdieu0 chestiunea apare tratata 2n 5orma constituirii si apoi a impactului unui habcare este un stadiu de la care se poate porni spre institutionaliare. +abitus-ul trebuie vaut a 5i 2n relationare cu 5ormacapitalului simbolic0 prin care institutionaliarile sunt 5enomene viabile0 descrise ca av3nd doua sensuri0 cel de constituire sde destituire0 arat3ndu-se 5aptul ca procesul de instituitionaliare nu este ast5el ireversibil. (rin aceasta trasatura0 er6e&ucAmann pun 2n miscare ideea de dinamica a institutionaliarii0 duc3nd la concluia ne5ormulata direct a unei reale diverssi stari de diver6enta 2n care traieste omul0 ca individ social si cultural. )e poate remarca 5aptul ca 2ntre modalitatile de traale problemei de catre er6er si &ucAman0 ourdieu0 ca sociolo6i apartin3nd unor scoli sociolo6ice di5erite0 si antropoloculturala prin repreentatii sai0 e7ista di5erente importante0 care nu tin doar de problema stilului cercetarii0 ci si5undamentele acesteia. #ste evident ca 2n 5elul 2n care a 5ost 5ormulata tema noastra0 relie5am mai cu seama puncul de vedal antropolo6iei culturale0 5undament3ndu-l pe o baa c3t mai lar6a0 cu temeiuri ale sociolo6iei de asemenea. %v3nd 2n vedca si sociolo6ie si antropolo6ia0 dar si alte stiinte umane contribuie la de5inirea modelului cultural din di5erite perspective0 considerat necesar ca aceste poitii di5erite0 5ie si ca stil de cercetare0 sa se re6aseasca 2n acest curs. Modelul cultura

poate 5i descris dec3t printr-o abordare trans-disciplinara0 prin care se poate re6asi totalitatea obiectului de studiu 2n cau(rin institutonaliare culturala nu vorbim despre creerea institutiile neaparat0 desi aceasta poate 5i cuprinsa 2n 5ormu5olosite de er6er si &ucAmann ca si de ourdieu0 pentru a mentiona doar doua surse deja clasice. %v3nd asadar 2n maceste lucruri0 putem sa observa cu er6er si &ucAmann ca umanitatea omului0 trasatura sa distincta0 nu este dataconstruita0 ca acest proces de constructie si semni5icare simbolica depinde de conte7tualiarea culturala0 mereu di5erita dun stadiu la altul0 si ca depoitarea acestor e7periente culturale are relevanta unui capital simbolic0 cum spune ourdieu0 care duce la concretiarea ;schimbarea deopotriva< a unui cadru al modelului cultural.

(oitia sin6ulara a omului 2n lumea vie este cunoscuta 2ndeobste ca 5iind una de 5orta0 de dominare a naturii. )e subliniaacatre autorii care sustin unicitatea lumii omului0 ca omul este 5ra6il din punct de vedere al mentinerii acestei lumi0 al transmdatelor ei catre o alta 6eneratie0 si ca din acest punct de vedere0 vorbind despre om0 trebuie sa vorbim despre construcontinua a datelor care compun lumea omului. Omenia omului pentru a pune asa nu are substrat biolo6ic0 si oricare teorieprejudecata care ar tenta sa a5irme acest lucru0 nu ar 5i dec3t o reluare a unor tee 2n 5ond 5undamentalist etniciste0 ori crasiste. *ariabilitatea notiunii de umanitate0 de normalitate a acestei stari arata 5ara echivoc 2ntelesurile di5erite acord

acestei notiuni. %ceasta diversitate trebuie perceputa 2n limitele unor constante antropolo6ice0 prin perspecautoreproducerii sociale pe care omul o per5ormeaa.

Orice activitatea umana care este repetata se supune unui e5ect de economicitate0 prin care se nasc tipiarile. (enourdieu acestea pot 5i habitus-urile0 sisteme de dispoitii durabile si transpoabile0 care 5unctioneaa care niste 9strustructurante. +abitus-ul tinde sa produca toate conduitele pe care le atasam bunului simt. 8n acest sens0 se poate spuneorice tipiare este o institutionaliare in nuce. (rocesul de institutionaliare presupune continuitate si cimple7itate0 si nu po5i 63ndit ca unul spontan. "onstruirea depoitului de obisnuinte care duce treptat la 5ormarea unei titpiari nu 2nseamnconservare 5ara modi5icari 2ntr-o traditie ri6ida. Tipiarile pot 5i 2ntelese ca 5orme ale conservarii e7perientei0 dar nu e7inovatia. (roducerea institutionaliarii este un proces prin care 2n 5unctie de conte7tualitatea comple7a culturala0 raportul ditraditie si inovatie este corelat din ambele sensuri. 8n aceasta privinta sa aratam ca istoricitatea si controlul caractarieprocesul de institutionaliare. Institutionaliarea nu poate 5i conceputa 2na5ara unor perceptii locale0 traditionale ale mor5oloculturale0 de unde 2n caul unor 6re5e culturale0 chestiunea 5ormei 5ara 5ond. (e de alta parte0 trebuie spus ca 5ormele ntotusi continuturi0 ca mai devreme ori mai t3riu 5orma presupusa a 5i 6oala0 este deja 2n momentul adoptarii ei un proiec


7/16

moderniare 2n actiune. Istoricitatea proceselor de institutionaliare se re5lecta de asemenea 2n istoricitatea institutiilor propise. 'ie revolutiile0 5ie re5ormele au drept caua adesea tocmai lentoarea ori imobilismul ce este atribuit unor institutii 5atacerintele realitatii. "ontrolul care se e7ercita prin institutionaliare este perceput din interiorul si din e7teriorul procesului5actor care asi6ura coeivitate sociala si culturala0 produce 2n cele din urma consens politic. "ontrolul se poate de asemepercepe 2n normalitate0 loc 2n care este mai putin a6resiv0 dar 2si arata aceasta calitatea atunci c3nd o ire6ularitate0 e7cede la norma0 se re6ularieaa0 este normaliata. Normalitatea pe care membrii comunitatii o doresc dar pot de asemenea evite sistematic0 pune 2n lumina o alta trasatura a institutionaliarii0 anume le6itimarea.

&umea institutionaliata este perceputa ca e7terioara constiintei omului0 obiectivata0 2nstrainata chiar0 5ara a 5i neaparat str

lui. &imbajul asi6ura edi5iciul le6itimarii0 si nu este 2nt3mplator ca culturile care au devoltat in planul lin6vistic 6ramaticiavut un sprijin redutabil de a crea le6itimari si de aici si proiectii identitare solide 5ata de alte culturi lipsite de abstractiu6ramaticale. &e6itimarea se asi6ura 2n planul unui simt comun0 ori bun simt0 este stratul care ne asi6ura ca 9toata lumea 5la 5el0 ca 9toata lumea stie acest lucru. 8n privinta obtinerii acelei obiectivari0 se mentionam si chestiunea rei5icarii0 prin cistoricitatea productiilor culturale umane dispare0 acestea 5iind privite ca obiecte ce nu mai nici o le6atura cu producatorulomul. ar0 cum spune ourdieu0 9nimic nu este mai 2nselator decat iluia retropectiva0 adica prin comparatie cu operele uartist0 sa credem ca ar e7ista niste esente care ar pre-e7ista realiarii acestora. %devarul unei opere artistice este 2nscripractica acesteia0 si nu de 5apt 2n ceea ce bunul simt numeste inspiratie.

Institutionaliarea nu este un proces ireversibil. )chimbarile abrupte din mor5olo6ia culturala de la di5erite nivele demonstreacest lucru.

TRANZITIA CULTURALA. MODERNITATEA SI PROCESUL DE SECULARIZARE

Termenul de tranitie este abuat 2n preent0 pier3ndu-si speci5icitatea. 8n po5ida acestui 5apt0 merita sa reamintim 5aptul c2nceputurile Renasterii0 termenul a desemnat un anume mod de etalonare a temporalitatii umane0 ca practica a vointei datin6e noi stadii de per5ectiune0 conduse de un model reli6ios. Tiparul unei viiuni asupra pro6rasului uman a 5ost dacultura reli6ioasa0 si de aici importanta unei le6aturi 2ntre tranitie ca 5enomen al schimbarii si seculariare. Ideeaschimbare nu a 5ost privita cu 2ncredere de nici o autoritate laica ori reli6ioasa0 aceasta 2nsemn3nd ca orice schimbare pusub semnul 2ntrebarii canonul cultural e7istent. Ideea unei tranitii culturale asa cum a 5ost propusa de da 'iore ram3ne6en pro7im al unei de5iniri a procesualitatii modernitatii. Tranitie 2n acest conte7t cultural 6eneral 2nseamna a lua 2n seatrandinta de a conserva e7perienta culturala 2ntr-o 5orma stabila0 si tendinta anta6onica0 de a elibera e7perienta cultupentru e7periment0 pentru noi 5orme ale noutatii culturale. 8n acest 5el procesualitatea prin care se iveste noul se 2mpline

2ntr-un contact con5lictual 2ntre scoli de 63ndire di5erite0 repreent3nd interpretari opuse asupra realitatii. Traditia instaureun primat al panoramei diacronice0 e7perimentul cultural care produce noul0 o situare sincronica. "unoastem aceste doua care se con5runta mereu 2n perceptia moderna asupra tranitiei0 dar este imporrant sa redam acestei perspective ducontinutul ei de conte7t cultural. #ste 2na5ara oricarei evidente sa sustinem ca traditia nu produce noutate0 ori sa ne badoar pe e7perimentul novator 5ara sa privim sursele acestuia. (rin aceasta trebuie sa privim un lucru pe care modernitatea

impus de5initiv0 si anume ritmul accelerat al tranitiei. 8n nici o alta epoca precedenta0 schimbarea provocata de reun5actorilor novatori nu a 5ost mai pre6nanta0 si 2n nici o alta nu s-au produs politici de schimbare at3t de evident e7primpentru a produce o dislocare considerata a aduce un pro6res binemeritat de societate. %ceste cai de actiune au 5ost politeconomice0 militare0 artistice0 5iloso5ice0 etc. 8n acest mod schimbarea produsa a urmarit de cele mai multe ori0 ori a pretinbaa unor pro6rame0 mani5este0 declaratii0 ca urmareste un plan dinainte conceput pentru ameliorarea vietii. Ritmul tranitluat un si mai mare av3nt tocmai din aceasta perspectiva a 2mbunatatirii vietii0 prin aceasta 2ntele63ndu-se 2n primul rapelul de masa pe care moderniarea l-a produs0 pentru cel mai mare numar de actori sociali. )eculariarea implica tran'ara sa de5inim pe lar6 acest conceptul de seculariare 5olosit de Ma7 Beber ; desvrajire a lumii


8/16

ideii de operabilitate spre rationaliari si optimiari. Tocmai aici consista si bo6atia de posibilitati pe care o asemenea 5olosa re5le7ivitatii o aduce. Modernitatea introduce o viiune a timpului 5ra6mentat con5orm careia individul nu mai astea9descoperiri 2ntr-o transcendenta care sa aiba si sensul unei salvari. islocarea pro5unda este cea produsa de interpretatimpului care se limitea ast5el la cel al actiunii0 mai de6raba dec3t cel al contemplatiei. %m pus 5ata 2n 5ata aceste domoduri de interpretare a timpului uman pentru a sesia modi5icarea pro5unda produsa de seculariare0 s2 prin aceeaadevarul nu mai apartine revelatiei c3t mai ales caii care duce spre revelatie0 adica actiunii0 care arata versiuni ale adevasi nu 2ntre6ul adevar.

Modernitatea poate 5i descrisa cu ajutorul a doua perspective care s-au constituit deja care arata procesul de seculariar

anume societatea capitalista si aparitia statului-natiune. "ele doua procese de institutionaliare sunt str3ns le6ate de procde seculariare0 de 5apt se conditionea reciproc. %ts5el producerea de mar5uri0 acumularea de capital0 e7portul acestucrearea de noi piete pentru marirea capitalului0 produce e5ectul unei 6lobaliari accelerate0 a unei uni5ormiari rapidcresterea unei clase noi care lupta pentru ideea de separare0 nu doar a puterilor0 ci de limitari pentru devoltari ulterio(rincipiul acestor separari succesive care este intrinsec seculariarii poate 5i re6asit de la trans5ormarea limbilor sacre 2n lmoderne0 la separarea puterilor 2n stat0 de la separarea bisericii de stat0 la 6ranitele dintre disciplinele stiinti5ice. )eparproduc noutate. O separare importanta priveste despartirea economiei de politica0 nu prin aceea ca cele doua nuin5luenteaa0 ci pentru ca devolta domenii din ce 2n ce mai speci5ice. )epararea atin6e noi limite tocmai prin specialiacare se creaa din pra7is-ul uman. )eculariarea aduce ne2ntrerupt un e7amen critic asupra realitatii e7istente0 promovmoderniarea prin optimiari succesive0 prin rationaliarea si democratiarea 2ntre6ii societati0 proces care este le6atvalorile traditional liberale ale societatii capitaliste. Reli6iosul nu se separa doar de politic0 dar ambele entitati devin speci5ice0 produc3nd noi rupturi0 care la r3ndul lor cer devoltari ulterioare. %ceasta semioa a domeniilor culturale se reordonata prin rede5inirea perspectivelor 6lobale. )ocietatea capitalista a 5aurit nu doar un model economic propriu ci

2nainte de acesta un ima6inar0 o mentalitate noua. "ompartimentarea si devoltarile di5eritelor specialiari au creatasemenea un tip de control social nou0 prin aparitia mai 2nt3i a unei birocratii administrative care sa re6lee a5acerile de apoi a unor clase de e7perti care sa controlee productia de bunuri spirituale si materiale0 ei 2nsisi producatori de re5le7ivisociala.

"ontrolul si administratia s5erei publice devin 2n modernitate 5orme de e7ercitare ale puterii. +erbert Marcuse observa laanumit moment dat al devoltarii societatii americane demersul clasei politice americane spre o 9administrarea totacaracteriare prin care 5iloso5ul 6erman critica noua societate de conum. (e de alta parte devoltarile istorice din cea ddoua jumatate a secolului => au demonstrat ca valorile acestei societati de consum si-au impus apelul de neta6aduit asurestului lumii. emocratia an6lo-sa7ona s-a dovedit apta sa aduca reolvari bene5ice tensiunilor culturale si sociale. Timpde ai sunt timpuri ale seculariarii care s-a petrecut 2n cultura acestei parti a societatii umane. Trans5ormarile produsnivelul natiunii care devine dintr-o comunitate etnica una civica promov3nd un model 5ederalist sunt o alta sursa majora peseparari ulterioare.

PERSPECTIVE ALE MODERNITATII CULTURALE. DISEMINAREA MODERNULUI PRIN MODEL SI MODADESCENTRALIZAREA MODELULUI CULTURAL UNIC. PLURALITATEA CULTURILOR

#ste important sa pornim 2n acest demers de la premisa ca modernitatea ca proces de permanenta 2nnoire si re5lectie asuprocesului 2nsusi se baeaa pe o modi5icarea continua a ceea ce 5ace posibil pra7is-ul cultural. Modernitatea ca produnoutatii culturale desparte ceea ce este la un moment dat considerat ca apartin3nd trecutului0 si an6ajeaa dimens

2nnoitoare prin procesele de rationaliare0 normaliare0 optimiare si 6lobaliare. (rin aceste procese de permanenta tesde noi solutii0 de investi6are a posibilitatilor de schimbare0 are loc de asemenea un continuu proces de seculariare0 prin csocietatea trece de la un stadiu cultural la celalalt0 pe o scara care porneste de la simplu la comple7. %ceasta nu este datale6itimarea stadiului tehnolo6ic avansat 2n care se 6aseste la un moment societatea0 ci de relationarea pe care trebuie savem 2n vedere atunci c3nd vorbim despre modernitate si moderniare. (rocesul de moderniare 2n care sunt cuprinse vaarii culturale reclama preenta celor patru procese mai sus mentionate0 precum si o re5lectie asupra directiei acestModerniarea 2nseamna de asemenea punerea 2n evidenta a unui mod cultural care sa c3sti6e preeminenta si aplicabil

2ntr-o arie c3t mai lar6a. %st5el0 se observa le6atura dintre moda si model0 deoarece proiectiile oricarei schimbari trebuiepree7iste 2ntr-un model care sa 5ie aplicabil. %sadar aplicabilitatea pune 2n joc o nevoie de economicitate care la r3ndusubliniaa nevoile constr3n6atoare ale actului cultural. eci0 rationaliarile care jaloneaa calea oircarei noutati culturale

multiplica 2n modernitate0 si putem spune ca re5le7ivitatea moderna analieaa caile de rationaliare0 prin care aplicabilitapoate 5i pusa 2n miscare. %sa cum am aratat p3na acum0 rationaliarile privesc toate domeniile culturalului0 acestea sunat3t mai per5ormante cu c3t relatia de concurenta dintre ele este mai per5ormanta. Rationaliarea pune 2n lumina construunui telos0 5ace comprehensibila actiunea culturala0 traseaa limitele unei norme. Instrumentele rationaliarii tin de bo6vocabularului cultural care depinde la r3ndul sau de traditia culturala ce preceda orice e7periment 2nnoitor. "3teva e7emclasice de rationaliare din diverse domenii culturale demonstreaa schimbarea survenita 2n modernitate. %st5el0 rationaliadin con5esiunea protestanta a produs o schimbare de mari consecinte 2n asa-numita teolo6ie a covenantului. Modcarteian de 5iloo5ie se baeaa pe o rationaliare matematica. )tiintele naturii parcur6 o aa importanta de la 5i7islamarcAian la darDinism. #7emplele ar putea continua 2n ccea ce priveste domeniul inventicii0 de la locomotiva cu aburautomobilul lui 'ord0 s.a.m.d. Rationaliarile se baeaa 2n 6eneral vorbind pe reductii necesare0 pe specialiari stricte0 daaparitia unor stiinte noi0 care 2ncep3nd cu secolul 1E au un caracter pronuntat transdisciplinar. Rationaliarile pun 2n evide6radul de so5isticare culturala al societatii0 capacitatea indiviilor de a se acomoda schimbarilor rapide0 5ara mari su5eri"eea ce nu 2nseamna ca consecintele unor rationaliari nu pot 5i dramatice. (ericolul consta 2n a crede ca rationaliarea po


9/16

deveni o matrice a modernitatii0 ca modernitatea este e7clusiv rationala0 ori ca raspunde la apelurile unei ratiunii istorice etacest 5el nu 5acem dec3t sa ideolo6iam modernitatea0 ceea ce nu repreinta dec3t un aspect partial al acesteia.

Normaliarea nu priveste doar procesul de creatie a normelor. Nu despre modul comple7 2n care sunt create si instanormele este vorba aici0 ci despre modul 2n care normele sunt aplicate printr-o 6raduala adaptabilitate a indiviilor la ele0 acomodarea si interactiunea 5actorilor dintr-o conte7tualitate culturala. 8ntre normele reli6ioase si cele culturale e7iststraveche si evidenta le6atura0 stim acest lucru. in punctul de vedere al normalitatii este important sa observam de pilda 5

2n care ceea ce 5os la un moment dat noutatea iolata a devenit un stereotip. Normalitatea arata cum se produc sereotipculturale0 5elul 2n care tipiarile sunt coniderate naturale ori 5iresti din perspectiva unei comunitati. Normaliarea ca proces

o devoltare de stadii care se des5asoare 2ntr-o unitate temporala0 de care trebuie sa se tina seama. #ste mai di5icil sa dseama 2ntotdeauna de 6ranitele care separa ceea ce este considerat a 5i normal0 apartin3nd unei norme0 de ceea ce eprivit a-normal deci 5ara de norma. Normaliarea trebuie privita ca un proces de adaptarea0 acomodare la norme0 prin cconstr3n6erile culturale sunt acceptate. Normalitatea are 2n vedere mai multi 5actori de asi6urare a consensului0 dintre cmentionam pe cel de creare a unei si6urante sociale si implicit individuale. %ceasta deoltare a produs 2n consecinta politici de normaliare a vietii sociale0 ca de pilda controlul asupra violentei0 problema drepturilor omului0 abilitarea unor privind con5lictele internationale0 etc. ar asa cum remarca 'oucault0 normalitatea poate crea sisteme de suprave6heindividului si 2n consecinta0 noi 5orme de reprimare a acestuia. Normalitatea culturala bur6hea a 5ost contant atacata nu dde scriitorii si artistii ultimului secol0 dar si de creatorii unor noi stiinte cum este psihanalia0 prin care 'reud0 Jun60 &apentru a mentiona trei mari scoli ale psihanaliei au analiat 9normalitatea vietii 2n societatea moderna. Normalitatecultura trebuie sastree o balanta corecta 2ntre tendintele de trans6resare care vin dinspre e7perimentele 6olite de substasi tendintele de a trans5orma cultura 2n ideolo6ia unui 6rup la putere.

Optimiarea joaca un rol distinct 2n asteptarile indiviilor precum si 2n producerea propriu-isa de noutate. 8n lumea u

societati de consum0 noutatea apare promovata sub slo6anul ca este 2ntotdeauna 9mai buna dec3t 5orima precedeaceasta 5ormulare e7tin3ndu-se de la produsele materiale la cele spirituale0. Optimiarea este le6ata de procesunormaliare0 de stabilire a unui consens care sa demonstree cresterea standardului de viata.. Optimiarea se re5era

2nt3ietate la 6radul de con5ort si si6uranta 2n care indiviii societatii respective pot trai. Optimiarea trebuie sa aiba 2n vedproducere unui nivel 9mai-bun concurential si per5ormant0 care sa nu 5ie de 5apt ultimul stadiu al problemei. 8n acestoptimiarea este de 5apt o spirala a asi6urarii calitatii vietii. (rin urmare0 optimiarea intereseaa mai 2nt3i de toate aspectepoliticilor prin care moderniare este pusa 2n practica0 relie53nd capacitatea de aplicabilitate a politicilor0 precum si orientapra6matica ; spre actiune< a culturii 2n 6eneral0 a culturii de masa 2n particular. 'elul 2n care optimiarea ai6ura resortucontrol si administratie a societatii este important a 5i subliniat. 8n acest sens0 trebuie sa aratam 5elul 2n care ecolo6ia a devo resursa majora de optimiare0 dupa ce a 5ost pentru o vreme ;si mai este 2n multe din statele moderne< o amenintaradresa mana6ementului politic si cultural. e asemenea0 sa nu pierdem din vedere 5aptul ca 2n numele unei stari de mai-ba optimiarii0 se produc de 5apt e7perimente culturale ori de mana6ement cultural care nu preinta dec3t o 6arasuper5iciala ca vor duce la ameliorarea dorita.

,lobaliarea este un concept lar6 2mbratisat ai0 aproape un cliseu al culturii populare. )a remarcam 5aptul ca 6lobaliareaa aparut doar 2n 5aa t3rie a modernitatii0 deoarece proiectul universaliarii circulatiei bunurilor culturale nu dateaa doac3teva decenii. esi6ur0 nu se poate trece cu vederea peste intentia mani5esta de a produce un e5ect universal0 intentie capartine societatii capitaliste 2n ansamblul ei. )e poate spune ca re6ula prin care societatea capitalista se conserva sreproduce este 6lobaliarea. (e temeiul economic dar si pe cel a unui e7port de model cultural cum este cel al democra6lobaliarea descrie o relatie importanta 2ntre mod0 moda si model cultural. ,lobaliarea nu poate avea loc 2na5ara ustructuri culturale per5ormante care sa aiba capacitatea de e7tensiune0 sa 5ie apta de e7port cultural0 de schimb de vamateriale si spirituale. e asemenea0 6lobaliarea este conditionata de un mana6ement politic superior0 care sa e7cascensiunea la putere a 5ortelor totalitare. oar o asemenea societate poate evolua rapid spre valoriarea modelului cult

2n 5orme ale unei permanente schimbari0 prin moda. Moda culturala este le6ata de e7istenta unui model care se poate e7pprin di5erite variante. Nici una 2nsa 2ndeajuns de cuprinatoare0 2n sensul de a totalia toate optiunile consumatorilor. Mculturala nu 2si propune de 5apt sa realiee o asemenea uni5icare de amploare 2n bene5iciul unei unanimitati de e7pre(luralitatea culturilor 2n modernitate a 5ost recunoscuta treptat pornind tocmai de la aceasta nevoie resimtita ;mai cu seamcea de a doua jumatate a secolului nostru< de a democratia ierarhiile culturale0 si de a asi6ura accesul la cultura 5ormularea unei di5erente0 chiar admiterea unor diver6ente care sa nu 5ie 2ntr-un asemenea 6rad anta6onice 2nc3

2mpiedece realiarea unui dialo6 cultural.

CULTURA UNIVERSALA SI CULTURA NATIONALA. CULTURA SI IDENTITATE NATIONALA, ETNICA, DEGRUP. CULTURA ETNICA SI CIVILA

% de5ini cultura ca pe un atribut universal al umanitatii0 av3nd 2n acelasi timp radacinii nationale nu mai este o noutate peilele noastre. %vem de a 5ace mai de6raba cu un aspect de clasiciare al de5initiei de mai sus0 prin aceea ca relatia tot-pcare este repreentata 2n 5ormula de mai sus a 5ost puternic ideolo6iata. e 5apt atunci modul teoretic 2n care universe7ista implica localul si invers nu este de re6asit 2ntrutotul 2n politicile culturale aplicate 2n actualitate. )-ar putea spune clumea de ai de5inita prin consumatorism cultural0 o asemenea 5ormularea apare drept una de presti6iu cultural0 de le6itimprin care se realieaa un 5el de consens al repreentativitatii culturale0 un simbol al preentei totalitatii componentelor0 duna prin care realitatea culturala sa 5ie transparenta. %sistam de 5apt la reproducerea continua a unui he6emonism cultura5aptul ca di5erentele culturale e7istente nu produc nicidecum o e6aliare de sanse pentru culturile mar6inale0 ca e7portumoda cultura si de uni5ormiare este mai nitens dec3t oric3nd. 8n acest sens se poate pune 2ntrebarea daca relatia teore


10/16

e7primata mai sus mai acopera ceva dintr-o realitate at3t de di5erita @ )a ne 2ntrebam asadar c3t de nationala mai escultura care are doar ambitia de a 5i e7portata0 ci si certitudinea respectiva0 asa um este cea americana0 britanica0 5ranceetc. 'ata de aceste e7emple avem caul unor culturi mai putin ori chiar deloc cunoscute0 printre care si cultura noastra. Mede asemenea sa remarcam 5aptul ca atunci c3nd ,oethe 5ormula principiul de literatura universala0 iar romanticii 6ermpuneau 2n actiune conceptul de comparatism 2ntre diverse culturi ale contemporaneitatii0 mai cu seama cele ale Occidentsi Orientului0 se avea 2n vedere doar o harta culturala a #uropei reduse. "onceptul 5ormulat 2n acea epoca0 purtconsecintele unui iluminism teoretic si optimist nu mai corespunde 2n aplicatiile sale tehnolo6iei culturale de ai0 dupa cumse poate pune ca este actualiat de 2ntelesul care este acordat ai termenului national. )a ne reamintim ca 9cultura nationa 5ost un atribut de seama a societatii capitaliste0 a devenit unul in punctele 5orte ale romantismului cultural si politic

asemenea0 dar a de6enrat prin e7a6erari 7eno5obe si rasiste la o dimensiune 5undamentalista. Omul universal si culuniversala sunt tributare europocentrismului0 si daca dorim sa cunoastem ce s-a 2nt3mplat de 5apt 2n pro5unimea relatie5apt anta6onice dintre universal si national0 atunci trebuie sa renuntam cel putin pentru o vreme la dorinta de a construi iertotaliante. Relatia universal-national este o asemenea relatie. )e poate pune 2ntrebarea ce este universal 2n cultura tacarora li s-a impus un re6im autocratic 5ie de dreapta ori de st3n6a0 iar 5aptul ca au 5ost e7cluse de la standardele culturalee7celentei0 asa cum acestea au 5ost constituite 2n Occidentul liber si democratic0 2nseamna oare ca aceste ;numeroase< tarau avut pentru perioade lun6i de aproape u jumatate de secol0 cultura @ aca au avut atunci cum se inte6reaa aceacultura sa spunem minora0 cea a raboiului rece0 ori a dictaturii0 2n cadrul unui concept universal @ Nu ar trebuie orede5inita chiar relatie dintre universal si national0 pornind de la acest impas @

O alta 5ateta a chestiunii este cea a termenului 9national 2n cultura. 8n epoca a ceea numim postcomunism si postcoloniaeste di5icil sa creditam termenul national cu ceea era acumulat din aspiratiile revolutiilor de la 1F4F. e asemenea0 5ataproiectele unei realitati politice 5ederaliste0 termenul national este o reactie de aparare mai de6raba dec3t una de perspecTermenul de national a 5ost 5ormulat 2n epoca de 6lorie a unei constructii identitare0 c3nd prin cultura nationala se percemai cu seama descoperirea unui strat 5undamental al unei comunitati0 apartin3nd e7lusiv al acesteia0 dincolo de orice in5lueori con5luente. escrierea etno6ra5ica0 discursul despre etno6eneele diverselor comunitati0 di5erentele psiho-lin6vistice0 au concurat pentru diversi5icarea a c3t mai multe asemenea entitati nationale0 aparate de or6anisme statale0 care se le6itimast5el pe o comunitate culturala solid ancorata 2n realitatea culturala. ar de multe ori statul si 5ormarea natiunii au coindaca nu chiar 5ormulele statale0 politice au prevalat 2n constituirea celor culturale e7ista chiar un decalaj considerabil0 maseama la statele asa-is tinere pentru care cultura nationala coincide cu momentul a5irmarii culturale propriu-ise. Insur6elocalismului care se poate observa ai0 este un raspuns la 9modernitatea nationalului0 2n sensul ca realitatea nationalapoate 5i e7clusa0 nici redusa la o entitate reactiva0 retro6rada si opusa procesului de moderniare si democratiare. %sistao rede5inire0 daca nu chiar la o reconstructie a nationalului0 a natiunii0 dupa dramaticele consecinte ale raboiului recautoritarismului ideolo6ic. "ultura nationala se a5la 2ntr-o relatie de conte7tualiare culturala cu ceea ce am numi culuniversala ori mai de6raba 6lobala.

O alta devoltare pre6nanta a culturii moderne este le6ata de cultura de 6rup. (rin aceasta 2ntele63ndu-se 6rup minoropus unei culturi majoritare. Noutatea 2n acest aspect nu o repreinta aparitia unei disensiuni 5ie si pro5unde 2ntre majoritasi minoritate0 ci mai cu seama politicilor de emancipare care se pun seama pe importanti 6rupului care dovad

democratiarii culturii. Trebuie mentionat 5aptul ca 6rupurile elitiste ori de putere nu sunt o realitate a ilei de ai0 dar ele nau denuntat printr-o politica de separare 5ata de majoritate0 ci dimpotriva au 2ncercat si au reusit 2n numeroase cauracaparee majoritatea0 impun3ndu-se si le6itim3ndu-se ca apartin3nd tuturor. upa e7emplul liberului arbitru care re5lectaa5ilierea reli6ioasa0 trebuie sa urmarim cum diversitatea 6rupurilor asi6ura de 5apt un nivel al 6lobaliarii. #7istenta ustrate6ii de subversiune prin care 6rupul ataca cultura majoritatii0 cer3nd mereu noi asi6urari de imdependenta0 2nseamaplicarea unei politici de balanta 2n care nici un model nu trebuie sa prevalee asupra celuialt0 majoritarul ca si minoritarul.

)chimbarea cea mai importanta care s-a petrecut 2n acest conte7t de permanenta con5runtare culturala productiva0 etrecerea de la o cultura etnica la una civica. esi mai mult un deiderat dec3t o realitate lar6 2mpartasita0 aceasta treceretotusi atributul unei noutati care se petrece sub ochii nostri prin doua elemente: tehnolo6ia culturala si ima6inarul.

CULTURA INALTA SI CULTURA POPULARA. CULTURA ALTERNATIVA, CONTRACULTURA,SUBCULTURA. HEGEMONISM CULTURAL

Modernitatea creeaa o dislocare pro5unda prin di5erenta dintre cultura 2nalta ;cultura elitei< si cultura populara. "ele dstraturi ale culturii au e7istat pentru o lun6a perioada de timp distinct separate0 5ara ca separarea lor sa devina ostentativpro5itabila pentru cultura 2n acelasi timp. "livajul dintre cultura populara si cea 2nalta 2nseamna despartirea dintre doua tde cititori si de asemenea o di5erenta a mijloacelor tehnolo6iei culturale. Nu vom insista asupra e7plicitarii celor dconcepte0 dar trebuie sa admitem ca devoltarea culturii 2n modernitate s-au creat diviiuni 2ntre cultura de specialitateaceea care a ramas pentru un public lar60 caracteriata printr-un nivel de accesibilitate marit0 cultura de masa. )eparacelor doua tipuri de cultura demonstreaa procesul dinamic a compartimentarilor culturale0 de 5aurire de noi misiuni pe caratribuim culturii 2n procesul de seculariare. O asemenea misiune este aceea de a privi educatia ca pe un drept pe csocietatea 2l acorda0 din perspectiva le6itimarii si distribuirii acestei 5unctii membrilor comunitatii moderne. )punem 9distribua 5unctiei culturale deoarece cultura nu 2nsemnat doar stocare a in5ormatiei ;vei0 ideea de putere a culturii la acon


11/16

muncii0 si mai apoi prin devoltarile ulterioare ale tehnolo6iei culturale. "ultura 2nalta a 2nsemnat de asemenea un anume 6de initiere si esoterism cultural. Odata cu societatea capitalista si cu nevoile de culturaliare ale acesteia0 cultura de masridicat probleme noi0 prin diviiunile pe cale le-a adus 2n 5avoarea devoltarilor separate. "ultura 2nalta 2nseamna tot mai o cultura specialiata0 2n timp ce cultura populara a devenit la r3ndul ei distribuita 2n di5erite sectoare0 dominate de ace6rad al accesibilitatii si divertismentului.nu se mai poate sustine 2nsa ca disinctia intre cele doua tipuri de cultura reistactualitate0 ca nu se 5ac adesea incursiuni dintr-un domeniu 2n altul0 ast5el de e7emple e7ist3nd de pilda caul literatmuicii0 picturii0 mai cu seama.

Trebuie sa avem 2n vedere ca distribuirea 5unctiilor si misiunilor culturii au 5ost dintotdeauna un act de putere. "hestiu

poate 5i 2nteleasa ca di5erenta a ceea ce numim caracterul esoteric si cel e7oteric al culturii0 ambele necesare or6aniciacesteia. aca luam 2n considerare totalitatea actului cultural ; vei teoria lui Mauss< si e7aminam 2ncercarea de a restasincretismul prin manevrele de parodie pe care le practica de pilda postmodernismul0 se poate onidera ca acest aspectotalitate nu a disparut0 ca el 5unctioneaa 2nca0 dincolo de interpretari si politici culturale. %paritia distinctiei dintre cele dculturi este realiata prin procesul de seculariare ori mai precis prin sublinierea caracterului ludic ori de joc pe care cultmoderna 2l. capata cu preponderenta0 asa cum arata +uiin6a. Nu doar +uiin6a ci si antropolo6ia culturala interpretea6onistic cultura0 cre3nd o tipolo6ie anume pentru eroul cultural. 'ondul e7istent al culturii populare sa spunem precapitas-a modi5icat considerabil odata ce cultura de masa s-a baat pe stiinta de carte a celor care trebuiau sa devina 5unctionbirocrati0 si pentru care cultura nu mai repreenta dec3t o nevoie de insstrumentaliare. %paritia presei0 radioului0 televiisi 5ilmului au dus cultura spre alte orionturi care nu puteau deveni dec3t specialiate 5ata de cultura cartii. "onsecinculturii de masa duc spre o noua al5abetiare. %ceste al5abetiari duc la r3ndul lor la noi modele de educatie0 caccentueaa perceptia terapeutica asupra culturii actuale."ultura populara0 mai t3riu cultura de masa a repreepreponderent valorile clasei de mijloc ale bur6heiei0 ori clasei de mijloc. %stai desi este relativ di5icil sa mai acordtermenului clasa 2ntelesul dat acum c3teva decenii0 nu se poate spune ca realitatea clasei a disparut 'ara valorile clasemijloc0 5ara tipolo6ia 6entlemanului din epoca iluminismului0 promotor al cetateanului de ai0 este 6reu sa ne 2nchipuim cumarata cultura noastra.

)trati5icarea culturala de care aminteam duce si la o alta diviiune0 cea dintre cultura o5iciala si cultura alternativa0 o culnascuta 2n societatea postcapitalista0 de consum. "ultura o5iciala0 de curte0 cultura aulica nu relie5eaa doar onservarediseminarea unui anume model cultral privile6iat de anumite interese de putere care se 5ace ast5el publica0 ci si niste acsociali speciali0 care sunt producatoii an6ajati culturali pentru un anumi model de cultura.7ista repercusiuni importante peceea ce se chemata autonomia de creatie a creatorului de cultura0 care 2n epoca moderna nu mai este anonim0 are un staparte."ultura o5iciala considera ca este cea repreinta inte6ralitatea sociala0 iar pentru aceasta o5era o anumita baainterpretare de putere care a5ecteaa autonomia creatorilor individuali. "ultura o5iciala 2si asi6ura 2n mod desmisionarismul cultural0 2ncerc3nd sa 2l le6itimee cu naratiunea unei nevoi or6anice de ordonare si disciplinare. "eea cedovedeste 2nsa 5als o data cu aparitia concurentei acestei culturi0 anumea cea alternativa0 care este 5atis ori mai putin descontrarie oricarei aserviri a culturii de catre scopuri politice. )au alt5el spus0 militeaa pentru pastrarea drepturilor traditionliberale ale culturii0 prin 5orme de protest0 e7periment3nd pro6rame prin care cultura trebuie sa se desprinda de orice concentraliat0 sa devina libera chiar si de estetismul artei pentru arta. Raportul anta6onic dintre cultura o5iciala si avan6ard

5ost si este viibil 2n toate domeniile care au pretentia ca produc miscari de avan6arda. aca cultura o5iciala a 2ncer2ncearca sa 2si asi6ure baa de manipulare politica0 pretin3nd ca rolul ei este cel de a consserva traditia0 cultura alternacare se baeaa pe cea a avan6ardei de asemenea0 pretinde ca rolul culturii este cel a de produce noutate0 de a lasa 5ormculturale sa participe la o concurenta asa-is libera. e 5apt si una si cealalta din culturi0 doresc sa ocupe spatiul public peautoriarea 5ormelor lor de diseminare. #ducatia este pre6atita pentru cresterea unui public apt sa ceara o anumita culturaaceea o eductie liberala. %t3t cultura de avan6arda c3t si cea o5iciala depind de actorii care sunt 2n 6eneral intelectupro5esionistii culturali0 ce actioneaa 2ntr-o directie ori alta.

)e cuvine sa 5acem o deosebire 2ntre intelectuali si asa numita inteli6hentie0 deoarece aceasta din urma a 5ost 5olosita maseama 2n tentativa de a instala o cultura alternativa 2n #uropa de #st0 2n epoca raboiului rece si a comunismului0 tentacare a reusit0 dupa parerea noastra doar 2n anumita tari cu un puternic 5undal al culturii reli6ioasa0 2n special cel datcon5esiunea catolica. eosebirea consta ca 2n traditia occidentala0 intelectualul mieaa doar pe valorile proprii si pe ideeamic bur6he0 ;ourdieu


12/16

EROUL CULTURAL, MODERNIZARE SI DEMOCRATIZARE IN CULTURA

)eculariarea ca proces de continua separare de traditie si de re5lectie asupra acesteia0 de inventare a noutatii0 treb2nteleasa si prin activitatea unor eroi culturali. (rin acceptiunea sociolo6ica a termenului0 eroul culturl trebuie sa se bucurenumai de recunoastere0 ci si de o adeiune pro5unda cu comunitatea 2n ima6inarul careia traieste. mereu adecvata. #cultural pune 2n lumina o adevarata 9repreentare teatrala prin care sensurile moderniatoare ale noutatii sunt clari5icate.su6eram 2ntamplator termenul de scena0 ci ni se pare important ca una din metamoroele importante produse de secularicea de la altar la scena de teatru sa 5unctionee aici0 dupa modelul o5erit de celebrele )crisori ale lui )chiller. !n erou cultapare atunci c3nd societatea este pre6atita sa asi6ure o anumita misiune individuala0 un model cultural si o con5run

simbolica din care sa reiasa o solutie novatoare. #roii culturali nu se pot identi5ica doar national0 tipolo6ia lor depindeistoricitatea si conte7tualitatea care 2i 5ace viabili pentru o perioada de timp0 an6ajata 2n metamor5oe comtinue. #roii cultsunt raspunatori pentru a spune asa0 de seculariarea ce are loc 2n di5erite 6rade0 la di5erite dimensiuni. Nu toti eroii cultapartin3nd unor arii culturale sunt valii pentru o ideea de universalitate. "u toate acestea0 putem sa ne 63ndim la doua ticare strabat timpurile si meridianele : s53ntul si raboinicul. 8napoia acestor doua personalitati 2i putem recunoaste pe ceieroi ai societatii arhaice0 pe saman si pe v3nator. "ele doua personalitati ale societatii arhaice repreinta si doua tipurcunoastere simbolica deosebit de importante pentru ceea ce urmeaa a se devolta 2n cultura societatii. )53ntul si raboindemonstreaa o perceptie duala0 care 2n5atiseaa o lume incipient plurala0 o lume sacra si una pro5ana0 o lume care reclaat3t diversi5icarea c3t si reunirea acelor doua modele 2ntr-o societate a omului. %st5el0 observam ca eroul cultural asuma ude seculariator0 prin aceea ca traieste 92n veac0 si se supune cerintelor acestei ambi6uitati si continui schimbari0 av3ndeschidere continua spre cotidianitate si actualitate. 8n continuare0 sa urmarim c3teva ipostae ale eroului cultural0 si anu6entleman-ul0 artistul0 dandC-ul si e7pertul.

8n abordarea acestor tipuri de eroi culturali 5acem re5erinta implicit la ceea ce rolul de repreentare 2l are pentru toti

2nainte enumerati. (entru 2nceput0 6entleman-ul care apartine epocii luminilor si 2n aceeasi masura epocii capitaliste este ecare repreinta nu numai o noua clasa ci si o alta perceptie culturala0 care va 5i debuseul culturii civice.*alorile pe carrepreinta acest erou cultural si seculariator0 respectul onorabilitatea0 toleranta0 urbanitatea0 mai mult decat orice capacitade a da seama despre sine c3t si despre altii ; accountabilitC< pe care o 2ntele6em ca re5le7ivitate sociala0 sunt valori cinoveaa cultura occidentala iar apoi 2ntrea6a cultura europeana. ,entleman-ul apartine unei culturi urbane0 ironice0 re5le7si mai cu seama critice0 dar nu coimplet seulariate0 deoarece tot 2n aceasta lume componenta pietista nu a disparut. %cecomponenta apare tocmai ca o rationaliare si mai ad3nca a societatii. ,entleman-ul construieste s5era publica a sociemoderne0 prin prevalenta individualismului0 estetismului0 a valorilor liberale 2n politica0 dar si 2n viata de i cu i. &ibera initiacondusa de omul emnacipat 2l 5ace pe 6entleman sa se trans5orme 2ntr-n erou 6eneric ; e7plorator0 lider politic0 scriitor0 micare este atractic si ai0 prin mesajul sau cultural.

%rtistul este un erou produs de modernitate. #l repreinta o victorie a seculariarii asupra unei societati care mai avea vtranscendente. 8nlocuirea acestora cu valori imanente0 cum sunt cele artistice0 se produce o schimbare radicala0 prin aceeaartistul concureaa arhetipul creatorului. %sa cum 5ormulam0 la 2nceputul modernitatii 2n Renastere0 poeticienii italieni. %rtcare are constiinta modernitatii0 devine un nume0 aceasta 2nsemn3nd ca opera sa 2l autorieaa0 si prin aceasta0 asa csubliniaa ourdieu0 artistul str3n6e capitalulul simbolic necesar pentru a determina repreentarea sa 2n s5era publica0 2n cnu mai poate 5i controlat de stat. Modelul acumularii de capital simbolic pe care 2l evidentiaa artistul poate 5i mai t3riu imde alti eroi culturali0 2ntre timp artistul devenind un homo 5aber ale carui valori sunt cele ale creativitatii si constructiei de opOpera artistului este repreentarea simbolica a totalitatii pe care creativitatea umana 2ncearca sa o reproduca prin re5le7ivitsi desi6ur priin actiune. Idealul operei 2l 5ace pe artist distinct de interesele materiale0 deoarece realiarea operei parereaduca 2n joc ideea de transcendenta 2ntr-o lume care re5ua de 5apt valorile transcendentei. ar devreme ce reli6ioitatemani5esta creator 2n arta0 artistului 2i revine rolul de a e7plora condotia de creator de valori care au un conte7t transcendrama dintre imanentul conditiei 2n care artistul traieste si o nauinta salvatoare spre realiarea unei opere 5ace ca draartistului analo6a cu cea a jert5ei unei divinitati semiumane. i5erenta dintre artist si dandC este limpede0 din acest puncvedere. andC-ul aduce pe scena modernitatii e6ostismul vietii estetiate0 un stil de viata artistic care nu mai are drept sproducerea unei opere0 ci doar trairea vietii ca si c3nd aceasta ar 5i o opera. andC-ul demontreaa prin modul cotidian al vca omul modern este liber sa alea6a si sa 2ncurajee valori non-con5ormiste. ar devreme ce artistul autentic este de 5apt ncon5ormistul adevarat prin crearea unei opere novatoarea0 dandC-ul mimea doar aceasta di5erenta prin atitudine0 prin moel 5iind de 5apt inte6rat societatii si con5ormismului acesteia care permite un anume 6rad de manevra ce nu poate 2ns

con5undata cu radicalitatea artistului autentic.

#7pertul ; sau la 2nceput birocratul0 asa cum a 5ost proiectat de Beber


13/16

opera si proiectul se pot asemana din perspectiva unei idealitati 6enerale0 dar ele se despart de5initiv din momentul 2n analiam mijloacele de realiare.

)e poate observa ast5el traseul seculariarii 2n producerea de eroi culturali0 de la e7amenul critic si discursul emancipaoptimist al 6entleman-ului0 la constructia unei constiinte sau al uni ima6inar critic0 la ideea de opera personala inte6ratoav3nd nevoi transcendente0 la ideea de munca salvatoare. )uccesiunea de eroi culturali arata o resemni5icare continucanonului cultural. emocratiarea 2n cultura trebuie sa porneasca de la aceasta premisa0 pe care o introduce secularia(rin schimbarea unui continut cvasi-reli6ios0 ; vei de pilda acel 9ora et labora< 2ntr-unul imanent0 cu un caracter sublipolitiat0; 2n sensul de aplicare al unor politici


14/16

VERSIUNI ALE MODELULUI CULTURAL CENTRAL-EUROPEAN

)tudierea modelului cultural central-european poate deschide numeroase piste 5ertile at3t din punctul de vedere al studmodelului cultural autohton c3t si a celui european. Modelul cultural rom3nesc a 5ost in5luentat de modelul cultural al vecide la vest0 at3t 2n problema statalitatii0 c3t mai ales 2n modul de viata0 institutiile0 si habitus-cultural al rom3nilor Transilvania. in perspectiva europeana0 studierea unui model cum este cel central-european propune o perspectiva uncea unei one multiculturale0 multicon5esionale si multietnice0 ine6ale ca devoltare0 care a repreentat nu doar un potecon5lict ci si o 2n5lorire culturala distincta 2n interiorul #uropei. (roblema situarii si repreentarii unei one 2n centrul #urop5ost reluata de mai multe ori 2n istoria #uropei0 deoarece aceasta arie este una strate6ica. (rivind pe harta ilei de ai

6eo6ra5ica care cuprinde state precum %ustria0 !n6aria0 )lovacia0 "ehia0 )lovenia0 parti din (olonia0 ,ermania0 se pospune ca modelul central-european are 5rontierele culturale ale 5ostului imperiu habsbur6ic0 si ca daca istoric acesta de5unct0 cultural vorbind urmele vietuirii sale mai sunt preente 2n multe domenii. Tea unei Mitteleuropa a 5ost resuscitattimpul raboiului rece si apoi 2n perioada post-comunista 2n dorinta de a sublinia similitudinea 2ntre culturile unor tari prec!n6aria0 "ehia0 (olonia0 si desi6ur %ustria0 de a relie5a ceea ce le 5ace distincte din perspectiva unor re6iuni ale #uroMitteleuropa s-a dorit nu doar un punct de rascruce dintre Occident si Orient ci si o arie culturala 2n care cultura modernita5ost deosebit de vie0 model3nd personalitati ori6inale si impun3ndu-le apoi 2n toata lumea. esi6ur un asemenea concept

2nt3i de toate o 2ncarcatura politica : o asemenea #uropa de mijloc era e7presia nu doar culturala ci si una politico-militaunei dinastii0 si avea un rol de jucat 2n relatiile internationale. "u at3t mai mult proiectul unei #urope de mijloc0 de dcaderea Imperiului a interesat pe unii mai mult0 pe altii mai putin0 2n 5unctie de miele care erau 2n joc. +arta modelului de cvorbim poate 5i lesne retrasata pe teritoriul %ustro-!n6ariei0 si priveste centrul radiant al culturii austriece0 capitala unei cucomple7e0 de interes international cum era *iena. ar stralucirea acestei culturi precum si a celorlalte capitale ale Imperde la udapesta0 la *arsovia ori (ra6a0 nu trebuie redusa doar la aceste centre ale literaturii0 5iloso5iei muicii0 arhitecpoliticii. Modelul central-european are o importanta componenta0 cea a relatiei dintre centru si mar6ine care a interepostmodernitatea. Nu 2nt3mplator modelul cultural al *ienei 5in-de-siHcle 0 pentru a cita titlul uneia din lucrarile celebre desaceasta tema0 intereseaa literatura postmoderna si nu numai0 ;in5luenta lui Bitt6enstein 2n 5iloso5ia secolului =>


15/16

VERSIUNI ALE MODELULUI CULTURAL ROMNESC

O premisa de la consideram ca merita a se porni 2n discutarea modelului cultural autohton este includerea a doua aliniamede 63ndire care au 5ost0 sunt opuse0 cea a a traditionalistilor0 si cea a modernistilor ; sincronistilor


16/16

VERSIUNI ALE MODELULUI CULTURAL AMERICAN

Modelul cultural american poate 5i considerat he6emonic si 2n acelasi timp mar6inaliat. 'oarte mediatiat0 modelul 2n casuporta presiunea modernitatii si mondenitatii culturale0 care erodeaa prin e7portul de ima6ine0 de valorile culturale propise. Ima6inea culturala americana este probabil cel mai v3ndut produs cultural0 2n aceasta e7ist3nd de 5apt o per5ormansocietatii moderne americane de a 5ace 5ata provocarilor modernitatii. (erceptia asupra unei %merici ;de Nord< culturale e

2n constructie0 deoarece 2nca mai predomina interpretarea con5orm careia )tatele !nite nu sunt dec3t o copie cultura#uropei iluministe si liberale. #ste desul de di5icil ca la noi 2n tara0 dar si 2n alte parti ale lumii sa e7iste un consens 2n privmodelului cultural american. (rivit ca model al democratiei0 ori ca 9jandarm al lumii0 acest model suscita cele

contradictorii interpretari0 subsumabile unei dichotomii pe care lumea democratica si ne-democratica0 liberala0 si arutocrale comporta. )e poate spune ca unele surse considera acest model ca promotor al unui imperialism cultural0 so alte sursprivesc ca adevaratul consstructor al lumii postmoderne. Nu este aici locul sa detaliem teoriile pro si contr care5undamentat si 5undamenteaa 2n continuare interesul aproape unanim pentru cunoasterea acestui model cultural. %cecunoastere nu mai trebuie motivata0 activata si prin 5orta 2mprejurarilor trebuie sa tinem seama de structura in5luenta a acemodel. %m spus prin 5orta 2mprejurarilor0 pentru ca circumstantele actuale sunt 2n mod marcat cele ale unei lumi 6lobaliatasa cum aratat 2n alt loc0 procesul de 6lobaliare este cel care directioneaa per5ormantele unui model cultural. Modcultural american este si cel mai mediatiat pentru ca si-a asi6urat per5ormanta 2n aproape toate domeniile0 e7celenta ustandarde. ar tocmai pentru ca el cunoaste cea mai ampla e7tensiune0 este cu at3t mai mult e7pus unor distosiuni carepot sa 2l 2ndepartee de la teele pe care este cladit0 adica sa nu mai corespunda cu an6ajamentul teoretic care 2l 5ace dsit5ata de alte modele. "onsideram0 din punctul nostru de vedere0 ca particularitatea modelului cultural american constale6atura dintre ceea ce baa sa ideala pretinde si pra7is-ul vietii sociale0 aceasta con6ruenta dintre idealismul unei lumi ccaracterieaa prin imanenta si politicile care pun 2n viata reala o re5orma continua0 o optimiare ca politica nationala0 dputem spune ast5el. 8n aceasta scurta preentare a modelului cultural american0 suntem nevoiti sa comprimam c3teva trasaprincipale0 pe care le privim ca esentiale pentru determinarea speci5icului acestui model. oua sunt acestea : modernitamodelului american0 chestiunea he6emonismului si a mar6inaliarii sale.

Modernitatea modelului cultural american consta 2n 5elul 2n care chestiunea seculariarii poate 5i analiata. (ornind de lamodel teocratic0 societatea americana a devoltat un model democratic modern0 di5erit de cel clasic atenian ori rom(rocesul de democratiare al societatii americane nu poate 5i 2nteles 5ara impactul cultural european0 cel al traditiei libeclasice0 5ara devoltarile ce decur6 din acestea0 cea mai importanta 5iind combinatia dintre revolutia reli6ioaprotestantismul0 revolutia politica0 constitutionalismul american0 si cea industriala. %merica de Nord poate 5i privita ca sin6tara 2n care revolutia a reusit practic0 5ara sa conduca ulterior la o distatura personala0 ori de 6rup. Revolutia nu a 5ost un mviolent pentru realiarea unor scopuri de putere ale unui 6rup dominant. e asemenea0 sa retinem ca revolutia american5ost 5acuta pentru a pastra libertatea indiviilor0 si nu pentru a o obtine0 ceea ce a repreentat un atuu 5ata de alte revo)eculariarea societatii americane nu este completa0 aceasta societate 5iind 2n continuare pro5und le6ata de traditii reli6ioanu de una0ci de mai multe0 ceea ce poate e7plica succesul multicularitatii0 si a ideii separarii puterilor 2n stat0 al 6eneei natcivice0 a trans-nationalitatii. )eculariarea societatii americane nu a avansat spre o e7cluderea totala a reli6iosului0 carere6aseste vital 2n multe din punctele nervoase ale societatii americane. 8n aceeeasi idee0 reli6ioitatea americana 5ata

sport0 politica0 justitie repreinta alte moduri ale seculariarii ;"ristopher &asch

Documents

Teoria modelelor culturale