Testul „ICAT” (International Critical Thinking Essay Test)
Test Eseu Internaional la Gândirea Critic, a fost elaborat în cadrul organizaiei
International Critical and Assess!ent T"in#ing$
Scopul testului este de a oferi o e%aluare funda!ental gândirii critice ce &oate fi folosit ca la orice subiect cu orice coninut$ Testul are dou obiective de ba! în &ri!ul rând este o !odalitate rezonabil de a folosi acela'i test în a!bele faze &re 'i &ost test &entru a deter!ina în ce !sur studenii au în%at s gândeasc critic$ Cel de(al doilea obiecti% este de a oferi un instru!ent de testare care sti!uleaz facultatea de a &reda disci&lina lor, astfel încât s încura)eze gândirea critic la studeni$
Testul este conce&ut &entru a a%ea o %aliditate înalt 'i o fidelitate consec%ent$ *n confor!itate cu tendina facultilor de a restructura cursurile sale &unând accent tot !ai !are &e gândirea critic la diferite disci&line$ Testul Eseu Internaional la Gândirea Critic difer de testele tradiionale$ Testele tradiionale nu rele% coninutul &redrii ba c"iar îl ignor$ +tructura 'i standardele gândirii ex&licite sunt acelea'i &entru toate de&arta!entele 'i di%iziunile$ rofesorii de li!ba englez &ot testa studenii folosind literatura de s&ecialitate ce o au la înde!ân$ rofesorii de istorie &ot folosi un frag!ent dintr(o descriere istoric etc$ -e ase!eni &oate fi folosit un articol de s&ecialitate 'i nu în ulti!ul rând &oate fi folosit 'i un eseu$ *ntr(un ti!& foarte scurt &oate fi aleas o &rob scris &e orice te!atic$
Testul este constituit dintr(un text, &e care subiecii trebuie s(l analizeze 'i s e%alueze gândirea autorului acestui text$ -eci, testul este di%izat în dou &ri.
3$ analiza textului scris /artea I0$
$ e%aluarea textului scris /artea II0$
Analiza se coteaz cu 2 de &uncte, iar e%aluarea cu 4$ *n seg!entul de analiz al testului subiectul trebuie s identifice cu exactitate ele!entele &rocesului de gândire într(o for! scris$ *n seg!entul de e%aluare al testului subiectul trebuie s &rezinte o analiz critic 'i o e%aluare a &rocesului de gândire$
*n e%aluarea testului exa!inatorul tinde s rs&und la 4 întrebri.
1$ -ac subiectul a îneles co!&onentele(c"eie ale gândirii autorului, ex&use în &roba scris /identificarea sco&ului, &roble!ei centrale, infor!aiei i!&ortante, concluziilor, deduciilor, ideilor, consecinelor, &unctelor de %edere0$
4$ -ac subiectul a fost ca&abil s e%alueze eficient gândirea, ca fiind una adec%at, &e baza textului original 'i s('i &rezinte e%aluarea sa în !od eficient /e%ideniind &unctele forte 'i slabe din textul original0$
"relucrarea cantitativ a testului ICAT!
 
*n &artea I(a a testului exa!inatorul stabile'te 2 a&recieri referitor la lucrarea subiectului, fiecare dintre ele fiind cotate cu 1 &uncte$ *n &artea a II(a, exa!inatorul coteaz e%aluarea subiectului cu 4 de &uncte$ *n total se %or obine 1 &uncte$ Exa!inatorul trebuie s ia în consideraie ur!toarele criterii în acordarea &uncta)ului.
"artea I! Analia g#ndirii ($iecare ite% cotat cu un puncta& 'ncep#nd cu p#n la )* "uncta&ul
total posibil este de + de puncte*
(4 &uncte 5 analiz inacce&tabil /li&sa &rice&erii06
3( &uncte 5 analiz de ni%el inferior /&rice&ere !ini!al06
7(8 &uncte 5 analiz de ni%el !ediu6
9(2 &uncte 5 analiz de ni%el su&ra(!ediu /&rice&ere06
:(1 &uncte 5 analiz excelent /&rice&ere înalt06
"artea a II,a! Evaluarea g#ndirii* "uncta&ul total posibil este de - puncte*
8(2 &uncte 5 e%aluare de ni%el inferior /&rice&ere !ini!al06
1(14 &uncte 5 e%aluare de ni%el !ediu6
1(18 &uncte 5 e%aluare de ni%el su&ra(!ediu /&rice&ere06
19(4 &uncte 5 e%aluare excelent /&rice&ere înalt0$
+tandardele Intelectuale 'i criteriile folosite în ICAT.
Exa!inatorul trebuie s se g"ideze de întrebrile ur!tore în e%aluarea textului scris$ ;ai !ult, exa!inatorul este c"e!at s co!enteze gândirea ca fiind una adec%at în ter!enii de. claritate, exactitate, &recizie, rele%an, &rofunzi!e, logic, %aliditate sau li&sa acestora$
:$ roble!a /întrebarea(c"eie0 5 este oare &roble!a subiectului clar sau ne&rtinit< -e!onstreaz oare ex&resia întrebrii co!&lexitatea subiectului<
1$ +co&ul 5 este oare sco&ul bine ex&us sau sugerat< Este clar 'i )ustificabil< +unt oare întrebarea 'i sco&ul rele%ante între ele<
11$ Infor!aii 5 sunt oare do%ezile, ex&erienele sau infor!aiile rele%ante, eseniale subiectului citit< Este oare infor!aia exact<
14$ Ideile /conce&tele0 5 sunt oare ideile(c"eie clarificate unde este ne%oie< +unt oare conce&tele folosite )ustificabile<
 
1$ Concluzii 5 ex&lic oare linia gândirii dez%oltat în lucrare concluziile !a)ore< +unt luate în considerare 'i concluziile alternati%e< Exist oare inconsec%ene a&arente în gândire<
17$ uncte de %edere 5 sunt oare &recise &unctele de %edere alternati%e sau liniile de gândire ex&use$ +unt oare luate în considerare 'i obieciile elaborate &e baza altor &uncte de %edere rele%ante<
18$ I!&licaii /consecine0 5 sunt oare ex&use cu &recizie i!&licaiile 'i consecinele &oziiei luate<
"relucrarea calitativ a testului ICAT!
Testul(Eseu ICAT e%ideniaz structurile de baz ale gândirii 'i standardele intelectuale de baz$ Aceste structuri 'i standarde &ot fi co!binate &entru a crea standarde de &erfor!an acade!ico(generice$
*n ur!a &relucrrii datelor se %or identifica 7 ni%ele de &erfor!an, 'i anu!e.
8$ gândire critic su&erioar /2(1 &uncte06
9$ gândire critic deasu&ra ni%elului !ediu /8(9: &uncte06
2$ gândire critic de ni%el !ediu /(7: &uncte06
:$ gândire critic sub ni%elul !ediu /4(3: &uncte06
1$ gândire critic !ini!al /(1: &uncte0$
Test Eseu la .#ndirea Critic(ICAT)
ersuasiunea, ter!en ce %ine din li!ba francez, dese!neaz influenarea atitudinilor 'i o!&orta!entelor  unor &ersoane de ctre gru&uri, instituii sau organizaii &olitice, sociale, culturale, co!erciale, etc$ sau indi%izi$ +e realizeaz &e sea!a rece&ti%itii 'i reacti%itii &ersoanei influenate care ado&t sc"i!bri, fr i!&uneri sau forri ex&licite$ =a &roces concur o interferen de factori care %izeaz sursa, !esa)ul, canalul de trans!itere, rece&tarea 'i contextul social$ rintre &ersonalitile ca&abile s !obilizeze !asele sunt in%ocai deseori ;artin =ut"er >ing 'i ?onald ?eagan$ Co!&arati% cu ei, Adol&f @itler s(a i!&us ca un !aestru al &ersuasiunii, dar în sens negati%, reu'ind s con%ing naiunea ger!an s se dedice !orii 'i distrugerii la scar &lanetar$
 
?eunindu(i &e toi !e!brii sectei, a inut un discurs &ersuasi%, co!andând sinuciderea în !as. fiecare s('i otr%easc &ro&riii co&ii, s(i ucid &e cei care refuz sinuciderea 'i, în final, s se sinucid$ ?ezultatul ( :13 %icti!e, dintre care !ai !ult de 4 au fost co&ii$ entru a analiza 'i a a&recia fa&tele, trebuie îneleas !etoda lui Dones$ Identificând &roble!a a&rut 5 uciderea senatorului 'i a re&orterilor 5 liderul i(a dezinfor!at &e enoria'i s&unându(le c res&onsabil de asasinat este un !e!bru al cultului religios, care s(a rzbunat6 consecina %a fi in%azia Do"neston(ului de ctre soldaii a!ericani, care(i %or !celri înce&ând cu co&iii$ -eci, soluia este sinuciderea în !as &entru a  &re%eni rzbunarea din &artea ar!atei$ roble!a astfel &us a ser%it la transfor!area !entalitii Boi( Ei, adânc i!&lantat în gândirea !e!brilor BTe!&lului o&oarelor$ Gândirea raional s(a transfor!at într(un delir e!oional colecti%, indus adesea de discursurile lui D$ Dones /fa&t ilustrat de !iile de ore de discurs înregistrate &e benzi, inclusi% ulti!ul, cel &rin care s(a co!andat sinuciderea în !as0$ E%oluia &si"ologic a fiecrui !e!bru al sectei BTe!&lul o&oarelor fusese condus cu gri)  &entru inocularea ideilor de izolare 'i de sinucidere în !as$
Instruc/iune! -u& de ai citit textul dat, co!&letai ur!toarele &ro&oziii cu orice elaborri, &e care le considerai c %or face sensul celor ex&use !ai clar$ ?eco!andare. citii textul de câte%a ori$
artea I$
1$ +co&ul &rinci&al al acestui articol este  JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
4$ roble!a central /întrebarea c"eie0, ex&us sau nu în articol este
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
3$ Infor!aia cea !ai i!&ortant în acest articol este
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
 
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
8$ -educiile ce dese!neaz /subliniaz0 gândirea autorului sunt /rinci&ala i&otez ce st la baza gândirii autorului este0
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 
9$ Consecinele acestui !od de gândire sunt /la ce este concentrat autorul, la ce atrage el atenia 'i care este &unctul su de %edere0$ I!&licaiile &rinci&ale ale acestui raiona!ent sunt
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
2$ rinci&alul &unct/e0 de %edere &rezentat în acest editorial, articol, sau un eseu este /sunt0.
 JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ   JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ
/Care este &oziia autorului,&e ce el este axat &e 'i din ce ung"i<0
"artea II
E%aluai &rile forte 'i slabe din acest articol /acordai atenie co!&onentelor &e care leai co!entat0$ rezentai analiza 'i e%aluarea d%s$, într(o for! &ersuasi% /care are &uterea de a con%inge, con%ingtor, insistent, struitor0$ Ex&ri!ai(% cu acuratee, claritate, &recizie, logic, &rofunzi!e6 folosii idei rele%ante 'i se!nificati%e$
Analiza textului
Test la g#ndire critic a lui 0* Starkey
Acest test este elaborate &entru a afla cât de bine &osezi gândirea critic$ robabil când%a ai studiat un ase!enea !aterial în coal sau indi%idual$ -ac este a a atunci &robabil %ei rs&unde bine la
ur!toarele întrebri$ *ns aici &ot a&rea întrebri care i se &ar dificile$ Acest test te %a a)uta s
e%iden iezi &unctele slabe în gândirea critic i te %a orienta s&re lec ii dedicate a&titudinilor ce
trebuie s le dez%ol i &entru a fa%oriza gândirea critic$ *n &re(test sunt 3 de întrebri alternati%e$
olose te atât ti!& cât ai ne%oie &entru a rs&unde la fiecare întrebare$ -ac !anuscrisul î i a&ar ine
atunci &o i face noti e c"iar &e el, în caz contrar &o i folosi o alt foaie$ *n !a)oritatea cazurilor nu %ei
gsi o alegere gre it sau corect, deoarece a&titudinile ce re&rezint gândirea critic includ în sine sau
rs&unsul cel !ai bun sau cel !ai rezonabil$ Când %ei finaliza testul folose te c"eia de inter&retare
a testului &entru a afla rezultatele$ Atrage aten ia la lec iile în cazul întrebrilor gre ite$ Hfer
aten ie !axi! studiului acestor co!&arti!ente$ osibil %ei dori sa acorzi !ai !ult ti!& acestor lec ii$
1$ A i efectuat cu succes o cutare a unui loc de !unc i a%e i trei oferte diferite de ales$ Ce &o i face
 &entru a studia &oten ialii anga)atori$ /bifeaz tot ce i se &otri%e te0
a0 studierea ebsiturilor acestora
 b0 &ri%irea nout ilor &entru a afla dac sunt !en ionate co!&aniile res&ecti%e
c0 studierea strii lor financiare
d0 discu ia cu oa!enii care de)a lucreaz &entru aceste co!&anii
4$ *n fiecare luni &rofesorul tu ad!inistreaz câte un test în baza !aterialului studiat de %oi în ee#(end oferit la cursul su$ *n !ediu el d de citit în )ur de 7 de &agini din !anual de aceea de rs&uns la e%aluare este foarte dificil i &ân acu! tu nu ai &ri!it note bune &entru ase!enea
teste$ Care din rs&unsuri &oate fi considerat cel !ai o&ortun &entru rezol%area &roble!ei i î!bunt irea notelor tale<
a0 + rogi &rofesorul s dea însrcinrile !ai de%re!e în cursul s&t!ânii
 b0 + &ierzi !ai !ult ti!& sâ!bta i du!inica &entru lectur i studiu
c0 + te treze ti cu un ceas !ai de%re!e luni di!inea a &entru a trece fugiti% înc odat &rin text
d0 + dor!i bine noa&tea i s !nânci îndestul înainte de test
3$ Care este cea !ai bun concluzie &entru argu!entul ce înce&e astfel. H&t oa!eni în clasa !ea<
a0 Iubesc !ititeii deci i eu trebuie s îi iubesc
 b0 =ocuiesc în a&arta!ente în &artea de sud a ora ului, deci i eu trebuie s locuiesc acolo
c0 Ce s(au &regtit confor! noti elor &reluate de la Iorga au &ri!it nota a&te, deci i eu %oi lua nota
res&ecti%
 
d0 Ce s(au întâlnit de)a cu directorul colii, acesta le(a &lcut, deci ar trebui s î!i &lac i !ie
$ Ce din ceea ce este &ro&us !ai )os nu re&rezint un exe!&lu de te"nic &ersuasi%<
a0 Llugii de nuan de tigru &ot fi &rocura i în su&er!ar#etul tu local
 b0 Cele din cele !ai bune !a!e &regtesc C"ili =ong"orn conser%at
c0 Mota i(! &e !ine i eu % &ro!it c %oi î!bunt i condi iile din colile noastre$
H&onentul !eu %rea doar s reduc bugetul colar$
d0 ?o ile noastre nu nu!ai arata !ai bine dar i !erg !ai bine$
7$ Ce re&rezint o &rere argu!entat<
a0 A! %isat c a! &ri!it a&te la testul de biologie, a&oi acest lucru s(a întâ!&lat în realitate$
-ac eu doresc s &ri!esc o not !ai &oziti% atunci ar trebui s %isez ce%a !ai &oziti%$Let î i dorea s
conduc !ai bine auto!obilul, de aceea ea a u!blat la ore de conducere auto i a studiat !anualul de
ex&loatare a auto!obilelor$ Ea într(ade%r a înce&ut s conduc !ai bine auto!obilul$
c0 -u& un %ânt &uternic din octo!brie a anului trecut toate frunzele de &e co&aci au czut$ Atunci eu a! i aflat c %ântul este ceea ce face ca frunzele s cad$
d0 Când ;ax a în eles c a rcit, el a înce&ut s bea Coldrex$ este &atru zile el s(a si! it cu !ult !ai
 bine datorit Coldrexului$
8$ Tu încerci s te decizi ce auto!obil s cu!&eri$ Tu construie ti o diagra! ce co!&ar un auto!obil
s&orti% cu dou locuri, un sedan cu dou u i i un +M /Dee&0 din trei categorii$ Ce nu re&rezint un
criteriu adec%at &entru alegere în categoria res&ecti%<
a0 re ul
 b0 Consu!ul auto!obilului
d0 Molu!ul bacului sau a &ortbaga)ului
9$ Care din rs&unsurile de !ai )os cel !ai bine re&rezint situa ia când o decizie este luat de e!o ii<
a0 Tu nu su&or i iarna i cu toate c este foarte scu!& &entru tine tu alegi s &etreci aceast &erioad de
ti!& la Laga!e$
 b0 coala se înc"ide du& a&ari ia &ericolului ex&lodrii unei bo!be$
c0 Câ tigurile co!&aniei tale &entru al treilea se!estru s(au do%edit a fi !ul !ai !ari decât a fost
 &rognozat$
 
d0 Tu ai ne%oie de un !ixer nou de aceea tu cau i în anun uri i îl cu!&eri atunci când el este la
reducere$
2$ *n care din cazuri este !ai bine s faci cercetarea &lecând la bibliotec, decât s cau i în internet<
a0 Tu scrii un ra&ort des&re "otrârile recente ale Cur ii +u&re!e de Dusti ie$
 b0 Tu dore ti s studiezi istoria unei ac iuni &e care dore ti s o &rocuri$
c0 Trebuie s co!&ari ratele cardului de credit
d0 Tu dore ti s afli !ai !ulte des&re cile /dru!urile0 !ai %ec"i din ora ul tu$
:$ Tu cite ti o noutate în ziar des&re negocierile &ri%itor la salariu la care &artici& !uncitorii trans&ortului
 &ublic$ ;uncitorii a!enin sa fac !âine gre% dac nu %or fi !rite salariile i î!bunt ite
sub%en iile$ Ce din cele enun ate !ai )os re&rezint o concluzie la acest scenariu<
a0 re!iile &entru asigurarea snt ii sunt foarte scu!&e
 b0 este câte%a zile &re ul !otorinei %a condi iona scu!&irea biletelor de cltorie$
c0 Ha!enii care circul cu autobusul trebuie s caute alte alternati%e &osibile de a circula$
d0 Anga)atorilor nu le &lace &er!anent s satisfac cerin ele !uncitorilor de a !ari salariile$
1$ Ce nu este corect în aceast argu!entare<
Tu consideri c noi a%e! ne%oie de noi reguli &entru controlul &olurii aerului< Eu consider c noi i a a
a%e! &rea !ulte reguli$ oliticienii iubesc nu!ai s &un noi restric ii &entru a ne controla tot !ai !ult,
ceea ce ei i fac$ Acest lucru ne su&r cel !ai !ult$ -efiniti%, noi nu a%e! ne%oie de noi reguli$
a0 ersoana care %orbe te nu are gri) de !ediul încon)urtor$
 b0 ersoana care %orbea a sc"i!bat te!a de discu ie$
c0 Cel ce %orbe te se baloteaz /as&ira0 la un &ost &olitic$
d0 Cel ce %orbe te nu în elege ni!ic în &oluarea aerului$
11$ e ce nu ar trebui s te bazezi când faci o a&reciere &ublic< a0 Intui ie
 b0 +ens co!un c0 Lârf d0 Ex&erien a din trecut
14$ Ce nu re&rezint un argu!ent solid<
 
a0 +unt ase borcane de ro ii conser%ate în ca!era de &strare i înc &ais&rezece borcane în subsol$
;ai !ult nu!ai este nici un borcan în casa sa$ -e aceea în casa sa sunt doar douzeci de  borcane de ro ii conser%ate$
 b0 To i cei ce circulau &e autostrada federal în direc ia s&re nord au întârziat la lucru$ Mera se afla &e
autostrada federal ea a întârziat la ser%iciu$
c0 @uang locuie te în >ansas CitF în >ansas, sau în >ansas CitF în ;issouri$ -e ceea el este
a!erican$
d0 iciunul ce !nânc în cofetrie nu îi &lace izza$ eful !eu !nânc la cofetrie deci ei nu îi &lace
 &izza$
13$ Care afir!a ie re&rezint !ai !ult o a&reciere decât un fa&t în sine<
a0 rezentarea !ea a fost excelent$ Eu sunt sigur c acu! eful !eu ! %a ridica în rang$
 b0 rezentarea !ea a fost excelent$ To i clien ii !i(au s&us c li(a &lcut$
c0 rezentarea !ea a fost excelent, ea a !eritat un &re!iu din &artea conducerii$
d0 rezentarea !ea a fost excelent$ Acest lucru a fost ex&ri!at la e%aluarea acesteia$
1$ Misul tu este s &etreci %ara în Indonezia$ -u& o analiz a infor!a iei tu ai "otrât c &entru
cltoria res&ecti% ai ne%oie de 8,N$ Care din rs&unsurile de !ai )os re&rezint cea !ai bun alegere  &entru a i atinge sco&ul<
a0 ?educerea c"eltuielilor ce nu sunt strict necesare cu 4N &e lun i econo!isirea banilor$
 b0 Cere i de la !e!brii fa!iliei sau &rieteni s % doneze bani &entru sco&ul res&ecti%$
c0 Minde i auto!obilul i utiliza i banii &entru c"eltuieli financiare în sco&ul &ro&us$
d0 Cuta i o destina ie !ai ieftin &entru cltoria de %ar$
17$ Ce este gre it în argu!entarea res&ecti%< A!erica 5 iube ti(o sau &leac de aici
a0 u e ni!ic gre it în acest argu!ent$
 b0 +e &resu&une c dac &leci din ar în ti!&ul %acan ei atunci nu o iube ti$
c0 Ea nu s&une cu! s o iube ti
d0 ro&une doar dou %ariante &e când exist !ult !ai !ulte o& iuni$
18$ Care din situa iile res&ecti%e nu necesit rezol%area &roble!ei<
 
 b0 Când i(au întors desenele, tu ai obser%at c acestea de fa&t nu î i a&ar in$
c0 To i din ec"i&a ta doresc s srbtoreasc în Lurger alace, dar tu toc!ai ai !âncat acolo ieri seara$
d0 eful te roag s ter!ini ra&ortul &entru !âine di!inea , dar astzi este ziua fiului tu, iar tu i(ai
 &ro!is c îl %ei lua azi seara la fotbal$
19$ Ce %ariant a eb sitului ofer cea !ai obiecti% infor!a ie des&re Abra"a! =incoln<
a0 $!e!bers$aol$co!K=eeMK=incolnlo%er$"t!l &agina &rinci&al a &rofesorului de tiin e istorice,
care a scris cartea des&re &re edintele =in#olin$
 b0 $sout"er&oer$orgKassassinations( site al unei gru&e confederati%e des&re cele !ai &o&ulare asasinri unde !a)oritatea &aginilor sunt dedicate &re edintelui =in#oln$
c0 $lincolndata$edu site cu &strare istoric a ar"i%elor unde se &streaz toat cores&onden a lui =in#oln$
d0 $alincoln(librarF$co! biblioteca &re edintelui în +&ringfield, Illinois, dedicat biografiei celui
de al ais&rezecelea &re edinte$
12$ Care este cauza cea !ai re&rezentati% a situa iei de !ai )os< Ec"i&a noastr de "oc"ei ti a fost de ne
în%ins în acest sezon
a0 Alte ec"i&e nu a%eau unifor! nou$
 b0 oi a%e! un antrenor nou care lucreaz din greu cu ec"i&a noastr$
c0 nii din !e!brii ec"i&ei noastre au fost la lagr în aceast %ar$
d0 Eu a! î!brcat &ulo%erul !eu norocos înainte de fiecare !eci de acas$
1:$ Ce nu este corect în logica ur!toarei argu!entri< Cu! d%s$ &ute i crede în !rturiile lui< El doar
e un cri!inal conda!nat$
a0 a&tul c &ersoana ce ofer !rturii a fost recunoscut ca fiind %ino%at în s%âr irea cri!ei,
nu însea!n c acea &ersoan !inte$
 b0 n cri!inal conda!nat nu &oate oferi !rturii în )udecat, care se conduce du& nor!ele legale$
c0 ersoana are o atitudine i!&ar ial fa de cri!inali$
d0 ersoana ce %orbe te &robabil nu a fcut studii la o coal de dre&t$
 
a0 Cei din lorida %or fi !ai ferici i dac &leac cu traiul în Antarctica<
 b0 Ha!enii din cli!atele !ai reci sunt !ai ferici i decât cei din zonele cli!aterice !ai calde$
c0 *n Antarctica sunt nu!ai oa!eni ferici i$
d0 ;ai cu sea! c oa!enii din Antarctica ce au adunat !ulte &uncte la întrebrile des&re fericire iubesc z&ada$
41$ Ce din cele &rezentate !ai )os re&rezint un argu!ent solid<
a0 Eu a! &ri!it nota !axi!a &entru test$ Ieri noa&tea eu a! obosit foarte tare ne ctând la fa&tul c eu doar a! în% at$ entru a &ri!i note bune în continuare eu trebuie s încetez s în% asiduu$
 b0 Auto!obilul tu !erge ru$ Tu nu!ai ce te strduiai s ex&lici noului lctu auto c trebuie
sa sc"i!bi uleiul$ un &ariu c el este cauza noilor tale &roble!e$
c0 Eu nu a! as&irat de)a câte%a s&t!âni$ A&arta!entul !eu este &lin de colb i !urdrie, iar alergia
!ea se acutizeaz$ -ac eu %reau ca în cas s fie curat eu trebuie !ai des s adun colbul cu as&iratorul$
d0 Loston ?ed+ox nu au câ tigat la ca!&ionate !ondiale a&roa&e 1 ani$ *n 43 ei au
intrat în final în cadrul =igii a ionale$ ?ed+ox %or &ierde degrab ca!&ionatul$
 Cite te paragraful i rspunde la urmtoarele dou întrebri.  
Eu întotdeauna tia! c %reau s fiu biolog !arin$ =a %ârsta de ase ani &rin ii !(au adus la
ac%ariu, i asta !(a intrigat$ u!ai c în uni%ersitate eu a! "otrât s ! s&ecializez în oceanografie
du& ce a! &lecat în de&lasare &entru o cercetare în ocean$ -e&lasarea a fost s&onsorizat de lancton In%estigati%e +er%ice$ +co&ul nostru a fost s colect! cât !ai !ulte &lante i ani!ale
!icrosco&ice &osibil &entru a afla dac are i!&act nu!rul !rit de &escari asu&ra Eco(siste!ei !arine$ Gru&ul nostru a fost di%izat în dou ec"i&e, fiecare fiind res&onsabil de diferite ti&uri de  &lancton$ =ucrul cu fito&lanctonul a fost foarte fascinant, !ai ales cu algele albastre(%erzi$ oi a! !surat ni%elul de clorofil în a&, &entru a deter!ina unde i în ce cantitate se afl acesta$ ;unca
!ergea bine &entru c a&a era li!&ede, fr i!&urit i i sedi!ente$
44$ Ce este fito&lanctonul<
a0 H alt denu!ire a clorofilului$
 b0 H &lant !icrosco&ic$
c0 n ani!al !icrosco&ic$
d0 +&ecie de &e te$
43$ Autorul s&une c gru&a sa de cercetare a aflat dac cre terea nu!rului de &escari în zona de cercetare
a dus la.
 
a0 A a%ut un i!&act &oziti% asu&ra econo!iei locale$
 b0 =a reducerea resurselor naturale de &e te$
c0 =a cre terea !uncii &entru biologii !arini$
d0 =a un i!&act negati% asu&ra snt ii %ie uitoarelor !arine din zon$
4$ Tu dore ti s %inzi auto!obilul tu de trei ani de zile %ec"i!e i s cu!&eri unul nou$ Care
ebsite î i %a oferi !ai !ult infor!a ie des&re fa&tul cu! s %inzi o !a in second("and$
a0 $autotrader$co!. &ri!i i ulti!a a&reciere i re%izuiri des&re !a ini noi i second"and6
sfaturi utile &entru ridicare a &re ului$
 b0 $betterbusinessbureau$org. &ro&une business instruire gratis$ Consulta i(% cu noi înainte de a
%inde sau înce&e businessul$
c0 $ne"eels$co!. a cerceta fiecare detaliu i fiecare !odel din -etroit$
d0 $carbuFingti&s$co!. tot ce trebuie s tii ca s %inzi auto!obilul tu$
47$ Care din aceste ex&lica ii este cea !ai slab<
a0 re urile la benzin sunt atât de !ari încât !ulte &ersoane nu %or !ai &leca în cltorii la distan e
!ari$
 b0 ;âine eu nu %oi &utea î!brca c!a a !ea nou, deoarece ea este acu! la s&lat$
c0 Te!a &entru acas a lui Dose nu a fost efectuat la ti!&, deoarece al nu a fcut(o la ti!&$
d0 *n acest an noi nu a%e! !anuale noi, deoarece bugetul a fost redus$
48$ Care din aceste &roble!e este cea !ai serioas<
a0 rofesorul tu este bolna% i %a li&si de la ora de di!inea , toc!ai atunci când trebuie s te &regte ti
de un exa!en serios$
 b0 Tu &ierzi o &arte din orarul tu i ui i s te &regte ti de un exa!en serios$
c0 Tu nu &o i s gse ti o carte du& care trebuie s te &regte ti de un exa!en serios$
d0 Exa!enul &rinci&al s(a do%edit a fi !ai co!&licat decât ai &resu&us$ Acolo intr întrebri &e care nu le(ai &regtit$
49$ Care din aceste argu!ente este !ai i!&ortant &entru a&recierea infor!a iei gsite în Internet<
a0 Autorii se &ublic în internet, de obicei sunt !ai &u in califica i, decât cei care &ublic în edi ii de
"ârtie$
 b0 Autorii internet sunt de obicei subiecti%i$
c0 Hricine &oate s &ublice în internet, nu exist garan ii c ceea ce cite ti re&rezint o surs %eridic$
d0 Infor!a ia gsit în ti&ar este !ai %eridic decât cea din internet$
42$ Ce nu este corect în ur!toarea argu!entare<
oi nu ar trebuie s sc"i!b! siste!ul de clasificare /e%aluare0 trecând de la litere la cifre$
Ei ar &utea s treac la nu!irea noastr &rin cifre excluzând nu!ele noastre$
a0 Concluzia este &rea radical$
 b0 u este ni!ic gre it in acest argu!ent$
c0 +tuden ii nu ar trebui s &artici&e la discu ii des&re clasificrile în siste!ul de în% !ânt$
d0 Argu!entul nu ex&lic de ce ei doresc s sca&e de e%alurile &rin litere$
4:$ Care este într(ade%r &roble!a real, dar nu &ur i si!&lu o ur!are re&etat a acesteia<
a0 Lanca ta &erce&e o &lat de N &entru cecurile reîntoarse$
 b0 Tu ai &rescris un cec într(o ali!entar, dar nu a%e i bani &entru al aco&eri$
c0 *n fiecare lun tu c"eltui !ai !ul i bani decât câ tigi$
d0 =una trecut tu ai &ltit 14 N bncii tale &entru cecul întors bncii$
3$ Ce fraz este un exe!&lu &entru "i&erbol<
a0 *ntr(o lu!e ideal nu ar fi rzboaie$
 b0 Acest utila) ar s&eria i &ielea unei &isici$
c0 Tu nu e ti cel !ai bun buctar din lu!e$