Testiculul, Epididimul, Ductul deferent si Canalul ejaculator

Fortu Irina AlexandraDorofte Cristina

An II, sem I, 2013, D26

Testiculul

Este glanda sexuala masculina cu rol in:• maturarea spermatozoizilor (se desfasoara la nivelul tubilor seminiferi

contorti)• secretia testosteronului

Impreuna cu epididimul alcatuieste complexul epididimotesticular

I. Anatomie generala si descriptiva

1. Generalitati  

Testiculul este un organ pereche care prezinta:

• 2 fete: - fata mediala - fata laterala

• 2 margini: - marginea anterioara - marginea posterioara

• 2 extremitati: - extremitatea superioara - extremitatea inferioara

2. Situatie

Testiculii sunt plasati in burse, dependinte ale perineului anterior, situatie pe care o capata dupa coborarea lor completa. Aceasta bursa poarta numele de scrot. In scrot testiculul este mobil si poate fi palpat cu usurinta. Mobilitatea lui scade in cazul unor aderente patologice. Alteori mobilitatea testiculului este prea mare si poate duce la torsionarea pediculului sau vasculonervos, fenomen grav, care prin impiedicarea circulatiei, poate duce la necrozarea glandei.

Testiculul stang este situat de obicei mai jos ( cu circa 1 cm) decat cel drept.

3. Forma si dimensiuni

Gonadele masculine au forma ovoidala, cu:•lungimea = 40 - 50 mm•largimea = 25 mm•grosimea = 30 mm

•greutatea = 18 - 20 g fiecare

Dimensiunile testiculelor variaza cu varsta, cresterea lor accelerandu-se la pubertate, impreuna cu celelalte organe genitale. La batrani sufera o involutie partiala. In general testiculul se micsoreaza odata cu diminuarea functiilor sexuale.

4. Culoare

Testiculele au o culoare alb-sidefie, datorita invelisului sau exterior, denumit albuginee. La noul-nascut testiculul este rosiatic la exterior, deoarece albugineea lui este subtire iar prin transparenta ei se vede culoarea parenchimului.

5. Consistenta

Gonada masculina are o consistenta ferma si elastica, data de albuginee.Parenchimul testicular este moale. Daca se sectioneaza albugineea, parenchimul testicular herniaza imediat la exterior. Scaderea consistentei testiculare la adult, denota tulburari in sfera genitala a acestuia.

6. Mijloace de fixare

Sunt reprezentate de:•funiculul spermatic•tunicile sale de invelis•ligamentul scrotal

7. Conformatie exterioara si raporturi

a) Extremitatea superioara - este mai voluminoasa si vine in raport cu capul epididimului

 b) Extremitatea inferioara

- este orientata in jos, inapoi si medial si este o extremitate rotunjita.

- este mai mica si are raport cu coada epididimului, nivel la care se gaseste si ligamentul scrotal, rest din gubernaculum testis, care solidarizeaza testiculul de tunicile sale de invelis.

c) Marginea anterioara - este orientata inainte si in jos si este usor convexa- este neteda, rotunjita, libera, in raport cu seroasa vaginala.

d) Marginea posterioara- este orientata inapoi si in sus- este in raport cu corpul epididimului, cu care are legaturi stranse

de aderenta. Acesta ocupa doar partea laterala a acestei margini. Epididimul adera la testicul doar prin cap si coada, in timp ce corpul lui se arcuieste ca o bolta peste aceasta margine.

- aceasta margine da trecere numeroaselor vase si nervi ai testiculului, de unde si denumirea de margine hilara ce i se da.

e) Fata mediala- priveste putin ventral si este uneori convexa, alteori plana- este acoperita de tunica vaginala- prezinta raport de continuare cu marginea corespunzatoare a

epididimului si cu vasele sanguine.e) Fata laterala

- este convexa si priveste putin dorsal- este acoperita de epididim insa numai partial- vine in raport cu seroasa vaginala care formeaza, intre testicul si

epididim, un fund de sac, numit sinusul epididimar sau epididimotesticular.•  

II. Anatomie morfofunctionala

Testiculii sunt organe parenchimatoase, cu structura gladulara, adaptata pentru functia externa cat si pentru cea interna.

La exterior, gonada masculina prezinta un invelis, denumit albugineea (tunica albuginea), iar la interior - parenchimul testicular.

Albugineea: - este un invelis alb sidefiu, gros, lucios si putin elastic- in partea posterioara, prezinta o ingrosare , numita

mediastinul testicular sau corpul lui Highmore, de la care pornesc, catre periferia testiculului, septurile testiculului care impart parenchimul in 200 - 250 lobuli testiculari. Continutul fiecarui lobul testicular este reprezentat de 1 - 3 tubi seminiferi contorti sau canale seminifere si de tesut interstitial.

Tubii seminiferi contorti: - reprezinta componenta exocrina a testiculului;- fiecare tub are lungimea = 0,9 m, ceea ce face ca lungimea totala a tubilor

seminiferi contorti - pentru un testicul sa fie de 800m.- interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale

masculine, in diferitele etape ale spermatogenezei

- peretii tubilor sunt alcatuiti din celulele lui Sertoli.- tubii seminiferi contorti, la iesirea lor din lobulii testiculari, se continua cu

tubii seminiferi drepti care, dupa un scurt traiect, ajung in reteaua testiculara sau a lui Haller.

- calea spermatica este reprezentata in continuare de ductele eferente testiculare sau conurile eferente testiculare, care se deschid in segmentul urmator al caii spermatice.

Tesutul interstitial: - reprezinta componenta endocrina a testiculului- are rol in secretia testosteronului.

Epididimul

Este o componenta a cailor spermatice, plasata pe marginea posterioara a testiculului, in continuarea ductelor eferente testiculare.

I. Anatomie generala si descriptiva

Generalitati: Epididimul este o formatiune de aspect neregulat, care prezinta:

- capul epididimului- corpul epididimului- coada epididimului

II. Anatomie descriptiva

1. Situatie:Epididimul este situat de-a lungul marginii posterioare si - ca si

acesta, este plasat in interiorul tunicilor care invelesc testiculul si funiculul spermatic.

2. Forma si dimensiuni:Epididimul are forma de virgula cu marea extremitate orientata

anterosuperior, cu:- lungimea = 5 cm- grosimea medie = 10 - 12 mm

3. Culoarea:

Culoarea epididimului este diferita de albul sidefiu al albugineei testiculare, prezentand o tenta alb-rozie.

4. Consistenta:Consistenta epididimului este moale, elastica si depresibila,

contrastand cu cea a testiculului.Trebuie amintit faptul ca in cei 5 cm cat are epididimul, se afla 5-6

m de canal epididimar, intortocheat si aglutinat.

5. Mijloace de fixare:Ca si testiculul, epididimul este mentinut in pozitie de:

- funiculul spermatic- tunicile acestuia si ale testiculului- prin cele doua ligamente epididimare - superior si

inferior - care il solidarizeaza la testicul.

6. Conformatie exterioara si raporturi:Epididimul, avand forma de virgula, prezinta raporturi diferite, la

cele trei segmente ale sale:

a) Capul epididimului - este portiunea cea mai voluminoasa si rotunjita- este asezat deasupra extremitatii superioare a testiculului, in

raport cu mediastinul testicular si cu ductele eferente ale testicului, fiind legat prin ligamentul epididimar superior.

- de capul epididimului este atasat apendicele epididimului.

b) Corpul epididimului- este triunghiular pe sectiune, aderent de marginea posterioara a

testiculului, separat de acesta - in partea laterala - prin sinusul epididimotesticular.

- fara mediala a corpului are raport cu vasele testiculului.

c) Coada epididimului- ajunge la extremitatea inferioara a testiculului, de care este

legata prin ligamentul epididimar inferior;- de la acest nivel, calea spermatica se recurbeaza, devine

ascendenta si se continua cu ductul deferent.

III. Anatomie morfofunctionala

Epididimul este inconjurat - la exterior - de o capsula conjunctiva, care se afla in continuitate cu albugineea testiculara, dar este mai putin groasa decat aceasta.

La interior se afla canalul epididimar cu numeroase sinuozitati, unite intre ele, printr-un tesut celular dens.

Vascularizatia complexului

epididimotesticular

1. Arterele Circulatia arteriala a complexului epididimotesticular este

asigurata de o artera principala si doua artere accesorii.

a) Artera testiculara sau spermatica

• este un ram colateral al aortei abdominale• locul sau de emergent se afla sub originea arterelor renale, fapt care

confirma dezvoltarea embrionara a gonadei in regiunea respectiva.• artera testiculara are un traiect descendent, indaratul peritoneului parietal

posterior, incruciseaza - anterior - ureterul de aceeasi parte, trece lateral de acesta, ajunge in fosa iliaca interna respectiva, unde trece inaintea vaselor iliace externe, se situeaza pe marginea medial a muschiului psoas, langa nervul genito-femural.

• patrunde in canalul inghinal, intra in alcatuirea componentelor funiculului spermatic, patrunde cu acesta in burse si ajunge la partea mediala a epididimului, mai aproape de capul sau, dupa care se termina pe marginea posterioara a testiculului.

• in traiectul sau artera testiculara da o serie de ramuri colaterale pentru capsula adipoasa a rinichiului, ramuri ureterale si epididimare.

• aproape de extremitatea inferioara a gonadei, artera testiculara se termina prin bifurcare:

- ramul medial urca pe fata mediala si marginea inferioara a testiculului, unde se anastomozeaza cu ramul anterior din artera epididimara anterioara;

- ramul lateral este mai mic decat cel medial, merge pe fata corespunzatoare a gonadei, pana la capul epididimului.

- ramurile terminale sfarsesc prin numeroase ramuri, plasate sub albugineea testiculului, de unde

patrund in parenchimul testicular

b) Artera deferentiala• este un ram colateral al arterei vezicale inferioare• se alipeste ductului deferent si il insoteste pana la epididim, unde se

anastomozeaza cu ramuri din artera testiculara.

c) Artera funiculara• se desprinde din artera epigastrica inferioara profunda• se alatura funiculului spermatic, merge de-a lungul sau pana la coada

epididimului, unde se anastomozeaza cu arcada arterial dintre artera testiculara si deferentiala.

2. Venele• isi au originea in capilarele testiculare, prin venele scurte care converg catre

mediastinul testicular, numite venele centrale.• alte vene merg la periferia lobulilor pe albuginee, sunt venele periferce care

ajung la mediastinul testicular, unde se unesc cu cele central si trec prin funiculul spermatic, spre marginea mediala a epididimulul.

• in funiculul spermatic, venele se dispun in 2 pachete:• pachetul venos posterior – este postdeferential si merge la vena

epigastrica inferioara profunda• pachetul venos anterior – este predeferential, fiind numit si pachetul

spermatic, care se varsa:- la drp – VCI

- la stg – vena renala stanga

• terminarea pachetului venos spermatic stang in vena renala stanga explica dilatarea frecventa a acestor vene, denumita varicocel. La geneza acestei afectiuni contribuie urmatoarele cauze:

- vena spermatica stanga se termina perpendicular in vena renala stanga.- deasupra ei in vena renala stanga ajunge vena suprarenala de aceeasi parte, care are un current contradictoriu venei spermatice stangi si o cantitate crescuta de catecolamine.- vena renala stanga trece printr-o pensa musculara data de

muschiul lui Treitz si printr-o pensa arterial, formata de aorta abdominal si de artera mezenterica superioara.

3. Limfaticele• iau nastere in lobulii testiculari printr-o retea inchisa. • dupa pozitia lor, limfaticele sunt:

• centrale• periferice

• ambele categorii ajung la mediastinul testicular, de unde se indreapta – alaturi de vene – spre ganglionii lomboaortici.

• uneori, anumite limfatice pot ajunge si la un ganglion situat la originea arterei iliace externe.

4. Nervii• nervii complexului epididimotesticular provin din:

• plexul spermatic situat la nivelul aortei abdominale • plexul deferential care se distribuie epididimului si canalului

deferent.

Ductul deferent

Ductul deferent este portiune din caile spermatice; incepe la coada epididimului; se termina la baza prostatei, unde se uneste cu ductul excretor al veziculei seminale, pentru a forma ductul ejaculator.

Embriologic, se formeaza din portiunea subgenitala a canalului Wolff- lungime 40-45 cm- diametru 2mm (la ext) si 0,5 mm (diam canalicular)La origine - cilindric, usor sinuos, apoi rectiliniuIn portiunea preterminala - umflatura neregulata, boselata = ampula ductului deferent In portiunea terminala - se ingusteaza din nouAre consistenta ferma, ceea ce faciliteaza palparea lui in unele segmente ale traseului sau (aspect de "mina de creion")

I. Segmente:

a) Segmentul epididimotesticular- se afla pe partea superomediala a epididimului (de la coada

sa spre cap, pe o lungime de 2-3 cm)- urca paralel cu epididimul- fixat de epididim prin tesut conjunctiv (prin care trec ramuri

din artera testiculara, mici vene tributare plexului venos post)

b) Segmentul funicular- in grosimea funiculului spermatic- intre pachetul venos anterior si a testiculara (in ant) si pachetul venos posterior (in post)- Funiculul spermatic (cordonul spermatic):

- suspenda testiculul- de la extremitatea sup a testiculului pana la orificiul inghinal

profund

- componenta: duct deferent (cu pozitie oarecum centrala); a. testiculara, deferentiala si funiculara; venele care formeaza un

grup anterior (plexul pampiniform) si un grup posterior (alipit de ductul deferent), intre cele 2 grupe venoase se formeaza numeroase anastomoze; ligamentul Coquet; vase limfatice; fibre nervoase somatice si vegetative (ramura genitala a nervului genitofemural, plexurile vegetative testicular si deferential)- elementele - unite prin tesut conjunctiv lax si cuprinse intr-o

teaca (3 tunici) = tunica funiculului spermatic si a testiculului (aceste tunici se vor continua si la nivelul scrotului, invelind testiculul si epididimul):

- Fascia spermatica externa - lama celuloasa subtire, inveleste celelalte tunici ale funiculului +

elementele constitutive; provine din fascia de invelis superficiala si aponevroza m. oblic extern

- Muschiul cremaster - naste prin 2 fascicule: fasc. lateral (din m. oblic intern si transvers ai abdomenului) si fasc. medial (se desprinde de pe tuberculul pubian)

- Fascia cremasterica - lama de tesut conjunctiv, in grosimea careia se gasesc fibrele m. cremaster

- Fascia spermatica interna - rezistenta, mai groasa, de forma cilindrica, este o dependinta a fasciei

transversalis pe care o continua de la nivelul orificiului inghinal profund

- la nivelul orif inghinal profund: elementele funiculului se disperseaza => funiculul nu mai exista (ductul deferent+a. deferentiala ajung in pelvis, sub peritoneul parietal)

Funiculul spermatic stang este cu ceva mai lung decat cel drept, motiv pentru care testiculul stang coboara mai mult decar cel din dreapta. Individualizarea funiculului spermatic este consecinta descinderii testiculului: acesta migreaza din regiunea lombara, trece prin canalul inghinal si antreneaza cu el o serie de formatiuni, tocmai acelea care intra in alcatuirea funiculului spermatic.

c) Segmentul pelvin• Dupa ce a parasit orificul inghinal profund, se plaseaza subperitoneal• Incruciseaza artera epigastrica inferioara profunda• Se situeaza in tesutul intraparietovisceral din spatiul Bogros (ant de vasele

iliace ext, de nodulii limfatici si de nervul genitofemural)• Apoi se indreapta oblic posteroinferior pe fata lat a vezicii urinare (loc unde

se intretaie cu cordonul arterei ombilicale)• Descrie apoi o noua curbura, trecand pe deasupra ureterului

d) Segmentul retrovezical • Inconjoara marginea lat a veziculei seminale • Este mai gros si mai neregulat (ampula ductului deferent)• Se apropie de cel de partea opusa delimitand triungiul interdeferential (cu

vf inf – la prostata, baza sup – la vezica urinara)• In ultimul segment ductul este subperitoneal, retrovezical, intecuit de fascia

prostatoperitoneala a lui Denonvilliers

II. Structural - 3 tunici:

• Tunica adventice (externa) - tesut conjunctiv lax, vase si celule musculare netede

• Tunica musculara - fibre musculare netede dispuse intr-un strat longitudinal la ext si circular la int; se continua intre ele datorita traiectului spiralat => ductul deferent esre un conduct de transport activ al spermatozoizilor

• Tunica mucoasa - epiteliu prismatic cu stereocili si cu proprietati secretorii reduse; serveste la depozitarea lichidului seminal mai ales prin portiunea sa ampulara

• Datorita structurii, ductul este usor recunoscut la palpare intre elementele funiculului spermatic, prin consistenta sa ferma si aspectul de mina de creion.

III. Vascularizatia si inervatia:

a) Artere: artera vezicala inferioara, testiculara, deferentiala, funiculara (a. funiculara se afla pe supraf exterioara a funiculului spermatic)

b) Vene: tributare plexului venos prostatic si seminalc) Limfatice: dreneaza in colectoarele tributare nodulilor limfatici iliaci externid) Nervi: din plexul hipogastric inferior

Canalul ejaculator

• Sunt organe canaliculare infundibuliforme• Iau nastere din unirea veziculei semnale cu ampula ductului deferent• Se varsa in uretra prostatica, la nivelul verului montonal• Se gasesc aproape in intregime in grosimea prostatei• Indreptate oblic de sus in jos si din post in ant, intre lobii pregenital si

retrogenital ai prostatei• Au aceeasi constitutie ca si ductul deferent• Pot prezenta o dilatatie numira sinusul ductelor ejaculatorii• Vascularizatie este ca si cea a prostatei si veziculelor seminale (arterele

provin din artera iliaca interna, prin arterele vezicale inferioare si rectale mijlocii - ramuri vezico-prostatice ; venele se indreapta spre plexurile vezicale si prostatice, limfaticele se dreneaza in nodulii lmfatici iliaci interni si externi)

• Inervatie din plexul hipogastric inferior

Tunicile funiculului spermatic si ale

testiculului

• Testiculul, epididimul, ductul deferent si portiunea incipienta a funiculului sunt invelite de mai multe “paturi” suprapuse care alcatuiesc in totalitatea lor tunicile de invelis sau bursele.

• Bursele sunt elementele din peretele abdominal anterolateral care au fost mobilizate o data cu coborarea testiculului

• Plasate inferior penisului si regiunii pubiene si anterior perineului anterior

• De la suprafata spre profunzime:

1. Scrotul:• Subtire, plisata transversal• Peri rari si lungi• Pe linia mediana - rafeul scrotal (<= din unirea celor 2 margini ale cadrului

genital) 2. Dartosul:• Foarte subtire• Alcatuit din fibre musculare netede, de culoare alb rozie, aderente pe fata

profunda a pielii (se explica modificarea scrotului la excitatia termica prin frig sau la excitatia mecanica)

• Formeaza pe linia mediana septul scrotal (dispozitiea verticala, separa cele 2 compartimente ale burselor)

• Superior - fibrele septului se dedubleaza si se continua cu ligamentul suspensor al penisului

• Posterosuperior - fibrele se continua cu dartosul perineal s cu ligamentul suspensor al scrotului

3. Fascia spermatica externa• Subtire• Testut celular lax• Inlesnese alunecarea planurilor superficiale pe cele profunde 4. Muschiul cremaster• Este constituit din fibre musculare striate, de culoare rosie, dispuse in 2

fasicule- Medial: care pleaca de la spina pubisului - Lateral: care porneste de pe ligamentul inghinal, inferior de

orificiul inghinal profund, avand legaturi stranse cu muschiul oblic intern

5. Fascia spermatica interna• Fibroasa• Alcatuieste un sac de tesut conjunctiv care inveleste testiculul si inconjoara

funiculul spermatic• Este o continuare a fasciei transversale in canalul inghinal si in burse

6. Tunica vaginala a testiculului• Este invelisul seros al testiculului si epididimului• Provine din seroasa peritoneala (o data cu coborarea testiculului)• 2 foite:

- Lamina (foita) parietala - aderenta la fascia spermatica interna; se rasfrange la inceputul funiculului spermatic

- Lamina (foita) viscerala - continua foita parietala, se rasfrange si inveleste partial funiculul spermatic, epididimul si testiculul; la

nivelul ligamentului scrotal si in portiunea de care adera epididimul, testiculul nu este invelit de aceasta foita; intre epididim si testicul

se formeaza sinusul epididimotesticular• Intre cele 2 foite ale seroasei vaginale se gaseste un spatiu virtual care

poate deveni real in caz de acumulare de lichid (hidrocel) sau de sange (hematocel)

Vascularizatia si inervatia:

a) Arterele: din artera femurala comuna prin pudendala externa superioara si inferioara si din artera pudendala interna prin artera perineala superficiala

b) Venele: prin venele pudendale externe - la vena femurala; prin venele pudendale interne la venele iliace interne

c) Limfaticele: se aduna in colectoarele superficial care se indreapta spre nodulii superointerni lmfatic inghinali

d) Nervii: din ramurile genitale ale nervilor gentiofemural, iliohipogastric si ilioinghinal

Anatomie clinica

Vasectomia - este o metoda contraceptiva cu o probabilitate de ieficienta mai mica decat cea a anticonceptionalelor, prezervativului, steriletului sau ligaturarea tubei uterine. Se poate realiza cu anestezie locala. Procedura consta in realizarea unei mici incizii pe fiecare parte a scrotului pentru a izola ductul deferent sau o mica ppunctie in piele scrotala pentru a izola ambele ducte (cel drept si cel stang). Ductul muscular este identificat si un mic segment este izolat intre 2 clipsuri de metal sau prin suturi. Segmentul izolat este sectionat, iar capetele sectionate ale ductului sunt cauterizate, iar incizia este inchisa (daca procedura se realizeaza prin puctie, locul punctionat nu se sutureaza).

Cancerul testicular - Tumorile testiculare sunt neoplasme heterogene; 95% se formeaza din celule de microbi si aproape toate sunt maligne. Rezectia chirurgicala se realizeaza de obicei printr-o metoda inghinala pentru a evita raspandirea cancerului in tesuturile scrotale adiacente.

Hidrocelul - Cea mai comuna cauza de marire scrotata este hidrocelul (=o acumulare excesiva de fluid seros in tunica vaginalis - in spatiul virtual dintre cele 2 tunici viscerala si parietala). O infectie in testicul sau epididim, trauma sau o tumora pot conduce la hidrocel sau poate fi idiopatic.

Varicocelul - dilatarea vaselor funiculului, insotita de staza venoasa, mai ales a plexului venos pampiniform. Este mai frecvent la stanga, fapt dat de 2 cauze: 1. prezenta colonului sigmoidian in stanga care exercita o compresiune asupra venelor testiculare stangi 2. varsarea in unghi drept a venei testiculare stangi in vena renala stanfe, de unde o dificultate mai mare un circulatia venoasa decat la dreapta, unde vena testiculara se varsa in unhi ascutit in VCI.

Varicocelul este evident la examenul fizic cand pacientul se afla in ortostatism, dar se retrage cand pacientul se apleaca.

Bibliografie1. Anatomia trunchiului vol. 2 – Dr. Mircea Chiriac. Dr. Mircea Zamfir si Dr.

Dan Antohe2. Anatomia omului vol. 2 – Victor Papilian3. Atlas of Human Anatomy ed. 5 - Chihiro Yokochi4. Netter’s Clinical Anatomy5. Lippincott Atlas of Human Anatomy