Rolul activitilor de educaie fizic i sport n procesul de socializare a copiilor instituionalizai

Eke Zsolt

Fadgyas Szabolcs

Kis Csaba

Lukacs Odon

Nagy Tamas

Prunean Mihai

Este unanim acceptat faptul c familia este mediul cel mai potrivit pentru viaa i dezvoltarea unui copil. Totui, sunt cazuri cnd copiii trebuie s fie ncredinai instituiilor de ocrotire. Aceast plasare poate fi perceput de copil ca o experien traumatizant, de aceea este important ca procedura, aranjamentele i condiiile de plasament s respecte drepturile copilului n cauz. n Recomandarea sa cu privire la drepturile copiilor instituionalizai, Consiliul Europei ncurajeaz toate statele membre s adopte msuri legislative i politice pentru a garanta respectarea anumitor principii de baz i norme de calitate. Recomandarea mai cuprinde i un ir de drepturi specifice ale copiilor plasai n instituii de stat. ~ http://www.coe.int/en/web/portal/home

Copiii instituionalizai de la vrste foarte mici au n perioada adolescenei probleme de ataament, un IQ mai mic, agresivitate mai mare i dezvolt probleme psihiatrice, rezult dintr-un studiu fcut de cercettori americani pe copii din Romnia. Studiul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), nceput n anul 2000 de trei cercettori americani, analizeaz efectele instituionalizrii asupra dezvoltrii creierului i comportamentului copiilor prin comparaie cu copii care nu au fost instituionalizai sau care au fost plasai n asisten maternal. Studiul demonstreaz efectele instituionalizrii asupra copilului i acum am ajuns cu studiul la 14 ani, i constatm c efectele sunt dezastruoase din toate punctele de vedere. Cea mai grav observaie este cea care demonstreaz c un copil instituionalizat are o reducere a masei de substan cenuie din creier, responsabil cu formarea cortexului, dar i a substanei albe. Asta nseamn c orice fel de stagiu mai lung al copilului ntr-o instituie va duce la dificulti enorme de integrare mai trziu n societate, c IQ-ul copiilor este mai mic din cauz de instituionalizare, c emoiile sunt mai reduse, la fel i ataamentul, c agresivitatea este mai mare, c memoria de scurt i medie durat are afectri. Deci se constat afectri n toate domeniile cerebrale majore", a explicat Bogdan Simion. (sursa: www.gandul.ro)

Problemele pe care le intampina copiii aflati in institutiile de plasament nu sunt foarte cunoscute. De obicei, oamenii ii vad ca pe copii orfani de care le este mila. Insa copiii institutionalizati intampina multe alte probleme, majoritatea aparute din cauza despartirii de familie. Tanarul care traieste experienta institutionalizarii sufera o serie de transformari progresive ale personalitatii, modificandu-si simultan sentimentul propriei identitati si modul de a-i percepe pe ceilalti. Parerea generala este ca viata intr-o institutie de plasament este nefavorabila dezvoltarii copilului. Insa institutiile sunt diferite si exista cazuri destul de multe de copii care au reusit sa se dezvolte intr-un grad de normalitate acceptabil si au invins conditiile nefavorabile. De obicei, cele mai multe probleme care apar la copiii din centrele de plasament sunt lipsa de adaptabilitate, de autocontrol, apatia, indiferenta. De asemenea, adaptabilitatea lor sociala este redusa, din cauza mediului inchis in care traiesc si exista o anumita rigiditate in relatiile sociale, absenta sentimentului social. Se intalnesc frecvent la astfel de copii si comportamente antisociale si delicvente. Numarul mare de copii din centrele de plasament ii afecteaza pentru ca limiteaza posibilitatile copilului de a se relaxa si de a se angaja in activitati independente. In cele mai multe cazuri ei simt ca li se invadeaza intimitatea, iar copilul are o perceptie diferita asupra modului in care este privit de catre ceilalti. ~ http://www.ziuaconstanta.ro/

Relaia dintre calitatea vieii de ansamblu a oamenilor i modalitile de petrecere a timpului liber (i prin practicarea exerciiilor fizice i sporturilor de ntreinere), respectiv a practica sportul de performan, este evident: procentele ridicate ale practicanilor de sport din rndul populaiei totale este n sine un indicator al unei societi dezvoltate. Pe linia healthismului i dezvoltrii sociale, contientizarea faptului c stilul de via sntos (avnd i componenta activitilor fizice i de recreere prin sport) are un impact major asupra sntii i prelungirii speranei de via, fiind unul din agenii bunsttii fizice, sociale i psihice n statele avansate.

Lucrurile stau ns diferit pentru statele i categoriile mai srace. Pe de o parte, oamenii sraci, mai ales cei din mediul rural sau din categorii socio-profesionale defavorizate practic vrnd-nevrnd sportul supravieuirii (care le ia foarte mult din timpul zilei), iar n general ei fac efort fizic. Pe de alt parte, chiar dac ar vrea s fac sport de plcere, condiiile materiale le permit ntr-o mic msur s aleag un sport care presupune i costuri deci climatul obiectiv. Este vorba, pentru aceast din urm categorie, de un grad sczut de informare i educaie n i pentru sport, i de preponderena altor valori ale vieii personale, mai precis cele centrate n special pe obinerea mijloacelor de subzisten, creterea copiilor, respectarea valorilor tradiionale vorbim de climatul socio-familial. Astfel, loisirul (unde se ncadreaz i hobby-urile sportive) e posibil s nu ocupe un loc esenial n scala valorilor acestor indivizi, el fiind suprapus, n opiunile lor de via, tot preocuprilor din sfera familiei, comunitii, profesiei etc. elementele climatului motivational

~ EFECTELE PRACTICRII MICRII FIZICE ORGANIZATE ASUPRA CALITII VIEII GHEORGHE SABU

Beneficiile psihologice si emotionale ale practicarii odihnei active:

Activitatile fizice imbunatatesc memoria si te ajuta sa gandesti mai repede. Acest beneficiu cognitiv scade sanseleAlzheimer-uluisau altor forme de dementa.

Exercitiul creste increderea de sine, fapt ce afecteaza in mod pozitiv planul personal, profesional cat si viata sociala.

Persoanele care practica sporturi in mod regulat, vor fi un exemplu pozitiv atat pentru cei din jur cat si pentru generatiile viitoare. Imbunatatirea calitatii propriei vieti va fi evidenta si pentru cei cu care interactionezi zilnic.

Exersatul iti calmeaza mintea si reduce stresul.

Exersatul te face mai fericit. Persoanele care practica activitati fizice recreative sunt mai optimiste si fericite decat cei de duc o viata sedentara.

Exercitiile fizice sunt unealta prin care iti poti exprima frustrarile, dezamagirile, furia si elibera energia negativa, intr-o maniera pozitiva. Psihic si fizic vei avea mai multa energie.

Exercitiile fizice scad intensitatea sentimentelor de anxietate si depresie.

Prin exercitiu fizic, tensiunile dispar, acest fapt iti va permite sa gandesti mai clar, astfel vei economisii timpul si energia pe care le-ai fi investit consumandu-te pentru problemele cotidiene.

Exercitiul fizic contruieste o mai buna imagine de sine, te vei simti mai sanatos, mai placut, ceea ce te va face mai atractiv pentru persoanele din jur.

O mai buna gestionare a stresului.

Mandria pentru realizarea anumitor activitati fizice care nu sunt accesibile oricui din punct de vedere fizic.

Cresterea nivelului de satisfactie si a calitatii vietii.

Intensificarea emotiilor si a energiei.

Imbunatatirea increderii in abilitatiile fizice.

CONCLUZII:

Participarea ntr-o activitate fizic regulat va genera beneficiile unui stil de via activ bine cunoscute i mediatizate

Copii participnd n activiti sportive de grup vor nva s se respecte ntre ei i munca n echip

Practicarea unui sport presupune respectarea unor reguli de joc sau atitudini pentru a putea avea succese, asta presupune o personalitate mai constient de obiecivele personale i control

Controlul emoiilor i a situaiilor stresante

Reducerea stressului i al anxieti

Dezvoltare mental i corporal

Bibliografie:

1. 1 http://www.gandul.info/sanatate/rezultatele-ingrijoratoare-ale-unui-studiu-realizat-pe-copii-din-romania-institutionalizati-de-mici-13587837

2. 2 http://www.crossthelimit.ro/2012/01/beneficii-psihologice-in-practicarea.html

3. http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/sociologie/sabau_gheorghe_ro.pdf

4. http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/efectele-institutionalizarii-asupra-copiilor-din-centrele-de-plasament-35566.html

5. http://www.scritub.com/profesor-scoala/Educatia-fizica-a-persoanelor-13191223.php

6. http://www.prostemcell.ro/articole-discriminare/probleme-de-integrare-sociala-a-copiilor-cu-ces.html

7. http://articole.famouswhy.ro/socializarea_copiilor_cu_dizabilitati/

8. http://www.asociatia-profesorilor.ro/integrarea-copiilor-cu-dizabilitati-in-scoala-publica.html