TEZĂ DE DOCTORAT - umfcv.ro¢II LA STUDIUL BIOANTROPOLOGIEI... · dezvoltare, de nutritie si de sanatate. In partea a doua sunt prezentate materialele si metodele de cercetare a

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

DIN CRAIOVA

CLAUDIA MARIA IACOB

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CONTRIBUȚII LA STUDIUL BIOANTROPOLOGIEI COPIILOR DIN

UNITĂȚILE DE INVĂȚĂMANT URBAN

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

Prof.univ.dr.Gheorghe S. Drăgoi MD, PhD Membru Titular

al Academiei de Științe Medicale din Romania

2010

1

Sinteze ale cercetarilor personale

I. Introducere 2

A. Motivatia Cercetarii 2

B. Problematica si obiectivele cercetarii 2

II. Materiale si Metode 3

III. Rezultatele cercetarilor personale 4

A. Analiza distributiei numarului de elevi studiati pe ani de scolarizare, nivele de

invatamant si sexe 4

B. Analiza statistico-matematica a valorilor variabilelor somatometrice 4

1. Variabila inaltime 5

a. la elevii de sex feminin 5

b. la elevii de sex masculin 7

2. Variabila greutate 11

a. la elevii de sex feminin 11

b. la elevii de sex masculin 13

C. Analiza statistico matematica a valorilor Indicelui de Masa Corporala 16

D. Evaluarea dezvoltarii fizice a elevilor pe varste, sex si nivele de invatamant 16

IV. Discutia rezultatelor 21

V. Concluzii 27

VI. Bibliografie 27

VII. Tabele, grafice si diagrame intocmite pe baza datelor de prelucrare statistico-

matematica a variabilelor somatometrice studiate 36

2

I. INTRODUCERE

Teza de doctorat este structurata pe doua parti: o parte de consideratii generale si o

parte speciala de cercetari personale. In partea intaia sunt consemnate motivatia, problematica

si obiectivele cercetarii si sunt analizati factorii determinanti ai proceselor de crestere si

diferentiere in ontogeneza, precum si semnificatia criteriilor de evaluare a starilor de

dezvoltare, de nutritie si de sanatate.

In partea a doua sunt prezentate materialele si metodele de cercetare a loturilor de

elevi scolari si rezultatele observatiilor personale, discutia rezultatelor si concluziile.

A. Motivatia Cercetarii

In conditiile modificarilor socio-economice din contemporaneitate, in special ale

stilului de viata perturbat de schimbari in regimul alimentar traditional ecologic si prin

introducerea extensiva a mijloacelor IT in preocuparile copiilor scolari, asistam la cresterea

numarului de elevi supraponderali si chiar obezi in mediul urban din Romania. Acest fenomen

ia proportii in conditiile reducerii dramatice a activitatilor de cultura fizica si sport in favoarea

sedentarismului.

B. Problematica si obiectivele cercetarii

Unul din obiectivele principale ale examinarilor medicale periodice de bilant al

sanatatii elevilor impuse prin Ordinul nr.141/2000 al Ministerului Sanatatii este depistarea

tulburarilor in dezvoltarea lor fizica prin examenul somatometric (antropometric).

Valorile de referinta nationala ale principalilor indicatori somatometrici (inaltime,

greutate, perimetru cranian si toracic) sunt stabilite pe baza masuratorilor efectuate din 7 in 7

ani in intreaga tara de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti.

Evaluarea perturbarilor dezvoltarilor fizice a elevilor ridica o serie de probleme care

isi cauta solutionarea:

1. Care sunt intervalele ontogenezei cu risc de perturbare a starii de nutritie si implicit

a starii de sanatate a copilului scolar in conditiile impuse de mediul socio-economic?

2. De ce este necesara cunoasterea dezvoltarii fizice, armonica sau dizarmonica a

copilului scolar?

3. Este variabila „inaltime” un marker al actiunii factorilor de crestere in ontogeneza?

4. Se poate considera variabila „greutate” un probant al modului si starii de nutritie a

3

copilului scolar?

5. Care este semnificatia si rolul „Indicelui de masa corporala” in evaluarea starii de

sanatate si a riscului perturbarilor dezvoltarii dizarmonice ale copilului scolar?

6. Care este semnificatia „ritmului de crestere” si a ratei anuale de cresteri in

cunoasterea evolutiei armonice a dezvoltarii fizice a copilului scolar?

In desfasurarea cercetarilor noastre am luat in considerare urmatoarele obiective:

1. Analiza statistico-matematica a valorilor variabilelor somatometrice – inaltime si

greutate – inregistrate la un umar de 7444 de elvevi in anii scolari din intervalul 2002 – 2009.

2. Semnificatia acestor variabile ca markeri ai dezvoltarii fizice si ai starii de nutritie

a elevilor scolari din mediul urban.

3. Evaluarea biomedicala a dezvoltarii fizice, armonice sau dizarmonice a elevilor

din loturile studiate in cadrul formelor de invatamant primar si secundar.

II. MATERIALE SI METODE

Subiectii acestui studiu au fost elevi cuprinsi in sistemul de invatamant primar si secundar,

in intervalul de varsta intre 7 si 18 ani, baieti si fete. Subiectii intre 7 si 14 ani au fost elevi

din invatamantul primar si secundar gimnazial, iar cei intre 15 si 18 ani au fost elevi din ciclul

liceal al invatamantului secundar. Am evaluat astfel un numar de 7444 elevi, din care 3816

fete si 3628 baieti.

Datele au fost ordonate in tabele si prelucrate statistico-matematic. Prelucrarea s-a

realizat pe baza calcularii mediei aritmetice, a abaterii standard a mediei si a amplitudinii.

Algoritmul de calcul care a stat la baza prelucrarii statistico-matematice a variabilelor

inaltime si greutate a fost realizat cu ajutorul windows Excel, astfel:

Media aritmetica: prin functia AVERAGE (nr.1;nr.2;…) = returneaza media

aritmetica a argumentelor sale, care pot fi numere sau nume, matrice sau referinte care

contin numere. Functia AVERAGE masoara tendinta centrala, care este locatia

centrului unui grup de numere intr-o repartitie statistica.

Amplitudinea: prin functia MIN (nr.1;nr.2;…) = returneaza cel mai mic numar dintr-

un set de valori.

prin functia MAX (nr.1;nr.2;…) = returneaza cel mai mare numar dintr-

un set de valori.

4

Abaterea standard a mediei: prin functia AVEDEV (nr.1;nr.2;…) = returneaza media

deviatiilor absolute ale punctelor de date fata de media lor.

S-a calculat de asemenea, indicele de masa corporala (IMC)

care face raportul dintre greutate si inaltime:

IMC = G / T2 ,

unde G = greutate (kg), T = inaltime (m)

Curba lui Gauss este reprezentarea grafica a (probabilitatii) repartizarii unor valori in

functie de o medie standard.

Evaluarea in functie de inaltime si greutate a valorilor din tabele a fost efectuata si prin

incadrarea in indicii de normalitate pentru mediul urban.

III. REZULTATELE CERCETARILOR PERSONALE

A. Analiza distributiei numarului de elevi pe ani de scolarizare, nivele de

invatamant si sexe.

Studiul a fost efectuat pe un numar de 7444 elevi din care 1640 elevi din invatamantul

primar, 2792 din ciclul gimnazial si 3012 din ciclul liceal (Tabelul nr.1).

Lotul de elevi din invatamantul primar contine subiecti cu varste cuprinse in intervalul 7

ani – 10 ani. Din totalul de 1640 elevi ai acestui lot 831 sunt baieti si 809 sunt fete.

Lotul de elevi din ciclul gimnazial al invatamantului secundar contine subiecti cu varste

cuprinse intre 11 ani si 14 ani. Din totalul de 2792 de elevi ai acestui lot 1340 sunt baieti si

1452 sunt fete.

Lotul de elevi din invatamantul liceal contine 3012 subiecti din care 1457 sunt baieti si

1555 sunt fete. Am remarcat o diferenta numerica a elevilor evaluati intre nivelul inferior al

ciclului liceal (n=1778 din care 886 baieti si 892 fete) si nivelul superior al ciclului liceal

(n=1234 din care 571 baieti si 663 fete).

Reprezentarea grafica a repartitiei numarului de elevi examinati si evaluati s-a realizat

prin coloane, pe ani scolari si pe sexe (Plansa nr.1).

B. Analiza statistico-matematica a valorilor variabilelor somatometrice

Valorile variabilelor inaltime si greutate au fost inregistrate si prelucrate statistico-

5

matematic pe forme de invatamant (primar, gimnazial si liceal), pe ani scolari (intervalul 2002

– 2009) si pe sexe (baieti, fete). Prelucrarea statistico-matematica a permis calculul valorii

medii (X) si determinarea abaterii standard a mediei (σ) pe baza carora au fost intocmite

clasele sigmatice pentru evaluarea deviatiilor absolute ale valorilor variabilelor fata de media

lor. Inregistrarea repartitiei numarului de cazuri pe clase sigmatice, forme de invatamant,

varste si sexe s-a efectuat prin intabelarea si trasarea curbelor de repartitie. Valorile

variabilelor inaltime si greutate, prelucrate statistico-matematic, au fost intabelate pe varste,

ani scolari si pe clase sigmatice. Aceste valori au permis trasarea curbelor de evolutie a

inaltimii si greutatii in raport cu varsta si sexul scolarului.

1. Variabila inaltime

Din analiza repartizarii valorilor medii a variabilei inaltime si a curbelor de repartitie a

valorilor variabilei inaltime pe forme de invatamant, ani scolari, varsta, sex si clase sigmatice,

rezulta o distributie de tip gausian a valorilor inregistrate.

a. Prelucrarea statistico-matematica a variabilei inaltime la lotul de elevi de sex

feminin

Din analiza datelor din tabelele nr.2 – 25 si a diagramelor nr.13 – 24 continute in Anexele

Tezei se constata:

a1. La loturile cu varsta de 7 ani am constatat:

Numarul de cazuri variaza intre 14 si 21. Valoarea mediei pentru cele sapte intervale de

scolarizare este variabila si cuprinsa intre 119,5 cm – 123,5 cm. Desi amplitudinea in cadrul fiecarui

interval de scolarizare este diferita (110 – 134 pentru lotul 2002/2003; 111 – 130 pentru lotul

2003/2004; 113 – 128,5 pentru lotul 2004/2005; 111 – 127 pentru lotul 2005/2006; 111 – 130 pentru

lotul 2006/2007; 114 – 138 pentru lotul 2007/2008; 111 – 140 pentru lotul 2008/2009), totusi

distributia pe clase sigmatice a valorilor este de tip gaussian.





2003/2004; 111 – 135,5 pentru lotul 2004/2005; 108 – 135,5 pentru lotul 2005/2006; 112,5 – 136

pentru lotul 2006/2007; 112,5 – 136,5 pentru lotul 2007/2008; 112 – 141 pentru lotul 2008/2009),

totusi distributia pe clase sigmatice a valorilor este de tip gaussian.





2003/2004; 118,5 – 147 pentru lotul 2004/2005; 120 – 147,5 pentru lotul 2005/2006; 121 – 144,5

6

pentru lotul 2006/2007; 115 – 143 pentru lotul 2007/2008; 120 – 141 pentru lotul 2008/2009), totusi






2003/2004; 125 – 152,5 pentru lotul 2004/2005; 122,5 – 158,5 pentru lotul 2005/2006; 125 – 154

pentru lotul 2006/2007; 125,5 – 151 pentru lotul 2007/2008; 120 – 153,5 pentru lotul 2008/2009),






2003/2004; 126,5 – 168,5 pentru lotul 2004/2005; 134 – 161 pentru lotul 2005/2006; 127 – 159,5

pentru lotul 2006/2007; 131,5 – 159,5 pentru lotul 2007/2008; 127,5 – 156 pentru lotul 2008/2009),






2003/2004; 134,5 – 165,5 pentru lotul 2004/2005; 134 – 168 pentru lotul 2005/2006; 132,5 – 165

pentru lotul 2006/2007; 132 – 163 pentru lotul 2007/2008; 136,5 – 163 pentru lotul 2008/2009), totusi






2003/2004; 139 – 171 pentru lotul 2004/2005; 144,5 – 167,5 pentru lotul 2005/2006; 132 – 167,5






interval de scolarizare este diferita (140 – 175 pentru lotul 2002/2003; 145,5 – 175 pentru lotul

2003/2004; 147 – 176 pentru lotul 2004/2005; 146 – 174 pentru lotul 2005/2006; 141 – 174 pentru

lotul 2006/2007; 142 – 171 pentru lotul 2007/2008; 144 – 170,5 pentru lotul 2008/2009), totusi


7





2003/2004; 140 – 173,5 pentru lotul 2004/2005; 150 – 175,5 pentru lotul 2005/2006; 145 – 186 pentru














2003/2004; 150 – 172 pentru lotul 2004/2005; 150 – 172 pentru lotul 2005/2006; 147 – 172,5 pentru






interval de scolarizare este diferita (148 – 178 pentru lotul 2002/2003; 145 – 173,5 pentru lotul

2003/2004; 142 – 176 pentru lotul 2004/2005; 152 – 174,5 pentru lotul 2005/2006; 150 – 177 pentru



b. Prelucrarea statistico-matematica a variabilei inaltime la lotul de elevi sex

masculin


Tezei se constata:

b1. La loturile cu varsta de 7 ani am constatat:




2003/2004; 112,5 – 135 pentru lotul 2004/2005; 107 – 137 pentru lotul 2005/2006; 113 – 121 pentru

8







2003/2004; 110 – 144 pentru lotul 2004/2005; 115 – 134 pentru lotul 2005/2006; 115,5 – 148 pentru







2003/2004; 117,5 – 147 pentru lotul 2004/2005; 119 – 145 pentru lotul 2005/2006; 121,5 – 147,5







2003/2004; 119 – 158 pentru lotul 2004/2005; 120 – 152,5 pentru lotul 2005/2006; 124 – 157 pentru

lotul 2006/2007; 122 – 148,5 pentru lotul 2007/2008; 127 – 151 pentru lotul 2008/2009), totusi





interval de scolarizare este diferita (125 – 151,5 pentru lotul 2002/2003; 127 – 161 pentru lotul

2003/2004; 124 – 156 pentru lotul 2004/2005; 128 – 160 pentru lotul 2005/2006; 122,5 – 160 pentru







2003/2004; 134 – 170,5 pentru lotul 2004/2005; 128,5 – 166 pentru lotul 2005/2006; 131,5 – 169

pentru lotul 2006/2007; 129,5 – 167,5 pentru lotul 2007/2008; 129 – 178,5 pentru lotul 2008/2009),


9











interval de scolarizare este diferita (143,5 – 180,5 pentru lotul 2002/2003; 143 – 177 pentru lotul

2003/2004; 139,5 – 181 pentru lotul 2004/2005; 140 – 182 pentru lotul 2005/2006; 139 – 178,5 pentru



















scolarizare este variabila si cuprinsa intre 170,75 cm – 176 cm. Desi amplitudinea in cadrul fiecarui





10

Tabelul nr.1

Tabel

ul

nr.1

STRUCTURA LOTURILOR PE NIVELE DE INVATAMANT SI ANI

SCOLARI IN FUNCTIE DE SEXUL SCOLARULUI

INVATAMANT PRIMAR

INVATAMANT SECUNDAR

CICLUL GIMNAZIAL

CICLUL LICEAL

Nivel inferior Nivel superior

Anul

scolar

7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12

ani

13

ani

14

ani

15

ani 16 ani 17 ani 18 ani

B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F

2002/

2003 31 21 22 27 49 45 48 50 55 59 41 49 57 75 82 81 77 79 57 58 51 55 44 56

2003/

2004 18 14 27 27 39 30 47 54 57 51 46 51 88 98 35 55 95 93 55 48 42 48 47 81

2004/

2005 17 21 38 29 26 28 39 38 52 43 43 44 43 51 67 89 74 73 47 53 34 38 57 54

2005/

2006 26 21 20 24 28 23 43 42 45 40 42 49 49 44 71 85 58 60 31 35 47 53 34 38

2006/

2007 4 17 37 29 31 36 34 26 40 35 36 43 44 52 59 54 79 90 26 32 31 35 47 35

2007/

2008 23 20 29 28 32 32 20 29 29 28 33 36 29 30 65 72

10

8

10

0 76 67 26 32 31 53

2008/

2009 21 15 21 24 35 35 26 24 32 48 39 25 20 27 41 38 56 55 47 49 54 53 26 32

T O T A L

140 129 194 188 240 229 257 263

310 304 280 297 330 377 420 474 547 550 339 342 285 314 286 349

269 382 469 520 614 577 707 894 1097 681 599 635

BAIETI 831

1640

BAIETI 1340

2792

B 886

1778

B 571

1234

FETE 809 FETE 1452 F 892 F 663

TOTAL GENERAL: 7444 din care B = 3628 (48,73%); F = 3816 (51,26%)

11








2. Variabila greutate

a. Prelucrarea statistico-matematica a variabilei greutate la lotul de elevi de sex

feminin


Tezei se constata:



scolarizare este variabila si cuprinsa intre 22,82 kg – 25,97 kg. Amplitudinea in cadrul fiecarui interval

de scolarizare desi este diferita (19 – 32,2 pentru lotul 2002/2003; 19,5 – 29 pentru lotul 2003/2004;

19 – 40 pentru lotul 2004/2005; 18,5 – 37 pentru lotul 2005/2006; 16 – 30,5 pentru lotul 2006/2007;

18 – 45 pentru lotul 2007/2008; 18 – 33 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a

valorilor este de tip gaussian.



scolarizare este variabila si cuprinsa intre 24,98 kg – 27,91 kg. Desi amplitudinea in cadrul fiecarui

interval de scolarizare este diferita (20,5 – 39,5 pentru lotul 2002/2003; 16 – 51,5 pentru lotul

2003/2004; 19,5 – 34,5 pentru lotul 2004/2005; 17 – 40,5 pentru lotul 2005/2006; 16 – 37 pentru lotul

2006/2007; 19 – 45 pentru lotul 2007/2008; 18 – 50 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase

sigmatice a valorilor este de tip gaussian.




de scolarizare desi este diferita (19 – 45,5 pentru lotul 2002/2003; 21,5 – 42 pentru lotul 2003/2004;

20,5 – 47 pentru lotul 2004/2005; 23 – 47,5 pentru lotul 2005/2006; 21 – 52,5 pentru lotul 2006/2007;

18 – 43 pentru lotul 2007/2008; 21,5 – 41 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice

a valorilor este de tip gaussian.



12


interval de scolarizare este diferita (22 – 51,5 pentru lotul 2002/2003; 20 – 52,5 pentru lotul

2003/2004; 25 – 53 pentru lotul 2004/2005; 24 – 55 pentru lotul 2005/2006; 24,5 – 50 pentru lotul

2006/2007; 23 – 55 pentru lotul 2007/2008; 19,5 – 52 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe

clase sigmatice a valorilor este de tip gaussian.




de scolarizare desi este diferita (22 – 60 pentru lotul 2002/2003; 25,5 – 63,5 pentru lotul 2003/2004;

22,5 – 65,5 pentru lotul 2004/2005; 28 – 53 pentru lotul 2005/2006; 26 – 54,8 pentru lotul 2006/2007;

28,5 – 60,5 pentru lotul 2007/2008; 24 – 66 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase

sigmatice a valorilor este de tip gaussian.




interval de scolarizare este diferita (28,4 – 72 pentru lotul 2002/2003; 25 – 75,5 pentru lotul

2003/2004; 29 – 64 pentru lotul 2004/2005; 25 – 69 pentru lotul 2005/2006; 31 – 52 pentru lotul

2006/2007; 30 – 65,5 pentru lotul 2007/2008; 32,5 – 62,5 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe





de scolarizare desi este diferita (24 – 70 pentru lotul 2002/2003; 28 – 82,5 pentru lotul 2003/2004;

26,5 – 73 pentru lotul 2004/2005; 34 – 63 pentru lotul 2005/2006; 27,5 – 66,5 pentru lotul 2006/2007;

38 – 60 pentru lotul 2007/2008; 36 – 67,5 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice

a valorilor este de tip gaussian.




interval de scolarizare este diferita (29,5 – 88,2 pentru lotul 2002/2003; 36 – 70,5 pentru lotul

2003/2004; 37,5 – 87 pentru lotul 2004/2005; 29,5 – 83 pentru lotul 2005/2006; 35 – 90 pentru lotul

2006/2007; 31,5 – 72 pentru lotul 2007/2008; 36 – 71,5 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe





de scolarizare desi este diferita (39 – 98 pentru lotul 2002/2003; 39,5 – 77,5 pentru lotul 2003/2004;

13

31,5 – 70 pentru lotul 2004/2005; 40 – 83 pentru lotul 2005/2006; 30 – 97 pentru lotul 2006/2007; 38

– 71 pentru lotul 2007/2008; 40 – 77 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





interval de scolarizare este diferita (37 – 88 pentru lotul 2002/2003; 40 – 70 pentru lotul 2003/2004;

37,5 – 79 pentru lotul 2004/2005; 41 – 71,5 pentru lotul 2005/2006; 40,5 – 82 pentru lotul 2006/2007;

37 – 88 pentru lotul 2007/2008; 42 – 88 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





de scolarizare desi este diferita (42 – 64 pentru lotul 2002/2003; 43 – 96 pentru lotul 2003/2004; 39 –

86 pentru lotul 2004/2005; 35 – 86,5 pentru lotul 2005/2006; 42 – 72 pentru lotul 2006/2007; 40 – 92

pentru lotul 2007/2008; 40 – 69 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





interval de scolarizare este diferita (41 – 100 pentru lotul 2002/2003; 38 – 90 pentru lotul 2003/2004;

43 – 70 pentru lotul 2004/2005; 43 – 85 pentru lotul 2005/2006; 41,5 – 73 pentru lotul 2006/2007; 35

– 82 pentru lotul 2007/2008; 39 – 98 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a


b. Prelucrarea statistico-matematica a variabilei greutate la lotul de elevi de sex

masculin


Tezei se constata:


Numarul de cazuri variaza intre 4 si 31. Media pentru cele sapte intervale de scolarizare

este variabila si cuprinsa intre 21,62 kg - 27,95 kg. Amplitudinea in cadrul fiecarui interval de

scolarizare desi este diferita (20 – 40 pentru lotul 2002/2003; 19,5 – 37 pentru lotul 2003/2004; 20 –

38 pentru lotul 2004/2005; 18 – 52 pentru lotul 2005/2006; 19 – 24 pentru lotul 2006/2007; 15,5 – 42

pentru lotul 2007/2008; 16 – 43,5 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a




14

este variabila si cuprinsa intre 24,68 kg – 29,47 kg. Desi amplitudinea in cadrul fiecarui interval de

scolarizare este diferita (23 – 44 pentru lotul 2002/2003; 19,5 – 41 pentru lotul 2003/2004; 17 – 43

pentru lotul 2004/2005; 18 – 41 pentru lotul 2005/2006; 19 – 62 pentru lotul 2006/2007; 20 – 39

pentru lotul 2007/2008; 19,5 – 40 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a




este variabila si cuprinsa intre 28,64 kg – 34,12 kg. Amplitudinea in cadrul fiecarui interval de

scolarizare desi este diferita (20 – 39,5 pentru lotul 2002/2003; 21 – 53 pentru lotul 2003/2004; 20,5 –

50,5 pentru lotul 2004/2005; 20 – 53 pentru lotul 2005/2006; 21 – 46,5 pentru lotul 2006/2007; 22 –

67 pentru lotul 2007/2008; 21 – 55 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





scolarizare este diferita (20,5 – 52 pentru lotul 2002/2003; 21,5 – 46 pentru lotul 2003/2004; 22,5 – 59

pentru lotul 2004/2005; 19,5 – 59 pentru lotul 2005/2006; 21 – 60 pentru lotul 2006/2007; 23 – 42






scolarizare desi este diferita (25,8 – 48 pentru lotul 2002/2003; 21 – 56 pentru lotul 2003/2004; 22 –

52,5 pentru lotul 2004/2005; 25 – 67 pentru lotul 2005/2006; 20,5 – 68 pentru lotul 2006/2007; 23 –

72 pentru lotul 2007/2008; 24 – 80 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





scolarizare este diferita (27 – 62 pentru lotul 2002/2003; 28 – 71 pentru lotul 2003/2004; 29 – 57

pentru lotul 2004/2005; 25 – 66 pentru lotul 2005/2006; 26 – 76 pentru lotul 2006/2007; 23,5 – 78






scolarizare desi este diferita (29,5 – 69 pentru lotul 2002/2003; 28 – 73,5 pentru lotul 2003/2004; 31 –

15

61 pentru lotul 2004/2005; 25 – 63,5 pentru lotul 2005/2006; 26 –80 pentru lotul 2006/2007; 31 –86






scolarizare este diferita (30 – 82 pentru lotul 2002/2003; 33,5 – 68 pentru lotul 2003/2004; 30 – 81,5

pentru lotul 2004/2005; 30,5 – 69 pentru lotul 2005/2006; 26,5 – 74,5 pentru lotul 2006/2007; 30,5 –

94 pentru lotul 2007/2008; 33,5 – 88 pentru lotul 2008/2009), totusi distributia pe clase sigmatice a





scolarizare desi este diferita (36,5 – 91 pentru lotul 2002/2003; 39,5 – 93 pentru lotul 2003/2004; 38 –

83 pentru lotul 2004/2005; 40 – 86 pentru lotul 2005/2006; 34 – 102 pentru lotul 2006/2007; 34 – 73,2






scolarizare este diferita (47 – 96 pentru lotul 2002/2003; 47 – 94 pentru lotul 2003/2004; 45,5 – 80

pentru lotul 2004/2005; 41 – 77 pentru lotul 2005/2006; 48 – 84 pentru lotul 2006/2007; 47 – 88






scolarizare desi este diferita (43 – 97 pentru lotul 2002/2003; 49 – 98 pentru lotul 2003/2004; 47 – 78

pentru lotul 2004/2005; 48 – 77 pentru lotul 2005/2006; 43 – 84 pentru lotul 2006/2007; 49,5 – 86






scolarizare este diferita (52 – 87,5 pentru lotul 2002/2003; 49 – 104 pentru lotul 2003/2004; 48 – 98

pentru lotul 2004/2005; 50 – 78,5 pentru lotul 2005/2006; 49,5 – 88 pentru lotul 2006/2007; 43 – 85

16



C. Analiza statistico-matematica a valorilor „Indicelui de Masa Corporala” (IMC)

Repartizarea valorilor IMC pe varste, sexe, clase de valori si nivele de invatamant, atrage

atentia asupra cresterii numarului de cazuri inregistrate in clasele de valori superioare la elevii

din invatamantul secundar, gimnazial si liceal.

In clasa valorica 15,50 – 17,99 exista un numar de 1640 de elevi din care 831 baieti si

809 fete inscrisi in invatamantul primar si un numar de 649 de elevi, din care 327 baieti si 322

fete, inscrisi in invatamantul secundar gimnazial.

In clasa valorica 18,00 – 18,99 exista un numar de 1152 de elevi, din care 651 baieti si

501 fete, inscrisi in invatamantul secundar gimnazial. Se remarca la lotul de fete din grupa de

varsta 14 ani absenta cazurilor din aceasta clasa valorica.

In clasa valorica 19,00 – 19,99 exista un numar de 1456 de elevi, din care 831 de elevi

(B=297; F=534) din invatamantul secundar gimnazial si 625 de elevi (B=293; F=332) din

invatamantul secundar liceal. Am constatat lipsa cazurilor din aceasta clasa valorica a elevilor

din lotul de 16 ani.

In clasa valorica 20,00 – 27,00 exista un numar de 2445 de elevi din care 154 de elevi

(B=65; F=89) din invatamantul secundar gimnazial si 2291 de elevi (B=1164; F=1127) din

invatamantul secundar liceal (Tabelul nr.2).

D. Evaluarea dezvoltarii fizice a elevilor pe varste, sex si nivele de invatamant

Din analiza tabelului nr.98 si a diagramelor nr.61 – 63 continute in Anexele Tezei se

remarca urmatoarele:

La lotul cu varsta de 7 ani, in cele sapte intervale de scolarizare, la fete exista 94

de cazuri incadrate la clasa de armonici, 12 cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate

si 23 de cazuri la clasa de dizarmonici cu minus de greutate, iar la baieti exista 89 de cazuri la

clasa de armonici, 44 de cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate si 7 la clasa de

dizarmonici cu minus de greutate.



si 10 de cazuri la clasa de dizarmonici cu minus de greutate, iar la baieti exista 140 de cazuri

17

la clasa de armonici, 42 de cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate si 12 la clasa de




si 8 de cazuri la clasa de dizarmonici cu minus de greutate, iar la baieti exista 162 de cazuri la

clasa de armonici, 60 de cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate si 18 la clasa de


La lotul cu varsta de 10 ani, in cele sapte intervale de scolarizare, la fete exista

190 de cazuri incadrate la clasa de armonici, 54 cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de

greutate si 19 de cazuri la clasa de dizarmonici cu minus de greutate, iar la baieti exista 185 de

cazuri la clasa de armonici, 60 de cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate si 12 la

clasa de dizarmonici cu minus de greutate.

La lotul cu varsta de11 ani, in cele sapte intervale de scolarizare, la fete exista 224


si 24 de cazuri la clasa de dizarmonici cu minus de greutate, iar la baieti exista 204 de cazuri

la clasa de armonici, 76 de cazuri la clasa de dizarmonici cu plus de greutate si 30 la clasa de


















18




















19

Tabelul nr.2

Repartitia valorilor Indicelui de masa corporala

pe varsta, sexe, clase de valori si nivele de invatamant

AN

I

SE

X CLASE DE VALORI ALE INDICELUI DE MASA CORPORALA

15,50 – 17,99 18,00 – 18,99 19,00 – 19,99 20,00 – 27,00

INVATAMANT PRIMAR

7 B 140

269

F 129

8 B 194

382

F 188

9 B 240

469

F 229

10 B 257

520

F 263

INVATAMANT GIMNAZIAL

11 B 204

432 74

102 32

74

F 228 28 42

12 B 123

217 85

252 72

108

F 94 167 36

13 B

237

543 93

164

F 306 71

14 B

255

255 100

485 65

154 F - 385 89

INVATAMANT LICEAL

15 B

259

435 288

572 F 176 284

16 B

-

48 339

633 F 48 294

17 B

34

142 251

451 F 108 200

18 B

286

635 F 349

20

Tabelul nr.3

EVALUAREA DEZVOLTARII FIZICE A ELEVILOR DIN LOTURILE STUDIATE PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE

An

ul

scola

r

Evalu

are

Nr

cazuri 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani TOTAL

F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B

2002

/

2003

A

655 614

14 21 20 17 34 33 35 35 50 38 30 27 52 32 50 61 51 51 47 45 47 37 37 36 467 433

D+G 1 9 4 4 10 11 10 13 5 12 16 11 7 8 20 6 14 18 9 8 6 6 14 5 116 111

D-G 6 1 3 1 1 5 5 0 4 5 3 3 16 17 11 15 14 8 2 4 2 8 5 3 72 70

2003

/ 2004

A

650 596

8 15 21 22 24 27 42 30 37 34 40 36 72 49 36 25 62 64 38 40 38 36 56 36 474 414

D+G 1 3 6 4 3 5 5 12 8 15 6 5 12 6 11 3 14 22 5 10 7 5 20 7 98 97

D-G 5 0 0 1 3 7 7 5 6 8 5 5 14 33 8 7 17 9 5 5 3 1 5 4 78 85

2004

/ 2005

A

561 537

15 12 22 27 22 18 29 25 31 35 32 25 39 27 66 52 54 56 44 42 31 32 35 48 420 399

D+G 3 4 6 10 5 8 7 10 8 12 11 13 7 2 14 4 13 12 7 5 5 1 14 5 100 86

D-G 3 1 1 1 1 0 2 4 4 5 1 5 5 14 9 11 6 6 2 0 2 1 5 4 41 52

2005/

2006

A

514 494

19 16 17 17 16 20 30 34 30 24 40 27 36 30 63 56 45 39 26 29 41 45 29 30 392 367

D+G 2 8 7 2 6 7 11 8 6 14 7 9 5 5 14 5 12 15 8 2 10 2 7 1 95 78

D-G 0 2 0 1 1 1 1 1 4 7 2 6 3 14 8 10 3 4 1 0 2 0 2 3 27 49

2006/

2007

A

484 468

14 4 22 23 25 22 18 26 25 30 34 24 37 24 36 44 63 43 26 20 28 28 26 42 354 330

D+G 1 0 5 9 11 7 6 7 6 8 5 8 11 7 12 7 15 25 5 5 6 2 7 3 90 88

D-G 2 0 2 5 0 2 2 1 4 2 4 4 4 13 6 8 12 11 1 1 1 1 2 2 40 50

2007

/ 2008

A

527 501

14 11 19 21 21 15 22 17 19 22 22 18 22 14 51 36 81 82 49 62 25 20 41 27 386 345

D+G 3 11 6 6 11 15 7 2 7 6 9 11 4 6 14 20 16 19 15 8 5 5 9 2 106 111

D-G 3 1 3 2 0 2 0 1 2 1 5 4 4 9 7 9 3 7 3 6 2 1 3 2 35 45

2008

/ 2009

A

425 418

10 10 15 13 27 27 14 18 32 21 20 29 20 10 28 28 39 35 41 40 45 48 24 18 315 297

D+G 1 9 8 7 6 7 8 8 16 9 4 10 6 5 7 8 6 16 7 6 6 4 6 5 81 94

D-G 4 2 1 1 2 1 2 0 0 2 1 0 1 5 3 5 10 5 1 1 2 2 2 3 29 27

TO

TA

L

A

3816 3628

94 89 136 140 169 162 190 185 224 204 218 186 278 186 330 302 395 370 271 278 255 246 248 237 2808 2585

D+G 12 44 42 42 52 60 54 60 56 76 58 67 52 39 92 53 90 127 56 44 45 25 77 28 686 665

D-G 23 7 10 12 8 18 19 12 24 30 21 27 47 105 52 65 65 50 15 17 14 14 24 21 322 378

21

IV. DISCUTIA REZULTATELOR

Studiul variabilelor somatometrice (inaltime si greutate) si calculul Indicelui de Masa

Corporala ridica probleme legate de semnificatia lor in evaluarea starii de nutritie si implicit a

starii de sanatate a elevilor scolari in etapele dezvoltarii lor fizice.

Prelucrarile statistico-matematice a valorilor inregistrate de noi pentru variabilele

inaltime si greutate au permis gruparea lor pe clase sigmatice si compararea cu valorile

standard stabilite prin masuratori efectuate pe loturi reprezentative din intreaga tara.

Evaluarea cazurilor pe baza incadrarii lor in clasele sigmatice, a permis gruparea

elevilor intr-una din cele cinci clase sigmatice, atat pentru variabila inaltime cat si pentru

variabila greutate.

Tabelul nr.5

Definirea dezvoltarii fizice

Nominalizarea indicelui

statural sau ponderal

Intervalele de valori

sigmatice Inaltime

Raportarea greutatii la

talie

Foarte mic (x-3σ) ÷ (x-2σ) Hipostatural gradul II Hipoponderal gradul II

Mic (x-2σ) ÷ (x-1σ) Hipostatural gradul I Hipoponderal gradul I

Mijlociu (x-1σ) ÷ (x+1σ) Normostatural Normoponderal

Mare (x+1σ) ÷ (x+2σ) Hiperstatural gradul I Hiperponderal gradul I

Foarte mare (x+2σ) ÷ (x+3σ) Hiperstatural gradul II Hiperponderal gradul II

Nominalizarea subiectilor ca hipo – sau hiper – ponderali devine riguros stiintifica

numai daca se recurge la metoda corelativa prin care se raporteaza greutatea subiectului la

talia sa.

In situatia in care atat valoarea inaltimii cat si valoarea greutatii se afla in aceeasi zona

de variabilitate sigmatica, atunci subiectul evaluat este armonic dezvoltat fizic sau

normoponderal pentru statura sa. In situatia in care indicii staturali si cei ponderali sunt situati

in clase de variabilitate diferite, atunci dezvoltarea fizica se apreciaza ca dizarmonica (cu plus

de greutate, respectiv hiperponderal, daca indicii de greutate sunt superiori inaltimii, spre

exemplu indici mijlocii ai inaltimii si mari sau foarte m ari ai greutatii, ori invers, cu minus de

greutate – respectiv hipoponderali in cazul in care indicii staturali sunt superiori celor

ponderali, ca de exemplu, indici mijlocii ai inaltimii si indici mici sau foarte mici ai greutatii).

In mod deosebit ne-a atras atentia departajarea curbelor valorilor variabilelor

somatometrice (inaltime si greutate) pe grupe de varsta si sexe.

22

Departajarea cresterii inaltimii in functie de sexe este variabila in timp:

a. la loturile din anii scolari 2002/03 – 2004/05 departajarea incepe la varsta de 14 ani

cand s-au inregistrat valori apropiate celor doua sexe: 159,20 cm – 160,80 cm la baieti si

158,51 cm – 160,88 cm la fete, inregistrand cresteri la varsta de 18 ani cu valori de 11,64 –

12,2 cm la baieti si 0,16 – 2,83 cm la fete.

b. la loturile din anii scolari 2005/06 – 2007/08 departajarea are loc la varsta de 13 ani

cand s-au inregistrat valori relativ apropiate: 155,58 cm – 157,84 cm la baieti si 155,55 cm –

157,85 cm la fete cu cresteri la varsta de 18 ani cu valori de 14,30 cm – 20,21 cm la baieti si

cu 1,39 cm – 5,91 cm la fete.

Se remarca cu usurinta diferente semnificative ale valorilor inaltimii intre elevii de sex

opus la varsta de 18 ani, astfel:

- la loturile din intervalul anilor scolari 2002/03 – 2004/05 la care departajarea a

inceput la varsta de 14 ani s-au inregistrat valori mai ridicate ale inaltimii la baieti cu 9,37 cm

pana la 12,11 cm fata de fete;

- la loturile din intervalul anilor scolari 2005/06 – 2007/08 la care departajarea a

inceput la varsta de 13 ani s-au inregistrat valori mai ridicate ale inaltimii cu 14,05 cm pana la

19,91 cm fata de fete;

- la lotul din anul scolar 2008/09 la care departajarea a inceput la varsta de 11 ani s-a

inregistrat o valoare mai ridicata a inaltimii la baieti cu 10,76 cm fata de fete;

Departajarea cresterii greutatii corporale in functie de sexul elevilor are loc doar in

jurul varstei de 11 ani. In intervalul de timp 11 ani – 18 ani am constatat urmatoarele diferente

ponderale:

- la varsta de 11 ani diferenta de greutate intre sexe este cuprinsa intre 0,01 kg (in

anul scolar 2004/05) si 1,71 kg (la lotul din anul scolar 2008/09);

- la varsta de 18 ani diferenta de greutate intre sexe este cuprinsa intre 6,82 kg (la

lotul din anul scolar 2002/03) si 9,98 kg (la intervalul dintre loturile anilor scolari 2003/04 si

2008/09).

Rata cresterii in greutate, pe ani scolari este diferita pe sexe si este cuprinsa intre 24,79

kg – 31,45 kg la baieti si intre 14,13 kg – 23,56 kg la fete. Diferenta intre rata cresterii in

greutate pe sexe are valori intre 7, 32 kg si 13,17 kg.

23

Tabelul nr.6

Analiza departajarii curbelor valorilor variabilelor somatometrice

pe ani scolari, varsta si sexe

An

sco

lar

Vars

ta

dep

art

aja

rii

Sex

Valoarea variabilei Rata cresterii

variabilei In momentul departajarii La varsta de 18 ani

Valoarea

absoluta

Diferenta

pe sexe

Valoarea

absoluta

Diferenta

pe sexe

Valoarea

pe sexe

Diferenta

pe sexe

VARIABILA INALTIME (CM)

2002/ 2003 14 B 160,8

1,90 173,00

11,27 12,2

9,37 F 158,9 161,73 2,83

2003/ 2004 14 B 159,2

0,69 173,55

13,10 14,35

12,41 F 158,51 160,45 1,94

2004/ 2005 14 B 160,81

0,67 172,52

12,15 11,64

11,48 F 160,21 160,37 0,16

2005/ 2006 13 B 155,58

0,05 175,79

15,32 20,21

15,27 F 155,53 160,47 4,94

2006/ 2007 13 B 155,55

0,36 175,51

14,41 19,96

14,05 F 155,19 161,10 5,91

2007/ 2008 13 B 157,84

0,01 172,14

12,90 14,30

12,91 F 157,85 159,24 1,39

2008/ 2009 11 B 143,75

0,79 172,57

9,97 28,82

10,76 F 144,54 162,60 18,06

VARIABILA GREUTATE (KG)

2002/ 2003 11 B 33,05

1,07 64,50

6,82 31,45

7,89 F 34,12 57,68 23,56

2003/ 2004 11 B 36,38

0,17 65,62

9,98 29,24

9,81 F 36,21 55,64 19,43

2004/ 2005 11 B 35,59

0,01 63,34

7,31 27,75

7,32 F 35,60 56,03 20,43

2005/ 2006 11 B 37,15

0,50 61,94

8,42 24,79

8,92 F 37,65 53,52 15,87

2006/ 2007 11 B 36,37

0,23 62,58

8,76 26,21

8,63 F 36,24 53,82 17,58

2007/ 2008 11 B 38,55

0,25 61,85

8,92 27,30

13,17 F 38,80 52,93 14,13

2008/ 2009 11 B 39,96

1,71 66,07

9,98 26,11

11,69 F 41,67 56,09 14,42

24

Pentru evaluarea cantitatii de grasime corporala am calculat Indicele de Masa

Corporala considerat ca fiind nesemnificativ pentru copii. Valoarea indicelui la persoanele cu

varste intre 17 – 65 de ani atrage atentia asupra excesului sau deficitului de grasime corporala

atunci cand indicele are valori peste 27. Un indice intre 27 si 30 arata ca persoana evaluata

este supraponderala, iar peste valori de 30 obeza. Valori mai mici de 19 scot in evidenta

probleme de sanatate si poate fi semnul unei boli.

Din analiza observatiilor noastre grupate pe clase de valori ai IMC, pe forme de

invatamant si sexe, se remarca urmatoarele:

- la loturile din invatamantul primar am inregistrat valori intre 15,50 si 17,99;

- la loturile din invatamantul gimnazial domina cazurile in clasele de valori intre

18,00 – 18,90 si 19,00 – 19,90, desi la varstele de 11 si 12 ani s-au inregistrat si cazuri din

clasa de valori 15,50 – 17,99, precum si in clasa de valori 20 – 27;

- la loturile din invatamantul liceal valorile IMC se regasesc in clasa de 19,00 –

19,90 dar majoritatea in clasa de 20 – 27.

Deoarece valoarea biomedicala nu poate tine cont, in cazul loturilor de copii, de

indicele de masa corporala am utilizat criteriul dezvoltarii fizice armonice sau dizarmonice. In

acest sens am constatat urmatoarele:

- in invatamantul primar (7 – 10 ani) creste numarul cazurilor cu dizarmonie prin

exces ponderal de la 12 la 54 cazuri pentru fete si de la 44 de cazuri la 60 pentru baieti;

- in invatamantul gimnazial (11 – 14 ani) numarul cazurilor cu dizarmonie prin

exces ponderal variaza intre 52 si 92 de cazuri pentru fete si intre 39 si 67 cazuri pentru baieti;

- in invatamantul liceal numarul cazurilor cu dizarmonie prin exces ponderal variaza

intre 45 si 127 de cazuri pentru fete si intre 25 si 44 de cazuri pentru baieti.

Procentual am inregistrat, in esantionul de 7444 de elevi studiati, urmatoarele valori:

72,44% din elevi au dezvoltare fizica armonioasa si 27,54% au dezvoltare fizica dizarmonica,

din care 18,14% prin exces ponderal si 9,40% prin deficit ponderal.

In invatamantul primar (7 – 10 ani) dezvoltarea fizica este armonica in procente ce

variaza intre 68% si 72,53%; dizarmonica cu plus de greutate in procente de 20,80% pana la

23,88% si dizarmonica cu minus de greutate in procente de la 1,35% pana la 11,15%.

In invatamantul secundar gimnazial (11 – 14 ani) dezvoltarea fizica a elevilor evaluati

este armonica in procente ce variaza intre 65,62% si 74,95%; dizarmonica cu plus de greutate

in procente de 12,87% pana la 21,66% si dizarmonica cu minus de greutate in procente de la

8,31% pana la 21,49%.

25

Tabelul nr.4

Evaluarea procentuala a dezvoltarii fizice pe varste, sex si forme de invatamant

Ani Sex Armonica Dizarmonica cu plus

de greutate

Dizarmonica cu

minus de greutate

Total cazuri

Varsta Invț.

INVATAMANT PRIMAR

7 B 89

183 68% 44

56 20,8% 7

30 11,15% 269

1640

F 94 12 23

8 B 140

276 72,25% 42

84 21,76% 12

22 5,69% 382 F 136 42 10

9 B 162

331 70,57% 60

112 23,88% 18

26 5,54% 469 F 169 52 8

10 B 185

375 72,11% 60

114 21,92% 12

31 1,35% 520 F 190 54 19

INVATAMANT GIMNAZIAL

11 B 204

428 74,95% 76

132 21,60% 30

54 8,79% 614

2792

F 224 56 24

12 B 186

404 70,01% 67

125 21,66% 27

48 8,31% 577 F 218 58 21

13 B 186

464 65,62% 39

91 12,87% 105

152 21,49% 707 F 278 52 47

14 B 302

632 70,69% 53

145 16,21% 65

117 13,08% 894 F 330 92 52

INVATAMANT LICEAL

15 B 370

765 72,03% 127

217 20,43% 50

115 10,48% 1097

3012

F 395 90 65

16 B 278

549 80,61% 44

100 14,68% 17

32 4,69% 681 F 271 56 15

17 B 246

501 83,63% 25

70 11,68% 14

28 4,67% 599 F 255 45 14

18 B 237

485 76,37% 28

105 16,53% 21

45 7,08% 635 F 248 77 24

Tota

l

B 2585 5393 72,44%

665 1448 19,45%

378 700 9,40% 7444

F 2808 783 322

In invatamantul secundar liceal dezvoltarea fizica este armonica in procente ce variaza

intre 72,03% si 83,63%; dizarmonica cu plus de greutate in procente de 11,68% pana la

20,43% si dizarmonica cu minus de greutate in procente de la 4,67% la 7,53%.

26

Tabelul nr.7

Situatia comparativa a variabilelor pe ani de referinta, varsta,

forme de invatamant si sexul elevilor

Va

rsta

Sex

ul

Greutate Inaltime Indice de masa corporala

1978 2003 2009 1978 2003 2009 1978 2003 2009

x σ x σ x σ x σ x σ x σ x x σ x σ

Invatamant primar

7 B 22,95 3,758 25,98 4,060 27,95 6,802 121,11 6,032 123,45 4,079 124,07 7,727 15,647 16,93 1,742 17,76 2,612

F 22,40 3,898 24,69 2,390 24,80 4,520 120,57 6,173 123,95 4,154 123,10 6,040 15,409 16,02 0,879 16,25 1,831

8 B 26,03 4,626 28,78 4,020 29,47 4,741 127,03 6,110 128,50 3,727 129,83 5,301 16,131 17,38 2,072 17,30 1,896

F 25,37 4,612 26,39 3,039 27,91 5,458 126,48 6,091 126,88 4,995 123,37 5,791 15,859 16,34 1,498 17,23 2,026

9 B 28,90 5,391 28,64 3,530 29,85 4,971 132,58 6,633 130,22 4,419 130,65 5,245 16,442 16,86 1,654 17,31 1,859

F 27,98 5,522 28,33 4,564 28,34 3,620 131,73 6,800 130,43 5,503 129,21 4,359 16,124 16,49 1,805 16,91 1,772

10 B 32,02 6,214 32,82 5,099 35,86 8,180 137,82 7,639 135,93 5,565 138,73 4,902 16,858 17,63 1,880 18,45 3,436

F 31,40 6,383 31,48 5,491 32,79 6,781 137,29 7,403 136,62 5,460 135,52 7,310 16,659 16,96 2,192 17,6 2,311

Invatamant gimnazial

11 B 35,26 7,006 33,05 4,356 39,96 9,150 142,64 7,580 139,14 4,846 143,75 6,265 17,330 17,05 1,578 19,08 3,035

F 35,33 7,589 34,12 5,985 41,67 8,587 143,69 8,026 142,21 6,220 144,54 4,788 17,112 16,69 1,894 19,77 3,357

12 B 38,39 7,618 37,81 6,200 44,39 10,247 147,41 7,881 144,36 6,033 148,78 6,816 17,667 17,99 1,725 19,76 3,387

F 38,96 8,310 42,54 7,794 43,74 6,990 148,85 8,156 149,30 6,626 152,16 5,033 17,584 18,92 2,504 18,86 2,702

13 B 42,59 8,886 42,40 7,572 50,37 10,787 147,41 9,069 151,42 6,203 158,37 7,587 19,60 18,37 2,377 19,94 3,933

F 44,54 8,402 43,23 5,680 45,79 5,943 155,39 7,535 154,21 4,867 155,12 4,615 18,446 18,13 2,093 19,00 2,190

14 B 49,16 9,094 48,78 6,591 54,80 11,244 161,35 8,909 160,81 6,862 164,82 8,524 18,883 18,77 1,667 19,93 3,088

F 48,64 7,853 49,33 6,617 50,61 5,653 158,9 6,638 158,90 4,586 160,18 4,963 19,264 19,46 2,312 19,73 2,041

Invatamant liceal

15 B 54,50 9,468 57,94 8,299 62,36 8,588 167,35 8,706 171,07 5,730 177,48 5,750 19,460 19,72 2,234 20,46 2,367

F 51,85 7,701 52,96 7,056 52,61 4,669 161,69 6,400 161,29 5,551 161,49 5,225 19,833 20,33 2,233 20,20 1,880

16 B 60,04 8,974 60,50 6,939 60,36 7,288 172,45 7,702 173,00 4,158 172,44 4,007 20,189 20,20 2,177 20,27 2,220

F 53,32 7,135 52,25 6,727 52,71 6,594 162,95 6,057 161,08 3,712 161,20 3,604 20,081 20,08 2,178 20,23 2,113

17 B 63,47 9,035 62,40 8,523 64,53 5,587 174,85 7,407 176,00 5,848 174,41 4,067 20,760 20,14 2,334 21,18 1,620

F 54,33 7,149 51,76 4,614 52,66 4,205 163,81 6,227 162,23 4,495 164,24 3,033 20,247 19,66 1,411 19,51 1,469

18 B 65,82 8,953 64,50 6,000 66,07 7,704 176,48 7,002 173,00 5,163 172,57 7,127 21,133 21,54 1,598 22,11 2,014

F 54,59 7,074 57,68 8,234 56,09 8,111 164,02 5,956 161,73 4,313 162,60 3,828 20,292 22,00 2,860 21,14 2,574

27

V. CONCLUZII

1. Evaluarea periodica a dezvoltarii fizice a elevilor din invatamantul primar si secundar

aduce un plus de cunoastere asupra starii de nutritie si implicit a starii de sanatate a acestora in

conditiile socio-economice contemporane.

2. Doua variabile somatometrice – inaltimea si greutatea – sunt necesare si suficiente

pentru determinismul dezvoltarii fizice a elevilor atat direct cat si prin calculul indicelui de

normalitate si de masa corporala in vederea incadrarii lor in clase armonice sau dizarmonice,

hipo – sau hiperponderale si/sau staturale.

3. In invatamantul primar procentul dezvoltarii fizice dizarmonice variaza intre 23,27%

si 31,95% in care domina dizarmoniile cu plus de greutate (20,80% - 23,88%),

4. In invatamantul secundar gimnazial procentul dezvoltariii fizice dizarmonice variaza

intre 29,29% si 34,36% in care domina dizarmoniile cu plus de greutate (16,21% - 21,66%).

5. In invatamantul secundar liceal procentul dezvoltarii fizice dizarmonice variaza intre

16,35% si 27,96% in care domina dizarmoniile cu plus de greutate (11,68% - 20,43%).

6. Departajarea curbelor variabilelor somatometrice are loc pentru greutate la varsta de

11 ani, iar pentru inaltime la varste descrescatoare: 14 ani pentru anii scolari 2002/03 –

2004/05; la 13 ani pentru anii scolari 2005/06; 2006/07; 2007/08; si la 11 ani pentru anul

scolar 2008/09.

7. Rata cresterii variabilei inaltime dupa varsta de 11 ani este mai mare la baieti (intre

11,35 cm si 28,82 cm) decat la fete (intre 0,61 cm si 18 cm).

8. Rata cresterii variabilei greutate dupa varsta de 11 ani este mai mare la baieti (intre

24,79 kg si 31,45 kg) decat la fete (intre 14,13 kg si 23,56 kg).

VI. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Aaronson SA , Rubin JS , Finch PW , Wong J , Marchese C , Falco J et al. Growth

factor regulated pathways in epithelial cell proliferation , Am Rev Respir Dis 1990 ;

142:S7-10

2. Abbas AK , Lictman AH , Pober JS . Cellular and Molecular Immunology.

Philadelphia : WB Saunders , 1991

3. Arias,J.L.,M.S. Fernandez,J.E. Denis,and A.I. Caplan.1991.Collagens of the chicken

eggshell membrane.Connect.Tissue Res.23:37-45

28

4. Ayad,S.,R.P. Boot-Handform,M.J.Humphries,K.E.Kadler,and C.A.

Shuttleworth.1998.The Extracellular Matrix Facts Book.2nd ed. Academic Press,San

Diego,CA.

5. Anusaksathien, O., C. Laplace, X. Li, Y. Ren, L. Peng, S.R. Goldring, and D.L.

Galson. 2001. Tissue-specific and ubiquitous promoters direct the expression of

alternatively spliced transcripts from the calcitonin receptor gene. J. Biol. Chem.

276:22663–22674

6. Boyle, W.J., W.S. Simonet, and D.L. Lacey. 2003. Osteoclast differentiation and

activation. Nature. 423:337–342

7. Barrett , JC, Genetic and Epigenetic mechanisms in carciogenesis , In: Barrett

JD, ed. Mechanisms of Environmental Cartilogenesis . Vol.1.Role of Genetic and

Epigenetic Changes . Boca Raton :CRC Press, 1987:1-15

8. Bell , SE, 1986 .A new model of medical technology development :A case study of

DES. Sociol. Health Care 4 :1-32

9. Bidanset,D,J.,C. Guidry,L.C. Rosenberg,H.U. Choi,R.Timpl,and M.

Hook.1992.Binding of the proteoglycan decorin to collagen type

VI.J.Biol.Chem.267:5250-5256.

10. Bogdan C.,Vodovotz Y,Nathan C.Macrophage deactivation by IL-10.Exp Med

1991;174;1549-55.

11. Chen, Y., J.F. Shyu, A. Santhanagopal, D. Inoue, J.P. David, S.J. Dixon, W.C. Horne,

and R. Baron. 1998. The calcitonin receptor stimulates Shc tyrosine phosphorylation

and Erk1/2 activation. Involvement of Gi, protein kinase C, and calcium. J. Biol.

Chem. 273:19809–19816

12. Christopoulos, G., K.J. Perry, M. Morfis, N. Tilakaratne, Y. Gao, N.J. Fraser, M.J.

Main, S.M. Foord, and P.M. Sexton. 1999. Multiple amylin receptors arise from

receptor activity-modifying protein interaction with the calcitonin receptor gene

product. Mol. Pharmacol. 56:235–242

13. Cornish, J., K.E. Callon, A.R. King, G.J. Cooper, and I.R. Reid. 1998. Systemic

administration of amylin increases bone mass, linear growth, and adiposity in adult

male mice. Am. J. Physiol. 275:E694–E699.

14. Cornish, J., K.E. Callon, C.Q. Lin, C.L. Xiao, G.D. Gamble, G.J. Cooper, and I.R.

Reid. 1999. Comparison of the effects of calcitonin gene-related peptide and amylin

on osteoblasts. J. Bone Miner. Res. 14:1302–1309.

29

15. Cornish, J., K.E. Callon, U. Bava, S.A. Kamona, G.J. Cooper, and I.R. Reid. 2001.

Effects of calcitonin, amylin, and calcitonin gene-related peptide on osteoclast

development. Bone. 29:162–168

16. Cordell J.L.,Falini B.,Erber W.N.et al.,Immunoenzymatic label of monoclonal

antibodies using immune complexes of alkaline phosphatase and monoclonal

anti.alkaline phosphatase (APAAP complexes).J Histochem Cytochem 1984;32:219.

17. Delassus S.,Cumano A.(1996) circulation of hematopoietic progenitors in the mouse

embryo.Immunity 4, 97106.

18. Dragoi S.G,Mandrila I., Roxana Zavoi,Morphogenesis-an error factor in the general

and medico-legal pathology,II-Volume density –overal quantitative evaluation criteria

of lung morphogenetic stages.Implication in lung histology docimasia analysis,Journal

of Legal Medicine,Vol.6,nr.3, 1998,p.218-226.

19. Dragoi S.G,Mandrila I.,Roxana Zavoi ,Rinderu T.E.,The contribution of the

extracellular matrix to the shape and structure determinism of the

biosystem.Implication in the medico-legal pathology,Journal of Legal

Medicine,Vol.6,nr.1, 1998,p.12-29.

20. Dragoi S.G., Garofita Mateescu,Extracell matrix change significance in

histopathologic staging of Hodgkin disease,British Journal of Hematology,Vol.

102,nr.1,July,part one,1998,p.117.

21. Ducy P., Schinke T., Karsenty G. The osteoblasts:a sophisticated fibroblast under

central surveillance. Science 2000;289:1501-4.during mintal activity. Expl.Brain Res

5,pag. 72-78,1968.

22. Epstein S. Post-transplantation bone disease:a role of immunosuppressive agents and

the skeleton. J Bone Miner Res 1996;11:1-7.

23. Fraser J.R.E.,Laurent T.C. Hyaluronan. In:Comper WD ,eds. Extracellular

Matrix,Volume 1;Tissue Function.Amsterdam,the Netherlands:Harwood Academic

Publishers,1996.

24. Flannery,C.R.,C.E. Hughes,B.L. Schumacher, D. Tudor,M.B.Aydelotte,K.E.

Kuettner,and B.Caterson.Articular cartilage superficial zone protein(SZP) is

homologous to megakaryocyte stimulating factor precursor and Is a multifunctional

proteoglycan with potential growth-promoting,cytoprotective,and lubricating

properties in cartilage metabolism. 1999.Biochem.Biopys. Res.Commun.254:535-41.

30

25. Fukuta,S., M.Oyama ,K. Kavalkovich , F. H. Fu,and C.Niyibizi.1998.Identification of

types II,IX and X collagens at the insertion site of the bovine achilles tendon.Matrix

Biol.17:65-73.

26. Gebre-Medhin, S., H. Mulder, M. Pekny, G. Westermark, J. Tornell, P. Westermark,

F. Sundler, B. Ahren, and C. Betsholtz. 1998. Increased insulin secretion and glucose

tolerance in mice lacking islet amyloid polypeptide (amylin). Biochem. Biophys. Res.

Commun. 250:271–277

27. .Hoff, A.O., P. Catala-Lehnen, P.M. Thomas, M. Priemel, J.M. Rueger, I. Nasonkin,

A. Bradley, M.R. Hughes, N. Ordonez, G.J. Cote, et al. 2002. Increased bone mass is

an unexpected phenotype associated with deletion of the calcitonin gene. J. Clin.

Invest. 110:1849–1857

28. Hauge E.M.,Qvesel D., Eriksen E.F., Mosekilde L., Melsen F., 2000 a vascular bone

remodeling compartment that is lined by bone cells Support for coupled remodeling of

cancellous bone J Bone Miner Res 15.S1;S344.

29. Hofbauer L.C.,Khosla S., Dunstan C.R., Lacey D.L., Boyle W.J., Riggs L. The roles

of osteoprotegerin and osteoprotegerin ligand in the paracrin regulation of bone

resorption . J Bone Miner Res 2000;15:3-12.

30. Horwood N.J., Elliott J., Martin T.J., Gillespie M.T. IL-12 alone and in synergy with

IL-18 inhibits osteoclast formation in vitro . J Immunol 2001 ;166:491521.

31. Hauschka, P. V., A.E. Mavrakos,M.D. Iafrati, S.E. Doleman and M. Klagsbrun.

32. .Kahn, S.E., D.A. D'Alessio, M.W. Schwartz, W.Y. Fujimoto, J.W. Ensinck, G.J.

Taborsky, Jr., and D. Porte, Jr. 1990. Evidence of cosecretion of islet amyloid

polypeptide and insulin by beta-cells. Diabetes. 39:634–638

33. Katafuchi, T., K. Kikumoto, K. Hamano, K. Kangawa, H. Matsuo, and N. Minamino.

2003. Calcitonin receptor-stimulating peptide, a new member of the calcitonin gene-

related peptide family. Its isolation from porcine brain, structure, tissue distribution,

and biological activity. J. Biol. Chem. 278:12046–12054

34. Hedblom, H ., and D. Heinegard.1993. Binding of fibromodulin and decorin to

separate sites on fibrillar collagens .J. Biol. Chem. 268:27307-27312.

35. Hurskainem, T. L., S. Hirohata , M .F. Seldin,and S.S.Apte.1999.ADAM-

TS5,ADAM-TS6,andADAM-TS7,novel members of a newfamily of zinc

metalloproteases. J. Biol. Chem.274:25555-25563.

36. Kobayashi Y., Hashimoto F., Miyamoto H., Kanaoka K., Miyazaki-Kawashita Y.,

Nakashima T., Force-induced osteoclast apoptosis in vivo is accompanied by elevation

31

in transforming growth factor alfa and osteoprotegerin expression. J Bone Miner Res

2000;15:1924-34.

37. Kwan, K.M., K.M. PangS.Zhou,S.K. Cowan, R.Y. Kong,t. Pfordte,B.R.Olsen,D.O.

Sillence,P.P. Tam, and K.S. Chean.1997. Abnormal compartmentalization of cartilage

matrix components in mice lacking collagen X :Implication for function . J. Cell Biol.

136:459-471.

38. Lee, S.K., S.R. Goldring, and J.A. Lorenzo. 1995. Expression of the calcitonin

receptor in bone marrow cell cultures and in bone: a specific marker of the

differentiated osteoclast that is regulated by calcitonin. Endocrinology. 136:4572–

4581

39. Levin, M.E., V.C. Boisseau, and L.V. Avioli. 1976. Effects of diabetes mellitus on

bone mass in juvenile and adult-onset diabetes. N. Engl. J. Med. 294:241–245

40. Lorenzo J.A., Interactions between immune and bone cells:new insights with many

remaining questions .J Clin Invest 2000;106:749-52.

41. Meier S. 1981 Development of the chick-embryo mesoblast :morphogenesis of the

prechordal plate and cranial segments .Dev Biol 83:49-61

42. Mesina C., H. Parvanescu, G.S. Dragoi, O.M. Marginean, 2002, Aspecte ale

fenomenului de remodelare a matrixului osos in osteogeneza. Implicatii in ortologie si

patologie In zilele UMF Craiova 24-24 mai 2002,Vol. Rez., Ed. Med. Univ .

Craiova,pg.40.

43. Li J, Sarosi I, Yan XQ, Morony S, Capparelli C, Tan HL, McCabe S, Elliott R, Scully

S, Van G, Kaufman S, Juan SC, Sun Y, Tarpley J, Martin L, Christensen K, McCabe

J, Kostenuik P, Hsu H, Fletcher F, Dunstan CR, Lacey DL, Boyle WJ 2000 RANK is

the intrinsic hematopoietic cell surface receptor that controls osteoclastogenesis and

regulation of bone mass and calcium metabolism. Proc Natl Acad Sci USA 97:1566–

1571

44. Horwood NJ, Elliott J, Martin TJ, Gillespie MT 1998 Osteotropic agents regulate the

expression of osteoclast differentiation factor and osteoprotegerin in osteoblastic

stromal cells. Endocrinology 139:4743–4746

45. Hofbauer LC, Lacey DL, Dunstan CR, Spelsberg TC, Riggs BL, Khosla S 1999

Interleukin-1ß and tumor necrosis factor -, but not interleukin-6, stimulate

osteoprotegerin ligand gene expression in human osteoblastic cells. Bone 25:255–259

32

46. .Hofbauer LC, Khosla S, Dunstan CR, Lacey DL, Spelsberg TC, Riggs BL 1999

Estrogen stimulates gene expression and protein production of osteoprotegerin in

human osteoblastic cells. Endocrinology 140:4367–4370

47. Nakagawa N, Yasuda H, Yano K, Mochizuki S, Kobayashi N, Fujimoto H,

Yamaguchi K, Shima N, Morinaga T, Higashio K 1999 Basic fibroblast growth factor

inhibits osteoclast formation induced by 1, 25-dihydroxyvitamin D(3) through

suppressing the production of osteoclast differentiation factor. Biochem Biophys Res

Commun 265:45–50

48. Lacey DL, Timms E, Tan HL, Kelley MJ, Dunstan CR, Burgess T, Elliott R,

Colombero A, Elliott G, Scully S, Hsu H, Sullivan J, Hawkins N, Davy E, Capparelli

C, Eli A, Qian YX, Kaufman S, Sarosi I, Shalhoub V, Senaldi G, Guo J, Delaney J,

Boyle WJ 1998 Osteoprotegerin ligand is a cytokine that regulates osteoclast

differentiation and activation. Cell 93:165–176

49. Nicholson, G.C., J.M. Moseley, P.M. Sexton, F.A. Mendelsohn, and T.J. Martin.

1986. Abundant calcitonin receptors in isolated rat osteoclasts. Biochemical and

autoradiographic characterization. J. Clin. Invest. 78:355–360

50. Kawaguchi H, Manabe N, Miyaura C, Chikuda H, Nakamura K, Kuro-o M 1999

Independent impairment of osteoblast and osteoclast differentiation in klotho mouse

exhibiting low-turnover osteopenia. J Clin Invest 104:229–237

51. Makhluf HA, Mueller SM, Mizuno S, Glowacki J 2000 Age-related decline in

osteoprotegerin expression by human bone marrow cells cultured in three-dimensional

collagen sponges. Biochem Biophys Res Commun 268:669–672

52. Mizuno A, Amizuka N, Irie K, Murakami A, Fujise N, Kanno T, Sato Y, Nakagawa

N, Yasuda H, Mochizuki S, Gomibuchi T, Yano K, Shima N, Washida N, Tsuda E,

Morinaga T, Higashio K, Ozawa H 1998 Severe osteoporosis in mice lacking

osteoclastogenesis inhibitory factor/osteoprotegerin. Biochem Biophys Res Commun

247:610–615

53. Manolagas, S. C., Kousteni, S., and Jilka, R. L. (2002) Recent Prog. Horm. Res. 57,

385-409

54. Manabe N, Kawaguchi H, Chikuda H, Miyaura C, Inada M, Nagai R, Nabeshima Y,

Nakamura K, Sinclair AM, Scheuermann RH, Kuro-o M 2001 Connection between B

lymphocyte and osteoclast differentiation pathways. J Immunol 167:2625–2631

55. MacDonald, B. R., and Gowen, M. (1993) Baillieres. Clin. Rheumatol. 7, 421-443

56. Maruyama, K., and Sugano, S. (1994) Gene 138, 171-174

33

57. Miao, D., Bai, X., Panda, D., McKee, M., Karaplis, A., and Goltzman, D. (2001)

Endocrinology 142, 926-939

58. Nielsen, H., Engelbrecht, J., Brunak, S., and von Heijne, G. (1997) Protein Eng. 10, 1-

6Boardman, P. E., Sanz-Ezquerro, J., Overton, I. M., Burt, D. W., Bosch, E., Fong, W.

T., Tickle, C., Brown, W. R., Wilson, S. A., and Hubbard, S. J. (2002) Curr. Biol. 12,

1965-1969Creemers, J. W., Jackson, R. S., and Hutton, J. C. (1998) Semin. Cell Dev.

Biol. 9, 3-10

59. Morrison, N. A., Shine, J., Fragonas, J. C., Verkest, V., McMenemy, M. L., and

Eisman, J. A. (1989) Science 246, 1158- 1161

60. Noda, M., Vogel, R. L., Craig, A. M., Prahl, J., DeLuca, H. F., and Denhardt, D. T.

(1990) Proc. Natl. Acad. Sci. U. S. A 87, 9995-9999

61. Meleti, Z., Shapiro, I. M., and Adams, C. S. (2000) Bone 27, 359-366

62. Ornitz, D. M. and P. Leder. 1992. Ligand specificity and heparin dependence of

fibroblast growth factor receptors 1 and 3.J. Biol. Chem.267:16305-16311.

63. Oberbauer, A. M., Cruickshank, J., Thomas, A., Stumbaugh, A., Evans, K. D.,

Murray, J. D., and Egan, A. R. (2001) Growth Dev. Aging 65, 3-13

64. Orloff, J. J., Reddy, D., de Papp, A. E., Yang, K. H., Soifer, N. E., and Stewart, A. F.

(1994) Endocr. Rev. 15, 40-60

65. Okada S, Yoshida T, Hong Z, Ishii G, Hatano M, Kuro OM, Nabeshima Y, Tokuhisa

T 2000 Impairment of B lymphopoiesis in precocious aging (klotho) mice. Int

Immunol 12:861–871

66. Ohlsson, C., Bengtsson, B. A., Isaksson, O. G., Andreassen, T. T., and Slootweg, M.

C. (1998) Endocr. Rev. 19, 55-79

67. Parfitt, A. M., Mundy, G. R., Roodman, G. D., Hughes, D. E., and Boyce, B. F. (1996)

J. Bone Miner. Res. 11, 150-159

68. Parfitt, A.M., M.K. Drezner, F.H. Glorieux, J.A. Kanis, H. Malluche, P.J. Meunier,

S.M. Ott, and R.R. Recker. 1987. Bone histomorphometry: standardization of

nomenclature, symbols, and units. Report of the ASBMR Histomorphometry

Nomenclature Committee. J. Bone Miner. Res. 2:595–610

69. Poser, J. W., Esch, F. S., Ling, N. C., and Price, P. A. (1980) J. Biol. Chem. 255,

8685-8691

70. Moffatt, P., Salois, P., Gaumond, M. H., St-Amant, N., Godin, E., and Lanctot, C.

(2002) Nucleic Acids Res. 30, 4285-4294

34

71. Pfister, B., M. Aydelotte, W. Burkhart , K. Kuettner, and T. Schmid .2001. Del1 :a

new protein in the superficial layer of articular cartilage.Biochem. Biophys. Res

.Commun.in press.

72. Rinderu E.T., Dragoi S.G., Rinderu P.L.,Considerations over modelling the bone

micro- and macrostructure.Biomechanical aspects, Romanian Journal of Anatomy,

Vol. 1, nr.1,1999,p.52-56.

73. Schmid , T. M., A.A. Cole ,Q. Chen, D.K. Bonen,L. Luchene ,and T.F.

Linsenmayer.1994. Assembly of type X collagen by hypertrophic chondrocytes .P.E.

Yurchenko,D.E. Birk and R.P.Mecham(eds.)In :Extraccellular Matrix Assembly and

Structure .p.171-206.Academic Press,San Diego ,CA

74. Schmid, T., J-L Su, K . Lindley, V. Soloveychik, J. Block, K. Kuettner,and B.

Schumacher.2001. Superficial zone protein (SZP) is an abundant glycoprotein in

human synovial fluid and serum. Trans. Annu. Mtg. Orthop. Res. Soc. 47:82.

75. Sharif, M. T. Saxne,L. Shepstone,J. R. Kirwan, C.J. Elson, D.Heinegard and P.A.

Dieppe.1995.Relationship between serum cartilage oligomeric matrix protein and

disease progression in osteoarthritis of the knee joint.Br. J. Rheum. 34:306-310.

76. Torotrella,M . D ., M.Pratta,R-Q. Liu, J. Austin, O.H .Ross, I.Abbaszade, T.Burn,and

E. Arner.2000. Sites of aggrecan cleavage by recombinant human aggrecanase-1

(ADAM-TS4). J. Biol.Chem.275:18566-18573.

77. Sodek, K. L., Tupy, J. H., Sodek, J., and Grynpas, M. D. (2000) Bone 26, 189-198

78. Sambrook, J., Fritsch, E., and Maniatis, T. (1989) Molecular Cloning: A Laboratory

Manual, 2nd Ed., pp. 7.45-7.52, Cold Spring Harbor Laboratory, Cold Spring Harbor,

NY

79. Turner, C. H. (1992) Bone 13, 403-409

80. Sakata M, Shiba H, Komatsuzawa H, Fujita T, Ohta K, Sugai M, Suginaka H,

Kurihara H 1999 Expression of osteoprotegerin (osteoclastogenesis inhibitory factor)

in cultures of human dental mesenchymal cells and epithelial cells. J Bone Miner Res

14:1486–1492

81. Su, Y., M. Chakraborty, M.H. Nathanson, and R. Baron. 1992. Differential effects of

the 3',5'-cyclic adenosine monophosphate and protein kinase C pathways on the

response of isolated rat osteoclasts to calcitonin. Endocrinology. 131:1497–1502

82. Westermark, P., C. Wernstedt, T.D. O'Brien, D.W. Hayden, and K.H. Johnson. 1987.

Islet amyloid in type 2 human diabetes mellitus and adult diabetic cats contains a

novel putative polypeptide hormone. Am. J. Pathol. 127:414–417

35

83. Wimalawansa, S.J. 1997. Amylin, calcitonin gene-related peptide, calcitonin, and

adrenomedullin: a peptide superfamily. Crit. Rev. Neurobiol. 11:167–239Zaidi, M., M.

Pazianas, V.S. Shankar, B.E. Bax, C.M. Bax, P.J. Bevis, C. Stevens, C.L. Huang, D.R.

Blake, B.S. Moonga, et al. 1993. Osteoclast function and its control. Exp. Physiol.

78:721–739

84. Yasuda H, Shima N, Nakagawa N, Yamaguchi K, Kinosaki M, Mochizuki S,

Tomoyasu A, Yano K, Goto M, Murakami A, Tsuda E, Morinaga T, Higashio K,

Udagawa N, Takahashi N, Suda T 1998 Osteoclast differentiation factor is a ligand for

osteoprotegerin/osteoclastogenesis-inhibitory factor and is identical to

TRANCE/RANKL. Proc Natl Acad Sci USA 95:3597–3602

85. Quinn, J.M., M. Morfis, M.H. Lam, J. Elliott, V. Kartsogiannis, E.D. Williams, M.T.

Gillespie, T.J. Martin, and P.M. Sexton. 1999. Calcitonin receptor antibodies in the

identification of osteoclasts. Bone. 25:1–8

86. Yoshida T, Fujimori T, Nabeshima Y 2002 Mediation of unusually high

concentrations of 1,25-dihydroxyvitamin D in homozygous klotho mutant mice by

increased expression of renal 1- hydroxylase gene. Endocrinology 143:683–689

87. Yamashita T, Nifuji A, Furuya K, Nabeshima Y, Noda M 1998 Elongation of the

epiphyseal trabecular bone in transgenic mice carrying a klotho gene locus mutation

that leads to a syndrome resembling aging. J Endocrinol 159:1–8

88. Zhang, M., Xuan, S., Bouxsein, M. L., von Stechow, D., Akeno, N., Faugere, M. C.,

Malluche, H., Zhao, G., Rosen, C. J., Efstratiadis, A., and Clemens, T. L. (2002) J.

Biol. Chem. 277, 44005-44012

89. Wang, T. C., Koh, T. J., Varro, A., Cahill, R. J., Dangler, C. A., Fox, J. G., and

Dockray, G. J. (1996) J. Clin. Invest. 98, 1918-1929

90. Zhao, G., Monier-Faugere, M. C., Langub, M. C., Geng, Z., Nakayama, T., Pike, J.

W., Chernausek, S. D., Rosen, C. J., Donahue, L. R., Malluche, H. H., Fagin, J. A.,

and Clemens, T. L. (2000) Endocrinology 141, 2674-2682

91. Yamashita T, Yoshitake H, Tsuji K, Kawaguchi N, Nabeshima Y, Noda M 2000

36

Prelucrari Statistico Matematice

Plansa 1

37

Repartitia numarului de elevi examinati si evaluati antropometric Plansa 1

Invatamant primar

Ciclul gimnazial

Ciclul liceal

05

10152025303540

Nu

mar

caz

uri

Baieti 8 ani

Fete 8 ani

0

10

20

30

40

50

60

Nu

mar

caz

uri

Baieti 10 ani

Fete 10 ani

0

10

20

30

40

50

60

Nu

mar

caz

uri

Baieti 12 ani

Fete 12 ani

0102030405060708090

Nu

mar

caz

uri

Baieti 14 ani

Fete 14 ani

01020304050607080

Nu

mar

caz

uri

Baieti 16 ani

Fete 16 ani

0102030405060708090

Nu

mar

caz

uri

Baieti 18 ani

Fete 18 ani

0

5

10

15

20

25

30

35

Nu

mar

caz

uri

Baieti 7 ani

Fete 7 ani

0

10

20

30

40

50

Nu

mar

caz

uri

Baieti 9 ani

Fete 9 ani

0

10

20

30

40

50

60

Nu

mar

caz

uri

Baieti 11 ani

Fete 11 ani

0102030405060708090

100

Nu

mar

caz

uri

Baieti 13 ani

Fete 13 ani

0

20

40

60

80

100

120

Nu

mar

caz

uri

Baieti 15 ani

Fete 15 ani

0102030405060

Nu

mar

caz

uri

Baieti 17 ani

Fete 17 ani

38

Tabelul nr.8

Repartizarea valorii medii (x) si a abaterii standard a mediei (σ) pe nivele de invatamant

si ani scolari a variabilelor greutate, inaltime si indicele de masa corporala

Invatamantul primar baieti

Anul

scolar

Variabila greutate Variabila inaltime Indicele de masa

corporala

N X σ N X σ N X σ

7 ani

2002/2003 31 25,98 4,060 31 123,45 4,079 31 16,93 1,742

2003/2004 18 25,16 3,203 18 123,44 3,382 18 16,43 1,503

2004/2005 17 25,15 3,048 17 122,59 4,156 17 16,71 1,764

2005/2006 26 25,80 4,816 26 122,94 5,832 26 16,86 2,033

2006/2007 4 21,62 1,625 4 117,75 2,750 4 15,58 0,978

2007/2008 23 26,17 5,805 23 122,67 7,251 23 17,06 2,090

2008/2009 21 27,95 6,802 21 124,07 7,727 21 17,76 2,612

8 ani

2002/2003 22 28,78 4,020 22 128,50 3,727 22 17,38 2,072

2003/2004 27 24,68 3,293 27 123,94 5,049 27 15,97 1,415

2004/2005 38 26,59 4,506 38 125,28 4,662 38 16,77 1,910

2005/2006 20 25,39 3,057 20 124,72 4,575 20 16,29 1,468

2006/2007 37 27,94 6,203 37 128,35 6,074 37 16,70 2,525

2007/2008 29 26,84 3,549 29 126,39 4,230 29 16,74 1,642

2008/2009 21 29,47 4,741 21 129,83 5,301 21 17,30 1,896

9 ani

2002/2003 49 28,64 3,530 49 130,22 4,419 49 16,86 1,654

2003/2004 39 29,12 5,369 39 133,10 4,838 39 16,28 2,226

2004/2005 26 29,03 5,931 26 129,17 5,980 26 17,16 2,436

2005/2006 28 31,41 6,135 28 132,03 4,650 28 17,81 2,507

2006/2007 31 30,09 5,080 31 133,00 5,064 31 16,90 2,114

2007/2008 32 34,12 7,804 32 134,59 6,269 32 18,56 3,035

2008/2009 35 29,85 4,971 35 130,65 5,245 35 17,31 1,859

10 ani

2002/2003 48 32,82 5,099 48 135,93 5,565 48 17,63 1,880

2003/2004 47 32,44 5,435 47 137,85 5,696 47 17,00 2,245

2004/2005 39 33,05 6,673 39 137,00 5,897 39 17,44 2,646

2005/2006 43 33,33 6,741 43 137,00 5,558 43 17,56 2,658

2006/2007 34 33,30 6,545 34 137,54 4,798 34 17,38 2,417

2007/2008 20 31,92 4,575 20 136,32 6,175 20 17,06 1,499

2008/2009 26 35,86 8,180 26 138,73 4,902 26 18,45 3,436

39

Tabelul nr.9

Invatamantul gimnazial baieti

Anul

scolar


corporala


11 ani

2002/2003 55 33,05 4,356 55 139,14 4,846 55 17,05 1,578

2003/2004 57 36,21 6,226 57 142,94 6,265 57 17,58 2,306

2004/2005 52 35,59 5,991 52 140,33 5,535 52 17,98 2,514

2005/2006 45 37,15 7,870 45 142,41 5,842 45 18,15 2,778

2006/2007 40 36,37 8,293 40 141,13 5,519 40 17,99 3,069

2007/2008 29 38,55 7,929 29 143,00 5,862 29 18,60 2,798

2008/2009 32 39,96 9,150 32 143,75 6,265 32 19,08 3,035

12 ani

2002/2003 41 37,81 6,200 41 144,36 6,033 41 17,99 1,725

2003/2004 46 38,00 6,413 46 147,51 4,988 46 17,33 2,126

2004/2005 43 41,53 6,577 43 148,93 6,908 43 18,62 2,240

2005/2006 42 39,67 7,100 42 147,65 6,630 42 18,09 2,568

2006/2007 36 40,09 9,485 36 148,58 6,467 36 17,91 3,101

2007/2008 33 43,10 9,044 33 147,95 6,137 33 19,47 2,964

2008/2009 39 44,39 10,247 39 148,78 6,816 39 19,76 3,387

13 ani

2002/2003 57 42,40 7,572 57 151,42 6,203 57 18,37 2,377

2003/2004 88 43,28 7,769 88 153,53 7,856 88 18,19 2,096

2004/2005 43 43,55 7,085 43 154,03 5,899 43 18,24 2,110

2005/2006 49 45,93 7,692 49 155,58 7,409 49 18,86 2,425

2006/2007 44 46,79 9,095 44 155,55 6,988 44 19,19 2,863

2007/2008 29 48,31 10,764 29 157,84 6,231 29 19,18 3,564

2008/2009 20 50,37 10,787 20 158,37 7,587 20 19,94 3,933

14 ani

2002/2003 82 48,78 6,591 82 160,81 6,862 82 18,77 1,667

2003/2004 35 48,25 7,850 35 159,20 7,371 35 18,92 1,780

2004/2005 67 47,82 7,169 67 160,88 7,659 67 18,36 1,854

2005/2006 71 48,64 7,271 71 161,54 6,179 71 18,54 2,046

2006/2007 59 50,73 6,723 59 162,83 6,426 59 19,10 2,113

2007/2008 65 54,32 9,751 65 164,26 7,711 65 20,03 2,908

2008/2009 41 54,80 11,244 41 164,82 8,524 41 19,93 3,088

40

Tabelul nr.10

Invatamantul liceal baieti

Anul

scolar


corporala


15 ani

2002/2003 77 57,94 8,299 77 171,07 5,730 77 19,72 2,234

2003/2004 95 59,10 8,618 95 171,03 6,432 95 20,13 2,226

2004/2005 74 54,49 6,762 74 165,45 5,948 74 19,84 1,990

2005/2006 58 57,76 7,353 58 167,12 6,207 58 20,65 2,298

2006/2007 79 64,34 10,982 79 173,31 7,413 79 21,33 3,093

2007/2008 108 57,27 6,142 108 170,14 4,296 108 19,73 1,660

2008/2009 56 62,36 8,588 56 177,48 5,750 56 20,46 2,367

16 ani

2002/2003 57 60,50 6,939 57 173,00 4,158 57 20,20 2,177

2003/2004 55 62,48 7,237 55 174,59 4,868 55 20,42 2,064

2004/2005 47 58,44 6,397 47 168,40 4,238 47 20,57 2,532

2005/2006 31 57,50 5,354 31 167,93 4,647 31 20,37 1,679

2006/2007 26 62,05 7,523 26 170,17 6,226 26 21,41 2,323

2007/2008 76 61,21 6,742 76 172,85 4,845 76 20,46 1,857

2008/2009 47 60,36 7,288 47 172,44 4,007 47 20,27 2,220

17 ani

2002/2003 51 62,40 8,523 51 176,00 5,848 51 20,14 2,334

2003/2004 42 65,02 7,836 42 175,71 4,380 42 21,03 2,303

2004/2005 34 58,01 5,163 34 170,86 4,277 34 19,89 1,654

2005/2006 47 60,65 5,694 47 171,80 4,072 47 20,52 1,487

2006/2007 31 60,11 6,281 31 170,75 5,297 31 20,60 1,802

2007/2008 26 64,17 7,519 26 171,57 7,313 26 21,76 1,936

2008/2009 54 64,53 5,587 54 174,41 4,067 54 21,18 1,620

18 ani

2002/2003 44 64,50 6,000 44 173,00 5,163 44 21,54 1,598

2003/2004 47 65,62 8,672 47 173,55 5,479 47 21,74 2,485

2004/2005 57 63,34 6,466 57 172,52 5,076 57 21,24 1,683

2005/2006 34 61,94 4,373 34 175,79 3,833 34 20,06 1,240

2006/2007 47 62,58 5,849 47 175,51 4,626 47 20,26 1,244

2007/2008 31 61,85 6,573 31 172,14 4,882 31 20,85 1,902

2008/2009 26 66,07 7,704 26 172,57 7,127 26 22,11 2,014

41

Tabelul nr.11

Invatamantul primar fete

Anul

scolar


corporala


7 ani

2002/2003 21 24,69 2,390 21 123,95 4,154 21 16,02 0,879

2003/2004 14 23,03 2,969 14 120,53 4,607 14 15,82 1,285

2004/2005 21 25,23 3,795 21 121,09 3,022 21 17,11 2,088

2005/2006 21 24,09 3,698 21 119,50 4,190 21 16,74 1,876

2006/2007 17 22,82 3,363 17 120,79 3,923 17 15,54 1,762

2007/2008 20 25,97 5,225 20 121,57 4,566 20 17,20 2,369

2008/2009 15 24,80 4,520 15 123,10 6,040 15 16,25 1,831

8 ani

2002/2003 27 26,39 3,039 27 126,88 4,995 27 16,34 1,498

2003/2004 27 25,05 4,851 27 123,98 4,908 27 16,08 2,147

2004/2005 29 25,44 3,008 29 124,51 4,294 29 16,38 1,412

2005/2006 24 27,62 5,572 24 126,04 4,003 24 17,22 2,570

2006/2007 29 24,98 4,222 29 125,29 5,041 29 15,76 1,798

2007/2008 28 26,05 3,822 28 124,62 5,044 28 16,71 1,853

2008/2009 24 27,91 5,458 24 123,37 5,791 24 17,23 2,026

9 ani

2002/2003 45 28,33 4,564 45 130,43 5,503 45 16,49 1,805

2003/2004 30 28,16 3,816 30 133,45 4,746 30 15,76 1,604

2004/2005 28 28,41 3,784 28 131,03 4,681 28 16,46 1,598

2005/2006 23 30,30 4,848 23 132,32 4,775 23 17,19 2,062

2006/2007 36 30,84 6,896 36 132,65 4,625 36 17,33 2,833

2007/2008 32 30,04 5,746 32 130,25 5,796 32 17,46 2,194

2008/2009 35 28,34 3,620 35 129,21 4,359 35 16,91 1,772

10 ani

2002/2003 50 31,84 5,491 50 136,62 5,460 50 16,96 2,192

2003/2004 54 30,70 4,636 54 137,64 5,722 54 16,10 1,730

2004/2005 38 34,26 5,265 38 138,78 5,214 38 17,68 2,078

2005/2006 42 32,19 4,653 42 136,78 6,493 42 17,13 1,914

2006/2007 26 33,37 5,007 26 137,84 5,195 26 17,52 2,306

2007/2008 29 35,10 7,162 29 138,31 4,416 29 18,18 2,765

2008/2009 24 32,79 6,781 24 135,52 7,310 24 17,60 2,311

42

Tabelul nr.12

Invatamantul gimnazial fete

Anul

scolar


corporala


11 ani

2002/2003 59 34,12 5,985 59 142,21 6,220 59 16,69 1,894

2003/2004 51 36,38 6,569 51 144,54 6,320 51 17,24 2,070

2004/2005 43 35,60 6,638 43 142,25 6,785 43 17,37 2,046

2005/2006 40 37,65 5,297 40 145,21 5,348 40 17,79 1,942

2006/2007 35 36,24 5,551 35 144,35 5,869 35 17,42 2,188

2007/2008 28 38,80 7,089 28 145,19 4,917 28 18,28 2,595

2008/2009 48 41,67 8,587 48 144,54 4,788 48 19,77 3,357

12 ani

2002/2003 49 42,54 7,794 49 149,30 6,626 49 18,92 2,504

2003/2004 51 40,35 6,915 51 151,10 6,332 51 17,48 1,864

2004/2005 44 41,05 6,658 44 148,95 6,099 44 18,34 1,920

2005/2006 49 41,79 7,938 49 149,85 6,921 49 18,37 2,473

2006/2007 43 41,03 5,134 43 152,40 5,281 43 17,61 1,574

2007/2008 36 43,12 6,236 36 149,59 6,680 36 19,21 2,296

2008/2009 25 43,74 6,990 25 152,16 5,033 25 18,86 2,702

13 ani

2002/2003 75 43,23 5,680 75 154,21 4,867 75 18,13 2,093

2003/2004 98 45,92 7,128 98 156,27 5,801 98 18,68 2,110

2004/2005 51 46,69 7,269 51 157,42 5,224 51 18,70 2,025

2005/2006 44 46,38 6,487 44 155,53 4,444 44 19,10 2,114

2006/2007 52 45,78 7,472 52 155,19 5,747 52 18,91 2,631

2007/2008 30 46,15 4,313 30 157,85 4,980 30 18,5 1,407

2008/2009 27 45,79 5,943 27 155,12 4,615 27 19,00 2,190

14 ani

2002/2003 81 49,33 6,617 81 158,90 4,586 81 19,46 2,312

2003/2004 55 48,20 7,137 55 158,51 6,254 55 19,11 2,229

2004/2005 89 51,99 7,038 89 160,21 5,077 89 20,19 2,190

2005/2006 85 50,64 6,687 85 159,76 5,063 85 19,76 2,044

2006/2007 54 49,05 8,112 54 158,50 5,333 54 19,36 2,246

2007/2008 72 50,21 6,199 72 158,64 4,907 72 19,91 2,173

2008/2009 38 50,61 5,653 38 160,18 4,963 38 19,73 2,041

43

Tabelul nr.13

Invatamantul liceal fete

Anul

scolar


corporala


15 ani

2002/2003 79 52,96 7,056 79 161,29 5,551 79 20,33 2,233

2003/2004 93 52,34 5,298 93 161,85 4,782 93 19,99 1,890

2004/2005 73 49,52 5,777 73 157,51 5,238 73 19,94 1,842

2005/2006 60 53,46 7,075 60 159,90 4,194 60 20,89 2,547

2006/2007 90 54,31 6,952 90 162,97 4,768 90 20,40 2,312

2007/2008 100 51,93 4,448 100 161,83 3,687 100 19,81 1,536

2008/2009 55 52,61 4,669 55 161,49 5,225 55 20,20 1,880

16 ani

2002/2003 58 52,25 6,727 58 161,08 3,712 58 20,08 2,178

2003/2004 48 52,93 5,929 48 163,10 4,525 48 19,88 1,824

2004/2005 53 52,12 6,912 53 157,91 3,595 53 20,88 2,533

2005/2006 35 53,07 5,771 35 158,94 5,036 35 20,82 1,964

2006/2007 32 53,68 7,046 32 161,35 3,756 32 20,61 2,529

2007/2008 67 55,08 7,593 67 162,61 3,669 67 20,81 2,680

2008/2009 49 52,71 6,594 49 161,20 3,604 49 20,23 2,113

17 ani

2002/2003 55 51,76 4,614 55 162,23 4,495 55 19,66 1,411

2003/2004 48 54,79 7,376 48 163,95 4,630 48 20,30 2,265

2004/2005 38 51,88 6,415 38 158,96 3,488 38 20,52 2,342

2005/2006 53 52,81 7,048 53 160,07 3,559 53 20,58 2,517

2006/2007 35 52,51 5,016 35 159,98 4,873 35 20,50 1,608

2007/2008 32 54,96 7,839 32 161,65 3,990 32 20,98 2,630

2008/2009 53 52,66 4,205 53 164,24 3,033 53 19,51 1,469

18 ani

2002/2003 56 57,68 8,234 56 161,73 4,313 56 22,00 2,860

2003/2004 81 55,64 6,887 81 160,45 4,738 81 21,64 2,622

2004/2005 54 56,03 6,451 54 160,37 4,954 54 21,77 2,189

2005/2006 38 53,52 6,475 38 160,47 3,653 38 20,78 2,343

2006/2007 35 53,82 5,871 35 161,10 4,88 35 20,75 2,057

2007/2008 53 52,93 6,630 53 159,24 3,461 53 20,35 2,276

2008/2009 32 56,09 8,111 32 162,60 3,828 32 21,14 2,574

44

Diagrama 1 a valorilor variabilei inaltime inregistrate in anul scolar 2002-2003 pe unitati de invatamant

in functie de sexul scolarului







12

3,4

5

128,

5

130,

22

135,

93

139,

14

144,

36

15

1,4

2

160,

8

17

1,0

7

173

176

173

123,

95

126,

88

130,

43

136,

62

142,

21

149,

3

154,

21

158,

9

161,

29

161,

08

162,

23

161,

73

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

123,

44

123,

94

133,

1

137,

85

142,

94

147,

51

153,

53

159,

2

171,

03

174,

59

175,

71

173,

55

120,

53

123,

98

133,

45

137,

64

144,

54

151,

1

156,

27

158,

51

161,

85

163,

1

163,

95

160,

45

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

122,

59

125,

28

129,

17

137

140,

33

148,

93

154,

03

160,

88

165,

45

168,

4

170,

86

172,

52

12

1,0

9

124,

51

131,

03

138,

78

142,

25

148,

95

157,

42

160,

21

157,

51

157,

91

15

8,9

6

160,

37

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

122,

94

124,

72

132,

03

137

142,

41

14

7,6

5

15

5,5

8

16

1,5

4

16

7,1

2

16

7,9

3

171,

8

17

5,7

9

119,

5

126,

04

132,

32

136,

78

145,

21

149,

85

155,

53

159,

76

159,

9

158,

94

160,

07

160,

47

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

45







117,

75

128,

35

133

137,

54

141,

13

148,

58

155,

55

162,

83

173,

31

170,

17

170,

75

175,

51

120,

79

125,

29

13

2,6

5

137,

84

144,

35

152,

4

155,

19

158,

5

162,

97

161,

35

159,

98

161,

1

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

122,

67

126,

39

134,

59

136,

32

143

14

7,9

5

157,

84

164,

26

170,

14

172,

85

171,

57

172,

14

121,

57

124,

62

13

0,2

5

138,

31

145,

19

149,

59

157,

85

158,

64

161,

83

162,

61

161,

65

159,

24

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

124,

07

129,

83

130,

65

138,

73

143,

75

148,

78

158,

37

164,

82

177,

48

172,

44

174,

41

172,

57

123,

1

123,

37

129,

21

135,

52

144,

54

152,

16

155,

12

160,

18

161,

49

161,

2

16

4,2

4

162,

6

0

50

100

150

200

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

46

Diagrama 8 a valorilor variabilei greutate inregistrate in anul scolar 2002-2003 pe unitati de invatamant








25,9

8

28,7

8

28,6

4

32,8

2

33,0

5

37,8

1

42,4 48

,78 57

,94

60,5

62,4

64,5

24,6

9

26,3

9

28,3

3

31,8

4

34,1

2

42,5

4

43,2

3

49,3

3

52,9

6

52

,25

51,7

6

57,6

8

0

20

40

60

80

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

25,1

6

24,6

8

29,1

2

32,4

4

36,2

1

38

43,2

8

48,2

5 59,1

62,4

8

65,0

2

65,6

2

23,0

3

25,0

5

28,1

6

30

,7

36

,38

40,3

5

45,9

2

48

,2

52,3

4

52,9

3

54,7

9

55,6

4

0

20

40

60

80

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

25,1

5

26,5

9

29,0

3

33,0

5

35,5

9

41,5

3

43,5

5

47,8

2

54,4

9

58,4

4

58,0

1

63,3

4

25,2

3

25,4

4

28,4

1

34,2

6

35,6

41,0

5

46,6

9

51,9

9

49,5

2

52,1

2

51,8

8

56,0

3

0

20

40

60

80

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

25

,8

25,3

9

31,4

1

33,3

3

37,1

5

39,6

7

45,9

3

48,6

4 57,7

6

57,5 60

,65

61,9

4

24,0

9

27,6

2

30

,3

32,1

9

37,6

5

41,7

9

46,3

8

50,6

4

53,4

6

53,0

7

52

,81

53,5

2

0

20

40

60

80

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

47







21,6

2 27,9

4

30,0

9

33,3 36

,37

40,0

9 46,7

9

50

,73

64,3

4

62,0

5

60,1

1

62,5

8

22,8

2

24,9

8

30,8

4

33,3

7

36,2

4

41,0

3

45,7

8

49

,05

54,3

1

53,6

8

52,5

1

53,8

2

0

10

20

30

40

50

60

70

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

26,1

7

26,8

4 34,1

2

31,9

2 38,5

5

43,1 4

8,3

1

54,3

2

57,2

7

61,2

1

64,1

7

61,8

5

25,9

7

26,0

5

30,0

4 35,1 38

,8

43,1

2

46,1

5

50,2

1

51,9

3

55,0

8

54,9

6

52,9

3

0

10

20

30

40

50

60

70

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

27,9

5

29,4

7

29,8

5 35,8

6

39,9

6

44,3

9 50

,37

54,8

62,3

6

60,3

6

64,5

3

66,0

7

24,8

27,9

1

28,3

4

32,7

9 41,6

7

43,7

4

45,7

9

50,6

1

52,6

1

52,7

1

52,6

6

56,0

9

0

10

20

30

40

50

60

70

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Baieti

Fete

48

Diagrama nr.15 - Reprezentarea grafica a evaluarii biomedicale a elevilor din loturile intervalului de varsta 7 - 10 ani

89

44

7

Baieti 7 ani

A

D+G

D-G

140

42

12

Baieti 8 ani

A

D+G

D-G

162

60

18

Baieti 9 ani

A

D+G

D-G

185

60

12

Baieti 10 ani

A

D+G

D-G

94

12

23

Fete 7 ani

A

D+G

D-G

136

42

10

Fete 8 ani

A

D+G

D-G

169

52

8

Fete 9 ani

A

D+G

D-G

190

54

19Fete 10 ani

A

D+G

D-G

49


204

76

30

Baieti 11 ani

A

D+G

D-G

186

67

27

Baieti 12 ani

A

D+G

D-G

186

39

105

Baieti 13 ani

A

D+G

D-G

302

53

65

Baieti 14 ani

A

D+G

D-G

224

5624

Fete 11 ani

A

D+G

D-G

218

58

21

Fete 12 ani

A

D+G

D-G

278

52

47

Fete 13 ani

A

D+G

D-G

330

92

52

Fete 14 ani

A

D+G

D-G

50


370

127

50

Baieti 15 ani

A

D+G

D-G

278

4417

Baieti 16 ani

A

D+G

D-G

246

25 14

Baieti 17 ani

A

D+G

D-G

237

2821

Baieti 18 ani

A

D+G

D-G

395

90

65

Fete 15 ani

A

D+G

D-G

271

5615

Fete 16 ani

A

D+G

D-G

255

4514

Fete 17 ani

A

D+G

D-G

248

77

24

Fete 18 ani

A

D+G

D-G

Documents

TEZĂ DE DOCTORAT - umfcv.ro¢II LA STUDIUL BIOANTROPOLOGIEI... · dezvoltare, de nutritie si de sanatate. In partea a doua sunt prezentate materialele si metodele de cercetare a