1

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE ,,Alexandru Ioan Cuza”

POPA (BORANDĂ) LENUȚA – CRISTIANA

TEZA DE DOCTORAT

REZUMAT

Tema: GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ÎN

SECOLUL al XXI-lea. IMPLICAȚII ȘI DETERMINĂRI

ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

Conducător de doctorat:

Profesor universitar doctor,

ȚUȚU PIȘLEAG

Teză elaborată în vederea obținerii

titlului de DOCTOR în ,,Ordine Publică și Siguranță Națională”

-BUCUREȘTI, 2018-

2

CUPRINS

Geopolitica resurselor primare în secolul al XXI-lea. Implicații și

determinări asupra securității naționale a României

LISTA ABREVIERILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ÎN

SECOLUL al XXI – lea

1.1. Evoluții ale conceptelor geopolitice

1.2. Lupta și competiția pentru putere

1.3. Societatea cunoașterii

1.4. Dezvoltarea tehnologiilor

1.5. Politici privind protejarea mediului

1.6. Paradoxul resurselor primare

1.7. Preocupări privind utilizarea resurselor neconvenționale

1.8. Societățile multinaționale în procesul de globalizare

1.9. Competitivitate comercială în spațiul comun

CAPITOLUL II. GEOPOLITICA RESURSELOR PRIMARE ALE

ROMÂNIEI ÎN SECOLUL al XXI – lea

2.1. Resursele primare ale României

2.1.1. Resursele de apă ale României

2.1.2. Resursele de sol ale României

2.1.3. Resursele de populație ale României

2.1.4. Resursele de hrană ale României

2.2. Dinamica resurselor de apă ale României în intervalul 2010–2015

2.3. Dinamica resurselor de hrană ale României în intervalul 2010 –

2015

2.4. Dinamica fondului funciar al României în intervalul 2010 – 2015

3

2.5. Dinamica populației României în intervalul 2010 – 2015

CAPITOLUL III. ROLUL STATULUI ÎN GLOBALIZARE

3.1. Obiective ale statului în procesul de globalizare

3.2. Limite ale statului în procesul de globalizare

3.3. Globalizarea în modelarea relațiilor geopolitice

3.4. Manifestări ale societății civile împotriva globalizării

3.5. Evoluția economică a României în contextul globalizării

3.6. Evoluția economică a statelor europene în contextul globalizării

3.7. Evoluția comerțului internațional al României în contextul

globalizării

3.8. Abordări privind conceptul de securitate în secolul al XXI-lea

3.9. Abordări strategice privind securitatea resurselor în secolul al

XXI-lea

CAPITOLUL IV. DETERMINĂRILE GEOPOLITICE ALE

RESURSELOR PRIMARE ALE ROMÂNIEI

4.1. Determinări geopolitice ale resurselor de apă asupra strategiei de

securitate națională

4.2. Determinări geopolitice ale resurselor de hrană asupra strategiei de

securitate națională

4.3. Determinări geopolitice ale resurselor de sol asupra strategiei de

securitate națională

4.4. Determinări geopolitice ale resurselor de populație asupra strategiei

de securitate națională

4.5. Poziția statelor față de utilizarea organismelor modificate genetic

CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

4

LISTA ABREVIERILOR

AEM Agenția Europeană pentru Mediu

AOAR Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

CEPR Centrul de Cercetare a Politicii Economice

EFSA Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

FAO Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură

HRW Human Rights Watch

IMC Centrul Independent de Media

INS Institutul Național de Statistică

ISO Organizația Internațională de Standardizare

ITU Uniunea Internațională pentru Telecomunicații

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MEN Ministerul Educației Naționale

NATO OrganizațiaTratatului Atlanticului de Nord

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ONU Organizația Națiunilor Unite

OSCEP Biroul de Programe de Educație Clinică de Stat

PAM Programul de Acțiune pentru Mediu

PESA Politica Europeană de Securitate și Apărare

PIB Produsului Intern Brut

PNA Planul Național de Acțiune

PSAC Politica de Securitate şi Apărare Comună

SNC Strategia Națională pentru Competitivitate

TUE Tratatul privind Uniunea Europeană

TEP Tone echivalent petrol

UE Uniunea Europeană

UEO Uniunea Europei Occidentale

5

UNCTAD Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea

UNEP Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

UNDP Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

WEF Forumul Economic Mondial

WSF Forumul Social Mondial

6

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei este dată de preocupările omului,

parte integrantă a mediului, ce a contribuit semnificativ la modelarea

acestuia, din cele mai vechi timpuri, încercând să domine natura,

exploatându-i bogățiile fără a-și pune problema, pentru o lungă perioadă, în

ceea ce privește exploatarea irațională a acestor resurse, prin exercitarea

asupra mediului înconjurător a unor serii de acţiuni deliberate ce au avut ca

scop modificarea mediului în raport cu necesităţile sale imediate.

Domeniul geopoliticii resurselor primare cuprinde politici şi strategii

de conservare şi folosire a resurselor primare, resurse de importanță

primordială pentru existența vieţii pe pământ, omul fiind un consumator al

acestor resurse primare, pe care le foloseşte, de cele mai multe ori, abuziv şi

iraţional.

În societatea contemporană, marcată de puternica amprentă a

fenomenului globalizării, cu efecte ale evenimentelor asupra societăților din

zone cât mai diverse, pe suportul exacerbării schimbărilor în societăți și în

economia mondială, rolul statului devine tot mai discutabil, mai ales în

contextul interdependenței dintre state, o dată cu eliminarea barierelor

comerciale și culturale dintre acestea.

Motivarea alegerii temei rezidă din preocuparea societății

contemporane, referitoare la utilizarea rațională a resurselor primare, astfel

încât să beneficieze și generațiile viitoare de posibilitatea de a le utiliza, dar

în acelați timp, și din preocuparea privind conștientizarea omului modern de

necesitatea protecției resurselor primare și a mediului, cu principal obiectiv

reducerea considerabilă a probabilității apariției conflictelor și instabilității

induse de diminuarea acestor resurse.

Actualitatea temei abordate este o reflectare a impactul globalizării,

considerată cea mai înaltă formă de internaționalizare, care poziționează

7

omenirea într-o nouă etapă de stabilire şi redefinire a intereselor. Rezultat al

globalizării, mediul de securitate are ca amprentă interconexiunea dintre

resurse, respectiv deținătorii de resurse, fără a neglija instabilitatea socială

generată de aceasta pe fondul creșterii concurenței forței de muncă, crizei de

resurse și tot mai variatelor tipuri de tensiuni ce apar între state.

Element de noutate în preocupările omenirii, globalizarea, factor de

importanță capitală în evoluția mediului de securitate al societății

contemporane, oferă nenumărate oportunități dar comportă și o serie de

riscuri și amenințări, lupta pentru resurse fiind emblema geopolitică a

secolului al XXI-lea, generând sau amplificând conflictele tocmai datorită

caracterului limitat și repartizării neuniforme a acestor resurse pe suprafața

Terrei, constituind, de altfel, conceptul la care se raportează permanent teza.

Concluziile majorității covârșitoarea a experților și cercetătorilor

domeniului, indică resursele primare una dintre marile provocări ale

secolului al XXI-lea, în contextul în care omenirea a ajuns în acea etapă a

evoluției în care se confruntă cu riscul dispariției, dacă nu va exploata unica

oportunitate de supraviețuire, prin schimbarea radicală a stilului de viață.

Limitele studiului derivă din necesitatea continuării acestuia datorită

fluidității și volumul considerabil al datelor privind evoluția resurselor

primare, a căror gestionare are implicații directe asupra securității globale.

Ipotezele de cercetare care au stat la baza studiului au fost determinate

de necesitatea imperioasă de a răspunde unor probleme de mare actualitate

privind:

- resursele primare – obiective în procesul de globalizare care

generează sentimentul nedreptății sociale, accentuând efectele

negative ale modelului liberal al dezvoltării;

- dezvoltarea economică și socială implică inechități ca urmare a

accelerării procesului de globalizare dominat de legile pieței;

8

- manifestările antiglobalizare constituie factori ce afectează ordinea

publică.

S-a utilizat ca metodă de cercetare analiza și sinteza datelor prin

descompunerea fenomenului studiat în părțile sale componente și cercetarea

lor individual, dar ca părți ale întregului, urmată de sinteza informațiilor

obținute prin elaborarea unor concluzii generate de reconstituirea

elementelor inițiale, în ansamblul întregului.

Demersul științific ilustrează tematica amplă a geopoliticii resurselor

primare, unicitatea lucrării fiind dată de abordarea de nivel global, prin

întrepătrunderea noțiunilor din domenii diferite.

Cercetarea a necesitat o abordare cu certitudine interdisciplinară,

având un aport semnificativ din partea mai multor ramuri știițifice dintre

care se pot enumera sociologia, economia și comerțul, științele politice,

științele din domeniul agriculturii și industriei alimentare, și bineînțeles,

geopolitica, abordarea interdisciplinară fiind impusă de amplul domeniu de

cuprindere a influențelor resurselor primare în viața oamenilor și în evoluția

societății.

Teza de doctorat are drept fundament necesitatea existenței și aplicării

unor politici adecvate privind gestionarea resurselor primare cu influență

pozitivă asupra situației economice, politice și implicit securității unei țări, în

scopul evitării epuizării acestor resurse, prin utilizarea lor irațională și

evitării declanșării competiției privind preluarea controlului asupra lor, ceea

ce ar conduce, în mod inevitabil, la insecuritate, instabilitate și declanșarea

conflictelor ce au contribuții majore în degradarea mediului prin acțiunea

directă a activității militare, prin dereglarea echilibrului ecosistemelor.

Tema se încadrează în domeniul ,,Ordine publică și siguranță

națională” prin prisma ipotezelor privind factorii de risc generați de evoluția

gestionării resurselor primare și rezultatele oferite, referitoare la influențele

și implicațiilor acestora în asigurarea siguranței naționale.

9

Lucrarea se dorește a fi un instrument util în identificarea

oportunităților privind corecta utilizare a resurselor primare cu scopul de a

asigura informarea și educarea, siguranța și securitatea. Pornind de la această

premisă, lucrarea însumează evoluții, abordări, determinări privind resursele

primare din țările comunitare și, în mod deosebit, din România.

Obiectivele lucrării vizează următoarele direcții de analiză:

a) studiul teoretic al evoluției geopoliticii resurselor primare prin

prisma realităților societății contemporane;

b) analiza resurselor de apă, hrană, sol și populație ale României,

precum și dinamica acestor resurse în perioada 2010 – 2015;

c) identificarea rolului statului în procesul de globalizare concretizat

în evoluția economică a țării;

d) sintetizarea determinărilor privind evoluția resurselor primare ale

României, stat membru al Uniunii Europene (UE);

e) sintetizarea datelor obținute în urma cercetării și interpretarea

acestora.

Cercetarea de față a presupus raportarea permanentă la contextul

geopolitic al secolulului al XXI-lea ce are ca amprentă manifestări care au

condus la schimbări profunde în viața socială, economică, politică și militară

a statelor și implicit a populației, ceea ce a impus o repoziționare în scopul

asigurării securității, atât prin prevenirea cât și prin neutralizarea acțiunilor

ce pot constitui agresiuni, indiferent de natura acestora.

10

CAPITOLUL I

GEOPOLITICA RESURSELE PRIMARE ÎN

SECOLUL al XXI– lea

Primul capitol al lucrării este o descriere a sferei de cuprindere a

geopoliticii într-o abordare teoretică a factorilor cu influență majoră în

evoluția resurselor primare.

Descrierea conceptelor geopolitice surprinde procesul de evoluție al

geopoliticii pornind de la plasarea sa inițială în proximitatea științelor ce

aveau ca obiect de analiză statul, ca teritoriu și ca formă de viață și prezintă

abordările teoreticienilor domeniului pornind de la acumulările inițiale, la

început sub impactul geografiei politice (termen introdus în secolul al XVIII-

lea de Turgot 1) şi al antropogeografiei germane (noţiune folosită pentru

prima dată de Friedrich Ratzel 2 ), parcurgând multiple etape de reflexie,

ajungând la consacrare aproape de sfârșitul primei jumătăți a secolului al

XX-lea și la o lărgire semnificativă a ariilor abordate, în secolul al XXI-lea.

În opinie proprie, geopolitica trebuie privită ca o disciplină din

domeniul științelor social-politice care, prin intermediul multiplelor

constante geografice, istorice, sociale, politice, studiază evoluțiile relațiilor

dintre state dar și din interiorul acestora în preocuparea permanentă de a fi

deținătorii puterii, fiind constituită ca o disciplină de sine stătătoare, chiar

dacă a apărut la confluența mai multor discipline, dezvoltând subramuri ce

1Anne Robert Jacques TURGOT, baron de l'Aulne, cunoscut sub numele de Turgot, a fost un

economist și om de stat francez. Inițial considerat un fiziocrat, el este astăzi cel mai bine amintit

ca un avocat timpuriu pentru liberalismul economic, https://en.wikipedia.org/wiki/Anne_

Robert_Jacques_Turgot, accesat la 14.12.2017. 2Friedrich RATZEL, om de știință, născut la 30 august 1844, în Karlsruhe, își încheie studiile

universitare la Heidelberg, în 1868. În 1882 si 1891, Ratzel publica primul și, respectiv, al doilea

volum din, cea mai importantă lucrare a sa, Antropogeographie, în care așeza pe noi fundamente

geografia umană. În 1897 apare lucrarea Politische Geographie, un alt volum definitoriu pentru

concepția sa despre rolul geografiei în istoria politică a diferitelor state,

http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Main_Page, accesat la 14.12.2017.

11

analizează evenimentele politice prin raportare la un cadru de o anumită

componență.

Existenţa umană implică accesul și utilizarea unei mari varietăți de

bunuri și servicii, ceea ce conduce, inevitabil, la modelarea

comportamentului acesteia în scopul obţinerii mijloacelor de satisfacere a

nevoilor. Prin caracterul dinamic şi nelimitat, nevoile umane reliefează

nivelul de dezvoltare al fiecărui individ în parte, dar și nivelul de dezvoltare

al societății, la un moment dat.

Din datele analizate, considerația proprie statuează geopolitica

resurselor primare ca fiind o problemă a societății contemporane pentru

rezolvarea căreia statele se impune a se implica pragmatic în proiecte de

dezvoltare durabilă cu efecte benefice pe termen lung.

De asemenea, interacţionând cu mediul, oamenii contribuie la

modificarea acestuia dar, în același timp, se modifică pe ei înşişi, ceea ce

impune identificarea din timp a efectelor acţiunilor proprii asupra mediului

pentru a nu ignora efectul acestuia asupra evoluției. În toate activitățile sale

omul ar trebui să conștientizeze necesitatea aplicării principiului dezvoltării

durabile astfel încât, lupta permanentă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii să

nu se transforme în luptă pentru supravieţuire.

Evoluția economiei mondiale, în contextul tendinţelor de deschidere a

pieţelor naţionale, devine puternic influențată de activitatea societăţilor

multinaţionale, investiţiile directe de capital fiind determinante în procesul

de globalizare al economiei mondiale.

Concluzia capitolului este dată de atu-ul României în atingerea

obiectivelor strategice, reprezentat de trendul ascendent al performanţei

economice şi comerciale, ce a contribuit la îmbunătăţirea constantă a poziţiei

faţă de celelalte state membre ale UE şi prin creşterea prezenței pe pieţele

internaţionale, reflectată de creşterea cotei de piaţă mondială pentru exportul

12

produselor din sectoarele industriale şi agricole, dar și prin existenţa unor

sectoare cu potenţial competitiv şi de specializare inteligentă.

CAPITOLUL II

GEOPOLITICA RESURSELE PRIMARE ALE ROMÂNIEI

ÎN SECOLUL al XXI-lea

Capitolul al doilea prezintă o imagine a resurselor de apă, hrană, sol și

populație ale României, precum și dinamica acestor resurse în perioada 2010

– 2015, completată cu implicațiile acestor evoluții asupra securității, în

contextul în care omenirea se confruntă cu permanente provocări în ceea ce

privește resursele primare.

În urma analizei și comparării datelelor statistice din documentele

oficiale românești din intervalul 2010-2015, referitoare la dinamica

resurselor de apă, volumului de apă distribuită, rețelei de apă potabilă,

consumului mediu anual de produse vegetale și animale per locuitor,

consumului mediu zilnic, cheltuielilor pentru produse agroalimentare, valorii

comerțului internațional cu produse agroalimentare, producției agricole a

României, produselor agroalimentare per locuitor, fondului funciar după

folosință, populației rezidente, migrației internaționale, migrației interne,

precum și dinamicii forței de muncă și șomajului, se desprind următoarele:

- resursele de apă ale României se poziționează pe un trend descendent din

punct de vedere al cerințelor de apă, context explicat prin diminuarea

activităților industriale, utilizarea de tehnologii durabile ce implică adoptarea

de tehnologii ce necesită un consum redus de apă, reducerea pierderilor

printr-un început de gestionare corectă a resurselor de apă;

13

- evoluția ușor descendentă în diminuarea consumului de apă, poate fi o

consecință a dezvoltării conștiinței ecologice a populației privind necesitatea

protejării resurselor primare și consumarea lor în mod rațional;

- piața societății consumeriste a zilelor noastre, oferă o gamă variată de

produse comercializate în stare proaspetă sau procesate, reorientând

alimentația tradițională a românilor, bazată pe carne, lapte și cereale pe o

alimentație în care produsele procesate dețin o pondere majoritară;

- cea mai mare parte a suprafeței agricole a României a fost privatizată până

în anul 2010, dar inexactitățile din documentele de proprietate emise precum

și identificarea și verificarea necorespunzătoare a terenurilor retrocedate

constituie încă obiectul multor litigii, terenurile aflate în prezent în

proprietatea statului fiind de doar 367,2 mii ha, reprezentând doar 0,5% din

întreaga suprafață arabilă a României;

- studiul migrației interne a populației constată o reorientare către periferiile

marilor orașe și chiar spre zonele rurale, în detrimentul marilor aglomerări

urbane, omul modern conștientizând sau doar dorind să epateze prin

opțiunea pentru liniștea unui cămin departe de mediile poluate, de

aglomerări și limitele impuse de viața în mediul urban, dar din păcate, fără să

realizeze că este parte a acestui mecanism ce degradează continuu mediul și

afectează condițiile sale de viață, fiind destul de refractar încă, la schimbările

pe care le impun aceste aspecte;

- simbioza dintre accesul la resurse și starea de sănătate a unui om și implicit

a comunității din care acesta este parte integrantă, este vitală pentru

dezvoltarea societății, oferind indicii clare asupra modului în care a evoluat

societatea respectivă în timp și responsabilizarea fiecărui individ dar și a

societății, în ansamblu, privind utilizarea rațională și protejarea resurselor

primare.

Concluziile capitolului identifică problemele privind protecția

resurselor primare ca fiind generate de creșterea demografică, evoluția

14

tehnică, urbanizarea tot mai accentuată și nu în ultimul de gestionarea

incorectă a deșeurilor rezultate din toate aceste activități umane, deficitul de

apă constituind în mod evident unul dintre factorii cheie care vor limita

producția de alimente, starea de sănătate și implicit securitatea și siguranța

populației.

CAPITOLUL III

ROLUL STATULUI ÎN GLOBALIZARE

Cel de-al treilea capitol este dedicat rolului statului în procesul de

globalizare, cuprinzând aspecte legate de obiectivele și limitele statului în

procesul de globalizare. Este prezentată, de asemenea, evoluția economică a

României, completat cu raportarea acestei evoluții la statele comunității

europene, în contextul globalizării, particularitățile conceptului de securitate

prin expunerea diferitelor abordări privind conceptul de securitate precum și

abordări strategice privind securitatea resurselor în secolul al XXI-lea.

În opinia proprie, globalizarea poate constitui o intensificare a

relațiilor sociale la nivel mondial, ceea ce are ca efect modelări sub acțiunea

evenimentelor de ordin social, economic sau politic desfășurate la distanțe

considerabile, amenințările privind resursele și securitatea proprie a statelor

mai puțin dezvoltate ale Europei, determinându-le pe acestea să reacționeze,

fie prin continuarea utilizării politicilor și instituțiilor tradiționale, fie să

adapteze aceste instituții la un nou model de politică.

De asemenea, un subcapitol surprinde particularități ale criticilor

globalizării ce au în centrul preocupărilor nivelul ridicat al conștiinței în

abordarea problemelor globale de natură socială, analizând aspectele

negative ale formelor și mecanismelor aplicate în procesul de globalizare.

15

Evoluția economică a României în contextul globalizării este

prezentată prin analizarea, în intervalul 2010-2015, a evoluției PIB al

României, indicelui prețurilor de consum, câștigurilor salariale, distribuției

șomerilor pe grupe de vârste, dar și prin compararea cu statele Europei din

punct de vedere al evoluției populației, ratei de ocupare a forței de muncă,

structurii forței de muncă, riscului de sărăcie al populației, stării de sănătate a

populației și comerțului internațional.

Prin prisma acestor analize se identifică problemele privind resursele

primare ca fiind influențate de o multitudine de factori, degradarea mediului

constituind o variabilă determinată în asigurarea securității, uneori, sporită

de diferenţele sociale, rivalităţile etnice şi comunitare, precum şi de dinamica

evoluţiilor politice.

Fie că se manifestă la nivelul micro (familie, comunitate restrânsă) sau

la nivelul macro (stat, regiune), securitatea trebuie analizată prin prisma

elementelor care identifică atât consumatorii cât și condițiile primirii și

oferirii securității, percepută ca necesitate.

Amenințările privind securitatea individului provin din mediul său

natural, de cele mai multe ori din imediata proximitate, fiind o consecință a

acțiunii altor indivizi (ce acționează solitar sau în organizații de diferite

dimensiuni și reprezentări) sau o consecință a declanșării unor fenomene ale

naturii. Chiar și în situația în care amenințarea privind securitatea umană este

un element al naturii, factorul uman deține o pondere însemnată în

declanșarea acestuia fie prin acțiunile necontrolate de exploatare a resurselor

naturale fie prin neglijența în adoptarea măsurilor corespunzătoare de

prevenire.

Numeroasele presiuni (a căror formă variază de la caz la caz), inclusiv

sărăcia persistentă, repartizarea disproporţionată a resurselor, distribuţia

inegală a terenurilor, şomajul şi nesiguranţa locurilor de muncă, creşterea

populaţiei, epidemiile, precum şi degradarea mediului înconjurător generează

16

stresul social, nemulţumirea şi polarizarea, conduc la conflicte politice în

multe ţări şi chiar la violenţe devastatoare în unele dintre acestea.

Spre deosebire de alte abordări din trecut ale problemelor legate de

resursele primare, se subliniază faptul că este nevoie de o integrare mai

accentuată a sistemelor energetice, de mediu, economice, sociale şi politice.

O preocupare permanentă trebuie să o constituie evoluția potrivit

căreia, fie presiunile crescânde asupra mediului şi resurselor vor submina

securitatea şi stabilitatea, fie sistemele politice, guvernamentale şi de

securitate vor putea să le gestioneze paşnic.

Făcând parte din comunitatea internaţională, trebuie să dovedim că

suntem destul de înţelepţi să controlăm ceea ce am fost destul de inteligenți

pentru a crea.

Concluzia capitolului surprinde condițiile particulare ale secolului al

XXI-lea în care globalizarea este element dominant și în care structurile de

putere au conștientizat necesitatea diversificării acțiunilor privind asigurarea

securității prin intermediul economiei, prin noi abordări ale sociologiei în

scopul atenuării conflictelor interetnice sau religioase, abordări noi privind

combaterea crimei organizate și a terorismului și nu în ultimul rând o nouă

abordare privind relația om-mediu în scopul protejării acestuia și prevenirii

sau diminuării efectelor dezastrelor sau calamităților naturale, securitatea

căpătând o pronunţată orientare către aspectele civile, politice, economice,

ecologice.

CAPITOLUL IV

DETERMINĂRI GEOPOLITICE ALE RESURSELOR

PRIMARE ALE ROMÂNIEI

Capitolul al patrulea este reprezentativ prin reperele privind

determinările geopolitice ale resurselor primare ale României, un subcapitol

17

fiind dedicat poziției statelor în raport cu utilizarea organismelor modificate

genetic.

Elementele de reper pentru realizarea acestor determinări l-au

constituit mediile europeane și statele reprezentative din punct de vedere al

studiului privind captarea apelor, utilizarea apelor disponibile, volumul de

apă utilizat pentru irigații, producțiile de materii vegetale și animale,

suprafețele irigate și irigabile, balanțele demografice, țările de cetățenie ale

populației de origine străină din România, țările de naturalizare ale populației

cu cetățenie română, vârsta medie a populației Europei precum și estimări

privind evoluția populației pe continente.

Concluzionând, evoluția societății secolului al XXI-lea, marcată de o

deosebită creștere economică a condus la o dezvoltare economică fără

precedent.

În acest context, resursele primare ce stau la baza acestei dezvoltări,

constituie elementul în jurul căruia gravitează acțiunile din adevărata bătălie

privind deținerea controlului, a puterii la nivel mondial.

Element de importanță fundamentală, populația unui stat, influențează

prin dimensiune și omogenitate statutul geopolitic al acelui stat, cu atât mai

mult cu cât principala sursă a conflictelor separatiste ale ultimilor ani au ca

punct de plecare diferențele etnice.

În obținerea și comercializarea produselor, statul monitorizează

respectarea regulilor, fiind la rândul său un agent economic, ca toți ceilalți,

respectând, cu strictețe, regulile economiei de piață, fiind cel mai conștient

agent economic privind raritatea și tendința continuă de diminuare a

resurselor.

În același timp, prin implicarea sa, statul urmărește ca cetățenii săi să

atingă un nivel satisfăcător de bunăstare, bunăstarea individuală constituind

catalizatorul dezvoltării economice.

18

Deși implicarea statului este permanentă și România este recunoscută

pentru deosebitul său potenţialul agricol și cantitatea de resurse primare

deținute, producțiile și economia sunt încă la un nivel inferior mediei

europene din cauza gestionării necorespunzătoare a modalităților de utilizare

a potențialului propriu, dar și ratei de absorbţie reduse a fondurilor europene

consecință a unui sistem birocratic alambicat.

În prezent, piața de produse agroalimentare a României se confruntă

cu trei probleme deosebit de grave:

- importul masiv de alimente din spațiul non-UE, alimente cu un

conținut ridicat de pesticide și alte substanțe periculoase;

- diferențele de calitate între Est și Vest pentru produsele aceluiași

producător;

- utilizarea de pesticide de către producătorii români cu ignorarea

legislației în vigoare.

Aceste aspecte, ce constituie adevărate atentate la sănătatea românilor,

se impune a fi rezolvate prin aplicarea cu rigurozitate a legislației proprii și

legislației europene dar și prin instituirea unor programe specifice pentru

înlocuirea produselor neconforme cu produse indigene conform standardelor

în vigoare, securitatea alimentară fiind o componentă a securității naționale.

De asemenea, garantarea securității resurselor de apă constituie un

interes cheie pentru cetățenii români și cei europeni, iar pentru realizarea

acestuia este necesar un cadru multilateral de măsuri adoptate la nivel

național, european și mondial.

Țara noastră și toate celelalte state membre ale UE trebuie să se

concentreze asupra securității resurselor de apă, în interiorul granițelor

proprii. În acest sens, sunt necesare acțiuni specifice atât în modernizarea și

restructurarea agriculturii, cât și în sprijinirea cercetării și inovării din acest

sector.

19

Deficitul de apă este în mod evident unul dintre factorii cheie care vor

limita producția de alimente. Cu toate acestea, există oportunități pentru

creșterea producției de alimente astfel încât utilizarea durabilă a apei și a

altor resurse să fie optimizată, dezvoltarea societății umane, în general, fiind

dependentă și fiind condiționată de prezența și gestionarea corespunzătoare a

resurselor de apă dulce.

În preocuparea sa permanentă de a obține cantități mari de resurse

alimentare, și într-un timp scurt, omul a omis să analizeze cu responsabilitate

implicațiile acestui gen de abordare ce poate avea drept consecință apariția

unor mari crize de alimente în viitorul nu prea îndepărtat.

Globalizarea a adus cu sine, în cazul României o serie schimbări în

ceea ce priveşte mediul de securitate, ceea ce a impus din parte autorităţilor

statului măsuri energice de contracarare a unor astfel de posibile ameninţări

la adresa cetăţenilor săi, printre care și ,,Securitatea hranei” prin garantarea

accesului la hrana de bază.

Cadrul natural al României și implicit sectorul agricol oferă condiții

extrem de favorabile pentru realizarea unor producții care să acopere

necesarul alimentar intern dar dezechilibrele privind alimentația rațională a

populației sunt generate de valorificarea defectuoasă a potențialului natural și

de prețul, deseori inaccesibil grupurilor vulnerabile, cu venituri modeste.

În raport cu țările dezvoltate din vestul Europei, în România,

consumul alimentar înregistrează un dezechilibru în sensul ponderii

produselor de origine vegetală, în special cereale și mai puțin unele

sortimente de legume și fructe, în defavoarea produselor de origine animală

(carne, lapte, ouă, pește).

Pentru agricultura României aflată, încă, într-o situație de declin,

determinată de fragmentarea excesivă a proprietății, utilizarea în proporție

redusă a tehnicii moderne, subfinanțarea sistemului, reprezintă cauze ale

20

scăderii producțiilor agricole și animaliere având ca efect direct reducerea

consumului alimentar și implicit scăderea calității vieții.

Modalitatea de utilizarea terenurilor oferă informații asupra modului

de funcționare a sistemelor de mediu, precum și a evaluării acestora în timp,

oferind un mijloc de evaluare a impactului pe care orice schimbări în

utilizarea terenurilor l-ar putea avea asupra biodiversității și a ecosistemelor.

Statisticile privind structura populației sunt utile în monitorizarea

comportamentul demografic în contexte politice, economice, sociale și

culturale. Prin utilizarea acestor analize se pot obține date cu privire la

îmbătrânirea populației și efectele sale asupra sustenabilității finanțelor

publice și a bunăstării populației, precum și impactul economic și social

asupra societății.

Ca o consecință a globalizării, numeroase evoluții și procese prin care

trec resursele primare, au un impact semnificativ asupra securității naționale.

Creșterea economică datorată exploatării resurselor primare, în

contextual globalizării, poate conduce la destabilizarea unor state sau

vulnerabilizarea unor regiuni ca urmare a fluctuațiilor spontane ale

economiei mondiale.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În paralel cu evoluția societății, diversitatea factorilor ce constituie

amenințări la adresa acesteia se amplifică, omul devenind victima propriei

agresiuni asupra mediului, în mod paradoxal tocmai datorită evoluției.

Prin activitățile sale, omul contribuie major la deteriorarea propriilor

sale condiții de viață și implicit asupra resurselor primare pe care i le oferă

mediul.

21

În actualul context geopolitic, s-au elaborate o serie de politici și

strategii cu privire la resursele primare şi la modul în care acestea sunt

utilizate, conservate şi, mai ales, controlate.

În cadrul acestor politici accentul cade pe utilizarea prudentă şi

gestionarea adecvată a resurselor primare concomitent cu studierea relației

cauză – efect între gestionarea resurselor primare și situația economică,

socială, politică, inclusiv cea de securitate.

Degradarea resurselor primare, ce poate fi exacerbată prin utilizarea

lor nesustenabilă, epuizarea lor sau, dimpotrivă, abundenţa şi competiţia

pentru preluarea controlului asupra acestora sunt printre cele mai cunoscute

conexiuni.

Modificările climatice, dezvoltarea socio-economică, cu implicații

asupra nivelului de trai al populației reprezintă, de asemenea, repere ce

trebuie analizate din perspectiva unui potențial conflict.

La degradarea mediului și, implicit a resurselor primare contribuie și

dinamica conflictelor atât prin prisma acțiunii directe a activităților militare

cât și prin fluxurile masive de refugiați și impactul acestora la nivel ecologic.

Din punct de vedere al gestionării resurselor primare, colaborarea

tuturor actorilor implicați în acest proces este, cu certitudine, un liant al

consolidării încrederii și relațiilor pașnice.

Ameninţările asupra mediului pot contribui la crearea unui climat de

insecuritate ca rezultat al limitării rezervelor (epuizarea sau degradarea

resurselor naturale), creşterii nesustenabile a cererii (datorită presiunilor

populaţiei sau creşterii consumului pe cap de locuitor, adesea asociată

modelelor economice bazate pe export), inegalităţilor distributive sau al unei

combinaţii între aceşti factori.

Evoluţia comerţului internaţional nu poate fi disociată de mutaţiile

structurale spectaculoase care au avut loc în economia mondială în ultimele

două decenii, sub acţiunea unui complex de factori, în rândul cărora se

22

evidenţiază, în special: progresele rapide din domeniul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor, liberalizarea comerţului internaţional,

liberalizarea fluxurilor de capital şi de tehnologie, creşterea ofertei de forţă

de muncă în plan global.

Sub acţiunea concertată a acestor factori, s-au petrecut, şi se petrec în

continuare, mutaţii de mare anvergură la nivelul activităţii economice în plan

mondial, în sensul deplasării acesteia dinspre ţările dezvoltate către cele în

dezvoltare şi emergente, iar cea mai semnificativă dintre aceste schimbări

vizează, fără îndoială, deplasarea pe termen lung a puterii economice dinspre

ţările avansate către un număr de ţări în dezvoltare/emergente, care au

înregistrat performanţe economice remarcabile în ultimele două decenii.

Dincolo de mutaţiile intervenite în privinţa contribuţiei ţărilor lumii la

crearea PIB mondial şi, pe cale de consecinţă, a ierarhiei acestora prin

prisma aportului la PIB mondial, schimbările din economia mondială au

afectat centrele creşterii economice, localizarea industriei prelucrătoare şi

structura comerţului internaţional.

Economiile în dezvoltare/emergente au devenit importante surse

generatoare de creştere economică pe plan mondial, iar ponderea lor în

comerţul mondial a crescut semnificativ.

În acelaşi timp, fluxurile comerciale şi investiţionale dintre ţările în

dezvoltare au devenit o nouă forţă redutabilă în economia mondială.

În concluzie, mutaţiile cantitativ - calitative din comerţul internaţional

au consecinţe geopolitice profunde, putând conduce la tulburări politice, la

tensiuni comerciale sau la evoluţii şi mai grave, pe care comunitatea

internaţională, dar şi fiecare naţiune în parte va trebui să le gestioneze.

Evoluția societății secolului al XXI-lea, marcată de o deosebită

creștere economică a condus la o dezvoltare economică fără precedent.

23

În acest context, resursele primare ce stau la baza acestei dezvoltări,

constituie elementul în jurul căruia gravitează acțiunile din adevărata bătălie

privind deținerea controlului, a puterii la nivel mondial.

Element de importanță fundamentală, populația unui stat, influențează

prin dimensiune și omogenitate statutul geopolitic al acelui stat, cu atât mai

mult cu cât principala sursă a conflictelor separatiste ale ultimilor ani au ca

punct de plecare diferențele etnice.

România, ca întreaga Europă, de altfel, este afectată de procesul de

îmbătrânire a populației accentuat în ultimele decenii, declinul demografic

ducând la riscul unei populări reduse cu directă consecință asupra nivelului

de trai al populației prin reducerea forței de muncă existente și povara unei

populații îmbătrânite.

Apa, resursa primară care a constituit de-a lungul timpului coloana

vertebrală a activității umane atât prin utilizarea sa directă, ca element

indispensabil vieții dar și ca resursă în agricultură și mijloc de transport și

comunicații, este un bun economic în utilizarea și gestionarea căruia trebuie

să se țină cont că această resursă nu este inepuizabilă.

Deși România dispune de cantități însemnate de apă potabilă, în

gestionarea rațională a acestora trebuie să se țină cont de toată gama de

activități, de la probleme de ordin social la dezvoltarea economică durabilă și

conservarea mediului înconjurător.

În România, dezechilibrul în ceea ce privește consumul alimentar al

populației este cauzat de utilizarea insuficientă de produse de origine

animală și chiar a unor legume și fructe în timp ce alimentele pe bază de

cereale înregistrează un excedent în rația zilnică a populației, autoconsumul

alimentar fiind ridicat, în special în zonele rurale, în timp ce pentru populația

orașelor se importă multe dintre alimentele de bază.

24

În domeniul agriculturii și implicit al producției alimentare atenție

deosebită trebuie acordată asigurarea securității alimentare și siguranței

alimentelor.

Prin utilizarea tipului de producție și consum durabile, cu protejarea

ecosistemelor și realizarea creșterii economice fără degradarea mediului

înconjurător, producția alimentară poate contribui la eliminarea

dezechilibrelor generate de utilizarea resurselor primare și se pot evidenția

atuurile agriculturii românești.

Concluzii generale

Demersul ştiinţific s-a realizat pe baza literaturii de specialitate

privind evoluția României în perioada 2010 – 2015, cu dificultățile rezultate

din actualizarea și publicarea cu întârziere a datelor statistice, și prin

corelarea acestora cu datele obținute prin accesarea bazelor de date

internaţionale.

Lucrarea de cercetare cuprinde abordări teoretice, analize, comparații,

și sugestii privind implicațiile geopolitice ale resurselor primare ale

României asupra securității naționale.

Diferența constatată, dintre stadiul actual al evoluției României și

statele dezvoltate ale Europei este considerabilă.

În primul capitol, cercetarea științifică evidențiază deschiderea

României în asimilarea politicilor UE prin prisma fenomenului de

globalizare. Prezentarea factorilor ce determină evoluția resurselor primare

conferă o imagine completă a traiectoriei statului în actualul context

geopolitic. În acest sens, sunt analizate elementele ce constituie puncte de

plecare pentru determinările următoare, concluziile studiului fiind:

- resursele primare constituie un element de importanță capitală pentru

dezvoltarea economică a unei țări, atu modest exploatat de România în

sensul valorificării lor, dar eficient într-o poziționare favorabilă în

raport cu statele partenere în consolidarea securității naționale;

25

- gestionarea propriilor resurse primare se regăsește instantaneu în

dezvoltare economică redusă, în creșterea nivelului de corupție, și, pe

fondul nemulțumirilor acumulate și manifestate, poate genera slăbirea

ordinii publice, instabilitate națională și probabilitatea apariției

conflictelor violente.

Pentru ca perspectiva studiului să fie complexă, în analiza resurselor

primare ale României, din capitolul al doilea, cercetarea aplicată prezintă

dinamica acestor resurse în scopul identificării problemelor generate de

distribuția și gestionarea acestora, concluzionând astfel:

- implementarea anevoioasă a programelor de mediu afectează

sistemul economic, tehnologiile nepoluante fiind mai costisitoare,

conflictul dintre protejarea mediului și creșterea productivității, și

implicit a profitului, devine dificil de soluționat;

- deficitul de apă în agricultură este în mod evident unul dintre

factorii cheie care vor limita producția de alimente și implicit starea

de sănătate a populației, aspect ce poate fi pozitivat prin investiții

în infrastructură specifică și utilizarea durabilă a apei.

Cercetarea aplicată în cel de-al treilea capitol, se concretizează printr-o

analiză de ordin economic asupra României prin raportare la statele europene

pentru identificarea atuurilor și a punctelor sensibile ale economiei

românești, în contextul globalizării și dar și a punctelor nevralgice privind

securitatea, aspectele desprinse fiind:

- capacitatea de a asigurare a hranei în România este dependentă de

politicile guvernamentale, dar și de gestionarea eficientă a

resurselor naturale, implicarea statului fiind hotărâtoare în acest

sens pentru asigurarea securității și siguranței alimentare;

- importul de mărfuri, în actualul context comercial global,

concurează în mod explicit piețele interne ale UE, efect ce poate fi

26

contracarat doar prin politici coerente de susținere a producției

interne dar și prin stimulente oferite producătorilor locali;

- monitorizarea defectuoasă a aplicării standardelor de calitate poate

conduce la blocaje ale paletei de produse tradiționale ca urmare a

dezvoltării tehnologiilor și diversificării materiilor prime evitând

manifestările și manipulările populiste, ca factor de instabilitate.

Cercetarea aplicată în capitolul al patrulea însumează determinări

ample în evoluția resurselor primare cu identificarea particularităților actuale

și stabilirea priorităților în scopul asigurării securității, concluziile fiind:

- România trebuie să se concentreze asupra securității resurselor de

apă, în interiorul granițelor proprii, prin modernizarea și

restructurarea agriculturii, cât și în sprijinirea cercetării și inovării

din acest sector;

- statul, în monitorizarea respectării regulilor în economia proprie,

trebuie să adopte corect comportamentul unui agent economic,

respectând, cu strictețe, regulile economiei de piață, devenind cel

mai conștient agent economic privind raritatea și tendința continuă

de diminuare a resurselor, și în mod deosebit a resurselor proprii;

- în evoluția economiei globale, și implicit în economia României,

dependența de resursele demografice aflate în continuă creștere la

nivel global, constituie un factor de dezvoltare pentru țările cu

potențial economic ridicat, prin atractivitatea oferită forței de

muncă tinere și cu mare disponibilitate în relocare, ceea ce

generează fluxuri mari de emigranți cu ignorarea riscurilor privind

integrarea lor.

Propuneri rezultatele din activitatea de cercetare

Demersul științific conduce la formularea următoarelor propuneri:

- consolidarea poziției geopolitice a României pe scena democraţiei

globale, prin modificarea percepției naționale referitoare la atuurile

27

României în raport cu partenerii internaționali, pornind de la educarea

prin intermediul unor discipline noi, introduse în planurile cadru din

domeniul educației naționale, până la conceptul de politică extenă;

- formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice pornind de la educarea

tinerei generații prin introducerea de parteneriate între unităţile de

învăţământ, operatorii economici, autorităţile locale și instituțiile

statului;

- conştientizarea populației, în contextul actualei crize mondiale a

resurselor primare de necesitatea protejării acestora prin campanii

ample privind gestionarea rațională a acestora;

- conştientizarea factorilor de decizie asupra pericolului reprezentat de

fenomenul migrației, mai ales în condiţiile conflictelor existente, prin

cointeresarea serviciilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi

antiterorismului.

- diminuarea implicațiilor negative privind transformările demografice

cu impact asupra securităţii europene şi a României prin aplicarea de

politici de corespunzătoare;

- valorificarea potențialului de resurse primare al României prin

susținerea și cointeresare materială a agricultorilor;

- promovarea produselor românești prin introducere de programe

specifice.

Pozitia geopolitică a unui stat are drept caracteristică o mare

variabilitate în timp, variabilă dependentă de factori sociali, economici și

politici.

Amplasarea geopolitică la intersecția axelor geoeconomice Est-Vest și

Nord-Sud, Marea Neagră și fluviul Dunărea ca rute de transport comercial,

cel mai mare port comercial al zonei, resursele naturale, potențialul civil și

militar constituie oportunități pe care România trebuie să le exploateze în

28

raport cu partenerii europeni, și nu numai, în negocierile privind câștigarea

influenței în această zonă.

Comunitatea românească, rezultat al întrepătrunderii culturilor marilor

civilizații, favorizată de condiții naturale deosebite, de resurse primare

considerabile, cu un popor ancorat în tradiții și numeros, a reușit de fiecare

dată să se adapteze oricăror circumstanțe, să asimileze facil orice influență

externă, să atenueze, să neutralizeze și chiar să domine uneori influențe,

interese, orgolii care s-au intersectat de nenumărate ori în spațiul carpato-

danubiano-pontic.

Lucrarea de față contribuie la dezvoltarea unei viziuni mai ample

asupra intecondiționării resurse primare – securitate prin evidențierea

particularităților acestui proces, constituind un punct de plecare, bine

documentat, pentru alte viitoare cercetări.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

a) Acte normative

1. Constituția României Actualizată și Republicată, Emitent - Adunarea

Constituantă, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10. 2003.

2. Legea nr. 51/1991 privind Securitatea Națională a României,

republicată în 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190

din 18.03.2014.

3. Hotărârea Parlamentului României nr. 33 din 23.06.2015 privind

aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐

2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23.06. 2015.

4. Hotărârea de Guvern nr. 1216 din 4 octombrie 2007 privind Strategia

Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013 –

2020 – 2030, publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 31.10.2007.

29

5. Hotărârea de Guvern nr. 775 /2015 privind aprobarea Strategiei

naționale pentru competitivitate 2015 – 2020, din 09.10.2015,

publicată în Monitorul official, Partea I 756/2015.

6. Hotărârea de Guvern nr. 935/2011 privind Promovarea utilizării

biocarburanților și a biolichidelor, publicată în Monitorul Oficial, la

10 noiembrie 2011.

7. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ordinul 61 din 26 martie

2012 privind autorizarea şi controlul cultivatorilor de plante

modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor

modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice Publicat în

Monitorul Oficial nr. 211 din 29 martie 2012.

b) Documente oficiale

1. Anuarul Statistic al României – 2007, 2012, 2013, 2014, 2015,

Institutul Național de Statistică.

2. Buletin Statistic de Comerț Internațional nr. 12/2014.

3. Buletin Informativ, Agenția Națională pentru Ocuparea forței de

Muncă, nr. 5/mai 2015.

4. Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine,

Buletin Informativ nr.12/2010, nr.12/2011, 12/2012, nr.12/2013,

nr.12/2014.

5. Eurostat Regional Yearbook, Eurostat - Statistical books, 2015, 2016.

6. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 23/2011, nr.

25/2012, nr. 29/2013, nr. 30/2014, nr. 70/2012, nr. 71/2013, nr.

75/2014, nr. 75/2015.

7. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă - nr. 14 din 12

ianuarie 2011, nr. 15 din 11 ianuarie 2012, nr. 18 din 11 ianuarie

2013, nr. 17 din 13 ianuarie 2014, nr. 11 din 13 ianuarie 2015.

30

8. Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă - Nr. 208 din 30

septembrie 2011, Nr. 229 din 28 septembrie 2012, Nr. 228 din 27

septembrie 2013, Nr. 230 din 26 septembrie 2014.

9. Raportul Preşedintelui Comisiei pentru Competitivitate, Global

Competition: The New Reality, Washington, D.C., U.S. Government

Printing Office, 1984.

10. Strategia europeană de securitate - O Europă sigură într-o lume mai

bună, Consiliul Uniunii Europene, Luxemburg, Broșură elaborată de

Secretariatul General al Consiliului - Oficiul pentru Publicaţii al

Uniunii Europene, 2009.

11. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României.

Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, București, 2008.

12. Strategia Siguranţei şi Securităţii Alimentare a Românie 2016 –

2035, Academia Română, Institutul de Economie Agrară, 2014.

13. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019 -,,O

Românie puternică în Europa şi în lume”, Bucureşti, 2015.

14. PAM 7– Programul general al Uniunii de acțiune pentru mediu până

în 2020, O viață bună, în limitele planetei noastre, Comisia

Europeană, Oficiul pentru Publicații, 2014.

15. Raport privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse

regenerabile, Comisia Europeană, Bruxelles, 1.2.2017 COM(2017) 57

final.

16. Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse

regenerabile, JO L 140, 5.6.2009.

c) Lucrări de autori

1. Martin ALBROW, The Global Age: State and Society Beyond

Modernity, Cambridge: Polity, Stanford University Press, 1997.

2. Ana BAL, Economie mondială, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

31

3. Dan BĂLȚEANU, Mihaela ŞERBAN, Modificări globale ale mediului.

O evaluare interdisciplinară a incertitudinilor, Editura CNI Coresi,

Bucureşti, 2005.

4. Alexandru BOGDAN, Constantin OPREAN, Letiţia OPREAN,

Securitatea şi siguranţa alimentară, Editura Academiei Române,

București, 2012.

5. Robert BOYER, Cuvintele şi realităţile, în Serge CORDELLIER,

Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei, București, 2001.

6. David BURNINGHAM, Green economics, Editura Heinemann, Oxford,

1999.

7. Dumitru CIUCUR, Ilie GAVRILĂ, Constantin POPESCU, Economie,

Editura Economică, Bucuresti, 2001.

8. Paul CLAVAL, Geopolitică şi geostrategie. Gândirea politică, spaţiul

şi teritoriul în secolul al XX-lea, Editura Corint, Bucureşti, 2001.

9. Serge CORDELLIER, Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei,

București, 2001.

10. Peter DICKEN, Global Shift: Reshaping the Global, Economic Map in

the Twenty-First Century, London, 2003.

11. Klaus DODDS, Geopolitics, A Very Short Introduction, Oxford,

University Press, 2007.

12. Peter Ferdinand DRUKER, Societatea postcapitalistă, Editura Image,

București, 1999.

13. Albert EINSTEIN, Cum văd eu lumea, Teoria relativităţii pe înţelesul

tuturor, Editura Humanitas, București, 1996.

14. Adrian FLOREA, Elemente de economie mondială, Editura

Universităţii din Oradea, Oradea.

15. John Kenneth GALBRAITH, Criza Globalizării, în Lettre

internationale, nr. 33, 2000.

32

16. Anthony GIDDENS, The Consequences of Modernity, Cambridge:

Polity Press, 1990.

17. Klaus GOLDMANN, Det Internationelle Systemet, Stokholm, Aldres,

1978.

18. Matthew GOODWIN, Devolution and economic governance in the UK:

uneven geographies, uneven capacities, in Local Economy, Taylor &

Francis Ltd, 2002.

19. Günter HAYDEN, Critica geopoliticii germane, Editura Politică,

Bucureşti, 1960.

20. David HELD, Anthony MCGREW, David GOLDBLATT, Jonathan

PERRATON, Transformări globale. Politică, economie şi cultură,

Editura Polirom, Iaşi, 2004.

21. Robert KAPLAN, Răzbunarea geografiei, Editura Litera, București,

2014.

22. Sean KAY, Globalization, Power, and Security, Ohio Wesleyan

University, Delaware, OH, USA, www.prio.no SAGE Publications,

www.sagepublications.com, 2004.

23. Paul KENNEDY, Catherine DANKS, Globalization and National

Identities. Crisis or Opportunity, Antony Rowe Ltd, Chippenham,

Wiltshire, Great Britain, 2001.

24. Robert Owen KEOHANE, Josepf Samuel NYE, Putere și

interdependență, Editura Polirom, 2009.

25. Michelle LOWE, Neil WRIGLEY, Retailing, Consumption and

Capital: Towards the New Retail Geography, Harlow: Longman, 1996.

26. Angus MADDISON, The World Economy: A Millennial Perspective,

Paris: OECD, 2001.

27. Jose MAGONE, Regional institutions and governance in the EU,

Editura Praeger Publishers, Westport, 2003.

33

28. Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Universul Juridic,

București, 2008.

29. John MEARSHEIMER, Tragedia politicii de forță, Editura Antet,

2001.

30. Daniel MILLER, Consumption as the vanguard of history: a polemic

by way of introduction, Acknowledging Consumption: A Review of New

Studies, London: Routledge, 1995.

31. Robert NEILD, Corupția publică; Partea întunecată a evoluției sociale,

Antem Press, Londra, 2002, p.138.

32. Phillip O’NEILL, Bringing the qualitative state into economic

geography, in Lee and Wills, Edward Arnold Publishers Ltd, 1997.

33. Michael PORTER, The Competitive Advantage of Nations, Free Press,

New York, 1990.

34. Robert REICH, The Work of Nations, în Mark LEWIS, Robert

FITZGERALD, Charles HARVEY, The growth of nations. Culture,

competitiveness and the problem of globalization, Bristol Academic

Press, 1996.

35. Michael ROSS, The Natural Resource Cuse: How Wealth Can Make

You Poor, în Bannon, I. și Collier, P. (editori), Natural Resources and

Violent Conflict. Options and Actions, Washington, D.C.: The World

Bank, 2003

36. Joseph Alois SCHUMPETER, Capitalism, socialism and democracy,

(2nd ed. 2014). Floyd, Virginia, 1942.

37. George Joseph STIGLER, The Organization of Industry, Homewood,

1968.

38. Susan STRANGE, State şi Pieţe, Institutul European, 1997.

39. Dănuț TANISLAV, Andra COSTACHE, Geografia hazardelor

naturale şi antropice, Editura Transversal, Târgovişte, 2007.

34

40. Alvin TOFFLER, Powershift. Puterea în mişcare, Bucureşti, Editura

ANTET, 1995.

41. Lester Carl THUROW, The future of Capitalism, How Today’s

Economic Forces Shape Tomorrow`s World, William Marrawaard Co,

Inc., New York, 1996.

42. Kerry TURNER, David PEARCE, Ian BATEMAN, Economia

Ambientale, Il Mulino, Bologna, 2003, p.28.

43. Gheorghe VĂDUVA, Geopolitica. Teorii. Areale. Falii. Confluențe,

Societatea Scriitorilor Militari, București, 2013.

44. Keneth WALTZ, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom,

București, 2006.

45. Richard WRIGHT, Globalization and Entrepreneurship, University of

Richmond, USA, 2003.

d) Reviste, studii de specialitate

1. Environment and Security, Transforming Risks into Cooperation,

Environmental Risks in South Eastern Europe, UNEP, UNDP, OSCE,

http://www.osce.org/eea/109428?download=true, 2003.

2. Charles SIEBERT, Arca alimentelor, Revista Național Geografic,

Editura Sanoma Hearst România, iulie 2011, p. 101.

3. Intelligence Community Assessment on Global Water Security,

februarie 2012.

4. Revista Română de Studii de Intelligence nr. 3 octombrie 2010.

5. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 / 2014.

e) Surse on-line

1. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat

/data/statistics-a-z/opqr

35

2. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat

/web/population-demography-migration-projections/statistics

3. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat

/web/environment/water

4. http://ec.europa.eu/eurostataccesat la URL http://ec.europa.eu/eurostat

/web/environment/statistics

5. https://en.wikipedia.org accesat la URL https://en.wikipedia.org/wiki

/Wikimedia_Commons

6. https://dexonline.ro accesat la URL https://dexonline.ro/definitie/

securitate

7. http://www.bioresurse.ro/omg.html

8. http://www.agrimedia.ro/148-de-milioane-de-hectare-cultivate-cu-

plante-transgenice

9. http://www.infomg.ro/Centrul de informare asupra organismelor

modificate genetic

10. http://www.madr.ro/organisme-modificate-genetic.html

11. http://www.madr.ro/culturi-de-camp/plante-tehnice/soia.html

12. https://www.stiriagricole.ro/suprafata-cultivata-cu-soia

13. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C2012:

390:0049:01:RO:HTML

14. Eurostat/2.4.1-r2150-2015-09-28 (PROD)

15. Eurostat (online data code: itsi_emp_a)

16. Eurostat (online data code: itsi_emp_a)

17. Eurostat (online data code: ilc_li04)

18. Eurostat (online data code: ilc_peps01)

19. Eurostat Eurostat (online data code: hlth_hlye)

20. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Main_Page

21. https://biblioteca.regielive.ro›Cursuri›ȘtiintePolitice

22. https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Ritter

36

23. https://biblioteca.regielive.ro›Cursuri›ȘtiințePolitice,Geopolitica–

Noțiune și Metode de Abordare

24. https://www.amazon.fr/Denis-Touret/e/B001K7KV2Y

25. https://fr.wikipedia.org/wiki/Yves_Lacoste

26. https://fr.wikipedia.org/wiki/France

27. https://fr.wikipedia.org/wiki/Paul_Claval

28. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Conea

29. https://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Golopenția

30. https://sjpa-b.spiruharet.ro//Introducere_in_geopolitica

31. saldanha.pbworks.com/f/Morgenthau.Politics+Among+Nations.pdf

32. http://ziarullumina.ro/autor/conf-adrian-lemeni-4098/

33. https://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Ellul

34. https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Baptiste_Say

35. https://ro.wikipedia.org/wiki/Companie_multinațională

36. unctad.org/en/Pages/statistics.aspx

37. https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Bacon_(filozof)

38. https://en.wikipedia.org/wiki/International_Telecommunication_Union

39. https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Pages/stat/treemap.aspx

40. http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm

41. http://www.eea.europa.eu

42. http://europa.eu/legislation_summaries/other/l28062_en.htm

43. https://www.mae.ro/node/35846

44. http://www.consilium.europa.eu/ro/

45. http://mmediu.ro/new/

46. http://www.mdrap.ro/

47. https://lege5.ro/Gratuit/haydambyga/alegeconsolidare

48. http://gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note-de-fundamentare/

49. https://www.mae.ro/taxonomy/term/ 527/1

50. https://eur-lex.europa.eu/homepage.html