Dharma, la randul lui, ca sistem, cuprinde 3 categorii de norme:

Dharma, la randul lui, ca sistem, cuprinde 3 categorii de norme:

1. Dharmasutras cuprinde normele de conduita obligatorii pentru toti hindusii.

2. Dharmasatras cuprinde Codul/Legile lui Manu.

3. Dharmanibandhas cuprinde comentarii ale juristilor.

Al 3-lea izvor il reprezinta cutumele. Sunt foarte numeroase, datorita scolilor de drept diferite, dar si datorita apartenentei la caste. Sfera de aplicare a unei cutume este variata de la o regiune la alta, de la o localitate la alta, de la o casta la alta, uneori, chiar si de la o familie la alta.

Al 4-lea izvor: Atunci cand judecatorul hindus nu gasea solutii in dharma si in textele sacre, el trebuia sa solutioneze litigiul in baza cunostintelor sale si in baza echitatii sale. Judecatorul este chiar obligat sa actioneze potrivit constiintei sale.

Al 5-lea izvor se cheama panshayat reprezinta un corpus de norme ale castei, in care era permis sa se solutioneze problemele locale, atat juridice, cat si politice. Panshayatul trebuia sa fie conform cu dharma, iar sanctiunea maxima pe care o putea aplica era aceea de excludere din casta. Erau 4 caste ierarhizate:

1. Casta brahmanilor preoti, mintile luminate hindusi (este cea mai importanta casta)

2. Kshatriyas era formata din nobilime, familiile regale, printi si militari.

3. Vaishyas erau comerciantii, agricultorii, marii mestesugari.

4. Shudras servitorii, micii mestesugari, cei de la periferia societatii.

5. Shantalas formau paturile sarace ale societatii hinduse.

Apartenenta la casta se facea prin simplul efect al nasterii.

Izvoarele dreptului hindus au ca specific faptul ca nu exista nici legi scrise, nici prejudicii judiciare, pentru ca filosofia hindusa este diferita; astfel, in conceptia lor, autoritatile statului nu se pot lega pentru viitor nici de legi, nici de precedente, pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea definita la un moment dat.

Un alt moment important il reprezinta dominatia engleza, astfel principiile hinduse au fost atenuate, datorita influentelor engleze, dar si datorita influentei musulmane. Astfel, influenta engleza a inceput la inceputul sec. al 17-lea si a durat pana la castigarea independetei, pana la 17 iulie 1947. Autoritatile britanice au inteles sa respecte dreptul hindus, pe durata colonizarii, dar pentru a-l putea cunoaste au apelat la anumiti experti (denumiti punditii). Acesti experti au transmis solutiile dreptului hindus, dar adeseori au alterat dreptul hindus, deformand solutiile traditionale. Pe de alta parte, pe langa solutiile cutuniare hinduse, a fost introdusa terminologia juridica engleza, fiind transpuse si numeroase institutii juridice britanice. Dupa independenta din 1947, sistemul traditional hindus cunoaste un proces de modernizare, observandu-se o limitare a aplicarii lui doar la anumite materii, si anume materia succesiunilor, statutul persoanelor si relatiile comerciale.

Se vorbeste din ce in ce mai mult, dupa acest moment, de anglo-hindu-law, adica un sistem care a receptat numeroase elemente ale familiei anglo-saxone.

Dreptul modern.

Formarea dreptului modern se apreciaza ca a avut la baza ideea codificarii, promovata inainte de independenta, astfel a fost adoptat Codul Civil Indian in 1833, cu puternice influente ale dreptului englez, fiind adoptate tehnicile de common law.

In 1872, The Indian Contract Act.

In 1908, Codul de Procedura Civila.

In 1910, Codul de Procedura Penala.

Aceste coduri s-au mentinut, insa dupa independenta, desi s-a incercat unificarea dreptului prin adoptarea Constitutiei Indiei, datorita sistemului de caste, s-au mentinut foarte multe inegalitati intre cetaten, ceea ce a afectat puternic statutul persoanei.

In 1950, se adopta Constitutia Indiei, care proclama statul indian ca

Puterea legislativa cuprinde 2 camere:

Camera Poporului, ce are 43 membri alesi pe un termen de 5 ani.

Consiliul Statelor membre ale federatiei, cu 245 membri, alesi pe un termen de 6 ani.

Puterea executiva este detinuta de presedinte, ales pe 5 ani, care are un rol simbolic, precum si de prim-ministru, care este seful Guvernului, si are majoritatea in camera poporului.

Puterea judecatoreasca este la nivelul statului federal, precum si la nivelul fiecarui stat membru; nu exista curti supreme ale statelor membre. Exista doar o singura Curte Suprema, la nivelul Federatiei. Cuprinde 13 judecatorii numiti de presedintele republicii.In ceea ce priveste statutul persoanelor, acesta s-a ameliorat foarte mult in ultimii ani, fiind abolita interdictia casatoriei intre caste diferite. In materia casatoriei a fost, de asemenea, poligamia, precum si casatoria intre colaterali. Divortul a fost liberalizat.