Tirn Flanneryeste om de $tiinti, explorator qi conservalionist.A publicat peste 130 de lucriri gtiintifice gi cateva cerli, in-cluzAnd bestsellerurile internalionale The Weather Makers,ThrowingWay Leg, Here on Earth si Among the Islands. A primitdistinctia Australian of the Year ln2007, iar din2001 in 2013a fost Comisar de Mediu al Australiei.

TIM FLANNERY

trUROIANATI]RALA

Traducere din limba englezi deCORINA HADAREANU

O ISTORItr

LITERABucuregti

2020

https://www.libris.ro/europa-o-istorie-naturala-tim-flannery-LIT978-606-33-5830-2--p13316922.html

CupntNs

Introducere........ ............... 13

I. ARHIPELAGUL TROPICAL100-34 milioane de ani in urmd

Capitolul 1. Destinafia Europa..... .............-.27Capitolul 2. Primul explorator al Hafegului.'.....................'....25

Capitolul 3. Dinozauri pitici, degenera$'..'-........'..............'.... 34

Capitolul4. Insulele de Ia riscrucea lumii ..........................'... 38

Capitolul 5. Origini gi europeni primitivi......'......'.. '...'.,........42

Capitolul 6. Broasca-mamog.'....... .'..'.....,....47Capitolul 7. Marea catastrofi .........'..'......... 54Capitolul 8. O lume postapocaliptici.........'....'............."........ 58

Capitolul 9. Un nou resi.rit, noi invazii......--....".".................' 64

Capitolul 10. Messel - o fereastri spre trecut ..'......'.......'..'...77

Capitolul 11. Marele recif de corali al Europei...'..'........ .........76

Capitolul 12. Povegti din canalizarea pariziand..'..... "..'.......,. 79

II. DEVENIREA UNUI CONTINENT34-2,6 milioane de ani in urmi

Capitolnl 13. La grande coupure (Marea rupturi)'............".. 89

Capitolul 14. Pisici, pisiri 9i olmi. .'..........'. 96Capitolul 15. Minunatul Miocen........ ....... 101

Capitolul 16. Un bestiar din Miocen..................................... 109

Capitolul 17. Extraordinarele maimute ale Europ ei............. L17

Capitolul 18. Primele maimule cu posturi verticale....-.-.....121

Capitolul 19. Lacuri qi insule.. .................. 129Capitolul 20. Criza de salinitate messiniani ........................ 135

Capitolul 21. Pliocenul - wemea lui Laocoon-...-............-..... 138

III. ERELE GLACIARE2,6 milioane-38 000 de ani in urmi

Capitolul 22. Pleistocenul - poarta citre lumea moderni... 149

Capitolul 23. Hibrizii - Europa, mama metisajului..........--.-'J,57Capitolul 24. intoarcerea mairnu;elor bipede...................-... 164

Capitolul 25. Neanderthalienii .........-........170Capitolul 26. Bastar2ii.............. .................. 180Capitolul 27. Revolugia cuIturaIt........................................... 186

Capitolui 28. Despre ansambluri si elefan1i.......................... !92

Capitolul 29. Al;i giganti din zona temperati...................... 198

Capitolul30. Fiarele ghetii...... ..................204Capitolul 31. Ce au desenat strimogii.......................-...-.---.--212

IV EUROPA OAMENILORDe acum 38 000 de ani pAnd in viitor

Capitoiul 32. Talerele balantei....... ............223Capitolul 33. imblinzitorii .................................. ..................23'1,

Capitolui 34. De la cai la pribugirea Imperiului Roman....... 236

Capitolul 35. Pustiirea insu]e]or.......................... -.---..---.-.---.-241

.- E *

i Tnr Fr-aNNe nv

c€ntrali. Fo4ele geologice care in timp aveau sd desprindi Penin-sula Arabici de marginea estici a Africii 9i si deschidi Valea Ma-relui Rift (lirgind astfel continentul african) nu incepuseri incisi lucreze.

Arhipelagul european de acum 100 de milioane de ani erapozi{ionat unde se afla Europa astizi - la est de Groenlanda, lavest de Asia gi centrat pe o regiune care se intindea intre 30 9i50 de grade latitudine nordici de Ecuator. Locul cel mai potrivitspre care si ne indreptem magina timpului ar fi insula Bal (careface parte astazi din regiunea baltici). De departe cea mai mare gi

mai veche insuli din Arhipelagul european, Bal trebuie si fi iucatun ro1 vital in dezvoltarea faunei gi a florei primare din Europa'Este insi frustrant ca nici o fosile din ultima parte a epocii dino-zaurilor nu a fost gisiti pe intreaga suprafala de uscat, aqa ce totce gtim despre viaqa in insula Ba1 provine de la cAteva rimeqilede plante qi de animale care au fost duse de ape in mare 9i s-aupestrat in sedimentele vizibile acum in Suedia qi in sud-estul Ru-siei. N-ar avea nici un rost se aterizam cu maqina timpului intr-unpustiu atat de infricogitor.l

Este important saPrecizem, totusi, ci pustiurile infricoqatoaresunt norma in paleontologie. Pentru a explica influen{a lor puter-

nici, trebuie sd apelez la Signor-LipPs - nu weun italian vorbire!,ci doi profesori erudif. Philip Signor gi Jere Lipps gi-au unitforlele in 1982 ca si sup^uni spre confirmare un principiu impor-tant in paleontologie: ,,intrucit registrul fosilelor organismelornu este niciodati complet, nici primul, nici ultimul organismdintr-un taxon dat nu va fi inregistrat ca fosila".2 Exact la fel cumanticii au tras velul modestiei peste momentul cdtic din legendaEuropei repite de taur, ne informeazi Signor-Lipps, geologia aacopedt cu un vdl momentul conceperii zoogeografice a Europei,

lisandu-ne se ne setim busola maginii timpului intre acum 86 demilioane gi acum 65 de milioane de ani, cAnd o gami de o diversi-tate uimitoare de depozite de fosile pestreazi dovezi din copiliriaviguroasa a Europei. Depozitele s-au format pe lanpl de insuleModac, la sud de Bal. Acum multe weme, Modac a fost incorpo-

rat intr-o regiune care cuprinde cam o duzini de liri din estulEuropei - dii Macedonia la vest pini in Ucrai.na la est. in wemea

22

Eunop.r - O IS'IoRIE NATURALA

lnrpcr:iului Roman, aceastA mare figie de teren acoperea douiprovincii intinse, Moesia gi Dacia, de unde provine gi numele.

l,a wemea sosirii noastre, pirti mari din Modac sunt impinse,1,',rsupra valurilor oceanului de primele ribufniri ale forlelor tec-trf nice care, in timp, aveau si formeze Alpii europeni, in weme

'r, llte fragmente aluneci sub mare. in miilocul acestui varteir L' :rctivitate tectonice se afle insula Hateg, un loc inconjurat devrrlcani submarini care erup din cdnd in cAnd pAni la suprafali,rrrl)rigtiind cenugi deasupra uscatului. A rezistat milioane de ani

l);r)i la momentul vizitei noastre, permifand dezvoltarea uneillrrrc si faune unice. Cu o suprafafi de aproximativ 80 000 de ki-l(,rr)etri patrafi, cam de mirimea insulei caraibiene Hispaniola,ll,rteg este o insuli izolati 1a 27 grade nord de Ecuator, separatirk'200-300 de kilometri de ocean addnc de vecina cea mai apro-

l,i.r1:4, Bomas (Masivul Boemiei din zilele noastre). Astezi, Halegl.rcc parte din Transilvania, in Rominia, iar fosilele care se gesesc,r i( i sunt printre cele mai abundente si mai diverse din Europa dinr rlt ima parte a epocii dinozaurilor.

Si deschidem uga masinii timpului gi si pafim pe pamantulI lrlfegului, tiramul dragonilor. Am ajuns la sf3rgitul unei toamner;rrperbe. Soarele streluceqte reconfortant, dar la aceasti latitu-rline se afli destul de jos pe cer. in aer este o cildure tropicala, iarrirrb picioarele noastre scartaie nispul alb gi fin a1 unei plaje strilu-r itoare. Vegetalia din apropiere este un amestec de tufiguri inflo-rirc, de micd inelqime, dar prin alte locuri cresc palmieri 9i ferigirlominate de arbori ginkgo, cu frunzele ingdlbenite de toamna

1i.rta si cadi la primul semn al iernii, blindi gi ea, care se apropie.3Vcdem, de asemenea, semne, sub forma unor vii largi gi adAncir are pornesc din in;Ifimile din depertare, ci ploile au un caractersczonier pronunfat,

Pe o coamA muntoasA uscate, zdrim niqte copaci uriaqi carericamini cu cedrii de Liban. Aparqindnd speciei acum dispirute(unninghamites, ei sunt de fapt un fel de chiparogi dispiruli 9i eirlc multi weme. La doi pagi de noi, un iaz cu ferigi este impodobitr u nuferi gi mirginit de copaci care seamini izbitor cu familiarulplatan londonez. Nuferii gi platanii sunt supravietuitori antici,

Trv FlaNxrnv

iar Europa a pistrat un numer surprinzitor de astfel de ',dinoza-uri vegetali".a

Privirile ne sunt atrase de la uscat citre marea de azur, al cerei

tarm este preserat cu ceea ce, la prima vedere, par nigte cauciucuri

de camion opalescente, cu niqte lncretituri sinuoase' Strilucesccu o frumusele stranie in soarele tropical- Undeva departe, inmare, o furtune a ucis o colonie de amonili - moluqte asemeni-toare cu nautilii, ale ciror cochiiii pot depigi un metru in diame-tru - iar valurile, vintul 9i curengii le-au adus cochiliile pe lirmulHaqegului.

itt ti*p ." mergem prin^nisipul care sclipeqte, simfim- la unmoment dat un miros greu. in fala noastri zace o masd inform6,ca o lipitoare uria$a, ramase Pe lerm la reflux. Este o creaturi cum

nu mai exista astizi alta - un plesiozaur. Cele patru inotatoare,care altidati il propulsau cu putere, zac acum nemiqcate Pe nisip'Din corpul ca un butoi iese un gat neobiqnuit de lung, terminat cu

un cap mic, inca seltat de valuri.Din pidure ies, tirgiind picioarele, trei figuri gigantice ase-

minitolre unor vampiri infigurali in pelerine de piele, fiecare deineltimea unei girafe. Foarte puternici 9i cu ochi diavolegti, cei treiinconjoari cadawul, pe care ce1 mai mare dintre ei il decapiteazifare efort cu ciocul lui de 3 metri lungime. Priditorii se invartln jurul corpului gi ii consumi, cu mugcaturi silbatice' Trezi,ti larealitate de ;pectacol, ne intoarcem la siguranla maginii timpului'

Ceea ce am vizut sugereazi ce loc ciudat este Halegul' Creatu-rile care arata a vampiri sunt un fel de pterozauri uriaqi cunosculi

ca Hatzegopteryx. Acesta, qi nu weun dinozaur cu col1i, este pri-ditorul din vArful lan{ului trofic. Daca ne-am fi aventurat spreinteriorul insuiei am fi intAlnit 9i prada lui obignuiti - mai multetipuri de dinozauri Pitici. Haleg a fost un loc straniu din doudprrtr.t" d" vedere: straniu pentru noi deoarece dateazi dintr-oweme in care dinozaurii stipAneau Pimintul, dar straniu 9i pen-

tru epoca dinozaurilor, deoarece - ca 9i restul arhipelagului eu-ropean - a fost un linut izolat, cu o ecologie si o fauni foarteneobignuite.

2425

(-nprrolur- 2

Pnrr',tul EXPLoRAToR AL HATECULUT

I'ov(,stea despre cum am ajuns si aflem despre Hateg qi creaturileIrri lste una aproape la fel de uimitoare ca linutul insuqi. in 1895,

' iu(l romancierul irlandez Bram Stoker scrla Dracula, un nobilrllrr 'l'ransilvania, Franz Nopcsa von Fels6-Szilv6s, baron de Sicel,rrt.llca in castelul lui, preocupat nu de sAnge, ci de oase. Oasele cupr it ina erau un dar de la sora lui Ilona, care le gasise in timp ce seplirrrba pe malul unui rAu de pe moqia familiei Nopcsa. Se vedear l,rr ci erau foarte, foade vechi. Astizi, castelul din Sdcel al fami-ltr,i Nopcsa este o ruini, dar in 1895 era un conac elegant cu douir,t,rjr:, cu mobili de nuc, o bibliotece mare gi o sali de bal al cireilrlcrior grandios se mai intrezire$te prin ferestrele sparte. Detirrrrxlesti dupi standardele europene, moqia furniza suficiente ve-llitrrri se-i permite tanarului Nopcsa si-gi urmeze pasiunea pen-I r rr oasele strivechi,

Nopcsa avea si devini unul dintre cei mai extraordinari pa-lr,ontologi care au existat weodati, gi totugi astazi este aproaPer rit,rt. Cilitoria lui intelectuala a lnceput cAnd a plecat de la castel,r rr r>asele primite in dar, ca si studieze stiinlele la Universitatear lirr Viena. Lucrind in generai singur, el a stabilit curAnd ci oaselep;lriile de sora lui erau din craniul unui fel de dinozaur primitivrlr, rnici dimensiuni, cu botul aseminetor unui cioc de ra!5.1 Fas-r ir.lt, contele s-a apucat de ceea ce avea si devind munca lui de-ovi,rl:\ - invierea morlilor din Hafeg.

Savant cu preocuperi multiple, singuratic gi excentric, Nopcsa,r vilzut multe lucruri mai limpede decAt al{i, deqi se descria e1trrluqi ca suferind de,,cideri nervoase'. in 1992, dr. Eugene Gaff-rrr,y, o autoritate incontestabila ln fosile de lestoase, a remarcatr;l Nopcsa, ,,1n perioadele lui de luciditate, lgi concentra minteannrl)ra cercetirii dinozaurilor gi a altor fosile de reptile", dar in-tr(' :rceste momente de strilucire erau perioade de lntuneric 9i

de excentricitate.'? in zilele noastre, Nopcsa ar fi fost probabildiagnosticat ca suferind de tulburare bipolari. Oricare ar fi fostboala lui, il lisa firi orice simq al etichetei. De fapt, el manifestade cele mai multe ori ,,un talent colosal pentl'u grosolanie".3

Un exemplu concludent a fost relatat de dr. Tilly Edinger, pio-nier al cercetirii creierelor fosilelor, care a realizat un studiu des-pre Nopcsa in anii 1950. in primul lui an la universitate, Nopcsaa publicat o descriere a craniului lui de dinozaur - o realizare re-marcabili. fi cAnd l-a intilnit pe ce1 mai eminent paleontolog alvremii, Louis Dollo - gi el un aristocrat -, tanerul conte s-a leudat:,,Nu este minunat ci eu, atat de tinir, am scris aga un memoriuexcelent?"4 Mai tarziu, Dollo avea si-i faci un compliment sar-castic, amintind de Nopcsa ca de ,,o cometi ce a stribi.tut cerulnostru paleontologic, rdspAndind doar un fel de lumini difuzi".s

La Universitatea din Viena, Nopcsapare sa fi fost lasat in gene-ral de capul lui. Izolat de colegi, independenlalui amers Pani intr-acolo incat a inventat singur un clei cu care si-si lipeasci fosilele.Dar a avut un coleg, profesorul Othenio Abe1, care ii impertegeainteresulpentru paleobiologie. Abel era un fascist care fondase ungrup secret de 18 profesori care colaborau ca si distrugi carierelein cercetare ale ,,comunigtilor, social-democrafilor gi evreilor". Elfusese cAt pe ce si fie ucis cAnd un coleg, profesorul K.C. Schnei-der, lncercase si il impugte. CAnd naziqtii au venit 1a putere, Abela emigrat in Germania. Vizitind Viena dupi Anschluss, in 1939,a vazut steagul nazist fluturAnd la universitate fi a declarat ci eracea mai fericiti zi din viafa 1ui. Nopcsa avea modul lui de a sepurta cu Abel. CAnd Nopcsa s-a imbolnivit, e1 l-a chemat pe Abella apartamentul lui, cerAndu-i unuia dintre cei mai mari paleonto-Iogi ai Europei (care era totuqi un om de rAnd) si-i duci iubituluilui o haini qi o pereche de minugi purtate.6

in timp ce Nopcsa lgi studia dinozaurii, in el clocotea o a douapasiune. CutreierAnd satele Transilvaniei, il intAlnise pe conteleDraikovii qi se indrigostise de el. Cu doi ani mai in varsta decatNopcsa, Draikovid era un aventurier din Albania care, la un secoldupi vizita lui Byron, rimAnea un loc exotic, intunecat 9i primi-tiv. influentat de povegtile iubitului, Nopcsa a facut cateva cdli-torii cu finanlare privati ln Albania, unde a triit in comunititile

26

EUR0PA - O rsroRrE NATURALA

Lrr,rL,, le-a lnvilat dialectele gi tradiliile, qi chiar s-a implicat inrlleprrtele lor. O fotografie il arata in toati splendoarea, imbri-r dl, lrlarmat Si purtAnd insemnele tradilonale ale unui rizboinictlllllptar. De un romantism inflicirat, Nopcsa era si foarte curios;l rrrr rkrcumentarist meticulos, ajungAnd sd fie recunoscut curindr r ltlrrrl principalul expert din Europa privind istoria, limba gi cu1-lru,r Albaniei.

Irrlr-o cilitorie ficute in Albania in 1906, Nopcsa l-a intil-trll ;x' Baiazid Elmas Doda, un cioban care trdia 1a altitudine, inMllnlii Blestemafi. Nopcsa l-a angajat pe Doda ca secretar si arr.1r lrrrisit in iurnalul lui ci Doda era ,,singura persoand de la con-It'lr, l)raSkovit care m-a iubit cu adevi.rat".7 Relalia lui cu Dodartvr,,r ril dureze aproape 30 de ani gi, in 1923, Nopcsa a denumitftr rrrtrrrrea lui o fosili de testoasi stranie: Kallokibotion bajazidi -,,lt r rtrrosul si rotundul Baiazid".

( ).rscle testoasei fuseseri gisite alituri de cele de dinozaur, perrrrrrli,r familiei. Cu o lungime de o jumatate de metru, Kallokibo-I ll, r,ril o cr€aturi amfibie de dimensiune medie, aseminetoare in'rp.u r,n 1tr cu lestoasele de api dulce din Europa de azi. Dar anato-lrrl,r rrsrrirsi a lui Kallokibotion demonstreazi ci ea era foarte dife-r ll,l r ft, orice specie actuala, aparlinAnd unui grup strivechi, acumrllrr;r.trtrt, de testoase primitive, ultimii reprezentanti ai uimitoa-t ll, rr rrciolanide.

Mr.iolanidele au supravietuit ln Australia pAni la sosirea pri-rrrlLrr ,rlxrrigeni, in urmi cu 45 000 de ani. Ultimele au fost nigter l,,rl rrri cnorme, de mirimea unui automobil, care se deplasau per rrr ,r I , irlc cdror cozi deveniseri niqte bastoane osoase si care aveaupr, r ,rp rriste coarne mari, curbate, ca ale vitelor. Este foarte proba-lrll r ,r ;rrimii australieni si. fi vizut ultimii descendengi ai lestoasei,,lr rrro,lse gi rotunde" a lui Baiazid. Dar cAteva au plutit pe mare11'r r. ir rstrlele calde, umede gi active tectonic, Vanuatu. SechestrateIr Ir urt nicia 1or, meiolanidele au supravieluit pana cAnd gi acestellr r rl r rri au fost la rAndul 1or descoperite - de data aceasta de cA-I r r' rrl r,r mogii Ni-Vanuatu, care populeazi insulele astizi. Un strat,|,rrr rk'oase micelarite gi gdtite de meiolanide datind de acum, tr, .r lJ 000 de ani marcheazi sosirea oamenilor. $i aqa s-a pierdut

27

TIM FLANNERY

ultima urmi. a finuturilor Modac - aproape ultimul ecou, intr-adevAr, al acelui arhipelag dispirut.

Baiazid, Albania gi fosilele au fost principalele constante din

viala lui Nopcsa, iar dintre acestea avea se renunte la una singuri'

Atagamentul lui pentru Albania a atins apogeul chiar inainte de

izbucnirea Primului Rizboi Mondia| cAnd a pus la cale un plan

irrdrezne,t, dar sortit egecului, de a invada lara qi de a deveni pri-

mul ei monarh.' in ciuda distragerii de moment, Nopcsa a rimas

cufundat pAni peste cap in paleontologie 9i in 1914 a produs o lu-

crare despre viala dinozaurilor din Transilvania care a revolulionat

intelegerea Europei timpurii.8 Deosebit la cercetirile lui este faptul

ci a analizat fosilele ca pe ramaqitele unor creaturi vii, care au triitintr-un habitat specific gi au rispuns la constrangerile de mediu'

Nopcsa a fost, de fapt, primul paleobiolog al lumii'Nopcsa a demonstrat d Hafegul a fost locuit de doar zece spe-

cii de creaturi de mari dimensiuni. Acestea includeau un dinozaur

. Albania se elibera treptat de muribundul lmPer'iu Otoman, iar in 1913Marile Puteri din Europa s-au leunit intr-un congles laTrieste ca sa decidi

cine ar trebui se fie desemnat rege. Nopcsa i-a scis gefului de Stat Major

al armatei austYo-ungare din Trieste, cerAnd 500 de soldali imbricagi

civil, dotali cu piese de artilerie. El urma sa cumpele doua vase mici ;irapide cu aburi cu aiutorul carora se invadeze Albania, instaurAnd un

relim prieten Imperiului Austro Ungar. Carnpania, ;a transmis NoPcsaeJ."r"iut,ri, avea sa fie rapide ti se culnineze cu o paradi triumfala peitrdzile capitalei Tirana avindu I in ftunte pe Nopcsa cilare pe un cal

alb. Nu toate motivele lui Nopcsa par se fi fost onorabile' dupi cum amarturisit el in jurnal: ,,Odat; instalat ca monavh european' nu as avea

nici o probleme se fac rost de fondurile necesare, prin cisitoda cu o

-ogt"nito"r" americane bogate dornici de un tidu regal, un Pas care in

alte circumstanle mi_ar provoca repulsie." Ministerul britanic de extelne

nu impertagea viziunea lui Nopcsa in aceasti chestiune si' la cerereaLondrei, congresul l-a desemnat pe prinlul gelman Wilhelm de Wied s:fie primul rele al Albaniei. CAnd a izbucnit Pdmul Rezboi Mondial ;iAlbania a refuzat sa trimiti trupe in spriiinul austro ungarilor' regeluiWillie i s-au teiat fondurile 9i a fost nevoit sd fugi Albania a remas felerege pane in 1928, cand a urcat pe tron tegele ZogI Dezamigit.gi plin de

"riara.i.trr", Nop."" i-a scris lui Smith Woodward, colegul lui paleontolog

de la British Museum (acum Muzeul de Istorie Naturala), spunindu-i:

,Albania mea a murit".

28

EuRope - O IsroRIE NATURALA

rrrI rii carnivor identificat dupi doi dinli (ambii pierduli ulterior),

1r, r ,r rc Nopcsa 1- a nurnit Megalosaurus hungaricus. Megalosauruspalr. rrn tip de dinozaur carnivor ale cirui fosile sunt ceva comunIrr rr,st ul Europei, dar in roci mai vechi. Prezenfa lui ln Haleg aPe-n,,r 1 .r o anomalie, gi curAnd avea si se demonstreze ciMegalosau-t ntt lnngaricus erauna din Pulinele erori facute de tanArul savant.

( ) curiozitate gtiinfifici, meritind aici o mici diversiune, este

';l llrima denumire $tiinfifici al:ui Megalosaurus a fost Scrotum.f'r rvlstea incepe cu prima fosili de dinozatt, care a fost descdserpl rlr,scnati de reverendul Robert Plot, in 1677 's Cartealui, TheNn ural History of Oxfordshire, este firdindoiali primul tratat mo-rlr.r rr de istorie naturale in limba englezi gi, dupi moda wemii,,rr opurea totu1, de la plantele, animalele 9i rocile din Oxfordshire

|';trr,I la clidirile importante qi chiar predicile faimoase rostite inlrirrr,ricile finutului. Plot a identificat corect fosila r€spectivi calrtn(l un capat de femur. El s-a gAndit ci ar fi fost de la un ele-l,rrrt adus in Marea Britanie in timpul presupusei vizite facute deIrrrpilratul Claudius la Gloucester cAnd (potrivit lui Plot) a recon-rt r uit oragul ,,in memoria cisetodei frumoasei lui fiice Gennissar rr Arviragus, pe atunci regele Britaniei, cand este posibil si-qi fi,r,lrrs cu el unii dintre el€fanti". SuPiretor insa pentru el, Plot nu a

r ',ufit se giseasca weo dovadi a prezentei elefantilor in weun 1oc

rrr,ri apropiat de Gloucester decit Marsilia.-l)upa o argumentatie lungi 9i savanti, Plot a tras concluzia

r ;l osul, care fusese gasit in apropierea unui cimitir, ar fi Putut saprovini de 1a un gigant. La fel ca mulli dintre contemPoranii lui,I'krl credea ci lucrarea din secolul alXII-lea a lui Geoffrey de Mon-rrottt., The History of the Kings of Britain (Istoria regilor Britaniei) ',.r,r reali de la cap la coade. $i atat de puternice era atraclia acelorvrcmuri de inceput ale Europei, incAt Geoffrey de Monmouth qi-a

lrccput istoria cu un poem inspirat de Vergiliu, in care Brutus,rrrr urmaq al troianului Enea, sosegte pe lermurile Albionului 9i se( ,\sitoregte cu locuitorii orginali ai insulei, ,,giganlii din Albion',irrtcmeind astfel rasa britanici.

n. esl: istorioara stranie este, din Pa(ate, imagindr: in intregime.

)ct