TIRODIA organizare histologica

Glanda tiroida este localizata in regiunea cervicala, ocupa o pozitie anterioara in raport cu laringele, fiind cea mai mare glanda la adult.Este alcatuita din 2 lobi, drept si stang, uniti printr-un istm. Se formeaza devreme in cursul dezvoltarii embrionare, avand o dubla origine embriologica: Celule foliculare - > endodermica ( canal tiroglos, prelungire de la baza limbii ) Celule parafoliculare - > neuroectodermica ( creste neurale )->component a sistemului neuroendocrin difuz.

Functiile ei constau in sinteza de hormoni tiroidieni: tiroxina ( T4 ), triiodotironina ( T3 ). acesti hormoni: intervin in procesele de diferentiere celulara, de crestere, precum si in modularea consumului de oxigen si a ratei metabolismului bazal al organismului influenteaza metabolismul proteinelor, al lipidelor, carbohidratilor.

Organizare histologica capsula - > tesut conjunctiv fibros

compartimentare in lobuli

organizarea parenchimului in foliculi

mase compacte celulare

tesut conjunctiv interfolicular cu adipocite(dupa 50 ani)

bogata retea de capilare sangvine fenestratesi capilare limfatice

inervatie: fibre vegetative - > se distribuie vaselor i foliculilor

Glanda depoziteaza mari cantitati de hormoni, extracelular, la nivelul uneisubstante omogene numita coloid. Depozitul la adult este suficient pentru acoperirea necesarului timp de 2-3 luni.

Capsula este de natura conjunctiva si compartimenteaza glanda in lobuli. In lobuli celulele sunt organizate in foliculi. Intre foliculi exista stromainterfoliculara, element de diagnostic diferential intre glanda mamara in lactatie si tiroida. Glanda mamara (tubuloacinoasa), in lactatie, are un aspect asemanator cufoliculii tiroidieni numai ca nu prezinta stroma. La glanda tiroida, dupa varsta de 50 de ani stroma interfoliculara se umple cu adipocite (sufera o transformare grasoasa).

In mod normal, foliculii tiroidieni au forme si dimensiuni variate.

Foliculul este o cavitate inchisa, delimitata de un epiteliu simplu cubic asezat pe o membrana bazala. In cavitate se gaseste coloidul. La periferia coloidului, pe preparatele obisnuite cu HE se pot vedea unele spatii, uneori asemanatoare cu vacuolele. Multa vreme s-a crezut ca acestea sunt vacuole de resorbtie dar apoi s-astabilit ca ele sunt artefacte de fixare deoarece ele nu apar deloc in produsele fixate prin difuzie.

Coloidul are caracter amfoter, colorandu-se cu coloranti acizi cat si cu coloranti bazici. De asemenea coloidul este PAS pozitiv, deoarece tiroglobulina, depozitul si precursorul hormonilor tiroidieni, este o glicoproteina.

In functie de aspectul foliculilor se poate stabili starea de actiune a glandei: daca sunt mari si cu epiteliu turtit - > hipotiroidie daca foliculii sunt mici si cu epiteliu inalt, columnar, observandu-se si celule in mitoza si coloid putin - > hipertiroidie.

Glanda tiroida este bogat vascularizata, avand multe capilare de tip fenestrat ce vin in raport cu peretele folicular.Fenestratiile endoteliale faciliteaza transportul molecular intre celulele glandulare si lumenul capilarelor sanguine.

Inervatia tiroidei este de natura vegetativa, dar exista o deosebire fata de celelalte glande endocrine. De obicei, la alte glande endocrine, terminatiile nervoase actioneaza la nivelul capilarelor sangvine, modificand fluxul de sange si implicit si secretia glandei. La nivelul tiroidei exista terminatii nervoase ce ajung pana la capilare, influentand indirect secretia, dar si terminatii care ajung pana lanivelul peretelui folicular, influentand direct secretia de hormon.

Principalul factor care influenteaza statusul morfologic si functional al tiroidei este reprezentat de hormonul stimulator tiroidian, TSH, tireotropina, secretat la nivelul lobului anterior al glandei hipofize.TSH stimuleaza toate etapele de productie si eliberare ale hormonilor tiroidieni.Hormonii tiroidieni inhiba sintezaTSH, mecanism care contribuie la mentinerea unor concentratii adecvate ale hormonilor T4 si T3.

TSH determina: alungirea celulelor epiteliului folicular reducerea cantitatii de coloid reducerea dimensiunii foliculilor tiroidieni

Membrana bazala a celulelor foliculare contine numerosi receptori pentru tireotropina.Secretia de TSH este: stimulata de expunerea la frig inhibata de expunerea la caldura si de stress.

Parenchimul glandular este alcatuit din doua tipuri de celule: celulele foliculare (tireocite) celulele parafoliculare C (C de la clar, celulele avandcitoplasma palida, clara sau de la calcitonina, hormonul secretat de aceste celule).

Celula foliculara ( tireocitul )Celula cu polaritate distincta care: sintetizeaza proteine secreta proteine reabsoarbe proteine digera proteine MO:- citoplasma bazofila subnuclear- nucleu cu nucleol evident n celula active

ME:

- RER - in perioadele de sinteza , RER apare ca cistern dilatate si dispersate prin citoplasma.

- Aparat Golgi bine reprezentat; in repaus secretor este situat spre polul bazal fata de nucleu, iar in activitate este situat spre polul apical (supranuclear); aceasta schimbare de pozitie continua a fost denumita valsul golgian.

- Mitocondrii

-La polul apical, spre colloid, prezinta microvili; ocazional se observa si unele pseudopode; la acest nivel se formeaza veziculele de pinocitoza.

- Vezicule:- mici (TG care va fi exocitata in coloid)- mari (coloid endocitat)- lizozomi i fagolizozomi- complexe joncionale- receptori pentru TSH

Celule parafoliculare ( Celule C )

Localizate: in epiteliul follicular sub forma de agregate interfoliculare isolate.Sunt mai mari decat celulele foliculare, mai rare, iar la examinarea in microscopie optica prezinta o coloratie mai putin pronuntata.Contin cantitati reduse de RER, mitocondrii alungite si un complex Golgi voluminos.Caracteristica histologica specifica acestor cellule este reprezentata de numeroasele microgranule ( cu diametrul de 100-180 nm ) cu continut hormonal.Celulele parafoliculare sintetizeaza si secreta calcitonina, un hormon cu efect hipocalcemiant care inhiba resorbita osoasa.

Biosinteza hormonilor tiroidieni (triiodotironina si tetraiodotironina) are loc in mai multe etape:

1. sinteza, secretia si depozitarea tiroglobulinei, etapa care se desfasoaraconcomitent cu cea de-a doua etapa;2. captarea din circulatie si oxidarea iodului;3. iodarea tireoglobulinei si formarea hormonilor tiroidieni;4. secretia hormonilor tiroidieni.Preluarea precursorilor (aminoacizii) din circulatie are loc prin membrana bazala printr-un transport activ. In ribozomi are loc sinteza componentei proteice.In lumenul RE are apoi loc prima etapa a glicozilarii: incorporarea manozei, dupa care, prin vezicule mici, proteina ajunge in aparatul Golgi unde are loc a doua etapa de glicozilare, incorporarea de galactoza. Apoi tireoglobulina este impachetata in vezicule de secretie de origine golgiana si este exocitata in coloid.

Preluarea iodului anorganic din circulatie se face tot pe la polul bazal, activ, impotriva gradientului de concentratie si a gradientului electric. Preluarea se face cu ajutorul pompei de iod care este stimulata de tireotropina (TSH).Iodul este concentrat, atingand o concentratie de cateva zeci de ori mai mare decat cea din plasma, uneori chiar de 40 de ori. Iodul este transportat la polul apical unde este oxidat cu ajutorul peroxidazei lizozomale si transformat in iod organic, molecular.Tiroidita autoimuna (Hashimoto), care reprezinta 80% din cazurile de hipotiroidie, se datoreaza aparitiei anticorpilor fata de structurile proprii ale glandei tiroide.Exista astfel o concentratie foarte mare de anticorpi anti peroxidaza lizozomala, ceea ce determina imposibilitatea oxidarii iodului.

Iodarea tireoglobulinei se face la resturile de tirozina care sunt foarte multe (aprox. 140 de resturi de tirozina in fiecare molecula de tireoglobulina). Iodarea tirozinei se face in molecula de tireoglobulina, aflata la interfata coloid - pol apical tireocite, tireoglobulina aflandu-se in coloid. Tirozina iodata ramane in tireoglobulina.

Dupa iodare rezulta: monoiodtirozina (MIT) diiodotirozina. (DIT)

Acest proces este catalizat de iodaze (iodinaze).

Apoi: prin condensarea unei molecule de DIT cu una de MIT - > T3 (triiodotironina) prin condensarea a doua molecule de DIT- >T4 (tetraiodotironina).

T3 si T4 raman inglobate in molecula de tireoglobulina care se afla in coloid.

In cazul stimularii tiroidei, in scopul secretiei de hormon, are loc resorbtiatireoglobulinei prin endocitoza la nivelul microvililor sau pseudopodelor. Sub actiunea proteazelor sunt indepartate, apoi acestea difuzeaza prin membrana bazala in circulatie, fiind liposolubile.

Deci, in procesul de sinteza a h. tiroidieni apar doua faze:1. faza exocrina (este exocitata tireoglobulina in coloid)2. faza endocrina (difuzia hormonilor in circulatie)

APLICABILITATE MEDICALA

Scaderea aportului de iod alimentar diminueaza sinteza hormonilor tiroidieni, ceea ce determina stimularea secretiei de TSH si hipertrofia compensatorie a tiroidei. Aceasta afectiune este denumita gusa prin deficit de iod si prezinta o evolutie endemica in anumite regiuni ale planetei.Pacientii cu gusa endemica pot evolua catre hipotiroidism; nou-nascutii hipotiroidieni prezinta cretinism, caracterizat prin intarzieri marcate in dezvoltarea somatica si psihica.

La adult, hipotiroidismul poate fi determinat de afectiuni tiroidiene ( cu alte cuvinte, deficiente ale proceselor de sinteza si secretie ale hormonilor tiroidieni), sau poate fi secundar insuficientei hipofizare sau hipotalamice. Patologia autoimuna a glandei tiroide, de exemplu tiroidita Hashimoto, poate afecta functia glandei, cu aparitia consecutiva a hipotiroidismului. In tiroidita Hashimoto, in sangele pacientilor exista anticorpi anti-tiroidieni, ce pot fi detectati serologic.

Hipertiroidismul poate fi produs de numeroase afectiuni tiroidiene, dintre care cea mai frecvent intalnita este boala Graves, caracterizata prin protruzia anormala a globilor oculari ( exoftalmie ).Substratul patogen al acestei afectiuni este reprezentat de o disfunctie imuna care consta in sinteza unei imunoglobuline circulante , denumita stimulatorul tiroidian cu actiune prelungita; aceasta se leaga de receptorii tireotropinei prezenti la suprafata celulelor foliculare, cu stimularea consecutive a acestora.Pe langa exoftalmie, pacientii cu boala Graves, prezinta: scaderea greutatii corporale, iritabilitate, astenie, tahicardie.