Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe'quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Stephen Hawking și universulin(aționar: ultimul său studiu

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

În ultimul său articol ști-ințific, Stephen Hawkingprezintă un studiu încadrul căruia numărulde universuri posibileeste redus. Potrivitmarelui fizician, Univer-sul nostru ar fi mult maisimplu. ȘTIIN�Ă ►► PPaagg.. 1133

DDDD EEEE CCCC EEEE BBBB EEEE NNNN ZZZZ IIII NNNN AAAAEEEE AAAA ȘȘȘȘ AAAA DDDD EEEESSSS CCCC UUUU MMMM PPPPĂĂĂĂ ÎÎÎÎ NNNNCCCC AAAA NNNN AAAA DDDDAAAA ????

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 214 ■ 18 mai 2018

VENIREA AMERICANILOR: PARADIGME SOCIAL-CULTURALE ATLANTICE ȘI PACIFICE OPINII & ANALIZE ► Pag. 8

Luna mai, luna conștientizăriiriscului cancerului de pieleCancerul de piele estecel mai des întâlnit tipde cancer. În Canada,peste 80,000 de cazurisunt depistate anual. Eleste totodată și unul din-tre cele mai ușor de pre-venit.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ► Pag. 16

►► PPaagg.. 44

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

„Mirages et réalité - Poèmes à deuxvoix”, noul volum de versuri semnat de EvaHalus, în colaborare cu David Brême, îșiva face în curând apariția în rețeaua de li-brării independente din Quebec. Lansareasa va avea loc miercuri, 23 mai, între orele17:30 și 19:30, la Maison des écrivains(Casa Scriitorilor), 3492 Avenue Laval,Montreal, H2X 3C8. Cartea a apărut laEditura L’Essor du Livre din Lanoraie,Lanaudière.

„Mirages et réalité - Poèmes à deuxvoix” este cel de-al doilea volum de poeziiîn limba franceză a Evei Halus, pictoriță,poetă și jurnalistă, care a publicat nouă cărțide poezii și două de interviuri cu persona-lități românești din Montreal, acestea dinurmă alături de scriitoarea Veronica Balajdin Timișoara. De această dată, Eva Halusa colaborat cu poetul David Brême, întâlnit

la Festivalul de poezie de la Val-David.Rezultatul este un volum de versuri centratpe două tematici îndrăgite de ambii autori:natură și meditație.

David Brême este cercetător în științelereligiilor, profesor de franceză și filozofie,și traducător. Începând din 2009 a primitnumeroase premii de poezie, cel mai recentfiindu-i decernat în 2017 de către Univer-sité de Montréal pentru un poem în stilTang, scris împreună cu Peter Liurui Xu.Poemul, intitulat „Avatar”, este inclus învolumul „Mirages et réalité”.

Cartea conține 12 ilustrații color reali-zate de Eva Halus. Ele sunt colaje din hâr-tie japoneză - o hârtie cu diferite imprimeurifăcută în Japonia, preluate din tematica pic-turală specifică acestei țări: cocostârci, floride cireș, valuri în stilul pictorului Hokusai(1760-1849) și alte motive decorative

orientale. Ilustrațiile originale vor fi expusela lansare.

Prefața a fost semnată de regretatul pro-fesor universitar de literaturi francezeAnton Soare (1946-2018). Iată un extras:„Le recueil de « poèmes à deux voix » Mi-rages et réalité introduit un havre desérénité méditative et de contemplation. Ilse lit comme un traité de paix avec lemonde. Sans choc ni secousse, sans un motplus haut que l’autre, les poèmes coulentd’une page à l’autre, parmi les desseins in-spirés qui leur font pendant, comme unelongue rivière limpide, aux paresses suaveset richement moirées.”

La lansare vor participa maeștrii Nico-lae Mărgineanu (pian) și Mihail Popușoi(nai). Bufetul va fi oferit de autori și deCharcuterie Balkani Montreal. Lansarea decarte se desfășoară sub egida Union desécrivains québécois (UNEQ), în parteneriatcu Asociația Culturală Română și Comuni-tatea Moldovenilor din Quebec, cu sprijinulAccent Montreal și Nașul TV.

O serie de sesiuni de prezentare a cărții

„Mirages et réalité” sunt programate peparcursul săptămânilor viitoare: la CentreSri Aurobindo (4125 boul St-Denis, Mon-treal) pe 29 mai, între orele 16:00-17:45, laFestivalul Internațional de poezie de la Val-David pe 10 iunie și la Biblioteca Côte-des-Neiges pe 16 iunie.

Pe lângă aceste date, „Mirages et réali-té” va fi prezentată și la Café Bistro LeFournil în data de 2 iunie, cu ocaziavernisajului expoziției de picturi din Lau-rentides semnate de Eva Halus, pe careacest bistro o va găzdui până pe 22 iunie. Înjur de 15 picturi, selectate din seria deuleiuri, acrilice și acuarele realizate deartistă în decursul ultimilor trei ani la Val-David, Ste-Agathe și Ste-Adèle, vor decorainteriorul acestei cafenele. Café Bistro LeFournil, al cărui proprietar încurajeazăartele și este adeptul unei bucătării santé,este situată la 2015 boul. Rosemont.Vernisajul expoziției și prezentarea volu-mului de versuri „Mirages et réalité” vaavea loc între orele 17:00 și 19:00.

ACCENT MONTREAL

Eva Halus, un nou volum de versuri, o nouăexpoziție personală

LANSARE DE CARTE | EXPOZI IE

Sub egida UNEQ, Eva Halus va lansa un nou volum deversuri, scris împreună cu poetul David Brême. Evenimentulva avea loc la Maison des écrivains din Montreal, în data de23 mai.

►

Coperta și una din ilustrațiile cărții, după un colaj făcut de Eva Halus din hârtie japoneză.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

CONCURSUL ȘI GALA MICILOR ARTIȘTIROMÂNIParohia Ortodoxă Română Sf. Pante-limon din Saint-Eustache, OrchestraTarabostes și Asociația Română dinLaval (ARL) organizează duminică, 3iunie 2018, între orele 13.00 și 15.00,Concursul și Gala micilor artiști români.Evenimentul este menit să subliniezeZiua Internațională a Copiilor și se vadesfășura la Biserica Sf. Pantelimon (367rue Godard, Saint-Eustache, J7P 3V2).Spectacolul pune în valoare tineri artiștidin comunitatea română, soliști vocalisau instrumentiști, cu vârste cuprinseîntre 3 și 18 ani, precum și invitații lorspeciali, artiști consacrați. Regia artistică:Cătălin Ghiolțan; prezintă: prof. VaniaAtudorei. Înscrieri: 450-667- 6836 |catalinghioltan@yahoo.com.

GALA MERITAS 2018 A ȘCOLII JUNIMEAGala Meritas 2018 a Școlii JunimeaRomână din Montreal va avea loc sâm-bătă, 9 iunie, ora 12.00, în sala LaChapelle a Colegiului Brébeuf (5625avenue Decelles, Montreal, H3T 1W4,etaj 3). Pe lângă înmânarea de premii,coronițe și diplome, gala cuprinde unspectacol, intitulat „Privire de copil”.

Persoanele din comunitate care doresc săsponsorizeze premiul unui elev potobține mai multe detalii pe site-ul școlii,la www.junimearomana.com.

PICNICURILE SEZONULUI 2018 LACÂMPUL ROMÂNESC DE LA VAL-DAVID■ 26 mai: Deschiderea câmpului■ 23 iunie: Quebec, mon amour■ 7 iulie: l Love Canada■ 21 iulie: Vă așteptăm cu veselie să-lserbăm pe Sfânt Ilie■ 18 august: Mărie, Mărie, te cinstim cubucurie■ 25 august: Ziua Limbii Române■ 8 septembrie: Ziua Recoltei - Emoțiede toamnă■ 29 septembrie: Șezătoare „Unire-ncuget și-n simțiri”■ 13 octombrie: Închiderea sezonuluiCâmpul românesc este situat la: 2220Montée Predeal-Trudeau, Val David, J0T2N0. Intrare: 5$ / mașină (parcarea in-clusă). Plata pentru intrare sau pentrucumpararea produselor de la chioscul ali-mentar se poate face doar în monedă.Cardul de debit / credit nu este acceptat.Mai multe detalii pe site-ul ARC, lawww.arcanada.org, sau pe pagina Face-book a asociației.

DDiinn ccoommuunniittaatteePE SCURT

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

POEZIE & ARTĂ

FFeessttiivvaalluull „„LLeess mmoottss dduummoonnddee””,, oo nnoouuăă eeddiițțiiee llaaVVaall--DDaavviidd

În zilele de 9 și 10 iunie 2018, Rezi-dența internațională a scriitorilor și ar-tiștilor de la Val-David este gazda celeide-a XVII-a ediții a Festivalului de lite-ratură și artă Les mots du monde/Palabraen el mundo.

Scriitori și artiști plastici originari dinArgentina, Franța, Chile, Cuba, StateleUnite, România și desigur Canada își vorprezenta creațiile și vor împărtăși celorprezenți pasiunea lor pentru scris și artă.

Lecturile și întâlnirile cu autorii și ar-tiștii plastici participanți vor avea loc întreorele 14.30 și 20.00. În plus, duminică, 10iunie, între 11.30 și 13.30, sunt programatetrei conferințe (Honey Novick, Toronto -„Poetry/Music - a Brilliant Achieve-ment?”, Romina Funes, Argentina - „Po-etry of the young in Buenos Aires”, LouiseCarson - „How the poet acquiers craft”),precum și prezentarea noii edituri mon-trealeze Hashtag, înființată de trei scri-itoare de origine română - FeliciaMihali, Mirella Tarmure Vădean și MirunaTarcău, cărora li s-a alăturat ilustratorulDaniel Ursache. Prezentarea va fi făcută

de Felicia Mihali. Au fost invitate să expună patru artiste,

dintre care două de origine română: Car-men Doreal și Eva Halus. Alături de ele,Flavia Cosma va prezenta o serie de fo-tografii intitulată „Hiver à Val-David”.

Închiderea festivalului se va desfășurala Centre d'exposition de Val-David (2495de l'Eglise, Val-David, J0T 2N0), întreorele 16.00-18.30.

Organizat ca de fiecare dată de scri-itoarea de origine română Flavia Cosma,în colaborare cu Asociația autorilor dinLaurentides, evenimentul se bucură desprijinul Consiliul de arte al Canadei, Ligiipoeților canadieni, municipalității și Cen-trului de expoziții din Val-David.

Festivalul Les mots du monde9-10 iunie 2018Rezidența internațională a scriitorilor șiartiștilor de la Val-David1045 rue du Renard et du Corbeau, Val-DavidIntrarea este liberă.

ACCENT MONTREAL

Rezidența internațională a scriitorilor și artiștilor de la Val-David.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 4PAG. 444 OPINII & ANALIZE

CANADA

Canada are mult petrol - doarVenezuela și Arabia Saudită o depășesc -și este principalul furnizor străin de „aurnegru” al Statelor Unite. Considerândstatul Canadei de mare producător depetrol, cineva și-ar putea lesne închipui căbenzina aici este foarte ieftină. Numai căs-ar înșela și iată de ce:

AMERICANII SUNT DE VINĂA fi un mare producător de petrol nu

înseamnă neapărat că și stabilești prețulproduselor derivate. Un client canadian alunei companii extractive albertaneplătește pe baril prețul pe care ofertantulcu oferta cea mai mare este dispus să-lplătească. Cum piața americană este multmai mare, SUA este ceea ce se cheamă un

„price maker”; Canada este în poziția dea prelua prețul stabilit de americani, adicăun „price taker”.

Dar cum se face că atunci când prețulla baril scade, prețul la pompă rămâne încontinuare ridicat, nereflectând ieftinireapetrolului brut?

RAFINĂRIILEPotrivit analiștilor (Kent Group), cos-

tul petrolului brut reprezintă doar jumătatedin prețul mediu actual al benzinei cana-diene. Restul provine de la rafinării, stațiide benzină și guvern (federal, provincialși în unele cazuri municipal).

Canada exportă considerabil maimulte produse rafinate (benzină, diesel șialte produse petroliere) decât importă.

Rafinările canadiene sunt capabile să asi-gure necesarul de combustibil pentru toatevehiculele și utilajele existente aici. Elevor însă să realizeze cât mai mult profitposibil, așa că își vând produsul celui careoferă mai mult, ceea ce înseamnă că dinnou piața americană stabilește prețul.

Mai mult, studiile arată că atunci cândpetrolul brut costă mai puțin, nu con-sumatorii fac cele mai mari economii lapompă, ci rafinăriile fac mai mult profit.Cu alte cuvinte, scăderea prețului bariluluide petrol se reflectă prea puțin în prețulfinal al benzinei.

TAXELECanadienii plătesc multe taxe pe be-

nzină: acciză federală, taxă de carburant,

de drum, taxă pe carbon, taxele la vânzareși, în unele cazuri, taxă municipală detransport.

În Quebec, de exemplu, avem accizafederală de 10 cenți/litru și GST/TPS de5% (care se aplică nu doar aici, ci în toateprovinciile și teritoriile canadiene), la carese adaugă taxa de carburant provincială de19,2 cenți/litru și taxa la vânzare que-becheză de 9.975% care se calculează peprețul de detaliu, adică aceasta este o taxăpeste toate celelalte taxe. În Montreal șimunicipalitățile din jur putem pune la so-coteală încă o taxă, cea de transport, careeste de 3 cenți/litru.

DOLARUL CANADIANAșa cum am văzut, indiferent din ce

țară provin, prețul produselor petroliereeste exprimat în dolari americani. Or,dolarul nostru canadian nu prea per-formează în ultima vreme raportat celamerican. Un loonie scăzut înseamnă maimulți bani pentru petrolierele canadieneatunci când convertesc dolarii americaniîn canadieni, însă în mod cert el nu e fa-vorabil celor care își fac plinul la mașină.

Ne putem consola totuși la gândul căatunci când dolarul e scăzut, exporturilecanadiene iau avânt, contribuind lacreșterea economică a țării.

VARAOdată ce vremea devine mai caldă, in-

trăm în ceea ce se cheamă driving season.Oamenii conduc mai mult și deci cerereade benzină crește. În plus, compozițiachimică a benzinei se schimbă în funcțiede anotimp, pentru a se adapta condițiilormeteo diferite. Pentru a trece de la benzinade iarnă la cea de vară, rafinăriile trebuiesă-și calibreze sistemele și de multe ori seîntâmplă să-și sisteze activitățile pentrucâteva zile, lucru ce face ca temporaroferta să scadă.

Toți acești factori combinați - cereremai mare, costuri de rafinare mai mari,scădere chiar și temporară a ofertei - con-tribuie la creșterea prețului la pompă pen-tru canadieni.

ACCENT MONTREAL

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă(i cu mine,plătesc o vacan(ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă(i cumine plătesc notarul!

De ce benzina e așa de scumpă în Canada?Benzina s-a scumpit, din nou, atingând cel mai mare preț din 2014 încoace: la jumătatea aces-

tei luni, media în marile orașe canadiene a fost de 1,38$/litru. Cum se face că plătim atât de multla pompă, când Canada este unul din cei mai mari producători de petrol ai lumii?

►

Statutul Canadei de mare producător de petrol este în mod surprinzător irelevant când vine vorba de prețul pe care îl plătim pentru pro-dusele petroliere.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 ȘTIRI & ANALIZE

ECONOMICPPRROOGGNNOOZZAA DDEE CCRREEȘȘTTEERREEEECCOONNOOMMIICCĂĂ,, RREEVVIIZZUUIITTĂĂ ÎÎNNJJOOSSInstitutul Național de Statistică aanunțat o creștere de 4% în primultrimestru din 2018 comparativ cuperioada similară din 2017 și ostagnare față de ultimul trimestrudin 2017.În același timp, ING Bank a re-vizuit de la 4,7% la 3,5% prognozade creștere economică a României

în 2018, după datele aferenteprimului trimestru, potrivitProfit.ro. ING se așteaptă ca BNRsă nu mai majoreze dobânda cheieîn acest an și vede dificultăți multmai ridicate pentru Guvern săatingă ținta de deficit, în contextulunei evoluții mai slabe aeconomiei. BCR a revizuit, de asemenea,prognoza de creștere, evaluând-ola 4,1% pentru acest an.Economiștii BCR au fost mai re-

zervați în prognozele anterioare șianticipau o stagnare a PIB față deultimul trimestru din 2017 și ocreștere anuală de 4,7%.Atât BCR, cât și ING se așteaptăca economia să arate un avans maimare în al doilea trimestru. BCRmenționează că actuala încetinireeste temporară.Zona euro a crescut cu 0,4% înprimul trimestru față de trimestrul4 din 2017, de la 0,7% în cele treitrimestre anterioare.

RRoommâânniiaappee ssccuurr tt

CULTURĂ | ECONOMIE OO SSCCUULLPPTTUURRĂĂ AA LLUUII BBRRÂÂNNCCUUȘȘII,, VVÂÂNNDDUUTTĂĂ LLAA UUNNPPRREEȚȚ RREECCOORRDD

O sculptură din bronz realizată de Constantin Brâncuşi în1932, intitulată La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait deNancy Cunard), a fost vândută recent cu 71 de milioane dedolari la o licitaţie organizată de casa Christie's la NewYork. Acesta este un nou record de preț pentru o creaţie a luiBrâncuși, informează New York Times, citat de Agerpres.Sculptura are o înălţime de 78 de centimetri şi este montatăpe un soclu din marmură. Ea fost scoasă la licitaţie de ceitrei copii ai colecţionarilor americani Elizabeth şi FrederickStafford, care au achiziționat-o în 1955, direct din atelierulparizian al lui Brâncuşi, contra sumei de 5.000 de dolari. În ultimii 40 de ani, La Jeune Fille Sophistiquée a fost îm-prumutată și expusă la Metropolitan Museum of Art dinNew York. O altă versiune a sa, realizată din lemn, se află înposesia Muzeului Nelson-Atkins din Kansas City.Nancy Cunard, filantroapă, patroană a artelor, fashion iconşi moştenitoare a unui imperiu din domeniul transporturilormaritime, a fost una dintre personalităţile avangardei cultu-rale din Paris în debutul secolului al XX-lea, implicându-seîn proiecte diverse, de la literatură la domeniul editorial şiactivism politic. Deşi îl cunoştea pe Constantin Brâncuşi, eanu a pozat niciodată pentru artistul român, aflând despreexistenţa acestei sculpturi la mai mulţi ani după realizareasa.Pe piaţa de artă există puţine lucrări disponibile semnate deBrâncuşi, care nu a creat lucrări în serii numeroase. Aceleacare apar pe piaţă au întotdeauna o valoare ridicată. În mai2017, un bronz al artistului român, realizat în 1913 şi intitu-lat La Muse Endormie, a fost vândut de casa Christie’s cu57,4 milioane de dolari, stabilind precedentul record de preţpentru o lucrare realizată de Constantin Brâncuşi.În luna iulie a acestui an, Muzeul de Artă Modernă din NewYork va vernisa o expoziţie dedicată artistului român, careprezintă 11 din operele sale aflate în posesia instituţiei ame-ricane.

ECONOMIE | UERROOMMÂÂNNIIAA AARR PPUUTTEEAA PPIIEERRDDEEMMIILLIIAARRDDEE DDEE EEUURROORomânia riscă să piardă baniiacordați de UE pentru singurelepatru proiecte mari de infrastruc-tură la care a obţinut finanţare.Proiectele în chestiune sunt douăautostrăzi, o cale ferată şi linia deMetrou până la Otopeni, in-formează PROTV.Aceasta după ce absorbţia fon-durilor de dezvoltare pentru primultrimestru din acest an este doar1% (aproape 300 de milioane deeuro din 30 de miliarde fonduri eu-ropene, potrivit datelor de la mi-nisterul de Finanțe) şi vine după ceanul trecut a fost cel mai prostpentru investiţii publice din ul-timul deceniu.Riscul României de a pierde fi-nanțarea UE pentru cele patruproiecte menționate a devenit in-formație publică după ce comisaruleuropean pentru politică regionalăCorina Crețu a criticat pe un ton

vehement autoritățile române într-o scrisoare adresată ministruluiTransporturilor. Criticile sale sereferă la modul în care România îșiplanifică și își pune în practicăproiectele. Exemplu: autostradaLugoj - Deva, unde licitaţia a por-nit fără acordul de mediu, iar con-strucţia a fost parţial blocată.La București însă, opiniile diferă:vinovate nu sunt incompetența șicorupția, ci... DNA. Astfel, vi-

cepremierul Graţiela Gavrilescu,ministru al Mediului, consideră călupta împotriva corupţiei ar fi frâ-nat dezvoltarea ţării: „Construcţiade autostrăzi, care în paranteză fiespus, ne-ar fi utile pentru ca toatăcreşterea economică s-o punem înoperă. Este că mi-am pus între-barea şi bine aţi spus în raport, «dece oare noi nu?» Am luat concep-tul anti-corupție şi l-am transfor-mat în repercutarea dezvoltării.”

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

„La Jeune Fille Sophistiquée”, un portret stilizat al lui NancyCunard, una dintre personalităţile avangardei culturale parizienede la începutul secolului trecut.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG.6PAG.666 OPINII & ANALIZE

PROF. DR. MIHAELA FÎRȘIROTUPROF. DR. YVAN ALLAIREinfo@accentmontreal.com

UN VÂNT RECE…Așa cum se întâmplă de obicei, exem-

plul negativ oferit de statul socialist/co-munist a fost instrumentalizat și utilizatpentru promovarea unei ideologii de piață,cunoscută sub numele de neoliberalism.Din păcate, crezul ideologiei neoliberale,ale cărei rețete principale sunt deregle-mentarea totală a piețelor, privatizarea ser-viciilor publice, parteneriatele dintre statși privat, schimburile comerciale libere lanivel planetar, prezintă la rândul său unnumăr important de probleme sociale șieconomice grave.

Dereglementarea piețelor financiare,apoteoza unui neoliberalism triumfător, acondus în mod direct la criza financiarădin 2007-2008, criză care a aruncat econo-mia mondială în cea mai profundă depre-siune economică de după cel de-al DoileaRăzboi Mondial.

În mod normal, criza financiară ar fi

trebuit să ducă la discreditarea neolibera-lismului ca ideologie economică și politicăși, în final, la aruncarea lui la lada de gunoia istoriei. Ce s-a întâmplat însă de fapt?După o scurtă pauză, ironia ironiilor:această ideologie a fost reînviată, camuflatăsub forma programelor de austeritate, adop-tate sau impuse unui număr mare de țări.

Cu alte cuvinte, deoarece criza finan-ciară, al cărei principal arhitect a fost neo-liberalismul, a forțat statele să-și măreascădeficitele și să-și amplifice datoria publicăpentru a face față recesiunii economiceprovocate de această criză financiară, neo-liberalismul, hocus-pocus, a ieșit lasuprafață ca salvator, camuflat sub forma„pericolului îndatorării și posibilei insol-vențe a statelor”.

Vântul rece al neoliberalismului suflădin nou deasupra mai multor țări și popoare.Obiectivul recunoscut public de neoliberalieste discreditarea statului, diminuarea lui șipreluarea de către sectorul privat a nu-meroase activități ce țineau în trecut de re-sortul exclusiv al statului. Pentru unneoliberal convins, nu este suficient că

există piața; este strict necesar să nu existenimic altceva decât piața.

CONSECIN�ELE NEOLIBERALISMULUICe se întâmplă însă în realitate în acest

stat scheletic pe care îl vizează neoliberalii,unde sectorul privat asumă multiple funcții?Ce se întâmplă în acest stat deschis capi-talului străin și importurilor tuturorbunurilor de consum și serviciilor?

■ Piețele „libere” nu rămân libere pentrumultă vreme, deoarece fără o supraveghereeficace, coluziunea, monopolizarea și ma-nipularea lor de către diverse firme devinmonedă curentă; beneficiile sperate alepieței libere nu se materializează pentruconsumatori, aceștia suportând doar cos-turile, semnificative, ce decurg din aceastăsituație.

■ Fără suficiente resurse, atât cantitative câtși calitative, necesare supravegherii com-portamentului sectorului privat, căruiastatul i-a subcontractat responsabilitățilesale, serviciile publice privatizate devinlocul privilegiat unde se urmărește în modexclusiv maximizarea profiturilor pe ter-men scurt și unde se dă frâu liber unei lă-comii fără margini.

■ Orice dereglementare sau diminuare asupravegherii sectorului financiar devine oincitare la „inovații în domeniul serviciilorfinanciare”, o ocazie de aur pentru specu-lanți de tot soiul; frenezia câștigului caredomină aceasta categorie de indivizi nucunoaște limite, nu cunoaște niciun meca-nism de frânare… și aceasta până când în-tregul sistem se prăbușește.

■ Slăbirea puterii sindicatelor și libe-ralizarea pieței muncii - atât în sectorul pri-

vat cât și, mai recent, în sectorul public -duc la o stagnare a salariilor, la o vulnera-bilizare a cetățeanului de rând privind loculsău de muncă și la o creștere fără precedenta inegalității de venituri.

■ O delapidare a capitalului social de în-credere, de loialitate și de ajutor reciprocsub influența unei lăcomii perverse in-fectează toate activitățile economice. Celmai grav însă este faptul că, odată ce valo-rile de integritate și de responsabilitate suntdistruse sau abandonate, dorința de câștigși corupția vin să infecteze chiar și in-stanțele de reglementare, adică pe toți aceicare trebuie de fapt să joace rolul de gardi-eni și jandarmi ai piețelor. În cursul normalal vieții democratice, un partid politic și unguvern care promovează și propun politicineoliberale ar fi respinși la alegeri de cătremajoritatea cetățenilor, tocmai datorităefectelor nocive ale acestor politici pentrumarea majoritate a populației. Este normalsă ne întrebăm, așadar, cât timp vor acceptacetățenii de rând să fie folosiți drept carnede tun de către cercurile financiare, dreptcobai pentru „inovațiile” lor financiare,drept pioni în jocurile trucate ale finanțeimondiale.

Mulți sunt de părere că nemulțumirilesociale se vor intensifica, că guvernele suntpe cale să-și piardă legitimitatea, semn pre-cursor grav al unor conflicte sociale. De ceatunci oamenii sunt încă receptivi rețetelorneoliberale, atâția ani după constatareaefectelor lor nocive? În opinia noastră, sunttrei motive:

În primul rând, orice persoană, încalitatea sa de cetățean, asumă mai multeroluri:■ Consumator de bunuri și servicii private,ceea ce suntem cu toții;

Statul șiECONOMIE & POLITICĂ

Este lesne de înțeles de ce, după căderea zidului Berlinului, țările Eu-ropei centrale și răsăritene, precum și fostul URSS, au adoptat ca sin-gur reper ideologic ideea pieței libere, mondializate și omniprezente.Vicisitudinile socialismului/comunismului - ca penuria cronică de bunuride consum esențiale vieții cotidiene, opresiunea politică a cetățenilor decătre un stat polițienesc omniprezent (care reprezenta de altfel marcade comerț a sistemului), interdicția brutală de a emigra sau călători înafara granițelor - au dus în final la o repulsie puternică față de însășiideea de stat, la o aversiune față de tot ce putea emana de la stat. Acestsentiment continuă să fie prezent și azi, în majoritatea țărilor Europeide est și centrale, precum și în țările baltice.

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Dr. Marius Damian D.M.D.

CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Profesorii Yvan Allaire (Ph.D MIT) și Mihaela Fîrșirotu (Ph.D McGill).

Pentru un neoliberal convins, nu este suficient că există piața; este strict necesar să nuexiste nimic altceva decât piața.

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

■ Plătitori de taxe, ceea ce suntem aproapetoți;■ Investitori, direcți sau indirecți, prin in-termediul fondurilor de pensii;■ Salariați și din ce în ce mai mult, pen-sionari;■ Consumatori de bunuri și servicii pu-blice (transport în comun, sănătate, în-vățământ public etc.);■ Din când în când, alegători.

Politicile neoliberale îi favorizează peconsumatorii de bunuri și servicii privateprin deschiderea piețelor către importurileprovenind din țări în curs de dezvoltare.Căutând să reducă statul la minim, acestepolitici îi avantajează pe plătitorii de taxe.În același timp, libera circulație a mărfurilorși a capitalului îi avantajează pe investitori.Totuși, aceste avantaje sunt plătite decetățean în calitatea sa de lucrător (salariat),prin diminuarea mecanismelor de protecțiede care beneficia în trecut și prin slăbireaputerii lui de negociere cu partea patronală.

De remarcat că schimbările de-mografice au o influență semnificativăasupra importanței acestor roluri în socie-tate. Fără să fie neapărat adepta ideologieineoliberale, o populație formată în mare

parte din oameni de vârsta a treia, pensio-nari, va fi favorabilă unor guverne și politicicare duc la consumul de bunuri și serviciiprivate oferite la prețuri mici, la reducereaimpozitelor și la un context favorabil plasa-mentelor lor financiare. Costul acestorpolitici este însă asumat de cetățean în rolullui de salariat și se manifestă sub forma pre-carității locului de muncă, a stagnăriinivelului de salarizare și prin subinvestițiiîn serviciile publice. Fără îndoială că acestecosturi par tolerabile celor care nu se maiaflă pe piața muncii, cu condiția ca pro-gramele publice de pensii și serviciile pu-blice medicale să nu fie vizate. Neoliberalii,în entuziasmul lor ideologic, au făcut mereugreșeala de a ataca aceste programe. Atât înSUA cât și în alte țări, sprijinul pentru ast-fel de politici scade în mod precipitat de în-dată ce neoliberalii se aventurează pe acestteren.

În al doilea rând, neoliberalii îm-părtășesc o ură nedeghizată față de statși acțiunile sale. Potrivit adepților acesteiideologii, toate guvernele sunt incompe-tente sau corupte, sau de ce nu, și una șialta. Trebuie admis că unele guverne, prin

acțiunile lor, le-au dat apa la moară. Ori, su-puse atacurilor neoliberale, adesea suferindde incompetență și de corupție, ca rezultatdirect al politicilor și perceptelor neolibe-rale favorabile unui stat slăbit, „pus ladietă”, guvernele încep să fie percepute decătre populațiile lor ca inepte, incapabile sărezolve problemele cetățenilor, cheltuitoareși risipitoare de fonduri publice.

În aceste condiții, rețetele neoliberalecare preconizează transferul serviciilor pu-blice spre sectorul privat, „atât de eficace șiintegru”, și privatizarea activităților statu-lui devin atrăgătoare, ba chiar reconfortantepentru cetățean.

În al treilea rând, neoliberalii suntconvinși că oamenii care sunt săraci sunt,în mare parte, responsabili pentru soartalor. Proastele lor obiceiuri, lipsa capacitățiide planificare, greșelile de judecată înluarea deciziilor explică situația lor mizera-bilă. Statul nu ar trebui să intervină. Pro-gramele de asistență socială și alte forme desprijin sunt nejuste, deoarece sunt bazate pebanii sustrași celor harnici, care muncescdin greu și care sunt prudenți, și aceastapentru a finanța obiceiurile proaste ale celor

care nu demonstrează autodisciplină și au-tocontrol.

În plus, scenariile sumbre demografice,care lasă să se întrevadă în viitor un statîndatorat peste capacitatea sa de plată, in-capabil de a finanța programele de asistențăsocială și de sănătate publică existente, ausemănat în populație o doză de anxietate șio frică de viitor.

În acest context, rețetele neoliberale deausteritate privind finanțele publice, de re-ducere a programelor de ajutor pentru ceidefavorizați, de reducere a dimensiunii sta-tului, devin rezonabile, chiar inevitabile.

O IMENSĂ VINOVĂ�IENeoliberalii și cei care sunt de acord cu

politicile lor economice și sociale, dintr-unmotiv sau altul, nu trebuie să uite căaceastă ideologie poartă o imensă vi-novăție și o teribilă responsabilitate pen-tru criza financiară din 2007-2008.Reamintim că această criză a distrusaproape complet sistemul financiar mon-dial, economiile multor țări, și că efecteleei se resimt chiar și-n ziua de azi.

Este important de conștientizat că re-ducerea fără socoteală a dimensiunii statu-lui, pe baze pur ideologice și a unor interesedeghizate, poate provoca o serie de efecteperverse, cum ar fi printre altele, limitareacapacității statului de a acționa în calitatede monitor al intereselor publice și degardian al integrității piețelor private,lucruri atât de necesare, cândfuncționează, unei economii înfloritoareși juste.

Acest articol a fost tradus și adaptat pentruAccent Montreal după un articol publicatde autori în 2011, în revista quebechezăForces. Mihaela Firsirotu, Ph.D (McGill),este profesor asociat la École des sciencesde la gestion, UQAM. Yvan Allaire, Ph.D.(MIT), profesor emeritus UQUAM, estepreședintele executiv al consiliului deadministrație al IGOPP (Institut sur la gou-vernance d’organisations privées etpubliques).

piațaECONOMIE & POLITICĂ

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

Neoliberalii și cei care sunt de acord cu politicile lor economice și sociale, dintr-un motiv sau altul, nu trebuie să uite că această ideolo-gie poartă o imensă vinovăție și o teribilă responsabilitate pentru criza financiară din 2007-2008.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

TIBERIU DIANUinfo@accentmontral.com

CÂND VIN AMERICANII?Această interogaţie la nivel social a fost

conturată ca un strigăt pentru libertate în pe-rioada postbelică. Ea a cuprins un orizontde așteptări mari, dar nematerializate, trans-formate ulterior într-un depozit de senti-mente neîmplinite, transmise de la ogenerație la alta sub forma unor acțiuni mo-tivate de speranță sau frustrare.

Am identificat două regiuni unde acestsentiment a fost şi mai este prevalent:- (1) regiunea Atlanticului de nord, în unelețări europene (în special est-europene) ali-ate militar cu Statele Unite, precum și:- (2) regiunea Pacificului de sud, la unelepopulații din Oceania (şi descris deantropologi).

Fiecare dintre aceste paradigme social-culturale prezintă implicații strategice.

PARADIGMA ATLANTICĂÎn Europa de Est, așteptările pentru o

sosire a americanilor s-au conturat începândcu invazia din Normandia de la 6 iunie1944. Dar în primăvara anului 1945, cândarmatele americane și ruse se îndreptau spre

Berlin din direcții opuse, mai multe națiuniest-europene au fost prinse în jocurile de in-terese ale acestor doi actori principali. Acestlucru s-a datorat unui acord anterior dintreSUA şi Uniunea Sovietică prin care se de-marcau zonele de interese ale celor doialiaţi.

În Cehia, de exemplu, membrii rezis-tenției anti-germane ai Insurecţiei de laPraga (5 mai - 8 mai 1945) nu au pututconvinge armata americană să intervină,deși unitățile americane erau la aproape 20de kilometri (12 mile) distanță și puteauocupa orașul în doar câteva ore. Dar politi-cienii americani din administrația lui HarryS. Truman și generali ca Omar Bradley,pentru a nu îi aliena pe sovietici, și-au forțatmilitarii să joace un rol pasiv și nu i-au per-mis generalului George Patton să ocupePraga, deşi venirea americanilor a fost multdorită și așteptată de majoritatea populației(cu excepția simpatizanților pro-sovietici).

În România, fostă membră a Axei, dupătrecerea ei de partea Aliaţilor la 23 august1944, așteptările neîmplinite ale populației,de a fi eliberată de trupele americane, auavut parte de un curs mai dramatic al eveni-mentelor. Luptătorii anti-comunişti dinMunţii Carpaţi, conduşi de foști ofițeri ai

armatei regale, au reușit să opereze relativeficient, dar limitat, împotriva armatei so-vietice şi a administraţiei comunisteromâneşti. Rezistenţa lor a durat de lasfârșitul anilor 1940 până la începutulanilor 1960, când a fost înăbuşită de au-torităţi.

Sentimentele mixte de speranță și frus-trare au persistat ulterior, chiar şi dupăcăderea comunismului în 1989.

Nevenirea americanilor, atât în perioadapostbelică, dar și în perioada postcomu-nistă, a fost o temă exploatată generos decinematografia locală, fiind recompensatăcu premii la diverse festivaluri de film in-ternaționale.

PARADIGMA PACIFICĂCu un fenomen similar s-au confruntat

și unele populaţii din Oceania, în special înMelanezia. Aceste așteptări neîmplinite s-au manifestat parțial sub forma unor cultede cargou (eng. cargo cult).

Cultele de cargou au apărut iniţial ca osinteză a elementelor locale și străine ce im-plicau idei de abundenţă a bunurilor şi deajutor din partea strămoșilor. Mai târziu, înspecial în timpul și după cel de-al DoileaRăzboi Mondial, cultele din Oceanul Pa-cific erau asociate mai ales cu desanturileamericane de echipament militar şi proviziifurnizate trupelor de la sol şi băştinaşilor,cu mare impact asupra stilului de viaţă alcelor din urmă.

După 1945 americanii şi-au abandonatbazele aeriene, iar desanturile de provizii auîncetat. În consecinţă, liderii locali şi-audezvoltat culte prin care promiteau livrareade bunuri ca ofrande din partea strămoşilorsau din alte surse.

Sentimentul de nostalgie a fost extremde intens încă de atunci, făcându-i pe mem-brii cultelor să imite anumite activităţi derutină ale militarilor americani, precum in-strucţia, paradele şi semnalizările de ateri-zare pentru avioane.

Vechile culte de cargou îşi au obârşia în„Mişcarea Tuka”, apărută în 1885 în in-sulele Fiji.

Cultele de cargou, precum şi unele ma-

nifestări greșit interpretate drept culte decargou, sunt încă active în țări ca Vanuatu,Papua Noua Guinee, precum și în alte zoneale Oceaniei. Dintre acestea, menționăm:- (1) Cultul „John Frum (America)” dinVanuatu;- (2) Cultul Johnson din Papua NouaGuinee.

IMPLICA�II STRATEGICEToate aceste manifestări de simpatie

pentru armata şi valorile americane trebuie,în mod evident, apreciate şi susţinute cores-punzător pentru loialitatea și durabilitatealor în timp.

Atitudinile pro-americane din Europade Est au fost un element constant încă dinperioada de după 1920. În consecință,aceste națiuni trebuie încurajate și recom-pensate (pentru a nu reveni la vechile lorfrustrări) prin implicarea lor mai activă îm-potriva tendinţelor expansioniste ale Rusieispre vest, înspre Oceanul Atlantic.

La rândul lor, atitudinile pro-americaneale populațiilor din Oceania s-au manifestatşi ele constant încă din timpul războiuluihispano-american din 1898. Prin urmare,actuala administrație americană ar trebui săreflecteze la o construcție reînnoită a prin-cipalelor sale teritorii din Oceanul Pacific(Guam, Insulele Mariane, Samoa Ameri-cană) şi Marea Caraibelor (Insulele VirgineAmericane, Puerto Rico), precum şi a celortrei state asociate - aşa-numitele ţări COFA- din Oceanul Pacific (Insulele Marshall,Republica Palau şi Statele Federate ale Mi-croneziei). Această construcție reînnoită artrebui să vizeze neutralizarea actualelortendinţe expansioniste ale Chinei şi Rusieispre est, înspre Oceanul Pacific.

Tiberiu Dianu, autor de cărţi şi multiple ar-ticole de drept, politică şi societăţi postco-muniste, locuieşte şi îşi desfăşoarăactivitatea în Washington, DC şi poate fiurmărit pe Medium: medium.com/@tdianu.Dreptul de reproducere a articolului, învarianta engleză în original şi variantaromână în traducere, aparţine autorului şieste folosit cu permisiunea acestuia.

Venirea americanilor: Paradigme social-culturale atlantice şi paci�ce

service la domiciliul dvs. sau la atelier

D-Day, 6 iunie 1944. FOTO: FineArtAmerica.com

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

Drumul din Cartagenala Santa Marta, un orăşelunde nu ai avea nici unmotiv să te duci dacă nus-ar afla în apropiere deParcul Naţional Tayrona,trece prin suburbii dela-

pidate, mahalale lipsite de speranţă şi satesărace de pescari. De o parte a şoseleioceanul, de cealaltă parte mlaştini, arbuştide mangrove cu rădăcini suspendate dincare zboară egrete şi cormorani, ca în Ever-glades, Florida. Se circulă periculos,şoseaua îngustă cu dublu sens e plină decamioane şi cisterne. In cele cinci ore câtdurează călătoria peisajul se schimbă gra-dat, de la dealuri acoperite cu palmieri şicactuşi, la munţi împăduriţi de junglă, pânăla vârfurile înzăpezite ale masivului SierraNevada de Santa Marta, înalte de pestecinci mii de metri.

La jumătatea drumului trecem prinBaranquilla, (unde Marquez şi-a începutucenicia ca ziarist), cel mai mare port alcoastei de est columbiene, cu străzi comer-ciale aglomerate, cartiere rezidenţiale undecasele înstărite sunt înconjurate de sârmăghimpată, şi zone depresive cu colibeaproape fără pereţi şi uşi, contraste obişnu-ite în America de Sud. Dar în Colombia nuvezi nici cerşetori, nici copii ai străzii.

Santa Marta e încă unul din oraşele carea atras mulţi refugiaţi din calea grupărilorparamilitare. Clima bună, puţin mai ră-coroasă decât în Cartagena, faleze şi plaje,bucătăria locală bazată pe peşte şi fructe demare şi, mai ales, locul cel mai potrivit de aînnopta înainte de plecarea spre ParculNaţional Tayrona, au dus la creşterea turis-mului pentru care localnicii fac eforturi săse pregătească - restaurante neaşteptat decochete deşi oraşul pare tern şi neatractiv.Arhitectura colonială, zidurile coşcovite şimaşinile vechi îi face pe unii să se gân-dească la Havana. Eu am tresărit de câte orio Dacie se năpustea în intersecţii hur-ducăind ca maşina noastră din Craiova pecare tata se lăuda că a ţinut-o douăzeci deani, până la Revoluţie.

Altfel, faima oraşului stă în faptul căaici a fost îngropat Simon Bolivar, elibera-torul Americii latine. După ce a călătoritcâteva luni pe râul Magdalena, tuberculozai s-a agravat şi la doar 45 de ani a murit laQuinta de San Pedro Alejandrino. Nu amvizitat muzeul, în schimb am dat un tur princimitirul oraşului, aflat în plin centru, catoate cimitirele din America de Sud, în faţaunei pieţe cu cafenele şi viaţă de noapte.Morţii par să o ducă mai bine decât atuncicând erau vii, aşezaţi în căsuţe de piatrăunele poate mai mari decât casele în care aulocuit.

Bulevardul principal e transformat într-o piaţă înţesată cu mărfuri chinezeşti şi la

fiecare colţ de stradă creşte o tarabă undefiecare încearcă să vândă ceva. Columbiaare o economie de tarabă, îmi spune pa-tronul hotelului din Santa Marta, un irlan-dez care pare să deţină toate secretelesupravieţuirii în această ţară atât de diferităde locul de unde a emigrat. Are şi o fermăundeva în munţi unde te poţi ascunde, îmispune. De ce să te ascunzi? am murmuratgândindu-mă la traficanţii de droguri carepână mai recent controlau zona şi lapoliţiştii prezenţi în fiecare intersecţie. Detrecut, de pierderi şi părăsiri, sau de tine în-suţi, a zâmbit irlandezul mai degrabăşugubăţ decât filosofic. De câteva ori pe aniîşi adună acolo rudele şi prietenii irlandezipentru a le oferi o felie de viaţă nealterată,ascunsă în natura virgină. Şi tot el ne-a găsitcel mai bun mijloc de transport spre ParculNaţional Tayrona: pe Eric, amicul lui dinŢara Galilor, fost marinar, care după ce acolindat prin porturile lumii, a decis să-şilase ancora pentru totdeauna în SantaMarta, s-a căsătorit cu o columbiană, aretrei copii şi nu duce deloc dorul ţării debaştină. Are o maşină la limita dezinte-grării, un tricou rupt, pantaloni scurţi în carepoate trăi tot anul, dar pare fericit.

Şi eu am fost fericită în junglacolumbiană. Am trăit câteva zile desprinsăde lume, fără Internet, telefon, responsabi-lităţi, fără dorinţa de a face mai mult şi fărăvină, liberă şi senină cum numai când eramfoarte tânără îmi amintesc să fi fost. Naturam-a luat în posesie şi m-am lăsat în voia ei,am redescoperit plăcerea de a merge des-culţă, de a simţi iarba răcoroasă, pământulumed şi nisipul zgrunţuros, am colindatplaje pustii, am înotat la apus sub un cerireal înaintea furtunii, am escaladat stâncicare cădeau în ocean şi am mers zilnic zecide kilometri prin pădurea tropicală sărindpeste termite şi crabi, guşteri verzui şişopârle de un albastru strălucitor, trecând pesub palmieri în care îşi făceau siesta şerpiîncolăciţi, ori se zbenguiau maimuţele titi,am trăit cu puţin şi nu aveam nicio nevoiede mai mult. Natura, aerul, apa compensautot. Trupul şi mintea eliberate de haine şistres intrau în altă dimensiune, în altăvârstă, îşi găseau alte valori. I-am înţeles peaceia care într-o zi abandonează totul şi îşiiau lumea în cap alegând să trăiască altfel,

altundeva…

Eric ne-a lăsat la intrarea în parc şi ne-apromis că va veni să ne ia după câteva zile.De aici până la Arrecifes unde aveam sălocuim am fi putut închiria măgari, mule,sau cai, care îşi aşteptau turiştii într-o staţieimprovizată la marginea pădurii. Aveamdoar un rucsac în care înghesuisem hainepuţine, sticle cu apă, alune şi ciocolată la in-dicaţiile irlandezului care ne spusese că înparc sunt puţine locuri unde poţi să-ţiprocuri mâncare şi apă, iar totul e foartescump, proviziile fiind aduse în saci, zecide kilometri, pe spatele măgarilor. Ampreferat să o luăm pe jos pe singura potecăîngustă care tăia jungla. Pe o pancartă eramavertizaţi că ar fi fost bine să fim vaccinaţiîmpotriva febrei galbene, mai rea camalaria, dată de ţânţari. Nu eram. Alte pan-carte contabilizau din loc în loc sutele demorţi, înecaţi datorită curenţilor puternici.Era prima oară când mă aflam în junglă fărăghid, fără tururi organizate şi cărări bătă-torite, fără nicio protecţie. Şi asta tocmai înColumbia, tocmai în Tayrona, locul de undepână nu de mult plecau ambarcaţiunile cudroguri spre Mexic şi Statele Unite, teatrulunui lung război de gherilă. În 2003 fu-seseră aici 2.500 de răpiri; anul trecut sespunea că doar 20 de persoane au fost datedispărute. Nici urmă de poliţie sau armată,nici de turişti.

Sezonul începe la mijlocul lui decem-brie, când briza e mai puternică şi ploilemai rare. Trag aer în piept. Miroase a frunzestrivite, a pământ umed şi lemn ars. O li-nişte zumzăitoare de junglă intensă pulsândde animale ascunse şi insecte camuflate înfrunzele de un verde intens. Într-un estuarstă nemişcat un crocodil. Din desişul pă-durii apare o turistă singură cu privire se-nină şi este la loc înghiţită de vegetaţialuxuriantă. Ne-a mai venit inima la loc.

Dacă m-aş uita acum pe o hartă şi aşvedea unde mă aflu, probabil că m-ar luaîntr-adevăr ameţeală. În schimb, se in-stalează o stare de beatitudine care va sta cumine toate acele zile magice petrecute lapoalele munţilor Santa Marta care se varsăîn ocean trecând prin păduri de palmieri,râuri dulci schimbându-şi cursul dupăfiecare ploaie şi recifuri de corali.

Realism magic în

IMPRESII DE CĂLĂTORIE

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Parcul Național Tayron, Columbia.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111

Tayrona combină două ecosisteme, întremunte şi mare, un paradis al păsărilor -peste 300 de specii, de la vulturi uriaşi,egrete, condori şi cormorani, la papagali,dar şi animale marine - 470 specii de crus-tacee, jaguari şi iguane. Peste 70 de speciide lilieci zboară pe înserat cu viteză de laun copac la altul. Aerul pulsează ziua şinoaptea de viaţă. Şi într-un fel energia jun-glei ne intră şi nouă în încheieturi.

Suntem mereu veseli, senini, ca într-oregresie a copilăriei, nu ne mai doare nimicşi nu ne plângem de nimic. Mergem zeci dekilometri pe zi prin locuri greu accesibile,urcăm terenuri alunecoase, escaladămmorene, unele numite de indigeni MamaStâncilor, altele Tatăl Apelor, trecem pestecimitire de nuci de cocos şi autostrăzi cre-ate de milioane de termite care îşi carăfiecare conştiincioasă bucăţica de frunză înspate, dormim în hamace pe terasa cabaneiunde avem curent electric doar noaptea,înotăm în piscine naturale la El Cabo sauPiscinita, unde curenţii sunt blânzi înăun-trul golfurilor protejate de stânci, adunămaur din râuri, bucăţele mici de metal care înapă strălucesc orbitor dar odată luate înpalmă devin metal opac. Ori poate iluzianoastră încetează la prima atingere cu reali-tatea şi imaginea lui Melchiade se voaleazăodată cu toate cărţile citite, cu toată civi-lizaţia pe care ne bucurăm să o lăsăm să seîndepărteze. Sunt aici şi acum. Mai plină de

energie şi mai tânără decât am fost vreo-dată. Marquez mă bântuie însă din nou, cual lui Buendia, „mai bătrân decât atuncicând murise.”

Într-una din zile la apus, pe una din pla-jele aproape pustii, au apărut trei indigenikoguis, cu părul lung şi costume albetradiţionale, descendenţi ai faimoaselortriburi Tayrona, şi au dispărut în fugăprintre stâncile ieşite din apă. Imediat în-cepe o ploaie tropicală densă ca o perdeacare în câteva ore va muta râul, va inunda

potecile şi acoperi podeţele de lemn.Păsările se ascund în crengile groase, cra-bii în tunelurile lor subterane. Şi dacă numai avem unde fugi? Nimănui nu pare să-ipese. Şi dacă aş sparge clepsidra şi m-aşamesteca în nisipul plajelor albe? Înnoaptea aceea mi-am întins bluza la uscatpe o liană între doi palmieri şi am visat cummă ridicam uşor, zburând odată cu pânza eialbă umflată de vânt ca o paraşută plutindinvers, dinspre acum spre atunci.

A doua zi am ales să ne întoarcem la

Santa Marta pe un alt drum. În loc să tra-versăm peste două ore jumătate jungla încămustind de apă după ploaia torenţială, amurmat sfaturile unui localnic şi ne-am aven-turat pe o scurtătură periculoasă care însăne ducea la intrarea în parc în numaidouăzeci de minute. Eram gata de plecare,cu rucsacurile de-acum mai uşoare în spate,dar oarecum tensionaţi la gândul că va tre-bui să escaladăm stânci ascuţite ieşite dinocean. În faţa cabinei ne aştepta un câine.Nu l-am băgat în seamă. S-a luat însă dupănoi şi ne-a însoţit tot drumul. Ne aştepta oride câte ori ne opream să bem apă extenuaţide căldură, alerga înainte şi ne arăta cărareape care trebuia s-o luăm când păream de-zorientaţi, urca primul pe stânci indicându-ne locurile mai sigure pe unde ne strecuramatenţi să nu ne alunece piciorul.

Când am ajuns la locul unde ne aşteptaEric, a dispărut discret în pădure. Abiaatunci am avut revelaţia că poate mamavenise de ziua mea şi mă condusese până laieşirea din junglă. Aşa cum de fiecare datăa făcut-o când era în viaţă, aşa cum apoi măprotejase întotdeauna de acolo de unde era.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Columbia (II)IMPRESII DE CĂLĂTORIE

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete •Produse fara gluten•Produse afumate

natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSttaavvrriizzii ssiihhaammssiiii

ccoonnggeellaattee

BBoorroommiirrSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd

222299999999$$$$

MMaallaaii

BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff

NNOOUU!!

TTeelleemmeeaa

NNOOUU!!

pprrooaassppaattaa ssaauussaarraattaa BBrraannzzaa

ddee vvaaccii

PPaarriizzeerraaffuummaatt ZZaaccuussccaa

RRaauurreennii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaaaaffuummaattaa

HHaallvvaaiinn vvrraacc

CCaarrnnaattiipprrooaassppeettii

PPaassttrraammaaddee ppoorrcc

DDoommnneessttii

Gustul Traditiei

Tayrona combină două ecosisteme, între munte şi mare, un paradis al păsărilor și alanimalelor marine.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiCOLACI ● COZONACI ● SARMALE ● COLIVA

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

NOU!Magiun cu

si farazahar

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Stephen Hawking și universul in�aționar

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Ce poate fi mai com-plicat decât studiulUniversului? Cum aluat el naștere și cumevoluează? Există maimulte universuri? Iatăcâteva întrebări la carenu avem încă răspun-

suri - și cine știe dacă le vom avea vreo-dată! Totuși, oamenii de știință nu se temde aceste întrebări. Ei caută răspunsurilecare, se speră, ar putea fi verificat experi-mental.

Marele fizician Stephen Hawking estecunoscut pentru problemele extrem defascinante dar și dificile pe care le-a abor-dat: de la găurile negre la nașterea șievoluția Universului. De numele său seleagă descoperirea „radiației lui Hawking”,acea formă de radiație de natură cuanticăce are ca sursă de energie găurile negre, șicare ar duce la evaporarea acestora. Haw-king a abordat însă multe alte probleme îndecursul carierei sale îndelungate și plinede succese și, în ciuda condiției sale fiziceprecare, fiind afectat de scleroză lateralăamiotrofică, el a reușit să fie în prim plan șisă elaboreze teorii originale până în ultimaclipă a vieții.

Ultimul articol a lui Hawking a fostscris în colaborare cu Thomas Hertog, unfizician de la KU Leuven University, Bel-gia, și a fost publicat luna aceasta în revistaJournal of High-Energy Physics. Articolul

are ca obiect de studiu Universul și se inti-tulează „A Smooth Exit from Eternal Infla-tion?”.

Pentru a se explica unele proprietăți aleUniversului, precum uniformitatea acestuiala scală cosmică, a fost propusă așa-numitateorie a inflației. Conform acestei teorii,imediat după Big Bang, Universul ar fiavut o perioadă de expansiune cu o vitezăamețitoare, mult mai mare decât viteza lu-minii. Această expansiune nu ar fi în con-tradicție cu teoria relativității a lui Einstein,care pune o limită superioară (viteza lu-minii) la propagarea semnalelor în spațiu,întrucât în cadrul inflației ar fi fost spațiulînsuși cel care avea o expansiune cu vitezemai mari ca a luminii.

Inflația ar fi generat Universul pe care-l vedem. Într-un Univers mai mare însă,din care al nostru ar fi doar o mică parte, arputea exista regiuni unde inflația continuă,generând mai multe universuri cu proprie-tăți, adică legi fizice care ar putea fiasemănătoare sau nu cu cele din Universulnostru. Ar putea deci exista universuri cuproprietăți extrem de diferite față de alenoastre: cu mai multe tipuri de interacțiuniși particule, universuri în care stelele nu sepot forma, și nici galaxiile, sau în careexistă stele mult mai mari și viețuitoarecare au la bază principii ale unei biologiinecunoscute nouă.

În articolul pe care l-au publicat, înbaza teoriei relativității generale a lui Ein-stein și a mecanicii cuantice, Hawking și

Hertog restrâng numărul de universuriposibile, susținând că acestea ar fiasemănătoare între ele, că de fapt Univer-sul este mai simplu decat s-ar putea ima-gina și că o inflație permanentă nu seproduce. La ora actuală Hertog continuăacest studiu, încercând să găsească doveziexperimentale ale Univesului propus îm-preună cu Hawking. Aceste dovezi, susțineHertog, ar putea să provină de la studiulundelor gravitaționale.

Undele gravitaționale, vibrații ale țesu-tului spațiului și timpului, au fost des-coperite recent de către antenelegravitaționale LIGO, ca fiind generate deuniunea a două găuri negre îndepărtate.LIGO nu are însă sensibilitatea necesarăpentru a studia undele gravitaționale ge-nerate în urma inflației primordiale aleUniversului. Pentru a putea efectua acestemăsurători se așteaptă lansarea anteneigravitaționale spațiale LISA (Laser Inter-ferometer Space Antenna) de către ESA(European Space Agency). LISA, cu di-mensiunile sale mult mai mari decât celeale antenei LIGO, ar putea detecta acestesemnale primordiale și ajuta să înțelegemdacă Universul nostru este un Univers li-niștit sau unul în care, printr-o eternă in-flație, se nasc noi universuri, noi lumi caredepășesc orice fantezie.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ASTRONOMIE

Câteva definițiiUndele gravitaţionale reprezintă de-formări ale ţesutului spaţio-temporalcare se generează în urma mişcării ac-celerate ale obiectelor cu dimensiuni(mase) enorme (stele sau găuri negre) şicare se propagă în Univers. Sunt oare-cum asemănătoare undelor mecanicecare apar și se propagă într-o salteaelastică în momentul în care sărim, sauvalurilor care străbat oceanul.Prezise de teoria relativității generale alui Einstein acum mai bine de un secol,detectarea lor, în septembrie 2015, afost posibilă grație unei tehnologii devârf precum cea a antenelor gravi-taționale interferometrice LIGO (LIGOeste un sistem de două antene gravi-taționale situate în Livingston,Louisiana, și Hanford, Washington,SUA). Reamintim că teoria lui Einsteinarată cum materia și structura spațio-temporală se influențează reciproc: ma-teria determină geometria spațiului și atimpului iar aceasta, la rândul ei, se re-flectă în modul în care materia se de-plasează în Univers.Undele gravitaţionale primordialereprezentă primele şocuri de după BigBang, care au marcat naşterea Univer-sului.Conform teoriei Big Bangului, întreguniversul - materie și energie - a explo-dat dintr-un singur punct foartefierbinte numit singularitate. Universula intrat în expansiune și s-a răcit iar omare parte din energia inițială a fosttransformată în materie. Totuși, o canti-tate de energie a rămas sub formă de fo-toni (fotonul este particula elementarăresponsabilă pentru toate fenomeneleelectromagnetice; toate formele de lu-mină, nu numai cea vizibilă, se compundin fotoni). Aceasta este radiația cos-mică de fond - o lumină slabă lăsată deBig Bang.Inflația cosmică este expansiunea ex-ponențială a Universului la 10-36 de se-cunde după Big Bang. În primafracțiune de secundă a existenței sale,Universul a cunoscut o fază de expansi-une extrem de rapidă, atingând dimen-siuni astronomice, după care și-a reluatexpansiunea cu o viteză mai rezonabilă.Inflația eternă este un model deunivers inflaționist, care la rândul săueste un rezultat sau o extindere a teorieiBig Bang-ului. În teoriile inflațieieterne, faza inflaționistă a expansiuniiuniversului durează pentru totdeauna,cel puțin în unele regiuni ale universu-lui. Deoarece aceste regiuni se extindexponențial rapid, cel mai mare volumla un moment dat al universului este încreștere. Toate modelele de inflațieeternă au ca rezultat un multivers in-finit, de obicei unul fractal.

În ultimul său articol științific, Stephen Hawking prezintă, împreună cu Thomas Hertog, unstudiu în cadrul căruia numărul de universuri posibile este redus; Universul nostru nu ar fi într-o inflație perpetuă, ci unul mult mai simplu. În viitor, undele gravitaționale ar putea confirma(sau nu) acest rezultat.

►

Stephen Hawking și Thomas Hertog în 2015. FOTO: KU Leuven / Facebook.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANI�ELE GÂNDIRII

OZN ORI... ALTCEVA? „LICURICII” LUIJOHN GLENN

Era anul 1962 şi americanul John Glennorbita în jurul Pământului în Friendship 7,capsula sa din zborul Mercury-Atlas 6.Controlorii de zbor au rămas uimiţi de ra-portul lui Glenn referitor la licuricii din ex-teriorul ferestrei lui, nişte urme luminoaseciudate care dădeau târcoale navei. Primulgând a fost că aceste apariţii trebuiau să fiecristale de gheaţă de la rachetele de controlal atitudinii cu peroxid de hidrogen alenavei Friendship 7, dar Glenn nu a corelatapariţia lor cu utilizarea rachetelor.

Astronauţii care au efectuat zboruri ul-terioare au raportat particule luminoasesimilare şi într-un final am aflat destule des-pre spaţiu, încât să identificăm ceea ce eraude fapt. Aeronavele tind să acumuleze un

nor de reziduuri şi murdărie în jurul lor şideşi rachetele lui Glenn îndepărtaucristalele departe de capsulă, multe dintreacestea ajungeau în norul său de murdărie,unde reflectau lumina solară şi interac-ţionau cu alte gaze. Experimentele pe bor-dul lui Skylab în anii 1970, folosindmicrobalanţa cu cristale de quartz, au con-firmat şi au caracterizat în detaliu acestfenomen. Cazul licuricilor misterioşi ai luiJohn Glenn a fost rezolvat.

EDGAR MITCHELL ȘI DECLARA�IILEPRIVIND EXTRATEREȘTRII

Ca şi piloţilor, astronauţilor li se dă ade-sea credit sporit atunci când raportează căau observat un OZN, prin prisma faptuluică se presupune că e imposibil ca cineva cupregătire de zbor să identifice greşit ceea ce

vede pe cer. Cel mai faimos caz este al as-tronautului Edgar Mitchell de pe Apollo 14,cel de-al şaselea om care a păşit pe Lună,care a susţinut că majoritatea obiectelor nei-dentificate sunt nave spaţiale extraterestreşi că guvernul ascunde relaţiile legate deculturile extraterestre. Având în vedere căau fost susţinute de un astronaut în carne şioase, părerile lui Mitchell sunt chiarconvingătoare pentru public.

Reacţia NASA la afirmaţiile luiMitchell a fost dezamăgitoare, dar a su-bliniat faptul că ocupaţia instituţiei este dea lansa lucruri în spaţiu, nu de a studia re-latările despre OZN-uri: „NASA nu ur-măreşte OZN-uri. NASA nu se implică înmuşamalizarea informaţiilor despre viaţaextraterestră de pe această planetă sau deoriunde altundeva din Univers. Dr. Mitchelleste un american nemaipomenit, însă nu îiîmpărtăşim părerile despre acest subiect”.

Edgar Mitchell a fost un mare susţinătoral puterilor paranormale şi al modelelor al-ternative de realitate. În timpul zborului săupe Apollo chiar a condus teste private depercepţie extrasenzorială - ESP (extrasen-sory perception) cu prietenii săi de acasă şiulterior a mers până la fondarea Institutuluide Ştiinţe Noetice care cercetează telepatiaşi alte lucruri de acest gen.

Mitchell nu a susținut că a observat per-sonal vreo navă extraterestră, ci că opiniilelui se bazează pe detaliile oferite lui de cătreoamenii care sunt implicaţi direct în secrete.

OZN-UL VĂZUT DE PILO�II APOLLO 11Şi alţi astronauţi implicaţi în pro-

gramele Apollo au văzut lucruri stranii.Probabil cel mai cunoscut provine de laApollo 11, când Neil Armstrong, BuzzAldrin şi Michael Collins au observat că unobiect neidentificat i-a însoţit pe aproapetoată durata zborului către Lună. În funcţiede cât de bine alese sunt părţile acesteipoveşti, ea poate suna drept cel mai palpi-tant eveniment: „Am văzut un licărit lent delumină în depărtare pe o distanţă substanţialde mare”, a mărturisit Armstrong.

„Era ceva acolo, suficient de aproapeîncât să fie observat”, a spus Aldrin.„Acum, bineînţeles că niciunul din noi nuavea să spună: «Hei, Huston, se mişcă cevaodată cu noi şi nu ştim ce ar putea fi», nu?Nu puteam face asta fiindcă ştiam că acele

transmisiuni ar fi fost auzite de tot felul deoameni şi cineva ar fi putut cere să neîntoarcem din cauza extratereştrilor sau maiştiu eu ce.”

S-au făcut documentare şi s-au scriscărţi care să promoveze ideea că acestepisod a fost muşamalizat de NASA sau căastronauţii n-au aflat cine era vizitatorulmisterios, dar de fapt perioada de incertitu-dine a fost chiar scurtă. Astronauţii şi con-trolorii de zbor au reușit să identificeobiectul: era unul dintre cele patru panouriadaptoare care se încadrau între a treiatreaptă S-IVB şi modulul lunar. Pe cânderau scoase afară din S-IVB au primit im-puls, astfel încât cel puţin un panou a con-tinuat pe aceeaşi traiectorie ca modulullunar în care era echipa, s-a rotit şi a licăritca o lumină, reflectând lumina Soarelui.

Cât de mult a fost evenimentul „muşa-malizat” de NASA? Cel mai probabil, re-cunoaşterea publică a fost insuficientă, purşi simplu pentru că nu era un aspect rele-vant al misiunii.

FOTOGRAFIA ECHIPAJULUI APOLLO 16O fotografie celebră a fost făcută de

membrii Apollo 16 (1972), privind în urmăla îndepărtarea de lună. Patru secunde devideo au arătat un OZN demn de Holly-wood, lăsând un fel de urmă de plasmă. Depeste 30 de ani, un cadru din acest video afost promovat de comunitatea OZN dreptdovadă a vizitei extratereştrilor.

O echipă de la departamentele ImageScience şi Analysis Group de la JohnsonSpace Center s-a decis să îl ia în serios. Fărăprea mare efort, au observat că atunci cândera văzut de la fereastra prin care fusese fi-lmat clipul video, obiectul din filmuleţ co-incidea cu o mică lumină de reflector careieşea dintr-o parte a capsulei pe un ampe-naj. Lumina arăta din acel unghi exact ca ofarfurie zburătoare, iar ampenajul sepotrivea perfect cu urma lăsată. Chiar şicâteva şuruburi din ampenaj sunt vizibile învideo. Imaginile din această analiză suntdisponibile pe site-ul oficial NASA.

JAMES MCDIVITT ȘI OZN-UL ALBO altă relatare promovată de entuziaştii

OZN-urilor a venit din partea lui James Mc-Divitt, pilotul de comandă al zborului Ge-mini 4 în 1965: „Zburam împreună cu Ed

OZN-uri văzute deFenomenul OZN este mereu în atenţia publicului. Relatările despre

OZN-uri se bucură de o atenţie sporită mai ales atunci când autorii lorsunt astronauţi sau piloţi. În fond, cum ar putea cineva cu atâtapregătire şi ore de zbor la activ să nu identifice corect ceea ce observăpe cer? Dar cum stau lucrurile de fapt? Iată câteva poveşti cu OZN-uri considerate a fi raportate de astronauţii NASA.

►

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Specialist in climatizareROMAIR

termopompefurneze de orice tipschimbatoare de caldura

climatizoare de pereteumidificatoare

ventilatie

TOTULPENTRU

CASADVS.

Constantin Ene 450-671-9930cel: 514-318-1717

ESTIMARE GRATUITA

RBQ: 5737-1437Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

OZN (concepţie artist). Credit: dye-evolve.deviantart.com.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANI�ELE GÂNDIRII

astronauţii NASA?White. El dormea în acel moment, aşa că nuam pe nimeni care să-mi ateste povestea.Pluteam în spaţiu cu motoarele de controlşi cu întregul modul de instrumente oprite,când deodată un obiect a apărut pe fereas-tră. Avea o formă bine definită - un obiectcilindric, era alb, avea un braţ lung carestătea pe o parte. Nu ştiu dacă era un obiectfoarte mic văzut de aproape sau unul mareîn depărtare.”

McDivitt a făcut poze, dar a foststingherit de reflecţiile de pe fereastră.Există o faimoasă fotografie reprodusă, de-scrisă drept „mormolocul”, dar conform luiMcDivitt, acea imagine (selectată de untehnician NASA ca fiind cea despre carevorbea McDivitt) arăta doar Soarele reflec-tat pe fereastră şi nu era ceea ce a văzut el.

RAPORTUL CONDON PRIVIND OZN-URILEÎn 1968 a fost publicat un studiu intitu-

lat Raportul Condon. Comitetul Condon,organizat sub comanda fizicianului EdwardCondon la cererea Forţelor Aeriene aleStatelor Unite, a studiat relatările despreOZN-uri, cu scopul de a determina dacă sepoate afla ceva util din punct de vedere şti-inţific din ele. Relatarea lui McDivitt estefaimoasă, în parte fiindcă Raportul Condona clasat-o ca neidentificată.

Opinia generală a susţinut întotdeaunacă obiectul lui McDivitt a fost o rămăşiţăorbitală de la lansarea unei rachete, fie so-vietică, fie americană, chiar propria rachetă

Titan II. Unul dintre scopurile misiuniiGemini 4 era să exerseze întâlnirile pe or-bită cu a doua treaptă Titan II şi deşi cores-punde foarte precis cu descrierea a ceea cea văzut McDivitt, astronautul susţine că apetrecut două ore uitându-se la treapta TitanII ca parte a unui exerciţiu şi o cunoşteafoarte bine. Obiectul pe care l-a văzut, in-sistă el, nu era racheta propulsoare pe careajunsese să o cunoască atât de bine.

E posibil să se fi înşelat McDivitt? Maitârziu în cadrul aceluiaşi zbor, Ed White atransmis prin radio: „Avem un obiect înfaţă. Nu licăre ca racheta. Se pare că esteacel tip special de obiect dacă nu cumva re-flectă strălucirea soarelui. Pare foarte lumi-nos, un obiect foarte luminos...Este racheta.Îi văd luminiţele acum... Cum intră în în-tuneric, reflecţia soarelui îi dă o imaginefoarte luminoasă. Acesta este obiectul pecare l-am văzut mai devreme.”

McDivitt nu s-a îndoit niciodată că ceeace a văzut a fost doar un satelit sau altreziduu de pe orbită. Studiile detaliate fă-cute de alţii au arătat că racheta Titan II eraîn poziţia ei corectă şi situată la distanţapotrivită, fiind cu certitudine obiectul încauză. Un membru al Congresului S.U.A s-a interesat la NASA şi a fost informat:„Credem că a fost un rezervor de rachetăsau a doua treaptă consumată a vreunei ra-chete”. Doar entuziaştii OZN-urilor care nuau fost acolo susţin că a fost vorba de onavă extraterestră.

GEMINI 7Gemini 4 nu a fost unicul zbor când

ceva de genul acesta s-a petrecut şi a fostclasificat de Raportul Condon drept caz nei-dentificat. Şase luni mai târziu, Gemini 7,cu Frank Borman şi Jim Lovell, a făcut ceeace s-a numit manevra de „fotbal” pentrua-i aduce într-o poziţie de unde să seapropie treptat de racheta Titan II pe orbită.Când au făcut acest lucru, Borman a relataturmătoarele: „Apariţii la ora 10...Arată caşi cum ar fi reziduuri aici sus. De fapt...Avem şi racheta în faţă... Da, avem multe,multe - arată ca şi cum sute de mici parti-cule au fost aduse pe partea stângă pe 3 sau4 mile... Ca un drum către vehicul la 90 degrade... Au trecut acum - erau pe orbita po-lară.”

Lovell a relatat că în acelaşi timp sevedea şi racheta, „răsturnându-se uşor”, îm-preună cu norul său asociat de reziduuri.Aşa că particulele „fantomă” ale lui Bor-man trebuiau să fie altceva decât rachetasau reziduurile rachetei: erau pe o direcţiediferită, călătorind pe o traiectorie diferită.Nu-i aşa?

Nu neapărat. Conform unei analize ul-terioare, apariţiile lui Borman erau fulgi degheaţă de la resturile de combustibil vărsatede Titan II, traversând pe un drum paralelcu el. Imaginează-ţi că mergi cu bicicletaîntre două şine îndepărtate de tren. Un trencare trece de-a lungul şinei îndepărtate eatât de departe încât nici nu pare a se mişca,

în timp ce un tren care trece brusc de-a lun-gul şinei mai apropiate pare mult mai rapid.Dacă bicicleta ta e situată în unghiulpotrivit, mişcarea relativă a trenului poatepărea a fi la 90 de grade faţă de tine. Par-ticulele de gheaţă nu puteau fi pe orbita po-lară, cum a presupus Borman, deoarece ar fitrecut la prea multe mile pe secundă pentrua fi perceptibile. În schimb, orbita fulgilorfalşi şi a rachetei Titan II erau numai puţindepărtată de cea a navei Gemini 7.

După cum se întâmplă frecvent cuasemenea poveşti, repovestirile exagereazăevenimentul. Articolele scrise despreapariţia din jurul navei Gemini 7 au descris-o drept un „obiect sferic uriaş” sau aususţinut că Borman şi Lovell au „fotografiatdouă OZN-uri gemene în formă ovală cu olumină strălucitoare între ele”. Acestea nureprezintă decât înflorituri adăugate de scri-itorii despre OZN-uri. Chiar a fost realizatăşi popularizată o fotografie pentru a sepotrivi cu descrierea din urmă.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol intitu-lată „The Astronauts and the Aliens” deBrian Dunning a fost publicată pe skep-toid.com. Scientia.ro este un site de popu-larizare a științei și de demontare a miturilorpseudoștiințifice. Cei care doresc să sprijineacest demers de transmitere a informațieiștiințifice pe înțelesul tuturor pot dona la:www.scientia.ro.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 NUTRI IE & SĂNĂTATE

Luna mai este luna conștientizării risculuicancerului de piele

Potrivit Canadian Skin Cancer Founda-tion, unul din trei cancere diagnosticate lanivel mondial este de piele, 80-90% dintreacestea fiind cauzate de radiația ultravioletă(UV). În Canada, peste 80,000 de cazurisunt depistate anual, circa 5,000 fiind demelanom, cea mai mortală formă a acestuicancer. Deși de decenii deja se vorbeștedespre necesitatea protejării de radiațiileUV, riscul de îmbolnăvire crește în loc săscadă: un canadian născut în anii ’90 are unrisc de două până la trei ori mai mare de adezvolta un cancer de piele de-a lungulvieții (1 din 6) decât unul născut în anii ’60(1 din 20). Pentru a pune și mai bine lu-crurile în perspectivă, rețineți că numărulde noi cancere de piele diagnosticate anualîl depășește pe cel al celor patru principaleforme de cancer combinate - de plămâni, desân, colorectal și de prostată.

Melanomul este cel mai grav cancer

cutanat, format din înmulțirea dezorgani-zată a celulelor care produc pigment înpiele. Boala se dezvoltă inițial doar pe pieledar are o mare capacitate de metastazare.De aceea, tratamentul chirurgical de înde-părtare a leziunii trebuie făcut cât mai re-pede. Când tumora este depistată precoce,operația asigură vindecarea. Cu cât tumoraeste mai avansată cu atât șansele desupraviețuire sunt mai mici, melanomulmalign fiind o boală letală.

Expunerea la radiația ultravioletă de lasoare sau în saloanele de bronzaj constituieprincipala cauză a melanomului: circa 90%din cazuri. Vârsta apariției, în general,este între 30 și 40 de ani, dar poate aparechiar și în copilărie sau la vârste mai înain-tate. La persoanele sub 30 de ani, 75% dincazurile de melanom malign sunt legate defrecventarea solarelor. Arsurile solare pro-duse în copilărie cresc riscul îmbolnăviriide acest tip de cancer cu 50%, potrivit

Organizației Mondiale a Sănătății, iar maimult de cinci arsuri cu bășicarea pielii pânăla vârsta de 35 de ani cresc riscul cu până la75%.

La bărbați, localizarea frecventă estetoracele posterior; la femei - gamba poste-rioară. Orice modificare de culoare, tex-tură, volum sau suprafață a unei alunițeconstituie un semnal de alarmă, caz încare trebuie să vedeți urgent un medic. Laacestea se adaugă simptome ca ulcerarea,sângerarea, mâncărimea unei leziuni.Rețineți de asemenea că majoritatea alu-nițelor/nevilor se dezvoltă în tinerețe. Esteun fapt neobișnuit ca unui adult să-i apară oaluniță.

Alte tipuri de cancer de piele sunt car-cinomul bazocelular și cancerul scuamos.

Carcinomul bazocelular (CBC) aparede obicei sub forma unui nodul perlat,translucid, ce poate ulcera și sângera. Se

dezvoltă de obicei în zonele expuse ale cor-pului - în special fața, urechile și gâtul, darși umerii și spatele. CBC este întâlnit maides la bărbați decât la femei, dar numărulfemeilor afectate de acest tip de cancer esteîn creștere. El nu se împrăștie niciodată,rămânând strict în zona tumorii apărute in-ițial.

Pe de altă parte, cancerul scuamos (saucarcinom spinocelular, CSC) poate devenimortal dacă apar metastaze, adică dacă seîmprăștie către alte zone ale corpului, însăacest lucru se întâmplă extrem de rar. Seprezintă de obicei sub forma unor noduliroz opaci sau plăci al căror centru ulcereazăfrecvent. Cum și acest tip de cancer de pieleeste determinat de expunerea cronică lasoare, tumorile apar de cele mai multe oripe faţă, gât, mâini, umeri, braţe sau spate.Marginea urechii sau buza de jos sunt înmod special vulnerabile la dezvoltareaacestui tip de cancer.

PREVEN IA CANCERULUI DE PIELE■ Evitați expunerea la soare, în special întreorele de vârf (10.00 - 16.00).■ Folosiți zilnic, indiferent de anotimp, ocremă de protecție UVA și UVB, cu un fac-tor de protecţie (FPS) de cel puțin 30, pesuprafețele expuse ale corpului.■ Aplicați cca. 30g (echivalentul a două lin-guri) de cremă de protecție pe toate zoneleexpuse ale corpului cu 30 de minute înaintede a ieși afară. Repetați aplicarea din 2 în 2ore sau mai frecvent dacă ați transpirat multsau ați intrat în apă.■ Purtați pălării cu borurile largi, pantalonilungi, bluze cu mânecă lungă şi ochelari desoare cu filtru UV.■ Evitați solarul și lămpile de bronzare ar-tificială.■ Nou-născuții nu trebuie lăsați la soare.Cremele de protecție solară pot fi folositepentru copii începând de la vârsta de 6 luni.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Cancerul de piele este cel mai des întâlnit tip de cancer. El este totodată și unul dintre celemai ușor de prevenit. ►

Cancerul de piele este cel mai des întâlnit tip de cancer dintre cancerele umane.

1717

Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la20$/oră până la 30$/oră. Garaj în Mirabel,Laval și Montreal; Șofer local clasa 1 și3, în transport vrac, camione recente cutransmisie automată și manuală, salariu de22$/oră angajat și 24 /oră incorporat.Căutăm persone serioase și competente.Contact: Liviu | liviu@klmainville.com |514-816-1576.

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie de transport angajează șoferide camion cu experiență de minim 2 anisau cu CFTR pentru USA și Canada.Salariu între 55 și 60 cenți pe milă înfuncție de experiență. Tel: 438-391-5810.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată en cablaj electronic, cautămuncitori (asamblori) în electronică.Exigențe: franceză sau engleză, cunoștinteobligatorii în electronică, capacitate de aciti și înțelege planuri technice, minuțio-zitate, experiență minimă de 1-2 ani.Program la timp plin, 40 ore pe săp-tămână, salariu de discutat. CV-ul poate fitrimis la biroul de resurse humane:tania@rfmtl.com.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: sdcvicompte@gmail.com.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentru

curățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțialpentru cusut perdele, în zona Laval. Tel:514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa1 pentru Canada/SUA. Minim doi ani deexperiență sau CFTR. Oferim 0.55$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

3½ și 4½ de închiriat în zonele NDG șiHampstead pentru lunile aprilie, mai șiiulie. Apartamente mari, luminoase și re-novate după cerințele viitorului locatar.Concierge român. Detalii: 514-839-6450.

De închiriat, un foarte frumos apartamentîn Ile de Soeurs, cartier foarte bun și se-curitar, bloc nou, toate elctromenajerele,mașină de spalat și uscat în apartament,aer condiționat. Blocul are piscină, gym,sală de cinema. Chiria include garaj, elec-tricitate, încălzire, apă caldă. Apartamen-tul e de subînchiriat pâna pe 30 iunie, princedare de contract. Chiria e de discutat,până la 30 iunie, și revine la aproximativ950$ pe lună. Pentru mai multe detalii:mjemna@yahoo.com | 514-257-9749.

Superb apartament 2½ de închiriat,

demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Sunați la 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Bărbat înalt, prezentabil, 42 ani, serviciustabil la guvern, iubitor de frumos, călă-torii, muzică, literatură, arte, cinema șimulte altele doresc cunoștință cu odoamnă cu vârsta între 30 și 49 ani, cusau fără obligații, pentru o relație bazatăpe comunicare, tandrețe, respect și pasi-uni comune. Mă puteți contacta la adresamihai.calinescu18@gmail.com. Promitsă răspund toturor mesajelor primite.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

IMOBILIARE

50.00

Firmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | oec@corniver.com.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

SSuuppoorrtteerriiii eenngglleezzii,,aavveerrttiizzaațții pprriivviinnddaarrbboorraarreeaa ddrraappeelluu--lluuii nnaațțiioonnaall llaa CCMMddiinn RRuussiiaa

Suporterii englezi care vor merge la CampionatulMondial din Rusia au fost avertizați de autoritățile brita-nice să nu arboreze drapelul național în locurile publice,pentru că ar putea fi interpretat ca un gest imperialist șiostil.

În timpul Euro 2016, huliganii ruși au atacat fanii en-glezi în Marsilia, apoi au postat fotografii cu zeci desteaguri engleze „capturate”.

În total, 91 de fani englezi au interdicție pe stadioanedin cauza violențelor care au avut loc în Franța. Alte 35 depersoane sunt în curs de investigare și ar putea fi interzisela Cupa Mondială, din cauza incidentelor din Amsterdam,dinaintea amicalului dintre Olanda și Anglia din lunamartie.

Tensiunile sunt extrem de puternice între Marea Bri-tanie și Rusia, după otrăvirea fostului spion rus SergheiSkripal și a fiicei sale în orașul englez Salisbury, în lunamartie a.c. Autoritățile britanice au acuzat Rusia de tenta-tivă de ucidere, însă Moscova la negat vehement.

Rusia va găzdui ediția cu numărul 21 a CampionatuluiMondial de fotbal, ce va debuta pe 14 iunie și se va încheiape 15 iulie (finala la Moscova).

Rusia vs Arabia Saudită va fi meciul de deschidere, pestadionul Luzhniki din Moscova (capacitate 81.000 delocuri). Primul meci al Angliei va fi împotriva Tunisiei, laVolgograd, pe 18 iunie.

Prezentă la toate edițiile Campio-natului Mondial, naționala de rubgy aRomâniei va rata turneul final din2019, ediție găzduită de Japonia. Fe-derația Internațională (IRB) a luataceastă decizie după ce „stejarii” l-aufolosit pe tongolezul Sione Fakao-silea, deși nu ar fi avut acest drept.

România l-a folosit pe centrulSione Fakaosilea în Rugby EuropeChampionship, iar locul doi ocupat

le-a garantat tricolorilor calificarea laCM din 2019.

Conform federației mondiale despecialitate, România nu avea însădreptul de a-l folosi pe Fakaosilea,deoarece acesta evoluase pentruechipa de rubgy în 7 a statului Tonga.

Sancțiunea excluderii nu i-a vizatînsă numai pe români, aceeași soartăavând și Spania și Belgia, motivul in-vocat fiind același, folosirea unor

jucători neeligibili. Drept consecințăa acestor excluderi, rușii au obținutcalificarea la turneul final mondial deanul viitor, deși au încheiat pe loculpatru (după România, Spania și Bel-gia). În plus, Federatia de Rubgy dinRomânia a primit și o amendă în va-loare de 100.000 de lire sterline.

Decizia World Rugby nu este unadefinitivă, ea putând fi contestată întermen de 14 zile.

FOTBAL | CM RUSIA RUGBY

Naționala României, exclusăde la CM de Rugby și amendată

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnologie:Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU; Specia-liști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), ȘerbanTISMĂNARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului); Redactor şef: DanGEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

RReeccoorrdd îînn HHiimmaallaayyaa:: UUnn șșeerrppaașș aa uurrccaattddee 2222 ddee oorrii ppee EEvveerreesstt

Un șerpaș pe nume Kami Rita aurcat pentru a 22-a oară pe Everest,stabilind recordul pentru cele maimulte ascensiuni pe cel mai înaltvârf din lume (8.848 m), scrieReuters, citat de HotNews.ro. Fostulrecord de 21 căţărări era deţinut încomun de Kami Rita, Apa şi PhurbaTashi, dar ultimii doi au renunţat sămai urce pe „acoperișul lumii”. Pen-tru non-nepalezi, recordul estedeținut de americanul Dave Hahn,

care a urcat de 15 ori. Kami Rita are 48 de ani și a urcat

împreună cu un grup de 13 alpiniștistrăini, urmând o rută clasică, ceaprin Șaua Sudică. Această rută de es-caladare a Everestului este cea fo-losită de primii oameni care au reușitsă-l cucerească, Edmund Hillary șiTenzing Norgay, în 1953.

Kami Rita are tradiție în familie:tatăl său a fost printre primii ghizi în1950, când Nepalul și-a deschis

porțile turiștilor străini, iar fratelesău a ajuns de 17 ori pe Everest.

Rita a urcat pentru prima oară pecel mai înalt munte al lumii acum 24de ani și de atunci a ajuns aproape înfiecare an pe vârf, ca ghid.

Cel puţin 5.300 de alpinişti auurcat până acum Everestul. Alți circa340 vor încerca să-l cucerească înaceastă lună, pentru că apoi vine mu-sonul și condițiile devin imposibile.

ALPINISM

Naționala de rubgy a României. FOTO: frr.ro.

Suporteri englezi. Foto: Facebook/ England football team.

Vineri 18 mai 2018Vineri 18 mai 2018 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRIIHHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Vegheazăsă-ţi menţii un bun echilibru

mineral. Atenţie mai ales la calciu şi mag-neziu. Dragoste: Chiar dacă ai greşit,recunoaşte; chiar dacă a trădat, iartă. Estevremea concilierii și a unui nou început.Financiar: Ai cheltuieli mari.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Eşti în cea maibună formă, te simţi exce-

lent, nici vorbă de boli sau dureri.Dragoste: Este un interval favorabil maiales cuplurilor mature sau celor cu maridiferenţe de vârstă între parteneri. Finan-ciar: Se întrevăd veşti excelente pentru fi-nanțele tale.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: Începutulverii te cam îndeamnă laexcese, care ar putea să

nu-ţi pice bine. Dragoste: Răbdarea nu tecaracterizează acum. Totuși, nu lăsa emoți-ile negative să se interpună între tine șipartener. Financiar: Perioadă favorabilăcarierei, cu precădere proiectelor colectiveşi relaţiilor cu firme mari.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nu te expune laeforturi deosebite, mai ales

dacă ai o afecțiune cronică. Aceasta te vasupăra acum mai mult ca de obicei.Dragoste: E momentul să revizuiești o re-lație din trecut: fie să o repari, fie să te de-sprinzi definitiv de ea. Financiar: Aceastăperioadă se anunţă a fi una dintre cele maimănoase din 2018.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Rezistenţa tafizică riscă să scadă dra-

matic datorită oboselii și stresului.Dragoste: Ai un sex-appeal năucitor şisentimente intense, violente, greu de con-trolat. Financiar: Banii sunt pe terensigur, dai dovadă de multă prudenţă şi nuiei decizii pripite.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: Nu ai mo-tive de îngrijorare. Profităde timpul frumos și fă cât

mai multă mișcare și mănâncă multeverdețuri! Dragoste: Noul ţi se pare foarteincitant, eşti dornic de aventură, de schim-bare, de a cuceri o nouă redută. Financiar:Climat avantajos privind investiţiil imo-biliare, redecorările, reamenajările şiachiziţia obiectelor de folosinţă îndelun-gată.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Nicio problemălegată de sănătate, ţi seciteşte buna dispoziţie pe

chip, ceea ce se traduce şi printr-o starefizică foarte bună. Dragoste: În cazul uneirelaţii nefericite, acum găseşti puterea săte eliberezi. Financiar: Există probabili-tatea unor negocieri reuşite şi a încheieriiunui contract.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: E nevoie să-ţi puipuţină ordine în orarul deodihnă şi în obiceiurile

alimentare. Dragoste: Suferinţele dinamor nu te ocolesc, dar nu cumva torni gazpeste foc fără motiv? Financiar: Suntşanse la venituri colaterale şi ai noroc îninvestiţii.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Inconve-nienţele pot să apară pefondul stresului profe-

sional. Dragoste: Atracţia pe care oexerciţi asupra potenţialelor cuceriri esteuriaşă şi e suficient să faci doar un semnpentru a avea pe cine doreşti. Financiar:Multe aspecte, anterior neplăcute, revinacum la normal şi zâmbeşti din nou.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Dacă e săfie, problemele pot să aibălegătură cu dinţii, oasele,

articulaţiile ori cu reactivarea unei afecţi-uni mai vechi. Dragoste: Nu se întrevăddrame, conflicte sau alte evenimente ne-plăcute. Calmul tău cucerește! Financiar:Banii sunt pe un teren cam agitat.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.) Sănătate: Evită exce-sele de orice fel! Te-ar putea

pândi o perioadă de depresie. Dragoste:Dragostea se desfăşoară exact după fireata: calm, comod, fără răsturnări de situaţieşi fără noutăţi spectaculoase. Financiar:Nu este momentul marilor achiziţii şi nicia marilor câştiguri.

PEŞTI (19 februarie - 20martie) Sănătate: Cheltuiceva bani pentru sănătate,dar e în avantajul tău, nu

trebuie să te gândești la sumele care se duc.Dragoste: Se știe cât ești de emotiv, iardragostea te face şi mai sensibil, şi maivulnerabil. Financiar: Vei fi în faţa uneiafaceri noi, a unei investiții de succes, aunor achiziții pe care le pregătești de multăvreme.

☺- Fiul nostru mă urăște și nu știu de ce...- Mihăiță te urăște?- Nu, nu el. Celălalt, nu mai știu cum îlcheamă.

☺- Am făcut o tartă cu mere fără făină, fărăzahăr, fără unt! - Serios? Și ce gust are? - Dulce acrișor, ca toate merele.

☺Doi manelişti stau de vorbă.- Auzi mă, întrebă unul, ce e ăla şah?- Bă, îi răspunde celălalt, şahul e pieselealea care le băgam noi în pungă când jucămtable.

☺Şobolanul se întâlneşte cu un hamster şiîi spune indignat:- Şmechere, cum se face că, deşi amândoisuntem rozătoare, pe mine oamenii măaleargă, mă prind în curse, mă otrăvesc, iarpe tine te mângâie toţi copiii, te răsfaţă şite îndoapă cu delicatese?Hamsterul se uită la el cu superioritate şi îispune:- N-ai înţeles nimic. Totul se reduce labranding.

☺Însoțitoarea de bord: De ce strigaţi? Dece sunteti nervoşi? Ok, v-a scuturat decâteva ori, un gol de aer obişnuit. O zonăcu turbulenţe. Se mai întâmplă! Gata, gata,ne liniştim. Totul e bine? V-aţi calmat? Ok,merg acum să liniştesc şi pasagerii!

☺Două şoricuțe vorbeau:- Auzi, dragă, am un nou prieten. Uite, am

şi o poză cu el.- Dar ăsta e un liliac!- Da? Mie mi-a spus că e pilot!

☺Un moş de 119 şi nevasta lui de 109 animerg la tribunal să divorţeze.- De câţi ani sunteţi căsătoriţi?, întreabăjudecătorul.- Apoi au trecut 80, răspunde moşul.- Și de câţi ani nu vă mai înţelegeţi?- Păi de 50, domn judecător.- Şi atunci ce-aţi aşteptat până acum?- Să moară copiii şi să nu sufere, răspundemoşul.

☺- De ce au elefanţii ochii roşii?- Ca să se ascundă în cireş!- Ai văzut vreodată un elefant în cireş?- Nu!- Vezi ce bine se ascund?

☺Într-o zi iepuraşul se întâlneşte cu lupul.Iepuraşul căra o plasmă de ultimă gene-raţie.- Dar de unde ai, iepuraşule, plasma asta?Tu eşti lefter!- Păi, am fost la vulpe.- Şi?- M-a invitat la o cafea, după care s-adezbrăcat şi a zis: „Ia tot ce e mai bun de lamine”.- Şi?- Şi am luat plasma!

☺Un avion se prabușește într-un cimitir.Polițiștii recuperează 3.000 de victime...

accentmontreal.com face diferenţaÎntr-un Quebec plin de accente

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

gabrielsimon@remax.net

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL