Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe(quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Parenarea părinților și bunicilor:Detalii speci+ce Quebecului

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Care sunt schimbărilesurvenite în procedurade parenare? Care suntcondițiile pentru ca opersoană să devinăsponsor? Care suntetapele acestui procesși detaliile specificeQuebecului? UTILE ►► PPaagg.. 1133

TTTTAAAAXXXX AAAA PPPP EEEE CCCC AAAA RRRR BBBB OOOO NNNN ,,,,UUUU NNNN SSSS UUUU BBBB IIII EEEE CCCC TTTTAAAA SSSS AAAA LLLLTTTTAAAATTTT DDDD EEEE MMMM IIII TTTT UUUU RRRR IIII ȘȘȘȘ IIII FFFFAAAA KKKK EEEENNNN EEEE WWWW SSSS

detalii înpagina 6

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 227 ■ 1 februarie 2019

CONTURÂND UN PEISAJ ȘI O MEMORIE: DIALOG CU ARTISTUL PETER KRAUSZ INTERVIU ► Pag. 4, 5

O nouă formă de materie stranie,descoperită în Japonia

Descoperirea unei noiforme de materie„stranie” la acceleratorulJ-PARC din Japonia neva ajuta să înțelegemoriginea masei imediatdupă Big Bang, dar șiinima stelelor de neu-troni.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

ȘTIIN�Ă & TTEEHHNNOOLLOOGGIIEE ►► PPaagg.. 1166

► Pag. 6, 7

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

Doina Falcon expune la L’ARTelierdu Village

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Între 15 și 21 februarie, L'ARTelier duVillage, împreună cu Beaconsfield ArtistsAssociation (BAA), prezintă o expoziție depictură ce pune în valoare lucrările a douăartiste membre ale acestei asociații: DoinaFalcon, cu tablouri florale executate în uleipe pânză, în stil realist abstract, și LauraHolland, cu peisaje (uleiuri pe pânză) reali-zate în stil realist.

Doina Falcon, care este membră și agrupului artiștilor plastici din Ville Mont-Royal (TRAM) și a grupului artiștilor plasticidin West Island, pictează în stil „realitateabstractă”, cu teme variind de la fantezii ab-stracte, peisaje și flori, până la portrete și per-sonaje dintr-o lume imaginară.

Reamintim că până pe 17 martie, DoinaFalcon participă și la expoziția colectivă„Entre-Nous” găzduită de Maison Trestler înVaudreuil, cu lucrarea „Vechiul sat turcesc”.Mai multe despre artistă și creațiile sale lawww.doina.ca.

Vernisajul expoziției de la L'ARTelier duVillage va avea loc duminică, 17 februarie2019, între orele 14.00 și 16.00. Situat la 314Lakeshore Dr în Pointe-Claire, H9S 4L5,L'ARTelier du Village este un butic undeclienții pot găsi haine originale, pantofi,

accesorii de modă dar și obiecte de artă și ar-tizanat. Proprietara sa, Roxana Stoleru,artistă la rândul ei, sprijină prin intermediul

magazinului său creatorii locali, găzduind omultitudine de expoziții.

ACCENT MONTREAL

CMQ ȘI ACR ANIVERSEAZĂ 10 ȘI RESPECTIV 15 ANI DE LAÎNFIIN�AREPe 15 februarie 2019, la ora 18:00,va avea loc spectacolul Bucurați-vă, prieteni!, cu formația Catharsisdin Chișinău, compusă din IonRata și Mihai Budurin, și inter-preta de muzică populară LenuțaGheorghiță. Evenimentul este de-dicat aniversării de zece ani ai aso-ciației Comunitatea Moldovenilordin Quebec (CMQ) și 15 ani aiAsociației Culturale Române(ACR). În cadrul acestui spectacolva evolua și ansamblul de dansuripopulare Vatra. Parteneri: Am-basada Republicii Moldova înCanada și Ambasada României înCanada.Adresa: Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges, Sala mare.Biletele pot fi cumpărate prin in-terac, folosind următoarea adresăde email: cm.quebec@yahoo.com.Preț: 30$. Copiii până la 7 ani intrăgratuit. Info suplimentare: 438-937-3608.

DDiinn ccoommuunniittaattee

PE SCURT

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure - 5252 Paré,Marché Epicure - 5555 Westminister N;Cabinete: Dr. Buracu, Dr. Cristache, Dr.Zinca; Contabilitate: Arcade Accounting(3333 Cavendish), DFD ComptablesGénéraux Accredités; Biserici: ÎnălţareaDomnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), Balkani

Montreal, Île des Gourmands; Restaurante:Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Adonis (Place Vertu), Place duVin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe-Claire.RIVE SUD Magazine: Balkani, Cracovia, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă; Biserici: Sf. Pantelimon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Specialiști: AncaTISMĂNARIU (imigrație), Șerban TISMĂNARIU(juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef:Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

ÎNSCRIERI PENTRU CORUL LA MUSECorul La Muse vă invită să cântați în cadrulevenimentelor sale. Amatori sau profesioniști,sunteți așteptați în acest grup primitor și di-namic. Cerințe: ureche muzicală bună, o vocejustă și o mare dorință de a cânta. Repetițiile auloc duminica, o dată la două săptămâni, întreorele 15:00-18:00, în sala Rivard a bisericii St-Denis din Montreal (454 avenue Laurier Est).Coriștii primesc fișiere de studiu pentru faci-litarea studiului. Cei interesați să facă parte dinacest cor pot asista la o repetiție, fără niciunangajament, pentru a vedea cum se desfășoară.Pentru audiții: 514-746-3960.Mai multe despre cor și dirijoarea acestuia,Ioana German, la www.la-muse.org.

ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUCenaclul Eminescu împreună cu ACR şi CMQinvită publicul amator de literatură să participela o nouă întâlnire ce va avea loc joi, 14 febru-arie, ora 18:00, la Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges, sala 697. Prima parte a întâl-nirii va fi consacrată memoriei poetului Gri-gore Vieru, iar cea de-a doua va fi dedicatălansării cărții „Pense comme le vent”, semnatăde Magda Botez. Vor fi servite gustări şi un vinde onoare.Mai multe informaţii: Leonard I. Voicu, pre-ședintele Cenaclului Eminescu, 514-910-6738 |leonardvoicu@gmail.com.

Semnalăm prezența în librării a noului volum de versuri al scri-itoarei de origine română Cristina Monțescu. Volumul se inti-tulează „Concerto pour gouttes à venir” și a fost lansat în data de15 ianuarie la librăria Le Port de tête din Mont-Royal. Cartea estedisponibilă online și/sau în magazin în librăriile Archambault,Indigo, Gallimard de Montréal etc.

Născută în Craiova, Cristina Monțescu a studiat limba și lite-ratura franceză în România și Maroc. Sosită din 2004 în Quebec,a obținut un masterat în limba franceză, cu specific în creație (Uni-versité de Montréal). „Concerto pour gouttes à venir” este a cinceasa carte de poezie apărută la editura Écrits des Forges. Alte douăcărți au fost publicate la editurile Harmattan („Larmes cade-nassées” - poezie) și L’Interligne („Ma maman était usagée” - nu-vele). ACCENT MONTREAL

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

CARTE | SCRIITORI ROMÂNI MONTREALEZI

CCrriissttiinnaa MMoonnțțeessccuu,,uunn nnoouu vvoolluumm ddeevveerrssuurrii ddiissppoonniibbiillîînn lliibbrrăărriiiillee qquueebbeecchheezzee

PE SCURT

DDiinn ccoommuunniittaattee

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Aliona Munteanu revine cu Ora Poveștilor înlimba română în fiecare duminică din luna februarie(3, 10, 17 și 24 februarie), între orele 10:30 și 11:30,la Théâtre Inimagimô de la Bibliothèque et Archivesnationale du Québec (475 boul. de Maisonneuve Est,Montreal). Intrarea este gratuită (rezervările nu suntnecesare); parcare gratuită disponibilă pe stradă.Activitatea este dedicată copiilor sub 13 ani. Aceștiatrebuie să fie însoțiți de un adult. AM

ACTIVIT�I PENTRU COPII

OOrraa ppoovveeșșttiilloorrîînn lliimmbbaa rroommâânnăăccuu AAlliioonnaaMMuunntteeaannuu

Cristina Monțescu la lansarea volumului său de versuri „Concertopour gouttes à venir”.

Aliona Munteanu. FOTO: Dragoș Samoilă.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 4PAG. 444 INTERVIU

EVA HALUS: Peter Krausz, frontierele -existente și imaginare, care delimiteazăzone mai puțin umblate - constituie o temărepetitivă în opera dumneavoastră artis-tică. De unde a venit această preocuparede a defini și redefini granițele?PETER KRAUSZ: Când am fugit cupărinții din România, în 1969, și am încer-cat să trecem diferite frontiere din Ce-hoslovacia și Ungaria înspre Austria, amtrecut prin momente foarte dramatice, ten-sionate. De atunci a rămas această preocu-pare și frică de granițe arbitrare, impuseoamenilor. Există bineînțeles, frontiere na-turale formate de relief, dar și frontiere ar-tificiale și vedem și astăzi că se continuă cuaceleași probleme de vize, imigrare, refu-giați etc.

Când am început să lucrez cu peisajul,aceste frontiere au devenit, totuși, aparente.

Ele sunt frontiere care taie prin câmpuri,orașe, frontiere între regiuni, țări... Se vedecă trecerea frontierei din România sprelumea liberă mi-a rămas ca o preocupare,cu toate că nu este vădită. În anii ‘88-’89am organizat o expoziție de grup cu artiștidin Montreal și Berlin și cu această ocazieam vizitat împreună cu soția mea și Berlinulde Est. Zidul încă mai era. Am găsit o do-cumentație pertinentă la muzeul de laCheckpoint Charlie despre cei care auîncercat să treacă frontiera și au fostomorâți. De aici am realizat o serie detablouri, Seria Berlin, care a fost expusă înmai multe galerii din Canada.

EH: Ați afirmat că frontierele vă inspirăfrică în urma experiențelor pe care le-ațiavut, dar o dată trecute granițele, ele aurămas ca o ultimă bornă înainte de

împlinirea visului de libertate.PK: Un alt proiect de expoziție legat degranițe a fost (No) Man’s Land, despre fron-tiera din insula Cipru dintre comunitățilecipriote grecești și turcești, expozițieprezentată la Montreal, Ottawa și, în altevariante, la Toronto și la Los Angeles.Cineasta Doina Harap a realizat un docu-mentar despre acest proiect, care poartăacelași nume. Filmul (No) Man’s Land afost prezentat la Festival International deFilm sur l’Art de la Montreal, în 2009.Această frontieră taie complet insula îndouă și nu se poate trece dintr-o parte în altadecât cu o viză turcă, greu de obținut. Fron-tiera nu se vede decât cu Google Earth, depe care am luat fotografii pentru ca apoi săpictez.

EH: În acest documentar vorbiți la un mo-ment dat de tatăl dumneavoastră, pictorulTibor Krausz Thomas, care a fost, fără în-doială, cel mai bun profesor de picturăpentru dumneavoastră.PK: Sunt fericit că am reușit să îl filmămpe tata cu puțin înainte de decesul lui în2010. Dialogul cu el din documentarul (No)Man’s Land îmi este foarte prețios.Bineînțeles, el a fost foarte important îndezvoltarea mea ca artist și ca om. Pictor detalent și profesor timp de 20 de ani, el a de-venit modelul meu pentru o întreagă seriede desene, gravuri și tablouri realizate pânăîn ultimul an din viața lui.

EH: Critici de artă, precum HenryLehmann, au afirmat referitor la expo-ziția dumneavoastră „Landscape andmemory” că dezvăluiți publicului „aGolden Age that never was” , o vârstă deaur a umanității care de fapt n-a existatniciodată (The Gazette, 8 noiembrie,1997). Plecând de la această afirmație, așdori să extrapolez și să afirm că operadumneavoastră suscită o discuție filo-zofică în legătură cu conștiința umanămodernă, care, cu toate avansurile tehno-logice și sociale, NU s-a modernizat cuadevărat decât în parte, sau, altfel spus,concomitent cu dezvoltarea, au apărutnenumărate noi probleme, deficiențe șimaladii ale sistemului.PK: Domnul Henri Lehmann spunea princomparație că eu idealizez peisajul, darpropriu-zis nu-l idealizez, ci îl documentez.Nu cred că peisajul a fost vreodată ideal, însens biblic, înainte de a fi izgoniți din Pa-radis, dar e un peisaj în care e un echilibru,pe care Marc Aurelius îl definea prin cu-vântul Eucosmie. Echilibrul între om și

natură există în peisajul documentat demine: întotdeauna rămâne un copac în mij-locul câmpului sub care oamenii se așeazăsă se odihnească; e un peisaj mult maiuman. Vezi acest lucru și în peisajele din

Conturând un peisaj și o memorie:Peter Krausz este la ora actuală unul dintre cei mai renumiți artiști

români din America de Nord. El este faimos în special prin picturilesale de peisaje monumentale, însă opera sa este vastă, incluzând de-sene în cărbune, pictură murală, fotografie sau instalații. Lucrărilesale se găsesc în colecțiile unor prestigioase muzee: Musée des beaux-arts de Montréal, Musée national des beaux-arts du Québec, Muséed'art contemporain de Montréal sau Jewish Museum din New York,printre altele. Relația om-natură, conceptul de frontieră, trecerea tim-pului (viață, moarte, anotimpuri, reînnoire) sunt elemente centrale înarta sa. Vă invităm să (re)descoperiți acest artist fascinant într-un in-terviu realizat de pictorița și poeta Eva Halus, care a fost inclus învolumul „Convorbiri cu personalități românești din Montreal II”(aprilie 2018) și adaptat pentru ziarul Accent Montreal.

►

Peter Krausz, reperebiograficeNăscut în România (în 1946), PeterKrausz a studiat arta murală la Institutulde Arte Plastice Nicolae Grigorescu dinBucurești, între 1964 și 1969. Din 1970trăiește la Montreal. A fost timp de zeceani (1980-1990) curatorul și directorulGaleriei de Artă a Centrului SaidyeBronfman și profesor la UniversitateaConcordia. În prezent, este profesor titu-lar la Université de Montréal (din 1991).De-a lungul timpului, Peter Krausz aparticipat la numeroase expoziții solo șide grup, la Montreal, Quebec, Toronto,Vancouver, în Statele Unite și în Franța.Picturile, desenele, fotografiile și insta-lațiile sale fac parte din colecțiile perma-nente ale unor prestigioase muzee șiinstituții de artă: Canada Council for theArts Art Bank, Musée national desbeaux-arts du Québec, Musée d'art con-temporain de Montréal, Musée desbeaux-arts de Montréal, Galeria RobertMcLaughlin, Galeria de artă Lethbridge,Jewish Museum din New York,Arkansas Art Centre și Artothèque(Montpellier, Franța). Operele sale suntde asemenea incluse în colecțiile minis-terului Afacerilor Externe al Canadei,Consiliului de Arte din Montreal,Muzeului de arheologie Pointe-à-Callière, Bibliothèque nationale duQuébec, Musée d'art de Joliette, Muséedes Beaux-arts de Sherbrooke și MuséeRégional de Rimouski. Lucrările sale seregăsesc și în numeroase colecții corpo-rative, precum cele ale Air Canada, As-tral Media, Bank of Nova Scotia, BellCanada, Bombardier, Cirque du Soleil,Citibank, Royal Bank of Canada, SunLife of Canada și Teleglobe Canada.Ca artist el este reprezentat de Galeriade Bellefeuille în Montreal, de GaleriaMira Godard la Toronto, de Galeria Wal-lace în Calgary, Galeria Jones în Van-couver și Forum la New York.În 2011 Peter Krausz a devenit membrual Royal Canadian Academy of Arts.Site-ul său este: www.peterkrausz.com.

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor oferta dum-neavoastră. Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

Artistul Peter Krausz în studioul său de la Montreal.

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 5PAG. 555 INTERVIU

Sudul Spaniei și Sicilia, unde peisajul estefoarte dramatic - sunt dealuri și pe fundal eun vulcan (mă refer la Etna). El distrugerepetitiv natura, câmpurile și oamenii se în-torc întotdeauna și refac. Este vorba departea ciclică, de viață, de moarte, de ano-timpuri, de trecerea timpului, de reînnoire.Lidul Das Lied von der Erde a lui GustavMalher ilustrează foarte bine ideea, inspiratfiind de un poem chinezesc care vorbeștedespre anotimpuri. Nu e numai un peisajidealizat, în care e numai primăvară și vară,e și toamnă, e și iarnă, se moare, se renaște.Dacă vreți, într-un fel este un peisaj bibliccare ne este dat și, din păcate, noi îl dis-trugem. În loc să ies cu o lozincă pe stradăpe care să scriu „Distrugem totul” (ceea ceeste adevărat), pictez, dau mai mult unexemplu că am putea trăi și în armonie.

EH: La ce lucrați acum?PK: Tocmai pentru că am vorbit de om șinatură, lucrez acum la o serie de peisaje dinAndaluzia (Spania) cu mine de minereu defier abandonate. În jurul lor e un peisaj ab-solut superb și deodată vezi această ope-rație, aproape ca o chirurgie în pământ, ca șicum ai avea în față un corp foarte frumos șideodată vezi o groapă destul de înfricoșă-toare - când cobori poți să te gândești la In-fernul lui Dante! E incredibil, dezolant, darîn același timp absolut superb, culorilepământului date de minereurile de cupru șifier sunt de neegalat. Privitorul este con-fruntat cu o dihotomie între ce este frumosși ce este urât. În plus, aceste mine odatăabandonate rămân ca niște răni deschise.

Un alt proiect la care lucrez este vecheaGară de triaj Outremont, pe situl căreia seconstruiește Campusul de Științe al Uni-versității de Montreal. Eu documentez deani de zile, prin fotografii și schițe, trans-formarea acestui peisaj urban. Se află chiarvizavi de atelierul meu, așa că fac poze dela mine de la etaj.

EH: Deci putem afirma că sunteți și unurmaș al pictorilor și graficienilor creatoriai Vedutelor Europene din secolul XVI?PK: Da, în afară de peisaje propriu-zise,sunt preocupat și de peisajele urbane.

EH: Operele dumneavoastră de artăse află în numeroase muzee, în colecții

publice și private. În afară de expozițiilecare la care participați, unde poate omulde rând să vă admire picturile?PK: Picturile aflate în colecțiile muzeelornu sunt arătate decât cu ocazii deosebite,expoziții tematice colective etc. Dar multedintre tablouri se pot vedea în galeriile deartă care mă reprezintă, ca de exemplu Ga-leria de Bellefeuille la Montreal, Mira Go-dard la Toronto, Jones la Vancouver,Wallace la Calgary. Alte lucrări sunt înbirourile unor mari companii ca Bell,Banque Royale, Bombardier etc. Mai suntașa-zisele lucrări de 1%, care se încadreazăîn arhitectura unor mari construcții: porțilemari cu reliefuri în bronz și în cupru de laMuzeul Point-à-Callière, la fel și la SpitalulMaisonneuve-Rosemont (mari vitralii), laJewish General Hospital, secția de oncolo-gie, unde sunt șapte basoreliefuri, și multealtele. În majoritatea cazurilor, aceste lu-crări au fost selectate în urma unor concur-suri. La Pointe-à-Calière am lucrat cu DanHanganu, regretatul arhitect de origineromână, după planurile căruia s-a construitmuzeul.

EH: Impresionant palmares! Să amintimși bogata dumneavoastră activitate ca pro-fesor. Între 1980 și 1990 ați predat încadrul Facultății de Arte Frumoase de laUniversitatea Concordia, iar din anul

1991 sunteți profesor titular la Departa-mentul de istoria artei al Universității dinMontreal. Ce ne-ați putea spune despreacești mulți ani petrecuți în învățământuluniversitar? Ce predați?PK: Predau tehnici vechi de pictură: en-caustică, glacis, secco (pictură pe bază depigmenți și emulsie de ouă), dar și tehnicide pictură modernă: acrilic, ulei, colaj etc.La cursurile de desen studenții lucrează cudiferite materiale: sanguină, cărbune, pas-tel etc. Au diferite proiecte și desenează șidupă model. Îmi place foarte mult săpredau. Cursurile acestea practice sunt im-portante pentru studenți iar mie îmi permitsă am un contact cu tinerii și să nu rămânînchis toată ziua în studiou.

EH: Ați fost timp de 10 ani, între 1980-1990, curatorul Galerei de artă din cadru-lui Centrului Saydie Bronfman dinMontreal.PK: A fost o perioadă prolifică, am pututface schimburi culturale cu restul Canadei,SUA, Europa. Centrul Saydie Bronfmaneste cunoscut azi pentru teatrul său idiș,însă Galeria de Artă era și este multicultu-rală. Aveam o mare libertate în alegerea ar-tiștilor de expus și am avut numeroasesubvenții de la Canada Council, Quebec șiMontreal și astfel am putut desfășura o ac-tivitate foarte bogată de expoziții.

EH: Coborând și mai mult în trecut, carear fi cea mai frumoasă amintire dincopilărie, din România? Vă revin amintiridin alte vremuri sau sunteți prizonier încotidian?PK: Am avut o copilărie și o adolescențăfoarte frumoase. Era o perioadă bună pen-tru a fi tânăr la București (în anii ‘60)!Mergeam în vacanțe la străbunici, laHoghiz, lângă Brașov, în Transilvania. Amfost norocos! Eram aproape de natură.

EH: De la bun început v-a plăcut natura!De aceea ea se regăsește atât de des înopera dumneavoastră.PK: Se spune că dacă pleci dintr-un loc îțipetreci apoi viața întreagă încercând săregăsești peisajul copilăriei. Acum, avândcopii și nepoți ai vrea să le arăți aceleași lu-cruri și locuri pe care le-ai cunoscut tu în-suți în copilărie.

EH: Ei au fost în România?PK: Am fost în vara lui 2018 - eu, soția,fiica, ginerele și cei doi nepoți. Am făcutun traseu destul de mare. București-Tran-silvania-Maramureș.

EH: Poate o să se nască și un alt proiectvizitând acele locuri din copilărie!PK: La prima vizită în țară, în 1994, amfăcut o serie de fotografii la o înmor-mântare în Maramureș, care au fost peurmă expuse împreună cu o frescă sub nu-mele de Serie Roumanie. Și în 2015 amfăcut multe fotografii, dintre care una a fostinclusă în expoziția Peter Krausz Pho-tographies 1969-2015 de la Galeria Mc-Clure (Westmount). Am o documentațiefoarte mare în urma călătoriilor în Româ-nia.

EH: Așteptăm atunci cu nerăbdare noi fo-tografii și noi proiecte de expoziții!

Pictoriță și poetă, EvaHalus se definește ca oartistă Zen, mereu înritm cu natura. În para-lel cu o bogată activitateexpozițională, ea a pu-blicat patru volume de

poezii și două de interviuri cu personalitățiromânești din Montreal.

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

Dialog cu artistul Peter Krausz

Peter Krausz alături de familia sa la vernisajul expoziției „Peter Krausz 2003-2013 - Un sur-vol”, desfășurată în perioada 14 septembrie 2013 - 19 ianuarie 2014 la Muzeul de arte fru-moase din Sherbrooke.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

CANADA | ECONOMIE | MEDIU

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accenmontreal.com

Începând din acest an,guvernul federal impune otaxă pe carbon provinciilorcare nu au aderat la Pan-Canadian framework onclimate change, planul

Canadei de a îmbina creșterea econo-mică cu lupta împotriva schimbărilor cli-matice. O taxă pe carbon implică plataunei sume de bani pentru fiecare tonă deemisii de gaze cu efect de seră (GES)generate în urma utilizării com-bustibililor fosili - cărbune, petrol saugaz natural. Provinciile vizate de aceastămăsură sunt: Saskatchewan, Manitoba,Ontario, New Brunswick, Yukon șiNunavut. Ele vor trebui să plătească otaxă de 20$ pe fiecare tonă de emisii,urmând ca aceasta să crească cu 10$ pean până la suma de 50$ pe tona de emisiiîn 2022.

Unul dintre cei mai vocali oponențiai acestei măsuri este premierul conser-vator din Ontario, Doug Ford. El afirmăcă această taxă federală pe carbon nu estealtceva decât o acțiune lipsită de scrupuledin partea liberalilor pentru a mai extragebani din buzunarul plătitorilor de taxe șică, prin urmare, ea va cauza dificultățifinanciare pentru canadieni și economie.

Ceea ce susține Doug Ford rezoneazăcu o parte din populație, în special cea deorientare conservatoare, care neagă fap-tul că activitatea umană joacă un rol im-portant în fenomenul schimbărilorclimatice datorită emisiilor de gazecu efecte de seră, care cade mult preaușor în plasa discursurilor populiste și a

știrilor false în detrimentul dovezilorștiințifice.

Prezentăm în continuare două dintrecele mai persistente mituri care încon-joară taxa canadiană pe carbon și care seregăsesc adesea în discursurile unorpoliticieni de genul premierului ontarian.

MIT: TAXA PE CARBON CREAZĂDIFICULTĂ�I ECONOMICE, PUTÂNDPROVOCA O RECESIUNE

Această afirmație denotă fie igno-ranță la nivel economic, fie rea voință,căci este vorba de o taxă modestă șiaproape în întregime rambursată cetățe-nilor. O majoritate impresionantă deeconomiști consideră că o taxă pe carbonneutră din punctul de vedere al veni-turilor (revenue neutral) reprezintă ceamai puțin costisitoare metodă de a adresaschimbările climatice și, totodată, și ceamai favorabilă pieței.

British Columbia și Quebecul suntdouă provincii canadiene care au imple-mentat deja o taxă pe carbon, de mai binede un deceniu. În ultimii ani, BC a afișatcea mai puternică creștere economică dinCanada, Quebecul urmând-o înde-aproape. Mai mult, taxa pe carbon adop-tată de British Columbia este de 35$ petona de GES, mai mult deci decât cei 20$pe tonă stipulați în planul federal. Vastamajoritate a fondurilor colectate a fost re-turnată cetățenilor din British Columbia,lucru preconizat și de taxa pe carbon im-pusă de Ottawa.

Astfel, banii pe care federalul îi vacolecta din această taxă vor fi returnațiplătitorilor de taxe în proporție de 90%,sub forma unor reduceri fiscale (ClimateAction Incentive payments). Drept ur-mare, opt din zece gospodării canadiene

Taxa pe carbon, un

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă)i cu mine,plătesc o vacan)ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă)i cumine plătesc notarul!

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Prin luna noiembrieanul trecut, ministrulfederal al Imigrației,Ahmed Hussen, neanunța că în următoriitrei ani Canada se

pregătește să primească un milion de imi-granți. Un milion! Facebook-ul a explodat,Trudeau a fost trimis în flăcările iadului,iar Twitter-ul s-a înroșit de la atâteaciripeli. Un milion! Adică 1 urmat de șasezerouri!

Na bine, amu că ne-am ogoit o țâră,cum zice ardeleanul, să purcedem la oanaliză superficială. Un milion pe trei aniînseamnă, în medie 333, perioadă 3 perannum. În 2018 au sosit 303 mii imigranți.În 2017, 272 de mii, în 2016 - 323 de mii.Deci, nu suntem așa de departe de cifreleanilor precedenți.

Interesante sunt însă alte cifre: dacă în1972, în Canada, 6,6 cetățeni lucrau pen-tru a întreține un bătrân, în 2012 doar 4,2lucrau pentru respectivul bătrân, iarprevederile pentru anul 2036 arată că doardoi canadieni vor lucra pentru a întrețineun pensionar. De unde această problemă?E vorba de natalitate. În prezent, 75% dincreșterea populației Canadei se întâmplăprin procesul de imigrare. În anul fatidic

2036, această creștere va fi asigurată înprocent de 100% prin imigrație.

Gata cu cifrele. Revenim la spaima deimigranți. Ce m-a frapat în polemicile dinmedia socială a fost faptul că români de-ainoștri, proaspăt emigrați, combăteau de zorsus amintita măsură. Întâi și întâi de toate,respectivii confundau imigranții cu refu-giații. Așa credeau domniile lor că ne vorinvada refugiații. Când lucrurile s-au lă-murit și dânșii s-au mai potolit, și-au amin-tit de zilele în care așteptau cu sufletul lagură răspunsul Ambasadei Canadei de laBucurești vizavi de viza de intrare înCanada. Adică exact momentul acela detransformare din simplu cetățean în emi-grant-imigrant.

Am spus toate astea pentru a trage unnou semnal de alarmă referitor la știrilefalse și tendențioase. Și la tentația de a citidoar capul știrii sau doar primul paragrafși la tentația de a citi așa-zise știri de pesite-uri dubioase, croite cu scopuri clare demanipulare a minților slabe. Data viitoarevom vorbi despre acea știre dovedită falsăcare spune că un refugiat primește 3,874dolari lunar în comparație cu circa 1,200 aiunui pensionar.

Raul Dudnic este realizatorul emisiunii TVNOI ROMÂNII, difuzată în toată Canada pecanalul OMNI 1 (4 Rogers și 206/1206 Bell),duminică la ora 11:30 am, luni la 12.00 pm,joi la ora 7.00 am și vineri la 4 am.

REFLEC�II CANADEZE

Revenim asupra unui subiect care în acest an electoral(alegerile federale vor avea loc, în principiu, pe 21 octombrie)animă deja aprigi discuții: taxa pe carbon.

►

SSppaaiimmaa ddee iimmiiggrraannțții

Vasta majoritate a economiștilor este de părere că a pune un preț pe carbon este cea maieficientă măsură pe care un guvern o poate lua în vederea tranziției spre o economie cuemisii scăzute de gaze cu efect de seră.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

din provinciile vizate de această măsură(Saskatchewan, Manitoba, Ontario, NewBrunswick, Yukon și Nunavut) vor primimai mult în reduceri federale decât vorplăti pentru taxa pe carbon. Restul de 10%vor merge la spitale, școli și companiipentru a încuraja dezvoltarea ideilor verzi.Niciun cent nu va rămâne în visteria gu-vernului.

Aceleași principii funcționează și încazul sectorului industrial. Fabricile șiuzinele Canadei vor primi, la rândul lor,reduceri federale pentru a compensa cos-turile asociate taxei pe carbon (OutputBased Pricing System, OBPS): ele voravea de plătit cei 20$ pe tona de emisii,dar vor beneficia de reduceri fiscalebazate pe producția lor și pe standardelesectoriale privind emisiile. Pentru majori-tatea, aceste reduceri guvernamentale voracoperi 80% din taxa pe carbon plătită.

Este deci pură demagogie să susții că otaxă modestă, returnată în întregime (subdiverse forme) în economie, poate provocao recesiune. Efectele sale negative, dacăvor exista, vor fi marginale. De aceea vastamajoritate a specialiștilor este de părere căa pune un preț pe carbon este cea mai efi-cientă măsură pe care un guvern o poatelua în vederea tranziției spre o economiecu emisii scăzute de gaze cu efect de seră.

MIT: ENERGIILE REGENRABILE COSTĂMAI SCUMP DECÂT COMBUSTIBILIIFOSILI

Nu puțini sunt cei care cred acestlucru, afirmând că gazele naturale și căr-bunele sunt atât de ieftine încât investițiileîn energiile regenerabile nu au sens, aces-tea nefăcând altceva decât să scumpească

prețul pe care noi, consumatorii, îl plătimpe energie.

Poate că acum un deceniu această afir-mație ar fi avut ceva merit, însă avansulrapid în știință și tehnologie a făcut caenergiile regenerabile, mai ales cea solară,să coste la fel de mult - sau de puțin - cacele fosile. Din contră, costul energiei

provenită din cărbune crește peste tot înlume, pe măsură ce taxele pe carbonatașează un preț de plătit pentru poluare șipentru impactul pe care arderea cărbuneluiîl are asupra sănătății umane.

Ceea ce toți canadienii ar trebui să știeeste că dacă combustibilii fosili sunt atâtde ieftini, aceasta se datorează și ma-sivelor subvenții pe care diversele paliereguvernamentale le acordă acestui sector.Cifra ce trebuie reținută: în jur de 3 mi-liarde de dolari anual. Ea provine de la In-ternational Institute for SustainableDevelopment și este o medie anualăbazată pe estimări din perioada 2013-2015(suma exactă a fiecărei subvenții poatevaria de la an la an). Fără substanțialelesume de bani pe care guvernele (federal șiunele provinciale) le acordă acestui sec-tor, sub forma unor concesii de taxe sau aunor injecții de cash, costul com-bustibililor fosili ar fi mult mai ridicat.Mai mult, aceste 3 miliarde de dolari suntbani publici, ce provin din buzunarelecontribuabililor canadieni. Nu ar fi ei maibine folosiți pentru a sprijini dezvoltareaenergiilor verzi, pentru a face mai eficientsistemul de sănătate, mai performant celal educației sau pur și simplu pentru a maireduce povara fiscală de pe umerii cana-dienilor?

subiect asaltat de mituri și fake newsCANADA | ECONOMIE | MEDIU

Avansul rapid în știință și tehnologie a făcut ca energiile regenerabile, mai ales cea solară,să coste la fel de mult - sau de puțin - ca cele fosile.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII

Eu, românul

ȘTEFAN MAIERinfo@accentmontreal.com

Privesc cu încântaredansul primilor fulgide zăpadă înfiorândpână şi frunzele uscatedin micul colţ denatură în care mă re-

trag împreună cu familia ori de câte ori sepoate, la sfârşit de săptămână sau în va-canţe. Peste câteva ore voi reveni de aici,din West Virginia, de undeva de la poalelemunţilor Blue Ridge, înapoi la câteva milede Washington, D.C. unde curge viaţanoastră printre meandrele cotidianului.

Cine ar fi crezut, cu mai bine de 30 deani în urmă, că îmi voi petrece week-endurile printre crescători de cai,căprioare sălbatice şi, din când în când,câte un urs curios să vadă dacă nu cumvaîn cutiile cu seminţe pentru păsările mul-ticolore ale pădurii nu se găseşte şi

niscaiva miere de albine?

Pe vremea aceea locuiam în cartierulDrumul Taberei din Bucureşti şi maiaveam doar câteva săptămâni până să fiuarestat pentru „Complot împotriva orân-duirii socialiste”. Au urmat închisoarea,lunile de anchetă şi tortură, eliberareacondiţionată de domiciliul forţat, căderearegimului ceauşist, revenirea în Bucureşti,anii de încrâncenare la ziarul Românialiberă, masteratul din California, anii dediplomaţie şi în fine anii recenţi, în caream reajuns să practic o bună parte a de-prinderilor meseriei pentru care m-ampregătit.

De mult vreau să scriu despre„românitatea mea”, dintr-o nevoie poatesimilară cu cea care l-a determinat pe Mi-hail Sebastian să scrie despre „evreitatealui”, şi nu întâmplător titlul acestui articolparafrazează titlul unei cărţi celebre a lui

Isaac Asimov. Despre ce s-a întâmplat curomânitatea mea, nu doar în aceste treidecenii ci cu mult timp în urmă, poate înziua în care, trimiţând o scrisoare decăutare de corespondenţi pe teme sportive,în limba franceză, ziarului L’Equipe dinFranţa, împreună cu colegul meu de bancăPetru Clej, am început să primim zeci derăspunsuri favorabile. Scrisori cu timbrefranţuzeşti, scrise de mână de franceziadevăraţi din Paris, Lyon, Marsilia… oh,Doamne: ce lume uriaşă, şi cât de băgaţiîn seamă am fost! Eram în clasa a patra, laŞcoala Vasile Alecsandri, adiacentă Cate-dralei Sf. Iosif de pe strada Nuferilor…

Cred că acel şoc ne-a inoculat mi-crobul care, în timp, a ucis fără drept deapel naţionalismul şi xenofobia din noi.Nu m-am considerat niciodată superiorromânismului. M-am implicat şi bucuratsincer în viaţa de la ţară, petrecând va-canţe printre oameni, locuri şi obiceiuriaşa cum le-am cunoscut în satul naşei

mele, Copăcel, din munţii Făgăraşului.Mergeam în fiecare an cu colinde şi cân-tam „Steaua sus răsare” spre deliciulvecinilor care mă percepeau ca fiindevreu. Am câştigat premii naţionale de li-teratură scriind în limba română, datorezeducaţia mea şi succesele cele mai mariale vieţii românităţii mele.

Şi totuşi, azi am ajuns să cred - şi nudoar de acum - că a te defini doar caromân, chiar fără să ai, ca şi mine, dublăcetăţenie, este o prostie.

Înţeleg nevoia de identitate. La urmaurmelor, a avea o identitate este ceva dupăcare am tânjit toată viaţa, şi mi-a luat cevatimp până când, cu ani buni în urmă, amgăsit-o. Dar într-o lume în care existăatâtea modele culturale de înaltă clasă,atâtea mâncăruri bune în afară de sarmaleşi mici, atâtea nuanţe, atâtea colţuri neîn-grădite de natură, atâtea opere de artă, li-teratură, film, atâta diversitate, a operaîntr-o logică binară privind naţionalitateainterioară este o limitare de neconceput.

Dacă sunt român, trebuie să promoveznecondiţionat România? Am voie să criticobiceiuri statistic dominante în acea ţară,să dezavuez membri corupţi ai guvernu-lui, să exprim nemulţumiri şi să fac pro-puneri ca lucrurile să stea mai bine? Amvoie să încerc să aduc pe cei neştiutori înfaţa unor informaţii despre istoria ade-vărată a ţării, pe care regimul comunist (şinu numai) au mistificat-o? Sunt întrebăripe care le pun unui public despre care ştiude la început că nu se autodefineşte unidi-mensional.

Ștefan Maier trăiește și lucrează în StateleUnite ca project manager și a publicat larevista online Acum.tv, unde a îndeplinitrolul de redactor-șef.

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

IDENTITATE | ROMÂNITATE

„Într-o lume în care există atâtea modele culturale de înaltă clasă (...), a opera într-o logică binară privind naţionalitatea interioară esteo limitare de neconceput.”

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 9PAG. 999

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara'i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara'i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita'lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op'ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

551144--774433--88550099551144--774433--88550099 44004400 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

În România scade sărăcia, dar cresc inegalitățile

Deși România este pe cale de a-și în-deplini obiectivul modest din cadrul strate-giei Europa2020 pentru scăderea sărăciei,datele regionale compilate de către Moni-torul Social (monitorsocial.ro) arată căscăderea sărăciei nu a contribuit și lascăderea inegalității, ci s-a bazat pe ieșireanaturală din sărăcie a locuitorilor adulți,educați și din mediul urban. Nivelul de traiîn mediul rural și în rândul minorilor arămas aproape neschimbat față de 2007,anul aderării României la Uniunea Euro-peană, ceea ce conduce la accentuarea ine-galităților sociale din interiorul societății,notează aceeași sursă citată.

Obiectivul Europa2020 pentru redu-cerea sărăciei în România a fost scădereanumărului de oameni aflați în sărăcieAROPE (at risk of poverty or social exclu-sion, i.e. expusă riscului de sărăcie și exclu-ziune socială) cu 580.000. Acest obiectiv afost considerat extrem de important pentrucreșterea stabilității sociale în interiorulstatelor membre, care să ridice nivelul detrai în toată Uniunea Europeană în con-juncție cu coeziunea socială. Pe hârtie,România era țara cu cel mai mare procentde oameni în sărăcie AROPE din UE, iar

până în anul 2017 reușise să scadă numărulcelor săraci după indicatorul AROPE cudouă milioane. Astfel, regiunile București-Ilfov și Vest au cele mai mici niveluri desărăcie (25% și respectiv 32,5% în 2017față de 34% și 34,3% în 2007), iar regiunileNord-Est și Sud-Est cele mai mari niveluri

de sărăciei (43,9% și respectiv 42,5% în2017, față de 55,5% și 46,7% în 2007).

Scăderile se datorează aproape în ex-clusivitate scoaterii din sărăcie a oamenilordin zonele urbane și prospere, cu educațiesuperioară. Rezultatul e că deși sărăcia sta-tistică a scăzut în România, polarizarea so-

cială a crescut în ritm la fel de accelerat.Altfel spus, reducerea sărăciei din

România în ultimii zece ani a fost urmareanaturală a procesului de recuperare eco-nomică, nu a politicilor publice, care nu aureușit în niciun fel să reducă inegalitățilepentru cei mai săraci dintre români sau săofere oportunități celor născuți în sărăcie.

Nivelul de educație al familiei în care senasc copiii din România este cel mai bunpredictor pentru probabilitatea ca ei să seregăsească în sărăcie AROPE. După cumarată studii internaționale, fiecare an desărăcie înainte de 18 ani afectează grav ca-pacitatea unui individ de a se dezvolta co-respunzător din punct de vedere economicși social. Faptul că aproape 90% din tineriinăscuți în familii unde părinții au doareducație primară sunt în situație de sărăcieAROPE arată că statul nu susține în modcorespunzător drepturile egale de dez-voltare ale tinerilor români, indiferent depătura socială în care s-au născut.

Aceste inegalități se vor reproducestructural și pe viitor în absența intervențieimai puternice și decise a statului prinpolitici publice și investiții. AM

ȘTIRI & ANALIZE

ROMÂNIA | INEGALITATE | SĂRĂCIE

Deși sărăcia statistică a scăzut în România, polarizarea socială a crescut în ritm accelerat.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

•MMaarrttiissooaarree ddiissppoonniibbiillee iinn aammbbeellee ssuuccccuurrssaallee --

SStt--HHuubbeerrtt ssii PPiiaattaa JJeeaann TTaalloonn•Mezeluri pentru sanvisuri simancare gatita pentru pranz

•Peste 70 de produse artizanale:mezeluri si preparate de casa

•Sarmale, Salata beuf, Ciorba deburta, Salata de vinete, Icre,

Chiftele proaspete

•Produse fara gluten

•Produse afumate natural culemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaa

ssooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

PPaarriizzeerr

ZZaaccuussccaaRRaauurreennii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaaaaffuummaattaa

HHaallvvaaiinn vvrraacc

PPaassttrraammaaddee ppoorrcc

DDoommnneessttii

MMaarrttiissooaarree

JJaammbboonnffeelliiaatt

ComenziCCoolliivvaa CCoollaaccii

MMaallaaiiBBoorroommiirr

CONTOARE DE BAIESI BUCATARIE

Granit ● Marmura ● Cuart

Estimare GRATUITAcu rendez-vous

514.996.3952info@comptoirs-cuisine.ca

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 12PAG. 121212

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

AAțții aauuzziitt ddee AAuuttoorriittéé ddeess mmaarrcchhééss ffiinnaanncciieerrss??Autorité des marchés financiers (AMF)

este organismul mandatat de către guvernulQuebecului pentru a reglementa sectorul fi-nanciar provincial și a oferi asistență con-sumatorilor de produse și serviciifinanciare.

În acest scop, AMF oferă pe site-ul săuinformații obiective despre diverse produseși servicii financiare, precum și sfaturi înlegătură cu mai multe subiecte, cum ar fiasigurările, investițiile și fraudele finan-ciare.

Aveți intenția să investiți sau să vă procu-rați o asigurare ? Înainte de a face o alegere,verificați pe lângă AMF dacă persoana (saucompania) care vă oferă produsul financiarrespectiv este autorizată să o facă. Pentruaceasta, telefonați la Centre d'informa-tions la 1-877-525-0337 sau consultațiRegistre des entreprises et individus au-torisés à exercer (lautorite.qc.ca). AgențiiCentrului de informații pot, de asemenea,să vă răspundă la întrebări și să vă îndrumeîn situații precum:

■ Depunerea unei plângeri în legătură cu unreprezentant sau o companie de servicii fi-nanciare;■ Semnalarea unei tentative de fraudă sau aunei practici suspecte.

Informații suplimentare disponobile la:lautorite.qc.ca | 1-877-525-0337.

Acest articol a fost publicat grație co-laborării cu ACCÉSSS - Alliance des com-munautés culturelles pour l’égalité dans lasanté et les services sociaux. www.accesss.net

SERVICII FINANCIARE | FRAUDĂ FINANCIARĂ

UTILE

PRODUSE ARTIZANALE PENTRU ÎNGRIJIREA PIELIICARMEN CIMPIAN | GEO HARMONIE

CCOOMMEENNZZII:: ccaarrmmeenn@@ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm || 551144--224455--77558844 || mmeessaaggeerriiaa FFBB DDEETTAALLIIII:: wwwwww..ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm//ccrreeaattiioonnss

* Sapunuri prin procedeul la rece* Sampon solid* Sapun lichid pentru uz casnic sau barbierit * Deodorant eficient* Masti pentru fata * Exfoliant pentru corp cu efect detoxifiant* Creme hidratante * Macerate de plante medicinale in

ulei de masline si unturi vegetale * Pasta de dinti* Toate produsele contin uleiuri

esentiale

CADOURI IDEALEPENTRU:*Dvs.

*Persoane dragi*Clienti

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 13PAG. 13UTILE

IMIGRA�IE

Procedura de parenare a părințilorși bunicilor: etape și detaliispeci�ce Quebecului

Procedura de parenare a cunoscutcâteva schimbări: astfel, acum este nece-sară furnizarea online (upload) a unuidocument ce atestă statutul în Canada apotențialului sponsor. De asemenea, aufost adăugate măsuri ce permit detectareacererilor multiple făcute de aceeași per-soană și a posibilelor încercări de fraudă.

Menționăm că formularul trebuiecompletat de persoana care are intenția dea parena. Pentru a putea fi sponsor o per-soană trebuie să îndeplinească urmă-toarele condiții: să aibă vârsta de cel puțin18 ani, să trăiască în Canada, să fiecetățean sau rezident permanent canadianși să aibă un venit suficient ca să poatăasigura suportul financiar al persoanelorsponsorate.

În mare, procesul de parenaj pentrupărinți și bunici cuprinde următoareleetape:1. Depunerea formularului de intenție deparenaj către guvernul canadian (IRCC -Immigration, refugiés et CitoyennetéCanada). Formularul a fost accesibil pesite-ul ministerului în data de 28 ianuariea.c. doar câteva minute, numărul maximde cereri de parenare de 20.000 pentruanul în curs fiind atins într-un timp extremde scurt. În momentul de față el nu maieste disponibil. Încurajăm însă pe ceicare nu au reușit să depună acest formularde intenție să urmărească noutățile CIC pesite-ul oficial al ministerului, pe Twitterși Facebook, căci după verificarea formu-larelor primite, vor fi eliminate cele ce nucorespund și este posibil să fie deschisăo nouă perioadă de aplicare. Reamintim

că dacă vreți ca părinții sau bunicii să văviziteze, puteți cere o superviză ce le per-mite să stea în Canada până la doi ani lafiecare călătorie.2. Dacă cererea s-a aflat în primele20.000, sponsorul va primi o invitație dea continua formalitățile. Acesta va trimi-te cererea de parenaj și cererea de rezi-dență permanentă a celor parenați. CIC vaverifica dacă sponsorul și persoana pare-nată respectă condițiile legii. În caz derezultat favorabil, sponsorul - ne gândimla persoane cu reședința în Quebec - vaprimi un acord de principiu și indicații săcontinue demersurile cu autoritățile dinaceastă provincie.3. Sponsorul va depune o cere de angaja-ment către guvernul Quebecului. În ace-lași timp, persoana parenată va depune ocerere pentru un certificat de selecțieprovincial. Ministerul Imigrației din Que-bec va verifica, la rândul său, respectareacondițiilor programului de parenaj; însituația unui răspuns favorabil, va fi eli-berat un certificat de selecție al provincieiQuebec pentru persoana parenată.4. Ultima etapă este cererea de rezidențăpermanentă depusă către guvernul cana-dian. La această etapă se face verificareamedicală și cea de cazier judiciar.

Acest proces reflectă partajarea com-petențelor în domeniul imigrației între gu-vernul Quebecului și cel al Canadei. Dinacest motiv, în cazul grupării familiale(sponsorare), persoana care pareneazătrebuie să respecte exigențele celordouă guverne.

DETALII SPECIFICE QUEBECULUICetățenii canadieni sau rezidenții per-

manenți stabiliți în Quebec pot parena(asuma rolul de sponsor sau garant) dacăpersoana pe care doresc să o pareneze seîncadrează în categoria de regroupementfamilial, adică este: soț/soție sau partenerconjugal (conjoint de fait); copil aflat încăîn responsabilitatea sa ca părinte (enfantà charge); tată, mamă, bunici; frate, soră,nepot - care sunt orfani, minori și nu suntcăsătoriți sau într-o relație maritală; copiladoptat.

Subliniem că aceste informații suntdoar cu titlu general și că pentru fiecaredintre aceste categorii există condițiispecifice care trebuie respectate. Prin ur-mare, o informare mai amplă este reco-mandată. Puteți găsi câteva detalii pesite-ul ministerului Imigrației din Quebec,însă pentru o înțelegere corectă un spe-cialist în imigrație vă poate oferi multealte informații utile.

O altă condiție esențială ce trebuierespectată este aceea de a demonstra căgarantul are capacitatea financiară pentrua asuma întreținerea persoanei sau a per-soanelor parenate. Astfel, el trebuie săarate că în ultimele 12 luni a dispus deresurse financiare suficiente și că va con-tinua să aibă aceste resurse pe toata du-rata angajamentului.

În evaluarea efectuată de autoritățisunt considerate următoarele elemente:venitul garantului și al soțului (soției)dacă acesta semnează și el parenajul; ve-niturile necesare pentru a satisfacenevoile de bază ale familiei; veniturilenecesare pentru a acoperi nevoile de bazăale persoanei (sau persoanelor) parenateși, după caz, al persoanelor care o acom-paniază; existența unui parenaj anterior -dacă angajamentul este încă valid, suntconsiderate și nevoile persoanei vizate deacest parenaj.

Venitul anual brut de care garantul tre-buie să dispună reprezintă suma dintrefondurile necesare întreținerii familieisale plus cele necesare întreținerii per-soanelor parenate. Aceste cifre sunt in-dexate în fiecare an și sunt specificepentru Quebec.

Rubrică realizată deAnca Tismănariu, con-sultant în imigrație,membră ICCRC/CRCIC,OIQ r. Informații supli-mentare: 514-489-2769.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

„Without that warm embrace and welco-ming nature of Canadians and the servicesthat newcomers rely on, I wouldn’t be whereI am today. But having said that, I alwayswonder if some of those initial challengesthat I faced and some of the initial challengesthat newcomers continue to face were avoi-dable” - Ahmed Hussen, ministrul canadianal Imigrației, el însuși un imigrant, într-undiscurs ținut la Vancouver la începutul luniiianuarie, cu ocazia anunțării unui nou pro-gram federal destinat celor ce vor să se sta-bilească în Canada. Este vorba de Pre-arrivalSettlement Services Program/ Programme deservices d’établissement avant l’arrivée.

Considerând așadar că dificultățile ini-țiale de integrare pot fi preîntâmpinate, gu-vernul canadian a dezvoltat acest programmenit să ofere informații și sprijin noilorveniți atunci când aceștia sunt încă în afaraCanadei. Scopul este ca odată ajunși aici,aceștia să aibă așteptări realiste, să fie maibine pregătiți pentru noua viață și să aibășanse mai mari de a se integra rapid.

Programul pune accent pe servicii deorien-tare profesională care să dea posibili-tatea noilor veniți să-și poată exersa meseriași să-și găsească de lucru în domeniul în caresunt pregătiți. În mod special sunt oferite in-formații privind primele demersuri pentruobținerea recunoașterii diplomelor dobânditeîn afara Canadei.

Acest tip de servicii sunt deja oferite dediverse organisme, însă acum guvernul cana-dian investește aproximativ 113 milioane dedolari până în 2023 într-un efort de a multi-plica și ameliora asistența oferită noilor cana-dieni. Sunt vizate trei mari grupuri deimigranți: cei economici și din categoria re-grupare familială, imigranții francofoni șirefugiații.

Șaisprezece organisme au fost selectatede către guvern pentru a furniza astfel de ser-vicii, asigurând asistență virtuală sau în per-soană încă înainte de sosirea în Canada. Celemai multe dintre ele sunt prezentate lawww.cic.gc.ca - Get help before arriving inCanada - Pre-arrival services/ Obtenez del’aide avant votre arrivée au Canada - Serv-ices offerts avant l’arrivée, unde sunt detali-ate serviciile, provinciile în care acestea suntactive, tipul de asistență - online sau în per-soană, limbile străine în care se poate comu-nica etc. Sunt astfel disponibile informațiispecifice anumitor profesii ce sunt în marecerere, ca de exemplu asistență medicală, sec-torul tehnologiei informaţiilor şi comunicați-ilor, sectorul construcțiilor etc.

Dacă aveți întrebări, contactați-ne și nevom strădui să vă oferim cât mai multe de-talii.

IMIGRA�IE

UUnn nnoouu pprrooggrraammooffeerrăă iimmiiggrraannțțiilloorr sseerrvviicciiii ddee iinntteeggrraarreeîînnaaiinnttee ddee ssoossiirreeaa îînnssooll ccaannaaddiiaann

Pentru anul 2019, ministerul canadian al Imigrației a fixat limita cererilor de parenare apărinților și bunicilor la 20.000. ►

1313

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

Dr. Jeremy Brown, director laOffice of Emergency Care Re-search de la National Institutes ofHealth din Statele Unite, autor alcărţii Influenza: The Quest toCure the Deadliest Disease inHistory, a publicat recent unamplu articol în ziarul TheGuardian, intitulat The endlesshunt for the perfect flu vaccine, încare prezintă povestea misterio-sului virus gripal şi a strădaniilormedicilor şi cercetătorilor de a-lstruni, fără mare eficienţă pentrumoment. Mai jos, cele mai im-portante mesaje ale acestui arti-col.1. Vaccinurile reprezintă unadintre cele mai de succespoveşti din istoria medicinei. Caurmare a existenţei unor vacci-nuri eficiente putem „lupta” cusucces împotriva variolei, po-liomielitei sau rujeolei. Vaccinulîmpotriva virusului gripal are, dinpăcate, o istorie diferită, căci efi-cienţa acestuia diferă de la pa-cient la pacient, de la segment alpopulaţiei la segment al popu-

laţiei şi de la an la an (de regulăeficienţa nu depăşeşte 50%).

2. În 1933, când virusul gripal afost identificat, ruşii au fost înavangarda cercetării. Aceştia auslăbit virusul, prin transplantareaacestuia între multiple ouă degăină, după care l-au injectat înpacienţi. În total, această metodăa fost folosită pentru mai mult deun miliard de oameni. Darmetoda nu era complet sigură:cum virusul era „viu” (un fel de aspune, pentru a diferenţia aceastăformă de vaccinare de cea prinutilizarea unor părţi ale virusului- virus „mort”), exista posibili-tatea ca acesta să se încrucişezecu alte tulpini, devenind mai vi-rulent decât în forma iniţială.

DE LA IDENTIFICAREATULPINILOR LA FABRICAREAVACCINURILOR3. Pentru primii ani vaccinulconţinea doar o tulpină, singuraexistentă, după câte se ştia. Apoi,în 1940, a fost descoperită gripa

B, care a demarat cursa pentrucalibrarea vaccinurilor pe măsurăce tulpinile de gripă evoluau. Înanii ’70 vaccinul conţinea treitulpini, iar în 2016-2017 patrutulpini.

4. Cheia pentru a crea un vaccinantigripal eficient este să fie cali-brat împotriva tulpinilor aflate în„circulaţie” la un moment dat.Dar producerea unui vaccindurează aproximativ şase luni.Pentru a şti cum să creeze vac-cinul, producătorii se bazează pemunca de „detectiv” a Organiza-ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).Sunt circa 110 centre în 80 de ţăricare recoltează probe de la pa-cienţii ce au simptome asemănă-toare gripei şi care identifică cetulpini ale virusului gripal sunt încirculaţie. Ulterior acestea sunttrimise la cinci centre specializateîn analiza moleculară (Londra,Atlanta, Melbourne, Tokio şi Bei-jing). De două ori pe an (februa-rie şi septembrie), OMSorganizează întâlniri pentru a

De ce virusul gripalSIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

MIȘCAREA ȘI MÂNCAREANu mișcarea este elementulcheie pentru slăbit, ci alimen-tația - ce mâncăm și cât. Estemai ușor să tăiem 500 decalorii zilnic decât să leardem, iar persoanele carecred că obezitatea se datoreazălipsei de exerciții sunt în ge-neral mai corpolente decâtcele care văd kilogramele înplus ca o consecință a unei ali-mentații nesănătoase. Motivuleste următorul: cei care credcă mișcarea reprezintă factorulprincipal pentru slăbitsupraestimează caloriile pecare le consumă în timp ceexersează. Prin urmare, aceș-tia tind să mănânce mai mult,crezând că le pot arde cu ușu-rință.

VÂRSTA ȘI METABOLISMULFoarte multe persoane cred căproblemele de greutate suntinerente vârstei, că acumula-rea kilogramelor în plus e oconsecință naturală a îm-bătrânirii, deoarece metabolis-mul nostru încetinește cutrecerea anilor. Un sâmbure deadevăr există aici, căci într-adevăr, după 25 de ani, meta-bolismul ni se încetinește cuaproximativ 7% la fiecare

deceniu. Numai că și de dataaceasta obiceiurile noastre ali-mentare sunt mai importanteîn a ne determina greutateadecât vârsta. De exemplu, per-soanele peste 50 de ani carețin un jurnal a ceea cemănâncă pierd în greutatecirca 3 kg față de cele care nufac acest lucru, pur și simplupentru că sunt mult mai conș-tiente de ce și cât consumă.

MOȘTENIRE VS. STIL DEVIA�ĂNu puțini sunt cei pentru caregrăsimea este consecința uneinefericite moșteniri de familie.Cercetările în domeniu aratăcă și în situațiile în care ambiipărinți au probleme de greu-tate, mâncatul sănătos,porționarea corectă și dormitulcel puțin șapte ore pe noaptepot reduce riscul de obezitatecu până la 40%.

Concluzia este una singură:cel mai important lucru pentrureducerea stratului adipos estealimentația.

Acest articol a fost revizuit dedr. Alexandru Nicolescu-Zinca,director la Super-cliniquesGMF-Réseau.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

SSllăăbbiittuull,, ttrreeii aaddeevvăărruurrii eesseennțțiiaallee Numeroase centre de cercetare din lume sunt în căutarea unui vaccin

universal împotriva virusului gripal, deocamdată fără succes.►

Pentru că virusul gripei suferă mutaţii rapid, identificarea reţetei perfecte pentru vaccin se dovedeşte a fi osarcină foarte dificilă.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

pune împreună informaţiile disponibile şi arecomanda „reţeta vaccinului” pentru pe-rioada următoare.

EFICIEN�A VACCINULUI: ÎNTRE O ȘI 60%5. Pentru că virusul gripei suferă mutaţiirapid, identificarea reţetei perfecte pentruvaccin se dovedeşte a fi o sarcină foarte di-ficilă. Dacă virusul se modifică după întâl-nirea din februarie a OMS, va fi onepotrivire între vaccin şi virus. Cu câtdiferenţa e mai mare, cu atât mai mică efi-cienţa. Într-un an bun, eficienţa este de 50-60%. În anii 2004-2005 eficienţa a fost dedoar 10%.

6. Chiar dacă vaccinul ţinteşte virusul foarteeficient, segmente diferite ale populaţiei aureacţii diferite. Copiii răspund foarte binela vaccin. Situaţia este mult mai complicatăcu pacienţii în vârstă, care, pe de-o parte auun sistem imunitar mai slab, dar pe de altăparte au o imunitate consolidată de-a lun-gul unei perioade mai lungi.

7. SUA şi multe alte ţări dezvoltate reco-mandă vaccinarea populaţiei în vârstă. Unstudiu comparând 18 grupuri diferite de-alungul a 10 sezoane gripale a descoperit căvaccinarea a redus mortalitatea la cei învârstă pe perioada iernii cu 50%. Dar epi-demiologii CDC (Centrul de Control şi Pre-venţie a bolilor din SUA) au arătat că ratamortalităţii populaţiei în vârstă creşte odatăcu rata vaccinării. Cei în vârstă reprezintăpopulaţia cel mai greu lovită de virusul gri-pal (sub aspectul mortalităţii) chiar dacă sevaccinează.

8. Un mod de a proteja populaţia în vârstăeste de a vaccina toată populaţia tânără:şcolarii. Japonia a experimentat acest lucruîn perioada 1962-1987 cu rezultate bune.Pentru circa 10 ani, vaccinarea şcolarilor afost obligatorie. Când vaccinarea a fost

întreruptă, în 1994, numărul deceselor înrândul populaţiei adulte a crescut.

9. Politica privind vaccinarea diferă de laţară la ţară. CDC (pentru SUA) recomandăvaccinarea tuturor copiilor sănătoşi în-cepând cu 2008. În 2013, Marea Britanie atrecut la o politică de vaccinare a copiilor.Germania asigură vaccinuri gratuite doarbătrânilor. În Europa rata vaccinării copi-ilor este de 15%, în comparaţie cu 60%, câteste în SUA.

10. În cadrul proiectului colaborativCochrane, la care au contribuit 37 mii demedici, au fost analizate toate studiile pri-vitoare la efectele vaccinului antigripal ad-ministrat populaţiei adulte din SUA. Au fostevaluate datele referitoare la 8 milioane depacienţi, parte în 90 de studii. Rezultatelecercetării au arătat că efectele vaccinuluiasupra adulţilor sănătoşi au fost minime:circa 2,5% din cei nevaccinaţi s-au îmbol-

năvit, pe când cei vaccinaţi s-au îmbolnăvitîn procent de 1,1. Concluzia: vaccinulprevine gripa în cazul adulţilor tineri sănă-toşi, dar într-un mod totuşi destul de mo-dest.

11. Cursa pentru crearea unui vaccin anti-gripal mai eficient continuă. Vaccinul per-fect ar conţine toate tulpinile posibile avirsului gripal şi ar trebui administrat doaro dată. Zeci de laboratoare din întreagalume au încercat şi încearcă să producă vac-cinul universal antigripal, dar fără succespână în prezent. Deşi gripa este o boală co-mună, crearea unui vaccin care să o com-bată în mod eficient rămâne o provocareexcepţională pentru medicina modernă.

Ca fapt interesant, cel care a inventattermenul „vaccin”, cu sensul de astăzi, esteEdward Jenner, născut în 1749, care a ob-servat că lăptăresele nu se îmbolnăveau devariolă (boală ce omora circa 30% dintre

cei afectaţi, adică milioane de-a lungul se-colelor). El a prelevat material din băşicilelăptăreselor infectate cu virusul varioleibovinelor (pe care-l luau, se înțelege, de lavaci), material pe care l-a injectat apoi într-un băiat pe nume James Phipps, bolnav devariolă. Termenul latin pentru virusul vari-olei bovinelor este variolae vaccinae, deunde „vaccin”. Secretul imunităţii lăptăre-selor era că acestea se imunizau de la con-tactul cu varianta mai puţin agresivă avirusului (cel prezent la vaci).

www.scientia.ro

Scientia.ro este un site de popularizare aștiinței și de demontare a miturilorpseudoștiințifice. Scientia.ro prezintă zilnicarticole și știri de calitate, are o secțiune debloguri și una destinată întrebărilor dinpartea cititorilor. Cei care doresc să spri-jine acest demers de transmitere a infor-mației științifice pe înțelesul tuturor potdona la: www.scientia.ro.

este atât de greu de stăpânit?SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Pandemia de influenza din anii 1918-1919 a făcut mai multe victime decât Marele Război(Primul Război Mondial): între 50 și 100 de milioane de oameni au murit atunci, făcândca această epidemie să fie considerată cea mai cumplită din istoria omenirii.

Vaccinurile reprezintă una dintre cele maide succes poveşti din istoria medicinei.

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 16PAG. 161616 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

În jurul anului 600 înaintea erei noas-tre, în Grecia Antică s-a descoperit căanumite rășini de conifere, dacă suntfrecate de țesături, capătă proprietateade a atrage obiecte foarte mici. Acesterășini poartă denumirea de chihlimbar.

ADRIAN BUZATUadrian.buzatu@accentmontreal.com

ELECTRONULÎn greaca veche cuvântul pentru

chihlimbar (ambră) era ἤλεκτρον(electron). Acum înţelegem că prinfrecare de fapt chihlimbarul se elec-triza, prin pierderea sau primirea deelectroni.

MAGNETULÎn aceeaşi perioadă, şi tot pe teritoriul Greciei Antice,

a fost descoperit un minereu care avea proprietatea de aatrage fierul. Numele regiunii era Magnesia. De aceea,minereul respectiv a primit numele de magnesia lithos,adică „piatră de Magnesia”. Ulterior, substanțele care ma-nifestau proprietatea de a atrage fierul au fost denumitemagneți, iar fenomenul magnetism. Altfel, tot de la numeleregiunii acesteia vine şi numele elementelor chimice mag-neziu şi mangan, care se găseau din belșug în zonarespectivă.

PROTONULCă atomii sunt practic spaţiu gol, formaţi din nuclee de

o sută de mii de ori mai mici decât volumul întregii entităţiatomice, a fost descoperit fizicianul britanic Rutherfordprin 1910, bombardând o foiță de aur cu radiaţii alfa. În1919, tot el a arătat că bombardând cu radiaţii alfa variatetipuri de nuclee, acestea emit nuclee de hidrogen. A deduscă nucleele de hidrogen sunt componente universale aletuturor nucleelor şi de aceea le-a denumit „protoni”, căciîn limba greacă protos înseamnă „primul”, adică primor-dial, universal. Ulterior, în anii 1960, s-a arătat prin bom-bardarea protonilor cu electroni că nici protonii nu suntparticule elementare, ci sunt formaţi la rândul lor din alteparticule mai mici denumite quarci.

Adrian Buzatu este doctor în fizică (Universitatea McGill,Canada), în prezent cercetător în fizica particulelor laCollider Detector de la Fermilab (SUA). A făcut parte dinechipa experimentului ATLAS de la Universitatea dinGlasgow, unul din cele două experimente care în iulie2012 au anunțat descoperirea bosonului Higgs.

PE SCURT

EEttiimmoollooggiiii:: eelleeccttrroonn,, pprroottoonn,,mmaaggnneett

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

Materia normalăeste formată dinatomi, ce conținun nucleu, încare se află pro-toni și neutroni șiîn jurul căruiaorbitează elec-

troni. În nucleele atomilor, protonii șineutronii se leagă prin interacțiuneanucleară puternică, iar în fiecare neu-tron și proton se găsesc trei quarci detipul up și down, quarci care aparținașa-numitei prime familii de parti-cule din cadrul Modelului Standardal fizicii particulelor elementare.

În Modelul Standard însă se gă-sesc alte două familii de particule,deci și de quarci. Printre aceștiquarci, cei numiți „stranii” ar puteajuca un rol important în studiul șiînțelegerea evoluției Universului și amateriei în condiții deosebite de den-sitate, precum cea din interiorul uneistele de neutroni.

Într-o astfel de stea, densitateaeste atât de mare încât într-un degetarar intra întreaga populație a globului!Cum arată materia în aceste condițiiextreme? Pe lângă neutroni, s-arputea găsi alte tipuri de materie? Oposibilitate ar fi materie cu quarcistranii - care, conform anumitorteorii, ar putea să fie mai stabilă ladensități enorme.

Recent, în cadrul unui experimentefectuat de colaborarea internaționalăE15, din care face parte și un grupcondus de autoarea articolului defață, a fost descoperită o nouă formăde materie care conține quarci straniiși are o energie de legătură mai maredecât materia nucleară normală.

Experimentul a fost efectuat laacceleratorul J-PARC în Japonia,unde un fascicul intens de kaoni a in-teracționat cu o țintă de heliu 3.Kaonii fac parte din categoriamezonilor - adică particule formatedintr-un quarc și un antiquarc. Kaoniicu sarcină electrică negativă, precumcei utilizați de către E15, sunt alcătu-iți dintr-un quarc straniu și un anti-

quarc up. Heliul 3 este un izotop alheliului care conține în nucleu doiprotoni și un neutron.

În urma interacțiunii kaonilor cunucleele de heliu 3 a fost observatăformarea unui sistem legat al kaonu-lui cu doi protoni, cu o energie delegătură mult mai mare decât cea nu-cleară „normală”. Dacă într-un nu-cleu normal energia de legătură aunui nucleon este de câțiva MeV(MeV înseamnă un milion de eV, eVfiind energia căpătată de un electronaccelerat într-o diferență de potențialde 1V), în noua formă de materiestranie observată, energia de legăturăpe nucleon este de circa 25 de MeV,ceea ce ar putea duce la formareaunei materii nucleare mai dense decâtcea normală - un fel de prototip delaborator al unei stele de neutroni.

Acest rezultat este extrem de utilși pentru a înțelege cum a luat nașteremasa particulelor după Big Bang, înmod specific masa nucleonilor și anucleelor ușoare care s-au formatatunci.

Aparatul E15 este complex șiconține o serie de detectoare ce mă-soară particule precum pioni, protonisau neutroni. Aceste detectoare, pelângă utilizarea lor în experimente defizică nucleară, ca E15, sunt utilizateși în medicină sau industrie.

În viitorul apropiat, colaborareaE15 intenționează să perfecționezeaparatul de măsură cu un nou detec-tor de neutroni și mai performant, șisă studieze procesele de interacțiunea kaonilor nu doar cu heliul 3 ci și cualt tip de ținte nucleare, pentru a con-firma rezultatul acestei măsurători șia studia cum evoluează energia delegătură în funcție de numărul de nu-cleoni.

Cătălina Curceanu este prim cercetă-tor în domeniul fizicii particulelor el-ementare şi al fizicii nucleare laLaboratori Nazionali di Frascati, Is-tituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator al Scientia.ro.

FIZICĂ | PARTICULE ELEMENTARE

O nouă formă de materie nucleară stranie, descoperităîn Japonia

Un grup de cercetători, din care face parte și autoareaacestui articol, a descoperit o nouă formă de materie„stranie” în cadrul unui experiment efectuat la acceleratorulJ-PARC, în Japonia. Această descoperire ne va ajuta săînțelegem originea masei imediat după Big Bang, dar șiinima stelelor de neutroni.

►

Cercetătorii au observat, pentru prima dată, o formă eluzivă de materie, o des-coperire majoră pentru înțelegerea noastră privind începuturile Universului.

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

1717

Caut ajutor pentru instalare de geamuriși uși. Persoană serioasă, minim un an deexperiență. Salariu bun, de lucru tot anul.Eugen, 514-591-3339.

Nevoie urgentă de o persoană de încrederecare să acompanieze o doamnă bolnavă, 3zile pe săptămână, de la 9:00 la 17:00, laBeaconsfield. Tel: 514-630- 7341 sau 438-522-7341.

Familie care locuiește în New York(Queens), SUA, caută doamnă de ori-gine română cu rezidență canadiană, se-rioasă, nefumătoare, îndemânatică șiiubitoare de copii pentru îngrijirea uneifetițe de 3 ani, 4 zile pe săptămână (3 zilemerge la grădiniță) și ajutor la treburilecasnice (curățenie, spălat, gătit etc). Pe-rioada este de aproximativ 6 luni, cu posi-bilitate de prelungire. Oferim un salariu de1,700$ CAD pe lună, mâncare, cazare șitransport dus-întors Montreal-New York.Ne puteți contacta la: 514-605-9420.Rugăm seriozitate.

Firmă cu experiența de peste 10 ani, cautăpersonal în domeniul contrucțiilor și re-novărilor. Pentru mai multe detalii, nuezitați să ne contactați la 514-979-5726 saula cdb@live.ca.

Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649-6920.

Companie de transport caută șofer incor-porat clasa 1. Candidatul trebuie să aibăpermisul de conducere valabil, 3 ani de ex-periență, pașaport valabil, cazier judiciaralb, minim 3 puncte de inaptitudine pier-dute, engleză nivel funcțional. Oferimcamion Volvo 2018 nou, cu transmisie au-tomată, trailer nou 2019 dry box, plata de0,54$ milă pentru tot milajul, plata săp-tămânală, pickup/delivery 30$ fiecare,timp de asteptare 20$/oră după 2 ore, lay-over 100$, bonus milaj 200$ după 10.000mile. Contact: 438-491-9630.

Compania de mutări DOMUS angajeazășoferi clasa a V-a. Salariu foarte bun. Con-tact: Robert, 514-915-4588.

Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la 20$/orăpână la 30$/oră. Garaj în Mirabel, Laval șiMontreal; Șofer local clasa 1 și 3, în trans-port vrac, camioane recente cu transmisieautomată și manuală, salariu de 22$/orăangajat și 24$/oră incorporat. Contact:Liviu | liviu@klmainville.com | 514-816-1576.

Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,

Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.

Companie de transport angajează șoferi decamion cu experiență de minim 2 ani saucu CFTR pentru USA și Canada. Salariuîntre 55 și 60 cenți pe milă în funcție de ex-periență. Tel: 438-391-5810.

Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată în cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obligatoriiîn electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la:tania@rfmtl.com (resurse umane).

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un bloc de 64 apartamente(condo). Persoanele interesate pot trimiteCV-ul la: condoelysee@gmail com.

Superb apartament 5 ½ de închiriat, etaj 2într-un duplex din Laval, zona Des Lau-rentides/St. Martin. Aproape de școală, au-tobuz, metrou. Căutăm persoane liniștite,ideal cuplu, nefumători. 890$/lună. Sunațila 514-465-4877.

Superb 2½ de închiriat, la demisol într-unduplex în Laval, zona Des Laurentides/ St-

Martin, atmosferă calmă, familială, idealpentru o persoană singură, liniștită și ne-fumătoare. 495$/lună. Mobilă, electrici-tate, căldură, apă caldă incluse. Sunați la514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de auto-buz în fața blocului, situat la 5 minute pejos de complexul Forest. 514-683-3003.

Româncă, cetățean canadian, blondă, ochialbaștri, secretară, caut domn nefumător,vârsta până în 48 de ani, pentru o relațieserioasă. 514-256-4624, după orele 20.00.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecareduminică şi de sărbători mari la orele10:30 a.m. Adresa bisericii este: 1690 Ave-nue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe:duminica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730.

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org.

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eu-stache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: IoanFelicean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile la info@accentmontreal.com.Nu se primesc anunțuri prin telefon.

ÎNCHIRIERI

50.00

MATRIMONIALE

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

PPrriimmeellee eecchhiippeeccllaassaattee llaa CCMM ddeehhaannddbbaall mmaassccuulliinn

Pe 27 ianuarie s-a încheiat Campionatul mondial dehandbal masculin ce s-a desfășurat în Germania șiDanemarca. Echipa daneză a reușit, pentru prima datăîn istoria sa, să cucerească titlul de campioană mondi-ală, învingându-și rivala, Norvegia, cu scorul de 31 la22. Medalia de bronz a fost câștigată de francezi, cares-au dovedit mai buni decât nemții, într-un meci foartestrâns, încheiat cu scorul de 26 la 25.

Iată primele șapte echipe clasate: Locul 1 și campioană mondială: Danemarca; Locul 2:Norvegia; Locul 3: Franța; Locul 4: Germania; Locul 5:Suedia; Locul 6: Croația; Locul 7: Egipt.

După meciul pierdut în optimi definală la ediția 2019 a AustralianOpen (14-27 ianuarie) în fața SereneiWilliams, Simona Halep a coborâtdouă locuri, fiind în prezent a treiaclasată la nivel mondial, cu 5.582 depuncte.

Se pare că Simona Halep - care,în opinia mea, este cea mai bunăsportivă româncă a ultimilor cinci ani,alături de handbalista Cristina Neagu

- nu reușește să treacă de Serena subnicio formă. Aceasta rămâne adver-sara cea mai de temut a Simonei, con-ducând în meciurile directe cu scorulde 7-1.

Totuși, ea nu este invincibilă. Înmeciul contând pentru sferturile de fi-nală de la acest turneu, KarolinaPliskova (locul 5 în clasamentulWTA, cu 5.100 de puncte), a rezistatcelor patru mingi de meci ale Serenei

și a reușit să se impună în fața acesteiformidabile adversare, demonstrândcă se poate.

Odată cu câștigarea acestuiturneu, Naomi Osaka (Japonia) a de-venit noua regină a sportului alb. Iatăclasamentul WTA la zi:1. Naomi Osaka (Japonia), 7.030 depuncte2. Petra Kvitova (Cehia), 6.290 3. Simona Halep (România), 5.5824. Sloane Stephens (SUA),5.3075. Karolina Pliskova (Cehia), 5.1006. Angelique Kerber (Germania),4.9657. Elina Svitolina (Ucraina), 4.9408. Kiki Bertens (Olanda), 4.4309. Caroline Wozniacki (Danemarca)3.56610. Aryna Sabalenka (Belarus), 3.485

De remarcat faptul că una dintrecele mai spectaculoase urcări în clasa-ment a realizat-o Bianca Andreescu(Canada), care a sărit 38 de locuri, dela 106 la 68, în urma câștigării turneu-lui de la Newport Beach (19-27 ia-nuarie), acesta fiind primul său titluWTA. Ea este în prezent numărul unuîn tenisul canadian feminin.

HANDBAL | CUPA MONDIALĂ TENIS FEMININ

Simona Halep a coborât douălocuri în clasamentul WTA

TENIS | FED CUP

FFeeddCCuupp:: DDuueelluullddiinnttrree CCeehhiiaa șșiiRRoommâânniiaa

Karolina Pliskova, Katerina Siniakova, Marketa Von-drousova şi Barbora Krejcikova vor face parte din echipaCehiei la întâlnirea cu România din FedCup, potrivit site-ului oficial al competiției, citat din HotNews.ro. Partidava conta pentru primul tur al Grupei Mondiale și se vadisputa la Ostrava (Republica Cehă), în zilele de 9 și 10februarie. Petra Kvitova a anunțat că nu va juca îm-potriva României. Ea este cea mai bine clasată jucătoaredin Cehia (2 WTA).

Echipa României va fi compusă din: Simona Halep(3 WTA), Mihaela Buzărnescu (28 WTA), Irina-CameliaBegu (71 WTA), Ana Bogdan (99 WTA) și MonicaNiculescu (100 WTA). Căpitan nejucător: FlorinSegărceanu.

România și Cehia, una din cele mai importanteechipe din această competiție, cu 11 titluri de campioanăde-a lungul istoriei, s-au întâlnit ultima dată în 2016, însferturile competiției, în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Atunci victoria le-a revenit cehoaicelor cu 3-2(meciul decisiv a fost cel de dublu).

TENIS MASCULIN

DDjjookkoovviicc,, ssiigguurruull jjuuccăăttoorr ccaarree aa aajjuunnssllaa aall 77--lleeaa GGrraanndd SSllaamm ccââșșttiiggaatt llaaAAuussttrraalliiaann OOppeenn

Tot în data de 27 ianuarie s-a ter-minat și turneul de tenis masculin dela Australian Open. Novak Djokovic(numărul 1 mondial în clasamentulATP, cu 10.955 de puncte) și-aadjudecat finala acestui turneu, im-punându-se categoric cu scor deneprezentare, în fața lui Rafael Nadal(nr. 2 mondial în clasamentul ATP, cu8.320 de puncte), scor 6-3, 6-2 și 6-3.

Novak este singurul jucător detenis din toate timpurile care a ajunsla cel de-al 7-lea Grand Slam câștigatla Australian Open.

Pentru cei ce n-au avut șansa săurmărească finala dintre cei doi titaniai tenisului actual, aș dori să scot înevidență faptul că Novak l-a surclasatpe Nadal fără drept de apel. Într-oformă de zile mari, Djokovic a jucataproape fără greșeală. Sârbul, un

chirurg de mare clasă în acest meci,și-a strivit adversarul cu tehnica-ispectaculoasă și devastatoare a fore-hand-ului. Și-a plimbat adversarul depe-o parte pe alta a terenului, in-sistând cu predilecție în anumite mo-mente pe backhand-ul (reverul)adversarului și așteptând cu răbdaremomentul prielnic pentru forehand-ul său, enervant de exact.

Nu degeaba la sfârșitul meciului,Nadal, care a suferit o intervențiechirurgicală la glezna dreaptă acumpatru luni, s-a declarat învins subli-niind forma de zile mari a adversaru-lui său.

Rubrică realizată deMatei Maxim, un pa-sionat al sportului, înspecial fotbal, tenis,handbal, rugby și șah.

Danemarca, noua campioană mondială la handbal mas-culin. FOTO: Twitter/Olympic Channel.

Serena Williams, cea mai de temut adversară a Simonei Halep: în meciurile di-recte, jucătoarea americană conduce cu 7 la 1. FOTO: tennisworldusa.org.

Novak Djokovic

Vineri 1 februarie 2019Vineri 1 februarie 2019 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Formămaximă! Ai o vitalitate de

invidiat şi un moral de zile mari.Dragoste: Este posibil să apară o nouălegătură, care, chiar dacă nu va fi de du-rată, se anunţă plină de pasiune. Finan-ciar: Există un risc de pierdere.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Sănătatea nu îţidă motive de îngrijorare.

Dragoste: Posibil ca unele probleme dintrecut să se menţină şi acum, dar în loc sătreci în revistă doar ceea ce nu ai, n-ar fimai bine să te bucuri cu ceea ce ţi se oferă?Financiar: Vei încasa sume de bani maimari.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: Eşti pre-dispus la viroze și gripă.Dragoste: Chiar dacă nu-

ţi convine modul partenerului de a re-laţiona cu tine, poţi găsi cuvinte mult maidiplomate pentru a-i atrage atenţia. Fi-nanciar: Ai suficienți bani cât să te simțibine, ba chiar apare şi o ocazie de sărbă-torit.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Sănătatea tadepinde foarte mult de

vreme. Frigul și cenușiul zilelor de iarnăîți pot afecta psihicul. Atenție însă și laghețuș! E vremea căzăturilor! Dragoste:Fii răbdător, dar dacă te simți sufocat șipresat în relație, cere o pauză. Financiar:Situație financiară destul de liniștită. Se re-comandă totuși prudență la cheltuieli.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Stresul lasăurme în organism, deci

încearcă să ai mai multă grijă de tine şi sănu te mai agiţi de la orice fleac. Dragoste:Mândria şi încăpăţânarea nu-ţi sunt delocde folos. Financiar: Banii sunt punctulforte acum și ai parte de un noroc de zilemari.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: Ai maimultă grijă de nervii tăi,orice exces lasă urme.

Dragoste: Este vremea schimbărilor înviața sentimentală, nu mai poți merge peaceeași linie ca înainte. Financiar: Baniiau rolul de a aduce un plus de bucurie înviața ta, pentru că îți cumperi ceva multdorit.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Un moment deneatenție poate avea urmărineplăcute asupra stării tale

de sănătate. Dragoste: Viața de cuplu sedesfășoară pe un teren pașnic, echilibrat,așa că poți spune, cu mâna pe inimă, cătotul e bine. Financiar: Bani ar fi, dar așacum vin, așa se și duc. Mai restrânge dincheltuieli, te vei simți mai în siguranță.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Deși nu aparenimic care să atenteze lasănătatea ta, un singur

aspect rămâne totuși sensibil: contactul culumea și riscul de răceală. Dragoste: Posi-bil să fii atras de (alt)cineva şi încercimarea cu degetul. Financiar: Banii suntpe un nivel calm, dar nu vine nimic în plus.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Nu sepetrece nimic nou în planulsănătății. Dragoste: Ești

visător şi ai impresia că totul e frumosîn viața ta sentimentală, dar nu cumvate amăgești? Financiar: Banii au o tentăoficială - posibil să semnezi un contract ceva avea efecte pe termen lung.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Nesiguranțade pe anumite planuri alevieții are urmări și asupra

sănătății tale, mai ales cea psihică.Dragoste: Poţi fi sigur pe relaţia ta, nimicnu intervine ca să vă strice atmosferacalmă și tihnită. Financiar: Pune ceva maimulți bani de-o parte, nu se știe niciodată.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.) Sănătate: Evită în modspecial excesele, mai ales

cele alimentare. Dragoste: Suferinţele dindragoste fac parte din peisaj, însă dacă nute simți valorizat în relație, discutăneapărat cu partenerul. Financiar: Deşivei avea bani mai mulţi, va trebui să îicheltui cu prudenţă, deoarece şi facturilevor fi mai mari şi mai multe.

PEŞTI (19 februarie - 20martie) Sănătate: Te simțimai obosit ca de obicei.Stresul este o cauză posi-

bilă, dar nu neglija o vizită la medic.Dragoste: Nu te aştepta la miracole în pri-vinţa iubirii, trebuie să te descurci mai multsingur, fără cineva alături. Financiar: Baniise adună mai lent acum.

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● Branzeturi

MANCARE GATITA IN FIECARE ZISarmale (fierte in oale de lut de Horezu) ● Ciorbe ● Musaca ●

Fasole batuta

*SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00 Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

*ColaciCozonaciColiva

BBAANNCCUURRII BBAANNCCUURRII

☺ Întrebare la Radio Erevan:- Care este cea mai tristă insectă din Româ-nia?- Fluturașul de salariu!

☺Singurul sfârșit fericit pe care îl cunosc esfârșitul de săptămână.

☺Telefon inteligent, mașină de spălat in-teligentă, televizor inteligent. Rămâi, prac-tic, singurul prost din casă...

☺- Ce-i cu vânătaia aia la ochi, Gheorghe?- Ce să fie, m-am îmbătat ieri tare de tot...- Şi-ai căzut?- Nu, nu, a venit nevastă-mea la bar dupămine.

- Aşa, şi ce legătură are asta cu vânătaia?- Păi are, că i-am cerut numărul de tele-fon!

☺Un tânăr stă de vorbă cu un domn maiîn vârstă.- Când mă însor, primul lucru pe care-l voiface va fi să o trimit pe soacră-mea doi aniîn vacanţă!- N-ai vrea să te însori cu fiică-mea?

☺Doi colegi povesteau la muncă despreneveste:- Nevastă-mea mă sărută de fiecare datăcând vin acasă. Asta da afecțiune!- Fii serios, prietene! Asta se numește in-vestigație!

☺Directorul către adjunct:- Ești venit abia de un an și ai reușit să par-curgi toate treptele ierarhice, de la simplumuncitor până la adjunct. Felicitări!- Mulțumesc, tata!

☺Autobuzul pleacă din stație iar după elaleargă o doamnă strigând:- Oameni buni, opriți vă rog autobuzul cănu mai ajung la lucru!Pasagerii îl roagă pe șofer să oprească,doamna se urcă și spune bucuroasă: - Am reușit... Biletele la control!

☺Ajunge ardeleanul în gară şi întreabă lainformaţii:- O plecat trenu' de Cluj?

- Da.- De când?- De trei minute.- No, n-am întârziat mult!

☺În gară o blondă merge la biroul de In-formații și întreabă:- Nu vă supărați, pot să vă pun o între-bare?- Desigur, doar de aia suntem ghișeu de in-formații!- Îmi stă bine rochia?

☺- Eşti frumoasă, dar nu eşti ceea ce cauteu în momentul de faţă.- Dar ce cauţi?- Un tirbuşon.

SSUUDDOOKKUU

2 4 3 93 1 6 8 4

7 2 3 19

5 4 2 63

8 6 7 21 2 3 4 7

3 2 5 9