Roboþi ppentru ccombatereainfecþiilor nnosocomialedin sspitalele iieºenePentru reducerea cazurilor de pacienþi care contac-teazã diferite infecþii intraspitaliceºti, reprezentanþiiConsiliului Judeþean ºi-au arãtat disponibilitatea dea sprijini spitalele din judeþ în vederea achiziþionãriiunor roboþi cu raze ultraviolete, special destinaþidezinfectãrii spaþiilor medicale ºi care asigurã steri-lizarea unei încãperi în doar 5 minute. PAGINA 4

„Casã ddeparte de ccasã” ppentru pãrinþii ccopiilor iinternaþi la SSpitalul „„Sf. MMaria”Pãrinþii ai cãror copii sunt internaþi la Spitalul „SfântaMaria” nu vor mai fi nevoiþi sã doarmã pe un scaun însalon sau în maºinã în parcarea din curtea unitãþii medi-cale. Ei vor avea la dispoziþie camere confortabile, cu toa-te dotãrile, iar asta pentru cã în curtea spitalului va fi con-struitã o casã destinatã cazãrii acestora. PAGINA 2

Consiliul JJudeþean fface eeforturi ppentru„însãnãtoºirea” sspitalelor iieºeneSãnãtatea ieºeanã reprezintã o preocupare permanentã pentru Consiliul Judeþean.Practic, în toate spitalele aflate acum în subordinea CJ Iaºi sunt în derulareproiecte importante de dotare sau modernizare, fie cã vorbim despre SpitalulClinic de Obstetricã ºi Ginecologie „Elena Doamna”, Spitalul Clinic de BoliInfecþioase „Sfânta Parascheva”, Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie „CuzaVodã”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr.Nicolae Oblu” sau Spitalul Clinic pentru „Copii Sfânta Maria”! PAGINA 6-7

Locuri dde mmuncã în aadministraþiapublicãÎn ultima perioadã, mai multe unitãþiadministrativ-teritoriale din judeþulIaºi au anunþat organizarea de con-cursuri pentru ocuparea unorposturi vacante. PAGINA 11

FILIT, ppregãtiripentru oo nnouãediþieFestivalul Internaþional de Literaturãºi Traducere Iaºi – FILIT, proiectfinanþat de Consiliul Judeþean Iaºiprin Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Iaºi, reuneºte, timp de 5zile, zeci de activitãþi, într-o gamã lar-gã de manifestãri: întâlniri cu vedeteale scenei literare mondiale, nopþialbe ale poeziei ºi muzicii, ateliere ºimese rotunde profesionale, concerteºi lecturi, evenimente dedicate înCasa FILIT, Casa Copilãriei, CasaFantasy, Casa Poeziei. PAGINA 2

Biblioteca JJudeþeanã„Gheorghe AAsachi”organizeazã ccursuride bbibliotecariPAGINA 11

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 6 – martie 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

Cupa SSatelor mmerge lla RRuginoasa!Prima ediþie a CupeiSatelor la fotbal – fazajudeþeanã, a fost adju-decatã de echipa comu-nei Ruginoasa, care s-aimpus în finalã, în dublãmanºã, în faþa celei dinTomeºti. PAGINA 8

Petra Carp: „Este nevoie de o consolidare la nivelul societãþii, de coeziune socialã”

Mircea Manolache: „Având drumuri bune, vom avea o economie în creºtere, fãrã îndoialã!”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 9

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 44 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinnaa 55 - CCooooppeerraarree ttrraannssffrroonnttaalliieerrãã PPaaggiinniillee 66-77 - SSããnnããttaatteePPaaggiinnaa 88 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittaattee ccoonnssiilliieerriiPPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJPPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - IIssttoorriiee.. TTrraaddiiþþiiii.. DDeessttiinnaaþþiiii

Casa DDosoftei,redatã ppubliculuiiubitor dde cculturãMuzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei”va putea fi vizitat din nou, pestedoar câteva luni. Lucrãrile derestaurare se deruleazã conformgraficului stabilit în cadrulproiectului. Pânã acum, zidurileau fost reabilitate, iar în prezentse lucreazã la refacerea soclurilorpilonilor din partea frontalã aclãdirii, distruse de eroziune.Totodatã echipa de muncitori aînceput ºi lucrãrile de finisare afaþadei, astfel încât, „CasaDosoftei” sã îºi recapete aspectulde odinioarã. PAGINA 4

Aeroportul IInternaþional IIaºi se ppregãteºte ppentru uun ttrafic dde ppeste 4 mmilioane dde ppasageri!Nu încape îndoialã, când vinevorba despre traficul aerian, Iaºulare un potenþial al zonei de pasa-geri deloc de neglijat. Prin urma-re, un lucru este clar: Iaºul va tre-bui sã gãseascã soluþii pentru aopera 4 milioane de pasageripânã în 2030. PAGINA 5

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

”ÎÎnn aacceesstt aann vvrreemm ssãã aattaaccããmm îînnttrreegguullmmaasstteerrppllaann ddee ddrruummuurrii,, ccaarree aa ffoossttaapprroobbaatt îînn CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann.. AAmm

îînncceeppuutt uunn pprrooiieecctt aammbbiiþþiiooss îînn jjuuddeeþþ,, ccuu 550000kkmm ddee ddrruummuurrii jjuuddeeþþeennee mmooddeerrnniizzaattee ddee llaazzeerroo,, ccuu aabbssoolluutt ttooaattãã iinnffrraassttrruuccttuurraa.. AAmmddeemmoonnssttrraatt ccãã ssee ppooaattee.. TTrreebbuuiiee ssãã ffaacceemmddrruummuurrii mmuulltt mmaaii ssoolliiddee!!”” –– Maricel Popa,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

Începând cu anul 2017, Consiliul Judeþean Iaºi a demarat un amplu proces de modernizare a reþelei de drumurijudeþene. Multe dintre acestea sunt deja în diferite stadii de execuþie a lucrãrilor, urmând ca în acest an sã secontinue procedurile pentru atribuirea contractelor de lucrãri, iar pânã la finele anului 2020 se intenþioneazãfinalizarea lucrãrilor la toate cele 26 de proiecte din masterplanul drumurilor judeþene. PAGINA 3

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

”MMii ssee ppaarree uunn aaddeevvããrraatt mmiirraaccoollppee ccaarree nnuu mmii ll-aamm ppuuttuutt iimmaaggii-nnaa îînnaaiinnttee ssãã aajjuunngg aaiiccii”” –– Gao

Xingjian, Laureatul PremiuluiNobel pentru Literaturã

Festivalul Internaþional de Literaturãºi Traducere Iaºi – FILIT, proiect finanþatde Consiliul Judeþean Iaºi prin MuzeulNaþional al Literaturii Române Iaºi, reu-neºte an de an în România sute de profe-sioniºti din domeniul cultural: scriitori,traducãtori, editori, organizatori de festi-val, critici literari, librari, distribuitori decarte, manageri ºi jurnaliºti. Timp de 5zile, în cadrul FILIT au loc zeci de activi-tãþi, într-o gamã largã de manifestãri:întâlniri cu vedete ale scenei literaremondiale, nopþi albe ale poeziei ºi muzi-cii, ateliere ºi mese rotunde profesiona-le, concerte ºi lecturi, evenimente dedi-cate în Casa FILIT, Casa Copilãriei, CasaFantasy, Casa Poeziei.

”EEssttee cceell mmaaii bbuunn ffeessttiivvaall llaa ccaarreeaamm ppaarrttiicciippaatt.. ªªii aamm ffoosstt llaa mmuull-ttee ddiinn îînnttrreeaaggaa lluummee.. EEssttee cceell

mmaaii bbiinnee oorrggaanniizzaatt ººii ppuuss llaa ppuunncctt,, aaffoosstt oo eexxppeerriieennþþãã mmiinnuunnaattãã ppeennttrruu mmiinnee””– Jeff Lindsay, creatorul celebrului personaj Dexter

Fãrã îndoialã, FILIT este unul dintrecele mai mari festivaluri literare dinEuropa. Aspectele remarcate de jurna-liºti ºi invitaþi sunt prezenþa numeroasãa publicului, interesul manifestat deacesta, implicarea comunitãþii prinnumeroºi voluntari ºi evenimente cone-xe, precum ºi numãrul ridicat de eveni-mente ºi distribuþia geograficã a acesto-ra – activitãþile culturale se desfãºoarãîn tot oraºul, dar ºi alte localitãþi dinjudeþul Iaºi. Doar în anul 2018, FILIT aînsemnat 300 de invitaþi, 130 de eveni-mente ce au adunat 34.000 de partici-panþi, 150 de voluntari, 32 de rezidenþede creaþie ºi mii de ecouri în presanaþionalã ºi internaþionalã, cu articolecare apar inclusiv în anul 2019.

”EEssttee uunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaii mmaarrii eevveenniimmeennttee ddee aacceesstt ggeenn ddiinn EEuurrooppaa..

EE mmiinnuunnaatt ssãã ssttaaii ddee vvoorrbbãã ccuu aattââtt ddeemmuullþþii cciittiittoorrii ººii ssccrriiiittoorrii”” – scriitorulceh Tomás Zmeskal

Tot la ediþia anterioarã a FILIT s-alansat colecþia „Scriitori de poveste”,prin care 11 scriitori contemporani auscris biografiile romanþate a 11 scriitoriclasici, reprezentaþi în reþeaua muzeelorliterare ieºene. Colecþia s-a bucurat de

succes, fiind receptatã cu entuziasm atâtde publicul larg, cât ºi de critici, jurna-liºti ºi manageri culturali. În plus, colec-þia a determinat apariþia unor proiectenoi, cum ar cel de la Biblioteca Judeþea-nã George Bariþiu Braºov, lansat în lunafebruarie 2019, ºi anume seria de atelie-re literare „Poveºti neºtiute”. Atelierelese vor desfãºura lunar ºi vor prezentapoveºtile celor mai cunoscuþi scriitoriieºeni din istorie. Cartea lunii februarie afost „Povestea lui Nicolae Gane”, deIulian Ciocan.

Bunul renume de care se bucurã fes-tivalul în mediile internaþionale a fãcut caacesta sã primeascã încã din anul 2014recunoaºterea EFFE (Europe for Festi-vals, Festivals for Europe), platformã aAsociaþiei Festivalurilor Europene, susþi-nutã de Comisia Europeanã ºi Parlamen-tul European. Ediþia de anul acesta, ce seva desfãºura în perioada 2-6 octombrie,va avea din nou „eticheta” EFFE, „ºtam-pila de calitate a Europei pentru festiva-luri recunoscute pentru munca lor dome-niul artelor, implicarea comunitãþii ºideschiderea internaþionalã.”

”UUnn eevveenniimmeenntt ddee aasseemmeenneeaaaannvveerrgguurrãã ººii ddee oo aasseemmeenneeaaccrrooiiaallãã eeuurrooppeeaannãã nn-aa mmaaii

eexxiissttaatt vvrreeooddaattãã îînn RRoommâânniiaa”” –– Frank-furter Allgemeine Zeitung

Pregãtirile pentru cea de-a VII-a edi-þie a FILIT au început încã de la sfârºitulediþiei din anul 2018, cu noi proiecteeditoriale, programe noi, rezidenþe decreaþie ºi nume mari care au acceptatdeja invitaþia organizatorilor. Astfel,toamna aceasta va reuni la Iaºi nume detop ale literaturii internaþionale, printre einumãrându-se ºi autori care au primitPremiul Pulitzer, Premiul Goncourt, Pre-miul Consiliului Nordic pentru Literaturãsau Premiul Uniunii Europene pentruLiteraturã. Noutãþile, înscrierile pentrurezidenþele de creaþie ºi alte informaþii deinteres public vor fi comunicate pe totparcursul anului pe site-urile www.filit-iasi.ro ºi www.muzeulliteraturii.ro, pre-

cum ºi pe pagina de Facebook a FILIT.FILIT este un proiect care se întinde petot parcursul anului prin rezidenþele ºiatelierele de traducere ºi creaþie, prinparteneriatele ºi colaborãrile noi, prinproiecte editoriale de impact. Efortuldepus pentru organizarea sa este unulcontinuu, dar asta produce ºi rezultatecontinue, fiind o platformã culturalã ce arecreat brandul literar al oraºului Iaºi.

”EEssttee,, ffããrrãã îînnddooiiaallãã,, cceell mmaaii bbuunnººii cceell mmaaii ddoorriitt ffeessttiivvaall ddee lliitteerraa-ttuurrãã ººii aaºº zziiccee ccãã ee cchhiiaarr uunn

mmooddeell îînn RRoommâânniiaa.. EEssttee ttâânnããrr ººii aauutteenn-ttiicc”” – scriitoarea Gabriela Adameºteanu

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2

Pãrinþii ai cãror copii suntinternaþi la Spitalul „Sfânta

Maria” nu vor mai fi nevoiþi sãdoarmã pe un scaun în salonsau în maºinã în parcarea dincurtea unitãþii medicale. Ei voravea la dispoziþie camere con-fortabile, cu toate dotãrile, iarasta pentru cã în curtea spita-

lului va fi construitã o casãdestinatã cazãrii acestora.

R eprezentanþii Consiliului Judeþeanºi ai Fundaþiei Ronald McDonaldau încheiat un contract prin care

CJ dã în folosinþã gratuitã un teren cu osuprafaþã de 450 mp, situat în curtea spi-talului, în vederea ridicãrii imobilului.„„CCoonnttrraaccttuull ddee ccoommooddaatt îîll îînncchheeiieemm ppee ooppeerriiooaaddãã ddee 4499 ddee aannii,, îînncceeppâânndd ddee llaaddaattaa sseemmnnããrriiii.. FFuunnddaaþþiiaa ppeennttrruu CCooppiiii RRoo-nnaalldd MMccDDoonnaalldd ssee vvaa ooccuuppaa ddee ccoonnssttrruucc-þþiiaa ccllããddiirriiii ººii ddee mmoobbiillaarreeaa aacceesstteeiiaa.. UUllttee-rriioorr,, ppaarrtteenneerriiii nnooººttrrii ssee vvoorr îînnggrriijjii ddeeffuunnccþþiioonnaarreeaa ººii ddee îînnttrreeþþiinneerreeaa ssppaaþþiiuulluuii..PPUUZZ eessttee ddeejjaa aapprroobbaatt,, aaººaa ccãã,, nnuu vvaa mmaaiidduurraa mmuulltt ppâânnãã ccâânndd vvaa îînncceeppee ccoonnssttrruucc-þþiiaa ººii aacceeaassttãã ffrruummooaassãã iinniiþþiiaattiivvãã vvaa ddeevveenniirreeaalliittaattee””, a spus, la semnarea documen-telor, vicepreºedintele Consiliului Jude-þean, Romeo Olteanu. Contractul decomodat a fost încheiat ca urmare a Ho-

tãrârii Consiliului Judeþean nr. 417 din 21noiembrie 2018. „„NNooii aavveemm ddeejjaa ddoouuããaassttffeell ddee ccaassee,, uunnaa llaa BBuuccuurreeººttii ººii uunnaa llaaTTiimmiiººooaarraa.. TTiimmpp ddee 1155 aannii aamm aaddããppoossttiittaaiiccii mmaaii mmuulltt ddee 1199 mmiiii ddee ffaammiilliiii ccaarree aauuppuuttuutt ssãã ffiiee îînn aacceesstt ffeell aallããttuurrii ddee ccooppiiiiiilloorr.. PPããrriinnþþiiii ss-aauu ppuuttuutt ooddiihhnnii,, aauu ggããssiitt uunnaajjuuttoorr îînn cceennttrreellee nnooaassttrree ccaarree aauu ddeevveenniitt,,ppeennttrruu oo vvrreemmee,, oo aa ddoouuaa ccaassãã ppeennttrruu eeii..

OO uurrmmaarree ffiirreeaassccãã eessttee aaccuumm ddoorriinnþþaa ddee aammaaii ccoonnssttrruuii aallttee ddoouuãã iimmoobbiillee.. LLaa IIaaººii vvaaffii pprriimmuull ddiinnttrree eellee.. VVrreemm ccaa ppããrriinnþþiiii ssã㺺ttiiee ccãã eexxiissttãã aacceeaassttãã ppoossiibbiilliittaattee ppeennttrruueeii,, ssãã sstteeaa ggrraattiiss îînnttrr-uunn iimmoobbiill aapprrooppiiaattddee ssppiittaall,, ppeennttrruu ccaa,, aassttffeell,, ssãã ppooaattãã ffii llâânn-ggãã ccooppiilluull lloorr.. PPee llâânnggãã ccaazzaarree,, ffaammiilliiaapprriimmeeººttee ssuuppoorrtt ppssiihhoollooggiicc ººii ppooaattee ffii aajjuu-ttaattãã ººii ccuu aalliimmeennttee oorrii ddee ccââttee oorrii eessttee

nneevvooiiee.. AAiiccii ffii ccaassaa ddeeppaarrttee ddee ccaassãã””, adeclarat Amalia Nãstase, preºedinteleFundaþiei Ronald McDonald.

„„IInniiþþiiaattiivvaa vviinnee ssãã rreezzoollvvee uunnaa ddiinnttrreecceellee mmaaii ssppiinnooaassee pprroobblleemmee ppee ccaarree llee aarreeuunn ssppiittaall ddee ccooppiiii- iimmppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa ccaazzaattooþþii ppããrriinnþþiiii ppaacciieennþþiilloorr ccaarree vviinn ssãã ssee ttrraattee-zzee aaiiccii.. SSppiittaalluull SSff MMaarriiaa eessttee ffooaarrttee mmaarree,,aarree 665522 ddee ppaattuurrii ººii ddooaarr 7700 ddee llooccuurrii aapprroo-

bbaattee pprriinn oorrddiinn aall mmiinniissttrruulluuii,, ppeennttrruu aappaarr-þþiinnããttoorrii.. UUnn nnuummããrr iinnssuuffiicciieenntt,, ddaarr nniiccii nnuussee ppuutteeaa mmaaii mmuulltt ddee aattââtt.. PPeessttee ttoott îînnlluummee,, ssppiittaalleellee ddiissppuunn ddee ssppaaþþiiii ddee ccaazzaarreeppeennttrruu ffaammiilliiaa ppaacciieennttuulluuii.. ÎÎnn oorriicceemmoommeenntt,, îînn ssppiittaalluull nnoossttrruu eexxiissttãã uunn mmiinniimmddee 330000 ddee ppããrriinnþþii,, ppeennttrruu ccãã eessttee ffooaarrttee ggrreeuussãã ssttaaii ddeeooppaarrttee ccâânndd cciinneevvaa eessttee îînn ssuuffee-rriinnþþãã.. SSoolluuþþiiaa llaa ttooaattee aacceessttee ssiittuuaaþþiiii eessttee cceeaaooffeerriittãã îînn aacceesstt ccaazz ddee FFuunnddaaþþiiaa RRoonnaallddMMccDDoonnaalldd,, ccaarree vviinnee ssãã ccoonnssttrruuiiaassccãã aa-cceeaassttãã ccaassãã îînn ccaarree ppããrriinnþþiiii ppoott ssttaa iinnddiiffee-rreenntt ddee ccââtt ddee mmaarree eessttee ppeerriiooaaddaa ddee ssppiittaa-lliizzaarree aa ccooppiilluulluuii””, a afirmat Radu Terinte,managerul Spitalului de Copii „Sf. Maria”.

Acum, pãrinþii copiilor internaþi înSpitalul „Sfânta Maria” pot fi gãzduiþi înunitatea medicalã, în limita celor 70 delocuri disponibile. Pentru cei ai cãrorcopii au vârsta de pânã la 3 ani, cazareaeste gratuitã, ceilalþi trebuind sã achite otaxã de 25 de lei pe zi.

Imobilul construit de FundaþiaRonald McDonald va avea 30 de camereunde vor putea sta tot atâtea familii. Pelângã pãrinþi, în casã pot fi cazaþi pentru operioadã ºi membri ai familiei lãrgite amicilor pacienþi, fraþii, bunicii, veriºoriicare pot veni ºi petrece câteva zile împre-unã cu copiii internaþi, astfel încât aceºtiasã nu simtã atât de puternic depãrtarea decasã ºi de cei dragi. În lume, organizaþiaRonald McDonald a construit ºi adminis-treazã 450 de astfel de case.

„Casã departe de casã” pentru pãrinþiicopiilor internaþi la Spitalul „Sf. Maria”

¸

FILIT, pregãtiri pentru o nouã ediþie

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE23¸

Începând cu anul 2017, ConsiliulJudeþean Iaºi a demarat un ampluproces de modernizare a reþelei

de drumuri judeþene. Multe dintreacestea sunt deja în diferite stadiide execuþie a lucrãrilor, urmând

ca în acest an sã se continue pro-cedurile pentru atribuirea con-tractelor de lucrãri, iar pânã la

finele anului 2020 se intenþionea-zã finalizarea licitaþiilor lucrãrilor latoate obiectivele din masterplanul

drumurilor judeþene.

Î n momentul de faþã se lucreazã intenspe 25 km din DJ281C, intersecþie DN28A (Blãgeºti) – Todireºti – Coasta

Mãgurii – Cotnari – DN 28B (Cotnari),unde a fost reciclatã ºi îmbunãtãþitã vecheastructurã, fiind aºternut deja un strat debalast. Constructorul va amenaja aici ºi7.400 metri pãtraþi de trotuare, cãi deacces cãtre proprietãþi ºi va modernizacele ºase staþii de autobuz aflate pe traseu.

Lucrãrile avanseazã ºi la drumul jude-þean 280 B Târgu Frumos-Cucuteni (9,2kilometri, investiþie de 11,7 milioane delei), unde au fost montate deja podeþeleprevãzute în proiect ºi se lucreazã intens lacasetele de lãrgire a drumului. Constructo-rul va trebuie sã paveze aici 2.900 de metripãtraþi de trotuare ºi sã monteze 1.300 demetri liniari de parapet metalic.

ªi pe DJ 207M: ieºire Al.I. Cuza –intrare Kogãlniceni (DJ 208G), pe o lun-gime de 1,2 km, precum ºi pe DJ 281:Spinoasa -Belceºti au început lucrãrile.

Se lucreazã la parametri optimi ºi pedrumul judeþean 248A (2,6 kilometri,valoarea contract 2,9 milioane de lei):intersecþie DC 73 Grieºti – limitã judeþulVaslui, proiect realizat în proporþie de 95la sutã. Au rãmas de fãcut ºanþurile ºiacostamente, de montat indicatoare rutie-re noi ºi de refãcut marcajele. Recepþialucrãrii va fi fãcutã la sfârºitul lunii aprilie.

„„SSuunntt îînn pprroocceedduurrãã ddee lliicciittaaþþiiee ddoouuãã nnooiiddrruummuurrii jjuuddeeþþeennee –– 220088NN ººii 220088FF,, uunnddee aammmmooddiiffiiccaatt ssoolluuþþiiaa tteehhnniiccãã îînn aaººaa ffeell îînnccââtt ssããnnee îînnccaaddrrããmm îînn vvaallooaarreeaa aapprroobbaattãã îînn ccaaddrruullssttuuddiiuulluuii ddee ffeezzaabbiilliittaattee.. UUrrmmeeaazzãã 228800DDRRuuggiinnooaassaa –– HHeelleeººtteennii,, aaffllaatt aaccuumm îînn eevvaa-lluuaarree ffiinnaanncciiaarrãã,, 220088GG KKooggããllnniicceennii ––

OObboorroocceennii.. UUrrmmeeaazzãã cceellee ººaassee vvoottaattee îînnpplleenn,, aa ddeemmaarraatt ddeejjaa pprroocceedduurraa ddee aa ffiippuubblliiccaattee ppee SSEEAAPP,, ººii mmaaii ssuunntt ddiinn uurrmmããîînnccaa ººaappttee aallttee pprrooiieeccttee ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã ffiieeffiinnaalliizzaattee ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull lluunniiii mmaarrttiiee.. PPlluussîînnccãã ttrreeii ddrruummuurrii jjuuddeeþþeennee ccaarree aauu ddeejjaa ffiinnaa-lliizzaattee pprrooiieecctteellee,, îînnssãã ee nneecceessaarrãã rreeaaccttuuaallii-zzaarreeaa vvaalloorriiii –– 228822FF,, 228822BB ººii 224488EE.. TTrreebbuuiieepprreecciizzaatt ººii ffaappttuull ccãã ttooaattee pprrooiieecctteellee ppee ccaarreellee iimmpplleemmeennttããmm aauu rreezzoollvvaatt ººii pprroobblleemmaattrreecceerriilloorr llaa ccaalleeaa ffeerraattãã””, precizeazã OvidiuCiprian Ciucan, directorul Direcþiei Judeþe-

ne de Administrare a Drumurilor ºi Poduri-lor Iaºi. Acesta nu-ºi ascunde mulþumireacã are, în sfârºit, o echipã de profesioniºti însubordine: „„ÎÎnn iiaannuuaarriiee 22001177 aavveeaamm llaaDDJJAADDPP ddooaarr ddooii iinnggiinneerrii ssppeecciiaalliizzaaþþii îînn ddrruu-mmuurrii,, iiaarr aaccuumm aavveemm 1100,, ddiinnttrree ccaarree 66 ccuuaauuttoorriizzaaþþiiee ddee ddiirriiggiinnttee ddee ººaannttiieerr””.

Drumuri ccu pproblemeCu toate cã se investesc sume foarte

mari pentru reþeaua de drumuri a judeþului,continuã sã existe ºi drumuri cu probleme,

SSuubbaaxxaa 11 –– MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddee-þþeeaann DDJJ 224466:: limitã judeþ Vaslui – Tufeºtii deSus – Scânteia – intersecþie DJ 248 –ªcheia – Drãguºeni – Ipatele – Þibãneºti –66.717.035 lei – 36,056 km – licitaþie înderulare. SSuubbaaxxaa 22 –– MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddee-

þþeeaann DDJJ 228811CC:: intersecþie DN 28A (Blã-geºti) – Hãrmãneºti – Todireºti – CoastaMãgurii – Cotnari – intersecþie DN 28B(Cotnari) – 49.767.334 lei – 22,053 km –lucrare în execuþie. SSuubbaaxxaa 33 –– MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddee-

þþeeaann DDJJ 224444DD: limitã judeþ Vaslui – Dolheºti– Ciorteºti – Coropceni (intersecþie DN 24)– 16.590.195 lei – 3,893 km – PHT com-plet – credit de angajament – necesitã reac-tualizare valoare. SSuubbaaxxaa 44 –– 44..11.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 220088NN:: intersecþie DJ 208 –Lespezi – Vânãtori – 12.301.086 lei –5,720 km – documentaþie în validare. SSuubbaaxxaa 44 –– 44..22.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 220088FF: Heci (intersecþie DJ208) – Tãtãruºi – Iorcani – limitã judeþSuceava – 28.329.631 lei – 12,462 km –licitaþie derulatã de doua ori fãrã ofertanþi –PTH revizuit. SSuubbaaxxaa 55 –– 55..11.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 228800DD:: intersecþie DN 28A(Ruginoasa) – Heleºteni – 14.692.777 lei –6.464 km – licitaþie în derulare. SSuubbaaxxaa 55 –– 55..22.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 220088GG:: Kogãlniceni – Oboro-ceni – intersecþie DJ 280D – 9.139.291lei– 5,393 km – licitaþie în derulare.

SSuubbaaxxaa 55 –– 55..33.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruummjjuuddeeþþeeaann DDJJ 220077MM: intersecþie DN 28 –A.I.Cuza – 13.850.714 lei – 6,178 km –lucrare în execuþie. SSuubbaaxxaa 55 –– 55..44.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 220011CC:: limitã judeþ Neamþ –Rãchiteni – intersecþie DN 28 – 11.924.873lei – 5,850 km – PTH complet – amânatpânã se realizeazã canalizarea în localitateaRãchiteni. SSuubbaaxxaa 66 –– 66..11.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 224499EE: DN 28 (Tomeºti) – Þuþo-ra – 13.314.788 lei – 7,837 km – PTHcomplet, necesitã actualizare valoare ºifinanþare. SSuubbaaxxaa 66 –– 66..22.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ 224499DD: intersecþie DJ 249E –Moreni – Prisãcani – Mãcãrãºti – Grozeºti –intersecþie DJ 244F – 57.415.804 lei –28,669 km – PTH complet – Credit de

angajament 29.10.2018 – necesitã reac-tualizare valoare. SSuubbaaxxaa 77 –– MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddee-

þþeeaann DDJJ 228822DD: Româneºti – Podu Iloaiei(intersecþie DJ 281 km. 14+834) – Popeºti– Mãdârjac – 60.055.747 lei – 28,921 km– PTH complet, necesitã actualizare valoareºi finanþare. SSuubbaaxxaa 88 –– 88..11.. MMooddeerrnniizzaarree

ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ 228822BB: intersecþie DN24C – Bivolari – Traian – Spineni –intersecþie DJ 282F – 20.178.093 lei –12,918 km – PTH complet, necesitãactualizare valoare. SSuubbaaxxaa 88 –– 88..22.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm

jjuuddeeþþeeaann DDJJ228822FF: DJ 282C – Andrieºeni –24.974.901 lei – 12,898 km – PTH com-plet, necesitã actualizare valoare.11..1100.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

228800: Oþeleni – lim. jud. Neamþ – 3.198.987

lei – 2,284 km – întocmire PTH, sistat pen-tru completãri topo.11..1111.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

224488EE: Alexeºti – Cuza Vodã – 4.564.050 lei– 3,040 km – PTH complet, necesitã actua-lizare valoare.11..1122.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

224499: Hermeziu – Vladomira – 8.329.103 lei– 3,200 km – PTH complet, necesitã actua-lizare valoare.11..1133.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

228811BB: Boroºoaia – Plugari (DJ 282B) –14.717.114 lei – 7,004 km – sistat pentrucompletãri topo.11..1144.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

228811BB:: Coarnele Caprei – Arama –2.842.546 – 1,823 km – Faza întocmirePTH, sistat pentru completãri topo.11..1166.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

220088LL: Paºcani – Brãteºti – Mirosloveºti –15.859.146 lei – 8,800 km – PTH complet– necesitã finanþare.11..1177.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

228811: Spinoasa – Belceºti – 2.495.133 lei –1,270 km – lucrare în execuþie.11..1188.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

220088OO: Ciohorãni (DN 2) – Cozmeºti (DJ208) – 12.697.677 lei – 6,829 km – PTHcomplet – necesitã finanþare.11..1199.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

224488AA: intersecþie DC 73 (Grieºti) – limitãjudeþ Vaslui – 3.987.255 lei – 2,604 km –lucrare în execuþie.11..2200.. MMooddeerrnniizzaarree ddrruumm jjuuddeeþþeeaann DDJJ

228800BB: Tg. Frumos – Cucuteni – 17.077.046lei – 9,188 km – lucrare în execuþie.

TToottaall ggeenneerraall mmaasstteerrppllaann –485.020.326 lei – 244,354 km.

Masterplanul drumurilor judeþene Iaºi

Toate drumurile judeþenevor fi modernizate!

”ÎÎnn aacceesstt aann vvrreemm ssãã aattaaccããmmîînnttrreegguull mmaasstteerrppllaann ddee ddrruummuurrii,,ccaarree aa ffoosstt aapprroobbaatt îînn CCoonnssiilliiuull

JJuuddeeþþeeaann.. MMaaii aavveemm 66 ddrruummuurrii ppee ccaarreellee vvoomm llaannssaa ccââtt ddee ccuurrâânndd îînn eexxeeccuuþþiiee..AAmm îînncceeppuutt uunn pprrooiieecctt aammbbiiþþiiooss îînn jjuuddeeþþ,,ccuu 550000 kkmm ddee ddrruummuurrii jjuuddeeþþeennee mmooddeerr-nniizzaattee ddee llaa zzeerroo,, ccuu aabbssoolluutt ttooaattãã iinnffrraass-ttrruuccttuurraa.. TTrreebbuuiiee ssãã ffaacceemm ddrruummuurrii mmuullttmmaaii ssoolliiddee.. AAmm ddeemmoonnssttrraatt ccãã ssee ppooaattee,,ccãã ddiinn 11..005533 kkmm aabboorrddããmm 550000 kkmm ddrruummjjuuddeeþþeeaann.. EE ee uunn ppaass îînnaaiinnttee.. DDaaccãã îînnuullttiimmiiii aannii ss-aarr ffii rreeaalliizzaatt mmããccaarr ccââttee110000 kkmm ddee ddrruumm jjuuddeeþþeeaann,, aaccuumm ssiittuu-aaþþiiaa aarr ffii ffoosstt aallttaa.. DDaarr nnooii ttrreebbuuiiee ssããggããssiimm ssoolluuþþiiii,, nnuu ssãã ddiissccuuttããmm ddeesspprreecceeeeaa ccee aauu ffããccuutt aallþþiiii”” – MaricelPopa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

Ciprian Ovidiu Ciucan

în special cele care traverseazã zone împã-durite. Unul dintre aceste drumuri judeþe-ne este Pãun – Tomeºti, în lungime de 4,5km.. „„AAmm ffoosstt llaa ppaass ttoott ddrruummuull aacceessttaa,, ddeellaa uunn ccaappããtt llaa aallttuull ººii ppoott ssppuunnee ccãã nnuuccoorreessppuunnddee nniiccii mmããccaarr ddiinn ppuunncctt ddee vveeddee-rree aall eelleemmeenntteelloorr ggeeoommeettrriiccee.. DDrruummuull ffiigguu-rreeaazzãã ccaa ddrruumm jjuuddeeþþeeaann,, ddaarr ttrraasseeuull ssããuu nnuuoo ssãã ppeerrmmiittãã nniicciiooddaattãã uunn ttrraaffiicc ggrreeuu,, nnuu oossãã ppeerrmmiittãã uunn ttrraaffiicc nniiccii mmããccaarr uuººoorr,, ppeenn-ttrruu ccãã aarree oo ddeecclliivviittaattee (înclinarea uneisuprafeþe de teren faþã de un plan orizontal– n.r.) ddee 2255 llaa ssuuttãã.. ÎÎnn pplluuss,, ccaappããttuull ddeeddrruumm ddee llaa TToommeeººttii aarree 33 mmeettrrii,, eessttee lliimmii-ttaatt ddee pprroopprriieettããþþii””, susþine Ciucan.

Al doilea drum judeþean rãmas la stadiul„de pãmânt” este DJ 244 F Pietriº – Moºna.Acesta are catalogare de drum judeþean,însã, datoritã condiþiilor de vegetaþie – treceprin pãdure, nu este folosit. În acelaºi lot seîncadreazã ºi drumul judeþean de Strunga, cuieºire la Heleºteni, la fel, prin pãdure. Înschimb, drumurile de pãmânt fãcute dupã2017 aratã foarte bine acum.. „„AAmm ffoosstt llaaHHaannuull AAnnccuuþþeeii,, ppee DDJJ 220088GG,, mmooddeerrnniizzaatt,, ººii,,dduuppãã ddoouuãã iieerrnnii eessttee îînn ssttaaddiiuu tteehhnniicc ccoorreess-ppuunnzzããttoorr,, llaa ffeell ººii cceell ffããccuutt llaa CCooaarrnneellee CCaapprreeii,,ddaarr ººii ppoorrþþiiuunneeaa ddee llaa AArraammaa sspprree BBoorroossooaaiiaa,,ppee ccaarree ssee cciirrccuullãã îînn ccoonnddiiþþiiii ooppttiimmee””,, expli-cã directorul DJADP Iaºi.

În momentul de faþã, Iaºul mai aremai puþin de 50 de km de astfel de dru-muri judeþene ºi existã toate premiseleca în urmãtorii doi ani sã fie stinsã ºiaceastã problemã.

Reprezentanþii spitalelor dinjudeþ au tras un semnal dealarmã în ceea ce priveºte

incidenþa infecþiilor nosoco-miale ºi dificultãþile cu care

se confruntã din cauza aces-tora în unitãþile sanitare pe

care le conduc.

P entru a veni în sprijinul reduceriicazurilor de pacienþi care contac-teazã diferite infecþii intraspitali-

ceºti, reprezentanþii Consiliului Judeþeanºi-au arãtat disponibilitatea de a sprijinispitalele din judeþ în vederea achiziþionã-rii unor roboþi cu raze ultraviolete, spe-cial destinaþi dezinfectãrii spaþiilor medi-cale ºi care asigurã sterilizarea unei încã-peri în doar 5 minute. „„IInnffeeccþþiiiillee nnoossooccoo-mmiiaallee ssuunntt oo rreeaalliittaattee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunn-ttãã oorriiccee uunniittaattee mmeeddiiccaallãã,, ddee llaa nnooii ssaauuddiinn lluummee.. UUnniiii aauu ggããssiitt rreezzoollvvaarreeaa mmooddeerr-nnãã llaa ccaarree aarr ttrreebbuuii ssãã aappeellããmm ººii nnooii ddeeaaccuumm.. RRoobboottuull ccuu uullttrraavviioolleettee rreepprreezziinnttããcceeaa mmaaii aavvaannssaattãã tteehhnnoollooggiiee ddee ddeezziinnffeecc-þþiiee eexxiisstteennttãã îînn aacceesstt mmoommeenntt.. IInnvveessttiiþþiiaaîînn tteehhnnoollooggiiaa ccuu rraazzee UUVV rreepprreezziinnttãã uunnppaass iimmppoorrttaanntt ppeennttrruu rreedduucceerreeaa iinnffeeccþþiiii-lloorr îînn mmeeddiiuull ssppiittaalliicceesscc.. NNuu eessttee uunn ddiiss-ppoozziittiivv ccoossttiissiittoorr,, nnuu nneecceessiittãã aannggaajjaaþþii îînnpplluuss ccaarree ssãã-ll mmaanneevvrreezzee,, pprriinn uurrmmaarree,,iimmpplleemmeennttaarreeaa aacceesstteeii iinniiþþiiaattiivvee dduucceeccllaarr llaa rreedduucceerreeaa ccoossttuurriilloorr ccuu ssppiittaalliizzaa-rreeaa ººii ccuu ccoonnssuummuull ddee aannttiibbiioottiiccee,, ddeeeexxeemmpplluu““, a spus preºedintele Consiliu-lui Judeþean Iaºi, Maricel Popa.

„„EEssttee oo iiddeeee ffooaarrttee bbuunnãã aacchhiizziiþþiioonnaa-rreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee aacceesstt ttiipp.. UUnn aassttffeell ddeerroobboott aarree uunn ssppeeccttrruu ddee aaccttiivviittaattee ppee ggeerr-

mmeennii mmuullttiirreezziisstteennþþii,, aacceeii ggeerrmmeennii ccaarreennuu cceeddeeaazzãã llaa ddeezziinnffeeccttaanntteellee oobbiiººnnuuiitteeººii ccaarree ccoonnssuummãã cceeii mmaaii mmuullþþii bbaannii îînnttrr-uunn ssppiittaall““, a afirmat Carmen Dorobãþ,managerul Spitalului de Boli Infecþioase„Sf. Paracheva“.

Studiile efectuate de infecþioniºtiaratã cã un robot de acest fel este deºapte ori mai eficient decât curãþarea tra-diþionalã. „„PPeennttrruu SSppiittaalluull ddee BBoollii IInnffeecc-þþiiooaassee ººii cceell ddee PPnneeuummooffttiizziioollooggiiee,, SSppiittaa-lluull ddee CCooppiiii SSffâânnttaa MMaarriiaa,, pprreeccuumm ººii ppeenn-ttrruu cceellee ddoouuãã mmaatteerrnniittããþþii ddiinn ssuubboorrddiinneeaaCCJJ,, vvoomm aacchhiizziiþþiioonnaa aannuull aacceessttaa aassttffeell ddeeddiissppoozziittiivvee.. VVoomm ffaaccee uunn ppaarrtteenneerriiaatt ccuuIInnssttiittuuttuull ddee CCaarrddiioollooggiiee,, cceell ddee PPssiihhiiaa-ttrriiee SSooccoollaa ººii IInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddeeOOnnccoollooggiiee,, ppeennttrruu aa llee ppuutteeaa sspprriijjiinnii îînnccuummppããrraarreeaa uunnoorr ssiisstteemmee.. DDoottaarreeaa ccuuaacceeººttii rroobbooþþii nnuu îînnsseeaammnnãã rreedduucceerreeaa ppeerr-ssoonnaalluulluuii,, ccii uunn aajjuuttoorr îînn pplluuss ppeennttrruurreezzuullttaattee eeffiicciieennttee““, a mai menþionat pre-ºedintele CJ, Maricel Popa.

„„NNooii cceeii ddee llaa SSppiittaalluull ddee NNeeuurroocchhii-rruurrggiiee ccrreeddeemm îînn rroobboottiiccãã.. SSppeerrããmm ccaaaacceesstt ssiisstteemm ssãã rreedduuccãã ppee ccââtt ddee mmuullttppoossiibbiill iinnffeeccþþiiiillee nnoossooccoommiiaallee îînn uunniittaatteeaammeeddiiccaallãã ppee ccaarree oo ccoonndduucc.. UUnn eelleemmeennttiimmppoorrttaanntt ccaarree ppooaattee dduuccee llaa ssccããddeerreeaassaauu mmeennþþiinneerreeaa ssuubb ccoonnttrrooll aa iinnffeeccþþiiiilloorrnnoossooccoommiiaallee eessttee ººii pprrooiieeccttuull ppee ccaarreeddoorriimm ssãã îîll iimmpplleemmeennttããmm –– uunn pprrooiieeccttddee ssttaabbiilliirree aa uunnoorr cciirrccuuiittee ffooaarrttee ccllaarreeppeennttrruu ppeerrssoonnaalluull mmeeddiiccaall,, iinncclluussiivv ppeenn-ttrruu ppaacciieennþþii,, uunn ssiisstteemm iinnffoorrmmaattiizzaatt.. VVoommiinnttrroodduuccee nniiººttee cciirrccuuiittee llaa nniivveelluull ssppiittaalluu-lluuii,, aassttffeell îînnccââtt,, ddaaccãã uunn aappaarrþþiinnããttoorrddoorreeººttee ssãã aajjuunnggãã llaa uunn aannuummiitt eettaajj ppeenn-ttrruu aa vviizziittaa uunn ppaacciieenntt,, vvaa pprriimmii oo ccaarrtteellããpprreesseettaattãã ccaarree îîii vvaa aassiigguurraa uunn aacccceesslliimmiittaatt,, ddooaarr îînn llooccuull iinnddiiccaatt,, nneeaavvâânnddlliibbeerrttaatteeaa ddee aa iinnttrraa îînn aallttee ssppaaþþiiii aallee ssppii-

ttaalluulluuii.. AAcceellaaººii lluuccrruu ssee vvaa îînnttââmmppllaa ººii îînnccaazzuull ppeerrssoonnaalluulluuii.. NNooii ssppeerrããmm ccaa ppâânnããllaa ssffâârrººiittuull aacceessttuuii aann ssãã ppuutteemm iimmppllee-mmeennttaa uunn aasseemmeenneeaa pprrooiieecctt““, a spusLucian Eva, directorul Spitalului de Neu-rochirurgie Iaºi.

Costul ppentru ddezinfecþiaunei îîncãperi –– uun eeuro

Specialiºtii susþin cã prin utilizarealuminii UV, faþã de care germenii nu ºi-audezvoltat încã o metodã naturalã de apã-rare, dispozitivul eliminã microbii rãs-punzãtori de infecþii ale pielii ºi este de16 ori mai eficient în neutralizarea stafi-lococului auriu rezistent, în comparaþiecu alte tehnici de dezinfectare.

În spitalele în care a fost implemen-tatã aceastã tehnologie, infecþiile au fostextrem de mult reduse. Costul pentru cele5 minute, cât dureazã dezinfecþia uneiîncãperi, este de aproximativ un euro.

Sistemul este unul silenþios, perfectpentru acele zone din spital unde este

nevoie de pãstrarea liniºtii, este prevãzutcu senzori, care pot detecta miºcareapersonalului din saloane, activând meca-nismele de protecþie pentru oprirea auto-matã a ciclului de dezinfecþie.

Infecþiile din mediul spitalicescreprezintã o problemã globalã, provo-când sute de mii de decese în fiecare an,ºi invaliditate pe viaþã pentru unii supra-vieþuitori care au necesitat îngrijiri supli-mentare în valoare de miliarde de euro.

S-a demonstrat ºtiinþific cã pacienþiicare sunt cazaþi în camere care au fostanterior ocupate de bolnavi infectaþi cuorganisme cum ar fi Clostridium difficile,Staphylococcus aureus ºi enterococirezistenþi prezintã un risc de aproape treiori mai mare de a dezvolta aceleaºiinfecþii, acest risc de contaminare fiindaproape exclusiv asociat cu mediul.Dacã încãperile nu sunt dezinfectate înmod corespunzãtor, aceºti microbi potrãmâne pe suprafeþe timp de sãptãmânisau chiar luni, existând posibilitatea de

transmitere continuã pentru viitoriipacienþi. Bolnavii stau în camere (saloa-ne, rezerve) timp de câteva sãptãmânisau în unele cazuri chiar luni, fãcând cadezinfecþia sã fie aproape imposibilãpentru personalul de la departamentul decurãþenie. Practicile standard de curãþares-au dovedit a fi insuficiente (dezinfec-tanþii nu pot distruge bacteriile) pentru aelimina agenþii patogeni periculoºi dinmediul înconjurãtor care ar putea infectaurmãtorul pacient din acea încãpere.

Robotul dezinfecteazã eliberând im-pulsuri de luminã UV intensã doveditã e-ficientã împotriva agenþilor patogenicontagioºi, incluzând sporii de virusEbola ºi spori Anthrax (testat într-un la-borator specializat la Texas BioMed, SanAntonio). Poate fi folosit la dezinfectareacamerelor pentru pacienþi, a sãlilor deoperaþii, sãli de echipament, camere deurgenþã, unitãþi de terapie intensivã ºizone comune.

Un raport al utilizãrii acestui tip derobot la Centrul Medical Trinity din Ala-bama indicã eliminarea infecþiilor chirur-gicale din clasa I în sãlile de operaþieortopedice unde a fost folosit, dupãimplementarea unui pachet total de con-trol al infecþiilor, care include îmbunãtã-þiri ale calitãþii ºi tehnologie UV xenon. Înmod similar, un spital comunitar inde-pendent din nord-estul Statelor Unite areuºit sã realizeze o reducere la jumãtatea infecþiilor întâlnite de regulã dupã pro-cedurile chirurgicale clasice.

Un alt studiu a demonstrat cã utiliza-rea tehnologiei pulsate cu xenon UV apermis Westchester Medical Center (NewYork, SUA) sã reducã cu 70 de procenterata de infectare cu Clostridium Difficileîn unitatea de terapie intensivã a adulþilor.

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42PROIECTE EUROPENE

Muzeul „Sfântul Ierarh Dosof-tei” va putea fi vizitat din nou,peste doar câteva luni. Lucrã-rile de restaurare se derulea-zã conform graficului stabilitîn cadrul proiectului. Pânã

acum, zidurile au fost reabili-tate, iar în prezent se lucreazãla refacerea soclurilor piloni-lor din partea frontalã a clãdi-rii, distruse de eroziune. Toto-

datã echipa de muncitori aînceput ºi lucrãrile de finisarea faþadei, astfel încât, „Casa

Dosoftei” sã îºi recapeteaspectul de odinioarã.

Uºile exterioare, din lemn de stejarvor fi restaurate, acestea prezentând sem-ne vizibile ale deteriorãrii, iar ferestrelevor fi înlocuite. Instalaþia electricã a fostschimbatã, iar cea termicã va fi refãcutã

complet. Pentru ca exponatele sã fie puseîn luminã la adevãrata valoare, vor fi achi-ziþionate vitrine expoziþionale noi. Investi-þia prevede ºi realizarea unor rampe deacces pentru persoanele cu dizabilitãþi.

Întreaga activitate se desfãºoarã subatenta supraveghere a unui specialistatestat în refacerea monumentelor istori-ce, aºa cum prevãd regulile restaurãrii.Conform contractului, constructorul va

asigura ºi garanþia lucrãrilor pentru operioadã de 5 ani.

Fondurile necesare restaurãrii au fostobþinute în cadrul Programului Operaþio-nal Regional 2014-2020, Axa prioritarã5: „Îmbunãtãþirea mediului urban ºi con-servarea, protecþia ºi valorificarea durabi-lã a patrimoniului cultural reprezintã oalternativã viabilã pentru stimularea dez-voltãrii urbane”. Valoarea contractului de

reparaþii este de 1,8 milioane lei, în timpce investiþia totalã este de aproape 3,7milioane lei.

„Casa Dosoftei” este construitã dinpiatrã, având o formã aproape cubicã. Is-toricii spun cã acest edificiu cu arcadeeste ultima clãdire rãmasã dintre „du-ghenile” existente altãdatã în mahalauanegustoreascã a Sfintei Vineri.

Actualul bulevard Anastasie Panu senumea, pe vremuri, Sfânta Vineri, denu-mire datã dupã biserica ctitoritã deNestor Ureche, mare vornic al Þãrii deJos, tatãl lui Grigore Ureche. Uliþa SfântaVineri era, la sfârºitul secolului al XVI-leaºi începutul secolului al XVII-lea, o zonãcentralã a târgului Ieºilor ºi una dintreprincipalele sale zone comerciale.

„Casa Dosoftei” gãzduieºte secþiade literaturã veche din cadrul MuzeuluiNaþional al Literaturii Române Iaºi. Aici,dupã redarea în circuitul muzeal, va fidin nou expusã Cazania, scrisã deMitropolitul Varlaam Moþoc în anul1643, consideratã prima tipãriturã înlimba românã din Moldova. Imobilul a

fost înscris în anul 2015 în lista muze-elor de patrimoniu.

„„SSuunntt ttrreeii mmuuzzeeee îînn ccuurrss ddee rreessttaauurraarreecceeeeaa ccee nnuu ss-aa mmaaii îînnttââmmppllaatt ddee llaa îînnffiiiinn-þþaarreeaa iinnssttiittuuþþiieeii.. EEssttee vvoorrbbaa ddeesspprree mmuuzzeeuullddee ppee SSttrraaddaa VVaassiillee AAlleeccssaannddrrii,, CCaassaaDDoossoofftteeii ººii MMuuzzeeuull VVaassiillee PPooggoorr ccaarree eesstteeººii vvaa rrããmmâânnee iinniimmaa ccuullttuurraallãã aa IIaaººuulluuii.. AAiicciivvaa ffii rreeffããccuuttãã ººii eexxppoozziiþþiiaa JJuunniimmiiii ppeennttrruu ccããeessttee CCaassaa JJuunniimmiiii ººii ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee ccuunnooss-ccuuttãã ccaa aattaarree.. CCuu ttooþþiiii aaººtteeppttããmm ssãã rreeddeess-cchhiiddeemm eexxppoozziiþþiiiillee ppeennttrruu ppuubblliicc””, a spusLucian Dan Teodorovici, directorul Muzeu-lui Naþional al Literaturii Române Iaºi.

„„ÎÎnn aacceesstt pprrooiieecctt ss-aa ppuuss ffooaarrttee mmuullttssuufflleett.. MMoottttoouull PPOORR eessttee ccããllããttoorriiaa ccoonnttiinnuuã㺺ii ccrreedd ccãã eessttee ddee ddaattoorriiaa nnooaassttrrãã ssãã ffaacceemmssãã ccoonnttiinnuuee ccããllããttoorriiaa pprriinn iissttoorriiaa lliitteerraarrãã aaggeenneerraaþþiiiilloorr ccaarree vvoorr vveennii.. PPeennttrruu uunniiii,, ppooaa-ttee ppããrreeaa uunn oobbiieeccttiivv mmiicc îînnssãã,, eessttee ddee oommaarree vvaallooaarree ccuullttuurraallãã,, aavvâânndd îînn vveeddeerreeeexxppoonnaatteellee ccaarree ssee rreeggããsseesscc îînn aacceessttmmuuzzeeuu””, a afirmat la începutul lucrãrilor derestaurare, Marieta Afilipoaie, directorulDirecþiei de Proiecte ºi Dezvoltare Durabi-lã din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi.

Ieºenii vor putea vizita din noumuzeul începând din luna iulie.

Casa Dosoftei, redatã publicului iubitor de culturã

Roboþi pentru combaterea infecþiilornosocomiale din spitalele ieºene

Prin urmare, un lucru este clar: Iaºulva trebui sã gãseascã soluþii pentrua opera 4 milioane de pasageri pânã

în 2030. Asta înseamnã construirea unuiterminal nou, deoarece infrastructuraactualã este depãºitã. Practic, în orele devârf, într-un terminal în care ar trebui sã fieprocesaþi 320 de pasageri pe orã, se pro-ceseazã 1.000!

„„PPrriimmuull pprrooiieecctt ººii cceell mmaaii iimmppoorrttaanntteessttee eexxttiinnddeerreeaa ppllaattffoorrmmeeii ddee ooppeerraarree,,ccaarree aarree,, llaa rrâânndduull eeii,, cceell ppuuþþiinn ttrreeii eellee-mmeennttee ffooaarrttee iimmppoorrttaannttee.. PPrriimmuull –– ssããddããmm aacccceess cceelloorr ddee llaa AAeerroossttaarr,, ddeecciizzoonnaa ddee mmeenntteennaannþþãã aa aaeerroonnaavveelloorr,, ppuunnccttppee ccaarree îîll bbiiffeeaazzãã AAeerrooppoorrttuull IIaaººii îînn lluuppttaaccuu ccoonnccuurreennþþaa.. AAll ddooiilleeaa eelleemmeenntt –– mmããrrii-rreeaa ppllaattffoorrmmeeii nnee vvaa ddaa ppoossiibbiilliittaatteeaa ssããaadduucceemm mmaaii mmuullttee ccoommppaanniiii ººii mmaaii mmuull-ttee aaeerroonnaavvee llaa IIaaººii,, ddeeooaarreeccee,, llaa mmoommeenn-ttuull aacceessttaa,, ppllaattffoorrmmaa eessttee pplliinnãã.. AAll ttrreeiilleeaalluuccrruu –– oo nnoouuãã iinnttrraarree llaa ppiissttãã.. NNooii,, ddee llaappiissttãã llaa ppllaattffoorrmmãã aavveemm oo ssiinngguurrãã ccaallee ddeerruullaarree,, pprriinn ccaarree ppooaattee ttrreeccee oo ssiinngguurrããddaattãã uunn aavviioonn.. ÎÎnn mmoommeennttuull îînn ccaarree vvoommaavveeaa ddoouuãã ccããii ddee rruullaarree,, vvoomm ppuutteeaa ffaacceecciirrccuuiitt eeccoonnoommiissiinndd ttiimmpp,, vvoomm ppuutteeaa ssããmmeerrggeemm llaa oopptt ccuurrssee aatteerriizzaarree-ddeeccoollaarreeîînnttrr-oo oorrãã.. IIaarr aassttaa nnuu rreepprreezziinnttãã ddooaarr ddeess-ccoonnggeessttiioonnaarree,, ccii ººii rreedduucceerreeaa ppoolluuããrriiii,,ccoossttuurrii mmaaii ppuuþþiinnee””, puncteazã dir ectorulgeneral al aerogãrii ieºene.

Acesta mãrturiseºte cã existã dejastudii, aflate în diferite etape, fie cã vor-bim de extindere de platformã, de con-strucþie de zonã tehincã sau terminal depasageri. „„EElleemmeennttuull ddee bbaazzãã îîll rreepprreezziinn-ttãã vvaarriiaannttaa ooppttiimmãã ppeennttrruu ppllaannuull ddee ddeezz-vvoollttaarree,, ccaarree,, ddiinn ppuunnccttuull mmeeuu ddee vveeddee-rree,, vvaa ffii ddee cceell ppâânnãã cceell ppuuþþiinn îînn aannuull22003300.. VVoorrbbiimm ddee oo eexxttiinnddeerree ddee ppllaattffoorr-mmãã aaeerrooppoorrttuuaarrãã,, ccaarree ccoossttãã 6644 mmiilliiooaanneeddee lleeii ººii aarr ttrreebbuuii rreeaalliizzaattãã îînn aacceesstt aann..AAppooii,, ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii,, ssppeerr eeuu,,vvoomm aavveeaa ssttuuddiiuull ddee ffeezzaabbiilliittaattee ººii mmaass-tteerrppllaannuull aaeerrooppoorrttuulluuii,, aassttffeell îînnccââtt,, îînn22002200,, ssãã bbuuggeettããmm eexxttiinnddeerreeaa””, ne-a

spus Cãtãlin Bulgariu. În ceea ce priveº-te costurile extinderii, acestea ar ajungela 116 milioane de euro, fiind calculatela extinderea în zona de est, de cealaltãparte a pistei, în variantã maximalã.

La TT1 aar pputea oopera, în vviitor, SSMURD

Conducerea Aeroportului ia în calculcontractarea unui împrumut pe termenlung pentru acoperirea a 50 la sutã dinvaloarea investiþiei (cofinanþare), ceea cear reprezenta 7 sau 8 ani, pânã când trafi-cul va intra în parametrii de profitabilitate.

Un calcul optimist aratã cã, dupã stu-dii, proiecte ºi lucrãri, dacã totul ar fi gataîn 2023, abia dupã urmãtorii doi ani, cândse va intra pe profit, se va putea lua în cal-cul ºi extinderea actualei piste.

Din 2020, însã, în momentul în careva fi extinsã platforma, lucrurile se vorschimba, cei de la Aeroportul Iaºi esti-mând o nouã creºtere importantã a indica-torilor de trafic. „„DDaaccãã tteerrmmiinnããmm ppllaattffoorrmmaa

ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii,, îînn 22002200 vvoorr vveenniimmuulltt mmaaii mmuullttee ccoommppaanniiii aaeerriieennee.. PPrraaccttiicc,,cceeii ccaarree aaccuumm ººttiiuu ccãã eessttee ggrreeuu ddee ooppeerraattllaa IIaaººii vvoorr vveennii aaiiccii,, ppeennttrruu ccãã vvoorr aavveeaauunnddee ppaarrccaa,, uunnddee ddeeggiivvrraa aavviioonnuull,, vvoorr aavveeaappiissttãã,, ppllaattffoorrmmãã,, ppaassaaggeerrii,, ddee ttooaattee””, expli-cã Cãtãlin Bulgariu.

Pentru acest an, conducerea Aeropor-tului Internaþional Iaºi are în plan finalizareastudiului de fezabilitate necesar extinderiiaeroportului, cu un nou terminal, pentru aputea fi prins în bugetul de anul viitor. „„VVaaffii nneecceessaarr uunn tteerrmmiinnaall ppeennttrruu ppeessttee 44 mmiillii-ooaannee ddee ppaassaaggeerrii,, ddaarr ccaarree ssãã ssee ppooaattããeexxttiinnddee.. AAppooii,, IIaaººuull nnuu aarree îînnccãã oo zzoonnãã ddeeggeenneerraall aavviiaattiioonn,, ddeeººii îînn 22001188 aa aavvuutt,, lluunnaarr,,ppeessttee 110000 ddee ppaassaaggeerrii îînn aacceesstt ddoommeenniiuu..AAssttaa îînnsseeaammnnãã aaeerroonnaavvee pprriivvaattee ccaarree vviinn îînnrreeggiimm ddee ccuurrssãã pprriivvaattãã,, ccuu aavviiooaannee uuººooaarreeººii uullttrraa-uuººooaarree.. NNuu aavveemm lloocc ddee ppaarrccaarree,,ssiinngguurruull lloocc ddee ppaarrccaarree eessttee cceell ddiinn ccoollþþuullppllaattffoorrmmeeii,, uunnddee nnuu rreeuuººiimm ssãã ggaarrããmm aaeerroo-nnaavvee mmaarrii,, îînn rreesstt nnuu aavveemm,, ddaarr cceerreerreeaaeexxiissttãã””, explicã directorul Bulgariu. Con-form planurilor, actualul T2 va fi amenajatpentru general aviation, cu sãli de confe-rinþe ºi utilitãþi specifice.

La T1 va putea opera, în urmãtorii ani,Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã –SMURD, care are deja douã elicoptere ºiintenþioneazã sã achiziþioneze în acest an

încã patru aparate de zbor, pentru toatãzona Moldovei.

Pe de altã parte, actualul T3 va fi des-tinat zonei cargo, care se va dezvolta foar-te mult la Iaºi, însã dupã 2030.

Wizz AAir ººi BBlue AAir þþintescun ttrafic dde 11,1 mmilioanepasageri, lla IIaºi

Cât priveºte situaþia actualã a Aeropor-tului, directorul general Cãtãlin Bulgariuconsiderã cã traficul va continua sãcunoascã o nouã perioadã de creºtere. „„PPoottssãã ssppuunn ccãã,, aannuull ttrreeccuutt,, aamm ppiieerrdduutt,, ddaarr aammººii ccâ⺺ttiiggaatt ccuurrssee.. DDee ffaapptt,, ssiinngguurraa ddeessttiinnaa-þþiiee ppee ccaarree IIaaººuull oo ppiieerrddee eessttee SSaalloonniicc,, ooppee-rraattãã ddee WWiizzzz AAiirr,, ddeeooaarreeccee ccoommppaanniiaa aa ccoonn-ssiiddeerraatt ccãã eessttee mmaaii pprrooffiittaabbiill ssãã mmeeaarrggããccããttrree BBoolloonniiaa,, uunnddee nnuu mmaaii mmeerrggee BBlluuee AAiirr,,

ººii ssãã pprreeiiaa ppaassaaggeerriiii ddee aaccoolloo,, ddeeooaarreecceeccoonnssiiddeerrãã ccãã vvaa aavveeaa oo îînnccããrrccaarree mmaaii mmaarreeddeeccââtt ppee SSaalloonniicc.. AAppooii,, aa iieeººiitt TTaarroomm ddee ppeeLLuuttoonn,, ddaarr aaccoolloo BBlluuee AAiirr mmeerrggee llaa ccaappaaccii-ttaattee mmaaxxiimmãã.. AAmm aavvuutt ddiissccuuþþiiii ccuu rreepprreezzeenn-ttaannþþiiii TTaarroomm,, ppeennttrruu rreellooccaarreeaa ccuurrsseeii ddeeLLuuttoonn,, ppeennttrruu aa ppããssttrraa cceellee ddoouuãã ddeessttiinnaaþþiiiieexxtteerrnnee ººii aavviioonnuull ccaarree ffuunnccþþiioonneeaazzãã ppee IIaaººiiººii aa ppããssttrraa oorraarruull ddee zzbboorr,, llee-aamm ddaatt ddoouuããvvaarriiaannttee ppee ccaarree nnooii llee vveeddeemm,, iiaarr eeii vvoorraannaalliizzaa””, considerã Cãtãlin Bulgariu.

Operatorii aviatici îºi fac în permanenþãcalcule, o anumitã prognozã de profit. Înceea ce priveºte Wizz Air, sunt speranþe ca,în anul viitor, sã vinã la Iaºi cu o a treia aero-navã, compania þintind un trafic mult maimare la Iaºi. „„ÞÞiinnttaa AAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaallIIaaººii,, ppeennttrruu aannuull îînn ccuurrss,, eessttee ddee 11..440000..000000ddee ppaassaaggeerrii.. WWiizzzz AAiirr þþiinntteeººttee uunn ttrraaffiicc ddeeººaassee ssuuttee ddee mmiiii ddee ppeerrssooaannee,, iiaarr BBlluuee AAiirr ººii-aa pprrooppuuss 550000..000000 ddee ppaassaaggeerrii.. TTaarroomm vvaaddeeppã㺺ii 220000..000000 ddee ppaassaaggeerrii,, AAuussttrriiaann AAiirrllii-nneess vvaa ddeeppã㺺ii ººii eeaa 2200..000000 ddee ppaassaaggeerrii,, iiaarrccuu ttrraaffiiccuull ppee ccaarree-ll vvoorr îînnrreeggiissttrraa ccuurrsseelleecchhaarrtteerr,, vvoomm ppuutteeaa rreeaalliizzaa cceeeeaa ccee nnee-aammpprrooppuuss””, menþioneazã Cãtãlin Bulgariu.

„„ÎÎnnttrree mmoommeennttuull îînn ccaarree ccoommppaanniiiilleerreedduucc nnuummããrruull ddee aavviiooaannee,, ppee ccaarree llee ssccoottddiinn sseerrvviicciiuu,, ººii iinnttrroodduucc aalltteellee,, nnooii,, eexxiissttãã ooppeerriiooaaddãã ddee ttiimmpp.. ÎÎnn mmoommeennttuull îînn ccaarree vvoorrvveennii aacceessttee aaeerroonnaavvee –– TTaarroomm aa ccoommaannddaatt44,, iiaarr BBlluuee AAiirr 55,, aabbiiaa aattuunnccii vvoomm ppuutteeaa ddiiss-ccuuttaa ddeesspprree zzbboorruurrii nnooii””, a precizat directo-rul Aeroportului Iaºi.

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ25

Aeroportul Internaþional Iaºi sepregãteºte pentru un trafic depeste 4 milioane de pasageri!

Nu încape îndoialã, când vine vorba despre traficul aerian, Iaºul are un potenþial al zonei de pasageri deloc de neglijat.

Calculele companiilor aeriene aratã cã, în statele dezvoltate, unlocuitor al zonei de acoperire a aeroportului efectueazã patru

cãlãtorii pe an. Luând în considerare nivelul actual de dezvoltare alaeroporturilor din zona noastrã, se presupune cã, pânã în anul2030, un locuitor de aici va face douã cãlãtorii pe an, iar asta

înseamnã un trafic aerian foarte ridicat. „Moldova, zona noastrã deacoperire, are patru milioane ºi ceva de pasageri, la douã cursede persoanã înseamnã 8 milioane de pasageri, anual. Împãrþiþi

numãrul acesta cum vreþi dumneavoastrã între aeroporturile dinIaºi, Suceava ºi Bacãu ºi, oricum ar fi, Iaºul va depãºi cifra de 4

milioane de pasageri în 2030”, precizeazã Cãtãlin Bulgariu,directorul general al Aeroportului Internaþional Iaºi.

Cãtãlin Bulgariu

Aeroportul Internaþional Iaºi a înregistrat, la finalul lunii februarie, un flux sporit de pasageri. Datele oficiale aratã cãtraficul a crescut luna trecutã cu peste 22% faþã de aceeaºiperioadã a anului precedent, ajungând la 90.687 de cãlãtori.Dintre aceºtia, 46.658 au fost îmbarcaþi ºi 44.029 debarcaþi. În primele douã luni din acest an, 186.139 de persoane au

cãlãtorit cu avionul dinspre/spre Iaºi, avansul fiind de peste 18 procente comparativ cu intervalul similar din 2018.

În 2018, topul aeroporturilor din România arãta astfel: 1. Aero-portul „Henri Coandã” Bucureºti – 13.824.830 pasageri (creº-tere de 7,95% faþã de anul 2017), 2. Aeroportul „Avram Iancu”

Cluj – 2.782.401 pasageri (creºtere de 3,1%), 3. Aeroportul„Traian Vuia” Timiºoara – 1.517.309 pasageri (scãderede6,4%), 4. Aeroportul Iaºi – 1.256.640 pasageri (creºtere de

9,6%) ... 7. Aeroportul „George Enescu” Bacãu – 447.531 pasa-geri (creºtere de 5,1%), 8. Aeroportul „ªtefan cel Mare” Sucea-va – 353.280 pasageri (creºtere de 34,75%). În România existã

în prezent 16 aeroporturi, toate fiind internaþionale.

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roSÃNÃTATE62

Sãnãtatea ieºeanã reprezintão preocupare permanentã

pentru conducerea judeþului.Pentru a afla care sunt pro-

blemele punctuale ale fiecãruispital din judeþ, preºedinteleConsiliului Judeþean, MaricelPopa, a convocat la discuþiimanagerii ºi directorii medi-

cali ai acestor instituþii.

R eprezentanþii sistemului sanitar ausubliniat necesitatea înlocuirii a-paraturii existente cu una moder-

nã, dotarea cu ambulanþe pentru trans-portul pacienþilor ºi nevoia de medicicare sã lucreze în spitalele din judeþ.Conducerea Consiliului Judeþean ºi-a a-rãtat deschiderea cãtre soluþionarea pro-blemelor, chiar ºi în cazul în care unitãþi-le nu sunt subordonate CJ. „„DDaaccãã aavveeþþii îînnppllaann iinnvveessttiiþþiiii mmaajjoorree ººii vvãã ppuutteemm aajjuuttaa,,aavveeþþii ttooaattãã ddiissppoonniibbiilliittaatteeaa nnooaassttrrãã.. AAvveemmîînn vveeddeerree,, ppeennttrruu aacceesstt aann,, aacchhiizziiþþiioonnaarreeaauunnuuii aappaarraatt RRMMNN 33 TTeessllaa,, ccaarree vvaa aajjuunnggeeîînn ddoottaarreeaa SSppiittaalluulluuii ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiieeuunnddee eessttee ccuu aaddeevvããrraatt nneecceessaarr ppeennttrruu eexx-pplloorraarreeaa ppaacciieennþþiilloorr.. AAssttffeell,, uunnuull ddiinnttrreeaappaarraatteellee ddee rreezzoonnaannþþãã mmaaggnneettiiccãã ffoolloossii-ttee ppâânnãã aaccuumm ddee cceeii aaiiccii vvaa ffii rreeddiirreeccþþiioo-nnaatt ccããttrree SSppiittaalluull OOrrã㺺eenneesscc TTâârrgguu FFrruummoossssaauu cceell ddiinn HHâârrllããuu,, cchhiiaarr ddaaccãã aacceessttee uunnii-ttããþþii nnuu ssuunntt îînn ssuubboorrddiinneeaa nnooaassttrrãã,, ccii aapprriimmããrriiiilloorr.. NNee iimmpplliiccããmm îînn rreeaammeennaajjaarreeaaIInnssttiittuuttuulluuii ddee BBoollii CCaarrddiioovvaassccuullaarree,,aavveemm ccoollaabboorrããrrii îînn pprrooiieeccttee ddee mmooddeerrnnii-zzaarree ccuu IInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddee OOnnccoollooggiieeººii IInnssttiittuuttuull ddee PPssiihhiiaattrriiee ººii ssuunntteemm ddeess-cchhiiººii pprrooppuunneerriilloorr ccaarree ssuunntt îînn bbeenneeffiicciiuullppaacciieennþþiilloorr ººii ccaarree dduucc ccããttrree rreeaalliizzaarreeaauunnuuii aacctt mmeeddiiccaall ddee ccaalliittaattee””, a spus, încadrul întrunirii, preºedintele ConsiliuluiJudeþean, Maricel Popa.

Investiþii aaºteptate, investiþii cconfirmate

Cele mai grave probleme sunt înacest moment la Institutul de Boli Cardi-ovasculare, unde activitatea de chirurgiepe cord deschis a fost sistatã în urmaincendiului care a afectat sãlile de opera-þie. Pacienþii care au nevoie de astfel deintervenþii sunt redirecþionaþi la Timiºoa-ra, Cluj sau Bucureºti.

”SSccooppuull nnoossttrruu eessttee ddee aa mmeennþþii-nnee aaccttiivviittããþþiillee ccuurreennttee aallee IInnssttii-ttuuttuulluuii ddee BBoollii CCaarrddiioovvaassccuullaarree,,

ccoonnttiinnuuããmm lluuccrrããrriillee ddee rreeppaarraaþþiiii ººiimmooddeerrnniizzaarree ccoonnffoorrmm aallooccããrriiii bbuuggeettaarreeppee ccaarree oo aavveemm,, iiaarr aaccuumm,, îînncceerrccããmm ssããoobbþþiinneemm bbaannii ººii ppeennttrruu ccoonnssoolliiddaarreeaaccllããddiirriiii.. EEssttee îînn ppllaann ººii aacchhiizziiþþiioonnaarreeaaddee aappaarraattuurrãã mmeeddiiccaallãã mmooddeerrnnãã”” ––prof. univ. dr. Grigore Tinicã,manager Institutul de Boli Cardiovasculare Iaºi

La Spitalul „Sfântul Spiridon”, dupãcum a afirmat managerul Ioan Bârliba,cea mai mare urgenþã o reprezintã, înacest moment, clinica destinatã salvãriipacienþilor cu arsuri grave, care încã nu afost datã în folosinþã.

Spitalul „Sf. Spiridon” este în subor-dinea Ministerului Sãnãtãþii. „„AAmm ssoolliiccii-ttaatt ppeerrssoonnaall rreepprreezzeennttaannþþiilloorr GGuuvveerrnnuulluuiiffoonndduurrii ppeennttrruu ddoottaarreeaa sseeccþþiieeii ppeennttrruu aarrººii,,iiaarr îînn lluunniillee vviiiittooaarree,, ssee vvaa pprriimmii ttooaattããaappaarraattuurraa mmeeddiiccaallãã nneecceessaarrãã ppeennttrruu ccaaaacceeaassttãã cclliinniiccãã ssãã ssee ddeesscchhiiddãã ººii ssããppuutteeþþii ttrraattaa llaa IIaaººii ccaazzuurriillee ggrraavvee ddee aarrssuurrii,,ppeennttrruu ccãã ssppeecciiaalliiººttii bbuunnii aavveemm ººii aaiiccii””, aspus Maricel Popa.

De îndatã ce va fi cunoscut ºi nume-le câºtigãtorului licitaþiei pentru execuþialucrãrilor, va începe ºi refacerea totalã aSpitalului de Copii „Sf. Maria”, pentrucare Consiliul Judeþean a obþinut fondurieuropene de peste 88 milioane de lei.

La Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof.Dr. Nicolae Oblu” vor continua investiþii-le ºi în acest an.

”CCuu sspprriijjiinnuull pprriimmiitt ddee llaa CCoonnssii-lliiuull JJuuddeeþþeeaann,, SSppiittaalluull ddee NNeeuu-rroocchhiirruurrggiiee ooffeerrãã uunn aacctt mmeeddii-

ccaall llaa cceellee mmaaii îînnaallttee ssttaannddaarrddee.. NNeebbuuccuurrããmm ººii ddee ddoottããrrii ddee uullttiimmãã ggeenneerraa-þþiiee,, cchhiiaarr ssuunntteemm bbuuccuurrooººii ccãã llaa aacceessttmmoommeenntt ssuunntteemm ssiinngguurriiii ddiinn lluummee cceeaauu uunn rroobboott MMaazzoorr XX ppeennttrruu cchhiirruurrggiiaassppiinnaallãã.. VVrreeaauu ssãã vvãã ssppuunn ccãã îînn uullttiimmee-llee ddoouuãã lluunnii,, aaddrreessaabbiilliittaatteeaa llaa ssppiittaalluullnnoossttrruu aa ccrreessccuutt eennoorrmm,, nnuu ffaacceemm ffaaþþããssoolliicciittããrriilloorr ddiinn ppaarrtteeaa ppaacciieennþþiilloorr..IInntteennþþiioonnããmm ssãã aacchhiizziiþþiioonnããmm uunn rroobboott ººiippeennttrruu cchhiirruurrggiiaa ddiinn zzoonnaa ccaappuulluuii.. EEsstteenneevvooiiee aaccuumm ddee oo rreeggâânnddiirree ººii oo rreeaaººee-zzaarree aa lluuccrruurriilloorr îînn uunniittaatteeaa nnooaassttrrãã”” ––Lucian Eva, managerul Spitalu-lui de Neurochirurgie

Maternitatea „„Elena DDoamna”`ºi vva ddezvolta aactivitatea

În cadrul întâlnirii au fost aduselãmuriri în ceea ce priveºte situaþia Spi-talului de Obstetricã Ginecologie „ElenaDoamna”. Preºedintele Consiliul Jude-þean, Maricel Popa, a subliniat încã o

datã, cã spitalul nu va fi desfiinþat, pelângã serviciile de maternitate, în institu-þia medicalã urmând sã funcþioneze ºi oclinicã pentru tratarea infertilitãþii, a treiadin þarã.

„„SSuunntt bbuuccuurrooss ccãã îînn ssiisstteemmuull ddeessããnnããttaattee ddiinn RRoommâânniiaa ssee ddoorreeººttee eeffiicciieennttii-zzaarreeaa aaccttiivviittããþþiiii mmeeddiiccaallee.. SSccooppuull aacceessttuuiimmaasstteerrppllaann nnuu eessttee aacceellaa ddee aa îînncchhiiddee ssppii-ttaalleellee ssaauu ddee aa ddeessffiiiinnþþaa ppaattuurrii.. EEssttee ppeenn-ttrruu aa ccrreeaa eeffiicciieennþþãã îînn ssiisstteemmuull mmeeddiiccaall,, iiaarrSSppiittaalluull CClliinniicc ddee OObbsstteettrriiccãã ººii GGiinneeccoolloo-ggiiee EElleennaa DDooaammnnaa IIaaººii nnuu vvaa ffii îînncchhiiss,, cciiîii vvaa ccoonnttiinnuuaa aaccttiivviittaatteeaa mmeeddiiccaallãã,, iiaarr ccuuaajjuuttoorruull CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann,, ssppiittaalluull îii

Consiliul Judeþean face eforturi pentru

”NNuu eessttee uunn mmaasstteerrppllaann aapprroo-bbaatt,, ccii ddooaarr oo ddiissccuuþþiiee ppee bbaazzaaaacceessttuuiiaa,, MMiinniisstteerruull SSããnnããttããþþiiii

îînncceerrccâânndd ssãã eeffiicciieennttiizzeezzee aaccttiivviittaatteeaassppiittaalleelloorr,, ppeennttrruu ccaa ffiieeccaarree ddiinnttrreeuunniittããþþiillee mmeeddiiccaallee ssãã îii ggããsseeaassccãã uunnssccoopp ººii uunn lloocc îînn aacceesstt ssiisstteemm ddeessããnnããttaattee,, ccuu ssccooppuull ddee aa ffuunnccþþiioonnaa ccaauunn ttoott uunniittaarr”” –– Gabriel Martines-cu, manager Spitalul Clinic deObstetricã ºi Ginecologie „Ele-na Doamna” Iaºi

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro SÃNÃTATE27

vvaa ddeezzvvoollttaa aaccttiivviittaatteeaa ppee zzoonnaa iinnffeerrttiilliittãã-þþiiii””, a declarat Gabriel Martinescu, mana-gerul Maternitãþii „Elena Doamna”.

Potrivit acestuia, dezideratul este caspitalul sã fie unul dintre cele trei maricentre de servicii de sãnãtate publice dinRomânia, unde vor putea fi oferite servi-cii de calitate înaltã pacienþilor, astfelîncât spitalul „nu doar cã îºi va continuaactivitatea, ci ºi-o va diversifica”. „„ÎÎnnmmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, îînn RRoommâânniiaa eexxiissttãã ddooaarrddoouuãã ssppiittaallee uunnddee ssee ppoott ttrraattaa pprroobblleemmee-llee ddee iinnffeerrttiilliittaattee,, uunnuull ddiinnttrree eellee llaa CClluujj,,rreessppeeccttiivv llaa BBuuccuurreeººttii.. AAcceesstt pprrooiieecctt ppeeccaarree nnooii ddoorriimm ssãã îîll iimmpplleemmeennttããmm llaaMMaatteerrnniittaatteeaa EElleennaa DDooaammnnaa aassiigguurrãã uunnvviiiittoorr ssuusstteennaabbiill sseerrvviicciiiilloorr ddee ssããnnããttaatteeppee ccaarree llee ooffeerriimm llaa aacceesstt ssppiittaall.. RRoommâânniiaattrreeccee pprriinnttrr-oo ppeerriiooaaddãã ddeemmooggrraaffiiccãã ggrreeaa,,ttooccmmaaii ddiinn aacceesstt mmoottiivv ttrreebbuuiiee îînnccuurraajjaattãã

zzoonnaa ddee ttrraattaarree aa pprroobblleemmeelloorr ddee iinnffeerrttiillii-ttaattee””, a precizat Martinescu. Totodatã,acesta a declarat cã o problemã demo-graficã are efecte pe termen lung, astfelcã „ar fi oportun sã fie înfiinþate în toatematernitãþile din þarã centre de acest fel“.

Planuri aambiþioase la sspitalele ddin jjudeþ

Proiecte în derulare sunt ºi la SpitalulPaºcani. „„AAvveemm cciinnccii pprrooiieeccttee ppee ddeezzvvooll-ttaarree eeuurrooppeeaannãã.. CCeell mmaaii iimmppoorrttaanntt eesstteecceell lleeggaatt ddee eexxttiinnddeerreeaa ººii ddeezzvvoollttaarreeaaCCeennttrruulluuii ddee PPrriimmiirree UUrrggeennþþee ((CCPPUU)).. DDaaccããrreeuuººiimm ssãã ffaacceemm aacceesstt lluuccrruu,, vvoomm aavveeaa uunnsseerrvviicciiuu mmaaii bbiinnee ddoottaatt cchhiiaarr ddeeccââtt cceell ddeellaa TTâârrgguu MMuurreeºº.. EEssttee nneecceessaarrãã oo iinnvveessttiiþþiieeddee 44,,33 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo.. AAºº ddoorrii ssãã nneesspprriijjiinniiþþii ccuumm aaþþii ffããccuutt ººii îînn aallttee rrâânndduurrii,,ddeeººii nnuu ssuunntteemm ssuubb ttuutteellaa CCoonnssiilliiuulluuiiJJuuddeeþþeeaann,, ccii aa PPrriimmããrriieeii PPaaººccaannii””, a men-

þionat Costicã Pânzaru, managerul Spita-lului Municipal de Urgenþã Paºcani.

De necesitatea înfiinþãrii unui CPUs-au lovit ºi administratorii SpitaluluiHârlãu, care vor primi sprijn în acestsens, de la specialiºtii din cadrul Con-siliului Judeþean. Clãdirea în care func-þioneazã unitatea medicalã are nevoiede consolidare ºi modernizare, lucrãripentru care se va încerca gãsirea unorsoluþii, dificultãþile fiind date de faptulcã spaþiile în care medicii îºi desfãºoa-rã acum activitatea sunt clasificate cafiind de patrimoniu.

Cazarea pacienþilor este punctulnevralgic de la Spitalul de PsihiatrieSocola. Aici, se va construi o clãdire cu250 de paturi. „„AAvveemm tteerreennuull aaffeerreenntt,,ssuunntteemm îînn ppeerriiooaaddaa ddee pprreeggããttiirree aa PPUUZZ,,ººii aa rreeaalliizzããrriiii ssttuuddiiiilloorr ggeeootteehhnniiccee.. IInn-vveessttiiþþiiaa vvaa dduurraa 44-55 aannii,, ddaarr vvaa rreezzoollvvaa

pprroobblleemmaa ccaazzããrriiii.. ÎÎnnccãã aavveemm ssaallooaanneemmaarrii ccuu 4400 ddee ppaattuurrii””, a spus manage-rul Gabriel Opriºanu.

Totodatã, directorii de la Spitalele deObstetricã ºi Ginecologie „Cuza Vodã” ºi„Elena Doamna” au anunþat cã intenþio-neazã sã achiziþioneze câte o ambulanþãpentru transportul pacienþilor. La Mater-nitatea „Cuza Vodã” va fi datã în folosin-þã ºi propria staþie de oxigen ce va oferiindependenþã spitalului care pânã acuma folosit un sistem închiriat.

Consiliul Judeþean se va implicaînsã ºi în sprijinirea spitalelor pe care nule are în subordine. „„AAnnaalliizzããmm ppoossiibbiilliittaa-tteeaa aattrraaggeerriiii ddee ffoonndduurrii eeuurrooppeennee.. VVoommccoollaabboorraa ccuu IInnssttiittuuttuull ddee PPssiihhiiaattrriiee SSooccoollaa,,IInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddee OOnnccoollooggiiee,, ddaarr ººiiccuu IInnssttiittuuttuull ddee BBoollii CCaarrddiioovvaassccuullaarree,,ppeennttrruu aa ddaa ssuuppoorrtt tteehhnniicc ººii aa ssuussþþiinneeccooffiinnaannþþaarreeaa llaa pprrooiieecctteellee eeuurrooppeennee””, amenþionat preºedintele Consiliului Jude-þean Iaºi, Maricel Popa.

Se aaºteaptã MMasterplanulsistemului ssanitar nnaþional

La rândul lor, reprezentanþii Guvernu-lui spun cã în acest moment este nece-sarã finalizarea Masterplanului sistemu-lui sanitar naþional, care va fi definitivat încâteva luni.

„„AAcceesstt mmaasstteerrppllaann aa ffoosstt ddiissccuuttaatt îînnccããddee aaccuumm ddooii aannii ccuu ffiieeccaarree ccoonnssiilliiuu llooccaall,,jjuuddeeþþeeaann ººii mmaannaaggeerr ddee ssppiittaall.. AA ffoosstt pprree-zzeennttaatt ddee ccããttrree ffoossttuull sseeccrreettaarr ddee ssttaatt CCoorraaPPoopp iinncclluussiivv mmiiee,, ccaarree eerraamm mmaannaaggeerr,, llaavvrreemmeeaa rreessppeeccttiivvãã,, llaa BBaaiiaa MMaarree.. AAcceesstteemmaasstteerrppllaannuurrii ssuunntt oo ccoonnddiiþþiioonnaalliittaattee aaCCoommiissiieeii EEuurrooppeennee,, ccaarree ddoorreeººttee ssãã vvaaddããssuusstteennaabbiilliittaatteeaa ssiisstteemmuulluuii ssaanniittaarr ddiinn

RRoommâânniiaa””, a declarat ministrul Sãnãtãþii,Sorina Pintea.

Reprezentantul Guvernului a subliniatcã masterplanul este realizat de experþiinternaþionali în domeniu, dar cã sunt pre-fectibile, motiv pentru care au ºi fost con-vocate mai multe dezbateri în teritoriu.

Pentru a putea definitiva masterplanul,ministrul Sorina Pintea a precizat cã aºteap-tã rapoartele tuturor managerilor de spitale,în care sã fie regãsite datele privitoare lamodul de desfãºurare a activitãþii unitãþilormedicale pe care aceºtia le conduc.

Pentru rezolvarea problemelor spitalelordin judeþ, întâlniri ca cea din aceastã lunã din-tre reprezentanþii Consiliului Judeþean ºi cei aiunitãþilor medicale vor avea loc periodic.

”PPeennttrruu mmiinnee,, îînnccãã ddee llaa îînncceeppuu-ttuull mmaannddaattuulluuii,, pprriioorriittaatteeaa nnuummãã-rruull 11 aa ffoosstt ººii eessttee rreeaalliizzaarreeaa

ssttrruuccttuurriiii ssããnnããttããþþiiii.. OOrriiccee iinnvveessttiiþþiiee îînnssppiittaallee,, ddaarr ººii îînn pprreevveennþþiiee,, îînnsseeaammnnãã,,ddee ffaapptt mmaaii mmuullþþii bbaannii eeccoonnoommiissiiþþii llaabbuuggeettuull CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann.. AAmm îînnccee-ppuutt ssãã aavveemm iinnvveessttiiþþiiii llaa SSppiittaalluull CClliinniiccddee OObbsstteettrriiccãã ººii GGiinneeccoollooggiiee EElleennaaDDooaammnnaa,, llaa SSppiittaalluull CClliinniicc ddee BBoollii IInnffeecc-þþiiooaassee SSffâânnttaa PPaarraasscchheevvaa,, llaa SSppiittaalluullCClliinniicc ddee OObbsstteettrriiccãã-GGiinneeccoollooggiiee CCuuzzaaVVooddãã,, îînn SSppiittaalluull CClliinniicc ddee PPnneeuummooffttii-zziioollooggiiee.. LLaa SSppiittaalluull CClliinniicc ddee UUrrggeennþþããPPrrooff.. DDrr.. NNiiccoollaaee OObblluu aamm rreeuuººiitt ssããoorrggaanniizzããmm cceeaa mmaaii mmooddeerrnnãã ssaallãã ddeeooppeerraaþþiiee ddiinn cceennttrruull ººii eessttuull EEuurrooppeeii ººiinnuu nnee vvoomm oopprrii aaiiccii.. DDoorriimm ssãã rreeffaacceemm,,îînn aacceesstt aann,, UUnniittaatteeaa ddee PPrriimmiirree UUrrggeennþþeeddee llaa SSppiittaalluull CClliinniicc ppeennttrruu CCooppiiii SSffâânnttaaMMaarriiaa,, vvoomm aavveeaa oo ccoonnssttrruuccþþiiee nnoouuããaaccoolloo,, cceennttrree ddee eexxcceelleennþþãã llaa SSppiittaalluull ddeeNNeeuurroocchhiirruurrggiiee ººii llaa PPnneeuummooffttiizziioollooggiiee,,vvoomm ffiinnaalliizzaa lluuccrrããrriillee ddee mmooddeerrnniizzaarree aattuuttuurroorr ccllããddiirriilloorr ddee llaa SSppiittaalluull ddee BBoolliiIInnffeeccþþiiooaassee.. BBiinneeîînnþþeelleess,, vvoomm mmeerrggee ººiippee ppaarrtteeaa ddee pprreevveennþþiiee,, ccããccii aallttffeell nnuu sseeppooaattee.. LLaa cceellee 4444 ddiissppeennssaarree mmooddeerrnnii-zzaattee ssaauu aaffllaattee îînn ccoonnssttrruuccþþiiee îînn jjuuddeeþþvvrreemm ssãã rreeaalliizzããmm uunn pprrooiieecctt ddee vviiiittoorr ––ffiieeccaarree ddiissppeennssaarr ssãã aaiibbãã uunn ccaabbiinneett ssttoo-mmaattoollooggiicc,, ppeennttrruu pprreevveennþþiiee,, pprrooiieecctt îînnccoollaabboorraarree ccuu FFaaccuullttaatteeaa ddee SSttoommaattoolloo-ggiiee aa UUnniivveerrssiittããþþiiii ddee MMeeddiicciinnãã ººii FFaarr-mmaacciiee”” – Maricel Popa, preºedin-tele Consiliului Judeþean Iaºi.

”MMiinniisstteerruull eessttee rrããssppuunnzzããttoorr ppeenn-ttrruu aapplliiccaarreeaa aacceessttuuii ppllaann,, aallttffeellnnuu ppuutteemm aacccceessaa ffoonndduurriillee ppeenn-

ttrruu ssppiittaalleellee rreeggiioonnaallee ddiinn IIaaººii ººii CClluujj.. ªªiippeennttrruu ccãã ddiirreeccþþiiiillee aacceessttuuii mmaasstteerrppllaannnnuu mmaaii ccoorreessppuunndd îînn ttoottaalliittaattee rreeaalliittããþþiiii,,aamm ccoonnvvooccaatt,, ccoonnffoorrmm lleeggiiii mmaaii mmuulltteeddeezzbbaatteerrii.. NNuu aavveemm îînn vveeddeerree ddeessffiiiinnþþaa-rreeaa ddee ssppiittaallee.. NNuu ssee ppuunnee pprroobblleemmaaîînncchhiiddeerriiii.. SSppiittaalleellee ppoott ssãã rrããmmâânnãã aaººaassaauu ppoott ssãã-ººii rreessttrruuccttuurreezzee aaccttiivviittaatteeaa,, îînnsseennssuull sscchhiimmbbããrriiii ppaattuurriilloorr ddiinn cchhiirruurrggiieeîînn mmeeddiicciinnãã iinntteerrnnãã”” –– SorinaPintea, ministrul Sãnãtãþii

„însãnãtoºirea” spitalelor ieºene

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 ACTIVITÃTI SPORTIVE¸

În perioada 20-23 martie auavut loc meciurile din cadrul

finalei judeþene a „Cupei Satelor” la fotbal, competiþiedestinatã copiilor sub 13 ani.

În ultimul act s-au întâlnit echi-pele din Ruginoasa ºi Tomeºti,

victoria revenind, în ambelemanºe, copiilor din Ruginoasa,care au câºtigat de fiecare datã

cu acelaºi scor, 1-0.

Toþi copiii au primit medalii ºi dul-ciuri, iar pentru fiecare echipã au fostacordate diplome ºi cupe. Bineînþeles,componenþii echipei câºtigãtoare auîmbrãcat tricourile de campioni, înaplauzele celor prezenþi ºi ale învinºilor.

CCoommppeettiiþþiiaa,, oorrggaanniizzaattãã ddee FFRRFF ccuu sspprriijjii-nnuull AAggeennþþiieeii ppeennttrruu FFiinnaannþþaarreeaa IInnvveessttiiþþiiii-lloorr RRuurraallee,, ssee aaddrreesseeaazzãã bbããiieeþþiilloorr nnããssccuuþþiiîînn aannuull 22000066 ººii mmaaii mmiiccii,, ddaarr îînn eecchhiippeessuunntt pprriimmiittee ººii mmaaxxiimmuumm ccââttee ttrreeii ffeettee

nnããssccuuttee îînn 22000044 ººii mmaaii mmiiccii!! JJooccuurriillee sseeddeessffã㺺ooaarrãã ppee tteerreennuurrii ccuu ddiimmeennssiiuunnii ddee7700 ddee mmeettrrii lluunnggiimmee ººii 5500 ddee mmeettrrii llããþþii-mmee.. PPoorrþþiillee aauu 55 mmeettrrii lluunnggiimmee ººii ssuunntt

îînnaallttee ddee 22 mmeettrrii.. EEcchhiippeellee ssuunntt aallccããttuuiitteeddiinn ccââttee nnoouuãã ttiittuullaarrii,, lloottuull rriiddiiccâânndduu-ssee

llaa ppaaiisspprreezzeeccee jjuuccããttoorrii..

Astfel, Ruginoasa va reprezenta Iaºulîn etapa regionalã a competiþiei, fazã carese va desfãºura în ziua de 13 aprilie,

locaþia urmând a fi aleasã de FederaþiaRomânã de Fotbal. Vor participa echipe-le câºtigãtoare ale judeþelor Suceava,Bacãu, Vaslui, Neamþ, Botoºani ºi Iaºi.

„AAmm ssuussþþiinnuutt ddee llaa îînncceeppuutt aacceeaassttãã iinnii-þþiiaattiivvãã aa FFeeddeerraaþþiieeii RRoommâânnee ddee FFoottbbaall ººiicchhiiaarr aamm ddeemmaarraatt uunn pprrooiieecctt ppeennttrruu îînnffiiiinnþþaa-rreeaa uunnuuii CCeennttrruu ddee EExxcceelleennþþãã ppeennttrruu ffoottbbaallllaa nniivveelluull ccooppiiiilloorr ººii jjuunniioorriilloorr ddiinn jjuuddeeþþuullIIaaººii.. AAvveemm ccooppiiii ffooaarrttee ttaalleennttaaþþii ccaarree ssee ppoottddeezzvvoollttaa îînnttrr-uunn mmeeddiiuu oorrggaanniizzaatt ººii pprrooffeessii-oonniisstt.. FFeelliicciitt ttooaattee eecchhiippeellee ccaarree ss-aauuîînnssccrriiss îînn aacceeaassttãã ccoommppeettiiþþiiee ººii ssppeerr ccaa llaaeeddiiþþiiaa uurrmmããttooaarree ssãã aavveemm oo ppaarrttiicciippaarree ººiimmaaii nnuummeerrooaassãã.. LLaa RRuuggiinnooaassaa eexxiissttaa ddeejjaauunn CCeennttrruu ppeennttrruu ccooppiiii ssii jjuunniioorrii ffooaarrtteeppuutteerrnniicc,, iiaarr rreezzuullttaatteellee ssuunntt ppee mmããssuurraa pprree-ooccuuppããrriiii cceelloorr iimmpplliiccaaþþii””,, a declarat MaricelPopa, preºedintele Consiliului Judeþean.

Cu numai o zi înainte de disputareameciului retur al finalei „Cupei Satelor”,copiii de la Ruginoasa au fost premiaþi de

preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, împreunã cudeputatul Camelia Gavrilã,preºedintele Comisiei pen-tru Învãþãmînt, Tineret ºiSport din Camera Deputaþi-lor, în cadru festiv, înainte deºedinþa plenului, pentrurezultatele ºi performanþelerealizate în ultimii cinci ani lacompetiþiile judeþene, regio-nale ºi naþionale la care auparticipat.

FRF ppune lla bbãtaiepremii iimportante

Campioana naþionalã la „Cupa Sate-lor”, împreunã cu antrenorul ºi primarulcomunei vor însoþi echipa naþionalã defotbal a României cu ocazia unei partidedisputate în deplasare, beneficiind detransport, cazare, masã ºi acces la meci

furnizate de Federaþia Românã de Fotbal.Formaþiile clasate pe locurile 2 ºi 3,împreunã cu antrenorii ºi primarii vorbeneficia de o experienþã VIP cu ocaziaunei partide disputate pe teren propriu deechipa naþionalã de fotbal a României.

FR Fotbal pune la bãtaie ºi un pre-miu special: preºedinþii Asociaþiilor

Judeþene de Fotbalcare au avut cel maimare numãr de e-chipe înscrise la ni-velul judeþului pecare îl reprezintã,Top 3, vor însoþi e-chipa campioanã na-þionalã în experienþaalãturi de echipa na-þionalã cu ocazia u-nei partide din de-plasare. „CCrreedd ccãã IIaa-ººuull aarree ººaannssee ssãã pprriinn-ddãã uunn lloocc îînn TToopp 33,,

ddaarr nnuu aassttaa eessttee iimmppoorrttaanntt.. IImmppoorrttaanntteessttee ccãã aamm vvããzzuutt mmuullþþii ccooppiiii ttaalleenn-ttaaþþii,, ccaarree pprroommiitt,, ººii ccaarree ss-aarr ppuutteeaannuummããrraa pprriinnttrree cceeii ccee vvoorr ccoonnccuurraappeennttrruu cceellee ddoouuããzzeeccii ddee bbuurrssee pprroo-mmiissee ddee CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii..SSeelleeccþþiiiillee ppeennttrruu aacceessttee bbuurrssee vvoorr ffiiddeemmaarraattee lluunnaa vviiiittooaarree””, a spusSorin Boca, preºedintele AsociaþieiJudeþene de Fotbal Iaºi.

„„CCuuppaa SSaatteelloorr””,, nnoouull pprrooiieecctt aallFFeeddeerraaþþiieeii RRoommâânnee ddee FFoottbbaall,,

oorrggaanniizzaatt llaa IIaaººii îînn ppaarrtteenneerriiaatt ccuu CCoonnssii-lliiuull JJuuddeeþþeeaann ººii AAssoocciiaaþþiiaa JJuuddeeþþeeaannãã ddeeFFoottbbaall ººii ddeeddiiccaatt ccooppiiiilloorr ssuubb 1133 aannii ddiinnssaatteellee ººii ccoommuunneellee RRoommâânniieeii,, aa aavvuutt uunniimmppaacctt ppuutteerrnniicc îînn jjuuddeeþþuull nnoossttrruu.. 4422 ddeeeecchhiippee ddiinn 4400 ddee ccoommuunnee iieeººeennee ss-aauuîînnssccrriiss llaa aacceeaassttãã pprriimmãã eeddiiþþiiee aa CCuuppeeiiSSaatteelloorr,, îînn ttoottaall ffiiiinndd aannggrreennaaþþii îînn ccoomm-

ppeettiiþþiiee aapprrooaappee 770000 ddee ccooppiiii..

Primul mare derbi al noului an– Unirea Mirceºti – Unirea Rugi-noasa, din etapa precedentã (scorfinal 1-0) le-a fost de mare foloscelor din Erbiceni, Flacãra preluândlideratul de la formaþia din Rugi-noasa. ªi pentru cã lupta la titlul decampioanã judeþeanã este unaextrem de disputatã, fiind angrenatepatru formaþii, fiecare punct contea-zã enorm. Aºa se face cã, în etapade duminicã, 24 martie, favoritelen-au mai lãsat puncte rivalelor, con-tinuând, de la distanþã, disputa pen-tru ºefia grupei. O disputã care le vaaduce faþã în faþã, miercuri, 27 mar-tie (etapã intermediarã) pe ASC Fla-cãra Erbiceni ºi Unirea Ruginoasa.Greu de crezut, însã cu un nou suc-ces, formaþia din Erbiceni ar putealua o opþiune serioasã la titlu, avândun program ceva mai lejer în compa-raþie cu urmãritoarelor. Însã, cummarile surprize n-au întârziat sã apa-

rã chiar ºi în fotbalul judeþean, vomavea un final de sezon aprins, sprebucuria tuturor iubitorilor de fotbaldin judeþ.

Rezultatele eetapei aa17-aa ((24 mmartie 22019)

Progresul Deleni – StejarulSineºti 2-1

Viitorul Hârlãu – Unirea Mir-ceºti 2-3

Unirea Ruginoasa – CSTomeºti 2-1

CS Stejarul Bârnova – ASCFlacãra Erbiceni 0-3

Gloria Româneºti – UnireaScânteia 2-1

Moldova Cristeºti – VictoriaLeþcani 1-0

A.S. Poly 2014 Iaºi – CS Ciu-rea 0-11

Gloria Bãlþaþi – CS ªtiinþaMiroslava II – anulat

Etapa vviitoare, aa 118-aa (27 mmartie 22019)

Stejarul Sineºti – CS ªtiinþa Mirosla-va II

Unirea Mirceºti – Progresul DeleniCS Tomeºti – Viitorul Hârlãu

ASC Flacãra Erbiceni – Unirea Rugi-noasa

Unirea Scânteia – CS Stejarul Bârno-va

Victoria Leþcani – Gloria RomâneºtiCS Ciurea – Moldova CristeºtiGloria Bãlþaþi – A.S. Poly 2014 Iaºi

Derbiul fotbalului ieºean se joacã miercuri, la Erbiceni

Iaºul sperã sã aibã, din vara acestuian, o nouã echipã la nivelul Ligii a III-a!

În urma tragerii la sorþi a duelurilorpentru barajul de promovare în viitoareediþie a Ligii 3, desfãºurate recent laCasa Fotbalului, câºtigãtoarea Ligii a IV-a Iaºi va întâlni la meciul de baraj pentru

accederea în Liga a III-a pe campioanajudeþului Vaslui. Meciurile se vor disputaîn format tur-retur, datele de disputarefiind 15 iunie 2019, ora 18:00, respectiv22 iunie 2019, ora 17:30, partida decisi-vã disputându-se pe terenul ieºenilor.Conform regulamentului, au dreptul sã

participe la jocurile de baraj numai echi-pele aparþinând structurilor sportive cupersonalitate juridicã.

Asociaþiile judeþene de fotbal, res-pectiv, AMFB, sunt obligate sã comunicecãtre Departamentul Competiþii al FRF, înscris, pânã la data de 10 iunie 2019,

structurile sportive calificate pentru aparticipa la jocurile de baraj ºi sã trans-mitã copia Certificatului de IdentitateSportivã al acestora eliberat de Ministe-rul Tineretului ºi Sportului.

Dreptul de participare la jocul debaraj îl deþine structura sportivã clasatãla finalul Campionatului Ligii a IV-a pelocul I în fiecare judeþ sau în Municipiul

Bucureºti. În situaþia în care structurasportivã respectivã nu îndeplineºte con-diþiile de participare la jocurile de baraj(nu deþine personalitate juridicã ºi/sauCertificat de Identitate Sportivã eliberatde MTS), jocurile de baraj nu se vor dis-puta, urmând ca echipa adversã, dacãîndeplineºte condiþiile de participare, sãfie declaratã câºtigãtoare.

Duel ccu VVasluiul îîn bbarajul ppentru ppromovarea îîn LLiga aa IIII-aa

„Cupa Satelor” merge la Ruginoasa!

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro CONSILIERI JUDETENI29¸

dialog cu consilierul judeþean Petra Carp (PSD),membru Comisia pentru sãnãtate, muncã, protecþiesocialã ºi combaterea sãrãciei,membru în Comisia de studii,prognoze economico-sociale,industrie, buget, finanþe

- DDooaammnnaa ccoonnssiilliieerr,, ccaa mmeemmbbrruu aalluunneeii ccoommiissiiii ccaarree ssee ooccuuppãã nnuu ddooaarr ddeepprroobblleemmeellee ddee ssããnnããttaattee ººii pprrootteeccþþiieessoocciiaallãã,, ccii mmaaii ccuu sseeaammãã ddee cceellee pprriivviinnddccoommbbaatteerreeaa ssããrrããcciieeii îînn jjuuddeeþþ,, ccaarree aarr ffiiddiiaaggnnoossttiiccuull –– ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ssoocciiaallººii llaa oo pprriivviirree cceevvaa mmaaii aatteennttãã,, ppeennttrruuppooppuullaaþþiiaa IIaaººuulluuii??

- Probleme sunt multe,dar în Consiliul Judeþeanreuºim sã identificãm mereusoluþii. Cred, însã, cã dez-voltarea infrastructurii, a co-nectãrii cu þara, tot mai des clamate, re-prezintã una dintre soluþiile la îndemânã,astãzi. Apoi, promovarea forþei de muncãreprezentatã de asistaþii social va trebuiorientatã cãtre firme private. Ne preocu-pãm insistent ca toþi cetãþenii sã aibãacces egal la oportunitãþile disponibile

pe plan local, sã beneficieze cu adevãratde acestea. Un alt element importanteste atragerea studenþilor cãtre firmelede software sau proiectare din zonã, cre-ând astfel o pãturã socialã cu posibilitãþifinanciare mult peste medie. Nu trebuieuitate, însã, nici investiþiile în copii...Este nevoie de o consolidare la nivelulsocietãþii, de coeziune socialã.

- PPooppuullaaþþiiaa aacceeaassttaa aarree aaººtteeppttããrrii ddiinnccee îînn ccee mmaaii mmaarrii ddee llaa aauuttoorriittããþþii...... CCaarreessuunntt uusstteennssiilleellee –– ssãã llee ssppuunneemm aaººaa –– ccuuccaarree ssee ppooaattee lluuppttaa,, ddiinn ppoozziiþþiiaa ddee ccoonnssiilliieerrjjuuddeeþþeeaann,, ppeennttrruu ccoommbbaatteerreeaa ssããrrããcciieeii??

- Noi, consilierii, dacã suntem de acordcu toate proiectele de dezvoltare propuse deexecutivul Consiliului Judeþean Iaºi, de con-silieri, dar ºi de cãtre unitãþile din subordine,

înseamnã ca sun-tem acolo pentrubinele cetãþenilor.Votãm întotdeauna

pentru dezvoltare.- PPuutteemm ssppuunnee ccãã IIaaººuull rreepprreezziinnttãã oo

zzoonnãã ddee iinntteerreess eeccoonnoommiicc iimmeeddiiaatt ssaauu eenneevvooiiee ddee ttiimmpp ppeennttrruu aa ppuutteeaa rreevveennii îînnttooppuull eeccoonnoommiieeii nnaaþþiioonnaallee??

- Judeþul Iaºi, în general, ºi oraºulIaºi în particular reprezintã o zonã care sesusþine economic pe firme relativ mici,atrase în special de mâna de lucru ieftinã

de aici, pe servicii pentru studenþi. Mainou, se susþine în mare parte ºi pe firme-le de software, societãþi care se dezvoltãdestul de bine la noi, având în vedere cãIaºul este un centru universitar extrem de

puternic. Aceste domenii au ajuns laapogeu fãrã posibilitatea de surprize petermen scurt. Pe ele ne putem baza, înprimul rând când vorbim despre o zonãde interes economic imediat. Însã, fãrã

infrastructurã rutiera de legãturã cu restulþãrii nu se pot preconiza evoluþii pozitiveîn atractivitatea zonei.

- ÎÎnn ccee ssttaaddiiuu nnee aaffllããmm ccuu ppaarrccuurriilleeiinndduussttrriiaallee?? EExxiissttãã iinntteerreess ppeennttrruu ddiinn ppaarr-tteeaa mmaarriilloorr ffiirrmmee ddiinn eexxtteerriioorr ppeennttrruu ppaarr-ccuurriillee iinndduussttrriiaallee iieeººeennee??

- Avem mare nevoie de cât mai mul-te parcuri industriale la Iaºi, fãrã îndoialã,dar consider cã prioritatea o reprezintãconectarea cu þara printr-o infrastructurãrutierã nouã. Parcurile industriale vor veniºi existã un interes dovedit din parteaConsiliului Judeþean în aceastã direcþie,existând ºi multe firme interesate în asta.

- CCaarree ssuunntt pprrooiieecctteellee ppee ccaarree mmiizzaaþþiiîînn aacceeaassttãã uullttiimmãã ppaarrttee aa mmaannddaattuulluuii ddeeccoonnssiilliieerr jjuuddeeþþeeaann??

- Nu mã pot referi decât la proiectelepe care le poate promova ºi realiza Consi-liul Judeþean. În primul rând, avem înderulare ample proiecte vizând infrastruc-tura rutierã din judeþ, care va fi moderniza-tã, în conformitate cu masterplanul exis-tent. Pe lângã aceasta, se depun eforturi totmai mari pentru modernizarea unitãþilormedicale, a instituþiilor de culturã ºi învã-þãmânt cu fonduri europene nerambursabi-le. Iar faptul cã toate unitãþile finanþate deConsiliul Judeþean funcþioneazã la para-metri normali spune, cred eu, totul.

considerã consilierul judeþeanMircea Manolache (UNPR), mem-bru în Comisia de studii, prognozeeconomico-sociale, industrie,buget, finanþe, membru în Comi-sia de organizare ºi dezvoltareurbanisticã, realizarea lucrãrilorpublice, conservarea monumente-lor istorice, protecþia mediului,ecologie ºi patrimoniu ºi în Comi-sia juridicã, ordine publicã, dreptu-rile omului libertãþi cetãþeneºti

- DDoommnnuullee MMaannoollaacchhee,, ccuumm ssee vveeddeeeeccoonnoommiiaa jjuuddeeþþuulluuii IIaaººii ddiinn ssccaauunnuull ddee ccoonn-ssiilliieerr jjuuddeeþþeeaann??

- Dezastruos! Ieri, de exemplu, în cadrulºedinþei Consiliului Judeþean, nu s-a pututface sub nicio formã un pact pentru a dezvol-ta Iaºul, din punct de vedere educativ. Execu-tivul Consiliului Judeþean, fãrã deliberativ,fãrã consilieri, nu poate face mare lucru ºi s-a dovedit asta. Blocajele, la nivelul Consiliu-lui, se datoreazã în mare mãsurã consilierilorjudeþeni. Am spus cã situaþia economicã sevede dezastruos pentru cã unii consilieri nuvoteazã pentru dezvoltarea judeþului. Este oproblemã de caracter, de independenþa fie-cãrui consilier judeþean în parte...

- SSuunntt ddeecciizziiii ccaarree ssee rreessiimmtt uunneeoorrii llaanniivveelluull ssoocciieettããþþiiii......

- Orgoliile sunt cele care influenþea-zã, dar cred cã suntem cu toþii de bunãcredinþã...

Eu am votat toate proiectele comunitã-þii. Nu existã, în activitatea mea de consilierjudeþean, în ultimii trei ani, sã nu fi votatfavorabil vreun proiect al vreunei formaþiuni.Nu poþi sã blochezi anumite proiecte de

interes local sau regional pentru anumiteorgolii!

- SScchhiimmbbâânndd ddoommeenniiuull,, ppuutteemm ssppuunneeccãã IIaaººuull eessttee uunn oorraaºº ssiigguurr ssaauu,, ddaaccãã aarr ffii ssããddããmm ccrreeddiitt ssttaattiissttiicciilloorr,, nnee vvaa ffii ddiinn ccee îînn cceemmaaii ggrreeuu ssãã lluuppttããmm ccuu ffeennoommeennuull iinnffrraaccþþiioo-nnaall,, aaffllaatt îînn ccoonnttiinnuuãã ccrreeººtteerree??

- Aici aº vrea sã remarc un lucru extremde important: au avut loc schimbãri foartemari în ceea ce priveºte siguranþa cetãþeni-lor, la nivel de judeþ, nu doar de municipiu.La conducerea Inspectoratului de PoliþieJudeþean Iaºi se aflã un profesionist – comi-sar-ºef Costel Gîtlan, cãruia eu i-am acordattot sprijinul câtã vreme am fost preºedinte-le Autoritãþii Teritoriale de Ordine Publicã(ATOP), cu o echipã foarte bunã, în sensulde a preveni, a îndruma ºi a asigura un cli-mat de liniºte ºi siguranþã publicã. Bineînþe-les, în ceea ce priveºte ordinea publicã, in-fracþionalitatea este în scãdere. În momen-tul de faþã, putem spune cã siguranþa cetã-þeanului este în creºtere ºi sub control. Suntoameni în IPJ care au o altã abodare, o altãstrategie, se fac multe informãri în ºcoli ºispaþiul public, dupã principiul „paza bunãtrece primejdia rea”.

- NNuu aacceellaaººii lluuccrruu ppuutteemm ssppuunnee ººiiddeesspprree aacccciiddeenntteellee ddee ttrraaffiicc,, ccaarree ppaarr ssãã nnuussee mmaaii tteerrmmiinnee ppee ººoosseelleellee jjuuddeeþþuulluuii......

- Accidentele rutiere cu victimã sunt încreºtere, dar asta nu se datoreazã Poliþiei, ci

infrastructurii, iar baza infrastructurii nu þinede Direcþia Judeþeanã de Administrare aDrumurilor ºi Podurilor, aflatã în subordineaConsiliului Judeþean. Drumurile judeþene –se poate vedea bine acum – uºor, uºor sepun la punct. Accidentele grave, în lanþ, seproduc pe drumurile naþionale, pe celeeuropene. Cu toþii ne dorim o autostradã, iarGuvernul ar trebui sã þinã cont, prin ministe-rele pe care le are, de doleanþele societãþiicivile. Având drumuri bune, vom avea oeconomie în creºtere, fãrã îndoialã!

- CCaarree ssuunntt pprrooiieecctteellee ppee ccaarree mmiizzaaþþii,,aannuull aacceessttaa,, îînn sspprriijjiinnuull iieeººeenniilloorr??

- Chiar luna viitoare voi depune un pro-iect prin care voi solicita ca, în respect faþã decel care a fost profesor Marin Burlea, sã avemposibilitatea de a amplasa un bust al sãu înrondul de la intrarea în Spitalul „SfântaMaria”. Vreau neapãrat ºi voi solicita colegi-lor consilieri sã mã sprijine în demersul de ada numele de „Prof. Univ. Dr. Marin Burlea”Spitalului de Copii. Este o acþiune care vreausã se transforme într-un concurs de idei, sãconstruim acolo un bust în memoria acesteipersonalitãþi a pediatriei naþionale. Este oacþiune a mea, însã îmi doresc ca proiectulsã fie asumat de toþi consilierii judeþeni.Vreau ca la un an de la moartea profesoruluiMarin Burlea, cel care a fost supranumit„îngerul copiilor”, Spitalul pe care l-a slujitîntreaga viaþã sã poarte numele sãu!

„Este nevoie de o consolidare lanivelul societãþii, de coeziune socialã”

Având drumuri bune, vom avea oeconomie în creºtere, fãrã îndoialã!

Consilierii

judeþeni, la raport

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.15

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa oorrggaanniiggrraammeeii ººii aassttaattuulluuii ddee ffuunnccþþiiii ppeennttrruu SSppiittaalluull CClliinniiccddee UUrrggeennþþãã ppeennttrruu CCooppiiii „„SSff.. MMaarriiaa““ IIaaººii

Art.1 Se aprobã organigrama ºi sta-tul de funcþii pentru Spitalul Clinic deUrgenþã pentru Copii „Sf. Maria“ Iaºi.

Art.2 Cu aceeaºi datã înceteazãaplicabilitatea anexelor 1 ºi 2 din Hotã-rârea Consiliului Judeþean Iaºi nr.309/19.09.2018 modificatã prin Hotã-rârea Consiliului Judeþean Iaºi nr.343/29.10.2018.

Art.3 Ducerea la îndeplinire a preve-derilor prezentei hotãrâri va fi asiguratãde cãtre Serviciul Resurse Umane ºiSalarizare, prin grija ºefului de serviciu ºiSpitalul Clinic de Urgenþã pentru Copii„Sf. Maria“ Iaºi, prin grija managerului.

HOTÃRÂREAnr.16

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa oorrggaanniiggrraammeeii ººii aassttaattuulluuii ddee ffuunnccþþiiii aallee SSppiittaalluulluuii CClliinniiccddee OObbsstteettrriiccãã ººii GGiinneeccoollooggiiee „„CCuuzzaa-VVooddãã““ IIaaººii

Art.1 Se aprobã organigrama ºi sta-tul de funcþii ale Spitalului Clinic deObstetricã ºi Ginecologie „Cuza-Vodã“Iaºi. Anexele 1 ºi 2 fac parte integratã dinprezenta hotãrâre.

Art.2 Cu aceeaºi datã înceteazãaplicabilitatea anexelor 1 ºi 2 din Hotã-rârea Consiliului Judeþean Iaºi nr.283/29.08.2018.

Art.3 Ducerea la îndeplinire a pre-vederilor prezentei hotãrâri va fi asigu-ratã de cãtre Serviciul Resurse Umaneºi Salarizare prin grija ºefului de servi-ciu ºi Spitalul Clinic de Obstetricã ºiGinecologie „Cuza-Vodã“ Iaºi, prin gri-ja managerului.

HOTÃRÂREAnr.23

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa rreeaalliizzããrriiii pprrooiieeccttuu-lluuii „„EEggaalliittaattee ddee ººaannssee pprriinn ppaarrtteenneerriiaatteeaaccttiivvee îînn ooffeerriirreeaa ddee sseerrvviicciiii ººii rreessuurrssee ddeepprreevveenniirree aa bbuullllyyiinngguulluuii îînn mmeeddiiuull eedduuccaa-þþiioonnaall““,, ddee ccããttrree CCeennttrruull JJuuddeeþþeeaann ddeeRReessuurrssee ººii AAssiisstteennþþãã EEdduuccaaþþiioonnaallãã IIaaººii,, îînnccaalliittaattee ddee AApplliiccaanntt,, îînn vveeddeerreeaa ffiinnaannþþããrriiiiaacceessttuuiiaa îînn ccaaddrruull PPrrooggrraammuulluuii EERRAASS-MMUUSS++,, AAccþþiiuunneeaa –– cchheeiiee 11:: mmoobbiilliittaatteeaappeerrssooaanneelloorr îînn ssccooppuull îînnvvããþþããrriiii

Ar t.1 Se aprobã realizarea proiectului„Egalitate de ºanse prin parteneriateactive în oferirea de servicii ºi resurse deprevenire a bullyingului în mediul educa-þional“, de cãtre Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, încalitate de Aplicant, în vederea finanþãriiacestuia în cadrul Programului ERAS-MUS+, Acþiunea – cheie 1: mobilitateapersoanelor în scopul învãþãrii.

Art.2 Prevederile prezentei Hotãrârivor fi duse la îndeplinire de cãtre CentrulJudeþean de Resurse ºi Asistenþã Educa-þionalã Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.24

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa rreeaalliizzããrriiii pprrooiieeccttuu-lluuii „„MMooddeell ooff IInnssttiittuuttiioonnaall CCrroossss-BBoorrddeerrCCoollllaabboorraattiioonn ffoorr RRaaiissiinngg tthhee EEmmppllooyyaabbii-lliittyy ooff SSttuuddeennttss““ ((MMooddeell ddee ccoollaabboorraarreeiinnssttiittuuþþiioonnaallãã ttrraannssffrroonnttaalliieerrãã ppeennttrruuccrreeººtteerreeaa aannggaajjaabbiilliittããþþiiii aabbssoollvveennþþiilloorr ddeelliicceeuu)),, ddee ccããttrree CCeennttrruull JJuuddeeþþeeaann ddeeRReessuurrssee ººii AAssiisstteennþþãã EEdduuccaaþþiioonnaallãã IIaaººii,, îînnccaalliittaattee ddee ppaarrtteenneerr,, îînn vveeddeerreeaa ffiinnaannþþããrriiiiaacceessttuuiiaa îînn ccaaddrruull pprrooggrraammuulluuii JJooiinnttOOppeerraaþþiioonnaall PPrrooggrraammmmee RRoommâânniiaa ––RReeppuubblliicc OOff MMoollddoovvaa EENNII 22001144-22002200

Art.1 Se aprobã realizarea proiectului„Model of Instituþional Cross-BorderCollaboration for Raising the Employabi-lity of Students“ (Model de colaborareinstituþionalã transfrontalierã pentru creº-terea angajabilitãþii absolvenþilor deliceu), de cãtre Centrul Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã Iaºi, încalitate de partener, în cadrul programu-lui Joint Operaþional Programme Româ-nia – Republic Of Moldova ENI 2014-2020.

Art.2 Prevederile prezentei Hotãrârivor fi duse la îndeplinire de cãtre CentrulJudeþean de Resurse ºi Asistenþã Educa-þionalã Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.38

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa iinnddiiccaattoorriilloorr tteehh-nniiccoo –– eeccoonnoommiiccii ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaaoobbiieeccttiivvuulluuii ddee iinnvveessttiittiiii „„CCOONNSSOOLLIIDDAA-RREE,, MMOODDEERRNNIIZZAARREE ªªII RREEFFUUNNCCÞÞIIOONNAA-LLIIZZAARREE CCLLÃÃDDIIRREE SSPPIITTAALL CCLLIINNIICC DDEEPPNNEEUUMMOOFFTTIIZZIIOOLLOOGGIIEE –– „„SSEECCÞÞIIAA PPAAªª-CCAANNUU““ ddiinn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii „„ÎÎmmpprreeuu-nnãã ppeennttrruu SSããnnããttaattee““

Art.1 Se aprobã indicatorii tehni-co-economici pentru realizarea obiec-tivului de investiþii „CONSOLIDARE,MODERNIZARE ªI REFUNCÞIONALIZA-RE CLÃDIRE SPITAL CLINIC DE PNEU-MOFTIZIOLOGIE – „SECÞIA PAªCA-NU“ din cadrul proiectului „Împreunãpentru Sãnãtate“- Programul Operaþio-nal Comun România-Republica Mol-dova 2014-2020- Obiectivul tematic8: Provocãri comune în domeniul si-guranþei ºi securitãþii- Prioritatea 4.1– Sprijin pentru dezvoltarea serviciilorde sãnãtate ºi a accesului la sãnãtate,conform Anexei, parte integrantã aprezentei hotãrâri.

Art.2 Consiliul Judeþean Iaºi îºi asu-mã faptul cã, la momentul recepþieilucrãrilor implementate prin acest pro-iect, finanþat prin Programul OperaþionalComun România-Republica Moldova2014-2020, investiþia va fi funcþionalã, înstare bunã, în integralitatea sa.

Art.3 Ducerea la îndeplinire aprezentei hotãrâri revine DirecþieiProiecte ºi Dezvoltare Durabilã ºiDirecþiei Economice din cadrul apa-ratului de specialitate al ConsiliuluiJudeþean Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.39

pprriivviinndd aapprroobbaarreeaa rreeþþeelleeii îînnvvããþþããmmâânn-ttuulluuii ssppeecciiaall ddiinn jjuuddeeþþuull IIaaººii ppeennttrruu aannuullººccoollaarr 22001199-22002200

Art.1 Se aprobã reþeaua învãþãmân-tului special gimnazial ºi profesional dinjudeþul Iaºi pentru anul ºcolar 2019 –2020 ºi reþeaua învãþãmântului specialliceal ºi special postliceal din judeþul Iaºipentru anul ºcolar 2019 – 2020, con-form anexei 1, respectiv anexei 2. Anexe-le 1 ºi 2 fac parte integrantã din prezen-ta hotãrâre.

Art.2 Prevederile prezentei hotãrâriintrã în vigoare începând cu anul ºcolar2019-2020.

Art.3 La data intrãrii în vigoare a preve-derilor prezentei hotãrâri înceteazã aplica-bilitatea oricãror dispoziþii contrare cuprin-se în acte administrative emise anterior.

Art.4 Punerea în aplicare a prevede-rilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã decãtre Serviciul Resurse Umane ºi Salari-zare din cadrul Consiliului Judeþean Iaºiºi de cãtre fiecare unitate de învãþãmântdin subordinea Consiliului Judeþean Iaºi,prin grija conducerii executive.

ANEXE CCOONNSSIILLIIUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN IIAAªªII

SSeerrvviicciiuull RReessuurrssee UUmmaannee ººii SSaallaarriizzaarreeAAnneexxaa 11 llaa HHoottaarrâârreeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii nnrr.. 3399//2200..0022..22001199

RREEÞÞEEAAUUAA ªªCCOOLLAARRÃà AA ÎÎNNVVÃÃÞÞÃÃMMÂÂNNTTUULLUUII SSPPEECCIIAALL GGIIMMNNAAZZIIAALL ªªII SSPPEECCIIAALL PPRROOFFEESSIIOONNAALL DDIINN JJUUDDEEÞÞUULL IIAAªªII PPEENNTTRRUU AANNUULL ªªCCOOLLAARR 22001199 –– 22002200

UUnniittããþþii ffããrrãã ppeerrssoonnaalliittaattee jjuurriiddiiccãã

CCOONNSSIILLIIUULL JJUUDDEEÞÞEEAANN IIAAªªIISSeerrvviicciiuull RReessuurrssee UUmmaannee ººii SSaallaarriizzaarree

AAnneexxaa 22 llaa HHoottaarrâârreeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaassii nnrr.. 3399//2200..0022..22001199RREEÞÞEEAAUUAA ªªCCOOLLAARRÃà AA ÎÎNNVVÃÃÞÞÃÃMMÂÂNNTTUULLUUII SSPPEECCIIAALL LLIICCEEAALL ªªII SSPPEECCIIAALL PPOOSSTTLLII-

CCEEAALL DDIINN JJUUDDEEÞÞUULL IIAAªªII PPEENNTTRRUU AANNUULL ªªCCOOLLAARR 22001199 –– 22002200

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INFORMATII UTILE 11¸

În ultima perioadã, mai multe unitãþi administra-tiv-teritoriale din judeþul Iaºiau anunþat organizarea de

concursuri pentru ocupareaunor posturi vacante.

P entru a ocupa un post contractualvacant sau temporar vacant candi-daþii trebuie sã îndeplineascã ur-

mãtoarele condiþii generale, conform art.3 al Regulamentului-cadru aprobat prinHotãrârea Guvernului nr. 286 din 23 mar-tie 2011, cu modificãrile ºi completãrileulterioare:a) are cetãþenia românã, cetãþenie a altorstate membre ale Uniunii Europene sau astatelor aparþinând Spaþiului EconomicEuropean ºi domiciliul în România;b) cunoaºte limba românã, scris ºi vor-bit;c) are vârsta minimã reglementatã deprevederile legale;d) are capacitate deplinã de exerciþiu;e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoa-re postului pentru care candideazã, ates-tatã pe baza adeverinþei medicale elibe-rate de medicul de familie sau de unitã-þile sanitare abilitate;f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi,dupã caz, de vechime sau alte condiþiispecifice potrivit cerinþelor postului scosla concurs;g) nu a fost condamnatã definitiv pentrusãvârºirea unei infracþiuni contra umani-tãþii, contra statului ori contra autoritãþii,de serviciu sau în legãturã cu serviciul,

care împiedicã înfãptuirea justiþiei, defals ori a unor fapte de corupþie sau aunei infracþiuni sãvârºite cu intenþie, carear face-o incompatibilã cu exercitareafuncþiei, cu excepþia situaþiei în care aintervenit reabilitarea.

CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii organizeazãconcurs de recrutare pentru ocuparea peperioadã nedeterminatã a funcþiei publi-ce de conducere, vacante, de ºef birou,gradul II – Biroul Control ºi îndrumare laUnitãþile din Subordinea ConsiliuluiJudeþean Iaºi. Candidaþii trebuie sãîndeplineascã condiþiile generale prevã-zute de art. 54 din Legea nr. 188/1999privind Statutul funcþionarilor publici(r2), cu modificãrile ºi completãrileulterioare. Condiþiile specifice necesareîn vederea participãrii la concurs ºi aocupãrii funcþiei publice sunt: studii uni-versitare de licenþã absolvite cu diplo-mã, respectiv studii superioare de lungãduratã, absolvite cu diplomã de licenþãsau echivalentã în domeniul fundamen-tal de ierarhizare, ºtiinþe sociale, ramurade ºtiinþã ºtiinþe juridice, domeniul delicenþã drept; studii de masterat saupostuniversitare în domeniul administra-þiei publice, management ori în speciali-tatea studiilor necesare exercitãrii func-þiei publice; vechime în specialitateastudiilor necesare exercitãrii funcþieipublice: minimum 5 ani.

Concursul se va organiza conformcalendarului urmãtor: 03 aprilie 2019:termenul limitã pentru depunerea dosa-relor; 15 aprilie 2019, ora 10:00: probascrisã; data ºi ora interviului vor fi comu-nicate ulterior.

PPrriimmããrriiaa CCoommuunnaa TToommeeººttii organi-zeazã concurs de recrutare pentru ocupa-rea pe perioadã nedeterminatã a funcþieipublice de execuþie, vacante, de inspec-tor, clasa I, grad profesional asistent(post cu atribuþii de executãri, silite ºicolectare creanþe la bugetul local).

Condiþii specifice: studii universitarede licenþã absolvite cu diplomã, respec-tiv studii superioare de lungã duratã,absolvite cu diplomã de licenþã sau echi-valentã; vechime în specialitatea studii-lor necesare exercitãrii funcþiei publice:minimum 1 an.

Concursul se va organiza pe 19 apri-lie 2019, ora 10.00: proba scrisã; data ºiora interviului vor fi comunicate ulterior.

PPrriimmããrriiaa CCoommuunneeii GGoorrbbaann organizea-zã concurs de recrutare pentru ocupareape perioadã nedeterminatã a funcþiei con-tractuale vacante, de muncitor necalificat.

Condiþii specifice: nivelul studiilor –generale; permis de conducere catego-riile B, C; certificat de pregãtire profesio-nalã pentru transport mãrfuri; vechime în

muncã – nu se solicitã. Concursul se vaorganiza pe 08 aprilie 2019, ora 10.00:proba scrisã;08 aprilie 2019, ora 14.00: proba interviu.

PPrriimmããrriiaa CCoommuunneeii RReeddiiuu organizeazãconcurs de recrutare pentru ocuparea peperioadã nedeterminatã a funcþiei publi-ce de execuþie, vacantã de consilier, cla-sa I, grad profesional debutant la Com-partimentul Resurse Umane.

Condiþiile specifice: studii universi-tare de licenþã absolvite cu diplomã, res-pectiv studii superioare de lungã duratãabsolvite cu diplomã de licenþã sau echi-valentã; fãrã vechime în specialitateastudiilor necesarã exercitãrii funcþiei

publice. Concursul se va organiza astfel:15 aprilie 2019, ora 10.00 – proba scri-sã; data ºi ora interviului vor fi comuni-cate ulterior.

PPrriimmããrriiaa CCoommuunneeii TToommeeººttii organizeazãconcurs pentru ocuparea pe perioadã nede-terminatã a funcþiei contractuale de execu-þie, vacante de îngrijitor (G) I cu atribuþiileîngrijitorului, la Clubul Sportiv Tomeºti,

Condiþii specifice: studii generale;vechime în specialitatea studiilor necesare– minimum 3 luni. Concursul se va orga-niza astfel: 26 martie 2019, ora 15.00:data limitã pentru depunerea dosarelor; 11aprilie 2019, ora 10.00: proba practicã; 15aprilie 2019, ora 13.00: proba interviu.

Iubitorii cãrþilor care doresc sãdevinã bibliotecari au acum aceastãoportunitate, condiþia fiind sã aibã stu-dii superioare absolvite cu diplomã delicenþã. Aceºtia pot urma cursurileBibliotecii Judeþene ,,Gh. Asachi” Iaºi,iar la final vor obþine un certificat deprefecþionare în profesia de bibliotecar.

Programul de specializare va avealoc în perioada 3-14 iunie 2019, înscrie-rile fiind deschise pânã pe 31 mai.

Pentru a fi admiºi la cursuri, dorito-rii trebuie sã depunã o copie dupã car-tea de identitate, certificatul de naºtereºi diploma de licenþã.

Cursul este acreditat de AutoritateaNaþionalã pentru Calificãri ºi va fi orga-nizat de Centrul de Formare ºi Dezvol-

tare Profesionalã al Asociaþiei Naþionalea Bibliotecarilor ºi Bibliotecilor Publicedin România. Preþul acestui curs estede 850 lei.

La finalul specializãrii, cursanþii vorprimi certificate de absolvire recunos-cute de Ministerul Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârst-nice ºi Ministerul Educaþiei Naþionale ºiCercetãrii ªtiinþifice. Aceste documentevor fi însoþite de un Supliment descrip-tiv în care vor fi stipulate competenþeleprofesionale dobândite.

Informaþii suplimentare pot fi obþi-nute de la reprezentanþii BiblioteciiJudeþene pe e-mail la adresa con-tact@bjiasi.ro sau la numãrul de tele-fon 0332/110044.

BBiibblliiootteeccaa JJuuddeeþþeeaannãã „„GGhheeoorrgghhee AAssaacchhii”” oorrggaanniizzeeaazzããccuurrssuurrii ddee bbiibblliiootteeccaarrii

Locuri de muncã înadministraþia publicã

martie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTRADITII. DESTINATII12 ¸ ¸

”AAvveeþþii uunn ggiiuuvvaaiieerr iinneessttiimmaabbiill îînnoorraaººuull dduummnneeaavvooaassttrrãã.. AAcceeaassttããoorrcchheessttrrãã!! [[……]].. EEssttee uunn ddaarr mmiinnuu-

nnaatt ccâânndd uunn oorraaºº aarree oo aasseemmeenneeaa eexxttrraaoorr-ddiinnaarrãã oorrcchheessttrrãã,, ddee uunn eennoorrmm ttaalleenntt,, ddee oommaarree mmuuzziiccaalliittaattee,, oo mmaarree ddeevvooþþiiuunnee ººiiddeeddiiccaaþþiiee ppeennttrruu mmuuzziiccãã.. SS-oo ppããssttrraaþþii bbiinnee,,ss-oo îînnggrriijjiiþþii,, ssãã-ii ssttaaþþii aallããttuurrii îînn ttoott cceeeeaa cceeppuutteeþþii ffaaccee ppeennttrruu eeii ººii eeii,, llaa rrâânndduull lloorr,,ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã”” (cuvinte adresate de Maestrul CristianMandeal publicului ieºean)

A flatã la cea de a 77-a stagiune deconcerte, Filarmonica Moldova dinIaºi ºi-a consolidat, prin binemeri-

tate succese, o poziþie de lider naþional ºio excelentã reputaþie internaþionalã.

Publicul meloman este tot mai atrasºi rãspunde prezent întâlnirilor cu muzicaclasicã, oriunde s-ar desfãºura acestea –în sala Casei de Culturã a Studenþilor, înAula Bibliotecii Centrale UniversitareMihai Eminescu, în Sala Voievozilor dinPalatul Culturii, în lãcaºurile de cult dinIaºi, în Atriumul Palas, dar ºi în impor-tante sãli din alte oraºe, precum AteneulRomân din Bucureºti sau Catedrala Cato-licã din Piatra Neamþ.

Stagiunea 2018-2019 este dedicatãîn întregime aniversãrii CentenaruluiRomâniei, apogeul fiind marcat prin douãconcerte simfonice extraordinare susþi-nute de Orchestra simfonicã a Filarmoni-cii Moldova pe scena Ateneului Romândin Bucureºti – 13-14 decembrie 2018.Conducerea muzicalã i-a aparþinut laure-atului Concursului Internaþional de DirijatJeusesses Musicales din 2017 – Jun-ping Qian, iar programul a cuprins 3Dansuri româneºti de Theodor Rogalski,Concertul nr. 27 pentru pian ºi orchestrãde W. A. Mozart, în interpretarea pianis-tului ªtefan Arnold ºi Simfonia nr. 9 în mibemol major, op. 70 de D. ªostakovici.

Centenarul României ºi cei 160 de anide la Unirea Principatelor Române au fostcelebraþi de Filarmonica ieºeanã ºi prin treiconcerte de muzicã româneascã, condusede maestrul Gheorghe Victor Dumãnescu

ºi dirijorul Radu Postãvaru, cu participareasoliºtilor Cristina Grigoraº (sopranã), Da-niel Goiþi (pian) ºi Gabriel Croitoru (vioarã).Muzica compozitorilor George Enescu,Paul Constantinescu, Vasile Spãtãrelu, Cor-nel Þãranu, Ciprian Porumbescu, GheraseDendrino, Nicolae Kirkulescu a fost primitãcu bucurie ºi îndelungi aplauze de public.

Totodatã, programul actualei stagiunii laFilarmonica ieºeanã se aflã sub semnul mu-zicii compozitorilor Johannes Brahms ºiRobert Schumann. Se continuã astfel marileproiecte demarate cu mare succes, în sta-giunea 2017-2018, cu Integrala concertelorºi simfoniilor de Beethoven, propunând dedata aceasta Seria simfoniilor ºi concertelorBrahms-Schumann, cu participarea unoradintre cei mai talentaþi ºi apreciaþi soliºti:violoniºtii Alexander Sitkovetsky, Ioana Cris-tina Goicea, pianiºtii Stefan Arnold, AlinaBercu, Viniciu Moroianu, Anna Petrova, vio-lonceliºtii Andrei Ioniþã ºi Leonid Gorokhov.

Muzica româneascã rãmâne un reperimportant în politica repertorialã a Filar-monicii Moldova, în special prin continua-rea Festivalului Muzicii Româneºti, chiar ºiîn lipsa unei finanþãri din partea AsociaþieiFondului Cultural Naþional. Cele 10 eveni-mente cuprinse în cea de a XX-a ediþie aFestivalului, organizate în colaborare cuUniversitatea Naþionalã de Arte GeorgeEnescu au adus în atenþia auditorilor crea-þiile unor personalitãþi de mare prestigiudin muzica româneascã, precum GeorgeEnescu, Paul Constantinescu, Vasile Spã-tãrelu, Achim Stoia, Theodor Grigoriu, Vio-rel Munteanu, Gavriil Musicescu. Concer-tul vocal-simfonic de închidere a Festiva-

lului a fost dedicataniversãrii a 100 deani de la înfiinþareaSocietãþii simfoniceGeorge Enescu,prin aportul deose-bit al pianistei Ralu-ca ªtirbãþ ºi al diri-jorului Adrian Morar.Nu întâmplãtor, lu-crarea aleasã pentruînchiderea Festivalu-lui a fost Simfonia aIII-a cu cor, compusãde George Enescu, înperioada în careacesta se afla la Iaºi.

Un alt proiect care a þinut capul deafiº la Filarmonica Moldova, a fost Festi-valul Internaþional de muzicã de camerãde la Iaºi, care reprezintã o extindere aFestivalului Internaþional de Cvartet des-fãºurat anterior la Iaºi, pe parcursul apatru ediþii – o iniþiativã de mare succesîn viaþa artisticã naþionalã ºi internaþiona-lã, lansatã în anul 2014 de maestrulBujor Prelipcean, director general alFilarmonicii ºi, totodatã, vioara întâi aCvartetului Voces.

Desfãºurat într-o perioadã festivã,într-un Iaºi Cultural aflat în anul Centena-rului Marii Uniri, Festivalul Internaþionalde muzicã de camerã a oferit publiculuiconcerte de excepþie susþinute de artiºtide talie internaþionalã, atât din þarã, cât ºide peste hotare: violonistul Dragoº Mân-za, violoncelistul Alexay Stadler, pianistaAlina Bercu ºi Cvartetul Ad libitum.

În ultimii ani, Filarmonica ieºeanãeste singura instituþie din þarã care pro-moveazã intens tinerii interpreþi ºi dirijori,prin Turneului Naþional al Laureaþilor Con-cursului Internaþional George Enescu, aiConcursului Internaþional de dirijat Jeu-nesses Musicales, dar ºi ai altor concur-suri internaþionale de mare prestigiu. Ast-fel, un numãr important de concerte dinstagiune este dedicat marilor câºtigãtori,între care pianiºtii Eduard Kunz, Josu deSolaun, Alexandra Dãriescu, violoncelis-tul Andrei Ioniþã, dirijorii Kazuki Wada,Junping Qian, Li-Haoran, Kah ChungWong, Yu-An Chang, Sander Teepen, VladVizireanu, Joanna Natalia Œlusarczyk,Anton Shaburov, Tiran Nikogosyan.

Pe plan local, Filarmonica ieºeanã asusþinut concerte în cadrul unor Festiva-luri din ce în ce mai apreciate în regiune,oferind publicului concerte de înaltãþinutã, primite cu entuziasm.

Astfel, Filarmonica Moldova a susþinutun Concert vocal-simfonic extraordinar încadrul Festivalul Internaþional al Educaþiei(FIE), dirijat de Maestrul Horia Andreescuºi avându-l ca solist la pian pe DanielGoiþi. Publicul prezent în Piaþa PalatuluiCulturii din Iaºi a avut ocazia sã asculteSimfonia a ºaptea ºi Fantezia pentru cor ºiorchestrã de Ludwig van Beethoven.

Filarmonica ieºeanã a participat,prin ansamblurile sale – Orchestra sim-fonicã ºi Corul academic Gavriil Musi-cescu – la Vacanþele muzicale de laPiatra Neamþ, cu un program atractiv deuverturi ºi coruri din opere, dirijat demaestrul Radu Pãstãvaru. Orchestra sim-fonicã a Filarmonicii Moldova condusãde dirijorul Gabriel Bebeºelea, a susþinutun concert extraordinat în cadrul NeamþMusic Festival OPUS: 1, în Catedrala Ca-tolicã din Piatra Neamþ. Soliºtii – AndreyBaranov, vioarã, (Premiul 1 Regina

Elisabeta Bruxelles), MargaritaBalanas, violoncel ºi DanielCiobanu, pian – au interpretatConcertul pentru vioarã ºiorchestrã de J. Sibelius, Con-certul pentru violoncel ºi or-chestrã de A. Dvorak ºi Rhap-sody in Blue pentru pian ºiorchestrã de G. Gershwin.

Prezenþa Corului acade-mic Gavriil Musicescu în Fes-tivalul Internaþional al MuziciiMecanice a devenit deja o tra-diþie. Concertul coral dirijatde maestrul Doru Morariu afost susþinut în aer liber.

Nu în ultimul rând, Filar-monica Moldova a oferit pânã acumnumeroase concerte în cadrul proiectuluiMuzica Pentru Toþi, în Complexul Palas,înregistrând audienþe record ºi douã con-certe caritabile susþinute de ansambluri-le Filarmonicii, având ca scop strângereade fonduri pentru refacerea ºi reluareaactivitãþii la Institutul de Boli Cardiovas-culare Prof. Dr. George I.M. GeorgescuIaºi, grav afectat în urma unui incendiu(16 martie, la Catedrala Catolicã SfântaFecioarã Maria, Regina)

Însã nu sunt deloc de trecut cu vede-rea viitoarele repere din agendã, întrecare ºi sprijinirea copiilor ºi tinerilor cuautism din România, pe 1 aprilie, în AulaBibliotecii Centrale Universitare MihaiEminescu. Sãrbãtorile Pascale vor fimarcate printr-un concert vocal-simfonicextraordinar dirijat de maestrul GheorgheCostin ºi un concert cameral susþinut laAula BCU. Ca în fiecare an, Filarmonicaieºeanã va susþine, în luna mai, un con-cert în Parcul Copou din Vaslui. Pe listainvitaþilor, în concertele ce vor urma, seregãsesc nume foarte apreciate ºi aºtep-tate cu nerãbdare de publicul meloman:violoniºtii Mãlina Ciobanu, RemusAzoiþei, pianiºtii Dana Ciocârlie, StefanArnold, Daniel Goiþi, Adela Liculescu,violoncelistul Andrei Ioniþã, dirijoriiGheorghe Costin, Horia Andreescu,Tiberiu Soare, Adrian Morar, AntonShaburov, Cvartetul Ad libitum ºi alþii.

Actuala stagiune se va încheia pe 21iunie cu un concert vocal simfonic, subbagheta dirijorului Anton Shaburov (Rusia),laureat al Concursului Internaþional dedirijat Jeunesses Musicales- Bucureºti2018, ºi a dirijorului Doru Morariu. Solis-tã va fi Adela Liculescu –pian.

Filarmonica Moldova,„un giuvaier inestimabil” al Iaºului