Stereotipii şi prejudecăţi – cum ne luptăm cu ele, sau ce este toleranţa?

Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri:

Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în

sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea

persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri

de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă.

Alt punct de vedere spune că toleranţa înseamnă a permite ceva ceea ce ar putea fi suprimat.

Chiar daca, în realitatea istorica, conceptul cultural de toleranta a constituit izvorul ideii de

libertate, toleranta "consta în a suporta, a nu interzice, a admite, ca pe un rau mai mic, în timp ce

libertatea ar fi recunoastere pozitiva a celuilalt, a dreptului acestuia la diferenta". Asumarea

diferentei, acceptarea pluralismului pare a fi, adevarata libertate, pe cata vreme arealul tolerantei

cuprinde, dimpotriva, raportarea identicului la un "cvasi-celalalt" "un amestec între acelasi

(nativul) si celalalt (strainul)", asemanator si diferit. In cartea Drepturi de cetate, toleranta este

descriesa ca un raport între confortul unei imagini pe care o identitate o are despre sine însasi si

socul în fata strainului, în fata stranietatii sale. Recunoasterea celuilalt, recunoasterea vizibilitatii

sale, raportarea la acel cvasi-altul ca la un individ similar constituie ceea ce desparte toleranta cu

dublul ei sens, cel de a suporta si cel de a combate, de libertate. Orasul sau cetatea plaseaza

umanitatea într-un joc dinamic de diferente si asemanari, accentuand conflicte, respingeri sau

ignorari reciproce ale diferitelor grupuri. "Sa nu facem altcuiva ceea ce nu ne place", - inteleapta

vorba. Stimate vanzatoare, taxatoare si sofer de maxi-taxi, inainte de a va porni la un serviciu,

luati cu sine amabilitatea, si zambetul lipiti-l de buze. Mai usoara va va parea munca. Draga

copile sau tinere, inainte sa vrei sa razi pe seama unui mai slab ca tine sau mai prost imbracat,

gandeste-te ca acesta poate fi mai intelept ca tine. Stimate matusa, in loc sa injuri tineretul ca e

asa si asa, demonstreaza-i maturitate si politete, - prin propriul exemplu. Sirul poate fi continuat la

nesfarsit. Aceste mici, la prima vedere neinsemnate ciocniri, creaza emotii negative ambelor parti,

storc din noi energie, care poate fi folosita mult mai rational. Solutia ar fi - putina bunavointa,

toleranta, presarate cu o gandire pozitiva si vom fi uimiti de rezultat; dar cu o conditie - toti odata

si continuu sa ne schimbam spre bine. Sa uitam de rolul de natafleata, care asteapta sa faca primul

pas cineva."

Totusi, sunt cateva limite, pe care un umanist chibzuitor le va aplica la principiul tolerantei,

care totusi nu este un principiu absolut. Principiul tolerantei - atrage dupa sine toleranta, un sir

larg de credinte si valori morale, ce ar permite in intregime credintele, tacticile si principiile lor

diverse de viata. Acest principiu presupune o societate deschisa, o societate pluralistica si

democratica, care respecta libertatile civile si drepturile umane. El de asemenea, promoveaza

libertatea intelectuala, artistica, stiintifica, religioasa, filosofica si morala.

Toleranta presupune valoare individului, autonomia lui, libertatea alegerii. O societate toleranta

va tinde mai mult spre a fi creativa si inovativa, deoarece este deschisa fata de noi descoperiri,

adevarului si noi patrunderi psihologice, imbunatatind astfel experienta umana. O societate

toleranta este mai potrivita pentru a promova increderea si colaborarea reciproca. Intr-o societate

toleranta va fi mai putina cruzime si inselaciune, mai putin dogmatism si fanatism. Mai pe scurt,

principiul tolerantei contribuie la binele comun si la crearea unei societati mai umane si este

justificat de temeiuri pragmatice. Fiind dat importanta tolerantei pentru o democratie umanistica,

pot oare sa existe careva limite pentru ea? Da, desi acestea trebuie stabilite cu mare atentie. Este

clar ca toleranta nu este aplicabila pentru toate actiunile. Noi suntem toleranti fata de credinta si

fata de exprimarea credintelor, fata de gandire, constiinta si fata de vorbire. Dar acolo unde

credinta sau vorbirea trece in actiune, o societate civilizata are dreptul sa regleze conduita si sa

recurga la legislatii pentru a proteja averea publica. Noi nu putem, de exepmlu, sa trecem cu

vedere violenta, noi la fel nu putem lasa pe oameni sa faca ce vor ei daca aceasta le va da dauna

altora sau sa-i impiedicam sa-si exercite drepturile lor. Principilul tolerantei nu este absolut, nu

este o constatare absoluta. Pe de alta parte, toleranta este la prima vedere principiuil general dupa

care suntem pregatiti sa traim. In conformitate cu cateva conditii limitative, noi putem sa-l trecem

cu vederea (principiul tolerantei), dar trebuie sa avem motive serioase pentru a o face. Aceasta

poate sa se intample atunci cand are loc o ciocnire cu alte principii generale, carora ne

subordonam. Exista multe valori in care noi credem, adevarul, de exemplu - este adevar. Ce faceti

atunci, cand toleranta este in conflict cu alte valori viabile, pe care mizam? Toleranta in societate

afecteaza toate sferile vietii noastre. Toleranta in serviciu, cand seful niciodata nu ia decizii cand

un subaltern a incalcat ceva; daca seful nu va lua decizia imediat, ci o va lasa pe a 2-3 zi, va fi un

sef intelept. Toleranta in familie - cand nu te superi pe sangele tau, pe feciorul sau fiica, tata sau

mama, fratele sau sora, cand transfuziile de imbunatatire sanguina sunt imposibile, cand sotul sau

sotia are o singura viata si pe aceasta viata in afara de Dumnezeu, nimeni nu poate fi stapan pe ea.

Nu poti fi mare in nici o relatie de viata, iar in familie cu atat mai mult. Toleranta in Stat - cand iti

propui in mod constient sa respecti conducerea tarii, chiar daca ea mai face greseli sau cand ceva

nu-ti convine. Conducerea e aleasa nu numai de tine, ea e aleasa de zeci, mii oameni, care ar

putea judeca lucrurile altfel, mai treaz chiar decat tine. Toleranta intre etnii - cand etnia de baza

intelege ca nu trebuie invinuite minoritatile nationale. Toleranta in discutii - alunga-ti iluzia ca tu

ai fi detinatorul adevarului in ultima instanta. Despre comunicare, putem spune, ca lipsind pe om

de posibilitatea de o comunicare cu alti oameni - il veti duce la pierzanie. Toleranta nu inseamna

resemnare, cedare, am mai spus aceasta, mai ales in raport cu idealurile, convingerile,

sentimentele, etc. Toleranta e gratia mintii. Toleranta e antonimul violentei. Daca vrem sa

depasim stadiul omului de piatra, trebuie sa invatam cu rabdarea aceasta arta. Sa constientizam

pentru inceput, ca ne aflam la acest stadiu, noi, cei din RM.

Ce este toleranta? Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii

culturilor lumii. Ea este incurajata prin cunoastere, comunicare, libertatea gandirii, constiintei si

credintei. Toleranta este armonia in diferente, este o virtute care face ca pacea sa fie posibila si

care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii. A practica toleranta nu

inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, ci semnifica

acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor

fizic, prin felul de exprimare, comportamente si valori, au dreptul de a trai in pace si de a fi cele

care sunt.

Lumea este mai toleranta.

Ana Chifiac, presedinte Asociatia pentru persoane cu disabilitati mentale si motorice “Societatea

pentru toti”:

“Astazi, atitudinea societatii fata de persoanele cu disabilitati este alta in comparatie cu anii

precedenti. Am avut probleme de integrare atat la gradinita, cat si la scoala. Cand am mers la

gradinita, unii parinti au refuzat sa-si aduca odraslele, altii le-au spus copiilor sa nu o atinga pe

Dumitrita, ca sa nu se infecteze. Experienta negativa s-a repetat la scoala, cand comisia de

admitere a respins dosarul nostru pe motiv ca directorul era in concediu. Cu rabdare, insistenta si

convingere toate s-au rezolvat. Chiar anul acesta am discutat cu o mamica, care si-a adus copilul

cu caruciorul la 1 septembrie. Mi-a spus ca nu a intampinat nici un fel de probleme. Atat

profesorii, cat si elevii au primit cu dragoste noul coleg. E drept ca astazi se face apel la

compasiune si toleranta fata de toti semenii nostri, dar inca nu este de ajuns. Toleranta trebuie sa

fie mai mult promovata.”

Pentru clasele mai mici 5, 6-a, 6-b

Toleranţa

Toleranţa nu are conştiinţa că “trăiesc pentru mândria mea”;

Toleranţa nu este “vanitoasă”;

Toleranţa este dezinteresată, ea nu-şi atribuie merite pentru nimic;

Toleranţa se oglindeşte pe ea însăşi în toate (pentru că este dezinteresată), de asemenea, ea are legătură cu tot;

Toleranţa termină întotdeauna “munca”, ea are o putere imensă;

Toleranţa nu cunoaşte teama, nici opreliştea;

Toleranţa nu are “reacţie”, natura sa este perfect netulburată;

Toleranţa nu “reacţionează” în genul “îmi voi lua revanşa”, indiferent ce ar fi, în orice împrejurare ar fi, dar ea acţionează cu înţelepciunea unei inimi netulburate”;

Toleranţa nu păstrează nici un regret, nici o amintire negativă, indiferent despre ce;

Toleranţa nu are ataşamente sau voinţă personală, dar ea are puterea de a influenţa toate lucrurile.

Toleranţa ştie cum să renunţe la ceva total şi fără efort.

Toleranţa nu se teme de nici o experienţă pe care-o are de trecut.

Toleranţa îmbrăţişează toate aspectele realităţii şi e capabilă să transforme fără teamă ceea ce trebuie transformat.

Toleranţa ştie când să abandoneze, când să nu reacţioneze, dar ştie şi când să transforme, elimine sau suprime.

Toleranţa are o putere infinită;

Toleranţa n-are nici “mândrie”, nici “vanitate” de apărat, de aceea ea poate să facă tot ceea ce trebuie făcut.

Toleranţa acceptă tot ce trebuie să fie acceptat total, cu o detaşare imediată.

Toleranţa, pentru că poate accepta lucrurile fără limită, se poate detaşa fără limită de ele şi deci le poate transforma total.

Toleranţa este puterea care guvernează universul.

Toleranţa are inima uşoară în legătură cu orice lucru, dar ea ştie când să acţioneze cu toată forţa sa.

Toleranţa stă la baza sârguinţei, ea este cea care justifică iertarea şi este inspiraţia din spatele oricărei acţiuni importante.

Toleranţa este manifestarea voinţei Marii Legii.

Netoleranţa este o stare de suflet alcătuită din tot ce este mai josnic în om. Ea presupune

brutalitate de sentiment şi inferioritate de gândire. Netoleranţa este ură şi lipsă de simpatie

intelectuală. Netoleranţa este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranţa este

atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească.

Toleranţa este produsul cel mai înalt al culturii sufleteşti. Ea e semnul adevăratei civilizaţii.

Orice aspect mai înalt al vieţii morale are la bază toleranţa. Progresul omenirii este progresul

toleranţei. Libertatea de gândire, accesul celor mici în viaţa de stat, îndreptăţirea femeilor,

principiul naţionalităţilor, totul se întemeiază în fond pe progresul toleranţei, pe tot mai multă

toleranţă.

Omul tolerant ţine fruntea sus, are privirea senină. E echilibrat. Netolerantul are înfăţişarea

animalului rău, care vrea să împungă. Omul tolerant e obiectiv, are concepţia evolutivă a

istoriei. Netolerantul e eternul judecător mâniat şi mărginit.

Caracteristici posedate de o persoană tolerantă

ATENŢIE vs Distragere A arăta valoarea unei persoane sau a unei sarcini de lucru, dându-i concentrarea mea neîntreruptă.

RECUNOŞTINŢĂ vs NemulţumireA le arăta altora prin cuvintele şi faptele mele cum au adus beneficii în viaţa mea.

IERTARE vs Respingere A şterge greşelile celor ce mi-au făcut rău şi a nu păstra ranchiuna

ASCULTARE vs Încăpăţânare A îndeplini repede şi cu bucurie instrucţiunile date de cei care sunt responsabili pentru mine.

GENEROZITATE vs Zgârcenie A-mi administra cu grijă resursele aşa încât să pot dărui liber celor în nevoie.

SINCERITATE vs Ipocrizie Dorinţa de a face ceea ce este bine cu motive transparente.

ADEVĂR vs Înşelare A câştiga încrederea viitoare prin relatarea corectă a evenimentelor trecute.

ORDINE vs Confuzie A mă organiza pe mine şi împrejurimile mele pentru a avea o eficienţă mai mare.

VIRTUTE vs Impuritate Excelenţă morală evidentă în viaţa mea pe măsură ce fac ce este bine în mod consecvent.

Seria 2    

RESPONSABILITATE vs NeseriozitateA cunoaşte şi a face ceea ce se aşteaptă de la mine.

AUTOCONTROL vs IndulgenţăA respinge dorinţele greşite şi a face ceea ce este bine.

TOLERANŢĂ vs Acuzare

A realiza faptul că fiecare este la un nivel diferit de dezvoltare a caracterului.

RĂBDARE vs Nervozitate A accepta o situaţie dificilă fără să îi dau un ultimatum ca s-o îndepărtez.

PUNCTUALITATE vs Întârziere A arăta stimă faţă de alţii prin a face lucrul potrivit la momentul potrivit.

CREATIVITATE vs NeafirmareA aborda o nevoie, un lucru de făcut, sau o idee dintr-o nouă perspectivă.

INIŢIATIVĂ vs Trândăvie INGENIOZITATE vs DISCREŢIE vs Naivitate

A recunoaşte şi a face ceea ce trebuie făcut înainte să fiu rugat să o fac.

Risipă A găsi utilizări practice pentru ceea ce alţii ignoră sau aruncă.

A recunoaşte şi a evita cuvintele, acţiunile şi atitudinile care ar putea aduce consecinţe nedorite.

Seria 3    

HĂRNICIE vs Lene A-mi investi timpul şi energia pentru a termina fiecare muncă încredinţată mie.

SENSIBILITATE vs Duritate A înţelege adevăratele atitudini şi sentimente ale celor din jurul meu.

DISCERNĂMÂNT vs Vedere îngustă A înţelege motivele mai adânci din cauza cărora se întâmplă lucrurile.

LOIALITATE vs InfidelitateA folosi perioadele dificile pentru a-mi demonstra devotamentul faţă de cei pe care îi slujesc.

ENTUZIASM vs ApatieA-mi exprima bucuria prin fiecare lucru de făcut depunând tot efortul posibil.

PRUDENŢĂ vs GrabăA înţelege cât de importantă este potrivirea în timp pentru îndeplinirea acţiunilor concrete.

OSPITALITATE vs SingurătateA împărţi cu bucurie mâncarea, adăpostul sau conversaţia cu alţii.

FLEXIBILITATE vs RigiditateDisponibilitatea de a-mi schimba planurile sau ideile în acord cu îndrumarea autorităţilor mele.

CURAJ vs TeamăÎncrederea că ceea ce trebuie să spun sau să fac este adevărat, corect şi drept.

Seria 4    

CONŞTIINCIOZITATE vs InconsecvenţăA împlini ceea ce am consimţit să fac, chiar dacă aceasta înseamnă un sacrificiu neaşteptat.

CHIBZUINŢĂ vs Extravaganţă A-mi permite mie şi altora să consum numai cât este necesar.

COMPASIUNE vs Indiferenţă A investi orice este necesar pentru a vindeca rănile altora.

METICULOZITATE vs Ineficienţă A cunoaşte care factori vor diminua eficienţa muncii sau a cuvintelor mele, dacă sunt neglijaţi.

DISPONIBILITATE vs Centrare pe sine A-mi pune propriul program şi priorităţile pe locul doi după dorinţele celor pe care îi slujesc.

ELOCVENŢĂ vs Ceartă A ghida adevărurile vitale pe lângă barierele mentale ale altuia.

PERSEVERNŢĂ vs Laşitate A-mi propune să îndeplinesc ţeluri corecte la momentul potrivit, indiferent de opoziţie.

RESPECT vs Obrăznicie A-mi limita libertatea aşa încât să nu ofensez gusturile celor din jur.

ÎNŢELEPCIUNE vs Prostie A vedea şi a răspunde la situaţiile vieţii dintr-o perspectivă care transcede circumstanţele prezente.

Seria 5    

BUCURIE vs Compătimire A-mi menţine o atitudine bună, chiar şi atunci când mă confrunt cu situaţii neplăcute.

BLÂNDEŢE vs Mânie A-mi ceda drepturile personale şi aşteptările cu dorinţa de a sluji.

SMERENIE vs MândrieA recunoaşte că realizările rezultă din investiţiile altora în viaţa mea.

VIGILENŢĂ vs Neglijenţă A fi conştient de ceea ce se petrece în jurul meu aşa învât să am răspunsuri corecte.

BUNĂVOINŢĂ vs Egoism A da pentru nevoile de bază ale altora fără a avea ca motiv câştigul personal.

DREPTATE vs Corupţie A-mi lua responsabilitatea personală de a susţine ceea ce este pur, corect şi adevărat.

HOTĂRÂRE vs Amânare Abilitatea de a recunoaşte factorii cheie şi de a finaliza deciziile dificile.

SIGURANŢĂ vs Îngrijorare A-mi clădi viaţa în jurul a ceea ce nu-mi poate fi distrus sau luat.

BUNĂTATE vs Asprime A arăta consideraţie şi preocupare personală faţă de alţii.

REZISTENŢĂ vs DescurajarePuterea interioară de a rezista la stres şi de a face cât pot mai bine.

MULŢUMIRE vs Lăcomie A realiza faptul că adevărata fericire nu depinde de condiţiile materiale.

CREDINŢĂ vs Presupunere Încrederea că acţiunile înrădăcinate în caracterul bun vor da cel mai bun rezultat, chiar şi atunci când nu vad cum.

   

ONOARE vs Desconsiderare A-i respecta p e cei din conducere datorită autorităţilor mai înalte pe care le reprezintă.