Barocul-barocul apare ca o reactie impotriva formelor academice ale enasterii, impotriva regurilor si canoanelor stricte-barocul este carecterizat prin excesul ornamental si violenta sculpturala a plastici sale -revolutionara gandirii spatiale -ca volumetrie se renunta la forme cu geometrie elementara -folosirea materialelor si tehnicilor constructive traditionale pana la limita posibilului -folosirea a perspectivelor false si utilizarea perspectivei pt sublinierea dinamici spatiale -dinamizare a spatiului si volumului construit-forma eliptica devine element caracteristic stilului -incaperile eliptice sau dreptunghilate sunt aplasate cu axul lung dispus transversal pe accesl principal-in compozitia palatelor exista o relationare intre spatiul construi si natura-o fastuasa exprimare spatiala si decorativa a marilor sali de receptie(scari monumentale)-se renunta la tipul medieval al palatelor cu curte interioara -forma planurilor devine mai compacBarocul italian -perfectiunea rigurosa a renasterii in perioada de apogeu-barocul se dezvolta intai in italia sec XVII-XVIII-etape-timpuriu cca 1580-1630- caracterele stilului se desprind timid de cele protobaroce sau manieriste -apogeu 1630-1700 -explozie a esentialelor caract. ale arh baroce. faca care activeaza cei mai multi arh -tarziu cca 1700-1750 -se departeaza de dinamismul fazei de apogeu indreptanduse spre forme clasicizate Barocul la Roma (Giacomo Della Porta 1537-1600)-Giacomo Della Porta 1537-1600-continua lucrarile incepute de ichelangelo la piata capitoliului si pe cele ale lui Vicnola de la biserica Il Gesu-Dominico Fontana 1543-1607-colaboreaza cu Geacomo -Carlo Maderna 1565-1629-Biserica Santa Sussana -Gian Lorenzo Bernini !598-!680 -executarea fatadei luvrului(proiectul nu a fost pos in executie )-imbina arhitectura si sculptura,amenajarea urbana - arhitect sef la sfantul petru construieste grandioasa piata Navona - construieste biserica S. Agnese -construieste fantani, grupuri sanitare, obeliscuri pt a unifica spatiul argitectural cu cel urban intr-un organism dinamic -Sant Andrea al Quirinale-conformat spre public- publicul avanseaza spre privat-zid intrare- conexiune public spre privat(copertina) -ax longitudinal- absida , altar.-Francesco borromini 1599-1667 -stilul sau evidentiaza afinitatile pe care arh baroca le are cu cea gotica (sublinierea verticalitatii) -San Calo alle quatre fontane-1638 -plan ovalin care se unduiesc forme curbe si contracurbe este de fapt reluarea in spirit baroc a motivului din renastere-de cruce greaca acoperita cu cupola -elevatie ondulata, dinamism prin ( adancimea concavitatii, avansul convexitatii)- motivul ondularii se afla in spatiul interior- intrarea in traveea centrala, convexa, cladirea te respinge-contopeste spatiul exterior, public, cu spatiul interior privat-cancavitate= sentimentul de imbratisare a fatadei de situarea in interiorul, constient ca este interior-interiorul pulseaza-efectul se bazeaza pe miscarea ondulatorie, pulsatorie-sinusoida= tipul de miscare in timp dar nu si in spatiu-modificarea nivelului energetic- nu stiu cine fixeaza miscarea pentru a nu eroda capatul de fixare a coloanelor- se contopesc 5 elipse diferite ca dimensiune si pozitie-2 mici la acces si altar (N-S)-2 cu axa E-V-una mare perimetral-cine impiedica degradarea in timp provocata de pulsatie-cupola-elipsa- pe centrul elipsei mari-stabila, exprima prin stabilitate excesiva capacitatea de a controla spatiul-plan terestru controlat de Forta Divina din planul celest-nu se vede in volumul exterior din cauza tamburului inalt si a lanternoului-oriunde te-ai situa, cupola este mereu perceputa partial, ciuntit => reprezentare partiala a divinitatii => ofensa-Sant Ivo de la Sapienza (Roma, 1642)-parcela regulata, rectangulara-4 aripi, curte interioara-reduce din suprafata curtii interioare, initial era mai lunga-concavitatea subliniaza axul longitudinal, efect de suctiune-mareste optic lungimea axului-efect de arsobtie - curtea e animata-nu e renascentist- dinamizeaza curtea permanent-nici un gest manierist-obtinerea prin contopire a conturului (3 fig. geometrice) => nu se mai recunoaste si hexagonul-curba conevxa a tamburului cupolei se imbina cea concava a corpului bisericii- - Sant'ivo della sapienza-1642 -compozitie de plan central rezultat din intersectia a 2 triunghiuri echilaterale combinate cu cercuri secante care genereaza capelele si planurile contracurbe. -imbinarea curbei concave a corpului bisericii cu cea convexa a tamburului cupolei. -parcela regulata rectangulara -4 aripi, curte int. -reduce din suprafata curtii int, initial era mai lunga. -concavitatea subliniaza axul longitudinal, efect de suctiune. -urmareste optic lungimea axuluipietro da cortona 1596-1669