Tradiții și obiceiuri săsești din zona Prejmer.docx

8/18/2019 Tradiții și obiceiuri săsești din zona Prejmer.docx

1/11


2/11

*6"ECT71: *P8"*941 $ Istorie, cultură, tradi ii i obiceiuri din zona Bra ovului ț ș ș

+76"ECT71: Tradi ii i obiceiuri săse ti din zona Prejmer ț ș ș

T"P71 1ECT"E": C*279"C4E! ;*6


3/11

'r!

crt

!

Momentele

lec(iei

Ob

!

Timp Con(inut )tiin(ific Metode )i

procedee

*trate+ii

Mi,loace de

#n$ă(ămnt

Moduri

de

or+ani.a

re

$alua

re

1! Captarea

aten ieiț

Amin 4sigurarea condiţiilor

necesare unei bune

des#ă'urări a

activităţii.

+e strigă catalogul iș

se notează absen ii.ț

Pregătesc materialul

didactic necesar

des#ă urării lec iei.ș ț

conversaţia #rontal C%estio

nare

orala

! Verificarea

cuno)tin(elor

B min 0eri#icarea

in#ormaţilor despre

comuna Prejmer

conversaţia #rontal

pe grupe

capacit

atea de

a opera

cu

noţiuni

noi"! 0re.entarea

temei )i

anun areaț

obiecti$elor

min Prezentarea titlului

lecţiei: Tradi ii iț ș

obiceiuri săse ti dinș

zona Prejmer

Astăzi vom învăţa

despre istoria

comunei Prejmer iș

despre tradi iileț

sa ilor care locuiescș

în această zonă.

+ > dobândirea de

noi cunostin e despreț

comuna Prejmer iș

atrac iile turistice aleț

acesteia

Conversaţia

!

e)plicaţia

#rontal C%estio

nare

orala

Tema

de

lucru in

clasa


4/11

+/$ dobândirea de

noi cuno tin e despreș ț

Cetatea Prejmer?

+@ >dobândirea de

cuno tin e legate deș ț

minoritatea sa ilorș

din Prejmer?

+5 > cultivarea

interesului,

respectului #aţă de

tradiţiile unei

minorităţi entice din

zona 6ra'ovului.%! iri,area

in$ă(ării

/A

min.

Pro#esorul prezintă

in#orma ii despreț

Cetatea #orti#icată din

.Prejmer i despreș

estivalul Clătitelor.

+e vizionează iș

#ilmulete i imaginiș

în care este

prezentată istoria iș

importan a cetă ii câtț ț

i des#ă urareaș ș

#estivalului din

Prejmer.-4ne)a

E)plicaţia!

conversaţia

Dar i,ț

atlase,

plan e,ș

prezentare

PoerPointt

isierevideo

#rontal capacit

atea de

a

asimila

noi

in#ormaiiț

& Fi2area

cuno tiin elorș ț

@Amin. Elevii sunt ruga i săț

completeze

ciorc%inele pe baza

imaginilor prezentate

în ane)a , după

completarea

ciorc%inelui ace tiaș

Ciorc%inele

2etoda

.4.".

ise

minge

individua

l $

#ormati

va


5/11

sunt ruga i să se a ezeț ș

într.$un cerc, după

care li se dă o minge

de catre pro#esor .

Elevii se vor juca

aruncând mingea

unul la altul. Cel care

aruncă mingea

trebuie să$i pună o

întrebarea din lec iaț

predată celui care o

prinde. Cel care

prinde mingea

răspunde la întrebare

'i apoi o aruncă mai

departe altui coleg,

punând o nouă

întrebare. Evident,

elevul care

interog%ează trebuie

să cunoască 'i

răspunsul întrebării

adresate. elevul care

nu cunoa'te răspunsul

iese din joc, iar

răspunsul va veni din

partea celui care a

pus întrebarea. 4cesta

are ocazia de a mai

arunca încă o dată

mingea 'i, deci, de a

mai pune o întrebare.

&n cazul în care celcare interog%ează este

activitate

#rontală?

#ormati

vă


6/11

descoperit că nu

cunoa'te răspunsul la

propria întrebare, este

scos din joc, în

#avoarea celui căruia

i$a #ost adresată

întrebarea. eliminarea

celor care nu au

răspuns corect sau a

celor care nu au dat

nici un răspuns,

conduce treptat la

rămânerea în grup a

celor mai bine

pregătiţi. &nvăţătorul

supraveg%ează

des#ă'urarea jocului

'i la #inal lămure'te

problemele la care nu

s$au găsit soluţii.

E)emple de

întrebări :

-Care sunt ideile

principale ale lec ieiFț

$Ce in#luen ă areț

estivalul clătitelorF

$&n ce perioadă se

des#ă oară estivalulț

ClătitelorF

$Cine a început

construc ia bisericiiFț

$ Ce se a#lă în muzeul

etnogra#icF


7/11

3! $aluare /G

min.

+e împart elevii în

grupe de câte A.

4ce tia vor primi dinș

partea pro#esorului

coli 45 după care

sunt ruga i să$ iț ș

desemneze un

reprezentant care va

ilustra cetatea în timp

ce restul grupului va

reprezenta propria

imagine a

#estivalului. 1a #inal

lucrarile #iecărui grup

se vor e)pune in #a aț

clasei i se vor alegeș

cele mai bune lucrări.

$activitate

pe grupe?

#oi,

acuarele,

pensule,

creioane

colorate,

carioci

rontal

$

recipro

că,

autoeva

luare?

Ane2a 1

4ttps://555!$ideo+uide!ro/biserica-e$an+4elica-fortificata-pre,mer!4tml

6iserica e$an+4elică fortificată

https://www.videoguide.ro/biserica-evanghelica-fortificata-prejmer.htmlhttps://www.videoguide.ro/biserica-evanghelica-fortificata-prejmer.html


8/11

4971 C*9+T7C "E": 6iserica a #ost construită în sec. al H"""$lea pe baza unei vec%iȚ

bazilici romane din sec. al H""$lea 'i este #orti#icată două secole mai târziu -sec.al H0$lea.

Cetatea construită în sec. H0$H0", în jurul bisericii din Prejmer -ale cărei începuturi sunt

puse în legătură cu stăpânirea cavalerilor teutoni -/$//A în ara 6ârsei, esteȚ

considerată cea mai puternică #orti#ica ie ărănească din Transilvania 2edievală, #iind i ceaț ț ș

mai bine conservată biserică$cetate medievală din Estul Europei.

;E+C"EE: olul cetăţii a #ost, în principal, de loc de re#ugiu i apărare pentru popula iaș ț

din zonă în timpul invaziilor


9/11

Or+a bisericii Am$on pictat

*trane din lemn sculptat Cameră destinată coliiș

Festi$alul clătitelor

1ocuitorii comunei păstrează amintirea unui vec%i obicei săsesc, asc%ing -carnaval $ înlimba română, pe care comunitatea sa ilor, majoritară aici pană în II, la organizat de$aș

lungul timpului în preajma 1asării +ecului după calendarul 6isericii Evang%elice.

2omentul marc%ează trecerea de la iarnă la primavară, semni#icând alungarea spiritelor

întunericului i trium#ul luminii.ș

asc%ingul este o sarbătoare mult a teptată de to i, dar care presupune i o serie de pregătiriș ț ș

anterioare. 4st#el, cu o seară înainte de carnaval, tinerii se întâlnesc să î i pregătească ma tileș ș

pentru a doua zi, într$o atmos#eră speci#ică, cu cantece i dansuri populare germane.ș

;iminea ă, cete de #lăcăi mascati colindă satul călare în lung i în lat servind localnicii iț ș ș

turi tii cu delicioase clătite care mai de care mai gustoase iar în sc%imbul lor tinerii primescș

#ăină, za%ăr, oua, vin sau bani.

Personajele nelipsite din caravană sunt mirele i mireasa, preotul, babele. Ele marc%eazăș

pove tile de viata precum sunt nunta ori înmormantarea, care au avut loc i pe durataș ș

îndelungatei calătorii. Jiua se inc%eie cu parada ma tilor i petrecerea 6alului 2ascat, careș șdurează până în zori.


10/11

0ersona,e de carna$al *tră,erii i prin esaș ț

Ca$aler teuton Famfară

7nc4isoarea $ră,itoarelor


11/11

Biserica forticată

Festivalul Clatitelor

Fi a 1 - Ciorc4ineleș

*arcină: Completa i ciorc%inele pe baza temelor dateț :

Documents

Tradiții și obiceiuri săsești din zona Prejmer.docx