rou

Traducere, note ;i studiu introductiv de

Florin Lobont

LOU MARINOFF, PH.D.

V. ,,Omul nu poate supraestima mdrelia

Gnonc Frusonnrcn

Vl. ,,A focE filoso,fie inseomnd o-!i exploro

5i, in ocelosi timp, a incerca sd descoperi adevdrul,

Vll. ,TdmploTii dau formd lemnului; meSterul orcarfggnd sdgelilor; inleleplii 5e farrneozd,pe ei ingigi.

puterea minlii sale,

:11

'.lntroductiv. Forme fitiisofice octuole ale consilierii

gi psihoterapiei..........r...........1.......,.,-..1-.......'.-''..:-;;-----'.115

Nol AI-

Unde a pornit-o gregitfilosqfi4.,sl,cuirl,p1a schimbit'' , , .,rr

PEACE adaptat ritrn,ului tdu: cinci pa;i citre

managementul filosofic al problemelor.. j,..."..-......'".'..91

A f f-A.

EMENTUL PROBLEMTEI-OR DE Zl CU z,1......-..157

g ln bine ulteri,or..:.-,:1::-::.....*;i-;i1;1'.i.-i'irlr:;1.n;.;'"*.;.-,1,1,Jr.32

.,Terapie, terapie pretuti4deni;'ftrs6" nimic supus gindirii'-.'"'59

ln ctrutarea uneirelalii ..............159

Menlinerea unei relalii....i..n'.......:.........!.i....-.....!;...-..-,..',."179

Itxheierea unei relalii....

!ln1apiconflictu|defamilie....'.'...'......,.'Frohleme.de serviciu ...1..:.:.....:.:-.r',.ir".:,r.,r.i.:!r,,-r1..,,-,'""1-6^',

Vintf de miiloc fdrd crizd ........-..,.........'......'..':".-.......,..-,293

, Ee ce sd fii moral sau etic?..'.... .,...."""""""315

il

i

dj

c

LOU MARINOFF, PH.D.

12. Descoperirea sensului ;i a scopului. ...............3521 3. A obline avantaje din pierderi.. .....................397

PARTEA A III-A.

DINCOLO DE CONSil_tEREA CLTENTULUa ................... 429

14. Practicarea filosofiei cu grupuri ;i organizalii ......................43,|

PARTEA A IV-A.

RESURSE ADTTTONALE ................ .............. 455

Apendice A. Parada succeselor filosolfilor .............457Apendice B" Organizatii de practicd filosoficd .......495Apendice C. Catalog alfilosofilor practicieni ........505Apendice D. Lecturi recomandate ........................5,l3Apendice E. Consult6nd 1Chin9....".... ..................521

Multumiri

Doresc s5 aduc mullumiri predecesorilor 9i con-temporanilor mei filosofi pentru inspiralia lor perenX.

Filosofia este un riu nesfirgit, curgdnd pe alocuri cu me-

andre, pe alocuri fhr5, insd nesecand niciodatS.

Le mulfumesc colegilor mei din mediul academic gi

profesional, din America $i din strlinitate, pentru schim-

bul constructiv de idei. Ei alimenteazd flacdra clutdrilorfilosofice prin intermediul teoriilor clarificatoare qi prac-

ticilor eficace.

Adresez mullumiri 9i practicienilor care au contri-buit cu studii de caz. Din pricina restricfiilor uzuale, nueste posibil sI menfionim fiecare aport. Am folosit stu-

dii de caz din partea urmitorilor: Keith Burkum, HarrietChamberlain, Richard Dance, Vaughana Feary, Stephen

Hare, AliciaJuarrero, Chris McCullough, Ben Miiuskovic,Simon du Plock qi Peter Raabe. Le mulfumesc, de aseme-

nea, qi practicienilor ale cXror lucrdri sau analize am avutocaziasX le menfionez, precum Gerd Achenbach, Stanley

Chan, Pierre Grimes, Kenneth Kipnis, Ran Lahav, Peter

March qi Bernard Roy.

Aduc mutlumiri qi colegilor nogtri olandezi - inspecial Dries Boele qi Ida Jongsma - pentru inilierea

1f

de a porn,l-t.o Sre$t fi[osofia

;i'ffitsiajE at "'l?n bine tilteriw ' '

' 'l |

'

,'.':,:. 1:.. 1',

,' ',' ,,li i,:edt:'despre Eolile:Nill@i, growm&]6'es't.

, ddttcfrtCIqi'e * le'aaar'l; fiw' frv,rebt's't& Frfui46,sacltitidt pe' fun6 dlreitssr,F"I&ffiha Miry. "

.BPICtr'R,i

., -!. .,iri ,t , .: . I ,,. ,::'', ' fi. r,A,,W fil d:.lw,fuir'effit,*t ,ntffia&a,atw,

gdndurfsubtflei',rfrtei rtiM o: ptne boaeb ernef, :Fcoli,..,

: ci e,i:eZAfuA O, parte diWrc, preibXArnele'vle,tii :'j: . ; : I r":'"," .'

" iliittwr&iii'cl-praffitc.'1HEN.RY D*vto THoPeAu.:. ..:..'

t1:

,,1,.

O femeie tdndrd se confrunti cu cancerul la sinlneurabil al mamei sale. Un bXrbat in floarea vdrstei se

Sindeqte la o schimbare de carier5. O femeie de religie

protcstantd, a cdrei fiici e logoditi cu un eweu 9i al c5rei

flrr c c5sltorit cu o musulmanX, se teme de posibile con-

fllcte religioase. Un om de afaceri de succes e chinuit de

tlllema daci s5-gi pirXseasci sau nu sofia dupd dou[zeci

rle ani de c[snicie. O femeie triieqte fericitX alXturi de par-

tencrul ei, insi doar unul dintre ei doreqte copii. Un ingi-

ncr, care are singur griiS de cei patru copii ai s5i, se teme

etl, trtrgdnd semnalul de alarmX privitor la o eroare de

urrtceplie intr-un proiect de anverguri, l-ar putea costa

postul. O femeie car€. ?r€ tot ce credea cI qi-a dorit - so!

ql copii iubitori, casd frumoasi, serviciu bine plStit - se

Iupt5 cu ideea lipsei de sens, intrebdndu-se cu p{ivire lavlafa ei: ,,Asta-i tot?"

Toli aceqti oameni au apelat la aiutor din partea

grrofesioniqtilor pentru a-qi rezolva probleme pe care

It, considerau coplegitoare. in alte vremuri, ei igi vor fifllcut drum cltre cabinetul psihologului, psihiatrului,lslstentului social, consilierului matrimonial sau chiar al

rncciicului generalist pentru a primi aiutor in legdturd cu

,,afecfiunea" lor ,,mintali". Ori vor fi consultat un sfltu-Itor spiritual sau se vor fi indreptat cdtre religie pentru

LOU MARINOFF, PH.D.

a obline instruire gi indrumare moral5. Iar unii dintreei vor fi primit ajutor din aceste direclii. De asemenea,ei vor fi indurat discutii despre copil5ria lor, analize alemodelelor lor de comportament, prescrieri de antidepre-sive, argumente despre natura lor plcdtoasd ori iertareadin partea lui Dumnezeu, din care niciuna n-at fi atinsmiezul frXmdntdrilor lor. $i se poate ca ei sd se fi angajatin tratamente de duratd sau pe termen nedefinit, axate pediagnosticarea bolii, ca gi cum ar fi fost vorba de vreo tu-moare ce trebuia extirpatd ori de un simptom ce trebuiacontrolat prin medicafie.

+vInsd astdzi existd o nou5 opfiune la dispozilia celornesatisflcufi de terapia psihologicl ori de cea psihiatricS,sau care se opune acestora: consilierea filosofic5. Ceea ce

oameni precum cei amintifi mai sus c5utau era un gendiferit de asistenf5. Aceqtia au consultat un filosof practi-cian in ciutarea de infelesuri dobAndite cu aiutorul ma-rilor tradifii de gAndire ale lumii. Pe m5surX ce institutiilereligioase consacrate ?gi pierd autoritatea pe o scard din ce

in ce mai largX gi pe misurd ce psihologia gi psihiatria igidepigesc limitele utilitlfii in.viafa oamenilor (incepdndsd cauzeze mai mult r5u decdt bine), tot mai multl lumeinfelege ci expertiza filosofic5 reune$te logica, etica, va-lorile, sensul, rationalitatea, luarea deciziilor in situafiide conflict sau risc, impreund cu toate complexitlfile deanvergurd ce caracteri zeazd. viala umand.

Oamenii care se confruntX cu asemenea situatii aunevoie sI discute in termeni suficient de profunzi gi largipentru a-gi solufiona problemele. Odatd ce incep sd-giinleleagl propriile filosofii de viafX, uneori cu ajutorulmarilor gdnditori din trecut, ei pot incepe sd construiascd

40 4t

lJnde a pornit-o gre/t filosofio si cum s-o schimbot in bine ulterior

lrr t'adru al controlului asupra problemelor cf,rora trebuie

riI lt' l'aci fa15 gi sd se confrunte cu situaliile urmdtoare

nr,rl solid ancorali spiritual qi mai deplin echipafi filoso-

fk . lri au nevoie de dialog, nu de diagnostic.l'utefi aplica procesul acesta propriei voastre vieli. O

prrlt'f i face pe cont propriu, deqi uneori e util a avea unp,rrlcner de conversafie cu aiutorul ciruia si vI asigurali

r i rru treceli nimic cu vederea qi cd nu despicafi firul inp,rlru in mod inutil. indrumlrile gi exemplele din cartea

rlt, lafl vd vor pregiti pentru descoperirea beneficiilorrrrrt'i vieli examinate, aducXtoare, printre altele, de pace

rrrllcteascS, stabilitate 9i integritate. Nu aveli nevoie de

t,xlrerienld in filosofie, nu e nevoie si fi citit Republica

Irrl l)laton ori alt text filosofic (dac5 nu dorili asta). Totr t. vE trebuie este o deschidere a minfii c5tre filosofie,rlt'schidere pe care, din moment ce ali luat aceasti carte

rrr rnin5, a$ spune cd o avefi deia.

O filosofie proPrie

Fiecare dintre noi are o filosofie de viafd, dar pufinirrrrrt aceia care au privilegiul de a zdbovi pentru a-i desci-

Irir aspectele cele mai rafinate. Tendinla noastrE este de a

Irrrproviza din mers. Experienfa este un dasc5l foarte bun,

rnsii avem nevoie sI raliondm cu privire la experienlele

rrolstre. Avem nevoie sX gtndim critic, sd cXut5m regu-

l,rritSfi qi sX asamblSm totul in cadrul tabloului general,

1rt'rrtru a ne croi satisflcdtor drumul in vialX' lnlelegerea

lrropriei filosofii ne poate aiuta si prevenim, si rezolvdm

oli sd controlSm numeroase probleme. De asemenea,

LOU MARINOFF, PH.D.

filosofiile noastre pot fi adesea la origineacu care ne confruntim, astfel ci devine necesar sI nevalulm ideile pentru a ne construi o perspectivdlucreaz5 in favoarea, nu impotriva noastrd. E posibil sischimbali lucrurile in care credefi pentru arczolva o pro-blem5; iar aceasti carte vi va ar5ta cum o putefi face.

in ciuda reputaliei sale actuale, filosofia n-ar trebuisi intimideze, si fie plictisitoare ori incomprehensibil5. E

adevirat cd mult din ceea ce s-a scris in legdturi cu acest

subiect de-a lungul anilor se incadreazi intr-una dintrecategoriile abia enumerate, ins5, in esenla ei, filosofiaexamineazl intreb5ri pe care ni le punem cu tolii: Ce

inseamnd viala bine trditd ? Ce inseamnX ,,bine"? Care

este scopul vielii? De ce exist (aici qi acum)? De ce sI faclucrul care trebuie? Ce inseamnX ,,lucrul care trebuie"?Acestea nu sunt intreb5ri simple; nu existX nici rdspun-suri simple la ele, altfel n-am reveni mereu asupra lor. Nuexisti doui persoane care si ajungd in mod automat laaceleaqi rispunsuri. insl fiecare dintre noi are un set de

principii pebaza cdrora opercazd, fie cd suntem conqti-enfi de ele sau nu, fie ci le putem sau nu enumera.

Ce e extraordinar in faptul de a avea la dispoziliemii de ani de g6ndire ce poate fi survolati este cI multedintre minlile cele mai strllucite din istorie s-au aplecatasupra acestor subiecte qi au lSsat mogtenire inlelesurigi indrumiri de care ne putem folosi. insl filosofia aregi un caracter personal - fiecare dintre noi este, de ase-

menea, propriul filosof. Luati ceea ce se poate lua dinalte surse, ins5, pentru a ajunge la o cale de abordare alumii care funcfioneazX in cazul fiecdruia, e necesar sivX angajafi voi inqivi in travaliul gdndirii. Vestea buni e

42 It

IJnde a pornit-o gre/t filosofia ;i cum s-a schimbat in bine ulterior

t |1, in prezenla incurajlrii gi spriiinului adecvate, fiecare

;xrnle gAndi eficient pentru el insuqi.l.Inde puteli gXsi un asemenea spriiin? Aici, in car-

lrir de fa1d, pentru inceput. inghite Platon, nu Proznc! vd

nlt'r.I citeva dintre realizlrile practicii filosofice. Nici eu'

nlt'i colegii mei practicieni nu suntem filosofi doar tnrcrts academic. Degi mulli dintre noi suntem doctori inllkrsofie, predlm in universit5ti Si publicdm articole de

r;x'cialitate, oferim in plus consiliere filosoficl, facilitarerll grup qi consultanfd. organiza{ionalX. in cadrul acestor

rllrr urm5 activitXfi, noi extragem filosofia din contexteprrr teoretice ori ipotetice gi o aplicim problemelor per-

vxlale, sociale gi profesionale cotidiene.in cazul in care avefi o consultafie cu mine, e posibil

rI discut reflecliile lui Kirkegaard despre acceptarea mor-

1li, ori ideile lui Ayn Rand despre virtufile egoismului,rlu sfatul lui Aristotel de a folosi raliunea qi cumpdtarea

nr tot ce dorim s[ infiptuim. E posibil sI ne concentrftnirsupra teoriei deciziilor, ori asupra lui I Ching {Carteasrhimbdrilor), sau asupra teoriei kantiene a datoriei. inlrrnclie de problema voastrS, am examina acele idei ale

llkrsofilor care se aplicX foarte bine situafiei voastre, idei('u care v-ali simfi cel mai inclinali s,[ vd pune]i in co-

rt'spondenfi. Unor oameni le place abordarea autoritar5ir lui Hobbes, de pild5, in vreme ce alfii tezoneazi trc;ai

lrine cu o abordare mai intuitiv5, precum cea a lui Lao

Zi. E posibil sl le explorlm filosofiile in profunzime- Dar,

t't'l mai probabil, ali avea propria conceplie filo'sofich pe

care afi cXuta s-o exprimali mai clar. Eu ag acfiona ca unghid, selecfiondnd gi clarificAnd propriile voastr€ idei qi

sugerdndu-v5, unde consider posibil, idei noi.

LOU MARINOFF, PH.D.

Ceea ce-afi descoperi, dupd ce-afi lucrat asupra

blemelor voastre in mod filosofic, ar fi o modalitatechis5, profundd gi durabilS de a infrunta dificultdtile ca

vX ies in cale, fie in prezent, fie in viitor. Ali descope

aceastd autenticd pace sufleteascd prin contemplalie, nprin medicafie. Platon, nu Ptozac. Un obiectiv neces

tdnd o gdndire clarl qi p5trunzXtoare ce nu vI depdqeqte

capacitdf ile.Viala e stresantl gi complicat5, dar nu e nevoie sX fi

stresafi gi confuzi. Aceastl carte se adreseazd problemevielii de zi cu zi. Suntem cu deosebire vulnerabili cd

credinla ori increderea noastri sunt scdzute, dupd cum nise intdmpl5 atdtora dintre noi atunci cAnd nu gdsim toate

rlspunsurile cXutate in religie ori in gtiin!5. De-a lungulsecolului al XX-lea, o pr5pastie in continul creqtere s-a

clscat la picioarele noastre pe m5sur5 ce religia s-a retras,

qtiinla a avansat, iar sensul s-a risipit. Mulfi dintre noinu v5d abisul decit atunci cdnd au clzut in el. Filosofiiexistenliali;ti intreprind tururi indelungi al acestuia, darnu izbutesc s5-i scoatd decAt pe pufini la suprafa!5. Averh

nevoie sX facem apel la aplicafiile practice ale tuturorgcolilor filosofice pentru a ne gdsi drumul cltre ieqire.

Filosofia iqi redobdndeqte legitimitatea pierdutd ca

modalitate de examinare a lumii din jurul nostru pe

mf,surd ce universul ne pune in fafa a noi mistere, cu

o repeziciune mai mare decit cea cu care teologia oriqtiinfa reufesc si ne reconcilieze cu ghicitorile existente.

Bertrand Russell caracteriza filosofia ca fiind ,,ceva in-termediar intre teologie qi qtiin}5... o lard a NimXnuiexpusd atacurilor din ambele direcfii". Aspectul pozitiv,rezultat din aprecierea pertinentl fXcutX acestui neajuns,

44 45

Ilnde o pornit-o gre;it filosofio ;i cum s-o schimbat in bine ulterior

erle t'tr filosofia poate extrage for;i din ambele pirfi, firl€ .rve.r nevoie si absoarbd nici dogmele, nici sl5biciunilelr lr.

(lartea de fafd se apleacd asupra celor mai mari fi-hrvrfi gi filosofii din toate timpurile gi din toate p5rfileIrrrrrii, cu scopul de a vI arita cum sI tratali chestiunileIrrrlxrrtante din viafa voastr5. Se ocupX de problemele cu

r rrr(' se confrunti fiecare dintre noi, inclusiv atitudinearlt,r'tivi in relaliile de iubire, viafa trXiti etic, atitudinealrr lafa morfii, abordarea schimbirilor de carierS, ori afla-

rr,l sensului sau scopului. Desigur, nu orice problem5,rlt' solufie, insX, chiar in lipsa acesteia, poli stlpAni

lrroblema in aga fel, incdt s5-1i poli duce mai departevllla. Indiferent de ce este posibil - a soluliona sau a

ruporta - aceast[ carte te poate indruma. tn loc de a

olt'ri aborddri New Age superficiale ori pseudomedicaleorlcntate citre patologie, prezentul text oferl o inlelep-r lrrne testati in timp, specific adaptatX pentru a te ajuta\I-li trxie$ti viala in implinire ti integritate intr-o lumerllrr ce in ce mai plini de provoc5ri.

Filosofia practicA

Consilierea filosofic[ este un domeniu relativ nou,rl l'ilosofiei, ce cunoagte o continui gi rapid5 expansi-rrrrc. Ca migcare, practica filosofic5 i;i are originea inlrrrropa, in anii'80, debutul legAndu-i-se de numele luit icrd Achenbach, in Germania, iar in anii '90 a inceputril se r[spdndeascX in America de Nord. DeSi ftIosofie7l practic(d) nu sunt doui cuvinte aflate in legituri in

LOU MARINOFF, PH.D.

mintea celor mai mulfi, filosofia a furnizat intotdeauninstrumente pe care oamenii le-au folosit in viata de zizi. Cdnd Socrate igi petrecea vremea dezbdtdnd chestide importan!5 major5 in piafa publicS, ori cdnd Lao

igi consemna sfaturile privind folosirea c5ii cltrefdrd a cauza preiudicii, ei iqi propuneau ideile inutilizdrii. La origine, filosofia a reprezentat un modviaf5, nu o disciplinl academicX - un subiect care

fie nu doar studiat, ci gi aplicat. De-abia din secolulXIX-lea, filosofia a devenit complet consemnatl intrarip5 esotericd a turnului de fildeg, abunddnd de inlelesuri teoretice profunde, dar lipsitd de aplicare practicS.

Probabil ci termenul tehnic pentru ceea ce vd vinein minte cdnd vi gdndili la filosofie este cel de ftIosofieanaliticd. Acesta este un domeniu academic bine definit,un gen de filosofie in mare m5surX abstract gi autorefe-renfial, care n-are nimic sau foarte putin de spus cu pri-vire la lume, agadar, arareori aplicabil vielii. O asemenea

abordare este potrivitd pentru universit5fi; studiul princi-piilor elementare ale filosofiei ar trebui si fac[ parte dii'roricare instruire generalS. O universitate fdrd un depar-

tament de filosofie e ca un corp lipsit de cap. Totodatd,aproape in orice domeniu de studiu academic, care are

o ramur5 de cercetare pur5, exista qi o ramuri aplicat5.Pofi studia matematica purl sau aplicati, ori gtiinfe purteoretice sau experimentale. Cu toate cX este esenfial ca

fiecare domeniu de studiu s5-gi l5rgeascd frontierele teo-retice, filosofia academicl a supralicitat in ultima vremeteoria in detrimentul practicii. MX aflu aici pentru a vdaminti cX inlelepciunea vie a filosofiei, care se ocupdde via;a reald qi de modurile de a o tr[i, se impotriveqte

46 47

Unde a pornit-o greft. filosofia ;i cum s-o schimbat in bine ulterior

Irullluf ionalizdrii filosofiei ca gimnasticl mentalS care

rt irrr rtimic de-a face cu viafa.lrilosofia revine la lumina zilei, astfel ca oamenii

Irl'llnuifi s-o poat5 infelege gi aplica. Deslugiri de infele-rrrrl profunde etern valabile ale condifiei umane vI suntAr unr accesibile. Noi, filosofii practicieni, le coborAm de

pr. r'irlturile, mirosind a stitut, ale bibliotecilor, le gtergem

rlt' lrraf qi vi le punem in mdnd. VX sti in putere sd invX-

lrrll ;r le folosi. Experienla nu e necesar5. Poate cd dorili sItirr ('li un tur de orizont al teritoriului inainte de a pornipr' ('()nt propriu; cartea de fafd vd oferd acest lucru, impre-rrrril cu o cheie de descifrare a tuturor marcaielor de care

rrvlli nevoie pentru a ?ntreprinde in siguranfl o cllStoriel,rst'inantd, de unul singur ori alSturi de un prieten.

l)osesia unui doctorat sau orice asemenea lucru nur rrndifioneazdin niciun fel obfinerea de beneficii de latrrlclepciunea vremurilor trecute sau prezente. La urmaunnei, nu trebuie sX studiezi biofizica pentru a face oplimbare, ori ingineria pentru a indlla un cort, sau lti-lrrf cle economice pentru a gXsi o sluib5. in mod similar,rru trebuie sd studiezi filosofia pentru a trXi o viafd mailrrrnd - insi s-ar putea si fie nevoie s-o practici. Adevdrulrlt,spre filosofie (care e totodatd un secret bine p5strat) este

r'll majoritatea oamenilor o pot face. Cercetarea filosoficdrru necesiti nici m5car un filosof titrat sau calificat, cirkrar voinfa de a aborda subiectul in termeni filosofici. Nul nevoie sI plSteqti pe cineva - cu toate ci s-ar putea siv)l plac5 si lucrali cu un profesionist qi s[ inv5lali multeIrrcruri in acest proces -, dat fiind ci in prezenfa unuipitrtener domic de a participa, sau chiar qi de unul singur,

pof i face asta acas5, intr-o cafenea sau intr-un mall.