Embed Size (px)
Citation preview
R O M Â N I A
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
AGENŢIA NAŢIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE
EVALUAREA STATISTICĂ A TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN
SEMESTRUL I 2012
Bucureşti 2012
pg | 2
Contents I. INTRODUCERE ................................................................................................................... 3 II. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE. ANALIZA CANTITATIVĂ ŞI
CALITATIVĂ ................................................................................................................................ 3 II.1. CARACTERISTICELE FENOMENULUI ................................................................ 3
II.1.1. AMPLOARE ................................................................................................................ 4 II.2. Analiză statistică şi calitativă ...................................................................................... 4 II.2.1. Vulnerabilităţi ............................................................................................................... 4 II.2.1.1. Factorul de apartenenţă la gen .................................................................................... 4
II.2.1.2. Factorii de vârstă şi educaţie ....................................................................................... 5 II.2.1.3 Mediul de provenienţă .................................................................................................. 7
II.3. Recrutarea ................................................................................................................... 8 II.4. Modalităţi de exploatare .......................................................................................... 10 II.4.1. Principalele tipuri de exploatare ................................................................................ 11
a. Exploatare sexuală ...................................................................................................... 11 b. Exploatarea prin muncă .............................................................................................. 11 c. Alte forme de exploatare ............................................................................................ 11
II.4.2. Destinaţia.................................................................................................................... 12 a. Trafic intern ................................................................................................................ 12
b. Trafic extern ............................................................................................................... 12 II.5. Repatrierea victimelor .......................................................................................................... 13
III. Concluzii generale ............................................................................................................... 14
pg | 3
I. INTRODUCERE
Acest document aduce în atenţie
rezultatele unei analize statistice,
cantitative şi calitative asupra
victimelor traficului de persoane,
identificate in perioada 01.01.2012-
30.06.2012, scoţând în evidenţă
amploarea fenomenului de trafic de
persoane, vulnerabilităţile victimelor,
modurile şi zonele de recrutare,
destinaţia traficului şi principalele tipuri
de exploatare. Datele folosite în
evaluare sunt preluate din Sistemul Intregrat de Evidenţă şi Monitorizare a
Vistimelor Traficului de Persoane.
II. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE. ANALIZA CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ
II.1. CARACTERISTICELE FENOMENULUI
Traficul de fiinţe umane este considerat sclavagismul timpurilor noastre,
unele organizaţii internaţionale1 considerând că numărul victimelor traficului de
persoane, la nivel mondial, în iunie 2012 era situat undeva la aproximativ 20,9
milioane de persoane, din care 5,5 milioane fiind copii.
Cunoaşterea principalelor caracteristice ale victimelor identificate ale
traficului de persoane, identificarea tendinţelor cu privire la modurile şi zonele de
recrutare, precum şi a vulnerabilităţilor victimelor pot ajuta la buna înţelegere a
faptelor şi pot îmbunătăţi răspunsul instituţional împotriva traficului de persoane.
România este în continuare o ţară de origine şi tranzit, şi mai puţin o ţară de
destinaţie a victimelor traficului de persoane. Un număr semnificativ de victime
sunt traficate în ţări din Europa însă o proporţie semnificativă din victime sunt
destinate traficului intern. Bărbaţi, femei şi copii din Români sunt traficaţi către
ţări europene, cum ar fi Italia, Germania, Spania, Cehia, Marea Britanie, Grecia,
Franţa, Danemarca, Olanda, Polonia, Irlanda, Austria, Cipru, Ungaria, Belgia şi
Elveţia.
1 International Labour Organisation, ‘ILO 2012 Global estimates of forced labour', June 2012 (covering the period
2002-2011).
pg | 4
II.1.1. AMPLOARE
În perioada evaluată, 01.01.2012-30.06.2012, numărul total al victimelor
identificate a fost de 495, toate de cetăţenie română, acesta fiind cu 1,5% mai
mare decât numărul raportat pentru aceeaşi perioadă a anului trecut (488). Se
poate observa că tendinţa de creştere a numărului de victime identificate, tendinţă
evidenţiată începând cu anul 2010, se respectă.
775
343378
488 495
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
2008 2009 2010 2011 2012
Din totalul de 495 de victime, procentul celor traficate şi identificate în
cursul aceluiaşi an este de 45%, restul victimelor fiind traficate în anii anterori,
dar identificarea lor s-a produs în cursul anului 2012.
II.2. Analiză statistică şi calitativă
II.2.1. Vulnerabilităţi
II.2.1.1. Factorul de apartenenţă la gen
Pentru primul semestru al anului în curs, distribuţia pe criteriul gen arată că
vulnerabilitatea femeilor este mai crescută decât cea a barbaţilor, numărul
victimelor femei fiind de 341. Comparativ cu primul semestru al anului trecut, se
poate observa o creştere de 2% a victimelor reprezentând femei în totalul
victimelor identificate, de la 69% la 71%, în timp ce precentajul victimelor barbaţi
a scăzut de la 31% la 29%.
pg | 5
II.2.1.2. Factorii de vârstă şi educaţie
În continuare, vârsta şi nivelul de şcolarizare sunt indicatori care în
combinaţie cu alte elemente specific pot sprijini definirea clară a grupurilor
vulnerabile la traficul de persoane, precum şi întărirea concluziilor conform cărora
o vârstă mică şi/sau o educaţie în jurul mediei (gimnaziale şi liceale) sunt condiţii de
predispoziţie la exploatare şi trafic.
În ceea ce priveşte nivelul de educaţie al victimelor identificate în primul
semestru al anului 2012, se observă că majoritatea acestora au nivelul de
şcolarizare între 5 şi 12 clase, astfel, 228 de victime au studii gimnaziale, 158 au
studii liceale, 56 au 1-4 clase, 27 şcoală profesională, 20 sunt fără studii şi doar 6
au studii superioare.
69
31
71
29
0
10
20
30
40
50
60
70
80
VICTIME FEMEI VICTIME BARBATI
DISTRIBUŢIA VICTIMELOR ÎN FUNCŢIE DE SEX
2011
2012
228
158
5627 20 6
0
50
100
150
200
250
5-8 clase 9-12 clase 1-4 clase scoala
profesionala
fara studii studii
superioare
Distributia victimelor pe criteriul educational in primul semestru al anului 2012
pg | 6
Vârsta victimelor este eterogen distribuită, cu o concentraţie crescută în
jurul vârstelor cuprinse între 14 şi 26 ani, ceea ce denotă faptul că lipsa
experienţei de viaţă, lipsa unor perspective reale şi vârsta mică la intrarea în trafic
sunt principalele situaţii care caracterizează din ce în ce mai mult starea de
vulnerabilitate.
Analiza făcută pe criteriul apartenenţei de gen şi a apartenenţei la grupe de
vârstă arată faptul că, din totalul celor 495 de victime identificate în primul
semestru al anului 2012, 195 au fost minori, adică 39% din totalul victimelor
identificate, dintre care 13 de sex masculin şi 182 de sex feminin. Se poate
observa o creştere a frecvenţei minorilor, în primul semestru al anului 2011, au
fost 170 de victime minore, adică 35% din totalul victimelor identificate, dintre
care 20 de băieţi şi 150 de fete. O dată cu creşterea cantitativă a numărului de
minori are loc şi creşterea acestora raportată la totalul victimelor identificate în
această perioadă.
Distribuţia vârstei victimelor identificate în semestrul I al anului 2012
0 2 11
182 186
79
33
20
50
100
150
200
sub 6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani 18-25 ani 26-40 ani 41-60 ani peste 61 ani2011
Distribuţia victimelor minori/adulţi pentru primul semestru al anului
2012
39%61%
MINORI
MAJORI
pg | 7
Vulnerabilitatea minorilor la trafic este dată de lipsa experienţei de viaţă şi
situaţia socio-economică precară în care se află persoanele aflate în trafic.
Vârstele cu cele mai mari frecvenţe se păstrează în intervalul 14-40 de ani,
fără a putea vorbi pe această linie de schimbări majore. Pentru categoriile 14-17 ani
şi 18-25 ani, victimele de sex feminin sunt în număr mult mai mare decât victimele
de sex masculin. Începând cu vârsta de 26 de ani, la categoriile 26-40 ani, situaţia
este diferită, fiind mai numeroase victimele de sex masculin.
II.2.1.3 Mediul de provenienţă
Din punct de vedere statistic nu poate fi făcută o corelaţie între mediul de
provenienţă (rural sau urban) şi alte variabile sociale, astfel că persoanele
provenite din mediul urban sunt în aceeaşi măsură vulnerabile la trafic ca şi cele
provenite din mediul rural, chiar dacă provenienţa din mediul rural a cunoscut o
pondere uşor mai ridicată în această perioadă în rândul victimelor identificate,
astfel 255 de victime sunt din mediul rural (se observă o scădere a frecvenţei
victimelor din mediul rural faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de la 55% la
51,5%), 239 sunt din mediul urban şi una din capitală (se observă o creştere a
frecvenţei victimelor din mediul urban faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de
la 42,6% la 48,2%). Explicaţii sociologice comune pot fi făcute doar ţinând cont
diferenţele care caracterizează aceste medii de provenienţă, astfel:
victimele provenite din mediul rural se caracterizează prin lipsa de
informare, lipsa experienţei de viaţă socială şi o educaţie mai scăzută decât
cea a victimelor provenite din mediul urban
280
63
253
126
318
170
495
195
0
100
200
300
400
500
sem I 2009 sem I 2010 sem I 2011 sem I 2012
Distribuţia minori/adulţi pentru primele semestre ale
anilor 2009-2012
majori
minori
pg | 8
victimele cu provenienţă mediul urban se caracterizează prin incapacitatea
de a filtra abundenţa informaţiilor şi a cererilor sau ofertelor de muncă
venite pe diverse canale, dar şi prin predominanta concepţie “mie nu mi se
poate întâmpla”. Cu toate că acestea deţin într-o anumită măsură informaţiile
cu privire la traficul de persoane, lipsa locurilor de muncă, dorinţa de
aventură, teribilismul sau orice alte nevoi specifice atrag după sine asumarea
unor riscuri mai mari.
II.3. Recrutarea
Recrutarea victimelor a fost realizată, în 84,2% din cazuri, prin abordarea
directă a victimei, 4,2% din cazuri recrutarea a fost realizată prin anunţ publicitar,
2,6% prin internet, 0,8% prin răpire, 0,6% prin agenţii de plasare a forţei de
muncă, 0,4% a fost relizată prin agenţii de impresariat şi 7,2% din victime au fost
recrutate prin alte moduri de recrutare.
255239
10
50
100
150
200
250
300
Mediul rural Mediul urban Capitala
Distributia victimelor pe criteriul mediului de provenienta in primulsemestru al anului 2012
417
36 21 13 4 3 1
0
100
200
300
400
500
Personal Alte moduri Anunt publicitar Prin internet Rapire Agentie de
plasare a fortei
de munca
Agentie de
impresariat
Modul de recrutarea a victimelor in primul semestru al anului 2012
pg | 9
În aceeaşi perioadă a anului trecut recrutarea victimelor a fost realizată, în
76% din cazuri, prin abordare directă, 7% din cazuri prin anunţ publicitar, 5% din
cazuri prin agenţie de plasare a forţei de muncă, 2% prin răpire şi 9% prin alte
moduri de recrutare.
Cu privire la condiţiile de recrutare, putem afirma că cea mai mare parte a
victimelor, 219, au fost recrutate prin promisiunea unui loc de muncă în străinătate.
Recrutarea pentru prostituţie a fost folosită în cazul a 115 victime, 32 de victime
au fost recrutate prin oferte de muncă în ţară, 25 pentru căsătorie de convenienţă,
13 folosind scuza unei călătorii, 7 pentru cerşetorie, 5 pentru porngrafie, 2 pentru
tratament şi una prin răpire. Alte condiţii expuse de traficanţi pentru
determinarea victimelor în sensul acceptării ofertei au însumat un procent de
13,4% din totalul victimelor identificate, adică 76 de victime.
219
115
76
3225
13 7 5 2 1
0
50
100
150
200
250
oferta de
munca in
strainatate
prost itut ie altele oferta de
munca in tara
casatorie de
convenienta
calatorie cersetorie pornograf ie tratament rapire
Conditiile de recrutare a victimelor in primul semestru al anului 2012
5042
4113262140
417369
0
100
200
300
400
500
R ecrut are d irect a R ecrut are p rin anunt
pub licit ar
R ecrut are p rin agent ie
de p lasare a f o rt ei de
munca
R ap ire A lt e moduri de
recrut are
Modul de recrutare a victimelor comparat sem. I al anului 2011 cu sem. I al anului 20122011
2012
pg | 10
În ceea ce priveşte relaţia cu recrutorul, din totalul victimelor identificate în
perioada 01.01.2012-30.06.2012, 246 au fost recrutate de către o cunoştinţă sau
un prieten, 169 de către o persoană necunoscută, 24 de către un partener, 23 de
către proxenet, 17 de către un vecin, 6 de către rude gradul I, 9 de către alte
rude decât cele de gradul I iar în cazul uneia dintre victime nu se cunoaşte relaţia
cu recrutorul.
II.4. Modalităţi de exploatare
În continuare România respectă trendul prin care exploatarea sexuală este scopul
principal al traficului de persoane. Se observă o creştere atât cantitativă cât şi din
punct de vedere al ponderii din întreaga populaţie de victime, a celor traficate în
scopul exploatării sexuale, de la 264, în primul semestru al anului 2011, la 308, în
aceeaşi perioadă a anului 2012, creşterea însumând aporximativ 17%. De asemenea,
se observă o scădere a numărului victimelor traficate în 2012 în vederea
exploatării prin muncă, de la 148 în 2011, la 132 în anul 2012.
264308
148 132
47 27 29 280
100
200
300
400
exploatare
sexuala
exploatare prin
munca
exploatare prin
cersetorie
alte modalitati de
exploatare
Modalitati de exploatare in randul victimelor
comparate pentru sem. I al anilor 2011 si 2012
2011
2012
246225
169 173
24 34 2310 9 17 6 3
18 60
50
100
150
200
250
cunostinta/prieten necunoscut partener proxenet alte rude rude de gradul I alte cazuri
Distributia victimelor in functie de relatia cu
recrutorul comparativ intre
sem. I al anului 2011 si sem. I al anului 2012
2012
2011
pg | 11
II.4.1. Principalele tipuri de exploatare
a. Exploatare sexuală
Numărul victimelor exploatate sexual pentru primul semestru al anului 2012
a fost de 308, dintre care 292 victime de gen feminin şi 16 victime gen masculin,
cele mai multe victime fiind exploatate în special în locuinţe private, pe stradă sau
în cluburi. Caracterul uneori „public” al acestui tip de infracţionalitate determină o
rată mai mare de identificare a victimelor decât în cazurile exploatate prin alte
forme. Se observă o creştere cu 16% a numărului victimelor exploatate sexual faţă
de aceeaşi perioadă a anului 2011, de la 264, în 2011, la 308, în 2012.
Din punctual de vedere al vârstei, putem afirma că 163 de victime au fost
minore, din care 155 fete şi 8 băieţi, şi 145 majore, din care 137 femei şi 8
bărbaţi.
b. Exploatarea prin muncă
Exploatarea pentru muncă forţată este în continuare una din principalele
modalităţi de trafic a cetăţenilor români. Astfel, pentru această perioadă, 132
persoane au fost victime ale unei astfel de modalităţi, dintre care 106 de gen
masculin şi 26 gen feminin. Se observă o scădere a numărului victimelor exploatate
prin muncă cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, de la 148, în 2011, la
132, în 2012.
Persoanele adulte sunt majoritare (98,5%) în rândul victimelor identificate
ca exploatate prin muncă, acestea având ca provenienţă semnificativă mediul rural.
Exploatarea prin muncă are loc de cele mai multe ori în sectoarele economice în
care predomină şi munca „la negru” şi care fac dificilă intervenţia autorităţilor de
investigare a muncii ilegale şi forţate: sectorul agriculturii, construcţiilor,
serviciilor hoteliere, muncii „domestice”, cărăuşia de droguri, muncă în domeniul
forestier sau al vânzărilor ambulante.
c. Alte forme de exploatare
Obligarea la cerşetorie (27 de victime), la reprezentări pornografice (16
victime) şi la comiterea de furturi (5 victime) sunt modalităţi de exploatare în
trafic cu o continuă prevalenţă scăzută. În general, victimele exploatate prin
cerşetorie sunt ori minori ori persoane vârstnice iar cele obligate la reprezentări
pornografice au fost minore.
pg | 12
Pentru 12 persoane, adică 2% din totalul victimelor identificate în perioada
analizată, a existat doar tentativa la trafic de persoane în scopul exploatării de
orice fel, fiind îndeplinite numai anumite elemente constitutive ale infracţiunii de
trafic (recrutare, transport, găzduire etc cu intenţia de exploatare de orice fel)
fără însă a se ajunge la exploatare. Numărul tentativelor la infracţiunea de trafic
de persoane este în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în perioada
respectivă identificându-se un număr de 18 astfel de persoane.
II.4.2. Destinaţia
a. Trafic intern
Ponderea victimelor traficate intern a fost de 43% din totalul victimelor
identificate, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011 (de la 34%, la
43%).
În 2011, în primul semestru al anului, principalele judeţe sursă au fost Iaşi
(30 de victime), Bihor (29 de victime), Mureş (26 de victime), Braşov şi Teleorman
(câte 25 de victime), Sălaj (24 de victime) şi Dolj (21 de victime). Principalele
judeţe de exploatare, în aceeaşi perioadă a anului 2012, au fost Timiş (28 de
victime), Dolj (25 de victime), Olt (24 de victime), Covasna şi Braşov (câte 22 de
victime) şi Sibiu (21 de victime).
Principalele judeţe de exploatare, în semestrul I al anului 2011, au fost Arad
(18 victime), Constanţa (15 victime), Argeş (13 victime) şi Bihor şi Iaşi (câte 11
victime). În aceeaşi perioadă a anului 2012, principalele judeţe de exploatare au
fost Timiş (32 de victime), Dolj şi Braşov (26 de victime), Olt (25 de victime),
Covasna (22 de victime) şi Sibiu (21 de victime).
b. Trafic extern
Ponderea victimelor traficate în afara graniţelor ţării noastre, în semestrul
întâi al anului 2012, a fost de 55% din totalul victimelor identificate în această
perioadă (în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut).
În primul semestru al anului 2011, victimele traficate în afara ţării au fost în
pondere de 66% din totalul victimelor identificate în perioada analizată,
principalele ţări de destinaţie au fost Spania (91 de victime), Germania (62 de
victime), Italia (52 de victime), Cehia (34 de victime), Grecia (24 de victime), Fraţa
(18 victime) şi Marea Britanie (13 victime).
pg | 13
Pentru aceeaşi perioadă a anului 2012, principalele ţări de destinaţie au fost
Italia (100 de victime), Germania (74 de victime), Spania (35 de victime), Cehia (16
victime), Marea Britanie (13 victime) şi Grecia (12 victime).
II.5. Repatrierea victimelor
În perioada 01.01.2012-30.06.2012 au fost repatriate un număr de 41 de
victime ale traficului de persoane, toate fiind repatriate din ţări europene,
solicitările fiind întreprinse de la caz la caz de autorităţi judiciare străine,
serviciile sociale ale statelor de destinaţie, ambasadele sau consulatele româneşti,
ONG străine sau chiar ONG româneşti pe baza informaţiilor primite din partea
partenerilor străini. Numărul victimelor repatriate in primul semestru al anului în
curs este cu 58% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cand au fost
repatriate 26 de victime. Solicitările de repatriere au fost primite după cum
urmează: din Marea Britanie 12 victime, din Grecia 9 victime, din Spania 7 victime,
din Franţa 5 victime, din Irlanda 3 victime, din Croaţia 2 victime şi din Elveţia şi
Italia câte o victimă.
Creşterea accesului victimelor la sistemul judiciar român şi participarea
acestora în procesele penale intentate traficanţilor denotă importanţa victimelor în
acţiunile antitrafic din România. În perioada analizată se observă o scădere a
victimelor care nu doresc să fie implicate în procesele penale, astfel în 2011 9% din
totalul victimelor identificate, iar în 2012 au fost doar 3%.
68 97
375 383
4515
0
100
200
300
400
Martor Parte Vatamata Neimplicat/Necunoscut
Calitatea procesuala a victimelor identificate in primele semestre ale anilor 2011 si
2012
2011
2012
pg | 14
III. Concluzii generale
În perioada analizată, ponderea victimelor traficate în afara graniţelor
ţării este mai mare decât a victimelor traficate în România (trafic intern);
În continuare, exploatarea sexuală reprezintă principala modalitate de
traficare;
Creşterea procentuală a victimelor traficului de minori din totalul
victimelor identificate în perioada de raportare, la 39% spre deosebire de 35%
pentru aceeaşi perioadă a anului trecut;
Victimele exploatate prin muncă comportă anumite caracteristici
specifice: în general sunt persoane adulte, mai exact, în procent de 98,5% din total
victime exploatate prin muncă, sunt bărbaţi în pondere de 80%, au provenienţă
majoritară din rural şi au o educaţie medie;
Victimele exploatate sexual au, deasemenea, anumite caracteristici
specifice: în general sunt minori în proporţie de 53% din totalul victimelor
exploatate sexual, sunt de sex feminin în proporţie de 95%, au provenienţă
majoritar urbană şi au o educaţie medie;
În perioada analizată, nu au fost identificate victime de cetaţenie
străină.
