• Analiza rezultatelor electorale de la alegerile prezideniale suprapuse pe configuraia actual a circumscripiilor uninominale demonstreaz c hotarele acestora au fost trasate prin utilizarea unor tehnici de gerry- mandering care avantajeaz la nivel sistemic principalii promotori ai sis- temului mixt, adic PDM i PSRM.
• Trasarea partizan a hotarelor circumscripiilor uninominale s-a produs în special prin concentrarea alegtorilor opoziiei pro-europene în câ- teva circumscripii uninominale, astfel diminuându-se numrul total de circumscripii în care candidaii acesteia ar fi putut candida pe picior de egalitate cu candidaii PSRM i cei ai partidului de guvernmânt la viitorul scrutin parlamentar. Aceast tehnic s-a utilizat preponderent în municipiul Chiinu i raioanele din centrul republicii.
• Cooptarea/racolarea primarilor în rândurile partidului de guvernmânt prin diferite mijloace demonstreaz importana resurselor administrati- ve locale pe care mizeaz PDM la viitorul scrutin parlamentar. Institui- rea unui control politic mai strâns asupra autoritilor locale sugereaz posibilitatea utilizrii acestora la nivelul circumscripiilor în scopul com- pensrii prestaiei slabe a partidului pe componenta proporional a sistemului electoral mixt.
CHIINU 2018
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
2
Abrevieri CU Circumscripie uninominal CI Candidai independeni PAS Partidul Aciune i Solidaritate PDM Partidul Democrat din Moldova PSRM Partidul Socialitilor din Moldova PLDM Partidul Liberal Democrat din Moldova PCRM Partidul Comunitilor din Republica Moldova PDA Platforma Demnitate i Adevr PPEM Partidul Popular European din Moldova PPPN Partidul Nostru
Despre Autor:
Cuprins
1. Sistemul electoral mixt i competiia politic în Republica Moldova: aspecte generale 3
2. Probleme metodologice i limitele analizei 5
3. Gerrymandering în delimitarea hotarelor circumscripiilor uninominale 6
4. Disproporionalitatea numrului de alegtori în circumscripii 8
5. Sistemul electoral mixt i resursele administrative ale PDM 10
6. Impactul utilizrii resurselor administrative ale PDM în favoarea PSRM la alegerile prezideniale 12
7. Concluzii 15
este doctorand în tiine politice (Institutul Universitar European, Florena, Italia), magistru în studii est-europene (Universitatea din Bologna, Italia), liceniat în tiine politice (coala Naional de Studii Politice i Administrative, Bucureti)
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
3
1. Sistemul electoral mixt competiia politic în Republica Moldova:
aspecte generale Reforma sistemului electoral este una dintre cele mai controversate reforme instituionale la care este supus Republica Moldova de la obinerea indepen- denei. Modificarea reprezentrii proporionale cu sistemul electoral mixt altereaz fundamental reguli- le competiiei democratice, iar maniera în care aceas- t reform a fost conceput i implementat a gene- rat mai multe semne de întrebare despre necesitatea i oportunitatea adoptrii sale. Cu excepia partide- lor politice care au iniiat i au votat aceast reform, în societate s-a conturat un consens general privind efectele negative ale adoptrii sistemului electoral mixt atât asupra calitii procesului democratic, cât i asupra competiiei electorale din Republica Moldo- va. Reticena fa de acest proiect a fost clar exprima- t i de actorii internaionali care au atenionat asu- pra inoportunitii modificrii sistemului electoral i a riscurilor pe care aceast modificare le comport.
Actualitatea subiectului a generat dezbateri intense în societate atât în faza elaborrii proiectului legislativ, cât i dup adoptarea acestuia. În timp ce promotorii reformei au încercat s conving societatea de meri- tele sistemului mixt în consolidarea relaiei dintre ce- tean i reprezentanii si din parlament, oponenii ei au susinut c reforma nu reprezint nimic altceva decât un instrument util al partidului de la guvernare (PDM) de a se menine la putere cu orice pre, reform promovat în tandem cu PSRM i PPEM.
Aceast analiz îi propune s elucideze unul dintre cele mai controversate aspecte ale reformei elec- torale, i anume în ce msur partizanatul politic a
reprezentat criteriul decisiv în delimitarea circum- scripiilor uninominale (CU), avantajând susintorii i promotorii reformei în detrimentul altor competitori electorali. În plus vom analiza i impactul potenial al resurselor administrative de la nivel local în influ- enarea competiiei electorale în baza rezultatelor electorale de la ultimul scrutin prezidenial. În acest context, inem s accentum dou aspecte pe care aceast analiz nu le va aborda. În primul rând, nu vom analiza implicaiile/efectele sistemului electoral mixt pentru Republica Moldova, inclusiv avantajele, dezavantajele, deficienele i riscurile pe care acesta le comport, aceste subiecte fiind abordate i ana- lizate suficient în alte studii, rapoarte i documente de opinii1. În al doilea rând, nu vom aborda aspecte- le legale problematice ale reformei, care nu au gsit soluii satisfctoare din partea autoritilor dar care, la fel, au fost expuse în diverse analize i comenta- rii ale reprezentanilor societii civile i organiza- iilor internaionale2. Astfel analiza se va concentra exclusiv asupra identificrii i elucidrii aspectelor referitoare la aplicarea tehnicilor de gerrymandering în delimitarea hotarelor CU, care ar asigura avantajul beneficiarilor acestei reforme în baza performanei electorale în scrutinele precedente i ar crea opor- tuniti suplimentare de a influena rezultatul elec- toral la viitorul scrutin parlamentar prin utilizarea re- surselor administrative. În acest context, trebuie de menionat c, dei unele analize au abordat subiec- tele menionate mai sus, punctând asupra celor mai vulnerabile aspecte ale reformei electorale i asupra unor posibile scenarii3, deocamdat nu este foar- te clar modul în care delimitarea pretins partizan
1 Mette Bakken i Adrian Sorescu, „Proiectarea sistemului electoral în Republica Moldova” (Chisinau: USAID, Promo-Lex, mai 2017); Valeriu Paa, „Evaluarea funcionalitii i impactului proiectelor de lege privind schimbarea sistemului electoral” (Chisinau: Transparency Inter- national Moldova, 2017); Ion Tbârt, „Schimbarea sistemului electoral al Republicii Moldova: impactul asupra sistemului politic moldove- nesc”, Policy Brief (Chiinu: IDIS „Viitorul”/FES, 2017); Ion Tbârt, „Deficiene în aplicarea modului de scrutin mixt în Republica Moldova: Cazul Transnistriei”, Policy Brief (Chiinu: IDIS „Viitorul”, Iulie 2017).
2 Promo-Lex, „Efectele sistemului mixt. Studiu de caz: Limitarea dreptului constituional de a alege al alegtorilor fr domiciliu sau ree- din”, 19 septembrie 2017; Promo-Lex, „Analiza Promo-LEX privind poteniale aspecte problematice i eventuale efecte ale constituirii circumscripiilor uninominale în condiiile prevederilor legale actuale” (Chisinau, Noiembrie 2017); Promo-Lex, „Efectele sistemului mixt. Studiu de caz: votul studenilor i al elevilor poate decide soarta alegerilor din unele circumscripii uninominale”, 24 august 2017; Pro- mo-Lex, „Efectele sistemului mixt. Situaia candidatului din lista naional a partidului, care concomitent este i candidat independent în circumscripia uninominal”, 24 august 2017; Promo-Lex i CRJM, „Declaraie: Implementarea sistemului electoral mixt începe tardiv, cu înclcarea legii i subminarea independenei Comisiei pentru constituirea circumscripiilor uninominale”, 21 august 2017; Venice Com- mission i OSCE/ODIHR, „Republic of Moldova: Joint Opinion on the Draft Laws on Amending and Completing Certain Legislative Acts (Electoral System for the Election of the Parliament)”, CDL-AD(2017)012 (Venice: European Commission for Democracy through Law, iunie 2017); Sergiu Lipcean, „Probleme i provocri în finanarea scrutinului parlamentar în contextul schimbrii sistemului electoral” (Chisinau: IDIS „Viitorul”/FES Moldova, Noiembrie 2017).
3 sic.md, „Pe placul cui au fost croite circumscripiile?”, sic!, 11 decembrie 2017; „Care partide vor fi avantajate de sistemul mixt?”, sic!, 19 mai 2017; Promo-Lex, „Analiza Promo-LEX privind poteniale aspecte problematice i eventuale efecte ale constituirii circumscripiilor uninominale în condiiile prevederilor legale actuale”; Promo-Lex; Valeriu Paa, „Gerrymandering 2.0: cum au fost trasate circumscripiile uninominale în Republica Moldova?” (Chisinau: WatchDog.MD, februarie 2018).
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
4
Sergiu LIPCEAN
a hotarelor CU în favoarea PSRM va interaciona cu puterea administrativ a PDM la nivel local prin uti- lizarea masiv a resurselor administrative. Mai mult decât atât, nu este clar în ce msur coaliia nedecla- rat dintre PDM i PSRM va rezista testului campaniei electorale. Dac ne raportm la datele ultimului BOP, decalajul dintre PSRM (26%) i PDM (2,8%) la inten- ia de vot este enorm4. i dac PSRM pornete din pole position, atât pe componenta proporional, cât i pe cea majoritar a sistemului electoral mixt, atunci poziia de start a PDM-ului nu este clar, dei componenta majoritar este cea de care sunt lega- te cele mai mari ateptri. Deci situaia este radical diferit comparativ cu alegerile prezideniale în care retragerea candidatului propriu din cursa electoral a impus forjarea alianei cu PSRM. La urmtorul scru- tin parlamentar PDM va avea candidaii proprii i, in- diferent dac vor fi camuflai pe listele altor partide, se vor camufla în calitate de candidai independeni sau vor candida deschis sub sigla PDM, ei se vor afla, totui, într-o competiie cel puin formal cu cei din
PSRM. În acest moment, este dificil de conceput o alian pre-electoral deschis între PDM i PSRM, cel puin acest fapt nu transpare la nivelul discursu- lui politic oficial. Totui, acuzaiile privind existena unor înelegeri de cartel, precum divizarea pieei pu- blicitare în domeniul media5, sugereaz c în raport cu anumite subiecte cruciale, PDM i PSRM au reuit s construiasc o alian reciproc avantajoas în sco- pul sugrumrii competiiei politice, limitrii spaiului informaional i, implicit, a libertii de expresie. În ce msur aceast alian va rmâne consolidat pe o durat mai lung e dificil de pronosticat. Pornind de la experiena partenerilor de coaliie ai PDM, nu este exclus ca la momentul oportun i aceast alian- s fie denunat, iar unul dintre parteneri s de- zerteze odat ce echilibrul de fore va fi modificat. Totui, consolidarea poziiei PSRM s-a datorat parial i suportului oferit de PDM în turul doi al prezideni- alelor iar evoluiile post-electorale au artat c PSRM i PDM au ajuns la un numitor comun privind distri- buirea unor funcii i poziii importante6.
4 Institutul de Politici Publice, „Barometrul de opinie public: Noiembrie 2017”, Noiembrie 2017. 5 Jurnal.md, „Cum funcioneaz cartelul pe piaa publicitii, înfiinat de Plahotniuc în tandem cu socialitii; Unul dintre principalele scopuri
- s in agenii economici departe de Jurnal TV”, Jurnal.md - Ca s tii totul!, f.a., data accesrii 2 martie 2018; Radio Europa Liber, „Piaa publicitii televizate i înelegerile de cartel - În ateptarea unei anchete a Consiliului Concurenei”, Radio Europa Liber, f.a., data accesrii 2 martie 2018; NewsMaker, „ . -”, NewsMaker, f.a., data acces- rii 2 martie 2018; „Cutia Neagr cu Mariana Ra: Cartel PDM i PSRM pe piaa publicitii TV?”, data accesrii 2 martie 2018.
6 Dan Dungaciu, „Binomul Plahotniuc-Dodon. Cronica Unei Manipulri de Stat”, Adevarul.Ro, Mai 2017.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
5
Sergiu LIPCEAN
La elaborarea aceste analize am utilizat, în special, rezultatele electorale ale turului I al alegerilor prezi- deniale care au fost extrapolate asupra CU. Totui, pornind de la faptul c PDM nu a participat la scru- tinul prezidenial este imposibil de evaluat puterea electoral a partidului în baza alegerilor prezideni- ale. De asemenea, nu sunt relevante rezultatele ale- gerilor de la scrutinul parlamentar din 2014 din cauza reconfigurrii scenei politice în urma migrrii mai multor alei ai poporului ctre PDM i slbirea consi- derabil a PCRM i PLDM. O situaie similar se con- tureaz i în privina rezultatelor PDM de la alegerile locale generale. Chiar dac rezultatul este mai proas- pt, el nu ofer un tablou exact al ponderii electorale a partidului care s-ar putea, de asemenea, s fie înve- chite. În pofida scorului lamentabil pe care îl înregis- treaz partidul în majoritatea sondajelor, adoptarea sistemului electoral mixt a rezultat într-o ofensiv a partidului în direcia provinciei, în scopul extinderii suportului la nivel local prin cooptarea i/sau racola- rea primarilor i consilierilor de la alte partide, aspect despre care vom discuta mai detaliat într-un paragraf separat. Din acest considerent, am completat date- le de la scrutinul prezidenial cu numrul primarilor care au fost alei din partea PDM la alegerile locale generale, precum i cei care au migrat, între timp, de la alte partide i s-au înrolat în PDM din varii moti- ve, etalându-i deschis noua afiliere politic. Astfel, pentru identificarea tuturor primarilor traseiti care deschis s-au înrolat în PDM, am suprapus datele de la scrutinul local din 2015 cu datele referitoare la pri- marii PDM de pe pagina web oficial a partidului. To- tui, trebuie de menionat c nici aceste date nu sunt complete, deoarece supremaia de facto a PDM la nivel local este mult superioar, ridicându-se la circa 600 de primari, adic 2/3 din primrii7.
Astfel, combinând informaia privind rezultatul ale- gerilor din turul I al prezidenialelor cu informaia privind puterea PDM la nivel local i suprapune- rea acestor date pe structura CU, am evaluat unele efectele ale schimbrii sistemului electoral asupra competiiei electorale la viitorul scrutin parlamen- tar. În acest context, am analizat modul în care
trasarea hotarelor CU ar putea afecta performana electoral pornind de la scorul obinut în preziden- iale al concurenilor electorali principali – PAS-PDA i PSRM – precum i impactul potenial al utilizrii resurselor administrative ale PDM în favoarea/defa- voarea unui concurent electoral în obinerea unui scor electoral mai bun/slab.
Totodat, inem s remarcm limitele acestei ana- lize care sunt determinate de doi factori eseniali: primul este de natur metodologic, iar al doilea ine de lipsa informaiilor privind puterea electoral a PDM la alegerile prezideniale, chiar dac le-am substituit cu informaiile referitoare la primari. Din punct de vedere metodologic, identificarea preci- s a gradului în care au fost aplicate tehnici clare de gerrymandering în delimitarea CU este dificil de efectuat în condiiile în care Republica Moldova este la prima sa experien de acest fel. Dac sistemul electoral mixt ar fi fost folosit anterior, iar acuma ar fi fost recroite doar hotarele CU, ar fi fost mai uor de identificat care actori politici ar fi beneficiat cel mai mult de pe urma reconfigurrii acestora. Asemenea condiii, îns, nu exist. Din acest considerent, orice trasare de la zero a CU presupune, implicit, un anu- mit grad de partizanat politic. Astfel, aspectul cheie reprezint limitele utilizrii tehnicilor de gerryman- dering în delimitarea CU. Aplicând aceast situaie la Republica Moldova este necesar de accentuat c datorit disproporionalitii numrului alegto- rilor înregistrai în raioanele republicii, adoptarea sistemului electoral mixt impunea disecarea unor raioane i crearea unor CU noi pornind de la nu- mrul stabilit al CU, cât i al alegtorilor din fiecare circumscripie. Acest fapt era inevitabil, iar sarcin autoritilor consta în asigurarea egalitii relative a votului în fiecare CU, fapt care nu s-a produs, iar disproporionalitatea la care m voi referi mai jos, este mult prea evident pentru a putea fi trecut cu vederea. În ceea ce privete al doilea aspect, adic lipsa informaiilor privind puterea electoral a PDM, el afecteaz capacitatea de a modela mai exact im- pactul pe care utilizarea resurselor administrative îl poate avea la urmtorul scrutin parlamentar.
2. Probleme metodologice i limitele analizei
7 Jurnal.md, „Directorul CALM: Cei mai muli primari din ar au câte dou sau chiar trei dosare penale pe numele lor.”, Jurnal.md - Ca s tii totul!, Ianuarie 2018; Radio Europa Liber, „Viorel Furdui: În administraia public local s-a instituit o atmosfer foarte i foarte îngrijor- toare, de fric.”, Radio Europa Liber, ianuarie 2018.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
6
3. Gerrymandering în delimitarea hotarelor circumscripiilor uninominale
Lsând la o parte discuia despre oportunitatea ad- optrii sistemului electoral mixt, nu trebuie de trecut cu vederea faptul c acesta avantajeaz din start par- tidele mari care pot s-i consolideze poziia în baza componentei uninominale. Din acest considerent, tranziia de la reprezentarea proporional la sistemul mixt, implicit, dezavantajeaz partidele mici pe aceas- t dimensiune, chiar dac facem abstracie de modul în care sunt trasate hotarele circumscripiilor uninomi- nale (CU), ceea ce reprezint un dezavantaj structural. Evident c trasarea hotarelor circumscripiilor unino- minale într-un anumit mod poate contribui la conso- lidarea sau, din contra, la slbirea avantajului pe care îl are un partid politic în CU în raport cu reprezentarea proporional. Deci, modul în care sunt trasate circum- scripiile devine crucial. Cu puine excepii foarte clare, cum ar fi comasarea alegtorilor din suburbiile Chiin- ului în dou circumscripii electorale, eliberând astfel spaiul pentru manipulare în alte CU, acest lucru este mai puin evident la nivelul întregii republici, dei for- marea unor CU din mai multe raioane conform unor criterii mai puin explicite, ridic mai multe semne de întrebare referitor la posibilul partizanat politic în de- limitarea acestora8. Totui, la acest capitol PSRM a fost clar avantajat la nivel sistemic. Primul indicator al favo- rizrii PSRM în trasarea hotarelor CU în raport cu princi- palul contracandidat de la prezideniale – Maia Sandu (PAS) – îl reprezint decalajul dintre scorul în primul tur acumulat conform sistemului proporional în raport cu victoria pe care ar fi obinut-o conform sistemului electoral mixt. Chiar dac scorul obinut de Igor Do- don în primul tur de scrutin a fost de aproape 48% iar al Maiei Sandu de circa 39%, la nivel de CU, Igor Dodon ar fi învins în 2/3 dintre acestea, adic 67%, ceea ce reprezint o diferen de circa 20%. În contrast, Maia Sandu ar fi fost dezavantajat, obinând victorie în doar 33% din CU. Acest fapt este ilustrat în figura 1 care indic CU în care ar fi câtigat fiecare candidat, precum i diferena de voturi dintre ei pe fiecare circumscrip- ie. Astfel, scorul negativ reprezint diferena cu care Igor Dodon a surclasat-o pe Maia Sandu, iar scorul po- zitiv reflect situaia opus. Mai mult decât atât, con-
centrarea masiv a votului acordat în favoarea lui Igor Dodon în plan regional, mai ales la nord i sud, reduce potenialul de utilizare a gerrymandering-ului în raport cu PSRM, chiar dac s-ar dori acest lucru. Din contra, concentrarea votului acordat în favoarea Maiei Sandu, preponderent la centrul republicii, ofer mai multe anse de a manipula hotarele CU, fapt demonstrat de ciopârirea raioanelor, în special în zona central a rii. Întru realizarea acestui obiectiv au fost aplicate dou strategii. Prima strategie este cea care a fost utilizat în suburbiile Chiinului prin concentrarea alegtorilor pro-europeni în mai puine circumscripii (CU 32 i 33). Respectiv, circumscripiile 14 ( Teleneti-ol- dneti-Orhei), 17 (Nisporeni-Streni), 20 (Str- eni-Orhei), 22 (Ialoveni-Streni-Clrai), 37 (Ialoveni-Cueni) i 38 (Hânceti) sunt reprezen- tative în acest sens, concentrând cel mai mare numr de alegtori din teritoriu care au votat la prezideniale cu Maia Sandu. Raioanele Ialoveni, Hânceti, Clrai, Nisporeni, Teleneti i parial Orhei demonstreaz exemplar aplicarea acestei strategii. Aceste raioane au fost disecate iar fiecare parte a fost, de regul, alipit la o circumscripie în care Maia Sandu ar fi obinut o victorie cu un decalaj substanial. A doua strategie a constat în trasarea hotarelor CU într-un mod care s distribuie la limit numrul alegtorilor pro-europeni i pro-rui în circumscripiile cu 27 (Buiucani), 26 (Centru-Buiucani), 25 (Centru-Botanica), 41 (Leo- va-Cantemir), 43 (Cahul) i 19 (Orhei-Dubsari). Ambele strategii sunt vizibile dac dezagregm datele privind votul acordat fiecrui candidat separat pe fie- care circumscripie. Anexa 1 ilustreaz foarte elocvent modul în care unele raioane de la centrul republici au fost disecate în scopul aglomerrii alegtorilor Maiei Sandu în anumite circumscripii. Chiar dac aceast distribuie afecteaz teoretic în egal msur ambele tabere, în realitate, PSRM dispune de un avantaj clar, mai ales dac privim lucrurile prin prisma posibilitii utilizrii resurselor administrative i mediatice. În baza acestor considerente devine clar faptul c delimitarea hotarelor CU s-a efectuat în defavoarea alegtorilor care i-au dat votul pentru candidatul PAS-PDA.
8 sic.md, „Pe placul cui au fost croite circumscripiile?”; Paa, „Gerrymandering 2.0: cum au fost trasate circumscripiile uninominale în Repu- blica Moldova?”; Promo-Lex, „Analiza Promo-LEX privind poteniale aspecte problematice i eventuale efecte ale constituirii circumscrip- iilor uninominale în condiiile prevederilor legale actuale”.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
7
Figura 1. Rezultatele alegerilor preziden iale din primul tur extrapolate asupra circumscrip iilor uninom inale
Sursa: Elaborare proprie
4. Dispropor ionalitatea num rului de alegtori în circumscrip ii
-12866 -17636
-13932 -12183
-10171 -11357
-8733 -8484
-9661 -10225
-11270 -5054
-5165 5443
-14066 -23790 -23869 46
45 44 43 42 41 40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
0 10
10
FIGURA 1. Rezultatele alegerilor prezideniale din primul tur extrapolate asupra circumscripiilor uninominale
N um
r ul
c ir
cu m
sc ri
p ie
8
Sergiu LIPCEAN
Unul dintre cele mai problematice aspecte ale deli- mitrii circumscripiilor se refer la disproporiona- litatea numrului de alegtori în CU care afecteaz unul dintre principiile democratice fundamentale – egalitatea votului. Aa cum s-a artat în analizele precedente, indiferent de cifra de referin care se utilizeaz la calcularea devierilor de la pragul legal de 10% admis, cadrul normativ este înclcat în mod fla- grant9. Astfel, votul unui alegtor din CU în care sunt înregistrai mai puini alegtori va cântri mai greu decât acelai vot din CU în care oficial sunt înregis- trai mai muli alegtori. Mai mult decât atât, pentru a câtiga alegerile într-o circumscripie cu mai puini alegtori înregistrai va fi nevoie de mai puine vo- turi în raport cu o circumscripie mai numeroas. În acest context, relevant devine urmtoarea întreba- re: dac i în ce msur aceast disproporionalitate avantajeaz PDM i PSRM, care sunt artizanii acestei reforme, sau, din contra, dezavantajeaz partidele de opoziie. Aceast întrebare este pertinent pornind de la modul în care au fost formate CU din afara rii, care indic foarte clar c partidele pro-europene au fost dezavantajate enorm, inând cont de numrul alegtorilor participani la votare. Totui, cât privete cele 46 CU de pe teritoriul republicii, aceast relaie nu este atât de clar. Neparticiparea PDM-ului la ulti- mul scrutin prezidenial nu permite s evalum în ce msur partidul poate profita de pe urma acestei dis- proporionaliti. În ceea ce privete PSRM, lucrurile sunt mai clare i nu par sa indice un tratament prefe- renial în favoarea sa din perspectiva egalitii votu- lui, aa cum s-a întâmplat cu circumscripiile extrate- ritoriale. Dac extrapolm diferena de voturi dintre Igor Dodon i Maia Sandu din primul tur al alegerilor prezideniale aspra CU, observm c majoritatea CU în care Igor Dodon a obinut victoria cu o diferen de peste 10 mii de voturi reprezint circumscripii cu un numr de alegtori înregistrai peste medie, adic cu o putere electoral mai sczut per alegtor înregis- trat. Deci, delimitarea hotarelor CU în favoarea PSRM a avut un anumit pre, reflectat de o putere mai sc- zut a alegtorilor din aceste circumscripii. Aceast
relaie se vede foarte clar în figura 2 care prezint di- ferena de voturi raportat la numrul de alegtori pe circumscripie. Astfel în CU plasate mai sus de zero, Igor Dodon a surclasat-o pe Maia Sandu, iar în cele în care scorul este negativ, Maia Sandu a obinut un numr mai mare de voturi. Astfel, cu excepia CU în care Igor Dodon a obinut o victorie covâritoare, celelalte CU sunt distribuite aproximativ la egalitate în ceea ce privete raportul dintre puterea electoral a unui alegtor i numrul de alegtori înregistrai. În principiu, acest fapt nu este surprinztor deoarece, per ansamblu, transpunerea rezultatului din turul I al prezidenialelor asupra CU indic clar c Igor Dodon ar fi obinut victorie în 2/3 din CU. Evident c absena unui tipar clar care s indice existena partizanatului politic în favorizarea PSRM nu justific per se decala- jele semnificative în raport cu puterea de vot a cet- enilor din diferite CU. În plus, aa cum s-a menionat anterior, neparticiparea PDM nu ne permite s evalu- m aceeai relaie în raport cu principalul actor care a promovat schimbarea sistemului electoral.
Dac acceptm totui ipoteza c puterea de vot a alegtorilor conteaz, iar aceasta este net superioar în CU unde sunt înregistrai un numr mai mic de ale- gtori, atunci ne-am atepta ca beneficiarii principali s croiasc hotarele CU într-un mod care s le maxi- mizeze ansele în CU care pot fi manipulate mai uor, adic în acele CU în care distribuia votului între par- tide este mai uniform i nu se creeaz decalaje sem- nificative care ar fi dificil de surmontat. Din aceast perspectiv, figura 2 ofer indicii interesante, deoa- rece scoate în eviden faptul menionat în paragra- ful precedent conform cruia o serie de CU în care Maia Sandu ar fi obinut victorie în baza configurrii actuale, diferena de voturi este minim. Chiar dac unele dintre acestea se afl în Chiinu unde proba- bilitatea utilizrii resurselor administrative este mai mic comparativ cu teritoriul, diferena este infim i poate fi uor lichidat prin alte instrumente. Mai mult decât atât, în afara de aceste circumscripii aflate la limit, exist câteva în care superioritatea votului
4. Disproporionalitatea numrului de alegtori în circumscripii
9 Valeriu Paa, „Gerrymandering 2.0: cum au fost trasate circumscripiile uninominale în Republica Moldova?”; Promo-Lex, „Analiza Pro- mo-LEX privind poteniale aspecte problematice i eventuale efecte ale constituirii circumscripiilor uninominale în condiiile prevederilor legale actuale”.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
9
Sergiu LIPCEAN
pro-european asupra votului pro-rus nu este atât de semnificativ i poate fi de asemenea eliminat prin utilizarea la maximum a resurselor administrative i mediatice aa cum s-a întâmplat la prezideniale10. Iar dac lum în consideraie numrul alegtorilor înscrii în listele electorale care este net superior nu- mrului de alegtori real – o problem care nu a fost soluionat pân în prezent – acest lucru nu pare atât de neverosimil11.
Dac abordm subiectul trasrii hotarelor CU din aceast perspectiv, devine mai clar de ce PSRM a fost puternic favorizat în delimitarea hotarelor, dar
FIGURA 2. Relaia dintre numrul de alegtori înregistrai în CU i diferena dintre rezultatul electoral înregistrat de Igor Dodon i Maia Sandu în turul I al scrutinului prezidenial*
Sursa: Elaborare proprie
Not: Cifrele din grafic reprezint numrul circumscripiei uninominale. Taraclia nu este reprezentat în grafic, dar este a patra circumscripie cu cel mai semnificativ decalaj în favoarea lui Igor Dodon. Chiinu 10 i Chiinu 11 reprezint CU formate din suburbii.
defavorizat în privina puterii de vot a unui alegtor. Acest sacrificiu a fost fcut pentru a elibera spaiul necesar în centrul republicii, în scopul manipulrii hotarelor circumscripiilor în defavoarea opoziiei pro-europene. În acest sens, nu trebuie ignorate nici interesele PDM care a fost partidul ce a controlat în totalitate procesul formrii comisiei pentru delimita- rea hotarelor CU, precum i activitatea acesteia12. Iar dac lum în consideraie i faptul c în ultimul timp PDM îi extinde agresiv influena în teritoriu prin în- corporarea masiv a primarilor în rândurile partidului utilizând diverse mijloace, trasarea hotarelor CU aa cum s-a efectuat capt o nuan aparte.
10 Promo-Lex, „Misiunea de observare a alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016” (Chiinu: Promo-Lex, Ianuarie 2017), 38-39; API i CJI, „Monitorizarea mass-media în campania electoral pentru alegerile prezideniale 2016: Raport final 15 septembrie 2016 – 11 noiembrie 2016” (Chiinu: Asociaia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, 2016).
11 Victor Ciobanu, „Mizerabilii.md”, Ziarul Naional, 5 aprilie 2016; Victor Ciobanu, „Suflete moarte sau ce facem la alegeri?”, Ziarul Naional, Mai 2016; Rise Moldova, „Cimitirul din listele electorale”, Rise Moldova, 9 septembrie 2016.
12 Valeriu Paa, „Gerrymandering 2.0: cum au fost trasate circumscripiile uninominale în Republica Moldova?”; Promo-Lex i CRJM, „Decla- raie: Implementarea sistemului electoral mixt începe tardiv, cu înclcarea legii i subminarea independenei Comisiei pentru constituirea circumscripiilor uninominale”; Promo-Lex, „Analiza Promo-LEX privind poteniale aspecte problematice i eventuale efecte ale constitu- irii circumscripiilor uninominale în condiiile prevederilor legale actuale”.
D if
er en
a d
e vo
tu ri
D od
on -S
an du
Alegtori înregistrai
10
Sergiu LIPCEAN
Pe lâng faptul c sistemul mixt avantajeaz partide- le mari, trebuie de menionat c acesta favorizeaz i partidele cu infrastructur teritorial dezvoltat. Controlul resurselor administrative la nivel local, re- flectat în special prin cooptarea/racolarea primriilor, reprezint una dintre prioritile centrale ale PDM în pregtirea terenului pentru viitorul scrutin i este un indiciu clar al accentului care se pune pe importana dominaiei în teritoriu. i aici nu este vorba doar de mobilizarea electoratului în favoarea partidului. Mai degrab este vorba de gestionarea procesului elec- toral pe vertical, începând de la controlul asupra componenei consiliilor electorale de circumscripie pân la controlul asupra componenei seciilor de votare. Deci, cu cât mai extins este armata primari- lor i consilierilor PDM, cu atât mai uor va fi posibil exercitarea acestui control. Practica internaional arat c în sistemele majoritare sau mixte în care alegerile nu sunt libere i corecte, manipularea pro- cesului electoral are loc în special la nivelul CU prin intermediul controlului asupra consiliilor electorale de circumscripie, componena crora este dominat de funcionari publici, reprezentani ai instituiilor de stat sau bugetari care se afl în subordinea direct a executivului. Rapoartele de monitorizare ale OSCE/ ODIHR sunt relevante în acest sens, indicând clar cum în unele republici ex-sovietice, în care democraia nu s-a dezvoltat, controlul administrativ la nivel local este cel care creeaz mediul favorabil pentru asigu- rarea victoriei candidailor puterii i hruirea opozi- iei13. Chiar dac admitem c Republica Moldova nu poate fi comparat la capitolul libertii procesului
electoral cu asemenea regimuri autoritare, în ultimii ani s-a înregistrat un regres la capitolul democraiei, iar lupta împotriva corupiei mari stagneaz, readu- când în prim plan nu doar conceptul de capturare a statului, dar i practicile de subminare a instituiilor statului în favoarea unor interese înguste14. Mai mult decât atât, asediul la care sunt supuse autoritile locale, prin intermediul tentativelor de limitare a au- tonomiei locale, precum i hruirea primarilor neafi- liai PDM prin intentarea dosarelor penale, nu las semne de îndoial privind inteniile reale ale partidu- lui în monopolizarea controlului asupra autoritilor locale15. Dac informaia privind numrul primarilor controlai de PDM este veridic i se ridic la circa 600 de persoane, putem constata c partidul a excelat la capitolul încorporrii primarilor alei pe listele altor partide în rândurile sale. De la mai puin de 300 de primari alei pe listele PDM în 2015, numrul acestora a crescut la mai mult decât dublu în prezent. Figura 3 ilustreaz elocvent aceast migraie, dei ea acoper doar primarii care sunt calificai oficial drept primari PDM i sunt indicai pe pagina oficial de internet a partidului.
Dei mai muli primari care au migrat spre PDM nu sunt înregistrai pe pagina web a partidului, amploa- rea fenomenului migraiei voluntare sau forate este considerabil16. Aa cum se poate observa din grafic, PLDM este partidul care a fost cel mai mult afectat de migraia aleilor locali ctre tabra democrailor, dei o serie de primari comuniti i foti candidai inde- pendeni au fost la fel atrai de gravitaia puternic
5. Sistemul electoral mixt i resursele administrative ale PDM
3 OSCE/ODIHR, „Russian Federation: Elections to the State Duma 7 December 2003” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 27 ianuarie 2004), 5; OSCE/ODIHR, „Russian Federation: Elections to the State Duma 4 December 2011” (Warsaw: OSCE/Of- fice for Democratic Institutions and Human Rights, 12 ianuarie 2012), 5-12; OSCE/ODIHR, „Republic of Azerbaijan: Parliamentary Elections 6 November 2005” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 1 februarie 2006), 7; OSCE/ODIHR, „Republic of Azerbaijan: Parliamentary Elections 7 November 2010” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 25 ianuarie 2011), 6-7; OSCE/ODIHR, „Republic of Kazakhstan: Parliamentary Elections 18 August 2007” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Instituti- ons and Human Rights, 30 octombrie 2007), 9-10; OSCE/ODIHR, „Kyrgyz Republic: Parliamentary Elections 20 February & 12 March 2000” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 10 aprilie 2000), 8-10; OSCE/ODIHR, „Republic of Tajikistan: Elections to the Parliament 27 February and 13 March 2005” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 31 mai 2005), 5-6; OSCE/ODIHR, „Republic of Tajikistan: Elections to the Parliament 28 February 2010” (Warsaw: OSCE/Office for Democratic Institutions and Human Rights, 6 iulie 2010), 9.
14 Transparency International Moldova et al., „State Capture: the Case of the Republic of Moldova” (Chisinau: Transparency International Moldova, Association for Participatory Democracy, Legal Resources Center from Moldova, IDIS „Viitorul”, iunie 2017); Transparency Inter- national Moldova, „Schimbarea sistemului electoral înainte de alegeri – o încercare de autoconservare a guvernanilor compromii”, Mai 2017.
15 Radio Europa Liber, „Viorel Furdui”, ianuarie 2018; Radio Europa Liber, „Viorel Furdui: «Cum de se întâmpl c aceia cotai cu cea mai mare încredere de ctre ceteni s fie indirect considerai criminali?»”, Radio Europa Liber, 11 septembrie 2017; Point.md, „Le-au promis c se vor pomeni cu droguri i muniii. Primarii PN ar fi ameninai”, Point.md, 15 septembrie 2017; Radio Europa Liber, „Centralizarea des- centralizrii i reforma fr form...”, Radio Europa Liber, Ianuarie 2018; Jurnal.md, „Directorul CALM”; Unimedia, „(video) Primarul oraului Fleti, ameninat i antajat ca s prseasc «Partidul Nostru»”, UNIMEDIA, 5 aprilie 2017.
16 Ziarul de Gard, „De Ce «migreaz» Primarii”, Ziarul de Gard, 21 martie 2017.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
11
Sergiu LIPCEAN
a PDM. Dac cifra vehiculat referitoare la numrul primarilor care au migrat spre PDM este adevrat, atunci practic 1/3 din aleii locali au migrat, ceea ce reprezint o cifr destul de impuntoare i poate cântri greu în ecuaia viitoarelor alegeri parlamen- tare. Mai mult decât atât, probabilitatea ca ofensiva PDM împotriva primarilor neafiliai s se opreasc
este mic. Din contra, odat cu apropierea alegeri- lor ea ar putea s creasc. Din cauza faptului c la componenta proporional a sistemului mixt PDM st foarte prost, cel puin în sondaje, se va încerca compensarea acestui decalaj enorm pe componenta majoritar, adic prin intermediul controlului asupra autoritilor locale.
FIGURA 3. Migraia primarilor de la alte partide politice ctre PDM
Sursa: Elaborare proprie
12
Sergiu LIPCEAN
Utilizarea resurselor administrative i mediatice ale PDM în favoarea unui concurent electoral a fost tes- tat la alegerile prezideniale. În pofida declaraiilor publice de susinere a Maiei Sandu fcute de ctre liderii PDM în urma retragerii lui Marian Lupu din cur- sa electoral, atât unii politicieni, cât i presa au scris c, de facto, Igor Dodon a fost cel care a beneficiat de suportul administrativ i mediatic al PDM17. Dac suportul mediatic este confirmat de rezultatele de monitorizare ale mass-media în campania electoral, care demonstreaz clar favorizarea lui Igor Dodon de ctre instituiile afiliate PDM18, suportul administrativ din teritoriu este mai dificil de demonstrat. Totui, ac- centul pus pe colonizarea primriilor de ctre PDM sugereaz c el conteaz. Din acest considerent, în acest paragraf vom încerca s identificm dac exist o relaie pozitiv dintre puterea electoral a PDM din teritoriu, msurat în numrul primarilor controlai, i scorul electoral al lui Igor Dodon din primul tur al prezidenialelor suprapus peste hotarele CU. Din mo- ment ce suntem, în principal, interesai de impactul resurselor administrative în teritoriu am exclus din modelul testat CU formate în municipiile Chiinu i Bli, în care este mai dificil de aplicat aceleai in- strumente de control administrativ comparativ cu localitile rurale. De asemenea, am exclus CU din UTA Gguzia i Taraclia în care votul este prepon- derent geopolitic i mai puin supus unor influene administrative de moment, chiar dac nu excludem în totalitate impactul acestora. În general, exist trei scenarii posibile în evaluarea impactului utilizrii resurselor administrative ale PDM în favoarea can- didatului PSRM: un impact pozitiv, negativ sau lipsa oricrui impact. O relaie pozitiv în acest sens presu- pune obinerea unui scor electoral mai bun de ctre Igor Dodon în CU unde PDM controleaz mai muli
primari. Adic, cu cât mai muli primari controleaz PDM într-o circumscripie, cu atât era de ateptat ca Igor Dodon s obin mai multe voturi. i viceversa, o relaie negativ presupune un scor electoral mai mic obinut de Igor Dodon în CU unde PDM controla mai multe primrii. Pentru comparaie, exact aceleai scenarii sunt valabile i în raport cu Maia Sandu. Dac declaraiile PDM privind susinerea Maiei Sandu îm- potriva lui Igor Dodon au fost sincere, atunci ne-am fi ateptat ca Maia Sandu s obin un scor electoral mai bun în CU în care PDM controla mai muli primari i viceversa. Deci, în scopul identificrii acestei relaii, am corelat scorul electoral al fiecrui candidat la pre- zideniale cu puterea electoral a PDM în teritoriu. Totui, înainte de a analiza efectele utilizrii resurse- lor administrative în favoarea/defavoarea candidai- lor, trebuie de menionat c aceast corelaie, care în cazul nostru msoar impactul utilizrii resurselor administrative la nivel local, variaz între -1 i 1. Între -1 i 0 acest scor reflect o relaie negativ, iar între 0 i 1 – o relaie pozitiv. Cu cât acest scor este mai aproape de -1 sau 1, cu atât relaia dintre puterea ad- ministrativ a PDM i scorul electoral al candidatului este mai puternic, dei în diferite direcii, indiferent de cine este candidatul. Din contra, cu cât acest scor este mai aproape de 0, cu atât aceast relaie este mai slab. Deci, dac acest scor este cuprins între -1 i 0, aceasta înseamn c un numr mai mare de primari controlai de PDM, într-o anumit CU, este în medie asociat cu un scor electoral mai slab al candi- datului la prezideniale. Dimpotriv, dac acest scor este cuprins între 0 i 1, atunci puterea administrativ a PDM este în medie asociat cu un scor electoral mai bun al candidatului19. Rezultatul acestei corelaii este reflectat în figurile 4 i 5 pentru fiecare candidat. Figu- ra 4, care reprezint corelaia dintre numrul prima-
6. Impactul utilizrii resurselor administrative ale PDM în favoarea PSRM la alegerile prezideniale
17 Adevarul.ro, „Sergiu Mocanu: Plahotniuc îl poate face pe Dodon preedinte din primul tur”, adevarul.ro, 22 septembrie 2016; Point.md, „Nstase: «Plahotniuc vrea s-l fac pe Dodon preedinte din primul tur»”, Point.md, 28 octombrie 2016; Deutsche Welle, „Plahotniuc îl susine pe Dodon «din tufi»”, dw.com, Noiembrie 2016.
18 API i CJI, „Monitorizarea mass-media în campania electoral pentru alegerile prezideniale 2016: Raport final 15 septembrie 2016 – 11 noiembrie 2016”.
19 Spre exemplu, dac într-o CU în care PDM controleaz toi primarii care sunt 20 la numr iar Igor Dodon a obinut toate voturile atunci corelaia dintre puterea administrativ a PDM i scorul electoral al lui Igor Dodon este de 1 în timp ce aceeai corelaie dintre resursele PDM i Maia Sandu este de -1.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
13
Sergiu LIPCEAN
Figura 4. Corelaia dintre scorul electoral al lui Igor Dodon i numrul primarilor contro- lai de PDM în circumscripiile uninominale
Briceni-Ocnita
Ocnita-Donduseni
Edinet
Riscani-Drochia-Dond
Glodeni-Riscani
Drochia-Dond-Sor
r = 0.42
8000 9000
10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 23000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Numarul de primari ai PDM
Vo tu
ri ob
tin ut
e - I
Sursa: Elaborare proprie
Not: Chiinu 10 i Chiinu 11 reprezint CU formate din suburbii.
Sursa: Elaborare proprie
Not: Chiinu 10 i Chiinu 11 reprezint CU formate din suburbii.
FIGURA 4. Corelaia dintre scorul electoral al lui Igor Dodon i numrul primarilor controlai de PDM în circumscripiile uninominale
FIGURA 5. Corelaia dintre scorul electoral al Maiei Sandu i numrul primarilor controlai de PDM în circumscripiile uninominale
Briceni-Ocnita Ocnita-Donduseni
10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Numarul de primari ai PDM
Vo tu
ri ob
tin ut
e - M
ai a
Sa nd
Vo tu
ri o
b in
ut e
Numrul de voturi:
Numrul de voturi:
14
Sergiu LIPCEAN
rilor PDM i scorul electoral al lui Igor Dodon, indic clar o corelaie pozitiv. Dei coeficientul de corelaie de 0.42 nu indic o relaie foarte puternic, el este destul de sugestiv în contextul de fa. În pofida exis- tenei unor diferene semnificative la nivelul CU indi- viduale, tendina este destul de clar – performana electoral a lui Igor Dodon este pozitiv asociat cu o prezen mai puternic a primarilor PDM în teritoriu.
Spre deosebire de tendina constatat în cazul lui Igor Dodon, aceast corelaie este negativ în raport cu Maia Sandu. Astfel, coeficientul de corelaie de -0.45 demonstreaz foarte clar profilarea unui tipar în care performana electoral a Maiei Sandu scade pe msur ce numrul primarilor PDM crete. Chiar dac existena unei corelaii suficient de robuste nu ne permite s afirmm tranant c numrul primari- lor PDM este factorul care a contribuit decisiv la vic- toria candidatului PSRM sau la înfrângerea candida- tului PAS-PDA, el este destul de sugestiv în evaluarea de facto a partizanatului politic pe durata campaniei prezideniale.
Tendina de favorizare al lui Igor Dodon este confir- mat i de un alt instrument statistic care vine s su- porte corelaia de mai sus. În acest scop am utilizat cel mai simplu model linear (regresie simpl linear) prin intermediul creia am clarificat mai exact cum se asociaz puterea administrativ la nivel local a PDM cu performana electoral a celor doi candidai. În acest model, numrul primarilor PDM reprezint variabila independent, adic cea care influeneaz scorul electoral, iar performana electoral (numrul de voturi) a candidailor reprezint variabila depen- dent. Astfel, conform ipotezei enunate mai sus i confirmate de coeficientul de corelaie, un numr mai mare de primari controlai de PDM este asoci- at cu o performan electoral mai bun al lui Igor Dodon i o performan mai slab a Maiei Sandu. Rezultatele aplicrii acestui model sunt reprezenta- te în tabelul 1, confirmând pe deplin rezultatele co- relaiei testate pe baza a 32 de circumscripii care se suprapun pe raioanele rii. Coeficientul pentru fie- care candidat din tabele reflect numrul de voturi în funcie de puterea teritorial a PDM i relev ace- eai relaie pozitiv între primarii PDM i candidatul PSRM i relaia negativ dintre numrul acestora i performana candidatului comun al PAS-PDA. Astfel, fiecare primar al PDM la nivel de CU este, în medie, asociat cu o cretere de aproape 300 de alegtori în favoarea lui Igor Dodon. Din contra, acelai primar este asociat, în medie, cu o scdere de peste 300 de voturi în raport cu Maia Sandu, ceea ce reprezint un indicator destul de robust în influenarea competiiei electorale.
TABELUL 1. Efectul prezenei administrative a PDM la nivel local asupra performanei electorale a candidailor la prezideniale
Igor Dodon Maia Sandu (1) (2)
Voturi Voturi Primarii PDM 298.4** -306.0***
(2.51) (-2.76)
N 32 32 R2 0.174 0.203
t statistic in paranteze: * p<0.10, ** p<0.05, *** p<0.01
Sursa: Estimare proprie
Chiar dac recunoatem c exist mai muli factori care influeneaz performana electoral a can- didailor, aceste date relev destul de clar, totui, în favoarea cui au fost aruncate în lupt resursele administrative ale PDM la nivel local. Mai mult decât atât, dac coroborm informaia privind utilizarea resurselor administrative în favoarea lui Igor Dodon cu favorizarea mediatic la posturile afiliate PDM, precum i utilizarea altor instrumente care au defa- vorizat opoziia pro-european, efectul cumulativ al tuturor acestor factori ar fi putut s încline deci- siv balana de fore în favoarea candidatului PSRM. Astfel, modul în care au fost delimitate CU corelat cu performana electoral a lui Igor Dodon, precum i posibilitatea utilizrii resurselor administrative, de- monstreaz elocvent pe cine avantajeaz aplicarea sistemului mixt la urmtoarele alegeri parlamentare. În acest context, amintim c rezultatele evideniate mai sus sunt bazate pe controlul politic al circa 400 de primari care erau deja înregimentai în rândurile PDM la momentul desfurrii alegerilor preziden- iale. Dac în prezent, aceast cifr se ridic la 600, este foarte clar în favoarea cui vor aciona acetia la viitorul scrutin. Deci, pornind de la modul de trasa- re a hotarelor CU care avantajeaz PSRM i contro- lul resurselor administrative care este clar dominat de PDM, se poate concluziona c perspectiva unei competiii electorale corecte i libere în ajunul scru- tinului parlamentar este din start compromis. Un subiect rmâne, totui, deschis, în acest context, i anume cum va evolua relaia dintre PDM i PSRM i
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
15
Concluzii
Aceast analiz a demonstrat concludent faptul c adoptarea reformei electorale s-a efectuat având la baz criterii clare de partizanat politic prin aplicarea unor tehnici de gerrymandering în delimitarea CU, într-o manier care s avantajeze principalii benefi- ciari ai reformei, adic PDM i PSRM. În crearea i/sau consolidarea avantajului competitiv în favoarea susi- ntorilor sistemului mixt au fost utilizate dou strategii alternative. Pe de o parte, alegtorii opoziiei pro-eu- ropene au fost aglomerai în câteva circumscripii, ast- fel reducând-se numrul total de CU în care candidaii opoziiei ar fi putut candida pe picior de egalitate cu candidaii PSRM i ai guvernrii. Pe de alt parte, aco- lo unde nu a fost posibil acest lucru, hotarele au fost delimitate într-un mod în care avantajul candidailor opoziiei este relativ ubred i poate fi surmontat prin manipularea procesului electoral. Delimitarea hotare- lor CU în acest mod a mrit disproporionat avantajul pe care îl deinea PSRM i a diminuat ponderea elec- toral a candidatului PAS-PDA în raport cu rezultatele electorale obinute conform sistemului proporional.
Dei disproporionalitatea privind numrul alegtorilor în CU nu avantajeaz direct guvernarea sau PSRM, co- masarea mai multor alegtori care au votat pentru PSRM în anumite circumscripii i reducerea paritii votului acestora a fost efectuat urmrindu-se dou obiective. Pe de o parte, s-a asigurat victoria, iar pe de alt parte, s-a eliberat spaiul pentru trasarea arbitrar a hotarelor circumscripiilor la centrul republicii, într-un mod care s diminueze din oficiu ansele opoziiei pro-europene.
Ofensiva agresiv a PDM împotriva autoritilor locale i intensificarea tentativelor de racolare i înregimentare a primarilor altor partide în rândurile sale prin diferite metode, demonstreaz importana resurselor administrative la nivel local pe care mizea- z partidul la viitoarele alegeri. Din cauza ratingului sczut în sondaje care va afecta negativ prestaia partidului pe componenta proporional, se produ- ce compensarea acestui decalaj pe componenta uni- nominal prin instituirea unui control politic cât mai extins asupra autoritilor locale.
Analiza informaiilor privind relaia dintre contro- lul politic al primarilor în teritoriu i performana electoral a candidailor la prezideniale confirm, o dat în plus, c delimitarea hotarelor CU s-a efec- tuat într-o manier mai degrab arbitrar, având un singur obiectiv: consolidarea i maximizarea avantajului pe care îl dein principalii beneficiari în rezultatul introducerii sistemului mixt la ur- mtoarele alegeri. În pofida declaraiilor PDM de susinere a candidatului PAS-PDA, datele indic foarte clar c, de facto, resursele administrative din teritoriu aflate sub controlul PDM au fost dislocate în favoarea lui Igor Dodon i împotriva Maiei San- du. În aceste circumstane, introducerea sistemu- lui mixt comport un potenial înalt de suprimare a pluralismului politic din Republica Moldova i de subminare a competiiei electorale la viitorul scru- tin parlamentar cu mult înainte de începerea cam- paniei electorale.
cum se vor contura raporturile dintre aceti actori odat cu apropierea alegerilor. Dac la prezideniale PSRM a fost avantajat i susinut de PDM în lipsa unei alternative mai favorabile, scrutinul parlamentar va fi diferit. În acest sens, este dificil de crezut c PDM va rezista tentaiei de a nu utiliza puterea sa din terito- riu în scopul subminrii anselor PSRM. Chiar dac nu dispunem de cifre exacte privind distribuia tuturor primarilor controlai de PDM în teritoriu, exist mai multe CU, mai ales în partea de nord/centru-nord în care numrul relativ înalt de primari PDM coabiteaz
cu un electorat care i-a manifestat susinerea ma- siv în favoarea candidatului PSRM. Dac acceptm opinia larg rspândit conform creia exist un car- tel dintre PDM i PSRM, atunci aceste circumscripii sunt câtigate cu mult înainte de începerea campa- niei electorale. Totui, dac admitem probabilitatea unei competiii dintre aceste partide la urmtoarele alegeri, exist mai multe incertitudini privind coabi- tarea panic dintre PDM i PSRM la nivel local. Indi- ferent de scenariul care se va derula, opoziia pro-eu- ropean va fi supus presiunilor din ambele pri.
Trasarea hotarelor circumscripiilor uninominale: între neutralitate i partizanat politic
16
14122
11313
4966
4528
5057
14098
2263
6380
16685
2176
8201
1295
11662
4635
Riscani Singerei Soroca
Floresti Glodeni Ocnita
Drochia Edinet Falesti
Balti Briceni Donduseni
1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
Numarul circumscriptiei
N um
ar ul
d e
vo tu
N um
r ul
d e
vo tu
17
Straseni Telenesti Ungheni
Orhei Rezina Soldanesti
Dubasari Ialoveni Nisporeni
Botanica Calarasi Criuleni 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
N um
r ul
d e
vo tu
18
Causeni Centru Ciocana
Anenii Noi Botanica Buiucani 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
0 2500 5000 7500
10000 12500 15000 17500
N um
r ul
d e
vo tu
19
Causeni Ceadir Lunga Cimislia
Basarabeasca Cahul Cantemir 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
0 2500 5000 7500
Numarul circumscriptiei
N um
ar ul
d e
vo tu
Sursa: Elaborare proprie
Hînceti
Taraclia
Cantemir
Cimilia
Ialoveni
IDIS „Viitorul” reprezint o instituie de cercetare, instruire i ini- iative publice, care activeaz pe o serie de domenii legate de: analiz economic i social, guvernare, cercetare politic, pla- nificare strategic i management al cunotinelor. IDIS activea- z în calitate de platform comun care reunete tineri intelec- tuali, preocupai de succesul tranziiei spre economia de pia i societatea deschis în Republica Moldova. Institutul pentru Dezvoltare i Iniiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaiei Viitorul, i pstreaz în linii mari tradiiile, obiectivele i principiile de aciune ale fundaiei, printre care se numr: formarea de instituii democratice i dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectiv printre oamenii politici, func- ionari publici i cetenii rii noastre, consolidarea societii civile i spiritului critic, promovarea libertilor i valorilor unei societi deschise, modernizate i pro-europene.
Pentru mai multe informaii asupra acestei publicaii ori asu- pra abonamentului de recepionare a publicaiilor editate de ctre IDIS, v rugm s contactai direct Serviciul de Pres i Comunicare Public al IDIS „Viitorul”. Persoana de contact: Victor Ursu - ursu.victoor@gmail.com,
ADRESA DE CONTACT: Chiinu, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova Telefon: (373-22) 21 09 32 Fax: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org
Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundaie politic soci- al-democrat german scopurile creia sunt promovarea principiilor i fundamentelor democraiei, a pcii, înelegerii i cooperrii internaionale. FES îi îndeplinete mandatul în spiritul democraiei sociale, dedicându-se dezbaterii publice i gsirii, într-un mod transparent, de soluii social-democra- te la problemele actuale i viitoare ale societii. Cu Republica Moldova, Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) i-a început colabo- rarea în anul 1994 prin intermediul Biroului Regional de la Kiev, iar din octombrie 2002, la Chiinu activeaz un birou permanent al Fundaiei.
ADRESA DE CONTACT: Oficiu Republica Moldova, Chiinu, bd. Bnulescu Bodoni 14/1, et.2, 2012, Republica Moldova Telefon: (373-22) 88 58 30 Fax: (373-22) 85 58 31 E-Mail: fes@fes-moldova.org www.fes-moldova.org
Friedrich-Ebert-Stiftung (FES)
IDIS „Viitorul”
Opiniile exprimate aparin autorilor. Nici Administraia IDIS „Viitorul”, nici Consiliul Administrativ al IDIS „Viitorul”, i nici Fundaia Friedrich Ebert (FES) nu poart rspundere pentru estimrile i opiniile prezentate în cadrul acestei publicaii.